MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 174 (XVIII) - Nr. 249         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 20 martie 2006

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 45 din 24 ianuarie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 36 alin. (1) din Legea educatiei fizice si sportului nr. 69/2000

 

Decizia nr. 67 din 2 februarie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 32/2002 privind organizarea si functionarea serviciilor publice de alimentare cu apă si de canalizare si ale art. 3 lit. c) alin. 1, 2 si 4 din anexa nr. 2 (Regulamentul-cadru al asociatiilor de proprietari) la Legea locuintei nr. 114/1996

 

Decizia nr. 69 din 2 februarie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 471 din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

196. – Hotărâre privind aprobarea Normelor metodologice de punere în aplicare a prevederilor Conventiei internationale din 2001 privind controlul sistemelor antivegetative dăunătoare utilizate la nave (Conventia AFS)

 

318. – Hotărâre pentru modificarea pct. 8 lit. a) si b) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 218/2005 privind stimularea absorbtiei fondurilor SAPARD prin preluarea riscului de către fondurile de garantare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 876/2005

 

322. – Hotărâre privind suplimentarea bugetului Cancelariei Primului-Ministru din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2006, pentru Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România

 

323. – Hotărâre privind aprobarea finantării unor cheltuieli aferente organizării si desfăsurării, în perioada 25 aprilie–3 mai 2006, a Festivalului International “Shakespeare“, Craiova

 

324. – Hotărâre privind suplimentarea bugetului Ministerului Culturii si Cultelor din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului pe anul 2006, în vederea finalizării lucrărilor la Muzeul Unirii din Iasi

 

325. – Hotărâre privind suplimentarea bugetului Ministerului Administratiei si Internelor din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2006

 

326. – Hotărâre privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2006, pentru judetul Bihor

 

327. – Hotărâre privind suplimentarea bugetului Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2006

 

328. – Hotărâre pentru suplimentarea bugetului Ministerului Economiei si Comertului din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2006

 

329. – Hotărâre pentru aprobarea atestării localitătii Arieseni, judetul Alba, ca statiune turistică de interes local

 

330. – Hotărâre privind rechemarea si numirea unui consul general

 

331. – Hotărâre privind eliberarea domnului Avram Aurică din functia publică de subprefect al judetului Brăila

 

332. – Hotărâre privind numirea domnului Popa Dumitru în functia publică de subprefect al judetului Brăila

 

333. – Hotărâre pentru propunerea Înalt Preasfintitului Bartolomeu (Valeriu) Anania, Arhiepiscop al Vadului, Feleacului si Clujului, în functia de Mitropolit al Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului în vederea recunoasterii prin decret al Presedintelui României

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

AL ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

257. – Ordin al ministrului mediului si gospodăririi apelor pentru modificarea si completarea anexei la Ordinul ministrului mediului si gospodăririi apelor nr. 1.018/2005 privind înfiintarea în cadrul Directiei deseuri si substante chimice periculoase a Secretariatului pentru compusi desemnati

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 45

din 24 ianuarie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 36 alin. (1) din Legea educatiei fizice si sportului nr. 69/2000

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Constantin Doldur – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Ion Tiucă – procuror

Cristina Cătălina Turcu – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 36 alin. (1) din Legea educatiei fizice si sportului nr. 69/2000, exceptie ridicată de Automobil Clubul Român în Dosarul nr. 5.040/civ/2004 al Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a VII-a civilă si pentru cauze privind conflicte de muncă si asigurări sociale.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent informează completul de judecată că la dosarul cauzei partea Cristian Baciucu a depus o declaratie autentificată în cuprinsul căreia arată că renuntă la dreptul pretins, respectiv înfiintarea Federatiei Române de Automobilism, în temeiul art. 247 din Codul de procedură civilă.

Având cuvântul cu privire la declaratia de renuntare, reprezentantul Ministerului Public arată că aceasta nu are relevantă în cauză, potrivit art. 55 din Legea nr. 47/1992. Curtea constată că declaratia de renuntare nu are relevantă în ceea ce priveste solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate, fată de dispozitiile art. 55 din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora “Curtea Constitutională, legal sesizată, procedează la examinarea constitutionalitătii, nefiind aplicabile dispozitiile Codului de procedură civilă referitoare la suspendarea, întreruperea sau stingerea procesului si nici cele privind recuzarea judecătorilor.“

Presedintele constată cauza în stare de judecată si acordă cuvântul pe fond.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 9 septembrie 2005, Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a VII-a civilă si pentru cauze privind conflicte de muncă si asigurări sociale a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 36 alin. (1) din Legea educatiei fizice si sportului nr. 69/2000, exceptie ridicată de Automobil Clubul Român într-o cauză având ca obiect solutionarea recursurilor formulate împotriva încheierii Tribunalului Bucuresti – Sectia a V-a civilă, prin care s-a dispus acordarea personalitătii juridice Federatiei Române de Automobilism.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că, desi art. 21 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 69/2000, cu modificările ulterioare, “stabileste că Automobil Clubul Român este singura institutie din România abilitată de lege să gestioneze automobilismul sportiv, abilitare care include atributiile de acordare a avizelor de conformitate cu cerintele pe care trebuie să le îndeplinească o structură sportivă ce activează în acest domeniu, art. 36 alin. (1) încalcă acest drept acordat A.C.R“. În acest fel, consideră autorul exceptiei, textul criticat încalcă dispozitiile art. 16 alin. (2) din Constitutie.

Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a VII-a civilă si pentru cauze privind conflicte de muncă si asigurări sociale consideră că, “în realitate, prin art. 36 alin. (1) din Legea nr. 69/2000 s-a reglementat o conditie de formă pentru constituirea federatiilor sportive nationale, respectiv avizul expres al Ministerului Tineretului si Sportului, fără ca prin aceasta să se aducă atingere principiului consacrat de art. 16 alin. (2) din Legea fundamentală“. Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile legale criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 36 alin. (1) din Legea nr. 69/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 9 mai 2000, cu modificările ulterioare, care au următorul cuprins: “Federatiile sportive nationale se vor constitui numai cu avizul expres al Ministerului Tineretului si Sportului.“

Se observă că în prezent, potrivit Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 64 din 28 iunie 2003 pentru stabilirea unor măsuri privind înfiintarea, organizarea, reorganizarea sau functionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administratiei publice centrale si a unor institutii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 464 din 29 iunie 2003, cu modificările si completările ulterioare, atributiile fostului Minister al Tineretului si Sportului au trecut, în ceea ce priveste activitatea sportivă, la Agentia Natională pentru Sport, organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului si în coordonarea directă a primului-ministru.

