MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI
P A R T E A I
Anul 174 (XVIII) - Nr. 815 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE
ACTE Marti, 3 octombrie 2006
SUMAR
HOTĂRÂRI ALE
GUVERNULUI ROMÂNIEI
1.146. -
Hotărâre privind cerintele minime de securitate si sănătate
pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor
de muncă
1.273. -
Hotărâre pentru aprobarea Acordului de cooperare dintre Arhivele
Nationale din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor din România si
Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite ale Americii, semnat la
Bucuresti la 3 iulie 2006
Acord de cooperare între Arhivele
Nationale din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor din România si
Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite ale Americii
1.300. -
Hotărâre privind trecerea unui imobil aflat în administrarea
Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale - Directia
pentru Agricultură si Dezvoltare Rurală Buzău din domeniul
public al statului în domeniul privat al acestuia
1.304. -
Hotărâre privind transmiterea unor drumuri forestiere si a terenurilor
aferente acestora din domeniul public al statului si din administrarea Regiei
Nationale a Pădurilor - Romsilva în domeniul public al comunei
Măgherani si în administrarea Consiliului Local al Comunei Măgherani,
judetul Mures
1.308. -
Hotărâre privind suplimentarea bugetului Cancelariei Primului-Ministru
din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului,
prevăzut în bugetul de stat pe anul 2006, pentru Agentia Natională
pentru Sport
ACTE ALE ORGANELOR DE
SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
21/514. - Ordin al presedintelui Autoritătii Nationale de
Reglementare în Domeniul Energiei si al presedintelui Autoritătii
Nationale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie
Comunală privind aprobarea Metodologiei de stabilire a preturilor locale
de referintă si a sumelor necesare pentru compensarea combustibilului
folosit pentru energia termică furnizată populatiei prin sisteme
centralizate
591. - Ordin al ministrului agriculturii, pădurilor si
dezvoltării rurale privind organizarea si functionarea Inspectiei de stat
pentru controlul tehnic în producerea si valorificarea legumelor si fructelor,
în vederea executării controalelor de conformitate pentru fructe si legume
proaspete
ACTE ALE COMISIEI NATIONALE
A VALORILOR MOBILIARE
356. - Decizie privind autorizarea ca operator de piată a
Societătii Comerciale „Bursa Monetar-Financiară si de Mărfuri -
S.A. Sibiu
HOTĂRÂRI ALE
GUVERNULUI ROMÂNIEI
GUVERNUL ROMÂNIEI
privind cerintele minime
de securitate si sănătate pentru utilizarea în muncă de
către lucrători a echipamentelor de muncă
În
temeiul art. 108 din Constitutia
României, republicată, si al art. 51 alin. (1) lit. b) din Legea
securitătii si sănătătii în muncă nr.
319/2006,
Guvernul
României adoptă prezenta hotărâre.
CAPITOLUL I
Art. 1. - (1) Prezenta
hotărâre stabileste cerintele minime pentru asigurarea securitătii si
sănătătii lucrătorilor care utilizează la locul de
muncă echipamente de muncă, definite potrivit art. 2.
(2) Prevederile Legii
securitătii si sănătătii în muncă nr.
319/2006 se completează cu prevederile specifice cuprinse în prezenta
hotărâre.
Art. 2. - În sensul prezentei
hotărâri, termenii si expresiile de mai jos au următoarea
semnificatie:
a) echipament de muncă - orice
masină, aparat, unealtă sau instalatie folosită la locul de
muncă;
b) utilizarea echipamentului
de muncă - orice activitate referitoare la echipamentul de muncă,
cum ar fi pornirea sau oprirea echipamentului, folosirea, transportul,
repararea, modificarea, întretinerea, inclusiv curătarea lui;
c) zonă periculoasă
- orice zonă din interiorul si/sau din jurul echipamentului de
muncă în care prezenta unui lucrător expus îl supune pe acesta unui risc
pentru sănătatea si securitatea sa;
d) lucrător expus -
orice lucrător aflat integral sau partial într-o zonă
periculoasă;
e) operator - lucrătorul/lucrătorii
însărcinat/însărcinati cu utilizarea echipamentului de muncă.
CAPITOLUL II
Obligatiile angajatorului
SECTIUNEA 1
Art. 3. - (1) Angajatorul este
obligat să ia măsurile necesare pentru ca echipamentul de muncă
pus la dispozitia lucrătorilor din întreprindere si/sau unităti
să corespundă lucrului prestat ori să fie adaptat acestui scop
si să poată fi utilizat de către lucrători, fără
a pune în pericol securitatea sau sănătatea lor.
(2) La alegerea echipamentelor de
muncă pentru asigurarea securitătii si sănătătii
lucrătorilor, angajatorul este obligat să acorde o atentie
deosebită tuturor conditiilor de muncă, caracteristicilor specifice
acestora, precum si riscurilor existente, în special la locurile de muncă
din cadrul întreprinderii si/sau unitătii, si/sau riscurilor care sunt
susceptibile să apară la utilizarea echipamentelor de muncă.
(3) În situatia în care nu este
posibil să se asigure că echipamentele de muncă sunt utilizate
fără niciun risc pentru sănătatea si securitatea
lucrătorilor, angajatorul este obligat să ia măsuri corespunzătoare
pentru reducerea riscurilor.
Art. 4. - (1) Fără a
aduce atingere prevederilor art. 3, angajatorul este obligat să procure
si/sau să utilizeze:
a) echipamente de muncă puse pentru prima dată la dispozitia lucrătorilor din întreprindere si/sau unitate, pentru folosintă, după data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, care îndeplinesc:
(i) prevederile tuturor
reglementărilor tehnice române care transpun legislatia comunitară
aplicabilă;
(ii) cerintele minime
prevăzute în anexa nr. 1, în cazul în care nu se aplică sau se
aplică partial reglementări tehnice române care transpun legislatia
comunitară;
b) echipamente de muncă puse
pentru prima dată la dispozitia lucrătorilor din întreprindere si/sau
unitate, pentru folosintă, care îndeplinesc cerintele minime
prevăzute în anexa nr. 1, cel târziu până la data de 31 decembrie
2006.
(2) Angajatorul este obligat
să ia măsurile necesare pentru ca, pe toată durata
utilizării lor, echipamentele de muncă să fie mentinute,
printr-o întretinere adecvată, la un nivel tehnic care să respecte,
după caz, prevederile alin. (1) lit. a) sau b).
(3) Ministerul Muncii,
Solidaritătii Sociale si Familiei stabileste, după consultarea
partenerilor sociali si luând în considerare legislatia si/sau practicile
nationale, modalitătile care să permită realizarea unui nivel de
securitate corespunzător obiectivelor prevăzute în anexa nr. 2.
Verificarea
echipamentelor de muncă
Art. 5. - (1) Angajatorul este
obligat să ia măsurile necesare pentru ca echipamentele de muncă
a căror securitate depinde de conditiile de instalare să fie supuse
unei verificări initiale, după instalare si înainte de prima punere
în functiune si unei verificări după fiecare montare într-un loc de
muncă nou sau pe un nou amplasament, efectuate de persoane competente, în
conformitate cu legislatia si/sau cu practicile nationale, în scopul
asigurării unei instalări corecte si a bunei functionări a
acestor echipamente de muncă.
(2) Pentru a garanta că cerintele
de securitate si de sănătate sunt respectate si orice
deteriorări sunt depistate si remediate la timp, angajatorul este obligat
să ia măsurile necesare pentru ca echipamentele de muncă, care
sunt supuse unor influente ce pot genera deteriorări susceptibile de a fi
la originea unor situatii periculoase, să facă obiectul:
a) unor verificări periodice
si, dacă este cazul, unor încercări periodice efectuate de persoane
competente, în conformitate cu legislatia si/sau cu practicile nationale;
b) unor verificări speciale,
efectuate de persoane competente, în conformitate cu legislatia si/sau cu
practicile nationale, de fiecare dată când s-au produs evenimente
exceptionale susceptibile să aibă consecinte dăunătoare
asupra securitătii echipamentului de muncă, cum ar fi modificări
ale procesului de muncă, accidente, fenomene naturale, perioade prelungite
de neutilizare.
(3) Rezultatele
verificărilor trebuie să fie înregistrate si puse la dispozitie
Inspectiei Muncii la solicitarea acesteia. Ele trebuie păstrate pe o
perioadă de timp corespunzătoare, de exemplu, în functie de
recomandările sau specificatiile producătorului.
(4) Dacă echipamentele de
muncă respective sunt utilizate în exteriorul întreprinderii, acestea
trebuie să fie însotite de o dovadă referitoare la realizările
ultimei verificări.
(5) Ministerul Muncii,
Solidaritătii Sociale si Familiei stabileste modalitătile de
efectuare a acestor verificări.
Echipamente de muncă
cu riscuri specifice. Ergonomia si sănătatea la locul de muncă
Art. 6. - Dacă utilizarea
unui echipament de muncă este susceptibilă să prezinte un risc
specific pentru securitatea si sănătatea lucrătorilor,
angajatorul este obligat să ia măsurile necesare pentru a se asigura
că:
a) utilizarea echipamentului de
muncă este accesibilă numai lucrătorilor însărcinati cu
această atributie;
b) pentru efectuarea
reparatiilor, modificărilor si întretinerii trebuie desemnati
lucrători cu atributii în acest sens.
Art. 7. - Postul de lucru si
pozitia lucrătorilor în utilizarea echipamentului de muncă, precum si
principiile ergonomice trebuie să fie luate, în mod deosebit, în
considerare de către angajator la aplicarea cerintelor minime de
securitate si sănătate.
SECTIUNEA a 4-a
Art. 8. - Fără a aduce
atingere prevederilor sectiunii a 5-a a cap. III din Legea nr.
319/2006, angajatorul este obligat să ia măsurile necesare pentru
ca lucrătorii să dispună de informatii adecvate si, dacă
este cazul, de fise de lucru referitoare la echipamentele de muncă utilizate
la locul de muncă.
Art. 9. - (1) Informatiile si
fisele de lucru prevăzute la art. 8 trebuie să cuprindă un
număr minim de date referitoare la securitate si sănătate
privind:
a) conditiile de folosire a
echipamentelor de muncă;
b) situatiile anormale
previzibile;
c) concluziile care pot fi trase,
acolo unde este cazul, din experienta acumulată în urma utilizării
echipamentelor de muncă.
(2) Lucrătorii trebuie
să fie atentionati în legătură cu riscurile la care sunt expusi,
echipamentele de muncă din imediata vecinătate a locului lor de
muncă, precum si asupra modificărilor prevăzute a fi efectuate,
în măsura în care aceste modificări afectează echipamentele de
muncă situate în imediata vecinătate a locului lor de muncă,
chiar dacă acesti lucrători nu utilizează direct aceste
echipamente.
(3) Informatiile si fisele
tehnice trebuie să fie pe întelesul lucrătorilor vizati.
Art. 10. - Fără a aduce
atingere prevederilor sectiunii a 7-a a cap. III din Legea nr.
319/2006, angajatorul este obligat să ia măsurile necesare pentru
ca:
a) lucrătorii
însărcinati cu utilizarea echipamentelor de muncă să fie
instruiti adecvat, inclusiv cu privire la riscurile posibile, determinate de
utilizarea acestora;
b) lucrătorii prevăzuti
la art. 6 lit. b) să fie instruiti adecvat.
Art. 11. - Consultarea si
participarea lucrătorilor si/sau a reprezentantilor lor se
desfăsoară potrivit prevederilor sectiunii a 6-a a cap. III din Legea
nr.
319/2006.
CAPITOLUL III
Dispozitii finale
Art. 12. - Modificările de
natură strict tehnică ale anexelor nr. 1 si 2 sunt realizate de
Ministerul Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei, în functie de:
a) adoptarea reglementărilor
tehnice române care transpun legislatia comunitară în domeniul
armonizării tehnice si al standardizării referitoare la echipamentele
de muncă; si/sau
b) progresele tehnice, de
evolutia reglementărilor sau specificatiilor internationale ori de
cunostintele din domeniul echipamentelor de muncă.
Art. 13. - (1) Pentru
întreprinderile mici si mijlocii, Ministerul Muncii, Solidaritătii Sociale
si Familiei poate stabili, dacă este necesar, modalitătile de
aplicare a prevederilor pct. 4 din anexa nr. 2, care se aprobă prin ordin
al ministrului muncii, solidaritătii sociale si familiei.
(2) Ministerul Muncii,
Solidaritătii Sociale si Familiei raportează Comisiei Europene la
fiecare 5 ani cu privire la aplicarea dispozitiilor prezentei hotărâri,
indicând punctele de vedere ale partenerilor sociali.
Art. 14. - Anexele nr. 1 si 2 fac
parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art. 15. - Prezenta hotărâre
intră în vigoare la data de 1 octombrie 2006.
*
Prezenta hotărâre transpune
Directiva 89/655/CEE privind cerintele minime de securitate si
sănătate pentru utilizarea echipamentului de muncă de către
lucrători în muncă, amendată de directivele 95/63/CE si
2001/45/CE, publicate în Jurnalul Oficial al Comunitătilor Europene (JOCE)
seria L nr. 393/1989, nr. 335/1995 si nr. 195/2001.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN
POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
p. Ministrul muncii,
solidaritătii sociale si familiei,
Mihai Constantin Seitan,
secretar de stat
p. Ministrul
integrării europene,
Adrian Ciocănea,
secretar de stat
Bucuresti, 30 august 2006.
Nr. 1.146.
pentru aplicarea art. 4
alin. (i) lit. a) pct. (ii) si lit. b) din hotărâre
1. Dispozitii generale
1.1. Obligatiile stabilite în
prezenta anexă se aplică, tinându-se seama de prevederile din
hotărâre, si în cazurile în care echipamentul de muncă prezintă
riscuri.
1.2. Cerintele minime enuntate în
continuare, în măsura în care ele se aplică la echipamentele de
muncă în functiune, nu necesită obligatoriu aceleasi măsuri ca
si cerintele esentiale referitoare la echipamentele de muncă noi.
2. Cerinte minime generale
aplicabile echipamentelor de muncă
2.1. Sistemele de comandă
ale unui echipament de muncă, care afectează securitatea, trebuie
să fie vizibile, usor de identificat si, dacă este necesar, să
fie marcate corespunzător.
2.1.1. Sistemele de comandă trebuie
să fie amplasate în exteriorul zonelor periculoase, cu exceptia anumitor
sisteme de comandă, dacă este necesar, si în asa fel încât manevrarea
lor să nu provoace riscuri suplimentare. Acestea nu trebuie să
genereze riscuri ca urmare a unei manevre neintentionate.
