MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 174 (XVIII) - Nr. 815         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marti, 3 octombrie 2006

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.146. - Hotărâre privind cerintele minime de securitate si sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă

 

1.273. - Hotărâre pentru aprobarea Acordului de cooperare dintre Arhivele Nationale din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor din România si Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite ale Americii, semnat la Bucuresti la 3 iulie 2006

 

Acord de cooperare între Arhivele Nationale din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor din România si Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite ale Americii

 

1.300. - Hotărâre privind trecerea unui imobil aflat în administrarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale - Directia pentru Agricultură si Dezvoltare Rurală Buzău din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia

 

1.304. - Hotărâre privind transmiterea unor drumuri forestiere si a terenurilor aferente acestora din domeniul public al statului si din administrarea Regiei Nationale a Pădurilor - Romsilva în domeniul public al comunei Măgherani si în administrarea Consiliului Local al Comunei Măgherani, judetul Mures

 

1.308. - Hotărâre privind suplimentarea bugetului Cancelariei Primului-Ministru din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2006, pentru Agentia Natională pentru Sport

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

               21/514. - Ordin al presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei si al presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală privind aprobarea Metodologiei de stabilire a preturilor locale de referintă si a sumelor necesare pentru compensarea combustibilului folosit pentru energia termică furnizată populatiei prin sisteme centralizate

 

               591. - Ordin al ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale privind organizarea si functionarea Inspectiei de stat pentru controlul tehnic în producerea si valorificarea legumelor si fructelor, în vederea executării controalelor de conformitate pentru fructe si legume proaspete

 

ACTE ALE COMISIEI NATIONALE A VALORILOR MOBILIARE

 

               356. - Decizie privind autorizarea ca operator de piată a Societătii Comerciale „Bursa Monetar-Financiară si de Mărfuri - S.A. Sibiu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind cerintele minime de securitate si sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă

 

               În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 51 alin. (1) lit. b) din Legea securitătii si sănătătii în muncă nr. 319/2006,

 

               Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - (1) Prezenta hotărâre stabileste cerintele minime pentru asigurarea securitătii si sănătătii lucrătorilor care utilizează la locul de muncă echipamente de muncă, definite potrivit art. 2.

(2) Prevederile Legii securitătii si sănătătii în muncă nr. 319/2006 se completează cu prevederile specifice cuprinse în prezenta hotărâre.

Art. 2. - În sensul prezentei hotărâri, termenii si expresiile de mai jos au următoarea semnificatie:

a) echipament de muncă - orice masină, aparat, unealtă sau instalatie folosită la locul de muncă;

b) utilizarea echipamentului de muncă - orice activitate referitoare la echipamentul de muncă, cum ar fi pornirea sau oprirea echipamentului, folosirea, transportul, repararea, modificarea, întretinerea, inclusiv curătarea lui;

c) zonă periculoasă - orice zonă din interiorul si/sau din jurul echipamentului de muncă în care prezenta unui lucrător expus îl supune pe acesta unui risc pentru sănătatea si securitatea sa;

d) lucrător expus - orice lucrător aflat integral sau partial într-o zonă periculoasă;

e) operator - lucrătorul/lucrătorii însărcinat/însărcinati cu utilizarea echipamentului de muncă.

 

CAPITOLUL II

Obligatiile angajatorului

 

SECTIUNEA 1

Obligatii generale. Reguli referitoare la echipamentele de muncă

 

Art. 3. - (1) Angajatorul este obligat să ia măsurile necesare pentru ca echipamentul de muncă pus la dispozitia lucrătorilor din întreprindere si/sau unităti să corespundă lucrului prestat ori să fie adaptat acestui scop si să poată fi utilizat de către lucrători, fără a pune în pericol securitatea sau sănătatea lor.

(2) La alegerea echipamentelor de muncă pentru asigurarea securitătii si sănătătii lucrătorilor, angajatorul este obligat să acorde o atentie deosebită tuturor conditiilor de muncă, caracteristicilor specifice acestora, precum si riscurilor existente, în special la locurile de muncă din cadrul întreprinderii si/sau unitătii, si/sau riscurilor care sunt susceptibile să apară la utilizarea echipamentelor de muncă.

(3) În situatia în care nu este posibil să se asigure că echipamentele de muncă sunt utilizate fără niciun risc pentru sănătatea si securitatea lucrătorilor, angajatorul este obligat să ia măsuri corespunzătoare pentru reducerea riscurilor.

Art. 4. - (1) Fără a aduce atingere prevederilor art. 3, angajatorul este obligat să procure si/sau să utilizeze:

a) echipamente de muncă puse pentru prima dată la dispozitia lucrătorilor din întreprindere si/sau unitate, pentru folosintă, după data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, care îndeplinesc:

(i) prevederile tuturor reglementărilor tehnice române care transpun legislatia comunitară aplicabilă;

(ii) cerintele minime prevăzute în anexa nr. 1, în cazul în care nu se aplică sau se aplică partial reglementări tehnice române care transpun legislatia comunitară;

b) echipamente de muncă puse pentru prima dată la dispozitia lucrătorilor din întreprindere si/sau unitate, pentru folosintă, care îndeplinesc cerintele minime prevăzute în anexa nr. 1, cel târziu până la data de 31 decembrie 2006.

(2) Angajatorul este obligat să ia măsurile necesare pentru ca, pe toată durata utilizării lor, echipamentele de muncă să fie mentinute, printr-o întretinere adecvată, la un nivel tehnic care să respecte, după caz, prevederile alin. (1) lit. a) sau b).

(3) Ministerul Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei stabileste, după consultarea partenerilor sociali si luând în considerare legislatia si/sau practicile nationale, modalitătile care să permită realizarea unui nivel de securitate corespunzător obiectivelor prevăzute în anexa nr. 2.

 

SECTIUNEA a 2-a

Verificarea echipamentelor de muncă

 

Art. 5. - (1) Angajatorul este obligat să ia măsurile necesare pentru ca echipamentele de muncă a căror securitate depinde de conditiile de instalare să fie supuse unei verificări initiale, după instalare si înainte de prima punere în functiune si unei verificări după fiecare montare într-un loc de muncă nou sau pe un nou amplasament, efectuate de persoane competente, în conformitate cu legislatia si/sau cu practicile nationale, în scopul asigurării unei instalări corecte si a bunei functionări a acestor echipamente de muncă.

(2) Pentru a garanta că cerintele de securitate si de sănătate sunt respectate si orice deteriorări sunt depistate si remediate la timp, angajatorul este obligat să ia măsurile necesare pentru ca echipamentele de muncă, care sunt supuse unor influente ce pot genera deteriorări susceptibile de a fi la originea unor situatii periculoase, să facă obiectul:

a) unor verificări periodice si, dacă este cazul, unor încercări periodice efectuate de persoane competente, în conformitate cu legislatia si/sau cu practicile nationale;

b) unor verificări speciale, efectuate de persoane competente, în conformitate cu legislatia si/sau cu practicile nationale, de fiecare dată când s-au produs evenimente exceptionale susceptibile să aibă consecinte dăunătoare asupra securitătii echipamentului de muncă, cum ar fi modificări ale procesului de muncă, accidente, fenomene naturale, perioade prelungite de neutilizare.

(3) Rezultatele verificărilor trebuie să fie înregistrate si puse la dispozitie Inspectiei Muncii la solicitarea acesteia. Ele trebuie păstrate pe o perioadă de timp corespunzătoare, de exemplu, în functie de recomandările sau specificatiile producătorului.

(4) Dacă echipamentele de muncă respective sunt utilizate în exteriorul întreprinderii, acestea trebuie să fie însotite de o dovadă referitoare la realizările ultimei verificări.

(5) Ministerul Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei stabileste modalitătile de efectuare a acestor verificări.

 

SECTIUNEA a 3-a

Echipamente de muncă cu riscuri specifice. Ergonomia si sănătatea la locul de muncă

 

Art. 6. - Dacă utilizarea unui echipament de muncă este susceptibilă să prezinte un risc specific pentru securitatea si sănătatea lucrătorilor, angajatorul este obligat să ia măsurile necesare pentru a se asigura că:

a) utilizarea echipamentului de muncă este accesibilă numai lucrătorilor însărcinati cu această atributie;

b) pentru efectuarea reparatiilor, modificărilor si întretinerii trebuie desemnati lucrători cu atributii în acest sens.

Art. 7. - Postul de lucru si pozitia lucrătorilor în utilizarea echipamentului de muncă, precum si principiile ergonomice trebuie să fie luate, în mod deosebit, în considerare de către angajator la aplicarea cerintelor minime de securitate si sănătate.

 

SECTIUNEA a 4-a

Informarea lucrătorilor

 

Art. 8. - Fără a aduce atingere prevederilor sectiunii a 5-a a cap. III din Legea nr. 319/2006, angajatorul este obligat să ia măsurile necesare pentru ca lucrătorii să dispună de informatii adecvate si, dacă este cazul, de fise de lucru referitoare la echipamentele de muncă utilizate la locul de muncă.

Art. 9. - (1) Informatiile si fisele de lucru prevăzute la art. 8 trebuie să cuprindă un număr minim de date referitoare la securitate si sănătate privind:

a) conditiile de folosire a echipamentelor de muncă;

b) situatiile anormale previzibile;

c) concluziile care pot fi trase, acolo unde este cazul, din experienta acumulată în urma utilizării echipamentelor de muncă.

(2) Lucrătorii trebuie să fie atentionati în legătură cu riscurile la care sunt expusi, echipamentele de muncă din imediata vecinătate a locului lor de muncă, precum si asupra modificărilor prevăzute a fi efectuate, în măsura în care aceste modificări afectează echipamentele de muncă situate în imediata vecinătate a locului lor de muncă, chiar dacă acesti lucrători nu utilizează direct aceste echipamente.

(3) Informatiile si fisele tehnice trebuie să fie pe întelesul lucrătorilor vizati.

 

SECTIUNEA a 5-a

Instruirea, consultarea si participarea lucrătorilor

 

Art. 10. - Fără a aduce atingere prevederilor sectiunii a 7-a a cap. III din Legea nr. 319/2006, angajatorul este obligat să ia măsurile necesare pentru ca:

a) lucrătorii însărcinati cu utilizarea echipamentelor de muncă să fie instruiti adecvat, inclusiv cu privire la riscurile posibile, determinate de utilizarea acestora;

b) lucrătorii prevăzuti la art. 6 lit. b) să fie instruiti adecvat.

Art. 11. - Consultarea si participarea lucrătorilor si/sau a reprezentantilor lor se desfăsoară potrivit prevederilor sectiunii a 6-a a cap. III din Legea nr. 319/2006.

 

CAPITOLUL III

Dispozitii finale

 

Art. 12. - Modificările de natură strict tehnică ale anexelor nr. 1 si 2 sunt realizate de Ministerul Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei, în functie de:

a) adoptarea reglementărilor tehnice române care transpun legislatia comunitară în domeniul armonizării tehnice si al standardizării referitoare la echipamentele de muncă; si/sau

b) progresele tehnice, de evolutia reglementărilor sau specificatiilor internationale ori de cunostintele din domeniul echipamentelor de muncă.

Art. 13. - (1) Pentru întreprinderile mici si mijlocii, Ministerul Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei poate stabili, dacă este necesar, modalitătile de aplicare a prevederilor pct. 4 din anexa nr. 2, care se aprobă prin ordin al ministrului muncii, solidaritătii sociale si familiei.

(2) Ministerul Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei raportează Comisiei Europene la fiecare 5 ani cu privire la aplicarea dispozitiilor prezentei hotărâri, indicând punctele de vedere ale partenerilor sociali.

Art. 14. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 15. - Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 1 octombrie 2006.

*

Prezenta hotărâre transpune Directiva 89/655/CEE privind cerintele minime de securitate si sănătate pentru utilizarea echipamentului de muncă de către lucrători în muncă, amendată de directivele 95/63/CE si 2001/45/CE, publicate în Jurnalul Oficial al Comunitătilor Europene (JOCE) seria L nr. 393/1989, nr. 335/1995 si nr. 195/2001.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul muncii, solidaritătii sociale si familiei,

Mihai Constantin Seitan,

secretar de stat

p. Ministrul integrării europene,

Adrian Ciocănea,

secretar de stat

 

Bucuresti, 30 august 2006.

Nr. 1.146.

 

ANEXA Nr. 1

 

CERINTELE MINIME

pentru aplicarea art. 4 alin. (i) lit. a) pct. (ii) si lit. b) din hotărâre

 

1. Dispozitii generale

1.1. Obligatiile stabilite în prezenta anexă se aplică, tinându-se seama de prevederile din hotărâre, si în cazurile în care echipamentul de muncă prezintă riscuri.

1.2. Cerintele minime enuntate în continuare, în măsura în care ele se aplică la echipamentele de muncă în functiune, nu necesită obligatoriu aceleasi măsuri ca si cerintele esentiale referitoare la echipamentele de muncă noi.

2. Cerinte minime generale aplicabile echipamentelor de muncă

2.1. Sistemele de comandă ale unui echipament de muncă, care afectează securitatea, trebuie să fie vizibile, usor de identificat si, dacă este necesar, să fie marcate corespunzător.

2.1.1. Sistemele de comandă trebuie să fie amplasate în exteriorul zonelor periculoase, cu exceptia anumitor sisteme de comandă, dacă este necesar, si în asa fel încât manevrarea lor să nu provoace riscuri suplimentare. Acestea nu trebuie să genereze riscuri ca urmare a unei manevre neintentionate.