Dispozitiile art. 36 alin. (1) din legea criticată sunt considerate de autorul exceptiei ca fiind neconstitutionale în raport cu prevederile art. 16 alin. (2) din Constitutie, potrivit cărora “Nimeni nu este mai presus de lege“.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate invocată, Curtea retine următoarele:

Potrivit art. 2 alin. (1) din Legea nr. 69/2000, “educatia fizică si sportul sunt activităti de interes national sprijinite de stat“, iar conform art. 35 alin. (1) si (2) din aceeasi lege, federatiile sportive nationale sunt structuri sportive de interes national si persoane juridice de drept privat, de utilitate publică, autonome, neguvernamentale, apolitice si fără scop lucrativ. Înfiintarea federatiilor a fost conditionată, prin textul de lege criticat, de obtinerea avizului expres al fostului Minister al Tineretului si Sportului, devenit Agentia Natională pentru Sport, ceea ce nu contravine alin. (2) al art. 16 din Constitutie, care prevede că “Nimeni nu este mai presus de lege“.

Faptul că art. 21 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 69/2000 prevede că Automobil Clubul Român este considerat structură sportivă nu este de natură să determine concluzia că textul criticat ar fi neconstitutional. Textul de lege invocat recunoaste doar statutul de structură sportivă pentru Automobil Clubul Român, fără a-i putea conferi si atributii de autoritate publică.

În consecintă, având în vedere că atributia în discutie ce revine Agentiei Nationale pentru Sport, în calitate de autoritate publică statală, este înscrisă în lege, nu se poate retine că prevederile art. 16 alin. (2) din Constitutie ar fi încălcate.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 36 alin. (1) din Legea educatiei fizice si sportului nr. 69/2000, exceptie ridicată de Automobil Clubul Român în Dosarul nr. 5.040/civ/2004 al Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a VII-a civilă si pentru cauze privind conflicte de muncă si asigurări sociale.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 24 ianuarie 2006

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Cristina Cătălina Turcu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 67

din 2 februarie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 32/2002 privind organizarea si functionarea serviciilor publice de alimentare cu apă si de canalizare si ale art. 3 lit. c) alin. 1, 2 si 4 din anexa nr. 2 (Regulamentul-cadru al asociatiilor de proprietari) la Legea locuintei nr. 114/1996

 

Ion Predescu – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Constantin Doldur – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Petre Ninosu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Antonia Constantin – procuror

Cristina Cătălina Turcu – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 32/2002 privind organizarea si functionarea serviciilor publice de alimentare cu apă si de canalizare si a celor ale art. 3 lit. c) alin. 2 si 4 din anexa nr. 2 (Regulamentulcadru al asociatiilor de proprietari) la Legea locuintei nr. 114/1996, exceptie ridicată de Mircea Nan în Dosarul nr. 5.261/2005 al Judecătoriei Sibiu.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Presedintele dispune să se facă apelul si în Dosarul nr. 1.057 D/2005, având ca obiect aceeasi exceptie de neconstitutionalitate, ridicată de Virginia Băncilă si Maria Imbărus în Dosarul nr. 5.262/2005 al Judecătoriei Sibiu.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discutie conexarea dosarelor sus-mentionate, având în vedere obiectul identic al exceptiilor ridicate.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea.

Curtea, în temeiul dispozitiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 1.057 D/2005 la Dosarul nr. 734 D/2005, care este primul înregistrat. Presedintele constată cauza în stare de judecată si acordă cuvântul pe fond.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, arătând că textele de lege criticate nu contravin prevederilor constitutionale invocate în sustinerea acesteia. Astfel, limitele stabilite prin lege cu privire la dreptul de proprietate se justifică pentru asigurarea dreptului de administrare a imobilului, asa cum a statuat Curtea prin Decizia nr. 455 din 20 septembrie 2005. Nu poate fi retinută nici critica cu privire la încălcarea art. 1 pct. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, deoarece textele de lege criticate reglementează folosinta bunurilor conform interesului general, adică cu respectarea art. 1 pct. 2 din protocolul mentionat.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierile din 20 septembrie 2005 si 7 noiembrie 2005, pronuntate în dosarele nr. 5.261/2005 si nr. 5.262/2005, Judecătoria Sibiu a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 32/2002 si a celor ale art. 3 lit. c) alin. 2 si 4 din anexa nr. 2 la Legea nr. 114/1996, exceptie ridicată de Mircea Nan, Virginia Băncilă si Maria Imbărus în cauze având ca obiect obligatia de a face.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin, în esentă, că dispozitiile art. 17 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 32/2002 restrâng dreptul de proprietate al persoanei fizice care locuieste într-un imobil în care sunt mai multi proprietari, întrucât aceasta nu se poate separa de ceilalti cu instalatiile de apă si canalizare pentru a achita doar ceea ce consumă. Se încalcă în acest fel si dispozitiile art. 49 (devenit art. 53 din Constitutia revizuită) privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti. Totodată, este încălcat principiul egalitătii în drepturi, consacrat de art. 16 din Constitutie, deoarece ar trebui ca toate persoanele să utilizeze serviciile publice de gospodărire comunală, iar nu doar îutilizatorii“ în sensul art. 17 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 32/2002.

Referitor la neconstitutionalitatea dispozitiilor art. 3 lit. c) alin. 2 si 4 din anexa nr. 2 la Legea locuintei nr. 114/1996, autorii exceptiei sustin că obligarea proprietarului unui apartament de a rămâne la nesfârsit în indiviziune pentru instalatiile si părtile care sunt destinate folosirii comune încalcă principiul ocrotirii egale a dreptului de proprietate privată, indiferent de titular, consacrat de art. 41 alin. (2) [devenit art. 44 alin. (2) din Constitutia revizuită].