2.1.2. Dacă este necesar, de
la postul de comandă principal operatorul trebuie să aibă
posibilitatea să se asigure că nu există persoane în zonele
periculoase. Dacă acest lucru nu este posibil, orice pornire trebuie
să fie precedată automat de un sistem de sigurantă, cum ar fi un
semnal de avertizare sonoră si/sau vizuală. Lucrătorul expus
trebuie să aibă timpul si/sau mijloacele necesare pentru a evita
rapid riscurile provocate de pornirea si/sau oprirea echipamentului de
muncă.
2.1.3. Sistemele de comandă
trebuie să fie sigure si să fie alese tinându-se cont de
defectiunile, perturbatiile si constrângerile previzibile în cadrul
utilizării prevăzute.
2.2. Pornirea echipamentului de
muncă nu trebuie să fie posibil să se realizeze decât numai
printr-o actiune voluntară asupra sistemului de comandă prevăzut
în acest scop.
2.2.1. Exceptându-se cazurile în
care repornirea sau modificarea nu prezintă niciun risc pentru
lucrătorii expusi, aceeasi cerintă se aplică si pentru:
a) repornirea echipamentului
după o oprire, indiferent de cauza opririi;
b) comanda unei modificări
semnificative a conditiilor de functionare (de exemplu, viteză, presiune
etc).
2.2.2. Această cerintă
nu se aplică repornirii sau modificării conditiilor de functionare
rezultate din derularea unei secvente normale a unui ciclu automat.
2.3. Fiecare echipament de
muncă trebuie să fie prevăzut cu un sistem de comandă care
să permită oprirea completă a acestuia în conditii de
securitate.
2.3.1. Fiecare post de lucru
trebuie să fie prevăzut cu un sistem de comandă care să
permită, în functie de riscurile existente, oprirea fie în totalitate a
echipamentului de muncă, fie numai partial, de asa manieră încât
echipamentul de muncă să fie în stare de securitate.
2.3.2. Comanda de oprire a
echipamentului de muncă trebuie să aibă prioritate fată de
comenzile de pornire. Oprirea echipamentului de muncă sau a elementelor
periculoase ale acestuia fiind realizată, alimentarea cu energie a
organelor de comandă respective trebuie să fie întreruptă.
2.4. Dacă acest lucru este
necesar si în functie de pericolele pe care le prezintă echipamentul de
muncă si de timpii normali de oprire, un echipament de muncă trebuie
să fie prevăzut cu un dispozitiv de oprire de urgentă.
2.5. Un echipament de muncă
care prezintă pericole datorate căderilor sau proiectării de
obiecte trebuie să fie prevăzut cu dispozitive de securitate
corespunzătoare. Un echipament de muncă care prezintă pericole
datorate degajărilor de gaze, vapori sau lichide ori emisiilor de pulberi
trebuie să fie prevăzut cu dispozitive corespunzătoare de
retinere si/sau de evacuare amplasate în apropierea surselor
corespunzătoare de pericol.
2.6. Echipamentele de muncă
si elementele lor componente trebuie, dacă este necesar pentru securitatea
sau sănătatea lucrătorilor, să fie stabilizate prin fixare
ori prin alte mijloace.
2.7. În cazul în care există
riscul ruperii sau spargerii unor elemente ale echipamentului de muncă,
situatie care ar putea prezenta pericole semnificative pentru securitatea si
sănătatea lucrătorilor, trebuie luate măsuri de protectie
adecvate.
2.8.
2.8.1. Dacă elementele
mobile ale unui echipament de muncă prezintă riscuri de producere de
accidente prin contactul mecanic, acestea trebuie să fie prevăzute cu
protectori si dispozitive de protectie care să împiedice accesul în zonele
periculoase sau să oprească miscarea elementelor periculoase înainte
de pătrunderea în zonele periculoase.
2.8.2. Protectorii si
dispozitivele de protectie trebuie:
a) să fie de constructie
robustă;
b) să nu genereze riscuri
suplimentare;
c) să nu fie înlăturate
cu usurintă sau făcute inoperante;
d) să fie amplasate la o
distantă adecvată fată de zona periculoasă;
e) să nu limiteze mai mult
decât este necesar observarea ciclului de muncă;
f) să permită
interventiile indispensabile pentru instalarea si/sau înlocuirea elementelor
si, de asemenea, pentru activitătile de întretinere, prin limitarea
accesului numai în zona sau la lucrarea care trebuie realizată si,
dacă este posibil, fără demontarea protectorului sau
dispozitivului de protectie.
2.9. Zonele si punctele de
muncă sau cele de întretinere a unui echipament de muncă trebuie
să fie iluminate corespunzător, în functie de lucrările
realizate.
2.10. Părtile echipamentului
de muncă expuse unor temperaturi înalte sau foarte scăzute trebuie,
dacă este cazul, să fie protejate împotriva riscurilor de contact sau
de apropiere a lucrătorilor de ele.
2.11. Dispozitivele de avertizare ale
echipamentului de muncă trebuie să fie usor de perceput si de înteles
si lipsite de ambiguităti.
2.12. Un echipament de muncă
poate să fie utilizat numai pentru operatiunile si în conditiile pentru
care a fost realizat.
2.13. Operatiile de întretinere
trebuie să poată să fie efectuate când echipamentul de
muncă este oprit. Dacă acest lucru nu este posibil, trebuie să
fie luate măsuri de protectie adecvate pentru executarea acestor operatii
sau pentru ca acestea să fie efectuate în afara zonelor periculoase.
Pentru fiecare echipament de muncă care detine un program de întretinere,
acesta trebuie să fie respectat si tinut la zi.
2.14. Orice echipament de
muncă trebuie să fie prevăzut cu dispozitive usor de
identificat, destinate separării de fiecare din sursele de energie.
Reconectarea nu trebuie să genereze riscuri pentru lucrătorii în
cauză.
2.15. Un echipament de muncă
trebuie să fie prevăzut cu dispozitive de avertizare si semnalizare
indispensabile pentru asigurarea securitătii lucrătorilor.
2.16. Pentru efectuarea
operatiilor de productie, reglare si întretinere a echipamentelor de
muncă, lucrătorii trebuie să aibă acces si să
rămână în conditii de securitate în toate zonele necesare.
2.17. Orice echipament de
muncă trebuie să fie adecvat pentru protectia lucrătorilor
împotriva riscurilor de incendiu sau de supraîncălzire a echipamentului de
muncă ori de degajare de gaze, pulberi, lichide, vapori sau de alte
substante produse de către echipamentul de muncă sau utilizate ori
depozitate în acesta.
2.18. Orice echipament de
muncă trebuie să fie adecvat pentru prevenirea riscurilor de explozie
a acestuia sau a substantelor produse de acesta ori utilizate sau depozitate în
echipamentul de muncă.
2.19. Orice echipament de
muncă trebuie să fie adecvat pentru protectia lucrătorilor
expusi riscurilor de electrocutare prin atingere directă sau
indirectă.
3. Cerinte minime suplimentare
aplicabile echipamentelor de muncă specifice
3.1. Cerinte minime aplicabile
echipamentelor de muncă mobile, cu sau fără autopropulsie 3.1.1.
Echipamentele de muncă pe care este necesară prezenta unui
lucrător transportat sau a unor lucrători transportati trebuie
să fie amenajate de asa manieră încât să reducă riscurile
pentru lucrător sau lucrători în timpul deplasării. în aceste
riscuri trebuie să fie incluse riscurile de contact al lucrătorilor
cu rotile sau senilele ori de blocare de către acestea. 3.1.2.
3.1.2.1. Atunci când blocarea
accidentală a elementelor de transmisie a puterii între un echipament de
muncă mobil si accesoriile sale si/sau remorci poate genera riscuri
specifice, acest echipament de muncă trebuie să fie echipat sau
amenajat de asa manieră încât să împiedice blocarea elementelor de
transmitere a puterii.
3.1.2.2. Atunci când blocarea nu
poate să fie împiedicată, trebuie să fie luate toate
măsurile posibile pentru a se evita consecintele dăunătoare
pentru lucrători.
3.1.3. Dacă elementele de
transmitere a puterii între echipamentele de muncă mobile riscă
să se îmbâcsească si să se deterioreze prin contact cu solul,
trebuie să fie prevăzute facilităti pentru sustinerea acestora.
3.1.4.
3.1.4.1. Echipamentele de
muncă mobile pe care este necesară prezenta unui lucrător
transportat sau a unor lucrători transportati trebuie să limiteze, în
conditii de utilizare efectivă, riscurile care provin din schimbarea directiei
sau răsturnarea echipamentului de muncă:
a) fie printr-o structură de
protectie care să împiedice ca echipamentul de muncă să nu se
răstoarne mai mult de un sfert de rotatie;
b) fie printr-o structură
care să garanteze un spatiu suficient în jurul lucrătorului transportat
sau lucrătorilor transportati, dacă miscarea poate continua cu mai
mult de un sfert de rotatie;
c) fie prin orice alt dispozitiv
cu efect echivalent.
3.1.4.2. Aceste structuri de
protectie pot face parte integrantă din echipamentul de muncă.
3.1.4.3. Aceste structuri de
protectie nu sunt necesare atunci când echipamentul de muncă este
stabilizat în timpul utilizării sau atunci când schimbarea directiei ori
răsturnarea echipamentului de muncă este imposibilă din
proiectare.
3.1.4.4. Dacă există un
risc ca un lucrător transportat, în momentul schimbării directiei sau
răsturnării, să fie strivit între părtile echipamentului de
muncă si sol, trebuie să fie instalat un sistem de retinere pentru
lucrătorii transportati.
3.1.5. Autostivuitoarele cu
furcă pe care sunt asezati unul sau mai multi lucrători trebuie
să fie amenajate sau echipate de asa manieră încât să limiteze
riscurile de răsturnare, de exemplu:
a) fie prin instalarea unei
cabine pentru conducător;
b) fie printr-o structură
care să împiedice răsturnarea acestora;
c) fie printr-o structură
care să garanteze că, în cazul răsturnării acestora,
rămâne un spatiu suficient între sol si anumite părti ale
autostivuitorului cu furcă pentru lucrătorii transportati;
d) fie printr-o structură
care să retină lucrătorul sau lucrătorii pe scaunul de la
postul de conducere de asa manieră încât să împiedice ca
acesta/acestia să fie strivit/striviti de părti ale autostivuitorului
care se răstoarnă.
3.1.6. Echipamentele de
muncă mobile cu autopropulsare, a căror deplasare poate provoca
riscuri pentru lucrători, trebuie să îndeplinească
următoarele conditii:
a) să fie prevăzute cu
mijloace care să permită prevenirea unei porniri neautorizate;
b) să fie prevăzute cu
mijloace adecvate care să reducă consecintele unei eventuale ciocniri
în caz de miscare simultană a mai multor echipamente de muncă care se
deplasează pe sine;
c) să fie prevăzute cu
un dispozitiv de frânare si de oprire; în măsura în care conditiile de
securitate o impun, în cazul defectării dispozitivului principal, un
dispozitiv de urgentă, actionat prin comenzi usor de manevrat sau prin
sisteme automate, trebuie să permită frânarea si oprirea;
d) atunci când câmpul de vizibilitate
directă a conducătorului este necorespunzător din punctul de
vedere al securitătii, acestea trebuie să fie prevăzute cu
dispozitive auxiliare adecvate, pentru îmbunătătirea
vizibilitătii;
e) dacă sunt prevăzute
pentru utilizare pe timpul noptii sau în locuri întunecoase, acestea trebuie
să fie prevăzute cu un dispozitiv de iluminat, adaptat lucrării
de efectuat si care asigură o securitate suficientă pentru
lucrători;
f) dacă prezintă
riscuri de incendiu - datorate acestora sau remorcilor si/sau
încărcăturii - susceptibile să pericliteze lucrătorii, acestea
trebuie să fie prevăzute cu dispozitive adecvate de stingere a
incendiilor, în cazul în care astfel de dispozitive nu sunt disponibile
suficient de aproape de locul de utilizare;
g) dacă sunt telecomandate,
acestea trebuie să se oprească automat atunci când ies din câmpul de
actiune al telecomenzii;
h) dacă sunt telecomandate
si pot, în conditii normale de utilizare, să lovească sau să
blocheze lucrătorii, acestea trebuie să fie echipate cu dispozitive
de protectie împotriva acestor riscuri, în cazul în care nu există alte
dispozitive adecvate pentru combaterea riscului de lovire.
3.2. Cerinte minime aplicabile
echipamentelor de muncă folosite pentru ridicarea sarcinilor
3.2.1. Dacă echipamentele de
muncă folosite pentru ridicarea sarcinilor sunt instalate în mod
permanent, rezistenta si stabilitatea acestora în timpul utilizării
trebuie să fie asigurate tinându-se seama mai ales de sarcinile care se
vor ridica si de solicitările produse în locurile de suspendare sau de
fixare pe structuri.
3.2.2.
3.2.2.1. Masinile folosite pentru ridicarea
sarcinilor trebuie să aibă marcate vizibil sarcina nominală si,
dacă este cazul, o plăcută pe care să fie înscrisă
sarcina nominală pentru fiecare configuratie a masinii.
3.2.2.2. Dispozitivele de
prindere pentru ridicarea sarcinilor trebuie să fie marcate de asa
manieră încât să permită identificarea caracteristicilor
esentiale pentru utilizarea sigură.
3.2.2.3. Dacă echipamentul
de muncă nu a fost destinat pentru ridicarea lucrătorilor si
dacă există posibilitatea unei asemenea confuzii, o semnalizare
adecvată trebuie să fie marcată de manieră vizibilă.
3.2.3. Echipamentele de
muncă instalate permanent trebuie să fie instalate de asa
manieră încât să reducă riscul ca sarcinile:
a) să lovească
lucrătorii;
b) în mod neintentionat, să
se deplaseze periculos sau să cadă liber; sau
c) să se desprindă
neintentionat. 3.2.4.
3.2.4.1. Masinile pentru
ridicarea sau deplasarea lucrătorilor trebuie să fie adecvate:
a) pentru a evita riscurile de
cădere a cabinei, atunci când acestea există, cu ajutorul
dispozitivelor adecvate;
b) pentru a evita riscurile de
cădere a utilizatorului în afara cabinei, atunci când acestea există;
c) pentru a evita riscurile de
strivire, de blocare sau de lovire a utilizatorului, în special printr-un
contact întâmplător cu obiecte;
d) pentru a garanta securitatea
lucrătorilor blocati în cabină în caz de accident si a permite
deblocarea acestora.
