MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 174 (XVIII) - Nr. 241         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Vineri, 17 martie 2006

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 155 din 23 februarie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 42 alin. 4 din Codul de procedură penală

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

322. – Ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului privind instalatiile portuare de preluare a deseurilor generate de nave si a reziduurilor mărfii

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 155

din 23 februarie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 42 alin. 4 din Codul de procedură penală

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Constantin Doldur – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Marinela Mincă – procuror

Florentina Geangu – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 42 alin. 4 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Centrul de Resurse Juridice din Bucuresti în Dosarul nr. 2.441/P/2005 al Tribunalului Dolj – Sectia penală.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul si în dosarele nr. 1.017 D/2005, nr. 1.018 D/2005, nr. 1.059 D/2005 si nr. 1.060 D/2005, care au acelasi obiect.

La apelul nominal în aceste dosare se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discutie conexarea dosarele nr. 1.017 D/2005, nr. 1.018 D/2005, nr. 1.059 D/2005 si nr. 1.060 D/2005 la Dosarul nr. 1.016 D/2005, având în vedere faptul că sunt îndeplinite cerintele prevăzute de art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992.

Reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea, întrucât dosarele au un obiect identic.

Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor mentionate, în temeiul dispozitiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarele nr. 1.017 D/2005, nr. 1.018 D/2005, nr. 1.059 D/2005 si nr. 1.060 D/2005 la Dosarul nr. 1.016 D/2005, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca neîntemeiată, invocând jurisprudenta Curtii Constitutionale în această materie si apreciind că dispozitiile legale criticate nu contravin prevederilor constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, retine următoarele:

Prin încheierile din 25 noiembrie 2005 si 18 noiembrie 2005, pronuntate în dosarele nr. 2.441/P/2005, nr. 2.382/P/2005, nr. 2.385/P/2005, nr. 2.318/P/2005 si nr. 2.383/P/2005, Tribunalul Dolj – Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 42 alin. 4 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Centrul de Resurse Juridice din Bucuresti în dosarele mentionate.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că “articolul de lege invocat este contrar dispozitiilor art. 11, art. 20, art. 21, art. 24 si art. 129 din Constitutie, în sensul că accesul la justitie este încălcat fată de prevederile dreptului international în materie, drept ce are prioritate atunci când se constată contrarietatea cu legislatia internă“. De asemenea, se mai arată că “dreptul la apărare în jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului nu înseamnă numai asigurarea unui apărător, ci si posibilitatea efectivă de a răspunde cererilor, probelor si exceptiilor, în fiecare spetă, ori încălcarea acestui drept înseamnă neasigurarea unei judecăti echitabile, părtile nemaiaflându-se pe pozitii de egalitate“.

Tribunalul Dolj apreciază că exceptia de neconstitutionalitate ridicată este neîntemeiată.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorulraportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2) si ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 42 alin. 4 din Codul de procedură penală, care au următorul continut: “Hotărârea de declinare a competentei nu este supusă apelului si nici recursului.“

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine că prin dispozitiile legale criticate sunt încălcate prevederile constitutionale ale art. 11 referitoare la dreptul international si dreptul intern, ale art. 20 referitoare la tratatele internationale privind drepturile omului, ale art. 21 referitoare la liberul acces la justitie, ale art. 24 referitoare la dreptul la apărare si ale art. 129 referitoare la folosirea căilor de atac, precum si dispozitiile din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale referitoare la dreptul la un recurs efectiv.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, se constată că prin Decizia nr. 429 din 21 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.220 din 20 decembrie 2004, răspunzând la o critică asemănătoare, Curtea a retinut că institutia declinării de competentă desemnează obligatia stabilită prin lege pentru organul judiciar învestit cu solutionarea cauzei de a trimite cauza organului judiciar competent ori de câte ori constată că instrumentarea acesteia nu intră în atributiile sale.