2.1.2. Dacă este necesar, de la postul de comandă principal operatorul trebuie să aibă posibilitatea să se asigure că nu există persoane în zonele periculoase. Dacă acest lucru nu este posibil, orice pornire trebuie să fie precedată automat de un sistem de sigurantă, cum ar fi un semnal de avertizare sonoră si/sau vizuală. Lucrătorul expus trebuie să aibă timpul si/sau mijloacele necesare pentru a evita rapid riscurile provocate de pornirea si/sau oprirea echipamentului de muncă.

2.1.3. Sistemele de comandă trebuie să fie sigure si să fie alese tinându-se cont de defectiunile, perturbatiile si constrângerile previzibile în cadrul utilizării prevăzute.

2.2. Pornirea echipamentului de muncă nu trebuie să fie posibil să se realizeze decât numai printr-o actiune voluntară asupra sistemului de comandă prevăzut în acest scop.

2.2.1. Exceptându-se cazurile în care repornirea sau modificarea nu prezintă niciun risc pentru lucrătorii expusi, aceeasi cerintă se aplică si pentru:

a) repornirea echipamentului după o oprire, indiferent de cauza opririi;

b) comanda unei modificări semnificative a conditiilor de functionare (de exemplu, viteză, presiune etc).

2.2.2. Această cerintă nu se aplică repornirii sau modificării conditiilor de functionare rezultate din derularea unei secvente normale a unui ciclu automat.

2.3. Fiecare echipament de muncă trebuie să fie prevăzut cu un sistem de comandă care să permită oprirea completă a acestuia în conditii de securitate.

2.3.1. Fiecare post de lucru trebuie să fie prevăzut cu un sistem de comandă care să permită, în functie de riscurile existente, oprirea fie în totalitate a echipamentului de muncă, fie numai partial, de asa manieră încât echipamentul de muncă să fie în stare de securitate.

2.3.2. Comanda de oprire a echipamentului de muncă trebuie să aibă prioritate fată de comenzile de pornire. Oprirea echipamentului de muncă sau a elementelor periculoase ale acestuia fiind realizată, alimentarea cu energie a organelor de comandă respective trebuie să fie întreruptă.

2.4. Dacă acest lucru este necesar si în functie de pericolele pe care le prezintă echipamentul de muncă si de timpii normali de oprire, un echipament de muncă trebuie să fie prevăzut cu un dispozitiv de oprire de urgentă.

2.5. Un echipament de muncă care prezintă pericole datorate căderilor sau proiectării de obiecte trebuie să fie prevăzut cu dispozitive de securitate corespunzătoare. Un echipament de muncă care prezintă pericole datorate degajărilor de gaze, vapori sau lichide ori emisiilor de pulberi trebuie să fie prevăzut cu dispozitive corespunzătoare de retinere si/sau de evacuare amplasate în apropierea surselor corespunzătoare de pericol.

2.6. Echipamentele de muncă si elementele lor componente trebuie, dacă este necesar pentru securitatea sau sănătatea lucrătorilor, să fie stabilizate prin fixare ori prin alte mijloace.

2.7. În cazul în care există riscul ruperii sau spargerii unor elemente ale echipamentului de muncă, situatie care ar putea prezenta pericole semnificative pentru securitatea si sănătatea lucrătorilor, trebuie luate măsuri de protectie adecvate.

2.8.

2.8.1. Dacă elementele mobile ale unui echipament de muncă prezintă riscuri de producere de accidente prin contactul mecanic, acestea trebuie să fie prevăzute cu protectori si dispozitive de protectie care să împiedice accesul în zonele periculoase sau să oprească miscarea elementelor periculoase înainte de pătrunderea în zonele periculoase.

2.8.2. Protectorii si dispozitivele de protectie trebuie:

a) să fie de constructie robustă;

b) să nu genereze riscuri suplimentare;

c) să nu fie înlăturate cu usurintă sau făcute inoperante;

d) să fie amplasate la o distantă adecvată fată de zona periculoasă;

e) să nu limiteze mai mult decât este necesar observarea ciclului de muncă;

f) să permită interventiile indispensabile pentru instalarea si/sau înlocuirea elementelor si, de asemenea, pentru activitătile de întretinere, prin limitarea accesului numai în zona sau la lucrarea care trebuie realizată si, dacă este posibil, fără demontarea protectorului sau dispozitivului de protectie.

2.9. Zonele si punctele de muncă sau cele de întretinere a unui echipament de muncă trebuie să fie iluminate corespunzător, în functie de lucrările realizate.

2.10. Părtile echipamentului de muncă expuse unor temperaturi înalte sau foarte scăzute trebuie, dacă este cazul, să fie protejate împotriva riscurilor de contact sau de apropiere a lucrătorilor de ele.

2.11. Dispozitivele de avertizare ale echipamentului de muncă trebuie să fie usor de perceput si de înteles si lipsite de ambiguităti.

2.12. Un echipament de muncă poate să fie utilizat numai pentru operatiunile si în conditiile pentru care a fost realizat.

2.13. Operatiile de întretinere trebuie să poată să fie efectuate când echipamentul de muncă este oprit. Dacă acest lucru nu este posibil, trebuie să fie luate măsuri de protectie adecvate pentru executarea acestor operatii sau pentru ca acestea să fie efectuate în afara zonelor periculoase. Pentru fiecare echipament de muncă care detine un program de întretinere, acesta trebuie să fie respectat si tinut la zi.

2.14. Orice echipament de muncă trebuie să fie prevăzut cu dispozitive usor de identificat, destinate separării de fiecare din sursele de energie. Reconectarea nu trebuie să genereze riscuri pentru lucrătorii în cauză.

2.15. Un echipament de muncă trebuie să fie prevăzut cu dispozitive de avertizare si semnalizare indispensabile pentru asigurarea securitătii lucrătorilor.

2.16. Pentru efectuarea operatiilor de productie, reglare si întretinere a echipamentelor de muncă, lucrătorii trebuie să aibă acces si să rămână în conditii de securitate în toate zonele necesare.

2.17. Orice echipament de muncă trebuie să fie adecvat pentru protectia lucrătorilor împotriva riscurilor de incendiu sau de supraîncălzire a echipamentului de muncă ori de degajare de gaze, pulberi, lichide, vapori sau de alte substante produse de către echipamentul de muncă sau utilizate ori depozitate în acesta.

2.18. Orice echipament de muncă trebuie să fie adecvat pentru prevenirea riscurilor de explozie a acestuia sau a substantelor produse de acesta ori utilizate sau depozitate în echipamentul de muncă.

2.19. Orice echipament de muncă trebuie să fie adecvat pentru protectia lucrătorilor expusi riscurilor de electrocutare prin atingere directă sau indirectă.

3. Cerinte minime suplimentare aplicabile echipamentelor de muncă specifice

3.1. Cerinte minime aplicabile echipamentelor de muncă mobile, cu sau fără autopropulsie 3.1.1. Echipamentele de muncă pe care este necesară prezenta unui lucrător transportat sau a unor lucrători transportati trebuie să fie amenajate de asa manieră încât să reducă riscurile pentru lucrător sau lucrători în timpul deplasării. în aceste riscuri trebuie să fie incluse riscurile de contact al lucrătorilor cu rotile sau senilele ori de blocare de către acestea. 3.1.2.

3.1.2.1. Atunci când blocarea accidentală a elementelor de transmisie a puterii între un echipament de muncă mobil si accesoriile sale si/sau remorci poate genera riscuri specifice, acest echipament de muncă trebuie să fie echipat sau amenajat de asa manieră încât să împiedice blocarea elementelor de transmitere a puterii.

3.1.2.2. Atunci când blocarea nu poate să fie împiedicată, trebuie să fie luate toate măsurile posibile pentru a se evita consecintele dăunătoare pentru lucrători.

3.1.3. Dacă elementele de transmitere a puterii între echipamentele de muncă mobile riscă să se îmbâcsească si să se deterioreze prin contact cu solul, trebuie să fie prevăzute facilităti pentru sustinerea acestora.

3.1.4.

3.1.4.1. Echipamentele de muncă mobile pe care este necesară prezenta unui lucrător transportat sau a unor lucrători transportati trebuie să limiteze, în conditii de utilizare efectivă, riscurile care provin din schimbarea directiei sau răsturnarea echipamentului de muncă:

a) fie printr-o structură de protectie care să împiedice ca echipamentul de muncă să nu se răstoarne mai mult de un sfert de rotatie;

b) fie printr-o structură care să garanteze un spatiu suficient în jurul lucrătorului transportat sau lucrătorilor transportati, dacă miscarea poate continua cu mai mult de un sfert de rotatie;

c) fie prin orice alt dispozitiv cu efect echivalent.

3.1.4.2. Aceste structuri de protectie pot face parte integrantă din echipamentul de muncă.

3.1.4.3. Aceste structuri de protectie nu sunt necesare atunci când echipamentul de muncă este stabilizat în timpul utilizării sau atunci când schimbarea directiei ori răsturnarea echipamentului de muncă este imposibilă din proiectare.

3.1.4.4. Dacă există un risc ca un lucrător transportat, în momentul schimbării directiei sau răsturnării, să fie strivit între părtile echipamentului de muncă si sol, trebuie să fie instalat un sistem de retinere pentru lucrătorii transportati.

3.1.5. Autostivuitoarele cu furcă pe care sunt asezati unul sau mai multi lucrători trebuie să fie amenajate sau echipate de asa manieră încât să limiteze riscurile de răsturnare, de exemplu:

a) fie prin instalarea unei cabine pentru conducător;

b) fie printr-o structură care să împiedice răsturnarea acestora;

c) fie printr-o structură care să garanteze că, în cazul răsturnării acestora, rămâne un spatiu suficient între sol si anumite părti ale autostivuitorului cu furcă pentru lucrătorii transportati;

d) fie printr-o structură care să retină lucrătorul sau lucrătorii pe scaunul de la postul de conducere de asa manieră încât să împiedice ca acesta/acestia să fie strivit/striviti de părti ale autostivuitorului care se răstoarnă.

3.1.6. Echipamentele de muncă mobile cu autopropulsare, a căror deplasare poate provoca riscuri pentru lucrători, trebuie să îndeplinească următoarele conditii:

a) să fie prevăzute cu mijloace care să permită prevenirea unei porniri neautorizate;

b) să fie prevăzute cu mijloace adecvate care să reducă consecintele unei eventuale ciocniri în caz de miscare simultană a mai multor echipamente de muncă care se deplasează pe sine;

c) să fie prevăzute cu un dispozitiv de frânare si de oprire; în măsura în care conditiile de securitate o impun, în cazul defectării dispozitivului principal, un dispozitiv de urgentă, actionat prin comenzi usor de manevrat sau prin sisteme automate, trebuie să permită frânarea si oprirea;

d) atunci când câmpul de vizibilitate directă a conducătorului este necorespunzător din punctul de vedere al securitătii, acestea trebuie să fie prevăzute cu dispozitive auxiliare adecvate, pentru îmbunătătirea vizibilitătii;

e) dacă sunt prevăzute pentru utilizare pe timpul noptii sau în locuri întunecoase, acestea trebuie să fie prevăzute cu un dispozitiv de iluminat, adaptat lucrării de efectuat si care asigură o securitate suficientă pentru lucrători;

f) dacă prezintă riscuri de incendiu - datorate acestora sau remorcilor si/sau încărcăturii - susceptibile să pericliteze lucrătorii, acestea trebuie să fie prevăzute cu dispozitive adecvate de stingere a incendiilor, în cazul în care astfel de dispozitive nu sunt disponibile suficient de aproape de locul de utilizare;

g) dacă sunt telecomandate, acestea trebuie să se oprească automat atunci când ies din câmpul de actiune al telecomenzii;

h) dacă sunt telecomandate si pot, în conditii normale de utilizare, să lovească sau să blocheze lucrătorii, acestea trebuie să fie echipate cu dispozitive de protectie împotriva acestor riscuri, în cazul în care nu există alte dispozitive adecvate pentru combaterea riscului de lovire.

3.2. Cerinte minime aplicabile echipamentelor de muncă folosite pentru ridicarea sarcinilor

3.2.1. Dacă echipamentele de muncă folosite pentru ridicarea sarcinilor sunt instalate în mod permanent, rezistenta si stabilitatea acestora în timpul utilizării trebuie să fie asigurate tinându-se seama mai ales de sarcinile care se vor ridica si de solicitările produse în locurile de suspendare sau de fixare pe structuri.

3.2.2.

3.2.2.1.  Masinile folosite pentru ridicarea sarcinilor trebuie să aibă marcate vizibil sarcina nominală si, dacă este cazul, o plăcută pe care să fie înscrisă sarcina nominală pentru fiecare configuratie a masinii.

3.2.2.2. Dispozitivele de prindere pentru ridicarea sarcinilor trebuie să fie marcate de asa manieră încât să permită identificarea caracteristicilor esentiale pentru utilizarea sigură.

3.2.2.3. Dacă echipamentul de muncă nu a fost destinat pentru ridicarea lucrătorilor si dacă există posibilitatea unei asemenea confuzii, o semnalizare adecvată trebuie să fie marcată de manieră vizibilă.

3.2.3. Echipamentele de muncă instalate permanent trebuie să fie instalate de asa manieră încât să reducă riscul ca sarcinile:

a) să lovească lucrătorii;

b) în mod neintentionat, să se deplaseze periculos sau să cadă liber; sau

c) să se desprindă neintentionat. 3.2.4.