3.2.4.2. Dacă, din motive
inerente datorate amplasamentului si înăltimilor diferite, riscurile
mentionate la pct. 3.2.4.1 lit. a) nu pot să fie evitate prin niciun
dispozitiv de securitate, trebuie să fie instalat un cablu cu coeficient
de securitate mărit, iar starea acestuia trebuie să fie
verificată în fiecare zi de muncă.
3.3. Cerinte minime aplicabile
instalatiilor si echipamentelor de muncă electrice 3.3.1. Instalatiile
si echipamentele de muncă electrice trebuie să fie proiectate,
fabricate, montate, întretinute si exploatate astfel încât să asigure
protectia împotriva pericolelor generate de energia electrică, precum si
protectia împotriva pericolelor datorate influentelor externe.
3.3.1.1. Pentru asigurarea
protectiei împotriva pericolelor generate de echipamentele electrice, trebuie
prevăzute măsuri tehnice astfel încât:
a) persoanele să fie
protejate fată de pericolul de vătămare care poate fi generat la
atingerea directă sau indirectă a părtilor aflate sub tensiune;
b) să nu se producă
temperaturi, arcuri electrice sau radiatii care să pericliteze viata ori
sănătatea oamenilor;
c) constructia echipamentelor de
muncă să fie adecvată mediului pentru a se evita producerea de
incendii si explozii;
d) persoanele si bunurile să
fie protejate contra pericolelor generate în mod natural de echipamentul
electric;
e) izolatia echipamentelor
electrice să fie corespunzătoare pentru conditiile prevăzute.
3.3.1.2. Pentru asigurarea
protectiei împotriva pericolelor datorate influentei externe, echipamentele
electrice trebuie:
a) să satisfacă
cerintele referitoare la solicitările mecanice astfel încât să nu fie
periclitati lucrătorii si persoanele care se află în mediul de
muncă;
b) să nu fie influentate de
conditiile de mediu, astfel încât să nu fie periclitati lucrătorii si
persoanele care se află în mediul de muncă;
c) să nu pericliteze
lucrătorii si persoanele care se află în mediul de muncă, în
conditii previzibile de suprasarcină.
3.3.2.
3.3.2.1. La instalatiile si
echipamentele de muncă electrice, pentru protectia împotriva
electrocutării prin atingere directă trebuie să se aplice
măsuri tehnice, completate cu măsuri oganizatorice.
3.3.2.2. Pentru protectia
împotriva electrocutării prin atingere directă trebuie să fie
realizate următoarele măsuri tehnice:
a) acoperiri cu materiale
electroizolante ale părtilor active (izolarea de protectie) ale
instalatiilor si echipamentelor electrice;
b) închideri în carcase sau
acoperiri cu învelisuri exterioare;
c) îngrădiri;
d) protectia prin amplasare în
locuri inaccesibile prin asigurarea unor distante minime de securitate;
e) scoaterea de sub tensiune a instalatiei
sau echipamentului electric la care urmează a se efectua lucrări si
verificarea lipsei de tensiune;
f) utilizarea de dispozitive
speciale pentru legări la pământ si în scurtcircuit;
g) folosirea mijloacelor de
protectie electroizolante;
h) alimentarea la tensiune foarte
joasă (redusă) de protectie;
i) egalizarea potentialelor si
izolarea fată de pământ a platformei de lucru.
3.3.2.3. Pentru protectia
împotriva electrocutării prin atingere directă trebuie să fie
realizate următoarele măsuri organizatorice:
a) executarea interventiilor la
instalatiile electrice (depanări, reparări, racordări etc.)
trebuie să se facă numai de către personal calificat în meseria
de electrician, autorizat si instruit pentru lucrul respectiv;
b) executarea interventiilor în
baza uneia din formele de lucru;
c) delimitarea materială a
locului de muncă (îngrădire);
d) esalonarea operatiilor de
interventie la instalatiile electrice;
e) elaborarea unor instructiuni
de lucru pentru fiecare interventie la instalatiile electrice;
f) organizarea si executarea
verificărilor periodice ale măsurilor tehnice de protectie împotriva
atingerilor directe.
3.3.2.4. La instalatiile,
utilajele, echipamentele si aparatele care utilizează energie
electrică interventiile sunt permise numai în baza următoarelor forme
de lucru:
a) autorizatii de lucru scrise
(AL);
b) instructiuni tehnice interne
de protectie a muncii (ITI-PM);
c) atributii de serviciu (AS);
d) dispozitii verbale (DV);
e) procese-verbale (PV);
f) obligatii de serviciu (OS);
g) propria răspundere (PR).
3.3.3.
3.3.3.1. La instalatiile si
echipamentele de muncă electrice, pentru protectia împotriva
electrocutării prin atingere indirectă trebuie să se realizeze
si să se aplice numai măsuri si mijloace de protectie tehnice, fiind interzise
înlocuirea măsurilor si mijloacelor tehnice de protectie cu măsuri de
protectie organizatorice. Pentru evitarea electrocutării prin atingere
indirectă trebuie aplicată o măsură de protectie
principală, care să asigure protectia în orice conditii, si o
măsură de protectie suplimentară, care să asigure protectia
în cazul deteriorării protectiei principale. Cele două măsuri de
protectie trebuie alese astfel încât să nu se anuleze una pe
cealaltă.
3.3.3.2. Pentru protectia
împotriva atingerii indirecte trebuie să fie realizate următoarele
măsuri tehnice:
a) folosirea tensiunilor foarte
joase de securitate TFJS;
b) legarea la pământ;
c) legarea la nul de protectie;
d) izolarea suplimentară de
protectie, aplicată utilajului, în procesul de fabricare;
e) izolarea amplasamentului;
f) separarea de protectie;
g) egalizarea si/sau dirijarea
potentialelor;
h) deconectarea automată în
cazul aparitiei unei tensiuni sau a unui curent de defect periculoase;
i) folosirea mijloacelor de
protectie electroizolante.
3.3.3.3. Este interzisă
folosirea drept protectie principală a măsurilor indicate la pct.
3.3.3.2 lit. e), g), h) si i).
3.3.3.4. Fac exceptie
instalatiile electrice casnice, la care deconectarea automată la curenti
de defect poate constitui mijloc principal de protectie, si stâlpii liniilor
electrice aeriene de joasă tensiune, la care dirijarea distributiei
potentialelor constituie mijloc principal de protectie.
3.3.4. La instalatiile si
echipamentele electrice de înaltă tensiune, sistemul de protectie împotriva
electrocutării prin atingere indirectă trebuie să se realizeze
prin legarea la pământ de protectie, care este măsură
obligatorie, cumulat cu alte măsuri de protectie.
3.3.5.
3.3.5.1. Instalatiile si
echipamentele electrice trebuie să fie alese cu grad corespunzător de
protectie în functie de zonele cu atmosferă potential explozivă.
3.3.5.2. Zonarea trebuie să
se efectueze de către proiectantul instalatiilor si echipamentelor
electrice, la cererea beneficiarului.
3.3.6. La instalatiile si
echipamentele de muncă electrice, valorile de calcul, precum si limitele
admise ale curentilor prin corpul omului, ale impedantei electrice a corpului
uman, ale tensiunilor de atingere si de pas si ale tensiunilor de lucru trebuie
să fie în conformitate cu regulile tehnice aplicabile.
3.3.7. Retelele izolate fată
de pământ trebuie să fie prevăzute cu protectie automată
prin controlul rezistentei de izolatie, care să semnalizeze si/sau să
deconecteze în cazul punerii la pământ. Retelele electrice din locurile de
muncă cu risc de incendiu si explozie, precum si cele din depozitele de
explozivi sau carburanti trebuie prevăzute cu dispozitive care să
asigure protectia automată la curenti de defect (PACD).
3.3.8. La instalatiile de
înaltă tensiune trebuie să fie prevăzute blocări mecanice
sau electrice, astfel încât deschiderea carcaselor si a îngrădirilor de
protectie să fie posibilă numai după scoaterea de sub tensiune a
echipamentului electric respectiv, iar manevrarea dispozitivului de blocare
trebuie să poată fi făcută numai cu o sculă
specială.
3.3.9. Pentru ca deservirea,
întretinerea si repararea instalatiilor si echipamentelor de muncă
electrice să se poată efectua fără pericol, trebuie să
se prevadă, încă din faza de proiectare, executie si montaj, distante,
spatii si/sau îngrădiri de protectie în jurul acestora.
3.3.10. La masinile si
instalatiile de ridicat cu elemente mobile, cum sunt podurile rulante din
încăperile sau spatiile de productie neelectrice, se admit părti
active în constructie deschisă, fără carcase închise, cu
conditia protejării împotriva atingerii sau apropierii de părtile
active, prin amplasarea acestora la înăltimi suficient de mari fată
de căile de acces si de circulatie si/sau prin prevederea de
îngrădiri închise pe căile de acces.
3.3.11. Automacaralele care lucrează în apropierea liniilor electrice aeriene trebuie să fie echipate cu dispozitive de semnalizare a intrării bratului în zona de influentă a acestora.
3.3.12. Echipamentul de
muncă electric/instalatia de clasa I de protectie trebuie să aibă
asigurată protectia împotriva atingerii directe a pieselor aflate normal
sub tensiune si să fie prevăzut/prevăzută cu legături
de protectie pentru asigurarea protectiei în caz de defect.
3.3.13. La instalatiile si
echipamentele de muncă electrice de clasa I de protectie posibilitatea
executării legăturilor de protectie trebuie să se asigure
astfel:
a) în cazul unui echipament
electric/unei instalatii fix/fixe, acesta/aceasta trebuie să fie
prevăzut/prevăzută cu două borne de masă: una în cutia
de borne, lângă bornele de alimentare cu energie electrică, pentru
racordarea conductorului de protectie din cablul de alimentare a
echipamentului/instalatiei, si a doua bornă pe carcasa
echipamentului/instalatiei în exterior, pentru racordarea vizibilă la
centura de legare la pământ sau la altă instalatie de protectie;
b) în cazul unui echipament mobil
sau portabil, acesta trebuie să fie prevăzut cu un rablu de
alimentare flexibil, prevăzut cu o fisă (stecher) cu contact de
protectie, sau echipamentul să fie prevăzut cu posibilitatea
racordării unui cablu flexibil de alimentare cu conductor de protectie.
3.3.14. Echipamentul de
muncă electric/instalatia de clasa II de protectie trebuie să aibă asigurată
protectia împotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune si
să fie prevăzut/prevăzută, din fabricatie, cu o izolatie
suplimentară, dublă sau întărită.
3.3.15. Echipamentul de
muncă electric/instalatia de clasa III de protectie trebuie să
aibă asigurată protectia împotriva atingerii directe a pieselor
aflate normal sub tensiune si să nu producă o tensiune mai mare decât
tensiunea foarte joasă de alimentare.
3.3.16.
3.3.16.1. Instalatiile electrice
în faza de experimentare trebuie să îndeplinească toate conditiile
prevăzute în reglementările si regulile tehnice aplicabile pentru
protectia împotriva electrocutării sau a accidentelor tehnice.
3.3.16.2. Instalatiile sau
echipamentele de muncă electrice trebuie să fie verificate la
receptie, înainte de punerea în functiune si apoi periodic în exploatare, precum
si după fiecare reparatie sau modificare, fiind interzisă punerea sub
tensiune a instalatiei, utilajului sau echipamentului care nu a corespuns la
una dintre aceste verificări.
3.3.16.3. Instalatiile si
echipamentele de muncă electrice pot să fie receptionate si puse în
functiune numai după ce s-a constatat că s-au respectat
reglementările si regulile tehnice aplicabile.
3.3.17. La instalatiile sau
echipamentele de muncă electrice este interzis să se aducă
modificări fată de proiect în timpul exploatării, întretinerii
si repunerii în functiune a acestora. în cazuri speciale, se admit
modificări doar cu acordul proiectantului instalatiilor si echipamentelor
de muncă electrice respective.
3.3.18. Mijloacele si
echipamentele electrice de protectie trebuie să fie verificate, în
conformitate cu prevederile reglementărilor si regulilor tehnice
aplicabile, înainte de utilizare, la punerea în functiune, după reparatii
sau modificări si apoi periodic (în exploatare).
3.3.19. Utilizarea echipamentului
de muncă electric/instalatiei de clasa I de protectie trebuie să se
facă în următoarele conditii:
a) să se execute si să
se verifice periodic legăturile de protectie necesare pentru asigurarea
protectiei împotriva electrocutării în cazul unui defect soldat cu
aparitia unei tensiuni periculoase de atingere;
b) să se asigure si să
se verifice periodic deconectarea automată a echipamentului
electric/instalatiei sau sectorului defect si disparitia tensiunii periculoase
de atingere;
c) să se verifice periodic
ca protectia împotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune
să nu fie înlăturată sau deteriorată.
3.3.20. Utilizarea echipamentului
de muncă electric/instalatiei de clasa II de protectie trebuie să se
facă în următoarele conditii:
a) să se verifice periodic
ca izolatia suplimentară a echipamentului electric/instalatiei să nu
fie deteriorată sau eliminată;
b) să se verifice periodic
ca protectia împotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune
să nu fie înlăturată sau deteriorată.
3.3.21. Utilizarea echipamentului
de muncă electric/instalatiei de clasa III de protectie trebuie să se
facă în următoarele conditii:
a) să se alimenteze
echipamentul electric sau instalatia la tensiunea foarte joasă pentru care
au fost proiectate să functioneze;
b) sursa de tensiune trebuie
să fie astfel construită încât să nu permită aparitia în
circuitul de tensiune foarte joasă a unei tensiuni mai mari. Dacă se
utilizează un transformator coborâtor, acesta trebuie să fie un
transformator de separare (de sigurantă);
c) izolatia circuitului de foarte
joasă tensiune trebuie să fie de asa natură încât să nu
permită aparitia unei tensiuni mai mari din alte circuite, în circuitul de
tensiune foarte joasă;
d) să se verifice periodic ca protectia
împotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune să nu
fie înlăturată sau deteriorată.
3.3.22.
3.3.22.1. În cazul instalatiilor
sau echipamentelor de muncă electrice la care se execută lucrări
cu scoaterea de sub tensiune, trebuie să fie scoase de sub tensiune
următoarele elemente:
a) părtile active aflate sub
tensiune, la care urmează a se lucra;
b) părtile active aflate sub
tensiune la care nu se lucrează, dar se găsesc la o distantă mai
mică decât limita admisă la care se pot apropia persoanele sau
obiectele de lucru (utilaje, unelte etc), indicată în documentatia
tehnică specifică;
c) părtile active aflate sub
tensiune ale instalatiilor situate la o distantă mai mare decât limita
admisă, dar care, datorită lucrărilor care se execută în
apropiere, trebuie scoase de sub tensiune.