Judecătoria Sibiu consideră că dispozitiile legale criticate “nu contravin dispozitiilor art. 44 si 53 din Constitutie“.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată, în esentă, că art. 17 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 32/2002 idefineste doar notiunea de utilizator, fără să cuprindă vreo dispozitie care să îngrădească într-un fel sau altul dreptul de proprietate, în continutul său, sau exercitarea acestui drept.“

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile legale criticate sunt constitutionale, arătând că textele de lege criticate “nu sunt de natură a aduce atingere dreptului de proprietate, întrucât art. 17 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 32/2002 se referă exclusiv la drepturile utilizatorilor de servicii publice de alimentare cu apă si de canalizare, si nu la exercitarea dreptului de proprietate“. În ceea ce priveste prevederile art. 3 lit. c) alin. 2 si 4 din anexa nr. 2 din Legea nr. 114/1996, în punctul de vedere prezentat se precizează că aceste texte, definind proprietatea comună, “dau expresie competentei legiuitorului de a stabili continutul si limitele dreptului de proprietate privată, conform art. 44 alin. (1) teza a doua din Constitutie“.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 17 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 32/2002 privind organizarea si functionarea serviciilor publice de alimentare cu apă si de canalizare, cu modificările si completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 94 din 2 februarie 2002, precum si cele ale art. 3 lit. c) alin. 2 si 4 din anexa nr. 2 (Regulamentul-cadru al asociatiilor de proprietari) la Legea locuintei nr. 114/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 31 decembrie 1997, cu modificările si completările ulterioare.

Este de observat în legătură cu obiectul exceptiei că, desi autorul acesteia indică în mod expres alin. 2 si 4 ale art. 3 lit. c) din anexa nr. 2 la Legea nr. 114/1996, în realitate, din motivarea acesteia si mai ales prin reproducerea textului pe care îl consideră neconstitutional, rezultă că se referă si la alin. 1 al articolului respectiv.

În consecintă, Curtea urmează a se pronunta asupra dispozitiilor art. 17 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 32/2002 privind organizarea si functionarea serviciilor publice de alimentare cu apă si de canalizare si ale art. 3 lit. c) alin. 1, 2 si 4 din anexa nr. 2 (Regulamentul-cadru al asociatiilor de proprietari) la Legea locuintei nr. 114/1996.

Textele de lege criticate au următorul cuprins:

– Art. 17 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 32/2002: “Utilizator al serviciilor publice de alimentare cu apă si de canalizare poate fi orice persoană fizică sau juridică, proprietară sau cu împuternicire de proprietar al unui imobil având bransament propriu de apă potabilă sau racord propriu de canalizare si care beneficiază pe bază de contract de serviciile operatorului.“;

– Art. 3 lit. c) alin. 1, 2 si 4 din anexa nr. 2 (Regulamentul-cadru al asociatiilor de proprietari) la Legea locuintei nr. 114/1996: “Termenii utilizati în prezentul regulament au următorul înteles:

[...] c) Prin proprietate comună se întelege toate părtile dintr-o clădire aflată în proprietate, care nu sunt apartamente si care sunt destinate folosirii în comun de către toti proprietarii din acea clădire.

Proprietatea comună este indivizibilă si este detinută de proprietarii apartamentelor individuale, conform cotelor calculate. [...]

Proprietatea comună include instalatii ale clădirii aflate în folosintă comună cu care a fost înzestrată clădirea în timpul constructiei sau cu care a fost dotată mai târziu de către proprietari, ca de exemplu: canale pluviale, paratrăsnete, antene, instalatii de telefonie, instalatii electrice, conducte de apă, sisteme de încălzire si conducte de gaze care pot trece prin proprietatea comună până la punctele de distributie din apartamentele individuale.“

Critica de neconstitutionalitate constă în sustinerea că prevederile legale supuse controlului încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 16 alin. (1) si (2) privind egalitatea în drepturi, ale art. 41 alin. (2) teza întâi [devenit art. 44 alin. (2) teza întâi din Constitutia revizuită] privind protectia egală a proprietătii private, indiferent de titular, precum si pe cele ale art. 49 (devenit art. 53 din Constitutia revizuită) privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti.

De asemenea, autorul invocă în sustinerea exceptiei si încălcarea art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine următoarele:

Coproprietatea fortată permite, datorită naturii bunului comun, exercitarea mai liberă de către fiecare coproprietar a drepturilor sale asupra bunului respectiv, dar, în acelasi timp, impune si obligatii, printre care obligatia de a suporta proportional cu cota-parte a fiecăruia cheltuielile de întretinere si conservare a bunului comun.

Critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 lit. c) alin. 1, 2 si 4 din anexa nr. 2 la Legea locuintei nr. 114/1996 în raport cu prevederile art. 44 alin. (2) teza întâi din Constitutie nu poate fi retinută, deoarece regimul de proprietate comună perpetuă si fortată asupra instalatiilor din clădirile cu mai multe apartamente, instalatii aflate în folosintă comună, se încadrează în dispozitiile constitutionale ale art. 44 alin. (1) teza a doua, potrivit cărora prin lege se stabilesc continutul si limitele dreptului de proprietate.

În acest sens, Curtea s-a pronuntat prin Decizia nr. 455 din 20 septembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 935 din 20 octombrie 2005, statuând că “limitele aduse prin lege dreptului de proprietate, în spetă asupra părtilor destinate folosirii în comun de către toti proprietarii dintr-o clădire cu mai multe locuinte, se justifică constitutional prin asigurarea posibilitătii efective de administrare, folosire, întretinere si exploatare a imobilului în interesul tuturor proprietarilor de locuinte din acel imobil“.

Nu poate fi retinută asadar nici încălcarea art. 53 din Constitutie, de vreme ce limitele impuse dreptului de proprietate sunt stabilite prin textele de lege criticate, iar acestea se justifică prin necesitatea respectării drepturilor tuturor proprietarilor dintr-o clădire cu mai multe locuinte.