3.2.4.1. Masinile pentru ridicarea sau deplasarea lucrătorilor trebuie să fie adecvate:

a) pentru a evita riscurile de cădere a cabinei, atunci când acestea există, cu ajutorul dispozitivelor adecvate;

b) pentru a evita riscurile de cădere a utilizatorului în afara cabinei, atunci când acestea există;

c) pentru a evita riscurile de strivire, de blocare sau de lovire a utilizatorului, în special printr-un contact întâmplător cu obiecte;

d) pentru a garanta securitatea lucrătorilor blocati în cabină în caz de accident si a permite deblocarea acestora.

3.2.4.2. Dacă, din motive inerente datorate amplasamentului si înăltimilor diferite, riscurile mentionate la pct. 3.2.4.1 lit. a) nu pot să fie evitate prin niciun dispozitiv de securitate, trebuie să fie instalat un cablu cu coeficient de securitate mărit, iar starea acestuia trebuie să fie verificată în fiecare zi de muncă.

3.3. Cerinte minime aplicabile instalatiilor si echipamentelor de muncă electrice 3.3.1. Instalatiile si echipamentele de muncă electrice trebuie să fie proiectate, fabricate, montate, întretinute si exploatate astfel încât să asigure protectia împotriva pericolelor generate de energia electrică, precum si protectia împotriva pericolelor datorate influentelor externe.

3.3.1.1. Pentru asigurarea protectiei împotriva pericolelor generate de echipamentele electrice, trebuie prevăzute măsuri tehnice astfel încât:

a) persoanele să fie protejate fată de pericolul de vătămare care poate fi generat la atingerea directă sau indirectă a părtilor aflate sub tensiune;

b) să nu se producă temperaturi, arcuri electrice sau radiatii care să pericliteze viata ori sănătatea oamenilor;

c) constructia echipamentelor de muncă să fie adecvată mediului pentru a se evita producerea de incendii si explozii;

d) persoanele si bunurile să fie protejate contra pericolelor generate în mod natural de echipamentul electric;

e) izolatia echipamentelor electrice să fie corespunzătoare pentru conditiile prevăzute.

3.3.1.2. Pentru asigurarea protectiei împotriva pericolelor datorate influentei externe, echipamentele electrice trebuie:

a) să satisfacă cerintele referitoare la solicitările mecanice astfel încât să nu fie periclitati lucrătorii si persoanele care se află în mediul de muncă;

b) să nu fie influentate de conditiile de mediu, astfel încât să nu fie periclitati lucrătorii si persoanele care se află în mediul de muncă;

c) să nu pericliteze lucrătorii si persoanele care se află în mediul de muncă, în conditii previzibile de suprasarcină.

3.3.2.

3.3.2.1. La instalatiile si echipamentele de muncă electrice, pentru protectia împotriva electrocutării prin atingere directă trebuie să se aplice măsuri tehnice, completate cu măsuri oganizatorice.

3.3.2.2. Pentru protectia împotriva electrocutării prin atingere directă trebuie să fie realizate următoarele măsuri tehnice:

a) acoperiri cu materiale electroizolante ale părtilor active (izolarea de protectie) ale instalatiilor si echipamentelor electrice;

b) închideri în carcase sau acoperiri cu învelisuri exterioare;

c) îngrădiri;

d) protectia prin amplasare în locuri inaccesibile prin asigurarea unor distante minime de securitate;

e) scoaterea de sub tensiune a instalatiei sau echipamentului electric la care urmează a se efectua lucrări si verificarea lipsei de tensiune;

f) utilizarea de dispozitive speciale pentru legări la pământ si în scurtcircuit;

g) folosirea mijloacelor de protectie electroizolante;

h) alimentarea la tensiune foarte joasă (redusă) de protectie;

i) egalizarea potentialelor si izolarea fată de pământ a platformei de lucru.

3.3.2.3. Pentru protectia împotriva electrocutării prin atingere directă trebuie să fie realizate următoarele măsuri organizatorice:

a) executarea interventiilor la instalatiile electrice (depanări, reparări, racordări etc.) trebuie să se facă numai de către personal calificat în meseria de electrician, autorizat si instruit pentru lucrul respectiv;

b) executarea interventiilor în baza uneia din formele de lucru;

c) delimitarea materială a locului de muncă (îngrădire);

d) esalonarea operatiilor de interventie la instalatiile electrice;

e) elaborarea unor instructiuni de lucru pentru fiecare interventie la instalatiile electrice;

f) organizarea si executarea verificărilor periodice ale măsurilor tehnice de protectie împotriva atingerilor directe.

3.3.2.4. La instalatiile, utilajele, echipamentele si aparatele care utilizează energie electrică interventiile sunt permise numai în baza următoarelor forme de lucru:

a) autorizatii de lucru scrise (AL);

b) instructiuni tehnice interne de protectie a muncii (ITI-PM);

c) atributii de serviciu (AS);

d) dispozitii verbale (DV);

e) procese-verbale (PV);

f) obligatii de serviciu (OS);

g) propria răspundere (PR).

3.3.3.

3.3.3.1. La instalatiile si echipamentele de muncă electrice, pentru protectia împotriva electrocutării prin atingere indirectă trebuie să se realizeze si să se aplice numai măsuri si mijloace de protectie tehnice, fiind interzise înlocuirea măsurilor si mijloacelor tehnice de protectie cu măsuri de protectie organizatorice. Pentru evitarea electrocutării prin atingere indirectă trebuie aplicată o măsură de protectie principală, care să asigure protectia în orice conditii, si o măsură de protectie suplimentară, care să asigure protectia în cazul deteriorării protectiei principale. Cele două măsuri de protectie trebuie alese astfel încât să nu se anuleze una pe cealaltă.

3.3.3.2. Pentru protectia împotriva atingerii indirecte trebuie să fie realizate următoarele măsuri tehnice:

a) folosirea tensiunilor foarte joase de securitate TFJS;

b) legarea la pământ;

c) legarea la nul de protectie;

d) izolarea suplimentară de protectie, aplicată utilajului, în procesul de fabricare;

e) izolarea amplasamentului;

f) separarea de protectie;

g) egalizarea si/sau dirijarea potentialelor;

h) deconectarea automată în cazul aparitiei unei tensiuni sau a unui curent de defect periculoase;

i) folosirea mijloacelor de protectie electroizolante.

3.3.3.3. Este interzisă folosirea drept protectie principală a măsurilor indicate la pct. 3.3.3.2 lit. e), g), h) si i).

3.3.3.4. Fac exceptie instalatiile electrice casnice, la care deconectarea automată la curenti de defect poate constitui mijloc principal de protectie, si stâlpii liniilor electrice aeriene de joasă tensiune, la care dirijarea distributiei potentialelor constituie mijloc principal de protectie.

3.3.4. La instalatiile si echipamentele electrice de înaltă tensiune, sistemul de protectie împotriva electrocutării prin atingere indirectă trebuie să se realizeze prin legarea la pământ de protectie, care este măsură obligatorie, cumulat cu alte măsuri de protectie.

3.3.5.

3.3.5.1. Instalatiile si echipamentele electrice trebuie să fie alese cu grad corespunzător de protectie în functie de zonele cu atmosferă potential explozivă.

3.3.5.2. Zonarea trebuie să se efectueze de către proiectantul instalatiilor si echipamentelor electrice, la cererea beneficiarului.

3.3.6. La instalatiile si echipamentele de muncă electrice, valorile de calcul, precum si limitele admise ale curentilor prin corpul omului, ale impedantei electrice a corpului uman, ale tensiunilor de atingere si de pas si ale tensiunilor de lucru trebuie să fie în conformitate cu regulile tehnice aplicabile.

3.3.7. Retelele izolate fată de pământ trebuie să fie prevăzute cu protectie automată prin controlul rezistentei de izolatie, care să semnalizeze si/sau să deconecteze în cazul punerii la pământ. Retelele electrice din locurile de muncă cu risc de incendiu si explozie, precum si cele din depozitele de explozivi sau carburanti trebuie prevăzute cu dispozitive care să asigure protectia automată la curenti de defect (PACD).

3.3.8. La instalatiile de înaltă tensiune trebuie să fie prevăzute blocări mecanice sau electrice, astfel încât deschiderea carcaselor si a îngrădirilor de protectie să fie posibilă numai după scoaterea de sub tensiune a echipamentului electric respectiv, iar manevrarea dispozitivului de blocare trebuie să poată fi făcută numai cu o sculă specială.

3.3.9. Pentru ca deservirea, întretinerea si repararea instalatiilor si echipamentelor de muncă electrice să se poată efectua fără pericol, trebuie să se prevadă, încă din faza de proiectare, executie si montaj, distante, spatii si/sau îngrădiri de protectie în jurul acestora.

3.3.10. La masinile si instalatiile de ridicat cu elemente mobile, cum sunt podurile rulante din încăperile sau spatiile de productie neelectrice, se admit părti active în constructie deschisă, fără carcase închise, cu conditia protejării împotriva atingerii sau apropierii de părtile active, prin amplasarea acestora la înăltimi suficient de mari fată de căile de acces si de circulatie si/sau prin prevederea de îngrădiri închise pe căile de acces.

3.3.11. Automacaralele care lucrează în apropierea liniilor electrice aeriene trebuie să fie echipate cu dispozitive de semnalizare a intrării bratului în zona de influentă a acestora.

3.3.12. Echipamentul de muncă electric/instalatia de clasa I de protectie trebuie să aibă asigurată protectia împotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune si să fie prevăzut/prevăzută cu legături de protectie pentru asigurarea protectiei în caz de defect.

3.3.13. La instalatiile si echipamentele de muncă electrice de clasa I de protectie posibilitatea executării legăturilor de protectie trebuie să se asigure astfel:

a) în cazul unui echipament electric/unei instalatii fix/fixe, acesta/aceasta trebuie să fie prevăzut/prevăzută cu două borne de masă: una în cutia de borne, lângă bornele de alimentare cu energie electrică, pentru racordarea conductorului de protectie din cablul de alimentare a echipamentului/instalatiei, si a doua bornă pe carcasa echipamentului/instalatiei în exterior, pentru racordarea vizibilă la centura de legare la pământ sau la altă instalatie de protectie;

b) în cazul unui echipament mobil sau portabil, acesta trebuie să fie prevăzut cu un rablu de alimentare flexibil, prevăzut cu o fisă (stecher) cu contact de protectie, sau echipamentul să fie prevăzut cu posibilitatea racordării unui cablu flexibil de alimentare cu conductor de protectie.

3.3.14. Echipamentul de muncă electric/instalatia de clasa II de protectie trebuie să aibă asigurată protectia împotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune si să fie prevăzut/prevăzută, din fabricatie, cu o izolatie suplimentară, dublă sau întărită.

3.3.15. Echipamentul de muncă electric/instalatia de clasa III de protectie trebuie să aibă asigurată protectia împotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune si să nu producă o tensiune mai mare decât tensiunea foarte joasă de alimentare.

3.3.16.

3.3.16.1. Instalatiile electrice în faza de experimentare trebuie să îndeplinească toate conditiile prevăzute în reglementările si regulile tehnice aplicabile pentru protectia împotriva electrocutării sau a accidentelor tehnice.

3.3.16.2. Instalatiile sau echipamentele de muncă electrice trebuie să fie verificate la receptie, înainte de punerea în functiune si apoi periodic în exploatare, precum si după fiecare reparatie sau modificare, fiind interzisă punerea sub tensiune a instalatiei, utilajului sau echipamentului care nu a corespuns la una dintre aceste verificări.

3.3.16.3. Instalatiile si echipamentele de muncă electrice pot să fie receptionate si puse în functiune numai după ce s-a constatat că s-au respectat reglementările si regulile tehnice aplicabile.

3.3.17. La instalatiile sau echipamentele de muncă electrice este interzis să se aducă modificări fată de proiect în timpul exploatării, întretinerii si repunerii în functiune a acestora. în cazuri speciale, se admit modificări doar cu acordul proiectantului instalatiilor si echipamentelor de muncă electrice respective.

3.3.18. Mijloacele si echipamentele electrice de protectie trebuie să fie verificate, în conformitate cu prevederile reglementărilor si regulilor tehnice aplicabile, înainte de utilizare, la punerea în functiune, după reparatii sau modificări si apoi periodic (în exploatare).

3.3.19. Utilizarea echipamentului de muncă electric/instalatiei de clasa I de protectie trebuie să se facă în următoarele conditii:

a) să se execute si să se verifice periodic legăturile de protectie necesare pentru asigurarea protectiei împotriva electrocutării în cazul unui defect soldat cu aparitia unei tensiuni periculoase de atingere;

b) să se asigure si să se verifice periodic deconectarea automată a echipamentului electric/instalatiei sau sectorului defect si disparitia tensiunii periculoase de atingere;

c) să se verifice periodic ca protectia împotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune să nu fie înlăturată sau deteriorată.

3.3.20. Utilizarea echipamentului de muncă electric/instalatiei de clasa II de protectie trebuie să se facă în următoarele conditii:

a) să se verifice periodic ca izolatia suplimentară a echipamentului electric/instalatiei să nu fie deteriorată sau eliminată;

b) să se verifice periodic ca protectia împotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune să nu fie înlăturată sau deteriorată.

3.3.21. Utilizarea echipamentului de muncă electric/instalatiei de clasa III de protectie trebuie să se facă în următoarele conditii:

a) să se alimenteze echipamentul electric sau instalatia la tensiunea foarte joasă pentru care au fost proiectate să functioneze;

b) sursa de tensiune trebuie să fie astfel construită încât să nu permită aparitia în circuitul de tensiune foarte joasă a unei tensiuni mai mari. Dacă se utilizează un transformator coborâtor, acesta trebuie să fie un transformator de separare (de sigurantă);

c) izolatia circuitului de foarte joasă tensiune trebuie să fie de asa natură încât să nu permită aparitia unei tensiuni mai mari din alte circuite, în circuitul de tensiune foarte joasă;

d) să se verifice periodic ca protectia împotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune să nu fie înlăturată sau deteriorată.