3.3.22.2. În cazul
lucrărilor cu scoatere de sub tensiune este necesară legarea la
pământ si în scurtcircuit a conductoarelor de fază, inclusiv pe
conductorul de nul în cazul liniilor electrice aeriene, operatie care trebuie
să se execute imediat după verificarea lipsei de tensiune.
3.3.23.
3.3.23.1. În cazul instalatiilor
sau echipamentelor de muncă electrice la care se execută lucrări
cu scoatere de sub tensiune sau fără scoatere de sub tensiune,
trebuie să se utilizeze mijloace de protectie electroizolante.
3.3.23.2. La lucrul în
instalatiile de joasă tensiune trebuie să fie utilizate mijloace
individuale de protectie electroizolante, care constituie singura
măsură tehnică de protectie, cumulate cu măsurile
organizatorice.
3.3.23.3. La lucrul în
instalatiile de înaltă tensiune trebuie să fie utilizate mijloace
individuale de protectie electroizolante, cumulate cu alte mijloace de
protectie.
3.3.23.4. Lucrările
fără scoatere de sub tensiune a instalatiilor si a echipamentelor
electrice trebuie să fie executate de către personal autorizat pentru
lucrul sub tensiune.
3.3.24. Instalatiile sau locurile
unde există sau se exploatează echipamente electrice trebuie să
fie dotate, în functie de lucrările si conditiile de exploatare, cu
următoarele categorii de mijloace de protectie:
a) mijloace de protectie care au
drept scop protejarea omului prin izolarea acestuia fată de elementele
aflate sub tensiune sau fată de pământ, respectiv prăjini
electroizolante pentru actionarea separatoarelor, manipularea indicatoarelor
mobile de tensiune, montarea scurtcircuitoarelor etc, scule cu mânere
electroizolante, covoare si platforme electroizolante, mănusi si
încăltăminte electroizolante etc;
b) detectoare mobile de tensiune,
cu ajutorul cărora se verifică prezenta sau lipsa tensiunii;
c) garnituri mobile de legare la
pământ si în scurtcircuit;
d) panouri, paravane, împrejmuiri
(îngrădiri);
e) panouri de semnalizare.
3.3.25. Instalatiile sau
echipamentele de muncă electrice trebuie să fie exploatate,
întretinute, reglate, reparate si puse sub tensiune numai de către
personal calificat în meseria de electrician autorizat din punctul de vedere al
securitătii muncii. Autorizarea personalului pentru lucru la instalatiile
tehnice electrice în activitătile de exploatare, întretinere si reparatii
trebuie să se realizeze, conform regulamentului pentru autorizarea
electricienilor din punctul de vedere al securitătii muncii, pe bază
de examen medical, psihologic si test de verificare a cunostintelor
profesionale, de securitate si sănătate în muncă si de acordare
a primului ajutor.
referitoare la utilizarea
echipamentelor de muncă prevăzute la art. 4 alin. (3) din
hotărâre
1. Dispozitii generale aplicabile
tuturor echipamentelor de muncă
1.1. Dispozitiile din prezenta
anexă se aplică în conformitate cu dispozitiile din hotărâre si
atunci când există riscul corespunzător pentru echipamentul de
muncă respectiv. Echipamentele de muncă trebuie să fie instalate,
dispuse si utilizate de asa manieră încât să permită reducerea
riscurilor pentru utilizatorii acestora si pentru ceilalti lucrători, de
exemplu făcând astfel încât să existe spatiu suficient între
elementele mobile ale echipamentelor de muncă si elementele fixe sau
mobile din spatiul de muncă si ca toată energia ori substanta
utilizată sau produsă să poată să fie furnizată
si/sau evacuată de manieră sigură.
1.2. Montarea si demontarea
echipamentelor de muncă trebuie să fie realizate de manieră
sigură, în special prin respectarea instructiunilor furnizate de
fabricant.
1.3. Echipamentele de muncă
care, în timpul utilizării, pot să fie expuse descărcărilor
electrice trebuie să fie protejate prin dispozitive sau cu măsuri
adecvate împotriva efectelor trăsnetului.
2. Dispozitii de utilizare a
echipamentelor de muncă mobile, cu sau fără autopropulsie
2.1. Conducerea echipamentelor de
muncă autopropulsate este rezervată numai lucrătorilor care au
fost instruiti adecvat pentru conducerea sigură a acestora.
2.2. Dacă un echipament de
muncă este manevrat într-o zonă de muncă, trebuie să fie
stabilite si respectate reguli de circulatie adecvate.
2.3. Trebuie să fie luate
măsuri organizatorice pentru a evita ca lucrătorii care se
deplasează pe jos să nu se găsească în zona de operare a
echipamentelor de muncă autopropulsate. Dacă prezenta
lucrătorilor care se deplasează pe jos este necesară pentru buna
executare a lucrărilor, trebuie să fie luate măsuri adecvate
pentru a evita ca acestia să fie accidentati de către echipamente.
2.4. Transportul
lucrătorilor pe echipamentele de muncă mobile actionate mecanic nu
este autorizat decât dacă au fost prevăzute amplasamente sigure în
acest scop. Dacă lucrările trebuie să fie efectuate în timpul
deplasării, viteza trebuie să fie adaptată, în functie de cât
este necesar.
2.5. Echipamentele de muncă
mobile prevăzute cu un motor cu ardere internă nu trebuie să fie
utilizate în zonele de muncă dacă nu este garantată o cantitate
suficientă de aer, astfel încât să nu existe riscuri pentru
securitatea si sănătatea lucrătorilor.
3. Dispozitii de utilizare a
echipamentelor de muncă folosite pentru ridicarea sarcinilor
3.1. Observatii generale
3.1.1. Echipamentele de
muncă demontabile sau mobile folosite la ridicarea sarcinilor trebuie
să fie utilizate de asa manieră încât să garanteze stabilitatea
echipamentului de muncă pe durata utilizării în toate conditiile
previzibile, luându-se în considerare natura solului.
3.1.2.
3.1.2.1. Ridicarea
lucrătorilor nu este permisă decât cu echipamente de muncă si
dispozitive prevăzute în acest scop.
3.1.2.2. Fără a se
aduce atingere prevederilor art. 6 din Legea securitătii si
sănătătii în muncă nr. 319/2006, în mod exceptional,
echipamentele neprevăzute pentru ridicarea lucrătorilor pot să fie
utilizate în acest scop, cu conditia să fie luate măsuri adecvate
pentru a se asigura securitatea, în conformitate cu legislatia si/sau cu
practicile nationale care prevăd o supraveghere corespunzătoare.
3.1.2.3. În timpul prezentei
lucrătorilor pe echipamentul de muncă folosit pentru ridicarea
sarcinilor, la postul de conducere trebuie să fie asigurată prezenta
permanentă. Lucrătorii care sunt ridicati trebuie să
dispună de un mijloc de comunicare sigur. Trebuie să fie
prevăzută evacuarea acestora în caz de pericol.
3.1.3. Doar dacă acest lucru
nu este necesar pentru buna desfăsurare a lucrărilor, trebuie să
fie luate măsuri pentru ca lucrătorii să nu fie prezenti sub
sarcinile suspendate. Este interzisă deplasarea sarcinilor suspendate
deasupra locurilor de muncă neprotejate în care lucrătorii sunt
prezenti în mod curent. în această eventualitate, dacă buna
desfăsurare a lucrărilor nu poate fi asigurată în alt mod,
trebuie să fie elaborate si aplicate proceduri adecvate.
3.1.4. Dispozitivele de prindere
pentru ridicarea sarcinilor trebuie să fie alese în functie de sarcinile
care se manipulează, distantele dintre punctele de prindere ale acestora,
dispozitivele de prindere si conditiile atmosferice, tinându-se seama de modul
si de configuratia de legare. Ansamblurile dispozitivelor de prindere pentru
ridicarea sarcinilor trebuie să fie marcate vizibil pentru a permite
utilizatorului să le cunoască caracteristicile, atunci când acestea
nu sunt demontate după utilizare.
3.1.5. Dispozitivele de prindere
pentru ridicarea sarcinilor trebuie să fie depozitate de asa manieră
încât să se garanteze că acestea nu se vor deteriora sau degrada.
3.2. Echipamente de muncă
folosite la ridicarea sarcinilor neghidate
3.2.1. Dacă două sau
mai multe echipamente de muncă folosite pentru ridicarea sarcinilor
neghidate sunt instalate sau montate la un loc de muncă astfel încât
câmpul lor de actiune se intersectează, trebuie să fie luate
măsuri adecvate pentru a se preveni ciocnirea între sarcini si/sau între
elemente ale echipamentelor de muncă.
3.2.2. În timpul utilizării
unui echipament de muncă mobil folosit pentru ridicarea sarcinilor
neghidate trebuie să fie luate măsuri adecvate pentru a se preveni
bascularea, răsturnarea si, dacă este cazul, deplasarea si alunecarea
acestuia. Trebuie să fie verificată executarea corespunzătoare a
acestor măsuri.
3.2.3. Dacă operatorul unui echipament de muncă folosit la ridicarea sarcinilor neghidate nu poate observa întregul traseu al sarcinii nici direct, nici prin intermediul unor dispozitive auxiliare care furnizează informatiile necesare, atunci o persoană competentă trebuie să fie desemnată să comunice cu operatorul pentru a-l ghida si trebuie să fie luate măsuri organizatorice pentru a se evita ciocnirile sarcinilor susceptibile să pună în pericol lucrătorii.
3.2.4. Lucrările trebuie
să fie organizate de asa manieră încât atunci când lucrătorul
agată sau desprinde o sarcină cu mâna, aceste operatii să
poată fi efectuate în conditii de securitate deplină, în special prin
păstrarea de către acest lucrător a comenzilor directe sau
indirecte ale echipamentului.
3.2.5. Toate operatiunile de
ridicare trebuie să fie planificate corect, supravegheate de o
manieră adecvată si efectuate astfel încât să protejeze
securitatea lucrătorilor. în special, dacă o sarcină trebuie
să fie ridicată simultan de două sau mai multe echipamente de
muncă folosite la ridicarea sarcinilor neghidate, trebuie să fie
stabilită si aplicată o procedură pentru a se asigura buna
coordonare a operatorilor.
3.2.6. Dacă echipamentele de
muncă folosite pentru ridicarea sarcinilor neghidate nu pot retine
sarcinile în cazul unei defectări partiale sau totale a sistemului de
alimentare cu energie, trebuie să fie luate măsuri adecvate pentru a
se evita expunerea lucrătorilor la riscurile corespunzătoare.
Sarcinile suspendate nu trebuie lăsate fără supraveghere, cu
exceptia cazului în care accesul în zona periculoasă este împiedicat si
dacă sarcina a fost agătată si este mentinută în conditii
de securitate deplină.
3.2.7. Utilizarea în aer liber a
echipamentelor de muncă folosite pentru ridicarea sarcinilor neghidate
trebuie interzisă atunci când conditiile meteorologice se
deteriorează până la punctul în care se periclitează utilizarea
în conditii de securitate a acestora, expunând astfel lucrătorii la
riscuri. Pentru a se evita riscurile pentru lucrători trebuie să fie
luate măsuri adecvate de protectie, destinate în special împiedicării
răsturnării echipamentului de muncă.
4. Dispozitii de utilizare a
echipamentelor de muncă puse la dispozitie pentru lucrări temporare
la înăltime
4.1. Dispozitii generale 4.1.1.
4.1.1.1. Dacă, în aplicarea
prevederilor art. 7 din Legea securitătii si sănătătii în
muncă nr.
319/2006 si ale art. 3 din hotărâre, lucrările temporare la
înăltime nu pot să fie executate de o manieră sigură si în
conditii ergonomice adecvate de pe o suprafată adecvată, trebuie
să fie alese cele mai potrivite echipamente de muncă pentru a se
asigura si a se mentine conditii de muncă sigure. Trebuie să se
acorde prioritate măsurilor de protectie colectivă în raport cu
măsurile de protectie individuală. Dimensionarea echipamentului de
muncă trebuie să fie adaptată la natura lucrărilor care
urmează să fie executate si a constrângerilor previzibile si să
permită circulatia fără pericol.
4.1.1.2. Cel mai potrivit mijloc
de acces la posturile de lucru temporare la înăltime trebuie să fie
ales în functie de frecventa de circulatie, de înăltimea la care trebuie
să se ajungă si de durata de utilizare. Alegerea făcută
trebuie să permită evacuarea în caz de pericol iminent. Trecerea,
într-un sens sau în altul, între mijlocul de acces si platforme, plansee sau
pasarele nu trebuie să creeze riscuri suplimentare de cădere.
4.1.2. Scările nu pot
să fie utilizate ca posturi de lucru la înăltime decât în conditiile
în care sau tinând cont de pct. 4.1.1 utilizarea altor echipamente de
muncă mai sigure nu se justifică din cauza nivelului redus de risc si
din cauza fie a duratei scurte de utilizare, fie a caracteristicilor existente
ale locului de muncă respectiv, care nu se pot modifica de către
angajator.
4.1.3. Tehnicile de acces si de
pozitionare cu ajutorul frânghiilor nu pot să fie utilizate decât în
conditiile în care, tinând seama de evaluarea riscului, lucrarea în cauză
poate să fie executată de o manieră sigură si în care
utilizarea unui alt echipament de muncă mai sigur nu este
justificată. Tinându-se cont de evaluarea riscului si în special în
functie de durata lucrărilor si de constrângerile de natură ergonomică,
trebuie să fie prevăzut un scaun dotat cu accesoriile
corespunzătoare.
4.1.4. În functie de tipul de
echipament de muncă selectat pe baza dispozitiilor punctelor precedente,
trebuie să fie luate măsurile adecvate de reducere a riscurilor
pentru lucrători, inerente respectivului tip de echipament. Dacă este
necesar trebuie să fie prevăzută instalarea dispozitivelor de
protectie împotriva căderilor. Aceste dispozitive trebuie să
aibă o structură corespunzătoare si să fie suficient de
solide pentru a împiedica sau opri căderile de la înăltime si a
preveni, în măsura în care este posibil, rănirea corporală a
lucrătorilor. Dispozitivele de protectie colectivă pentru evitarea
căderilor nu pot să fie întrerupte decât în punctele de acces ale
unei schele sau ale unei scări.
4.1.5. Când executarea unei
anumite lucrări necesită îndepărtarea temporară a unui
dispozitiv de protectie colectivă împotriva căderilor, trebuie
să se ia măsuri de securitate compensatorii eficiente. Lucrarea nu
poate să fie efectuată fără adoptarea prealabilă a
acestor măsuri. Odată ce lucrarea respectivă este
terminată, definitiv sau temporar, dispozitivele de protectie
colectivă trebuie să fie remontate pentru a se evita căderile.