Curtea retine că protectia proprietătii private, garantată prin art. 1 pct. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune dreptul statului de a reglementa folosinta bunurilor, conform interesului general, potrivit art. 1 pct. 2 din acelasi act international. Asa fiind, nu se poate retine încălcarea prin textele de lege criticate a art. 1 pct. 1 din Primul Protocol aditional la Conventie, deoarece limitarea dreptului de proprietate se datorează necesitătii ca statul să reglementeze folosinta bunurilor aflate în coproprietate fortată si perpetuă, conform interesului general.

Curtea constată că prevederile art. 17 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 32/2002 definesc doar notiunea de utilizator al serviciilor publice de alimentare cu apă si de canalizare, fără a cuprinde vreo dispozitie care să încalce art. 44 alin. (2) teza întâi din Constitutie privind protectia egală a proprietătii private, indiferent de titular, art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti, din Legea fundamentală, precum si art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Curtea observă că atât art. 17 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 32/2002, cât si art. 3 lit. c) alin. 1, 2 si 4 din anexa nr. 2 la Legea locuintei nr. 114/1996 nu aduc atingere art. 16 alin. (1) si (2) din Constitutie, întrucât se aplică tuturor celor aflati în situatia prevăzută în ipoteza normei legale, fără nici o discriminare pe considerente arbitrare.

Curtea retine că referirea autorului exceptiei la unele necorelări care ar exista între reglementarea criticată si unele dispozitii din Codul civil sau din Legea serviciilor publice de gospodărie comunală nr. 326/2001 nu are relevantă, întrucât coordonarea legislativă este de competenta autoritătii legiuitoare, iar nu a instantei de contencios constitutional.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 32/2002 privind organizarea si functionarea serviciilor publice de alimentare cu apă si de canalizare si a celor ale art. 3 lit. c) alin. 1, 2 si 4 din anexa nr. 2 (Regulamentul-cadru al asociatiilor de proprietari) la Legea locuintei nr. 114/1996, exceptie ridicată de Mircea Nan în Dosarul nr. 5.261/2005 al Judecătoriei Sibiu si de Virginia Băncilă si Maria Imbărus în Dosarul nr. 5.262/2005 al aceleiasi instante.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 2 februarie 2006.

 

PRESEDINTE,

ION PREDESCU

Magistrat-asistent,

Cristina Cătălina Turcu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 69

din 2 februarie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 471 din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării

 

Ion Predescu – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Constantin Doldur – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Petre Ninosu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Antonia Constantin – procuror

Cristina Cătălina Turcu – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 471 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 208/2002, exceptie ridicată de Societatea de Investitii Financiare “Moldova“ – S.A. în Dosarul nr. 2.784/COM/2003 al Tribunalului Constanta – Sectia comercială.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Presedintele constată cauza în stare de judecată si acordă cuvântul pe fond.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, invocând în acest sens jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 20 noiembrie 2003, Tribunalul Constanta – Sectia comercială a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 471 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 208/2002, exceptie ridicată de Societatea de Investitii Financiare “Moldova“ – S.A. într-o cauză având ca obiect actiunea în anulare a unei hotărâri a Consiliului de Administratie al Societătii Comerciale “Santierul Naval“ – S.A. din Constanta.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că textul de lege criticat “introduce o exceptie de la prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 28/2002 de natură să creeze un dezechilibru între actionarul majoritar si ceilalti actionari ai unei societăti comerciale“. De asemenea, se arată că “prevederile art. 471 sunt de natură să aducă grave atingeri dreptului de proprietate al actionarilor minoritari în ceea ce priveste actiunile pe care acestia le detin, prin faptul că aplicarea Ordonantei de urgentă nr. 208/2002 [...] va conduce la reducerea substantială a cotelor din capitalul social pe care le detin acesti actionari minoritari“. Autorul exceptiei invocă, în sustinerea acesteia, încălcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 41 privind ocrotirea proprietătii, coroborate cu art. 135 din Legea fundamentală, devenite, după revizuirea acesteia, art. 44 si 136.

Tribunalul Constanta – Sectia comercială consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitia legală criticată este constitutională, asa cum a statuat Curtea în jurisprudenta sa.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispozitiile art. 471 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 208/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării.

În realitate, obiectul exceptiei îl constituie dispozitiile art. 471 din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din 28 martie 2002, introdus prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 208/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 961 din 28 decembrie 2002, aprobată prin Legea nr. 540/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 910 din 19 decembrie 2003, modificată prin Ordonanta Guvernului nr. 36/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 31 ianuarie 2004, aprobată prin Legea nr. 191/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 26 mai 2004.

Dispozitiile legale criticate au următorul cuprins: “Sunt exceptate de la prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investitii financiare si pietele reglementate, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 525/2002, cu modificările ulterioare, operatiunile de majorare a capitalului social efectuate în conformitate cu prevederile art. 14 si 22 din prezenta lege, precum si cele efectuate în conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 25/2002 privind unele măsuri de urmărire a executării obligatiilor asumate prin contractele de privatizare a societătilor comerciale, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 506/2002, cu modificările si completările ulterioare.“

În esentă, critica de neconstitutionalitate constă în sustinerea că textul de mai sus încalcă dreptul de proprietate al actionarilor la societătile comerciale la care statul este actionar majoritar asupra actiunilor emise de societătile respective, drept ocrotit de dispozitiile art. 41 [devenit art. 44 din Constitutia revizuită] si art. 135 [devenit art. 136 din Constitutia revizuită].

Desi autorul exceptiei se referă la dispozitiile art. 41 [devenit art. 44 din Constitutia revizuită] si art. 135 [devenit art. 136 din Constitutia revizuită], din motivarea acesteia rezultă că, în realitate, sunt vizate numai dispozitiile art. 44 alin. (2) teza întâi privind garantarea si ocrotirea în mod egal de lege a proprietătii private, indiferent de titular, si cele ale art. 136 alin. (5) privind inviolabilitatea proprietătii private, în conditiile legii organice.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că asupra constitutionalitătii dispozitiilor art. 471 din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării s-a pronuntat prin numeroase decizii, respingând de fiecare dată exceptia cu acelasi obiect.