3.3.22.

3.3.22.1. În cazul instalatiilor sau echipamentelor de muncă electrice la care se execută lucrări cu scoaterea de sub tensiune, trebuie să fie scoase de sub tensiune următoarele elemente:

a) părtile active aflate sub tensiune, la care urmează a se lucra;

b) părtile active aflate sub tensiune la care nu se lucrează, dar se găsesc la o distantă mai mică decât limita admisă la care se pot apropia persoanele sau obiectele de lucru (utilaje, unelte etc), indicată în documentatia tehnică specifică;

c) părtile active aflate sub tensiune ale instalatiilor situate la o distantă mai mare decât limita admisă, dar care, datorită lucrărilor care se execută în apropiere, trebuie scoase de sub tensiune.

3.3.22.2. În cazul lucrărilor cu scoatere de sub tensiune este necesară legarea la pământ si în scurtcircuit a conductoarelor de fază, inclusiv pe conductorul de nul în cazul liniilor electrice aeriene, operatie care trebuie să se execute imediat după verificarea lipsei de tensiune.

3.3.23.

3.3.23.1. În cazul instalatiilor sau echipamentelor de muncă electrice la care se execută lucrări cu scoatere de sub tensiune sau fără scoatere de sub tensiune, trebuie să se utilizeze mijloace de protectie electroizolante.

3.3.23.2. La lucrul în instalatiile de joasă tensiune trebuie să fie utilizate mijloace individuale de protectie electroizolante, care constituie singura măsură tehnică de protectie, cumulate cu măsurile organizatorice.

3.3.23.3. La lucrul în instalatiile de înaltă tensiune trebuie să fie utilizate mijloace individuale de protectie electroizolante, cumulate cu alte mijloace de protectie.

3.3.23.4. Lucrările fără scoatere de sub tensiune a instalatiilor si a echipamentelor electrice trebuie să fie executate de către personal autorizat pentru lucrul sub tensiune.

3.3.24. Instalatiile sau locurile unde există sau se exploatează echipamente electrice trebuie să fie dotate, în functie de lucrările si conditiile de exploatare, cu următoarele categorii de mijloace de protectie:

a) mijloace de protectie care au drept scop protejarea omului prin izolarea acestuia fată de elementele aflate sub tensiune sau fată de pământ, respectiv prăjini electroizolante pentru actionarea separatoarelor, manipularea indicatoarelor mobile de tensiune, montarea scurtcircuitoarelor etc, scule cu mânere electroizolante, covoare si platforme electroizolante, mănusi si încăltăminte electroizolante etc;

b) detectoare mobile de tensiune, cu ajutorul cărora se verifică prezenta sau lipsa tensiunii;

c) garnituri mobile de legare la pământ si în scurtcircuit;

d) panouri, paravane, împrejmuiri (îngrădiri);

e) panouri de semnalizare.

3.3.25. Instalatiile sau echipamentele de muncă electrice trebuie să fie exploatate, întretinute, reglate, reparate si puse sub tensiune numai de către personal calificat în meseria de electrician autorizat din punctul de vedere al securitătii muncii. Autorizarea personalului pentru lucru la instalatiile tehnice electrice în activitătile de exploatare, întretinere si reparatii trebuie să se realizeze, conform regulamentului pentru autorizarea electricienilor din punctul de vedere al securitătii muncii, pe bază de examen medical, psihologic si test de verificare a cunostintelor profesionale, de securitate si sănătate în muncă si de acordare a primului ajutor.

 

ANEXA Nr. 2

 

DISPOZITII

referitoare la utilizarea echipamentelor de muncă prevăzute la art. 4 alin. (3) din hotărâre

 

1. Dispozitii generale aplicabile tuturor echipamentelor de muncă

1.1. Dispozitiile din prezenta anexă se aplică în conformitate cu dispozitiile din hotărâre si atunci când există riscul corespunzător pentru echipamentul de muncă respectiv. Echipamentele de muncă trebuie să fie instalate, dispuse si utilizate de asa manieră încât să permită reducerea riscurilor pentru utilizatorii acestora si pentru ceilalti lucrători, de exemplu făcând astfel încât să existe spatiu suficient între elementele mobile ale echipamentelor de muncă si elementele fixe sau mobile din spatiul de muncă si ca toată energia ori substanta utilizată sau produsă să poată să fie furnizată si/sau evacuată de manieră sigură.

1.2. Montarea si demontarea echipamentelor de muncă trebuie să fie realizate de manieră sigură, în special prin respectarea instructiunilor furnizate de fabricant.

1.3. Echipamentele de muncă care, în timpul utilizării, pot să fie expuse descărcărilor electrice trebuie să fie protejate prin dispozitive sau cu măsuri adecvate împotriva efectelor trăsnetului.

2. Dispozitii de utilizare a echipamentelor de muncă mobile, cu sau fără autopropulsie

2.1. Conducerea echipamentelor de muncă autopropulsate este rezervată numai lucrătorilor care au fost instruiti adecvat pentru conducerea sigură a acestora.

2.2. Dacă un echipament de muncă este manevrat într-o zonă de muncă, trebuie să fie stabilite si respectate reguli de circulatie adecvate.

2.3. Trebuie să fie luate măsuri organizatorice pentru a evita ca lucrătorii care se deplasează pe jos să nu se găsească în zona de operare a echipamentelor de muncă autopropulsate. Dacă prezenta lucrătorilor care se deplasează pe jos este necesară pentru buna executare a lucrărilor, trebuie să fie luate măsuri adecvate pentru a evita ca acestia să fie accidentati de către echipamente.

2.4. Transportul lucrătorilor pe echipamentele de muncă mobile actionate mecanic nu este autorizat decât dacă au fost prevăzute amplasamente sigure în acest scop. Dacă lucrările trebuie să fie efectuate în timpul deplasării, viteza trebuie să fie adaptată, în functie de cât este necesar.

2.5. Echipamentele de muncă mobile prevăzute cu un motor cu ardere internă nu trebuie să fie utilizate în zonele de muncă dacă nu este garantată o cantitate suficientă de aer, astfel încât să nu existe riscuri pentru securitatea si sănătatea lucrătorilor.

3. Dispozitii de utilizare a echipamentelor de muncă folosite pentru ridicarea sarcinilor

3.1. Observatii generale

3.1.1. Echipamentele de muncă demontabile sau mobile folosite la ridicarea sarcinilor trebuie să fie utilizate de asa manieră încât să garanteze stabilitatea echipamentului de muncă pe durata utilizării în toate conditiile previzibile, luându-se în considerare natura solului.

3.1.2.

3.1.2.1. Ridicarea lucrătorilor nu este permisă decât cu echipamente de muncă si dispozitive prevăzute în acest scop.

3.1.2.2. Fără a se aduce atingere prevederilor art. 6 din Legea securitătii si sănătătii în muncă nr. 319/2006, în mod exceptional, echipamentele neprevăzute pentru ridicarea lucrătorilor pot să fie utilizate în acest scop, cu conditia să fie luate măsuri adecvate pentru a se asigura securitatea, în conformitate cu legislatia si/sau cu practicile nationale care prevăd o supraveghere corespunzătoare.

3.1.2.3. În timpul prezentei lucrătorilor pe echipamentul de muncă folosit pentru ridicarea sarcinilor, la postul de conducere trebuie să fie asigurată prezenta permanentă. Lucrătorii care sunt ridicati trebuie să dispună de un mijloc de comunicare sigur. Trebuie să fie prevăzută evacuarea acestora în caz de pericol.

3.1.3. Doar dacă acest lucru nu este necesar pentru buna desfăsurare a lucrărilor, trebuie să fie luate măsuri pentru ca lucrătorii să nu fie prezenti sub sarcinile suspendate. Este interzisă deplasarea sarcinilor suspendate deasupra locurilor de muncă neprotejate în care lucrătorii sunt prezenti în mod curent. în această eventualitate, dacă buna desfăsurare a lucrărilor nu poate fi asigurată în alt mod, trebuie să fie elaborate si aplicate proceduri adecvate.

3.1.4. Dispozitivele de prindere pentru ridicarea sarcinilor trebuie să fie alese în functie de sarcinile care se manipulează, distantele dintre punctele de prindere ale acestora, dispozitivele de prindere si conditiile atmosferice, tinându-se seama de modul si de configuratia de legare. Ansamblurile dispozitivelor de prindere pentru ridicarea sarcinilor trebuie să fie marcate vizibil pentru a permite utilizatorului să le cunoască caracteristicile, atunci când acestea nu sunt demontate după utilizare.

3.1.5. Dispozitivele de prindere pentru ridicarea sarcinilor trebuie să fie depozitate de asa manieră încât să se garanteze că acestea nu se vor deteriora sau degrada.

3.2. Echipamente de muncă folosite la ridicarea sarcinilor neghidate

3.2.1. Dacă două sau mai multe echipamente de muncă folosite pentru ridicarea sarcinilor neghidate sunt instalate sau montate la un loc de muncă astfel încât câmpul lor de actiune se intersectează, trebuie să fie luate măsuri adecvate pentru a se preveni ciocnirea între sarcini si/sau între elemente ale echipamentelor de muncă.

3.2.2. În timpul utilizării unui echipament de muncă mobil folosit pentru ridicarea sarcinilor neghidate trebuie să fie luate măsuri adecvate pentru a se preveni bascularea, răsturnarea si, dacă este cazul, deplasarea si alunecarea acestuia. Trebuie să fie verificată executarea corespunzătoare a acestor măsuri.

3.2.3. Dacă operatorul unui echipament de muncă folosit la ridicarea sarcinilor neghidate nu poate observa întregul traseu al sarcinii nici direct, nici prin intermediul unor dispozitive auxiliare care furnizează informatiile necesare, atunci o persoană competentă trebuie să fie desemnată să comunice cu operatorul pentru a-l ghida si trebuie să fie luate măsuri organizatorice pentru a se evita ciocnirile sarcinilor susceptibile să pună în pericol lucrătorii.

3.2.4. Lucrările trebuie să fie organizate de asa manieră încât atunci când lucrătorul agată sau desprinde o sarcină cu mâna, aceste operatii să poată fi efectuate în conditii de securitate deplină, în special prin păstrarea de către acest lucrător a comenzilor directe sau indirecte ale echipamentului.

3.2.5. Toate operatiunile de ridicare trebuie să fie planificate corect, supravegheate de o manieră adecvată si efectuate astfel încât să protejeze securitatea lucrătorilor. în special, dacă o sarcină trebuie să fie ridicată simultan de două sau mai multe echipamente de muncă folosite la ridicarea sarcinilor neghidate, trebuie să fie stabilită si aplicată o procedură pentru a se asigura buna coordonare a operatorilor.

3.2.6. Dacă echipamentele de muncă folosite pentru ridicarea sarcinilor neghidate nu pot retine sarcinile în cazul unei defectări partiale sau totale a sistemului de alimentare cu energie, trebuie să fie luate măsuri adecvate pentru a se evita expunerea lucrătorilor la riscurile corespunzătoare. Sarcinile suspendate nu trebuie lăsate fără supraveghere, cu exceptia cazului în care accesul în zona periculoasă este împiedicat si dacă sarcina a fost agătată si este mentinută în conditii de securitate deplină.

3.2.7. Utilizarea în aer liber a echipamentelor de muncă folosite pentru ridicarea sarcinilor neghidate trebuie interzisă atunci când conditiile meteorologice se deteriorează până la punctul în care se periclitează utilizarea în conditii de securitate a acestora, expunând astfel lucrătorii la riscuri. Pentru a se evita riscurile pentru lucrători trebuie să fie luate măsuri adecvate de protectie, destinate în special împiedicării răsturnării echipamentului de muncă.

4. Dispozitii de utilizare a echipamentelor de muncă puse la dispozitie pentru lucrări temporare la înăltime

4.1. Dispozitii generale 4.1.1.

4.1.1.1. Dacă, în aplicarea prevederilor art. 7 din Legea securitătii si sănătătii în muncă nr. 319/2006 si ale art. 3 din hotărâre, lucrările temporare la înăltime nu pot să fie executate de o manieră sigură si în conditii ergonomice adecvate de pe o suprafată adecvată, trebuie să fie alese cele mai potrivite echipamente de muncă pentru a se asigura si a se mentine conditii de muncă sigure. Trebuie să se acorde prioritate măsurilor de protectie colectivă în raport cu măsurile de protectie individuală. Dimensionarea echipamentului de muncă trebuie să fie adaptată la natura lucrărilor care urmează să fie executate si a constrângerilor previzibile si să permită circulatia fără pericol.

4.1.1.2. Cel mai potrivit mijloc de acces la posturile de lucru temporare la înăltime trebuie să fie ales în functie de frecventa de circulatie, de înăltimea la care trebuie să se ajungă si de durata de utilizare. Alegerea făcută trebuie să permită evacuarea în caz de pericol iminent. Trecerea, într-un sens sau în altul, între mijlocul de acces si platforme, plansee sau pasarele nu trebuie să creeze riscuri suplimentare de cădere.

4.1.2. Scările nu pot să fie utilizate ca posturi de lucru la înăltime decât în conditiile în care sau tinând cont de pct. 4.1.1 utilizarea altor echipamente de muncă mai sigure nu se justifică din cauza nivelului redus de risc si din cauza fie a duratei scurte de utilizare, fie a caracteristicilor existente ale locului de muncă respectiv, care nu se pot modifica de către angajator.