Declinarea de competentă nu are caracterul unei judecăti, pentru că în cadrul acestei proceduri nu se solutionează fondul cauzei, ci al unui incident în administrarea justitiei, inerent bunei functionări a sistemului judiciar. Tinând seama de natura institutiei, ca si de imperativul celeritătii procesului penal, nu se poate retine că textul de lege criticat este de natură să încalce sau să restrângă dreptul la apărare al părtilor, cu atât mai mult cu cât atât inculpatul, cât si celelalte părti îsi pot exercita dreptul la apărare si celelalte drepturi procesuale în fata instantei competente, precum si dreptul de a ataca prin mijloacele prevăzute de lege hotărârea prin care această instantă va solutiona cauza.

În ce priveste sustinerea referitoare la încălcarea liberului acces la justitie, nici aceasta nu poate fi primită, întrucât accesul la justitie înseamnă accesul la instantele de judecată înzestrate cu competenta si cu procedurile stabilite prin lege, fiind impropriu să se afirme lipsa de acces la justitie chiar în cadrul desfăsurării unui proces judiciar.

Pe cale de consecintă, nefiind încălcate nici unul dintre drepturile si libertătile fundamentale, nu se poate sustine că s-ar aduce atingere dreptului la un recurs efectiv prevăzut de art. 13 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, cu atât mai mult cu cât dreptul intern oferă părtii interesate suficiente garantii pentru repararea posibilelor încălcări ale drepturilor procesuale. Prin urmare, nu poate fi retinută nici încălcarea dispozitiilor art. 11 si 20 din Legea fundamentală.

În plus, dispozitiile art. 42 alin. 4 din Codul de procedură penală reprezintă norme de procedură a căror reglementare este de competenta exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de procedură si de exercitare a căilor de atac, potrivit art. 126 alin. (2) si art. 129 din Constitutie.

Fată de cele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 42 alin. 4 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Centrul de Resurse Juridice din Bucuresti în dosarele nr. 2.441/P/2005, nr. 2.382/P/2005, nr. 2.385/P/2005, nr. 2.318/P/2005 si nr. 2.383/P/2005 ale Tribunalului Dolj – Sectia penală.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 23 februarie 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Florentina Geangu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR SI TURISMULUI

 

ORDIN

privind instalatiile portuare de preluare a deseurilor generate de nave si a reziduurilor mărfii

 

Având în vedere prevederile art. 69 si 70 din Acordul european instituind o asociere între România, pe de o parte, si Comunitătile Europene si statele membre ale acestora, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993, ratificat prin Legea nr. 20/1993,

în temeiul prevederilor art. 4 din Ordonanta Guvernului nr. 42/1997 privind transportul naval, republicată, si ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul transporturilor, constructiilor si turismului emite următorul ordin:

 

Scop

 

Art. 1. – Scopul prezentului ordin este diminuarea descărcării deseurilor generate de nave si a reziduurilor mărfii în apele nationale navigabile, în special a descărcărilor ilegale de la navele care utilizează porturile românesti, prin îmbunătătirea disponibilitătii si utilizării instalatiilor portuare de preluare a deseurilor generate de nave si a reziduurilor mărfii, în vederea îmbunătătirii protectiei mediului marin.

 

Definitii

 

Art. 2. – (1) Termenii folositi în prezentul ordin au următorul înteles:

a) ANR – Autoritatea Navală Română, autoritate de stat în domeniul sigurantei navigatiei, organ tehnic de specialitate din subordinea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, căreia i-au fost delegate competente privind coordonarea activitătilor de prevenire si răspuns la poluare;

b) administratia portuară – institutia responsabilă cu elaborarea, dezvoltarea si implementarea planului de gestionare a deseurilor generate de nave si a reziduurilor mărfii;

c) ambarcatiune de agrement – orice tip de navă, indiferent de mijlocul de propulsie, destinată activitătilor sportive si de agrement;

d) ape uzate:

(i) ape si alte deseuri provenite de la orice tip de toalete, pisoare si sifoane de pardoseală din W.C.-uri;

(ii) ape provenind din spălătoare, băi si sifoane de pardoseală aflate în încăperi medicale (dispensare, infirmerii etc.);

(iii) ape provenind din spatii utilizate pentru animale vii;

(iv) ape provenind din scurgerile magaziilor de alimente, sălilor de mese, bucătăriilor si care contin substante chimice;

(v) alte ape uzate, dacă sunt amestecate cu scurgerile definite mai sus.