4.1.6. Lucrările temporare
la înăltime pot să fie efectuate numai atunci când conditiile meteorologice
nu periclitează securitatea si sănătatea lucrătorilor.
4.2. Dispozitii specifice de
utilizare a scărilor
4.2.1. Scările trebuie
să fie amplasate de asa manieră încât să se asigure stabilitatea
lor în timpul utilizării. Scările portabile se sprijină pe un
suport stabil, rezistent, de dimensiuni adecvate si imobil, astfel încât
treptele să rămână în pozitie orizontală. Scările
suspendate sunt fixate de o manieră sigură si, cu exceptia
scărilor din frânghie, în asa fel încât să nu poată fi deplasate
si să fie evitate orice miscări de balans.
4.2.2. Alunecarea picioarelor
scărilor portabile trebuie să fie împiedicată în timpul
utilizării fie prin fixarea părtii superioare sau inferioare a
lonjeroanelor, fie prin dispozitive antiderapante sau prin orice alte solutii
cu eficacitate echivalentă. Scările de acces trebuie să fie de o
lungime suficientă, astfel încât acestea să se prelungească
dincolo de nivelul de acces, cu exceptia cazului în care au fost luate alte măsuri
pentru a se garanta o fixare sigură. Scările compuse din mai multe
elemente asamblate, cum ar fi scările articulate sau scările
culisante, trebuie să fie utilizate de asa manieră încât imobilizarea
diferitelor elemente unele în raport de altele să fie asigurată.
Scările mobile trebuie să fie imobilizate înainte de urcarea pe
acestea.
4.2.3. Scările trebuie
să fie utilizate de asa manieră încât să permită
lucrătorilor să dispună, în orice moment, de o prindere cu mâna
si de un sprijin sigur. în special, dacă o greutate trebuie transportată
manual pe scară, aceasta nu trebuie să împiedice mentinerea unei
prinderi cu mâna sigure.
4.3. Dispozitii specifice de
utilizare a schelelor
4.3.1. Atunci când breviarul de
calcul al schelei alese nu este disponibil sau când configuratiile structurale
avute în vedere nu sunt prevăzute de acesta, trebuie să fie realizat
un calcul de rezistentă si de stabilitate, cu exceptia cazului în care
schela este asamblată în conformitate cu o configuratie standard general
recunoscută.
4.3.2. În functie de complexitatea
schelei alese, un plan de montare, de utilizare si de demontare trebuie să
fie întocmit de către o persoană competentă. Acest plan poate
avea forma unui plan general, completat cu elemente referitoare la detaliile
specifice ale schelei în cauză.
4.3.3. Elementele de sprijin ale
unei schele trebuie să fie protejate împotriva pericolului de alunecare
fie prin fixare pe suprafata de sprijin, fie printr-un dispozitiv antiderapant
sau alt mijloc cu eficacitate echivalentă, iar suprafata de sprijin
trebuie să aibă o capacitate portantă suficientă.
Stabilitatea schelei trebuie să fie asigurată. Deplasarea
inopinată a schelelor mobile în timpul lucrului la înăltime trebuie
să fie prevenită prin intermediul dispozitivelor adecvate.
4.3.4. Dimensiunile, forma si dispunerea
planseelor unei schele trebuie să fie adecvate naturii lucrării care
urmează să fie executată si adaptate la sarcinile ce
urmează a fi suportate si să permită lucrul si circulatia de o
manieră sigură. Planseele unei schele trebuie să fie montate de
asa manieră încât componentele să nu poată să se deplaseze
în cazul unei utilizări normale. Niciun gol periculos nu trebuie să
existe între componentele planseelor si dispozitivele verticale de protectie
colectivă împotriva căderii.
4.3.5. Atunci când anumite
părti ale unei schele nu sunt gata de întrebuintare, ca de exemplu în
timpul montării, demontării sau modificărilor, aceste părti
trebuie semnalizate cu ajutorul unor semnale de avertizare a pericolului
general, în conformitate cu dispozitiile nationale care transpun Directiva
92/58/CEE, si trebuie delimitate în mod corespunzător prin obstacole
fizice care să împiedice accesul în zona periculoasă.
4.3.6.
4.3.6.1. Schelele nu pot să
fie montate, demontate sau modificate substantial decât sub supravegherea unei
persoane competente si de către lucrători care au fost instruiti
adecvat si conform operatiilor avute în vedere, care se referă la
riscurile specifice în conformitate cu art. 10 din hotărâre, si vizând în
special:
a) întelegerea planului de montare,
de demontare si de modificare a schelei în cauză;
b) securitatea în timpul
montajului, al demontajului si al modificării schelei în cauză;
c) măsurile de prevenire a
riscurilor de cădere a persoanelor sau a obiectelor;
d) măsurile de securitate în
cazul schimbării conditiilor meteorologice care ar putea afecta negativ
securitatea schelei în cauză;
e) conditiile în materie de
sarcini admise;
f) orice alt risc pe care
operatiile de montare, de demontare si de modificare îl pot cuprinde.
4.3.6.2. Persoana care
supraveghează si lucrătorii implicati trebuie să aibă la
dispozitie planul de montare, de utilizare si de demontare mentionat la pct.
4.3.2, în special orice instructiuni pe care le-ar putea cuprinde.
4.4. Dispozitii specifice de
utilizare a tehnicilor de acces si de pozitionare cu ajutorul frânghiilor
4.4.1. La utilizarea tehnicilor
de acces si de pozitionare cu ajutorul frânghiilor trebuie respectate
următoarele conditii:
a) sistemul trebuie să
cuprindă cel putin două frânghii ancorate separat, una constituind
mijlocul de acces, de coborâre si de sprijin (frânghia de lucru), iar
cealaltă, mijlocul de asigurare (frânghia de securitate);
b) lucrătorii trebuie
să fie dotati cu o centură complexă adecvată, să o
utilizeze si să fie legati prin intermediul acesteia de frânghia de
securitate;
c) frânghia de lucru trebuie
să fie prevăzută cu un mecanism de coborâre sau de urcare sigur
si să cuprindă un sistem autoblocant care să împiedice
căderea utilizatorului în cazul în care acesta pierde controlul miscărilor.
Frânghia de securitate trebuie să fie echipată cu un dispozitiv mobil
de oprire a căderii, care însoteste lucrătorul în timpul
deplasării;
d) uneltele si celelalte
accesorii pe care le utilizează un lucrător trebuie să fie
legate de centura complexă sau de scaunul lucrătorului ori să
fie atasate printr-un alt mijloc adecvat;
e) lucrul trebuie să fie
corect organizat si supravegheat, astfel încât lucrătorul să
poată să primească imediat primul ajutor în caz de accident;
f) lucrătorii în cauză trebuie,
în conformitate cu art. 10 din hotărâre, să beneficieze de o
instruire adecvată si specifică operatiilor avute în vedere, în
special în privinta procedurilor de salvare.
4.4.2. În conditii exceptionale
în care, tinând cont de evaluarea riscurilor, utilizarea unei a doua frânghii
ar conduce la un lucru mai periculos, poate fi permisă utilizarea unei
singure frânghii în conditiile în care au fost luate măsurile adecvate
pentru asigurarea securitătii, în conformitate cu legislatia si/sau cu
practicile nationale.
GUVERNUL ROMÂNIEI
pentru aprobarea
Acordului de cooperare dintre Arhivele Nationale din cadrul Ministerului
Administratiei si Internelor din România si Muzeul Memorial al Holocaustului
din Statele Unite ale Americii, semnat la Bucuresti la 3 iulie 2006
În temeiul art. 108 din Constitutia
României, republicată, si al art. 20 din Legea nr.
590/2003 privind tratatele,
Guvernul României adoptă prezenta
hotărâre.
Articol unic. - Se aprobă
Acordul de cooperare dintre Arhivele Nationale din cadrul Ministerului
Administratiei si Internelor din România si Muzeul Memorial al Holocaustului
din Statele Unite ale Americii, semnat la Bucuresti la 3 iulie 2006.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN
POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
p. Ministrul administratiei
si internelor,
Anghel Andreescu,
secretar de stat
p. Ministrul afacerilor
externe,
Anton Niculescu,
secretar de stat
p. Ministrul finantelor
publice,
Doina-Elena Dascălu,
secretar de stat
Bucuresti, 13 septembrie 2006.
Nr. 1.273.
ACORD DE COOPERARE
între Arhivele Natipnale
din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor din România si Muzeul
Memorial al Holocaustului din Statele Unite ale Americii
Arhivele Nationale din cadrul
Ministerului Administratiei si Internelor din România, denumite în continuare Arhivele,
si Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite ale Americii, denumit
în continuare Muzeul, au încheiat prezentul acord în domeniul
cercetării stiintifice, prin cercetători si reprezentanti ai
Arhivelor si ai Muzeului, în scopul studierii si reproducerii de documente ce
datează din perioada 1933-1948, referitoare la holocaust.
ARTICOLUL I
1. Arhivele vor asigura accesul
cercetătorilor si reprezentantilor Muzeului la inventarele existente în
sala de studiu, în vederea depistării documentelor de arhivă cu
valoare istorică din perioada 1933-1948, referitoare la holocaust, în
conformitate cu legislatia românească în vigoare.
2. Arhivele vor realiza anual
copierea unui număr de până la 300.000 de cadre, pe microfilm negativ,
pe baza documentelor de arhivă, identificate de cercetătorii si
reprezentantii Muzeului ca fiind relevante pentru istoria holocaustului.
3. Arhivele vor asigura accesul
neîngrădit la inventarele arhivistice date în circuitul public si la
documentele depistate pe baza acestora, referitoare la holocaust, în acord cu
reglementările legale românesti în domeniu.
ARTICOLUL II
1. Muzeul recunoaste si
respectă drepturile Arhivelor ca detinător si administrator legal al
documentelor originale studiate de către cercetătorii si
reprezentantii Muzeului, în baza prezentului acord.
2. Muzeul va asigura
cercetătorilor si reprezentantilor Arhivelor accesul neîngrădit la
materialele arhivistice detinute de Muzeu, în acord cu regulile de acces
aplicate colectiilor de arhivă ale acestuia.
3. Muzeul va asigura copierea pe
microfilm negativ sau alte moduri de copiere a documentelor de arhivă
detinute de Muzeu, identificate ca relevante pentru subiectul cercetării
de către cercetătorii si reprezentantii Arhivelor, exceptând
documentele care sunt proprietatea unor terte părti sau altfel
clasificate.
4. Muzeul va actiona în asa fel
încât copiile de pe documentele detinute de Arhive să fie folosite în
scopuri stiintifice privind holocaustul în Europa si implicatiile sale în
diferite state europene.
5. Muzeul va plăti Arhivelor
pentru fiecare cadru de microfilm realizat si livrat Muzeului suma de 0,20 USD.
6. Muzeul va livra Arhivelor
pelicula necesară copierii documentelor identificate de cercetătorii
si reprezentantii Muzeului ca fiind relevante pentru istoria holocaustului si
va plăti Arhivelor, pe toată durata de valabilitate a prezentului
acord, suma de 700 USD/lună, reprezentând contravaloarea salariilor a 2
tehnicieni foto.
1. Obligatiile asumate de părti
prin prezentul acord sunt supuse prevederilor legislatiei în vigoare în statul
fiecăreia dintre părti si limitelor fondurilor disponibile.
2. Muzeul este o agentie
independentă a Guvernului Statelor Unite ale Americii si încheie prezentul
acord în calitatea sa contractuală independentă. Orice
responsabilitate a Muzeului sub incidenta prezentului acord va fi numai
responsabilitatea Muzeului; nicio responsabilitate sub incidenta prezentului
acord nu poate fi atribuită Guvernului Statelor Unite ale Americii sau
altei agentii a acestuia, cu exceptia Muzeului.
3. Acordul intră în vigoare
la data la care Arhivele notifică Muzeului îndeplinirea procedurilor
legale interne, necesare intrării lui în vigoare.
4. Prezentul acord se încheie pe
o perioadă de 3 ani si se va prelungi, în mod automat, pe o nouă
perioadă de 3 ani, dacă niciuna dintre părti nu va comunica
celeilalte părti, prin notificare scrisă, intentia sa de încetare a
valabilitătii acestuia, cu cel putin 6 luni înainte de expirarea perioadei
de valabilitate. încetarea valabilitătii prezentului acord va produce
efecte de la data primirii notificării.
5. Fiecare parte, în conformitate
cu prevederile cuprinse în legislatia statului său, poate propune
modificări sau completări la prezentul acord. Modificările sau
completările respective vor fi stabilite de comun acord, după care
vor fi consemnate si semnate de cele două părti, urmând a intra în
vigoare conform procedurii prevăzute în paragraful 3 de mai sus.
6. La data intrării în
vigoare a prezentului acord îsi încetează valabilitatea Acordul de
cooperare dintre Arhivele Nationale ale României si Muzeul Memorial al
Holocaustului din Statele Unite ale Americii, semnat la Washington D.C. la 12
noiembrie 2002.
Semnat la Bucuresti la 3 iulie
2006, în două exemplare originale, în limbile română si engleză,
ambele texte fiind egal autentice.
|
Pentru Arhivele Nationale din
cadrul Ministerului Administratiei si Internelor din România, Alexandru Mircea, secretar de stat |
Pentru Muzeul Memorial al Holocaustului din
Statele Unite ale Americii, Paul Shapiro |
GUVERNUL ROMÂNIEI
privind trecerea unui
imobil aflat în administrarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor si
Dezvoltării Rurale - Directia pentru Agricultură si Dezvoltare
Rurală Buzău din domeniul public al statului în domeniul privat al
acestuia
În temeiul art. 108 din Constitutia
României, republicată, si al art. 10 alin. (2) din Legea nr.
213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia,
cu modificările si completările ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta
hotărâre.
Art. 1. - Se aprobă trecerea
unui imobil aflat în administrarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor si
Dezvoltării Rurale - Directia pentru Agricultură si Dezvoltare
Rurală Buzău, având datele de identificare prevăzute în anexa
care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din domeniul public
al statului în domeniul privat al acestuia.
Art. 2. - Trecerea din domeniul
public în domeniul privat al statului se face în vederea retrocedării imobilului
către proprietarii de drept.
CĂLIN
POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Ministrul agriculturii,
pădurilor si dezvoltării rurale,
Gheorghe Flutur
p. Ministrul finantelor
publice,
Doina-Elena Dascălu,
secretar de stat
Bucuresti, 20 septembrie 2006.