4.1.3. Tehnicile de acces si de pozitionare cu ajutorul frânghiilor nu pot să fie utilizate decât în conditiile în care, tinând seama de evaluarea riscului, lucrarea în cauză poate să fie executată de o manieră sigură si în care utilizarea unui alt echipament de muncă mai sigur nu este justificată. Tinându-se cont de evaluarea riscului si în special în functie de durata lucrărilor si de constrângerile de natură ergonomică, trebuie să fie prevăzut un scaun dotat cu accesoriile corespunzătoare.

4.1.4. În functie de tipul de echipament de muncă selectat pe baza dispozitiilor punctelor precedente, trebuie să fie luate măsurile adecvate de reducere a riscurilor pentru lucrători, inerente respectivului tip de echipament. Dacă este necesar trebuie să fie prevăzută instalarea dispozitivelor de protectie împotriva căderilor. Aceste dispozitive trebuie să aibă o structură corespunzătoare si să fie suficient de solide pentru a împiedica sau opri căderile de la înăltime si a preveni, în măsura în care este posibil, rănirea corporală a lucrătorilor. Dispozitivele de protectie colectivă pentru evitarea căderilor nu pot să fie întrerupte decât în punctele de acces ale unei schele sau ale unei scări.

4.1.5. Când executarea unei anumite lucrări necesită îndepărtarea temporară a unui dispozitiv de protectie colectivă împotriva căderilor, trebuie să se ia măsuri de securitate compensatorii eficiente. Lucrarea nu poate să fie efectuată fără adoptarea prealabilă a acestor măsuri. Odată ce lucrarea respectivă este terminată, definitiv sau temporar, dispozitivele de protectie colectivă trebuie să fie remontate pentru a se evita căderile.

4.1.6. Lucrările temporare la înăltime pot să fie efectuate numai atunci când conditiile meteorologice nu periclitează securitatea si sănătatea lucrătorilor.

4.2. Dispozitii specifice de utilizare a scărilor

4.2.1. Scările trebuie să fie amplasate de asa manieră încât să se asigure stabilitatea lor în timpul utilizării. Scările portabile se sprijină pe un suport stabil, rezistent, de dimensiuni adecvate si imobil, astfel încât treptele să rămână în pozitie orizontală. Scările suspendate sunt fixate de o manieră sigură si, cu exceptia scărilor din frânghie, în asa fel încât să nu poată fi deplasate si să fie evitate orice miscări de balans.

4.2.2. Alunecarea picioarelor scărilor portabile trebuie să fie împiedicată în timpul utilizării fie prin fixarea părtii superioare sau inferioare a lonjeroanelor, fie prin dispozitive antiderapante sau prin orice alte solutii cu eficacitate echivalentă. Scările de acces trebuie să fie de o lungime suficientă, astfel încât acestea să se prelungească dincolo de nivelul de acces, cu exceptia cazului în care au fost luate alte măsuri pentru a se garanta o fixare sigură. Scările compuse din mai multe elemente asamblate, cum ar fi scările articulate sau scările culisante, trebuie să fie utilizate de asa manieră încât imobilizarea diferitelor elemente unele în raport de altele să fie asigurată. Scările mobile trebuie să fie imobilizate înainte de urcarea pe acestea.

4.2.3. Scările trebuie să fie utilizate de asa manieră încât să permită lucrătorilor să dispună, în orice moment, de o prindere cu mâna si de un sprijin sigur. în special, dacă o greutate trebuie transportată manual pe scară, aceasta nu trebuie să împiedice mentinerea unei prinderi cu mâna sigure.

4.3. Dispozitii specifice de utilizare a schelelor

4.3.1. Atunci când breviarul de calcul al schelei alese nu este disponibil sau când configuratiile structurale avute în vedere nu sunt prevăzute de acesta, trebuie să fie realizat un calcul de rezistentă si de stabilitate, cu exceptia cazului în care schela este asamblată în conformitate cu o configuratie standard general recunoscută.

4.3.2. În functie de complexitatea schelei alese, un plan de montare, de utilizare si de demontare trebuie să fie întocmit de către o persoană competentă. Acest plan poate avea forma unui plan general, completat cu elemente referitoare la detaliile specifice ale schelei în cauză.

4.3.3. Elementele de sprijin ale unei schele trebuie să fie protejate împotriva pericolului de alunecare fie prin fixare pe suprafata de sprijin, fie printr-un dispozitiv antiderapant sau alt mijloc cu eficacitate echivalentă, iar suprafata de sprijin trebuie să aibă o capacitate portantă suficientă. Stabilitatea schelei trebuie să fie asigurată. Deplasarea inopinată a schelelor mobile în timpul lucrului la înăltime trebuie să fie prevenită prin intermediul dispozitivelor adecvate.

4.3.4. Dimensiunile, forma si dispunerea planseelor unei schele trebuie să fie adecvate naturii lucrării care urmează să fie executată si adaptate la sarcinile ce urmează a fi suportate si să permită lucrul si circulatia de o manieră sigură. Planseele unei schele trebuie să fie montate de asa manieră încât componentele să nu poată să se deplaseze în cazul unei utilizări normale. Niciun gol periculos nu trebuie să existe între componentele planseelor si dispozitivele verticale de protectie colectivă împotriva căderii.

4.3.5. Atunci când anumite părti ale unei schele nu sunt gata de întrebuintare, ca de exemplu în timpul montării, demontării sau modificărilor, aceste părti trebuie semnalizate cu ajutorul unor semnale de avertizare a pericolului general, în conformitate cu dispozitiile nationale care transpun Directiva 92/58/CEE, si trebuie delimitate în mod corespunzător prin obstacole fizice care să împiedice accesul în zona periculoasă.

4.3.6.

4.3.6.1. Schelele nu pot să fie montate, demontate sau modificate substantial decât sub supravegherea unei persoane competente si de către lucrători care au fost instruiti adecvat si conform operatiilor avute în vedere, care se referă la riscurile specifice în conformitate cu art. 10 din hotărâre, si vizând în special:

a) întelegerea planului de montare, de demontare si de modificare a schelei în cauză;

b) securitatea în timpul montajului, al demontajului si al modificării schelei în cauză;

c) măsurile de prevenire a riscurilor de cădere a persoanelor sau a obiectelor;

d) măsurile de securitate în cazul schimbării conditiilor meteorologice care ar putea afecta negativ securitatea schelei în cauză;

e) conditiile în materie de sarcini admise;

f) orice alt risc pe care operatiile de montare, de demontare si de modificare îl pot cuprinde.

4.3.6.2. Persoana care supraveghează si lucrătorii implicati trebuie să aibă la dispozitie planul de montare, de utilizare si de demontare mentionat la pct. 4.3.2, în special orice instructiuni pe care le-ar putea cuprinde.

4.4. Dispozitii specifice de utilizare a tehnicilor de acces si de pozitionare cu ajutorul frânghiilor

4.4.1. La utilizarea tehnicilor de acces si de pozitionare cu ajutorul frânghiilor trebuie respectate următoarele conditii:

a) sistemul trebuie să cuprindă cel putin două frânghii ancorate separat, una constituind mijlocul de acces, de coborâre si de sprijin (frânghia de lucru), iar cealaltă, mijlocul de asigurare (frânghia de securitate);

b) lucrătorii trebuie să fie dotati cu o centură complexă adecvată, să o utilizeze si să fie legati prin intermediul acesteia de frânghia de securitate;

c) frânghia de lucru trebuie să fie prevăzută cu un mecanism de coborâre sau de urcare sigur si să cuprindă un sistem autoblocant care să împiedice căderea utilizatorului în cazul în care acesta pierde controlul miscărilor. Frânghia de securitate trebuie să fie echipată cu un dispozitiv mobil de oprire a căderii, care însoteste lucrătorul în timpul deplasării;

d) uneltele si celelalte accesorii pe care le utilizează un lucrător trebuie să fie legate de centura complexă sau de scaunul lucrătorului ori să fie atasate printr-un alt mijloc adecvat;

e) lucrul trebuie să fie corect organizat si supravegheat, astfel încât lucrătorul să poată să primească imediat primul ajutor în caz de accident;

f) lucrătorii în cauză trebuie, în conformitate cu art. 10 din hotărâre, să beneficieze de o instruire adecvată si specifică operatiilor avute în vedere, în special în privinta procedurilor de salvare.

4.4.2. În conditii exceptionale în care, tinând cont de evaluarea riscurilor, utilizarea unei a doua frânghii ar conduce la un lucru mai periculos, poate fi permisă utilizarea unei singure frânghii în conditiile în care au fost luate măsurile adecvate pentru asigurarea securitătii, în conformitate cu legislatia si/sau cu practicile nationale.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Acordului de cooperare dintre Arhivele Nationale din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor din România si Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite ale Americii, semnat la Bucuresti la 3 iulie 2006

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 20 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Acordul de cooperare dintre Arhivele Nationale din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor din România si Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite ale Americii, semnat la Bucuresti la 3 iulie 2006.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul administratiei si internelor,

Anghel Andreescu,

secretar de stat

p. Ministrul afacerilor externe,

Anton Niculescu,

secretar de stat

p. Ministrul finantelor publice,

Doina-Elena Dascălu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 13 septembrie 2006.

Nr. 1.273.

 

ACORD DE COOPERARE

între Arhivele Natipnale din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor din România si Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite ale Americii

 

Arhivele Nationale din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor din România, denumite în continuare Arhivele, si Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite ale Americii, denumit în continuare Muzeul, au încheiat prezentul acord în domeniul cercetării stiintifice, prin cercetători si reprezentanti ai Arhivelor si ai Muzeului, în scopul studierii si reproducerii de documente ce datează din perioada 1933-1948, referitoare la holocaust.

 

ARTICOLUL I

 

1. Arhivele vor asigura accesul cercetătorilor si reprezentantilor Muzeului la inventarele existente în sala de studiu, în vederea depistării documentelor de arhivă cu valoare istorică din perioada 1933-1948, referitoare la holocaust, în conformitate cu legislatia românească în vigoare.

2. Arhivele vor realiza anual copierea unui număr de până la 300.000 de cadre, pe microfilm negativ, pe baza documentelor de arhivă, identificate de cercetătorii si reprezentantii Muzeului ca fiind relevante pentru istoria holocaustului.

3. Arhivele vor asigura accesul neîngrădit la inventarele arhivistice date în circuitul public si la documentele depistate pe baza acestora, referitoare la holocaust, în acord cu reglementările legale românesti în domeniu.

 

ARTICOLUL II

 

1. Muzeul recunoaste si respectă drepturile Arhivelor ca detinător si administrator legal al documentelor originale studiate de către cercetătorii si reprezentantii Muzeului, în baza prezentului acord.

2. Muzeul va asigura cercetătorilor si reprezentantilor Arhivelor accesul neîngrădit la materialele arhivistice detinute de Muzeu, în acord cu regulile de acces aplicate colectiilor de arhivă ale acestuia.

3. Muzeul va asigura copierea pe microfilm negativ sau alte moduri de copiere a documentelor de arhivă detinute de Muzeu, identificate ca relevante pentru subiectul cercetării de către cercetătorii si reprezentantii Arhivelor, exceptând documentele care sunt proprietatea unor terte părti sau altfel clasificate.

4. Muzeul va actiona în asa fel încât copiile de pe documentele detinute de Arhive să fie folosite în scopuri stiintifice privind holocaustul în Europa si implicatiile sale în diferite state europene.

5. Muzeul va plăti Arhivelor pentru fiecare cadru de microfilm realizat si livrat Muzeului suma de 0,20 USD.

6. Muzeul va livra Arhivelor pelicula necesară copierii documentelor identificate de cercetătorii si reprezentantii Muzeului ca fiind relevante pentru istoria holocaustului si va plăti Arhivelor, pe toată durata de valabilitate a prezentului acord, suma de 700 USD/lună, reprezentând contravaloarea salariilor a 2 tehnicieni foto.

 

ARTICOLUL III

 

1. Obligatiile asumate de părti prin prezentul acord sunt supuse prevederilor legislatiei în vigoare în statul fiecăreia dintre părti si limitelor fondurilor disponibile.

2. Muzeul este o agentie independentă a Guvernului Statelor Unite ale Americii si încheie prezentul acord în calitatea sa contractuală independentă. Orice responsabilitate a Muzeului sub incidenta prezentului acord va fi numai responsabilitatea Muzeului; nicio responsabilitate sub incidenta prezentului acord nu poate fi atribuită Guvernului Statelor Unite ale Americii sau altei agentii a acestuia, cu exceptia Muzeului.

3. Acordul intră în vigoare la data la care Arhivele notifică Muzeului îndeplinirea procedurilor legale interne, necesare intrării lui în vigoare.

4. Prezentul acord se încheie pe o perioadă de 3 ani si se va prelungi, în mod automat, pe o nouă perioadă de 3 ani, dacă niciuna dintre părti nu va comunica celeilalte părti, prin notificare scrisă, intentia sa de încetare a valabilitătii acestuia, cu cel putin 6 luni înainte de expirarea perioadei de valabilitate. încetarea valabilitătii prezentului acord va produce efecte de la data primirii notificării.

5. Fiecare parte, în conformitate cu prevederile cuprinse în legislatia statului său, poate propune modificări sau completări la prezentul acord. Modificările sau completările respective vor fi stabilite de comun acord, după care vor fi consemnate si semnate de cele două părti, urmând a intra în vigoare conform procedurii prevăzute în paragraful 3 de mai sus.