e) deseuri generate de nave – toate deseurile, inclusiv apele uzate si alte reziduuri decât cele ale mărfii, care sunt generate în timpul exploatării navelor si se află sub incidenta prevederilor anexelor I, IV si V la MARPOL 73/78, si deseurile asociate mărfii, astfel cum sunt definite în liniile directoare ale Organizatiei Maritime Internationale (IMO) pentru implementarea anexei V la MARPOL 73/78;

f) instalatii portuare de preluare – orice instalatie fixă, flotantă sau mobilă care poate servi pentru preluarea deseurilor generate de nave si/sau a reziduurilor mărfii;

g) MARPOL 73/78 – Conventia internatională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, modificată prin Protocolul din 1978 privind Conventia internatională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, încheiat la Londra la 17 februarie 1978, astfel cum este în vigoare la data adoptării prezentului ordin;

h) navă – orice tip de navă maritimă care operează în mediul marin, inclusiv ambarcatiunile pe aripi portante, vehiculele pe pernă de aer, ambarcatiunile submersibile si plutitoare;

i) navă de pescuit – orice navă echipată si folosită în scopuri comerciale, pentru prinderea pestelui sau a altor resurse marine vii;

j) port – un loc sau o zonă geografică amenajată si echipată pentru a permite, în principal, accesul navelor, inclusiv al navelor de pescuit si al ambarcatiunilor de agrement;

k) reziduurile mărfii – resturile de marfă din magaziile sau tancurile de marfă, care rămân la finalul operatiunilor de descărcare si curătare, inclusiv surplusurile sau scurgerile de marfă ce pot apărea pe timpul operatiunilor de încărcare/descărcare.

(2) Fără a aduce atingere definitiilor de la lit. (e) si (k), deseurile generate de nave si reziduurile mărfii sunt considerate deseuri în sensul art. 1 lit. (a) din Directiva Consiliului 75/442/CEE1) din 15 iulie 1975 privind deseurile.


1) Directiva Consiliului 75/442/CEE din 15 iulie 1975 privind deseurile, publicată în Jurnalul Oficial nr. L 194 din 25 iulie 1975, p. 39, în forma ei finală amendată prin Decizia Comisiei 96/350/EC (Jurnalul Oficial nr. L 135 din 6 iunie 1996, p. 32).

Domeniul de aplicare

 

Art. 3. – (1) Prezentul ordin se aplică:

a) tuturor navelor, inclusiv navelor de pescuit si ambarcatiunilor de agrement, indiferent de pavilionul arborat, care fac escală sau operează în unul dintre porturile românesti mentionate în anexa nr. 4, cu exceptia navelor militare si a navelor detinute sau operate de stat si care sunt folosite exclusiv în scopuri guvernamentale necomerciale; si

b) tuturor porturilor românesti mentionate în anexa nr. 4 si santierelor navale localizate în acestea, în care în mod normal fac escală navele prevăzute la lit. a).

(2) Navele care sunt exceptate de la prevederile prezentului ordin si care sunt mentionate la alin. (1) lit. a) trebuie să predea deseurile generate si reziduurile mărfii în conformitate cu protocoalele încheiate între institutiile implicate.

 

Instalatii portuare de preluare

 

Art. 4. – (1) Administratiile porturilor mentionate în anexa nr. 4 trebuie să asigure dotarea si disponibilitatea permanentă a instalatiilor portuare de preluare a deseurilor generate de nave si a reziduurilor mărfii, în conformitate cu necesitătile navelor care fac escală în port, fără a produce întârzieri nejustificate acestora.

(2) Instalatiile portuare de preluare trebuie să îndeplinească următoarele conditii:

a) să poată prelua orice tip si cantitate de deseuri generate de nave si de reziduuri ale mărfii de la navele care fac escală în acel port;

b) să asigure necesitătile operationale ale utilizatorilor portului, luându-se în considerare mărimea si locatia geografică a portului, tipul navelor care fac escală si exceptările prevăzute la art. 9.

(3) Comandantul unei nave care a avut dificultăti în predarea deseurilor poate completa formularul prevăzut în anexa nr. 3 si poate raporta la ANR deficientele constatate.

(4) ANR trebuie să verifice si să analizeze cauzele deficientelor reclamate si să transmită Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, IMO, Comisiei Europene si autoritătii statului de pavilion al navei un raport privind concluzia analizei efectuate.