Nr. 1.300.
ANEXĂ
DATELE DE IDENTIFICARE
a imobilului care trece
din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Agriculturii,
Pădurilor si Dezvoltării Rurale - Directia pentru Agricultură si
Dezvoltare Rurală Buzău în domeniul privat al statului
|
Adresa imobilului care se transmite |
Persoana juridică la care se află în administrare imobilul |
Numărul de
identificare atribuit de Ministerul Finantelor Publice |
Caracteristicile tehnice ale
imobilului |
|
Judetul Buzău, Str. Victoriei nr. 1 |
Ministerul Agriculturii,
Pădurilor si Dezvoltării Rurale - Directia pentru Agricultură si Dezvoltare Rurală Buzău |
34671 |
Sediul administrativ Suprafata construită = 790
m2 Suprafata desfăsurată
= 1.306 m2-P+1 Suprafata curtii = 2.096 m2 |
GUVERNUL ROMÂNIEI
privind transmiterea unor
drumuri forestiere si a terenurilor aferente acestora din domeniul public al
statului si din administrarea Regiei Nationale a Pădurilor - Romsilva în domeniul
public al comunei Măgherani si în administrarea Consiliului Local al
Comunei Măgherani, judetul Mures
În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 4 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic si administrarea fondului forestier national, republicată, cu modificările si completările ulterioare, al art. 9 alin. (1) si al art. 12 alin. (1) si (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta
hotărâre.
Art. 1. - Se aprobă
transmiterea unor drumuri forestiere, având datele de identificare
prevăzute în anexa nr. 1, din domeniul public al statului si din administrarea
Regiei Nationale a Pădurilor - Romsilva în domeniul public al comunei
Măgherani si în administrarea Consiliului Local al Comunei Măgherani,
judetul Mures.
Art. 2. - (1) Se aprobă
transmiterea terenurilor aferente drumurilor forestiere prevăzute la art.
1, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 2, din domeniul
public al statului si din administrarea Regiei Nationale a Pădurilor -
Romsilva în domeniul public al comunei Măgherani si în administrarea
Consiliului Local al Comunei Măgherani, judetul Mures.
(2) Pentru terenurile forestiere
prevăzute la alin. (1), Consiliul Local al Comunei Măgherani
asigură administrarea acestora cu respectarea regimului silvic, în
conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Art. 3. - Predarea-preluarea
drumurilor prevăzute la art. 1 si a terenurilor aferente acestora
prevăzute la art. 2 se face pe bază de protocol încheiat între
părtile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în
vigoare a prezentei hotărâri.
Art. 4. - Anexele nr. 1 si 2 fac
parte integrantă din prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN
POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Ministrul agriculturii,
pădurilor si dezvoltării rurale,
Gheorghe Flutur
p. Ministrul
administratiei si internelor,
Mircea Nicu Toader,
secretar de stat
p. Ministrul finantelor
publice,
Doina-Elena Dascălu,
secretar de stat
Bucuresti, 20 septembrie 2006.
Nr. 1.304.
ANEXA Nr. 1
DATELE DE IDENTIFICARE
a drumurilor forestiere
care se transmit din domeniul public al statului si din administrarea Regiei Nationale
a Pădurilor - Romsilva în domeniul public al comunei Măgherani si în
administrarea Consiliului Local al Comunei Măgherani, judetul Mures
|
Nr. crt. |
Denumirea bunului imobil |
Persoana juridică de la
care se transmite bunul imobil |
Persoana juridică
la care se transmite bunul imobil |
Numărul de
inventar la Regia Natională a Pădurilor - Romsilva |
Indicativul drumului în amenajament |
Lungimea - km - |
Valoarea de inventar - lei - |
Numărul de înregistrare la Ministerul
Finantelor Publice |
|
1. |
Drum forestier „Matius
Măgherani |
Statul român, din administrarea
Regiei Nationale a Pădurilor - Romsilva |
Comuna Măgherani, în
administrarea Consiliului Local al Comunei Măgherani, judetul Mures |
vechi: 112.091 nou:
112.097 |
94 D |
5,2 |
126.144 |
11.736 |
|
2. |
Drum forestier „Silvas
Măgherani |
Statul român, din administrarea
Regiei Nationale a Pădurilor - Romsilva |
Comuna Măgherani, în
administrarea Consiliului Local al Comunei Măgherani, judetul Mures |
vechi: 112.155 nou:
112.166 |
96 D |
3,8 |
75.679 |
11.800 |
|
3. |
Drum forestier „Ruginii
Măgherani |
Statul român, din administrarea
Regiei Nationale a Pădurilor - Romsilva |
Comuna Măgherani, în
administrarea Consiliului Local al Comunei Măgherani, judetul Mures |
vechi: 112.146 nou:
112.155 |
95 D |
2,2 |
73.543 |
11.791 |
ANEXA Nr. 2
DATELE DE IDENTIFICARE
a terenurilor aferente
drumurilor forestiere care se transmit din domeniul public al statului si din
administrarea Regiei Nationale a Pădurilor - Romsilva în domeniul public
al comunei Măgherani si în administrarea Consiliului Local al Comunei
Măgherani, judetul Mures
|
Nr. crt. |
Amplasamentul terenului |
Persoana juridică de la care se transmite terenul |
Persoana juridică
la care se transmite terenul |
Localizarea terenului
în cadastru forestier |
Suprafata - ha - |
Numărul de înregistrare la Ministerul Finantelor Publice |
Codul de clasificare |
|
1. |
Comuna Măgherani, judetul
Mures |
Statul român, din administrarea
Regiei Nationale a Pădurilor - Romsilva |
Comuna Măgherani, în administrarea
Consiliului Local al Comunei Măgherani, judetul Mures |
Ocolul Silvic Sovata UP V.u.a.
94 D |
2,1 |
1.364 partial |
8.04.02 |
|
2. |
Comuna Măgherani, judetul
Mures |
Statul român, din administrarea
Regiei Nationale a Pădurilor - Romsilva |
Comuna Măgherani, în
administrarea Consiliului Local al Comunei Măgherani, judetul Mures |
Ocolul Silvic Sovata UP V.u.a.
96 D |
3,4 |
1.364 partial |
8.04.02 |
|
3. |
Comuna Măgherani, judetul
Mures |
Statul român, din administrarea
Regiei Nationale a Pădurilor - Romsilva |
Comuna Măgherani, în
administrarea Consiliului Local al Comunei Măgherani, judetul Mures |
Ocolul Silvic Sovata UP V.u.a.
95 D |
1,9 |
1.364 partial |
8.04.02 |
GUVERNUL ROMÂNIEI
privind suplimentarea bugetului
Cancelariei Primului-Ministru din Fondul de rezervă bugetară la
dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2006, pentru
Agentia Natională pentru Sport
În temeiul art. 108 din Constitutia
României, republicată, al art. 30 alin. (2) din Legea nr.
500/2002 privind finantele publice, cu modificările ulterioare, precum
si al art. 11 lit. a) din Legea bugetului de stat pe anul 2006 nr.
379/2005, cu modificările si completările ulterioare,
Guvernul României
adoptă
prezenta hotărâre.
Art. 1. - Se aprobă
suplimentarea bugetului Cancelariei Primului-Ministru pentru Agentia
Natională pentru Sport, cu suma de 5.000 mii lei, din Fondul de
rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul
de stat pe anul 2006, la capitolul 67.01 „Cultură, recreere si religie,
titlul „Alte transferuri, în vederea finantării lucrărilor de
investitii la obiectivele din cadrul Complexului Olimpic Sydney 2000 Izvorani
si obiectivul „Casa Olimpică.
Art. 2. - Ministerul Finantelor
Publice este autorizat să introducă, la propunerea ordonatorului
principal de credite, modificările corespunzătoare în structura
bugetului de stat si în volumul si structura bugetului Cancelariei
Primului-Ministru pe anul 2006.
Art. 3. - Cu sumele rămase
neutilizate până la data de 10 decembrie 2006, la propunerea ordonatorului
principal de credite, se reîntregeste Fondul de rezervă bugetară la
dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2006.
Art. 4. - Agentia Natională
pentru Sport si Comitetul Olimpic si Sportiv Român răspund de modul de
utilizare a sumei alocate potrivit prezentei hotărâri, în conformitate cu
prevederile legale.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN
POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Seful Cancelariei
Primului-Ministru,
Aleodor Marian Frâncu
p. Presedintele Agentiei
Nationale pentru Sport,
Constantin Liviu Cepoi
p. Ministrul finantelor
publice,
Doina-Elena Dascălu,
secretar de stat
Bucuresti, 20 septembrie 2006.
Nr. 1.308.
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE
ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
|
AUTORITATEA NATIONALA
DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI Nr. 21 din 20 septembrie 2006 |
AUTORITATEA
NATIONALA DE REGLEMENTARE PENTRU SERVICIILE
PUBLICE DE GOSPODĂRIE COMUNALĂ Nr. 514 din 20 septembrie 2006 |
privind aprobarea Metodologiei de stabilire
a preturilor locale de referintă si a sumelor necesare pentru compensarea
combustibilului folosit pentru energia termică furnizată populatiei
prin sisteme centralizate
În temeiul prevederilor art. 2
lit. c), art. 9 alin. (6) si (7), art. 11 alin. (1), alin. (2) lit. a), c) si
o) si alin. (3) si ale art. 56 alin. (2) din Legea energiei electrice nr.
318/2003, al prevederilor art. 5 lit. c), art. 6 alin. (1) lit a) si q) si
ale art. 10 alin. (5) si (6) din Hotărârea Guvernului nr.
373/2002 privind organizarea si functionarea Autoritătii Nationale de
Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală -
A.N.R.S.C, cu modificările si completările ulterioare, precum si al
prevederilor art. 4 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr.
36/2006 privind instituirea preturilor locale de referintă pentru
energia termică furnizată populatiei prin sisteme centralizate,
având în vedere Nota de
fundamentare întocmită de departamentele de specialitate ale
Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei si
Autoritătii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Publice de
Gospodărie Comunală si în conformitate cu prevederile
procesului-verbal al sedintei Comitetului de reglementare al Autoritătii
Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei din data de 20 septembrie 2006,
presedintele Autoritătii
Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei si presedintele Autoritătii
Nationale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie
Comunală emit următorul ordin:
Art. 1. - Se aprobă
Metodologia de stabilire a preturilor locale de referintă si a sumelor
necesare pentru compensarea combustibilului folosit pentru energia termică
furnizată populatiei prin sisteme centralizate, prevăzută în
anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. - Departamentele si
directiile de specialitate din cadrul Autoritătii Nationale de
Reglementare în Domeniul Energiei si Autoritătii Nationale de Reglementare
pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală vor urmări
respectarea prevederilor prezentului ordin.
Art. 3. - Prezentul ordin se
publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
|
Presedintele Autoritătii
Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei, Nicolae Opris |
Presedintele
Autoritătii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Publice de
Gospodărie Comunală, Jeanina Preda |
ANEXĂ
METODOLOGIE
de stabilire a preturilor
locale de referintă si a sumelor necesare pentru compensarea
combustibilului folosit pentru energia termică furnizată populatiei
prin sisteme centralizate
1. Scop
Art. 1. Metodologia stabileste modul de determinare a:
a) preturilor locale de
referintă pentru energia termică furnizată populatiei prin
sisteme centralizate, în scopul încălzirii locuintelor si al
preparării apei calde menajere, în conformitate cu prevederile art. 2,
alin. 1 din OG
36/2006.
b) sumelor acordate de la bugetul
de stat, pentru compensarea combustibilului folosit pentru producerea energiei
termice furnizată populatiei prin sisteme centralizate, prevăzute la
art. 4, alin. 3 din OG
36/2006.
2. Domeniu de aplicare
Art. 2. Metodologia se aplică de către autoritătile de
reglementare competente pentru:
a) determinarea anuală a preturilor locale de referintă
pentru energia termică furnizată populatiei prin sisteme
centralizate, ce vor fi utilizate de autoritătile administratiei publice
locale la aprobarea preturilor locale ale energiei termice facturate
populatiei, conform prevederilor art. 3 din OG
36/2006.
b) determinarea anuală, pe
perioada derulării programului „Termoficare 2006-2009 calitate si
eficientă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.
462/2006, a sumelor acordate de la bugetul de stat, necesare pentru
compensarea combustibilului folosit pentru producerea energiei termice furnizată
populatiei prin sisteme centralizate.
Art. 3. Pretul local de
referintă în localitătile în care energia termică este
produsă în instalatiile unui operator ce prestează si serviciile de
transport, distributie, furnizare a energiei termice, după caz, este stabilit
de autoritatea de reglementare ce are competenta de stabilire a pretului de
producere, transport, distributie si furnizare a energiei termice.
Art. 4. În localitătile în
care energia termică este produsă în instalatiile unui /mai multor
operator/i, aflat/i în competenta de reglementare a unei autorităti -
ANRE, iar transportul, după caz, distributia, furnizarea energiei termice
sunt prestate de un operator aflat în competenta de reglementare a altei
autorităti - ANRSC, pretul local de referintă în acea localitate este
stabilit, de regulă, de autoritatea ce are competenta de stabilire a
pretului la consumatorii finali -ANRSC, cu exceptia cazurilor în care
autoritătile de reglementare competente convin altfel.
Art. 5. În localitătile în
care energia termică este produsă în instalatiile mai multor
operatori ce prestează si serviciile de distributie si furnizare a
energiei termice produse în instalatiile proprii iar o parte din operatori sunt
în competenta de reglementare a unei autorităti - ANRE iar altii în
competenta de reglementare a celeilalte autorităti - ANRSC, pretul local
de referintă din acea localitate este stabilit de autoritatea ce are
competenta de reglementare asupra operatorului ce livrează cantitatea
majoritară de energie termică, pe baza datelor transmise de
cealaltă autoritate competentă.
Art. 6. În prezenta metodologie preturile si costurile unitare includ
TVA.