Astfel, prin Decizia nr. 275 din 26 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 27 iulie 2005, Curtea Constitutională a statuat că textele de lege criticate nu încalcă prevederile constitutionale privind protectia proprietătii private, întrucât operatiunea de majorare a capitalului social nu duce la un transfer de proprietate si, în consecintă, nu afectează posesia actiunilor detinute de alti actionari. Totodată, prin aceeasi decizie, Curtea a retinut că, în situatia în care s-ar admite că majorarea de capital cu consecinta diminuării ponderii actiunilor detinute de unii actionari poate avea semnificatia unei limitări a unor drepturi ce decurg din dreptul de proprietate asupra actiunilor, aceasta “este justificată de interesul general al diminuării participatiei statului în economie, prin privatizarea societătilor la care statul este unic sau principal actionar“, obiectiv în deplină concordantă cu dispozitiile art. 135 din Constitutie.

Întrucât nu au intervenit elemente noi care să determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, solutia si considerentele cuprinse în decizia mentionată îsi mentin valabilitatea si în cauza de fată.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 471 din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, exceptie ridicată de Societatea de Investitii Financiare “Moldova“ – S.A. în Dosarul nr. 2.784/COM/2003 al Tribunalului Constanta – Sectia comercială.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 2 februarie 2006.

 

PRESEDINTE,

ION PREDESCU

Magistrat-asistent,

Cristina Cătălina Turcu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Normelelor metodologice de punere în aplicare a prevederilor Conventiei internationale din 2001 privind controlul sistemelor antivegetative dăunătoare utilizate la nave (Conventia AFS)

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 2 din Legea nr. 585/2004 pentru aderarea la Conventia internatională din 2001 privind controlul sistemelor antivegetative dăunătoare utilizate la nave, adoptată la Conferinta Organizatiei Maritime Internationale la Londra la 5 octombrie 2001,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. – Se aprobă Normele metodologice de punere în aplicare a prevederilor Conventiei internationale din 2001 privind controlul sistemelor antivegetative dăunătoare utilizate la nave (Conventia AFS), denumite în continuare Norme metodologice, prevăzute în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. – (1) Autoritatea Navală Română poate încredinta operatiunile de prelevare si analizare a esantioanelor din sistemele antivegetative, prevăzute la art. 28 alin. (2) din Normele metodologice, oricărui laborator care are implementat un sistem de management al calitătii; standardul de referintă este SR EN ISO/CEI 17025:2001 “Cerinte generale pentru competenta laboratoarelor de încercări si etalonări“ sau altul echivalent, în conformitate cu procedurile prevăzute de legislatia internă în vigoare privind achizitiile publice.

(2) Încredintarea operatiunilor prevăzute la alin. (1) se face în baza unui contract prin care trebuie să se convină, printre altele, asupra răspunderii privind rezultatele analizelor contestate de proprietarul sau operatorul navei si asupra angajamentului laboratorului că va respecta instructiunile cuprinse în anexa nr. 5 la Normele metodologice si în apendicele la aceasta.

Art. 3. – Autoritatea Navală Română va duce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.

Art. 4. – Prezenta hotărâre intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului,

Gheorghe Dobre

Ministrul mediului si gospodăririi apelor,

Sulfina Barbu

Ministrul afacerilor externe,

Mihai Răzvan Ungureanu

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 9 februarie 2006.

Nr. 196.


*) Anexa se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 249 bis abonament, care se poate achizitiona si de la Centrul pentru relatii cu publicul al Regiei Autonome “Monitorul Oficial“, Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea pct. 8 lit. a) si b) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 218/2005 privind stimularea absorbtiei fondurilor SAPARD prin preluarea riscului de către fondurile de garantare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 876/2005

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. II din Ordonanta Guvernului nr. 10/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 218/2005 privind stimularea absorbtiei fondurilor SAPARD prin preluarea riscului de către fondurile de garantare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. – La punctul 8 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 218/2005 privind stimularea absorbtiei fondurilor SAPARD prin preluarea riscului de către fondurile de garantare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 876/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 739 din 15 august 2005, literele a) si b) se modifică si vor avea următorul cuprins:

“a) constituirea plafonului anual de garantare, cu o expunere de până la 5 ori. Valoarea totală a garantiilor care pot fi acordate în anul următor în baza prevederilor Legii nr. 218/2005 nu va putea depăsi de 5 ori suma primită si dobânzile acumulate până la finele fiecărui an, din care se vor deduce soldurile garantiilor acordate deja si sumele cuvenite fondurilor de garantare din comisionul de garantare datorat de fermierii privati – persoane fizice autorizate si asociatiile familiale, constituite conform legii, beneficiare de fonduri SAPARD.

Plafonul anual de garantare se va calcula de către fondurile de garantare odată cu bugetul de venituri si cheltuieli pe anul următor, se va aproba de Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale si se va repartiza pe institutiile de credit finantatoare cu care acestea au încheiate conventii de lucru.

Valorile maxime ale creditelor acordate de institutiile de credit pentru cofinantarea Programului SAPARD, care pot fi garantate de fondurile de garantare, acoperă cheltuielile eligibile si neeligibile pentru realizarea proiectelor din cadrul măsurilor 1.1 «Îmbunătătirea prelucrării si marketingului produselor agricole si piscicole», 1.2 «Îmbunătătirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar si fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare si pentru protectia consumatorilor»,

2.1. «Îmbunătătirea si dezvoltarea infrastructurii rurale»,

3.1. «Investitii în exploatatii agricole», 3.4. «Dezvoltarea si diversificarea activitătilor economice care să genereze activităti multiple si venituri alternative» si 3.5 «Silvicultură» din Programul SAPARD;

b) acoperirea riscului asumat de fondurile de garantare din garantiile acordate pe seama Fondului (suma garantată), prin plata soldului garantiei, în cazul contractelor de garantare executate de institutiile de credit pentru împrumutatii care nu îsi îndeplinesc obligatiile asumate prin contractele de credit.