 

Planurile de preluare si gestionare a deseurilor

 

Art. 5. – (1) În termen de 90 de zile de la data publicării prezentului ordin, fiecare administratie de port trebuie să elaboreze si să implementeze un plan corespunzător de preluare si gestionare a deseurilor generate de nave si/sau a reziduurilor mărfii, în urma consultării cu părtile interesate, având în vedere prevederile art. 4, 6, 7, 10 si 12. Cerintele detaliate pentru elaborarea acestor planuri sunt prevăzute în anexa nr. 1.

(2) Din motive de eficientă, planurile prevăzute la alin. (1) pot fi elaborate într-un context regional, cu conditia să fie specificate instalatiile portuare de preluare existente si cele necesare pentru fiecare port.

(3) Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, prin Directia Generală de Mediu, trebuie să aprobe planurile de gestionare a deseurilor, să monitorizeze implementarea lor si să le reautorizeze la fiecare 3 ani sau atunci când intervin modificări importante în modul de operare a portului.

 

Notificarea

 

Art. 6. – (1) Comandantul unei nave, alta decât o navă de pescuit sau de agrement, autorizată să transporte până la 12 pasageri, având ca destinatie un port românesc mentionat în anexa nr. 4, trebuie să completeze formularul prevăzut în anexa nr. 2 cu date conforme cu realitatea si să îl transmită ANR si administratiei portului:

a) cu cel putin 24 de ore înainte de sosire, dacă portul de escală este cunoscut; sau

b) imediat ce portul de escală este cunoscut, dacă această informatie este disponibilă în mai putin de 24 de ore înainte de sosire; sau

c) cel mai târziu până la plecarea navei din portul anterior, dacă durata voiajului este mai mică de 24 de ore.

(2) Comandantii navelor trebuie să înregistreze în registrul de evidentă a deseurilor si în registrul de evidentă a hidrocarburilor toate datele, în conformitate cu realitatea, privind tipurile si cantitătile de deseuri si/sau reziduurile mărfii aflate la bord, înaintea sosirii navei în port.

(3) Formularul prevăzut la alin. (1) trebuie păstrat la bord cel putin până în următorul port de escală si trebuie pus la dispozitie autoritătii competente a portului respectiv, la cerere.

 

Predarea deseurilor generate de nave

 

Art. 7. – (1) Comandantul unei nave care face escală în unul dintre porturile românesti mentionate în anexa nr. 4 trebuie să predea toate deseurile generate de navă unei instalatii portuare de preluare, în conformitate cu prevederile MARPOL 73/78, înaintea părăsirii portului.

Operatorii instalatiilor portuare de preluare trebuie să elibereze un document de confirmare a cantitătii si tipurilor de deseuri preluate, pe care îl vor înmâna comandantului navei.

(2) Fără a aduce atingere prevederilor alin. (1), o navă poate fi autorizată de către ANR să îsi continue voiajul spre următorul port de escală, fără să predea toate deseurile, dacă în urma informatiilor furnizate în conformitate cu prevederile art. 6 si ale anexei nr. 2 reiese că nava dispune de spatiu suficient de stocare a deseurilor care au fost acumulate si care vor fi generate în timpul voiajului prognozat, până în următorul port de predare a deseurilor.

(3) Dacă există motive întemeiate pentru a se crede că în următorul port de predare nu sunt disponibile instalatii corespunzătoare pentru preluarea deseurilor sau dacă acest port este necunoscut, existând riscul ca deseurile să fie aruncate în mare, pentru a preveni poluarea marină, ANR va dispune comandantului navei să predea toate deseurile înainte de plecarea din port.

(4) Prevederile alin. (2) sunt aplicabile fără a aduce atingere dispozitiilor mai restrictive impuse navelor privind predarea deseurilor, adoptate conform dreptului international.

 

Tarife pentru deseurile generate de nave

 

Art. 8. – (1) Administratiile porturilor trebuie să instituie un sistem de tarifare aplicabil navelor, care să acopere toate costurile aferente instalatiilor portuare de preluare a deseurilor generate de nave, inclusiv pentru preluarea si gestionarea deseurilor/reziduurilor.