3. Definitii si prescurtări
Art. 7. în prezenta metodologie termenii si prescurtările au
următoarele semnificatii:
|
Autoritatea de reglementare
competentă |
Autoritatea Natională de
Reglementare în domeniul Energiei/ANRE sau Autoritatea Natională de
Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală/ANRSC |
|
Comb |
Compensarea unitară pentru
combustibilul folosit pentru producerea energiei termice furnizată
populatiei |
|
Cogenerare |
Producere combinată si
simultană de energie electrică si termică în instalatii
special realizate pentru aceasta |
|
Pret local de referinta /PLR |
Pretul local pentru energia termică
furnizată populatiei prin sisteme centralizate, în scopul
încălzirii locuintelor si al preparării apei calde menajere,
stabilit de autoritătile de reglementare competente |
|
Pret local minim de
referintă IPLRmin |
Pretul local de referintă
stabilit la valoarea de 107,5 lei/Gcal, inclusiv TVA, a pretului national de
referintă aprobat prin HG 1254/2005 |
|
Pret local al energiei termice
facturate populatiei/pret local de facturare |
Pretul local pentru energia
termică furnizată si facturată populatiei prin sisteme
centralizate, aprobat de autoritătile administratiei publice locale
implicate |
|
S Autorităti Locale |
Subventia unitară ce este
asigurată de autoritatea administratiei publice locale |
|
Sisteme centralizate |
Ansamblul instalatiilor tehnologice,
echipamentelor si constructiilor, situate într-o zonă precis
delimitată, legate printr-un proces tehnologic si functional comun,
destinate producerii, transportului si distributiei energiei termice prin
retele termice pentru cel putin 2 utilizatori |
|
Surse de producere
separată a energiei termice |
Ansamblu de constructii,
instalatii si echipamente necesare pentru producerea separată de energie
termică prin conversia energiei primare a combustibililor |
4. Documente de referintă
Art. 8. Prezenta metodologie are la bază următoarele documente
de referintă:
1. Legea nr.
318/2003, a energiei electrice;
2. Legea nr.
325/2006, a serviciului public de alimentare cu energie termică;
3. Ordonanta Guvernului nr.
36/2006 privind instituirea preturilor locale de referintă pentru
energia termică furnizată populatiei prin sisteme centralizate;
4. Ordonanta de urgentă a
Guvernului nr.
115/2001 privind reglementarea unor măsuri de asigurare a fondurilor
necesare în vederea furnizării energiei termice si a gazelor naturale
pentru populatie, cu modificările si completările ulterioare;
5. Ordonanta Guvernului nr.
73/2002 privind organizarea si functionarea serviciilor publice de
alimentare cu energie termică produsă centralizat, cu
modificările si completările ulterioare;
6. Hotărârea Guvernului nr.
462/2006 pentru aprobarea programului „Termoficare 2006-2009 calitate si
eficientă si înfiintarea Unitătii de management al proiectului;
7. Hotărârea Guvernului nr.
1254/2005 privind stabilirea pretului national de referintă pentru
energia termică furnizată populatiei prin sisteme centralizate, în
scopul încălzirii locuintelor si al preparării apei calde.
5. Stabilirea preturilor locale
de referintă pentru energia termică furnizată populatiei prin
sisteme centralizate, în scopul încălzirii locuintelor si al
preparării apei calde menajere
Art. 9. Preturile locale de
referintă sunt unice, la nivelul aceleiasi localităti, indiferent de
tipul si structura instalatiilor de producere, transport, distributie si
furnizare a energiei termice, sau de combustibilii utilizati.
Art. 10. Pretul local de referintă, PLR, se
determină astfel:
PLR = PET –
SAutoritati Locale – Ccomb, [lei/Gcal],
unde: (1)
PET este pretul de producere,
transport, distributie si furnizare a energiei termice la consumatorii finali,
aprobat/avizat de autoritatea de reglementare competentă, [lei/Gcal];
SAutoritati Locale este subventia
unitară ce este asigurată de autoritatea administratiei publice
locale, [lei/Gcal];
Ccom, este compensarea
unitară pentru combustibilul folosit pentru producerea de energie
termică furnizată populatiei prin sisteme centralizate, [lei/Gcal].
Art. 11. în cazul mentionat la
art. 4, Pet reprezintă
suma dintre pretul mediu ponderat de producere, după caz, inclusiv
serviciul de transport si tarifele pentru serviciile de transport, după
caz, distributie, furnizare a energiei termice.
Art. 12. în cazul mentionat la
art. 5, Pet reprezintă
pretul mediu ponderat de producere, distributie, furnizare a energiei termice.
Art. 13. Subventia unitară
ce este asigurată de autoritatea administratiei publice locale se
calculează cu formula:
SAutoritati Locale =
X% x PET, [lei/Gcal],
unde: (2)
X% reprezintă cota procentuală ce este asigurată de autoritătile administratiei publice locale în vederea stabilirii unor preturi locale de referintă suportabile la energia termică livrată populatiei; în conditiile în care se acordă, de la bugetul de stat, sume compensatorii pentru combustibilul folosit pentru producerea energiei termice furnizată populatiei, această cotă nu poate fi mai mică de 10%, conform art. 4, alin. 4 din OG 36/2006.
Art. 14. Compensarea unitară
pentru combustibil reprezintă cota din costurile unitare pentru
combustibilul folosit pentru producerea energiei termice furnizată
populatiei, ce este asigurată de la bugetul de stat; aceasta se
determină cu formula:
Ccomb = Y% x Costcomb,
[lei/Gcal], unde: (3)
Y% reprezintă cota
procentuală de maxim 45% din costurile unitare pentru combustibil ce este
asigurată de la bugetul de stat, conform art. 4, alin. 2 din OG 36/2006.
Costcomb reprezintă costul
unitar pentru combustibil, [lei/Gcal].
Art. 15. Costul unitar pentru combustibil se
determină astfel:
Costcomb = Bsepcomb x Psepcomb + Bcogcomb
x Pcogcomb /
Qf , [lei/Gcal], unde: (4)
Qf este cantitatea
totală de energie termică si reprezintă suma cantitătilor
de energie termică furnizată consumatorilor racordati la reteaua de
distributie, la reteaua de transport si la gardul centralei, după caz,
[Gcal]; în cazurile mentionate la art. 4, Qf este cantitatea
totală de energie termică livrată la gardul centralei sau
după reteaua de transport raportată la randamentul retelelor de
transport si distributie, după caz;
Psepcomb
este pretul mediu al mixului de combustibil utilizat pentru producerea în
surse de producere separată a energiei termice, [lei/Gcal];
Pcogcomb
este pretul mediu al mixului de combustibil utilizat pentru producerea în
cogenerare a energiei termice, [lei/Gcal];
Bsepcomb
este cantitatea de combustibil utilizată pentru producerea în surse de
producere separată a energiei termice, [Gcal];
Bcogcomb
este cantitatea de combustibil utilizată pentru producerea în
cogenerare a energiei termice, [Gcal].
Valorile Psepcomb, Pcogcomb,
Bsepcomb, Bcogcomb,
sunt cele considerate de autoritatea de reglementare competentă la
stabilirea preturilor de producere a energiei termice, pe baza metodologiilor
proprii.
Art. 16. În cazurile mentionate la art. 4 si 5, costul unitar pentru combustibil reprezintă media ponderată a costurilor unitare determinate pentru fiecare operator, cu formula precizată la art. 15.
Art. 17. (1) În cazul în care
pretul de producere, transport, distributie si furnizare a energiei termice, PET, este mai mic ca PLRmin,
nu se instituie preturi locale de referintă, în conformitate cu
prevederile art 2, alin. 2 din OG 36/2006.
(2) În cazul în care PET
≤ 1/(1-X) x PLRmin
, nu este necesară compensarea combustibilului, Ccomb=0,
iar pretul local de referintă se determină cu formula PLR =
PLRmin .
Subventia unitară de la
autoritătile administratiei publice locale se recalculează în acest
caz cu formula:
SAutoritati Locale = PET – PLRmin
[lei/Gcal] (5)
(3) În cazul în care PET
> 1/ (l-X) x PLRmin se determină PLR, Ccomb,
SAutoritati Locale parcurgând etapele prevăzute la art.
10-16.
Dacă PLR ≤ PLRmin se consideră PLR = PLRmin si
se recalculează, după caz:
a) subventia unitară de la
autoritătile administratiei publice locale, în cazul în care în
determinarea PLR a fost considerată o cotă procentuală X mai mare de 10%;
SAutorităti Locale
= PET - Ccomb - PLRmin , [lei/Gcal]. (6)
b) compensarea unitară pentru
combustibil, în cazul în care în determinarea PLR a fost considerată o
cotă procentuală X de 10%.
Ccomb = PET
- SAutorităti Locale - PLRmin ,
[lei/Gcal]. (7)
6. Determinarea sumelor necesare
pentru compensarea combustibilului folosit pentru producerea energiei termice
destinate populatiei
Art. 18. Sumele necesare
compensării combustibilului folosit pentru producerea energiei termice
furnizate populatiei, pentru fiecare localitate, Samb, se
determină cu formula:
Scomb = Ccomb, x Qpop
x k1 x k2, [lei], unde: (8)
Qpop este cantitatea estimată de
energie termică furnizată populatiei prin sisteme centralizate pentru
anul pentru care se calculează sumele necesare compensării
combustibilului [Gcal];
K1 este un coeficient subunitar de
eficientă ce ia în considerare reducerea anuală a pierderilor din
retelele de transport si distributie; pentru anul 2007 se consideră k1
= 1 iar pentru perioada 2008-2009 va fi stabilit de autoritatea de
reglementare competentă pe baza unei proceduri specifice;
k2 este un coeficient supraunitar
rezultat din prognoza care ia în considerare cresterile anuale previzionate ale
preturilor combustibililor; pentru anul 2007 se consideră k2
= 1 iar pentru perioada 2008-2009 va fi stabilit de autoritatea de reglementare
competentă pe baza unei proceduri specifice.
Art. 19. Cantitatea de energie termică
furnizată populatiei prin sisteme centralizate este:
Qpop = Qf,RD
+ Qf,RT
+ Qf,gari, [Gcal]. (9)
Qf,RD este cantitatea
estimată de energie termică furnizată populatiei, la retelele de
distributie, [Gcal];
Qf,RT este cantitatea
estimată de energie termică furnizată populatiei, la retelele de
transport, [Gcal];
Qf,gard este cantitatea
estimată de energie termică furnizată populatiei, la gardul
centralei, [Gcal].
Aceste cantităti sunt
estimate pentru anul de calcul al sumelor necesare compensării
combustibilului.
7. Dispozitii finale
Art. 20. Preturile locale de referintă se stabilesc de autoritătile de reglementare competente, cu avizul ministerelor implicate, conform art. 2, alin. 1 din OG 36/2006. Până la data de 01 octombrie a fiecărui an, autoritatea de reglementare competentă transmite autoritătilor administratiei publice locale preturile locale de referintă pentru energia termică furnizată populatiei din localitatea respectivă.
Art. 21. (1) În conditiile în
care, după stabilirea preturilor locale de referintă, au loc
majorări ale pretului de producere, transport, distributie si furnizare a
energiei termice la consumatorii finali, până la următoarea stabilire
a PLR de către autoritatea de reglementare competentă, diferenta va
fi asigurată prin:
a) majorarea subventiei unitare
ce este asigurată de autoritătile administratiei publice locale, din
bugetele locale;
b) majorarea pretului local de
facturare.
(2) În conditiile în care,
după stabilirea preturilor locale de referintă, au loc reduceri ale
pretului de producere, transport, distributie si furnizare a energiei termice
la consumatorii finali, autoritatea administratiei publice locale va transmite,
în termen de 10 zile, autoritătii de reglementare competente, datele
necesare recalculării compensării combustibilului folosit pentru
producerea energiei termice furnizate populatiei.
Art. 22. (1) începând cu anul
2007, în perioada 01 august - 01 septembrie, autoritătile administratiei
publice locale vor transmite autoritătilor de reglementare competente
următoarele date, după caz:
a) cota procentuală ce este
asigurată de autoritătile administratiei publice locale, X%;
b) pretul de producere,
transport, distributie si furnizare a energiei termice la consumatorii finali,
în vigoare PET;
c) pretul mediu al mixului de
combustibil utilizat pentru producerea energiei termice, considerat justificat,
Psepcomb, Pcogcomb;
d) cantitatea de combustibil
utilizată pentru producerea energiei termice, considerată
justificată, Bsepcomb, Bcogcomb ;
e) randamentul retelelor de
transport si distributie, considerat justificat;
f) cantitatea de energie termică estimată a fi
furnizată populatiei în anul următor, Qpop
(2) În cazul în care datele
mentionate la alin. 1 nu vor fi transmise în termenul precizat, autoritatea de
reglementare competentă va considera cota procentuală, X%, de 10% iar
restul datelor vor fi preluate din baza de date disponibilă la autoritatea
de reglementare competentă.
Art. 23. Anual, în cursul
semestrului II, autoritatea
de reglementare competentă analizează factorii care influentează
modificarea sumelor necesare pentru compensarea combustibilului folosit pentru
producerea energiei termice furnizate populatiei, respectiv Ccomb,
Qpop, k1, k2. Pe baza rezultatelor
analizei, autoritatea de reglementare competentă stabileste sumele
necesare pentru compensarea combustibilului folosit pentru producerea energiei
termice furnizate populatiei, în conformitate cu prevederile art. 4, alin. 3
din OG 36/2006.
MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR Sl
DEZVOLTĂRII RURALE
privind organizarea si
functionarea Inspectiei de stat pentru controlul tehnic în producerea si
valorificarea legumelor si fructelor, în vederea executării controalelor
de conformitate pentru fructe si legume proaspete
Având în vedere prevederile art.
42 alin. (1) din Legea pomiculturii nr.
348/2003, ale art. 16 din Legea nr. 312/2003
privind producerea si valorificarea legumelor de câmp si ale art. 16 din Legea nr.
469/2003 privind producerea si valorificarea legumelor, florilor si
plantelor ornamentale de seră,
în temeiul Hotărârii
Guvernului nr.
155/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii,
Pădurilor si Dezvoltării Rurale, cu modificările si
completările ulterioare,
văzând Referatul de aprobare
nr. 232.129 din 23 august 2006 al Directiei generale de inspectii,
ministrul agriculturii,
pădurilor si dezvoltării rurale emite următorul ordin:
Art. 1. - (1) în conditiile
prezentului ordin, autoritatea competentă a statului este Ministerul
Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale.
(2) Ministerul Agriculturii,
Pădurilor si Dezvoltării Rurale desemnează ca autoritate
responsabilă de coordonarea activitătii privind controlul de
conformitate pentru legumele si fructele proaspete si de asigurare a
contractelor cu celelalte organisme similare ale Comunitătii Europene
Inspectia de stat pentru controlul tehnic în producerea si valorificarea
legumelor si fructelor, denumită în continuare I.S.C.T.P.V.LF.