Fondurile de garantare, la solicitarea institutiilor de credit, vor putea acorda garantii sindicalizate care pot acoperi integral valoarea creditului acordat pentru realizarea proiectelor din Programul SAPARD, dobânda urmând a fi garantată de împrumutati.

– riscul garantat asumat de fondurile de garantare constă în plata garantiei (sold) ulterior declarării exigibilitătii obligatiilor debitorului stabilite prin contractul de credit.

Asumarea riscului de către fondurile de garantare se face proportional, pe măsura acordării si rambursării creditului (potrivit graficului de esalonare si efectuării plătilor). Valoarea garantiei acordate se reduce cu suma ratelor rambursate de către beneficiarul de credit, proportional cu procentul de garantare prevăzut în contractele de garantare încheiate între institutiile de credit si fondurile de garantare.

– suma garantată reprezintă suma maximă până la care fondurile de garantare răspund în cazul producerii riscului garantat, în limita garantiei acordate prin contractul de garantare, si anume până la 100% din valoarea creditului de investitii pe termen scurt, mediu si lung de Fondul de Garantare a Creditului Rural – S.A. si, respectiv, până la 70% din valoarea creditului de investitii pe termen scurt, mediu si lung de Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici si Mijlocii.

Pentru suma garantată (valoarea garantiei acordate de fondurile de garantare) institutiile de credit vor solicita debitorilor să emită un bilet la ordin stipulat fără protest, cu scadentă la vedere, de valoare egală cu suma garantată pe care creditorul îl va gira fără drept de regres fondurilor de garantare la momentul executării contractului de garantare.

Garantiile se vor acorda la solicitarea institutiilor de credit, pe baza documentatiei de credit aprobate de acestea si a normelor proprii de lucru ale fondurilor de garantare, fără a solicita garantii din partea împrumutatilor.

– soldul garantiei reprezintă soldul creditului la care se aplică procentul de garantare prevăzut în contractul de garantare, sumă pe care fondurile de garantare sunt obligate să o plătească creditorilor în cazul în care  împrumutatul este declarat exigibil.

Plata sumei garantate/soldul acesteia se va face de către fondurile de garantare numai dacă s-au respectat prevederile contractului de garantare încheiat între părti si în conditiile în care institutiile de credit au initiat procedurile judiciare împotriva debitorului si girează biletul la ordin emis de împrumutat în favoarea institutiilor de credit;“.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale,

Gheorghe Flutur

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 8 martie 2006.

Nr. 318.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind suplimentarea bugetului Cancelariei Primului-Ministru din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2006, pentru Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările ulterioare, si al art. 11 lit. a) din Legea bugetului de stat pe anul 2006 nr. 379/2005,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. – Se suplimentează bugetul Cancelariei Primului-Ministru, pentru Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România, din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2006, la capitolul 51.01 “Autorităti publice si actiuni externe“, titlul 51 “Transferuri între unităti ale administratiei publice centrale“, art. 51.01 “Transferuri curente“, alin. 51.01.01 “Transferuri către institutii publice“, cu suma de 6.000 mii lei (RON).

Art. 2. – Se autorizează Ministerul Finantelor Publice, la cererea ordonatorului principal de credite, să introducă modificările prevăzute la art. 1 în structura bugetului de stat si în volumul si structura bugetului Cancelariei Primului-Ministru pe anul 2006.

Art. 3. – Cu sumele rămase neutilizate până la data de 10 decembrie 2006, la propunerea ordonatorului principal de credite se reîntregeste Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2006.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Aleodor Marian Frâncu

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 16 martie 2006.

Nr. 322.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea finantării unor cheltuieli aferente organizării si desfăsurării, în perioada 25 aprilie–3 mai 2006, a Festivalului International “Shakespeare“, Craiova

 

Având în vedere prevederile art. 23 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 10/2005 privind reglementarea unor măsuri financiare, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 146/2005, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările ulterioare, precum si al art. 11 lit. a) din Legea bugetului de stat pe anul 2006 nr. 379/2005,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. – (1) Se aprobă suplimentarea bugetului Ministerului Culturii si Cultelor pe anul 2006, la capitolul 67.01 “Cultură, recreere si religie“, titlul “Transferuri între unitătile administratiei publice“, cu suma de 600 mii lei (RON), din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2006, pentru finantarea cheltuielilor aferente organizării si desfăsurării, în perioada 25 aprilie–3 mai 2006, a Festivalului International “Shakespeare“, Craiova.

(2) Suma prevăzută la alin. (1) poate fi utilizată pentru finantarea, în conditiile legii, a tuturor categoriilor de cheltuieli legate de pregătirea, organizarea si desfăsurarea în bune conditii a Festivalului International “Shakespeare“, Craiova, de îndeplinirea obligatiilor asumate prin contractele interne si internationale încheiate, inclusiv de finantarea transportului international.

Art. 2. – Ministerul Finantelor Publice este autorizat să introducă, la propunerea ordonatorului principal de credite, modificările corespunzătoare în structura bugetului de stat si în volumul si structura bugetului Ministerului Culturii si Cultelor pe anul 2006.

Art. 3. – Cu sumele rămase neutilizate se reîntregeste Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului până la data de 30 noiembrie 2006.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

Ministrul culturii si cultelor,

Adrian Iorgulescu

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 16 martie 2006.

Nr. 323.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind suplimentarea bugetului Ministerului Culturii si Cultelor din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului pe anul 2006, în vederea finalizării lucrărilor la Muzeul Unirii din Iasi

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările ulterioare, si al art. 11 lit. a) din Legea bugetului de stat pe anul 2006 nr. 379/2005,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. – Se aprobă suplimentarea bugetului Ministerului Culturii si Cultelor pe anul 2006, din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului pe anul 2006, cu suma de 1.500 mii lei (RON), la capitolul 67.01 “Cultură, recreere si religie“, titlul 51 “Transferuri între unităti ale administratiei publice“, pentru Complexul Muzeal National “Moldova“ din Iasi, în vederea finalizării lucrărilor la Muzeul Unirii din Iasi.

