MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 174 (XVIII) - Nr. 385         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 4 mai 2006

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 281 din 28 martie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3711, art. 3712, art. 4001, art. 400 alin. 2 si art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 312 din 6 aprilie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3021 alin. 1 lit. c) si art. 306 alin. 1 din Codul de procedură civilă

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

516. – Hotărâre pentru aprobarea Memorandumului de cooperare economică dintre Ministerul Economiei si Comertului din România si Ministerul Economiei din Republica Slovenia, semnat la Ljubljana la 21 octombrie 2005

 

Memorandum de cooperare economică între Ministerul Economiei si Comertului din România si Ministerul Economiei din Republica Slovenia

 

523. – Hotărâre pentru aprobarea Programului de dezvoltare comunitară în localitatea Hădăreni, judetul Mures, pentru perioada 2006–2008

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

255. – Ordin al presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală privind modificarea si completarea Ordinului presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală nr. 233/2004 pentru aprobarea unor reglementări privind contorizarea consumatorilor racordati la sistemele publice centralizate de alimentare cu energie termică

 

262/330. – Ordin al ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale si al ministrului mediului si gospodăririi apelor privind conservarea populatiilor de sturioni din apele naturale si dezvoltarea acvaculturii de sturioni din România

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 281

din 28 martie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3711, art. 3712, art. 4001, art. 400 alin. 2 si art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Constantin Doldur – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Mihaela Cîrstea – procuror

Daniela Ramona Maritiu – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3711, 3712, 4001, art. 400 alin. 2 si art. 403 alin. 41 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Constantin Petcu în Dosarul nr. 5.874/2005 al Judecătoriei Onesti.

La apelul nominal răspunde, personal, autorul exceptiei, lipsă fiind celelalte părti, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Autorul exceptiei depune o cerere de recuzare a procurorului de sedintă si a magistratului-asistent desemnat în dosar.

Procurorul solicită respingerea cererii de recuzare.

Curtea respinge cererea de recuzare a procurorului de sedintă si a magistratului-asistent desemnat în dosar.

Cauza fiind în stare de judecată, autorul exceptiei solicită admiterea acesteia, depunând în acest sens note scrise la dosarul cauzei.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, face referire la jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 9 decembrie 2005, pronuntată în Dosarul nr. 5.874/2005, Judecătoria Onesti a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3711, 3712, 4001, art. 400 alin. 2 si art. 403 alin. 41 din Codul de procedură civilă. Exceptia a fost ridicată de Constantin Petcu într-o cauză ce are ca obiect solutionarea unei contestatii la executare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile de lege criticate contravin prevederilor art. 1 alin. (3) si (4), art. 16 alin. (1) si (2), art. 21 alin. (1) si (2), art. 53 alin. (1) si (2), art. 124 alin. (2) din Constitutie, precum si ale art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale. În esentă, autorul exceptiei sustine că prin folosirea sintagmei “printr-un alt titlu“, fără a se specifica în mod expres despre ce titlu este vorba, se încalcă prevederile constitutionale arătate mai sus. De asemenea, se arată că accesul la justitie este îngrădit prin obligatia plătii unei cautiuni în cuantum de 10% din valoarea obiectului cererii, în cazul în care s-a cerut suspendarea executării.

Judecătoria Onesti arată că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului arată că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că obligatia depunerii unei cautiuni nu aduce atingere principiului liberului acces la justitie, ci asigură premisele pentru realizarea unui proces echitabil. De altfel, textele de lege criticate sunt norme de procedură a căror reglementare este de competenta exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de procedură.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorulraportor, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Desi Curtea a fost sesizată cu dispozitiile art. 403 alin. 41, din motivarea exceptiei se observă că autorul acesteia se referă la dispozitiile art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă.

Astfel, obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 3711, 3712, 4001, art. 400 alin. 2 si art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă. Art. 3711 si 3712 au fost introduse prin art. I pct. 137 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 138/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 2 octombrie 2000. Alin. 3 al art. 3712 a fost introdus prin Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedură civilă, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 14 iulie 2005. Alin. 3 al art. 3712 a fost introdus initial prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 59/2001, dar această ordonantă a fost respinsă prin Legea nr. 69/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 612 din 14 iulie 2005. Textul alin. 3 al art. 3712 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 59/2001 este identic cu cel introdus prin Legea nr. 219/2005. Art. 4001, art. 400 alin. 2 si art. 403 alin. 4 au fost introduse prin art. I pct. 156 din

Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 138/2000. Art. 403 alin. 4 a fost modificat prin art. I pct. 71 din Legea nr. 219/2005.

Textele de lege criticate au următorul continut:

– Art. 3711: “Obligatia stabilită prin hotărârea unei instante sau printr-un alt titlu se aduce la îndeplinire de bunăvoie.

În cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligatia sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silită, potrivit dispozitiilor prezentei cărti, dacă legea nu prevede altfel.