(3) Se aprobă structura
organizatorică si functionarea I.S.C.T.P.V.L.F., astfel:
a) la nivel central
functionează I.S.C.T.P.V.L.F. ca autoritate de coordonare, cu un
număr de 3 posturi, la Directia generală de inspectii din cadrul
Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale;
b) la nivel teritorial, în cadrul
directiilor pentru agricultură si dezvoltare rurală judetene si a
municipiului Bucuresti, functionează I.S.C.T.P.V.L.F. prin organismele de
control, cu un număr de 82 de posturi, la nivelul întregii tării,
conform anexei nr. 1.
(4) În functie de volumul
activitătilor desfăsurate în acest domeniu, directiile pentru
agricultură si dezvoltare rurală judetene si a municipiului Bucuresti
pot suplimenta numărul de posturi aferent la nivelul compartimentului, cu
încadrarea în numărul total de posturi aprobat la nivelul directiei.
(5) Inspectorii I.S.C.T.P.V.L.F.
au statut de functionari publici, se legitimează cu legitimatie de
control, detin stampilă si ecuson, ale căror modele sunt
prevăzute în anexa nr. 2.
(6) Legitimatiile si stampilele
prevăzute la alin. (5) se comandă si se achizitionează de
Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale, potrivit
dispozitiilor legale privind achizitiile publice de bunuri, si se distribuie
fiecărui inspector.
Art. 2. - (1) Atributiile
specifice I.S.C.T.P.V.L.F. ca autoritate de coordonare sunt următoarele:
a) elaborează proiecte de
acte normative privind activitatea I.S.C.T.P.V.L.F. si asigură
implementarea si controlul modului de aplicare a acestora;
b) stabileste programul de
activitate al inspectorilor din cadrul organismelor de control judetene;
c) organizează programe de
instruire si/sau de informare a inspectorilor din cadrul organismelor de
control judetene;
d) creează, gestionează,
actualizează si asigură consolidarea bazei de date centrale a
operatorilor din sectorul de legume si fructe proaspete;
e) întocmeste si pune în aplicare
un plan de monitorizare si control al operatorilor din sectorul fructe si
legume, pe baza analizei de risc;
f) asigură contactele cu
celelalte organisme similare ale Comunitătii Europene, cu Comisia
Europeană;
g) asigură participarea
permanentă la activitătile Regimului pentru Aplicarea Normelor
Internationale la Fructe si Legume, sub directa coordonare a Organizatiei
pentru Cooperare si Dezvoltare Economică (OECD).
(2) Atributiile principale ale
organismelor de control judetene sunt:
a) verifică, prin sondaj,
respectarea conformitătii cu standardele de comercializare a fructelor si
legumelor proaspete pe întreaga filieră de produs;
b) eliberează certificatul
de conformitate si certificatul de destinatie industrială pentru fructele
si legumele proaspete provenite din import sau destinate exportului;
c) verifică documentatia si
facturile pentru loturile de legume si fructe care se supun standardelor de
calitate pe filiera de comercializare;
d) verifică, prin sondaj,
modul de realizare a autocontrolului privind respectarea standardelor de
comercializare a operatorilor care au dotarea si structura organizatorică
necesare;
e) întocmeste baza de date a
operatorilor din sectorul de fructe si legume si asigură reactualizarea
acesteia;
f) asigură controlul de conformitate
cu standardele de comercializare a fructelor si legumelor proaspete care
urmează procedura de retragere de la comercializare;
g) aplică sanctiunile
prevăzute de legislatia în vigoare.
Art. 3. - În momentul în care
România va dobândi statutul de stat membru al Uniunii Europene,
I.S.C.T.P.V.L.F. va fi responsabilă cu transmiterea către Comisia
Europeană a următoarelor date:
a) numele, adresa postală si
electronică a autoritătii de coordonare;
b) numele, adresa postală si
electronică a tuturor organismelor de control judetene;
c) definirea precisă a
competentelor autoritătii de coordonare si a organismelor de control
judetene;
d) neconformitătile
constatate, conform prevederilor art. 10 alin. (1) si (2) din Regulamentul
Comisiei (CE) nr. 1.148/2001 privind controalele de conformitate cu standardele
de comercializare aplicabile în sectorul fructelor si legumelor proaspete.
Art. 4. - (1) Controlul de
conformitate cu standardele de calitate se efectuează în toate stadiile de
comercializare pe întreaga filieră de produs, conform prevederilor art. 16
din Legea nr.
312/2003 privind producerea si valorificarea legumelor de câmp, ale art. 16
din Legea nr.
469/2003 privind producerea si valorificarea legumelor, florilor si
plantelor ornamentale de seră si ale art. 28 din Legea pomiculturii nr.
348/2003.
(2) Controlul de conformitate cu
standardele de comercializare pentru legumele si fructele proaspete se face
conform prevederilor Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor si
dezvoltării rurale nr.
592/2006 privind modul de efectuare a controlului de conformitate cu
standardele de comercializare la legumele si fructele proaspete.
Art. 5. - Anexele nr. 1 si 2*)
fac parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 6. - I.S.C.T.P.V.L.F., ca
autoritate responsabilă cu efectuarea controlului de conformitate în
comercizalizarea legumelor si fructelor proaspete, trebuie să respecte
prevederile Regulamentului Comisiei (CE) nr. 1.148/2001 privind controalele de
conformitate cu standardele de comercializare aplicabile în sectorul fructelor
si legumelor proaspete.
Art. 7. - La data intrării
în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului agriculturii,
pădurilor, apelor si mediului nr.
143/2004 privind aprobarea organizării si functionării Inspectiei
de stat pentru controlul tehnic în producerea si valorificarea legumelor si
fructelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 197 din 5 martie 2004.
Art. 8. - Prezentul ordin
intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării în
Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul agriculturii,
pădurilor si dezvoltării rurale,
Gheorghe Fluture
Bucuresti, 24 august 2006.
Nr. 591.
ANEXA Nr. 1
REPARTIZAREA
TERITORIALĂ
a organismelor de
control din cadrul Inspectiei de stat pentru controlul tehnic în producerea si
valorificarea legumelor si fructelor
|
Nr.crt |
Judetul |
Nr. posturi |
|
Total posturi |
82 |
|
|
1 |
ALBA |
1 |
|
2 |
ARAD |
3 |
|
3 |
ARGES |
2 |
|
4 |
BACĂU |
2 |
|
5 |
BIHOR |
3 |
|
6 |
BISTRITA |
2 |
|
7 |
BOTOSANI |
1 |
|
8 |
BRASOV |
3 |
|
9 |
BRĂILA |
2 |
|
10 |
BUZĂU |
3 |
|
11 |
CARAS-SEVERIN |
2 |
|
12 |
CĂLĂRASI |
2 |
|
13 |
CLUJ |
2 |
|
14 |
CONSTANTA |
3 |
|
15 |
COVASNA |
1 |
|
16 |
DÎMBOVITA |
2 |
|
17 |
DOLJ |
2 |
|
18 |
GALATI |
3 |
|
19 |
GIURGIU |
3 |
|
Nr.crt. |
Judetul |
Nr. posturi |
|
Total posturi |
82 |
|
|
20 |
GORJ |
1 |
|
21 |
HARGHITA |
1 |
|
22 |
HUNEDOARA |
1 |
|
23 |
IALOMITA |
2 |
|
24 |
IASI |
2 |
|
25 |
ILFOV |
2 |
|
26 |
MARAMURES |
2 |
|
27 |
MEHEDINTI |
2 |
|
28 |
MURES |
2 |
|
29 |
NEAMT |
1 |
|
30 |
OLT |
1 |
|
31 |
PRAHOVA |
1 |
|
32 |
SATU-MARE |
2 |
|
33 |
SĂLAJ |
2 |
|
34 |
SIBIU |
2 |
|
35 |
SUCEAVA |
2 |
|
36 |
TELEORMAN |
2 |
|
37 |
TIMIS |
2 |
|
38 |
TULCEA |
1 |
|
39 |
VASLUI |
2 |
|
40 |
VÎLCEA |
2 |
|
41 |
VRANCEA |
1 |
|
42 |
Municipiul BUCURESTI |
3 |
|
MINISTERUL AGRICULTURII,
PĂDURILOR Sl DEZVOLTĂRII RURALE INSPECTIA DE STAT
PENTRU CONTROLUL TEHNIC si PRODUCEREA SI
VALORIFICAREA LEGUMELOR SI FRUCTELOR
Legitimatie de control nr. ............... Dl. (d-na) Legitimat cu B.I. (CI.) seria...........nr.. Având functia de........................... Ministru, Data emiterii....................................... |
Posesorul prezentei legitimatii este împuternicit să controleze
aplicarea si respectarea legislatiei din domeniul fructelor si legumelor si
sa aplice sanctiuni conform prevederilor legislatiei tn vigoare.
|
MODEL DE STAMPILA Sl
ECUSON
Se va trece pentru:
X - numele judetului
xx - numărul stampilei (01,02,03...
fiecărui inspector al I.S.C.T.P.V.L.F.
COMISIA NATIONALĂ A VALORILOR MOBILIARE
privind autorizarea ca
operator de piată a Societătii Comerciale „Bursa
Monetar-Financiară si de Mărfuri - S.A. Sibiu
În baza
prevederilor art. 7 alin. (1) si ale art. 9 alin. (1) din Statutul Comisiei
Nationale a Valorilor Mobiliare, adoptat prin Ordonanta de urgentă a
Guvernului nr.
25/2002, aprobată cu modificări prin Legea nr.
514/2002, modificat si completat prin Legea nr.
297/2004, privind piata de capital, cu modificările si
completările ulterioare,
în temeiul art. 1 alin. (3), al
art. 124, 126 si 287 din Legea nr.
297/2004,
în conformitate cu prevederile
art. 3 din Regulamentul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 14/2004
privind pietele reglementate si sistemele alternative de tranzactionare,
în conformitate cu prevederile
art. 2 si ale art. 5 alin. (1) pct. 11 din Regulamentul Comisiei Nationale a
Valorilor Mobiliare nr. 5/2005 privind Registrul public al C.N.V.M., modificat
prin Regulamentul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 8/2005,
analizând solicitarea Societătii Comerciale „Bursa Monetar-Financiară si de Mărfuri - S.A. Sibiu, înregistrată la Comisia Natională a Valorilor Mobiliare cu nr. 36.211/25.10.2005, completată cu adresele înregistrate la Comisia Natională a Valorilor Mobiliare cu nr. 40.127/22.11.2005, nr. 41.025/29.11.2005, nr. 42.512/09.12.2005, nr. 43.348/15.12.2005, nr. 43.518/16.12.2005, nr. 43.744/19.12.2005, nr. 642/09.01.2006, nr. 1.661/17.01.2006, nr. 1.722/17.01.2006, nr. 1.931/18.01.2006, nr. 2.019/19.01.2006 si nr. 2.224/19.01.2006,
Comisia Natională a
Valorilor Mobiliare, în sedinta din data de 30 ianuarie 2006, a hotărât
emiterea următorului act individual:
Art. 1. - Se autorizează
functionarea Societătii Comerciale „Bursa Monetar-Financiară si de
Mărfuri - S.A. Sibiu în calitate de operator de piată, având sediul
social în municipiul Sibiu, str. Mihail Kogălniceanu nr. 2, judetul Sibiu.
Art. 2. - Se înscrie în Registrul
Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, Sectiunea 11 - Operatori de
piată, cu nr. PJR11OPPR/320002, Societatea Comercială „Bursa
Monetar-Financiară si de Mărfuri - S.A. Sibiu în calitate de operator
de piată.
Art. 3. - În termen de 45 de zile
de la data intrării în vigoare a prezentei decizii, Societatea
Comercială „Bursa Monetar-Financiară si de Mărfuri - S.A. Sibiu
are obligatia de a transmite la Comisia Natională a Valorilor Mobiliare
următoarele:
a) Hotărârea Adunării
generale a actionarilor de aprobare a actului constitutiv rescris, în forma
transmisă prin Adresa înregistrată la Comisia Natională a
Valorilor Mobiliare cu nr. 2.224 din 19 ianuarie 2006;
b) Hotărârea Adunării
generale a actionarilor de aprobare a regulamentelor nr. 1 si 2, în forma
aprobată prin Decizia Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 357 din
31 ianuarie 2006;
c) Raportul de audit care
certifică gradul de sigurantă al sistemului utilizat de Societatea
Comercială „Bursa Monetar-Financiară si de Mărfuri - S.A. Sibiu,
prevăzut la pct. 20 din anexa nr. 1 la Regulamentul Comisiei Nationale a
Valorilor Mobiliare nr. 14/2004 privind pietele reglementate si sistemele
alternative de tranzactionare;
d) documentatia
prevăzută la pct. 6 din anexa nr. 1 la Regulamentul Comisiei
Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 14/2004 privind pietele reglementate si
sistemele alternative de tranzactionare, în vederea aprobării numirii
celui de-al doilea conducător al Societătii Comerciale „Bursa
Monetar-Financiară si de Mărfuri - S.A. Sibiu.
Art. 4. - Capitalul social
subscris si integral vărsat al Societătii Comerciale „Bursa
Monetar-Financiară si de Mărfuri - S.A. Sibiu este de 1.712.000 RON.
Art. 5. - Componenta Consiliului
de administratie al operatorului de piată Societatea Comercială
„Bursa Monetar-Financiară si de Mărfuri - S.A. Sibiu este
următoarea:
1. Ancuta Teodor - presedinte
2. Dragomir Dan - membru
3. Dichel Constantin - membru
4. Luputi Radu - membru
5. Trif Nicolae Marius - membru.
Art. 6. - Conducătorul
Societătii Comerciale „Bursa Monetar-Financiară si de Mărfuri -
S.A. Sibiu este domnul Ancuta Teodor.
Art. 7. - În cazul nerespectării conditiilor prevăzute la art. 3 lit. a), b) si c), prezenta decizie îsi încetează valabilitatea.
Art. 8. - Conditiile care au stat
la baza acordării autorizatiei trebuie respectate pe toată durata de
functionare a operatorului de piată. Orice modificare a acestora trebuie
supusă în prealabil autorizării Comisiei Nationale a Valorilor
Mobiliare.
Art. 9. - Prezenta decizie
intră în vigoare la data comunicării acesteia Societătii
Comerciale „Bursa Monetar-Financiară si de Mărfuri - S.A. Sibiu prin
scrisoare recomandată, cu confirmare de primire.
Art. 10. - Prezenta decizie va fi
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 11. - Directia autorizare
din cadrul Directiei generale autorizare-reglementare, Secretariatul general,
directorul general executiv si Directia tehnologia informatiei vor urmări
ducerea la îndeplinire a prezentei decizii.
Presedintele Comisiei
Nationale a Valorilor Mobiliare,
Gabriela Anghelache
Bucuresti, 31 ianuarie 2006.
Nr. 356.