(2) Sistemul de tarifare prevăzut la alin. (1) trebuie să încurajeze navele să predea deseurile generate si/sau reziduurile mărfii la instalatiile portuare de preluare si să nu le descarce în mare. În acest sens, următoarele principii vor fi aplicate tuturor navelor, cu exceptia navelor de pescuit si a ambarcatiunilor de agrement autorizate să transporte până la 12 pasageri:

a) toate navele care fac escală în unul dintre porturile mentionate în anexa nr. 4 vor contribui în mod semnificativ la acoperirea costurilor prevăzute la alin. (1), chiar dacă instalatiile portuare de preluare sunt sau nu sunt utilizate.

Astfel, costul va fi inclus de regulă în tarifele portuare sau, prin exceptie, va putea fi aplicat un tarif separat pentru deseuri. Tarifele pot fi aplicate diferentiat, în functie de categoria, tipul si dimensiunea navei;

b) partea din costuri care nu este acoperită de tariful prevăzut la lit. a), dacă este cazul, va fi acoperită prin valorificarea deseurilor efectiv predate de către nave, în functie de tipurile si cantitătile acestora;

c) tarifele pot fi reduse atunci când comandantul poate demonstra că nava sa generează cantităti reduse de deseuri, ca urmare a managementului de mediu aplicat, constructiei navei, echipamentului si operării efectuate.

(3) Sistemul de tarifare trebuie să fie echitabil, transparent si nediscriminatoriu, să reflecte costurile instalatiilor si ale serviciilor puse la dispozitie, chiar dacă acestea sunt sau nu sunt utilizate. Cuantumul tarifelor, modul de aplicare si baza de calcul al acestora trebuie să fie puse la dispozitie celor care le solicită.

 

Exceptări

 

Art. 9. – (1) Atunci când navele sunt angajate în conditii de linie cu escale frecvente si sunt probe suficiente care atestă existenta unei întelegeri privind predarea deseurilor provenite din exploatarea si plata tarifelor aferente într-un port situat pe itinerarul navei, ANR împreună cu administratia portuară pot excepta aceste nave de la obligatiile prevăzute la art. 6, art. 7 alin. (1) si la art. 8.

(2) Administratiile porturilor trebuie să informeze Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului despre exceptările acordate în temeiul prevederilor alin. (1).

Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului va informa despre aceasta Comisia Europeană, în mod regulat, cel putin o dată pe an.

 

Predarea reziduurilor mărfii

 

Art. 10. – Comandantul unei nave care face escală în unul dintre porturile prevăzute în anexa nr. 4 trebuie să predea toate reziduurile mărfii instalatiilor portuare de preluare, în conformitate cu prevederile MARPOL 73/78.

Orice utilizator al instalatiilor portuare de preluare trebuie să plătească un tarif administratiei portului sau operatorului instalatiei portuare de preluare pentru predarea reziduurilor mărfii.

 

Mod de aplicare

 

Art. 11. – (1) ANR trebuie să creeze un sistem care:

a) să facă posibilă inspectarea oricărei nave, pentru a verifica dacă se conformează prevederilor art. 7 si 10; si

b) să permită efectuarea unui număr suficient de inspectii.

(2) La selectarea navelor pentru inspectie, altele decât cele de pescuit si ambarcatiunile de agrement autorizate să transporte până la 12 pasageri, ANR va acorda o atentie specială:

a) navelor care nu respectă cerintele de notificare prevăzute la art. 6;

b) navelor la care în urma examinării informatiei furnizate de comandant în conformitate cu art. 6 sunt descoperite indicii că nu se conformează prevederilor prezentului ordin.

(3) Aceste inspectii pot fi efectuate si în cadrul activitătii de control al statului portului, când este cazul; indiferent care este cadrul inspectiilor, se aplică obligatia stabilită de a realiza inspectii în procent de minimum 25%.

(4) Dacă rezultatul acestor inspectii nu este satisfăcător, ANR nu permite plecarea navei până când aceasta nu a predat în totalitate deseurile la instalatiile portuare de preluare, în conformitate cu prevederile art. 7 si 10.

(5) În cazul în care o navă a părăsit un port românesc fără a se conforma prevederilor art. 7 sau 10, ANR trebuie să informeze autoritatea competentă din următorul port de escală.