Art. 2. – Se autorizează Ministerul Finantelor Publice să introducă, la propunerea ordonatorului principal de credite, modificările corespunzătoare în structura bugetului de stat si în volumul si structura bugetului Ministerului Culturii si Cultelor pe anul 2006.

Art. 3. – Ministerul Culturii si Cultelor si organele abilitate de lege vor controla modul de utilizare a sumei alocate, potrivit prezentei hotărâri, în conformitate cu prevederile legale.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul culturii si cultelor,

Adrian Iorgulescu

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 16 martie 2006.

Nr. 324.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind suplimentarea bugetului Ministerului Administratiei si Internelor din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2006

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările ulterioare, si al art. 11 lit. a) din Legea bugetului de stat pe anul 2006 nr. 379/2005,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. – Se aprobă suplimentarea bugetului Ministerului Administratiei si Internelor pe anul 2006, din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2006, cu suma de 32.540 mii lei (RON), conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. – Ministerul Finantelor Publice este autorizat să introducă, la propunerea ordonatorului principal de credite, modificările corespunzătoare în structura bugetului de stat si în volumul si structura bugetului Ministerului Administratiei si Internelor pe anul 2006.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 16 martie 2006.

Nr. 325.

 

ANEXĂ

 

SITUATIE

privind suplimentarea bugetului Ministerului Administratiei si Internelor din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2006

 

Explicatii

Cod

Suma

– mii lei –

(RON)

CHELTUIELI – TOTAL GENERAL

5000

32.540

BUGET DE STAT

5001

32.540

BUNURI SI SERVICII

20

18.200

ACTIVE NEFINANCIARE

71

14.340

ORDINE PUBLICĂ SI SIGURANTĂ NATIONALĂ

6101

32.540

BUNURI SI SERVICII

20

18.200

ACTIVE NEFINANCIARE

71

14.340

constructii – investitii în continuare

710101

2.072

constructii – alte cheltuieli de investitii

710101

2.168

masini, echipamente si mijloace de transport

710102

10.100

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2006, pentru judetul Bihor

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 30 alin. (2) si (3) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările ulterioare, si al art. 11 lit. a) din Legea bugetului de stat pe anul 2006 nr. 379/2005,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. – Se aprobă suplimentarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2006, cu suma de 1.700 mii lei (RON), pentru judetul Bihor, din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2006, si alocarea acesteia bugetului local al orasului Nucet pentru finantarea Centrului medico-social de psihiatrie Nucet.

Art. 2. – Ordonatorul principal de credite răspunde de modul de utilizare, în conformitate cu dispozitiile legale, a sumei alocate potrivit prevederilor art. 1.

Art. 3. – Ministerul Finantelor Publice este autorizat să introducă modificările corespunzătoare în volumul si în structura bugetului de stat pe anul 2006.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 16 martie 2006.

Nr. 326.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind suplimentarea bugetului Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2006

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările ulterioare, si al art. 11 lit. a) din Legea bugetului de stat pe anul 2006 nr. 379/2005,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. – Se aprobă suplimentarea bugetului Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2006, cu suma de 402 mii lei (RON), reprezentând contravaloarea a 110.000 euro, la capitolul 84.01 “Transporturi“, subcapitolul 84.01.01 “Administratie centrală“, titlul “Alte transferuri“, pozitia “Programe PHARE si alte programe cu finantare nerambursabilă“, în vederea îndeplinirii angajamentelor financiare ale părtii române în cadrul programului comunitar “Marco Polo“.

Art. 2. – Se autorizează Ministerul Finantelor Publice, la propunerea ordonatorului principal de credite, să introducă modificările prevăzute la art. 1 în structura bugetului de stat si în volumul si structura bugetului Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului pe anul 2006.

Art. 3. – Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului răspunde de modul de utilizare, în conformitate cu prevederile legale, a sumelor alocate potrivit prevederilor prezentei hotărâri.

Art. 4. – Cu sumele rămase neutilizate până la data de 10 decembrie 2006, la propunerea ordonatorului principal de credite se reîntregeste Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului,

Gheorghe Dobre

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 16 martie 2006.

Nr. 327.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru suplimentarea bugetului Ministerului Economiei si Comertului din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2006

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările ulterioare, si al art. 11 lit. a) din Legea bugetului de stat pe anul 2006 nr. 379/2005,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. – Se aprobă suplimentarea bugetului Ministerului Economiei si Comertului pe anul 2006 cu suma de 3.885 mii lei (RON), din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2006, la capitolul 80.01 “Actiuni generale economice, comerciale si de muncă“, titlul 10 “Cheltuieli de personal“, în vederea asigurării fondurilor necesare finantării celor 93 de posturi nou-create, conform Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 1/2006 privind unele măsuri pentru întărirea capacitătii administrative a României pentru integrarea în Uniunea Europeană.

Art. 2. – Se autorizează Ministerul Finantelor Publice, la cererea ordonatorului principal de credite, să introducă modificările prevăzute la art. 1 în structura bugetului de stat si în volumul si structura bugetului Ministerului Economiei si Comertului pe anul 2006.

Art. 3. – Cu sumele rămase neutilizate până la data de 10 decembrie 2006, la propunerea ordonatorului principal de credite, se reîntregeste Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2006.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul economiei si comertului,

Codrut Ioan Seres

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 16 martie 2006.

Nr. 328.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea atestării localitătii Arieseni, judetul Alba, ca statiune turistică de interes local

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 10 din Ordonanta Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea si desfăsurarea activitătii de turism în România, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 755/2001, cu modificările ulterioare, si potrivit art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 1.122/2002 pentru aprobarea conditiilor si a procedurii de atestare a statiunilor turistice, precum si pentru declararea unor localităti ca statiuni turistice de interes national, respectiv local, cu completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. – Se aprobă atestarea localitătii Arieseni, judetul Alba, ca statiune turistică de interes local.