6. La data intrării în vigoare a prezentului acord îsi încetează valabilitatea Acordul de cooperare dintre Arhivele Nationale ale României si Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite ale Americii, semnat la Washington D.C. la 12 noiembrie 2002.

Semnat la Bucuresti la 3 iulie 2006, în două exemplare originale, în limbile română si engleză, ambele texte fiind egal autentice.

 

Pentru Arhivele Nationale din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor din România,

Alexandru Mircea,

secretar de stat

Pentru Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite ale Americii,

Paul Shapiro

 

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind trecerea unui imobil aflat în administrarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale - Directia pentru Agricultură si Dezvoltare Rurală Buzău din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă trecerea unui imobil aflat în administrarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale - Directia pentru Agricultură si Dezvoltare Rurală Buzău, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia.

Art. 2. - Trecerea din domeniul public în domeniul privat al statului se face în vederea retrocedării imobilului către proprietarii de drept.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale,

Gheorghe Flutur

p. Ministrul finantelor publice,

Doina-Elena Dascălu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 20 septembrie 2006.

Nr. 1.300.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a imobilului care trece din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale - Directia pentru Agricultură si Dezvoltare Rurală Buzău în domeniul privat al statului

 

Adresa imobilului

care

se transmite

Persoana juridică

la care se află

în administrare imobilul

Numărul de identificare

atribuit de Ministerul

Finantelor Publice

Caracteristicile tehnice ale imobilului

Judetul Buzău,

Str. Victoriei nr. 1

Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale

- Directia pentru Agricultură si Dezvoltare Rurală Buzău

34671

Sediul administrativ

Suprafata construită = 790 m2

Suprafata desfăsurată = 1.306 m2-P+1

Suprafata curtii = 2.096 m2

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind transmiterea unor drumuri forestiere si a terenurilor aferente acestora din domeniul public al statului si din administrarea Regiei Nationale a Pădurilor - Romsilva în domeniul public al comunei Măgherani si în administrarea Consiliului Local al Comunei Măgherani, judetul Mures

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 4 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic si administrarea fondului forestier national, republicată, cu modificările si completările ulterioare, al art. 9 alin. (1) si al art. 12 alin. (1) si (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă transmiterea unor drumuri forestiere, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 1, din domeniul public al statului si din administrarea Regiei Nationale a Pădurilor - Romsilva în domeniul public al comunei Măgherani si în administrarea Consiliului Local al Comunei Măgherani, judetul Mures.

Art. 2. - (1) Se aprobă transmiterea terenurilor aferente drumurilor forestiere prevăzute la art. 1, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 2, din domeniul public al statului si din administrarea Regiei Nationale a Pădurilor - Romsilva în domeniul public al comunei Măgherani si în administrarea Consiliului Local al Comunei Măgherani, judetul Mures.

(2) Pentru terenurile forestiere prevăzute la alin. (1), Consiliul Local al Comunei Măgherani asigură administrarea acestora cu respectarea regimului silvic, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Art. 3. - Predarea-preluarea drumurilor prevăzute la art. 1 si a terenurilor aferente acestora prevăzute la art. 2 se face pe bază de protocol încheiat între părtile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 4. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale,

Gheorghe Flutur

p. Ministrul administratiei si internelor,

Mircea Nicu Toader,

secretar de stat

p. Ministrul finantelor publice,

Doina-Elena Dascălu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 20 septembrie 2006.

Nr. 1.304.

 

ANEXA Nr. 1

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a drumurilor forestiere care se transmit din domeniul public al statului si din administrarea Regiei Nationale a Pădurilor - Romsilva în domeniul public al comunei Măgherani si în administrarea Consiliului Local al Comunei Măgherani, judetul Mures

 

Nr.

crt.

Denumirea

bunului imobil

Persoana juridică de la care se transmite bunul imobil

Persoana juridică la care se transmite

bunul imobil

Numărul de inventar la Regia Natională a Pădurilor -

Romsilva

Indicativul drumului

în amenajament

Lungimea

- km -

Valoarea de inventar

- lei -

 

 

Numărul

de înregistrare

la Ministerul Finantelor

Publice

1.

Drum forestier „Matius Măgherani

Statul român, din administrarea Regiei Nationale a Pădurilor - Romsilva

Comuna Măgherani, în administrarea Consiliului Local al Comunei Măgherani, judetul Mures

vechi: 112.091 nou: 112.097

94 D

5,2

126.144

11.736

2.

Drum forestier „Silvas Măgherani

Statul român, din administrarea Regiei Nationale a Pădurilor - Romsilva

Comuna Măgherani, în administrarea Consiliului Local al Comunei Măgherani, judetul Mures

vechi: 112.155 nou: 112.166

96 D

3,8

75.679

11.800

3.

Drum forestier „Ruginii Măgherani

Statul român, din administrarea Regiei Nationale a Pădurilor - Romsilva

Comuna Măgherani, în administrarea Consiliului Local al Comunei Măgherani, judetul Mures

vechi: 112.146 nou: 112.155

95 D

2,2

73.543

11.791

 

ANEXA Nr. 2

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a terenurilor aferente drumurilor forestiere care se transmit din domeniul public al statului si din administrarea Regiei Nationale a Pădurilor - Romsilva în domeniul public al comunei Măgherani si în administrarea Consiliului Local al Comunei Măgherani, judetul Mures

 

Nr. crt.

Amplasamentul terenului

Persoana juridică de la care se transmite terenul

Persoana juridică la care se transmite terenul

Localizarea terenului în cadastru forestier

Suprafata

- ha -

Numărul de înregistrare la Ministerul Finantelor Publice

Codul de clasificare

1.

Comuna Măgherani, judetul Mures

Statul român, din administrarea Regiei Nationale a Pădurilor - Romsilva

Comuna Măgherani, în administrarea Consiliului Local al Comunei Măgherani, judetul Mures

Ocolul Silvic Sovata UP V.u.a. 94 D

2,1

1.364 partial

8.04.02

2.

Comuna Măgherani, judetul Mures

Statul român, din administrarea Regiei Nationale a Pădurilor - Romsilva

Comuna Măgherani, în administrarea Consiliului Local al Comunei Măgherani, judetul Mures

Ocolul Silvic Sovata UP V.u.a. 96 D

3,4

1.364 partial

8.04.02

3.

Comuna Măgherani, judetul Mures

Statul român, din administrarea Regiei Nationale a Pădurilor - Romsilva

Comuna Măgherani, în administrarea Consiliului Local al Comunei Măgherani, judetul Mures

Ocolul Silvic Sovata UP V.u.a. 95 D

1,9

1.364 partial

8.04.02

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind suplimentarea bugetului Cancelariei Primului-Ministru din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2006, pentru Agentia Natională pentru Sport

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările ulterioare, precum si al art. 11 lit. a) din Legea bugetului de stat pe anul 2006 nr. 379/2005, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă suplimentarea bugetului Cancelariei Primului-Ministru pentru Agentia Natională pentru Sport, cu suma de 5.000 mii lei, din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2006, la capitolul 67.01 „Cultură, recreere si religie, titlul „Alte transferuri, în vederea finantării lucrărilor de investitii la obiectivele din cadrul Complexului Olimpic Sydney 2000 Izvorani si obiectivul „Casa Olimpică.

Art. 2. - Ministerul Finantelor Publice este autorizat să introducă, la propunerea ordonatorului principal de credite, modificările corespunzătoare în structura bugetului de stat si în volumul si structura bugetului Cancelariei Primului-Ministru pe anul 2006.

Art. 3. - Cu sumele rămase neutilizate până la data de 10 decembrie 2006, la propunerea ordonatorului principal de credite, se reîntregeste Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2006.

Art. 4. - Agentia Natională pentru Sport si Comitetul Olimpic si Sportiv Român răspund de modul de utilizare a sumei alocate potrivit prezentei hotărâri, în conformitate cu prevederile legale.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Aleodor Marian Frâncu

p. Presedintele Agentiei Nationale pentru Sport,

Constantin Liviu Cepoi

p. Ministrul finantelor publice,

Doina-Elena Dascălu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 20 septembrie 2006.

Nr. 1.308.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

AUTORITATEA NATIONALA DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

Nr. 21 din 20 septembrie 2006

AUTORITATEA NATIONALA DE REGLEMENTARE

PENTRU SERVICIILE PUBLICE DE GOSPODĂRIE COMUNALĂ

Nr. 514 din 20 septembrie 2006

 

ORDIN

privind aprobarea Metodologiei de stabilire a preturilor locale de referintă si a sumelor necesare pentru compensarea combustibilului folosit pentru energia termică furnizată populatiei prin sisteme centralizate

 

În temeiul prevederilor art. 2 lit. c), art. 9 alin. (6) si (7), art. 11 alin. (1), alin. (2) lit. a), c) si o) si alin. (3) si ale art. 56 alin. (2) din Legea energiei electrice nr. 318/2003, al prevederilor art. 5 lit. c), art. 6 alin. (1) lit a) si q) si ale art. 10 alin. (5) si (6) din Hotărârea Guvernului nr. 373/2002 privind organizarea si functionarea Autoritătii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală - A.N.R.S.C, cu modificările si completările ulterioare, precum si al prevederilor art. 4 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 36/2006 privind instituirea preturilor locale de referintă pentru energia termică furnizată populatiei prin sisteme centralizate,

având în vedere Nota de fundamentare întocmită de departamentele de specialitate ale Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei si Autoritătii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală si în conformitate cu prevederile procesului-verbal al sedintei Comitetului de reglementare al Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei din data de 20 septembrie 2006,

presedintele Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei si presedintele Autoritătii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală emit următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Metodologia de stabilire a preturilor locale de referintă si a sumelor necesare pentru compensarea combustibilului folosit pentru energia termică furnizată populatiei prin sisteme centralizate, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Departamentele si directiile de specialitate din cadrul Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei si Autoritătii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală vor urmări respectarea prevederilor prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Nicolae Opris

Presedintele Autoritătii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală,

Jeanina Preda

 

ANEXĂ

 

METODOLOGIE

de stabilire a preturilor locale de referintă si a sumelor necesare pentru compensarea combustibilului folosit pentru energia termică furnizată populatiei prin sisteme centralizate

 

1. Scop

 

Art. 1.  Metodologia stabileste modul de determinare a:

a) preturilor locale de referintă pentru energia termică furnizată populatiei prin sisteme centralizate, în scopul încălzirii locuintelor si al preparării apei calde menajere, în conformitate cu prevederile art. 2, alin. 1 din OG 36/2006.

b) sumelor acordate de la bugetul de stat, pentru compensarea combustibilului folosit pentru producerea energiei termice furnizată populatiei prin sisteme centralizate, prevăzute la art. 4, alin. 3 din OG 36/2006.

 

2. Domeniu de aplicare

 

Art. 2.  Metodologia se aplică de către autoritătile de reglementare competente pentru:

a)  determinarea anuală a preturilor locale de referintă pentru energia termică furnizată populatiei prin sisteme centralizate, ce vor fi utilizate de autoritătile administratiei publice locale la aprobarea preturilor locale ale energiei termice facturate populatiei, conform prevederilor art. 3 din OG 36/2006.

b) determinarea anuală, pe perioada derulării programului „Termoficare 2006-2009 calitate si eficientă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 462/2006, a sumelor acordate de la bugetul de stat, necesare pentru compensarea combustibilului folosit pentru producerea energiei termice furnizată populatiei prin sisteme centralizate.

Art. 3. Pretul local de referintă în localitătile în care energia termică este produsă în instalatiile unui operator ce prestează si serviciile de transport, distributie, furnizare a energiei termice, după caz, este stabilit de autoritatea de reglementare ce are competenta de stabilire a pretului de producere, transport, distributie si furnizare a energiei termice.

Art. 4. În localitătile în care energia termică este produsă în instalatiile unui /mai multor operator/i, aflat/i în competenta de reglementare a unei autorităti - ANRE, iar transportul, după caz, distributia, furnizarea energiei termice sunt prestate de un operator aflat în competenta de reglementare a altei autorităti - ANRSC, pretul local de referintă în acea localitate este stabilit, de regulă, de autoritatea ce are competenta de stabilire a pretului la consumatorii finali -ANRSC, cu exceptia cazurilor în care autoritătile de reglementare competente convin altfel.

Art. 5. În localitătile în care energia termică este produsă în instalatiile mai multor operatori ce prestează si serviciile de distributie si furnizare a energiei termice produse în instalatiile proprii iar o parte din operatori sunt în competenta de reglementare a unei autorităti - ANRE iar altii în competenta de reglementare a celeilalte autorităti - ANRSC, pretul local de referintă din acea localitate este stabilit de autoritatea ce are competenta de reglementare asupra operatorului ce livrează cantitatea majoritară de energie termică, pe baza datelor transmise de cealaltă autoritate competentă.

Art. 6.  În prezenta metodologie preturile si costurile unitare includ TVA.