(6) În situatia în care ANR este informată că o navă care intră într-un port românesc a părăsit ultimul port de escală fără să se conformeze prevederilor art. 7 sau 10, nu va permite plecarea navei până când nu va evalua în detaliu exactitatea informatiilor primite.

(7) Prevederile alin. (5) si (6) nu trebuie interpretate în sensul neaplicării sanctiunilor pentru nerespectarea prevederilor prezentului ordin.

(8) Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului va elabora procedura de control pentru navele de pescuit si ambarcatiunile de agrement autorizate să transporte până la 12 pasageri, pentru a se asigura conformitatea cu cerintele aplicabile ale prezentului ordin.

 

Măsuri complementare

 

Art. 12. – (1) Administratiile porturilor trebuie să notifice comandantilor navelor, prin agentiile acestora, operatorilor instalatiilor portuare de preluare si tuturor celor interesati despre cerintele prezentului ordin.

(2) ANR si administratiile portuare trebuie să coopereze cu toti agentii economici implicati pentru a duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

(3) Administratiile porturilor trebuie:

a) să examineze în mod corespunzător informatia notificată de către comandant, în conformitate cu prevederile art. 6;

b) să asigure că formalitătile legate de utilizarea instalatiilor portuare de preluare sunt simple si rapide, pentru a stimula comandantii să utilizeze aceste instalatii si pentru a evita cauzarea unor întârzieri inutile navelor.

(4) Activitatea de gestionare a deseurilor generate de nave si a reziduurilor mărfii, după preluarea acestora potrivit prevederilor prezentului ordin, se desfăsoară în conformitate cu legislatia natională în vigoare care transpune în mod special Directiva 75/439/CEE1) din 16 iunie 1975 privind eliminarea reziduurilor de hidrocarburi

si Directiva 91/689/CEE2) din 12 decembrie 1991 pentru deseuri periculoase.

(5) Oricare parte implicată în predarea ori preluarea deseurilor generate de nave sau a reziduurilor mărfii poate solicita despăgubiri pentru pagubele produse prin întârzieri nejustificate, în conformitate cu prevederile legislatiei române în vigoare.

(6) Predarea deseurilor generate de nave si a reziduurilor mărfii constituie punere în liberă circulatie în conformitate cu prevederile art. 79 din Regulamentul Consiliului CEE nr. 2.913/921) din 12 octombrie 1992 de stabilire a Codului vamal comunitar. Autoritătile vamale nu trebuie să ceară o declaratie sumară conform art. 45 din Codul vamal comunitar.

(7) România va coopera cu Comisia Europeană în vederea stabilirii unui sistem adecvat de informare si monitorizare, care să acopere cel putin teritoriul national, pentru:

a) a identifica într-un mod mai eficient navele care nu au predat deseurile generate si reziduurile mărfii conform prezentului ordin;

b) a se asigura că obiectivele prevăzute la art. 1 au fost atinse.

(8) România va coopera cu Comisia Europeană în vederea stabilirii de criterii comune pentru identificarea navelor prevăzute la art. 8 alin. (2) lit. c).


1) Directiva 1975/439/CEE din 16 iunie 1975 privind eliminarea reziduurilor de hidrocarburi, publicată în Jurnalul Oficial nr. L 194 din 25 iulie 1975, p. 23.

2) Directiva 1991/689/CEE din 12 decembrie 1991 pentru deseuri periculoase, publicată în Jurnalul Oficial nr. L 377 din 31 decembrie 1991, p. 20.

 

Sanctiuni

 

Art. 13. – Contraventiile la prevederile prezentului ordin se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

 

Evaluarea

 

Art. 14. – O dată la 3 ani România va transmite Comisiei Europene un raport privind stadiul de implementare a prezentului ordin.

Art. 15. – ANR si administratiile porturilor vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 16. – Anexele nr. 1–4 fac parte integrantă din prezentul ordin.

 

Transpunere

 

Art. 17. – Prezentul ordin transpune Directiva Consiliului 2000/59/CE din 27 noiembrie 2000 privind instalatiile portuare de preluare a deseurilor generate de nave si a reziduurilor mărfii, publicată în Jurnalul Oficial nr. L 332 din 28 decembrie 2000, p. 0081–0090.