Art. 2. – Sectiunea “Statiuni turistice de interes local“ din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 1.122/2002 pentru aprobarea conditiilor si a procedurii de atestare a statiunilor turistice, precum si pentru declararea unor localităti ca statiuni turistice de interes national, respectiv local, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 770 din 23 octombrie 2002, cu completările ulterioare, se completează în mod corespunzător.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului,

Gheorghe Dobre

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 16 martie 2006.

Nr. 329.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind rechemarea si numirea unui consul general

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. – Domnul Ovidiu Grecea se recheamă din calitatea de consul general, sef al Consulatului General al României la Sydney, Australia.

Art. 2. – Domnul Ovidiu Grecea îsi va încheia misiunea în termen de cel mult 90 de zile de la publicarea prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 3. – Începând cu data încheierii misiunii domnului Ovidiu Grecea, domnul Marius Dragolea se numeste în functia de consul general, sef al Consulatului General al României la Sydney, Australia.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul afacerilor externe,

Lucian Leustean,

secretar de stat

 

Bucuresti, 16 martie 2006.

Nr. 330.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind eliberarea domnului Avram Aurică din functia publică de subprefect al judetului Brăila

 

Având în vedere prevederile art. 84 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicată, cu modificările si completările ulterioare, precum si prevederile Decretului Presedintelui României nr. 259/2006 pentru numirea unui procuror,

în temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. – Domnul Avram Aurică se eliberează din functia publică de subprefect al judetului Brăila.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

 

Bucuresti, 16 martie 2006.

Nr. 331.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind numirea domnului Popa Dumitru în functia publică de subprefect al judetului Brăila

 

Având în vedere prevederile art. 45 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2006 privind reglementarea drepturilor salariale si a altor drepturi ale functionarilor publici pentru anul 2006,

în temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. – Domnul Popa Dumitru se numeste în functia publică de subprefect al judetului Brăila, până la organizarea concursului în vederea ocupării definitive a postului.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

 

Bucuresti, 16 martie 2006.

Nr. 332.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru propunerea Înalt Preasfintitului Bartolomeu (Valeriu) Anania, Arhiepiscop al Vadului, Feleacului si Clujului, în functia de Mitropolit al Clujului, Albei, Crisanei

si Maramuresului în vederea recunoasterii prin decret al Presedintelui României

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, precum si al art. 21 alin. (1) din Decretul-lege nr. 177/1948 pentru regimul general al cultelor religioase din România, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. – Se propune Presedintelui României recunoasterea, prin decret, în functia de Mitropolit al Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului a Înalt Preasfintitului Bartolomeu (Valeriu) Anania, Arhiepiscop al Vadului, Feleacului si Clujului.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul culturii si cultelor,

Adrian Iorgulescu

 

Bucuresti, 16 martie 2006.

Nr. 333.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALIATE

ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODĂRIRII APELOR

 

ORDIN

pentru modificarea si completarea anexei la Ordinul ministrului mediului si gospodăririi apelor nr. 1.018/2005 privind înfiintarea în cadrul Directiei deseuri si substante chimice periculoase a Secretariatului pentru compusi desemnati

 

În temeiul art. 5 alin. (8) din Hotărârea Guvernului nr. 408/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul mediului si gospodăririi apelor emite prezentul ordin.

Art. I. – Anexa la Ordinul ministrului mediului si gospodăririi apelor nr. 1.018/2005 privind înfiintarea în cadrul Directiei deseuri si substante chimice periculoase a Secretariatului pentru compusi desemnati, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 966 din 1 noiembrie 2005, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La articolul 2, litera d) va avea următorul cuprins:

“d) urmăreste executarea activitătilor din planurile de eliminare/decontaminare întocmite de operatorii economici si aprobate de autoritătile teritoriale de protectie a mediului si ia toate măsurile care se impun pentru încadrarea în termenele prevăzute în aceste planuri.“

2. După articolul 2 se introduc 3 noi articole, articolele 21, 22 si 23, cu următorul cuprins:

“Art.21. – Echipamentul continând PCB-uri, care nu constituie subiect de inventariere conform art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 173/2000 pentru reglementarea regimului special privind gestiunea si controlul bifenililor policlorurati si ale altor compusi similari, cu modificările ulterioare, desemnati si care reprezintă o componentă a unui alt echipament, va fi îndepărtat si colectat separat atunci când echipamentul din care face parte este scos din uz, reciclat sau eliminat.

Art. 22. – (1) În sensul prezentului ordin, prin eliminare/decontaminare se întelege:

a) eliminare – operatiunile prevăzute în anexa nr. II A la Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 426/2001;

b) decontaminare – operatiunile care au în vedere reutilizarea, reciclarea sau eliminarea în conditii de sigurantă a echipamentelor, obiectelor, materialelor sau fluidelor contaminate cu PCB, aflate în posesia unui detinător, si operatiunile de înlocuire a fluidelor care nu contin PCB;

c) detinător de PCB-uri – persoana fizică sau juridică posesoare de PCB-uri si/sau de alti compusi desemnati, enumerati la art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 173/2000 privind gestiunea si controlul bifenililor policlorurati si ale altor compusi desemnati.

(2) Se interzice stivuirea transformatorilor cu PCB.

Art. 23. – (1) Echipamentele care contin fluide cu PCB-uri între 0,05% si 0,005% din greutatea acestora pot fi inventariate, solicitându-se numai următoarele date:

a) numele si adresa detinătorului;

b) localizarea si descrierea echipamentului;

c) data declaratiei.

(2) Aceste echipamente pot fi etichetate ca PCB-uri contaminate cu mai putin de 0,05% si vor fi decontaminate sau eliminate la sfârsitul ciclului lor de viată în următoarele conditii:

a) înlocuirea fluidului ce nu contine PCB să se realizeze cu cele mai mici riscuri;

b) înlocuirea fluidului trebuie să nu compromită eliminarea ulterioară a PCB-urilor;

c) după decontaminare eticheta transformatorului să fie înlocuită cu eticheta prevăzută în anexa nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 173/2000.“

Art. II. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul mediului si gospodăririi apelor,

Sulfina Barbu

 

Bucuresti, 13 martie 2006.

Nr. 257.