 

3. Definitii si prescurtări

 

Art. 7.  în prezenta metodologie termenii si prescurtările au următoarele semnificatii:

 

Autoritatea de reglementare competentă

Autoritatea Natională de Reglementare în domeniul Energiei/ANRE sau Autoritatea Natională de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală/ANRSC

Comb

Compensarea unitară pentru combustibilul folosit pentru producerea energiei termice furnizată populatiei

Cogenerare

Producere combinată si simultană de energie electrică si termică în instalatii special realizate pentru aceasta

Pret local de referinta /PLR

Pretul local pentru energia termică furnizată populatiei prin sisteme centralizate, în scopul încălzirii locuintelor si al preparării apei calde menajere, stabilit de autoritătile de reglementare competente

Pret local minim de referintă IPLRmin

Pretul local de referintă stabilit la valoarea de 107,5 lei/Gcal, inclusiv TVA, a pretului national de referintă aprobat prin HG 1254/2005

Pret local al energiei termice facturate populatiei/pret local de facturare

Pretul local pentru energia termică furnizată si facturată populatiei prin sisteme centralizate, aprobat de autoritătile administratiei publice locale implicate

S Autorităti Locale

Subventia unitară ce este asigurată de autoritatea administratiei publice locale

Sisteme centralizate

Ansamblul instalatiilor tehnologice, echipamentelor si constructiilor, situate într-o zonă precis delimitată, legate printr-un proces tehnologic si functional comun, destinate producerii, transportului si distributiei energiei termice prin retele termice pentru cel putin 2 utilizatori

Surse de producere separată a energiei termice

Ansamblu de constructii, instalatii si echipamente necesare pentru producerea separată de energie termică prin conversia energiei primare a combustibililor

 

4. Documente de referintă

 

Art. 8.  Prezenta metodologie are la bază următoarele documente de referintă:

1. Legea nr. 318/2003, a energiei electrice;

2. Legea nr. 325/2006, a serviciului public de alimentare cu energie termică;

3. Ordonanta Guvernului nr. 36/2006 privind instituirea preturilor locale de referintă pentru energia termică furnizată populatiei prin sisteme centralizate;

4. Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 115/2001 privind reglementarea unor măsuri de asigurare a fondurilor necesare în vederea furnizării energiei termice si a gazelor naturale pentru populatie, cu modificările si completările ulterioare;

5. Ordonanta Guvernului nr. 73/2002 privind organizarea si functionarea serviciilor publice de alimentare cu energie termică produsă centralizat, cu modificările si completările ulterioare;

6. Hotărârea Guvernului nr. 462/2006 pentru aprobarea programului „Termoficare 2006-2009 calitate si eficientă si înfiintarea Unitătii de management al proiectului;

7. Hotărârea Guvernului nr. 1254/2005 privind stabilirea pretului national de referintă pentru energia termică furnizată populatiei prin sisteme centralizate, în scopul încălzirii locuintelor si al preparării apei calde.

 

5. Stabilirea preturilor locale de referintă pentru energia termică furnizată populatiei prin sisteme centralizate, în scopul încălzirii locuintelor si al preparării apei calde menajere

 

Art. 9. Preturile locale de referintă sunt unice, la nivelul aceleiasi localităti, indiferent de tipul si structura instalatiilor de producere, transport, distributie si furnizare a energiei termice, sau de combustibilii utilizati.

Art. 10.  Pretul local de referintă, PLR, se determină astfel:

PLR = PETSAutoritati LocaleCcomb, [lei/Gcal],

unde: (1)

PET este pretul de producere, transport, distributie si furnizare a energiei termice la consumatorii finali, aprobat/avizat de autoritatea de reglementare competentă, [lei/Gcal];

SAutoritati Locale este subventia unitară ce este asigurată de autoritatea administratiei publice locale, [lei/Gcal];

Ccom, este compensarea unitară pentru combustibilul folosit pentru producerea de energie termică furnizată populatiei prin sisteme centralizate, [lei/Gcal].

Art. 11. în cazul mentionat la art. 4, Pet reprezintă suma dintre pretul mediu ponderat de producere, după caz, inclusiv serviciul de transport si tarifele pentru serviciile de transport, după caz, distributie, furnizare a energiei termice.

Art. 12. în cazul mentionat la art. 5, Pet reprezintă pretul mediu ponderat de producere, distributie, furnizare a energiei termice.

Art. 13. Subventia unitară ce este asigurată de autoritatea administratiei publice locale se calculează cu formula:

SAutoritati Locale = X% x PET, [lei/Gcal],

unde:  (2)

X% reprezintă cota procentuală ce este asigurată de autoritătile administratiei publice locale în vederea stabilirii unor preturi locale de referintă suportabile la energia termică livrată populatiei; în conditiile în care se acordă, de la bugetul de stat, sume compensatorii pentru combustibilul folosit pentru producerea energiei termice furnizată populatiei, această cotă nu poate fi mai mică de 10%, conform art. 4, alin. 4 din OG 36/2006.

Art. 14. Compensarea unitară pentru combustibil reprezintă cota din costurile unitare pentru combustibilul folosit pentru producerea energiei termice furnizată populatiei, ce este asigurată de la bugetul de stat; aceasta se determină cu formula:

Ccomb = Y% x Costcomb, [lei/Gcal], unde:                            (3)

Y% reprezintă cota procentuală de maxim 45% din costurile unitare pentru combustibil ce este asigurată de la bugetul de stat, conform art. 4, alin. 2 din OG 36/2006.

Costcomb reprezintă costul unitar pentru combustibil, [lei/Gcal].

Art. 15.  Costul unitar pentru combustibil se determină astfel:

Costcomb = Bsepcomb  x  Psepcomb + Bcogcomb x  Pcogcomb / Qf , [lei/Gcal], unde:                   (4)

Qf este cantitatea totală de energie termică si reprezintă suma cantitătilor de energie termică furnizată consumatorilor racordati la reteaua de distributie, la reteaua de transport si la gardul centralei, după caz, [Gcal]; în cazurile mentionate la art. 4, Qf este cantitatea totală de energie termică livrată la gardul centralei sau după reteaua de transport raportată la randamentul retelelor de transport si distributie, după caz;

Psepcomb este pretul mediu al mixului de combustibil utilizat pentru producerea în surse de producere separată a energiei termice, [lei/Gcal];

Pcogcomb este pretul mediu al mixului de combustibil utilizat pentru producerea în cogenerare a energiei termice, [lei/Gcal];

Bsepcomb este cantitatea de combustibil utilizată pentru producerea în surse de producere separată a energiei termice, [Gcal];

Bcogcomb este cantitatea de combustibil utilizată pentru producerea în cogenerare a energiei termice, [Gcal].

Valorile    Psepcomb, Pcogcomb, Bsepcomb,  Bcogcomb, sunt cele considerate de autoritatea de reglementare competentă la stabilirea preturilor de producere a energiei termice, pe baza metodologiilor proprii.

Art. 16. În cazurile mentionate la art. 4 si 5, costul unitar pentru combustibil reprezintă media ponderată a costurilor unitare determinate pentru fiecare operator, cu formula precizată la art. 15.

Art. 17. (1) În cazul în care pretul de producere, transport, distributie si furnizare a energiei termice, PET, este mai mic ca PLRmin, nu se instituie preturi locale de referintă, în conformitate cu prevederile art 2, alin. 2 din OG 36/2006.

(2) În cazul în care PET 1/(1-X) x PLRmin , nu este necesară compensarea combustibilului, Ccomb=0, iar pretul local de referintă se determină cu formula PLR = PLRmin .

Subventia unitară de la autoritătile administratiei publice locale se recalculează în acest caz cu formula:

SAutoritati Locale = PETPLRmin [lei/Gcal]                                         (5)

(3) În cazul în care PET > 1/ (l-X) x PLRmin se determină PLR, Ccomb, SAutoritati Locale parcurgând etapele prevăzute la art. 10-16.

Dacă PLR PLRmin se consideră PLR = PLRmin si se recalculează, după caz:

a) subventia unitară de la autoritătile administratiei publice locale, în cazul în care în determinarea PLR a fost considerată o cotă procentuală X mai mare de 10%;

SAutorităti Locale = PET  - Ccomb - PLRmin , [lei/Gcal].        (6)

b) compensarea unitară pentru combustibil, în cazul în care în determinarea PLR a fost considerată o cotă procentuală X de 10%.

Ccomb = PET -  SAutorităti Locale  - PLRmin , [lei/Gcal].        (7)

 

6. Determinarea sumelor necesare pentru compensarea combustibilului folosit pentru producerea energiei termice destinate populatiei

 

Art. 18. Sumele necesare compensării combustibilului folosit pentru producerea energiei termice furnizate populatiei, pentru fiecare localitate, Samb, se determină cu formula:

Scomb = Ccomb, x Qpop x k1 x k2, [lei], unde:                        (8)

Qpop este cantitatea estimată de energie termică furnizată populatiei prin sisteme centralizate pentru anul pentru care se calculează sumele necesare compensării combustibilului [Gcal];

K1 este un coeficient subunitar de eficientă ce ia în considerare reducerea anuală a pierderilor din retelele de transport si distributie; pentru anul 2007 se consideră k1 = 1 iar pentru perioada 2008-2009 va fi stabilit de autoritatea de reglementare competentă pe baza unei proceduri specifice;

k2 este un coeficient supraunitar rezultat din prognoza care ia în considerare cresterile anuale previzionate ale preturilor combustibililor; pentru anul 2007 se consideră k2 = 1 iar pentru perioada 2008-2009 va fi stabilit de autoritatea de reglementare competentă pe baza unei proceduri specifice.

Art. 19.  Cantitatea de energie termică furnizată populatiei prin sisteme centralizate este:

Qpop = Qf,RD + Qf,RT + Qf,gari, [Gcal].                              (9)

Qf,RD este cantitatea estimată de energie termică furnizată populatiei, la retelele de distributie, [Gcal];

Qf,RT este cantitatea estimată de energie termică furnizată populatiei, la retelele de transport, [Gcal];

Qf,gard este cantitatea estimată de energie termică furnizată populatiei, la gardul centralei, [Gcal].

Aceste cantităti sunt estimate pentru anul de calcul al sumelor necesare compensării combustibilului.

 

7. Dispozitii finale

 

Art. 20. Preturile locale de referintă se stabilesc de autoritătile de reglementare competente, cu avizul ministerelor implicate, conform art. 2, alin. 1 din OG 36/2006. Până la data de 01 octombrie a fiecărui an, autoritatea de reglementare competentă transmite autoritătilor administratiei publice locale preturile locale de referintă pentru energia termică furnizată populatiei din localitatea respectivă.

Art. 21. (1) În conditiile în care, după stabilirea preturilor locale de referintă, au loc majorări ale pretului de producere, transport, distributie si furnizare a energiei termice la consumatorii finali, până la următoarea stabilire a PLR de către autoritatea de reglementare competentă, diferenta va fi asigurată prin:

a) majorarea subventiei unitare ce este asigurată de autoritătile administratiei publice locale, din bugetele locale;

b) majorarea pretului local de facturare.

(2) În conditiile în care, după stabilirea preturilor locale de referintă, au loc reduceri ale pretului de producere, transport, distributie si furnizare a energiei termice la consumatorii finali, autoritatea administratiei publice locale va transmite, în termen de 10 zile, autoritătii de reglementare competente, datele necesare recalculării compensării combustibilului folosit pentru producerea energiei termice furnizate populatiei.

Art. 22. (1) începând cu anul 2007, în perioada 01 august - 01 septembrie, autoritătile administratiei publice locale vor transmite autoritătilor de reglementare competente următoarele date, după caz:

a) cota procentuală ce este asigurată de autoritătile administratiei publice locale, X%;

b) pretul de producere, transport, distributie si furnizare a energiei termice la consumatorii finali, în vigoare PET;

c) pretul mediu al mixului de combustibil utilizat pentru producerea energiei termice, considerat justificat, Psepcomb, Pcogcomb;

d) cantitatea de combustibil utilizată pentru producerea energiei termice, considerată justificată, Bsepcomb, Bcogcomb ;

e) randamentul retelelor de transport si distributie, considerat justificat;

f)  cantitatea de energie termică estimată a fi furnizată populatiei în anul următor, Qpop

(2) În cazul în care datele mentionate la alin. 1 nu vor fi transmise în termenul precizat, autoritatea de reglementare competentă va considera cota procentuală, X%, de 10% iar restul datelor vor fi preluate din baza de date disponibilă la autoritatea de reglementare competentă.

Art. 23. Anual, în cursul semestrului II, autoritatea de reglementare competentă analizează factorii care influentează modificarea sumelor necesare pentru compensarea combustibilului folosit pentru producerea energiei termice furnizate populatiei, respectiv Ccomb, Qpop, k1, k2. Pe baza rezultatelor analizei, autoritatea de reglementare competentă stabileste sumele necesare pentru compensarea combustibilului folosit pentru producerea energiei termice furnizate populatiei, în conformitate cu prevederile art. 4, alin. 3 din OG 36/2006.

 

MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR Sl DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

privind organizarea si functionarea Inspectiei de stat pentru controlul tehnic în producerea si valorificarea legumelor si fructelor, în vederea executării controalelor de conformitate pentru fructe si legume proaspete

 

Având în vedere prevederile art. 42 alin. (1) din Legea pomiculturii nr. 348/2003, ale art. 16 din Legea nr. 312/2003 privind producerea si valorificarea legumelor de câmp si ale art. 16 din Legea nr. 469/2003 privind producerea si valorificarea legumelor, florilor si plantelor ornamentale de seră,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 155/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale, cu modificările si completările ulterioare,

văzând Referatul de aprobare nr. 232.129 din 23 august 2006 al Directiei generale de inspectii,

ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) în conditiile prezentului ordin, autoritatea competentă a statului este Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale.

(2) Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale desemnează ca autoritate responsabilă de coordonarea activitătii privind controlul de conformitate pentru legumele si fructele proaspete si de asigurare a contractelor cu celelalte organisme similare ale Comunitătii Europene Inspectia de stat pentru controlul tehnic în producerea si valorificarea legumelor si fructelor, denumită în continuare I.S.C.T.P.V.LF.