 

Intrarea în vigoare

 

Art. 18. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 19. – La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor si locuintei nr. 779/2002 privind instalatiile de receptie portuare pentru deseurile generate de navă si reziduurile mărfii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 862 din 29 noiembrie 2002.

 

Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului,

Gheorghe Dobre

 

Bucuresti, 3 martie 2006.

Nr. 322.


1) Regulamentul Consiliului CEE nr. 2.913/92 din 12 octombrie 1992 de stabilire a Codului vamal comunitar, publicat în Jurnalul Oficial nr. L 302 din 19 octombrie 1992, p. 1. Regulamentul a fost amendat prin Regulamentul (EC) nr. 955/1999 (Jurnalul Oficial nr. L 119 din 7 mai 1999, p. 1).

 

ANEXA Nr. 1

 

CERINTE

pentru elaborarea planurilor de preluare si gestionare a deseurilor în porturi

(conform art. 5 din ordin)

 

Planurile trebuie să facă referire la toate tipurile de deseuri generate de navă si la reziduurile mărfii provenind de la navele care fac escală în porturile românesti prevăzute în anexa nr. 4 si vor fi elaborate în functie de mărimea portului si de tipurile de nave.

Planurile de preluare si gestionare a deseurilor în porturi trebuie să cuprindă următoarele elemente:

a) evaluarea capacitătii instalatiilor de preluare portuare, avându-se în vedere necesitătile navelor care vizitează în mod uzual portul;

b) descrierea tipului si a capacitătii instalatiilor portuare de preluare;

c) descrierea detaliată a procedurilor pentru preluarea si gestionarea deseurilor generate de nave si a reziduurilor mărfii;

d) descrierea sistemului de tarifare;

e) procedurile de raportare a deficientelor apărute la instalatiile portuare de preluare;

f) procedurile pentru consultarea permanentă cu utilizatorii, agentii economici care gestionează deseuri, operatorii portuari si cu alte părti interesate; si

g) tipul si cantitătile de deseuri generate de nave si reziduurile mărfii preluate si gestionate.

Suplimentar, planurile trebuie să includă:

a) legislatia relevantă în vigoare si formalitătile privind predarea;

b) persoana sau persoanele responsabile cu implementarea planului;

c) descrierea echipamentului de pretratare si procesare în port, dacă există;

d) descrierea modului de înregistrare a preluărilor, folosit la instalatiile portuare de preluare, a cantitătilor preluate de deseuri generate de nave si de reziduuri ale mărfii; si

e) descrierea modului de depozitare a deseurilor generate de navă si a reziduurilor mărfii.

Procedurile privind preluarea si gestionarea deseurilor trebuie să fie conforme din toate punctele de vedere cu cerintele de management corespunzătoare reducerii progresive a impactului asupra mediului.

Informatii care trebuie să fie disponibile pentru toti utilizatorii porturilor:

a) referinte asupra importantei fundamentale a predării adecvate a deseurilor generate de nave si a reziduurilor mărfii;

b) localizarea instalatiilor portuare de preluare potrivit fiecărei dane, cu schemă/hartă;

c) lista deseurilor generate de nave si a reziduurilor mărfii;

d) lista punctelor de contact, a operatorilor si a serviciilor oferite;

e) descrierea procedurilor de predare;

f) descrierea sistemului de tarifare;

g) procedurile de raportare a deficientelor apărute la instalatiile portuare de preluare.

 

ANEXE

 

NOTIFICARE

NOTIFICATION

 

 

Pagina 1

Pagina a 2-a

Pagina a 3-a

Pagina a 4-a

Pagina a 5-a

Pagina a 6-a

Pagina a 7-a

Pagina a 8-a

Pagina a 9-a

 

 

ANEXA Nr. 4

 

LISTA PORTURILOR ROMÂNESTI

cărora li se aplică prevederile prezentului ordin

 

1. Mangalia

2. Belona

3. Constanta

4. Tomis

5. Midia

6. Agigea

7. Basarabi

8. Medgidia

9. Cernavodă

10. Călărasi

11. Sulina

12. Tulcea

13. Galati

14. Brăila