(3) Se aprobă structura organizatorică si functionarea I.S.C.T.P.V.L.F., astfel:

a) la nivel central functionează I.S.C.T.P.V.L.F. ca autoritate de coordonare, cu un număr de 3 posturi, la Directia generală de inspectii din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale;

b) la nivel teritorial, în cadrul directiilor pentru agricultură si dezvoltare rurală judetene si a municipiului Bucuresti, functionează I.S.C.T.P.V.L.F. prin organismele de control, cu un număr de 82 de posturi, la nivelul întregii tării, conform anexei nr. 1.

(4) În functie de volumul activitătilor desfăsurate în acest domeniu, directiile pentru agricultură si dezvoltare rurală judetene si a municipiului Bucuresti pot suplimenta numărul de posturi aferent la nivelul compartimentului, cu încadrarea în numărul total de posturi aprobat la nivelul directiei.

(5) Inspectorii I.S.C.T.P.V.L.F. au statut de functionari publici, se legitimează cu legitimatie de control, detin stampilă si ecuson, ale căror modele sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(6) Legitimatiile si stampilele prevăzute la alin. (5) se comandă si se achizitionează de Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale, potrivit dispozitiilor legale privind achizitiile publice de bunuri, si se distribuie fiecărui inspector.

Art. 2. - (1) Atributiile specifice I.S.C.T.P.V.L.F. ca autoritate de coordonare sunt următoarele:

a) elaborează proiecte de acte normative privind activitatea I.S.C.T.P.V.L.F. si asigură implementarea si controlul modului de aplicare a acestora;

b) stabileste programul de activitate al inspectorilor din cadrul organismelor de control judetene;

c) organizează programe de instruire si/sau de informare a inspectorilor din cadrul organismelor de control judetene;

d) creează, gestionează, actualizează si asigură consolidarea bazei de date centrale a operatorilor din sectorul de legume si fructe proaspete;

e) întocmeste si pune în aplicare un plan de monitorizare si control al operatorilor din sectorul fructe si legume, pe baza analizei de risc;

f) asigură contactele cu celelalte organisme similare ale Comunitătii Europene, cu Comisia Europeană;

g) asigură participarea permanentă la activitătile Regimului pentru Aplicarea Normelor Internationale la Fructe si Legume, sub directa coordonare a Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economică (OECD).

(2) Atributiile principale ale organismelor de control judetene sunt:

a) verifică, prin sondaj, respectarea conformitătii cu standardele de comercializare a fructelor si legumelor proaspete pe întreaga filieră de produs;

b) eliberează certificatul de conformitate si certificatul de destinatie industrială pentru fructele si legumele proaspete provenite din import sau destinate exportului;

c) verifică documentatia si facturile pentru loturile de legume si fructe care se supun standardelor de calitate pe filiera de comercializare;

d) verifică, prin sondaj, modul de realizare a autocontrolului privind respectarea standardelor de comercializare a operatorilor care au dotarea si structura organizatorică necesare;

e) întocmeste baza de date a operatorilor din sectorul de fructe si legume si asigură reactualizarea acesteia;

f) asigură controlul de conformitate cu standardele de comercializare a fructelor si legumelor proaspete care urmează procedura de retragere de la comercializare;

g) aplică sanctiunile prevăzute de legislatia în vigoare.

Art. 3. - În momentul în care România va dobândi statutul de stat membru al Uniunii Europene, I.S.C.T.P.V.L.F. va fi responsabilă cu transmiterea către Comisia Europeană a următoarelor date:

a) numele, adresa postală si electronică a autoritătii de coordonare;

b) numele, adresa postală si electronică a tuturor organismelor de control judetene;

c) definirea precisă a competentelor autoritătii de coordonare si a organismelor de control judetene;

d) neconformitătile constatate, conform prevederilor art. 10 alin. (1) si (2) din Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1.148/2001 privind controalele de conformitate cu standardele de comercializare aplicabile în sectorul fructelor si legumelor proaspete.

Art. 4. - (1) Controlul de conformitate cu standardele de calitate se efectuează în toate stadiile de comercializare pe întreaga filieră de produs, conform prevederilor art. 16 din Legea nr. 312/2003 privind producerea si valorificarea legumelor de câmp, ale art. 16 din Legea nr. 469/2003 privind producerea si valorificarea legumelor, florilor si plantelor ornamentale de seră si ale art. 28 din Legea pomiculturii nr. 348/2003.

(2) Controlul de conformitate cu standardele de comercializare pentru legumele si fructele proaspete se face conform prevederilor Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale nr. 592/2006 privind modul de efectuare a controlului de conformitate cu standardele de comercializare la legumele si fructele proaspete.

Art. 5. - Anexele nr. 1 si 2*) fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 6. - I.S.C.T.P.V.L.F., ca autoritate responsabilă cu efectuarea controlului de conformitate în comercizalizarea legumelor si fructelor proaspete, trebuie să respecte prevederile Regulamentului Comisiei (CE) nr. 1.148/2001 privind controalele de conformitate cu standardele de comercializare aplicabile în sectorul fructelor si legumelor proaspete.

Art. 7. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor si mediului nr. 143/2004 privind aprobarea organizării si functionării Inspectiei de stat pentru controlul tehnic în producerea si valorificarea legumelor si fructelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 197 din 5 martie 2004.

Art. 8. - Prezentul ordin intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale,

Gheorghe Fluture

 

Bucuresti, 24 august 2006.

Nr. 591.

 

ANEXA Nr. 1

 

REPARTIZAREA TERITORIALĂ

a organismelor de control din cadrul Inspectiei de stat pentru controlul tehnic în producerea si valorificarea legumelor si fructelor

 

Nr.crt

 

Judetul

Nr. posturi

Total posturi

82

1

ALBA

1

2

ARAD

3

3

ARGES

2

4

BACĂU

2

5

BIHOR

3

6

BISTRITA

2

7

BOTOSANI

1

8

BRASOV

3

9

BRĂILA

2

10

BUZĂU

3

11

CARAS-SEVERIN

2

12

CĂLĂRASI

2

13

CLUJ

2

14

CONSTANTA

3

15

COVASNA

1

16

DÎMBOVITA

2

17

DOLJ

2

18

GALATI

3

19

GIURGIU

3

 

 

Nr.crt.

 

Judetul

Nr. posturi

Total posturi

82

20

GORJ

1

21

HARGHITA

1

22

HUNEDOARA

1

23

IALOMITA

2

24

IASI

2

25

ILFOV

2

26

MARAMURES

2

27

MEHEDINTI

2

28

MURES

2

29

NEAMT

1

30

OLT

1

31

PRAHOVA

1

32

SATU-MARE

2

33

SĂLAJ

2

34

SIBIU

2

35

SUCEAVA

2

36

TELEORMAN

2

37

TIMIS

2

38

TULCEA

1

39

VASLUI

2

40

VÎLCEA

2

41

VRANCEA

1

42

Municipiul BUCURESTI

3

 

ANEXA Nr. 2

 

MODEL DE LEGITIMATIE DE CONTROL

 

 

 

MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR Sl DEZVOLTĂRII RURALE

 

INSPECTIA DE STAT PENTRU CONTROLUL

TEHNIC si PRODUCEREA SI VALORIFICAREA

LEGUMELOR SI FRUCTELOR

 

 

Fotografie

LS,

 

Legitimatie de control nr. ...............

Dl. (d-na)

Legitimat cu B.I. (CI.) seria...........nr..

Având functia de...........................

Ministru,

Data emiterii.......................................

 

Posesorul prezentei legitimatii este împuternicit să controleze aplicarea si respectarea legislatiei din domeniul fructelor si legumelor si sa aplice sanctiuni conform prevederilor legislatiei tn vigoare.

 

 

 

VIZAT ANUL .............

 

 

 

VIZAT ANUL .............

VIZAT ANUL .............

VIZAT ANUL .............

 

 

 

 

MODEL DE STAMPILA Sl ECUSON

 

Stampila

 

Se va trece pentru:

X - numele judetului

xx - numărul stampilei (01,02,03... fiecărui inspector al I.S.C.T.P.V.L.F.

 

Ecuson

 

ACTE ALE COMISIEI NATIONALE A VALORILOR MOBILIARE

 

COMISIA NATIONALĂ A VALORILOR MOBILIARE

 

DECIZIE

privind autorizarea ca operator de piată a Societătii Comerciale „Bursa Monetar-Financiară si de Mărfuri - S.A. Sibiu

 

În baza prevederilor art. 7 alin. (1) si ale art. 9 alin. (1) din Statutul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, adoptat prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 25/2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 514/2002, modificat si completat prin Legea nr. 297/2004, privind piata de capital, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul art. 1 alin. (3), al art. 124, 126 si 287 din Legea nr. 297/2004,

în conformitate cu prevederile art. 3 din Regulamentul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 14/2004 privind pietele reglementate si sistemele alternative de tranzactionare,

în conformitate cu prevederile art. 2 si ale art. 5 alin. (1) pct. 11 din Regulamentul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 5/2005 privind Registrul public al C.N.V.M., modificat prin Regulamentul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 8/2005,

analizând solicitarea Societătii Comerciale „Bursa Monetar-Financiară si de Mărfuri - S.A. Sibiu, înregistrată la Comisia Natională a Valorilor Mobiliare cu nr. 36.211/25.10.2005, completată cu adresele înregistrate la Comisia Natională a Valorilor Mobiliare cu nr. 40.127/22.11.2005, nr. 41.025/29.11.2005, nr. 42.512/09.12.2005, nr. 43.348/15.12.2005, nr. 43.518/16.12.2005, nr. 43.744/19.12.2005, nr. 642/09.01.2006, nr. 1.661/17.01.2006, nr. 1.722/17.01.2006, nr. 1.931/18.01.2006, nr. 2.019/19.01.2006 si nr. 2.224/19.01.2006,

Comisia Natională a Valorilor Mobiliare, în sedinta din data de 30 ianuarie 2006, a hotărât emiterea următorului act individual:

DECIZIE

Art. 1. - Se autorizează functionarea Societătii Comerciale „Bursa Monetar-Financiară si de Mărfuri - S.A. Sibiu în calitate de operator de piată, având sediul social în municipiul Sibiu, str. Mihail Kogălniceanu nr. 2, judetul Sibiu.

Art. 2. - Se înscrie în Registrul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, Sectiunea 11 - Operatori de piată, cu nr. PJR11OPPR/320002, Societatea Comercială „Bursa Monetar-Financiară si de Mărfuri - S.A. Sibiu în calitate de operator de piată.

Art. 3. - În termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei decizii, Societatea Comercială „Bursa Monetar-Financiară si de Mărfuri - S.A. Sibiu are obligatia de a transmite la Comisia Natională a Valorilor Mobiliare următoarele:

a) Hotărârea Adunării generale a actionarilor de aprobare a actului constitutiv rescris, în forma transmisă prin Adresa înregistrată la Comisia Natională a Valorilor Mobiliare cu nr. 2.224 din 19 ianuarie 2006;

b) Hotărârea Adunării generale a actionarilor de aprobare a regulamentelor nr. 1 si 2, în forma aprobată prin Decizia Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 357 din 31 ianuarie 2006;

c) Raportul de audit care certifică gradul de sigurantă al sistemului utilizat de Societatea Comercială „Bursa Monetar-Financiară si de Mărfuri - S.A. Sibiu, prevăzut la pct. 20 din anexa nr. 1 la Regulamentul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 14/2004 privind pietele reglementate si sistemele alternative de tranzactionare;

d) documentatia prevăzută la pct. 6 din anexa nr. 1 la Regulamentul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 14/2004 privind pietele reglementate si sistemele alternative de tranzactionare, în vederea aprobării numirii celui de-al doilea conducător al Societătii Comerciale „Bursa Monetar-Financiară si de Mărfuri - S.A. Sibiu.

Art. 4. - Capitalul social subscris si integral vărsat al Societătii Comerciale „Bursa Monetar-Financiară si de Mărfuri - S.A. Sibiu este de 1.712.000 RON.

Art. 5. - Componenta Consiliului de administratie al operatorului de piată Societatea Comercială „Bursa Monetar-Financiară si de Mărfuri - S.A. Sibiu este următoarea:

1. Ancuta Teodor - presedinte

2. Dragomir Dan - membru

3. Dichel Constantin - membru

4. Luputi Radu - membru

5. Trif Nicolae Marius - membru.

Art. 6. - Conducătorul Societătii Comerciale „Bursa Monetar-Financiară si de Mărfuri - S.A. Sibiu este domnul Ancuta Teodor.

Art. 7. - În cazul nerespectării conditiilor prevăzute la art. 3 lit. a), b) si c), prezenta decizie îsi încetează valabilitatea.

Art. 8. - Conditiile care au stat la baza acordării autorizatiei trebuie respectate pe toată durata de functionare a operatorului de piată. Orice modificare a acestora trebuie supusă în prealabil autorizării Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare.

Art. 9. - Prezenta decizie intră în vigoare la data comunicării acesteia Societătii Comerciale „Bursa Monetar-Financiară si de Mărfuri - S.A. Sibiu prin scrisoare recomandată, cu confirmare de primire.

Art. 10. - Prezenta decizie va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 11. - Directia autorizare din cadrul Directiei generale autorizare-reglementare, Secretariatul general, directorul general executiv si Directia tehnologia informatiei vor urmări ducerea la îndeplinire a prezentei decizii.

 

Presedintele Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare,

Gabriela Anghelache

 

Bucuresti, 31 ianuarie 2006.

Nr. 356.