Executarea silită are loc până la realizarea dreptului recunoscut prin titlul executoriu, achitarea dobânzilor, penalitătilor sau a altor sume, acordate potrivit legii prin acesta, precum si a cheltuielilor de executare.“;

– Art. 3712: “Pot fi executate silit obligatiile al căror obiect constă în plata unei sume de bani, predarea unui bun ori a folosintei acestuia, desfiintarea unei constructii, plantatii ori altei lucrări sau în luarea unei alte măsuri admise de lege. În cazul în care prin titlul executoriu au fost acordate dobânzi, penalităti sau alte sume, fără să fi fost stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de organul de executare, potrivit legii.

Dacă titlul executoriu contine suficiente criterii în functie de care organul de executare poate actualiza valoarea obligatiei stabilite în bani, indiferent de natura ei, se va proceda si la actualizarea sumei. În cazul în care titlul executoriu nu contine nici un asemenea criteriu, organul de executare va proceda la actualizare în functie de cursul monedei în care se face plata, determinat la data plătii efective a obligatiei cuprinse în titlul executoriu.“;

– Art. 400 alin. 2: “Contestatia privind lămurirea întelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu se introduce la instanta care a pronuntat hotărârea ce se execută. Dacă o asemenea contestatie vizează un titlu executoriu ce nu emană de la un organ de jurisdictie, competenta de solutionare apartine instantei de executare.“;

– Art. 4001: “Împărtirea bunurilor proprietate comună poate fi hotărâtă, la cererea părtii interesate, si în cadrul judecării contestatiei la executare.“;

– Art. 403 alin. 4: “În cazuri urgente, dacă s-a plătit cautiunea, presedintele instantei poate dispune, prin încheiere si fără citarea părtilor, suspendarea provizorie a executării până la solutionarea cererii de suspendare de către instantă.

Încheierea nu este supusă nici unei căi de atac. Cautiunea care trebuie depusă este în cuantum de 10% din valoarea obiectului cererii sau de 5 milioane lei pentru cererile neevaluabile în bani. Cautiunea depusă este deductibilă din cautiunea stabilită de instantă, dacă este cazul.“

În sustinerea neconstitutionalitătii acestor dispozitii legale autorul exceptiei invocă încălcarea prevederilor constitutionale ale art. 1 alin. (3) si (4) referitoare la statul român, ale art. 16 alin. (1) si (2) referitoare la egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (1) si (2) referitoare la accesul liber la justitie, ale art. 53 alin. (1) si (2) referitoare la restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti, precum si ale art. 124 alin. (2) referitoare la înfăptuirea justitiei. De asemenea, se invocă si încălcarea prevederilor art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale referitoare la dreptul la un proces echitabil.

În ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3711 din Codul de procedură civilă, Curtea retine că prin intermediul acestor dispozitii legiuitorul a instituit un ansamblu de mijloace procedurale menite să facă posibilă realizarea efectivă a dreptului chiar si în cazurile în care debitorul nu îsi execută de bunăvoie obligatia stabilită prin hotărârea unei instante sau printr-un alt titlu executoriu. Astfel, executarea silită intervine numai în cazul neexecutării de bunăvoie a măsurilor dispuse de judecător, fără a se încălca dispozitiile din legea fundamentală si din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, invocate de autorul exceptiei.

În ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3712 din Codul de procedură civilă, Curtea constată că prin Decizia nr. 323 din 9 septembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 789 din 10 noiembrie 2003, a statuat că textul de lege criticat nu reglementează o procedură de competenta instantelor judecătoresti, ci o procedură executională, dată în mod firesc în sarcina organului de executare. În cadrul acestei proceduri executorul judecătoresc nu are de solutionat un litigiu, ci de stabilit valoarea actualizată a obligatiilor de plată, potrivit elementelor si criteriilor cuprinse în titlul executoriu. Sub acest aspect, operatia de actualizare efectuată de executorul judecătoresc Ontruneste elementele unui act juridic administrativ care nu este supus principiilor procesual civile privind publicitatea si contradictorialitatea.

Împotriva acestui act, persoana care se consideră vătămată în drepturile sale, debitorul sau creditorul obligatiei de plată, are deschisă calea contestatiei la executare, potrivit art. 399–404 din Codul de procedură civilă. De asemenea, prin Decizia nr. 188 din 8 mai 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 426 din 18 iunie 2003, Curtea a statuat că dispozitiile art. 3712 din Codul de procedură civilă nu contravin prevederilor art. 1 alin. (3), art. 16 alin. (1) si (2), art. 21 si ale art. 24 alin. (1) din Constitutie.

În ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 400 alin. 2 din Codul de procedură civilă, Curtea retine că textul de lege criticat reglementează competenta pentru solutionarea contestatiei la executare, acestea fiind norme de procedură pe care, în temeiul art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală, legiuitorul are dreptul exclusiv de a le legifera, fără ca în acest fel să se încalce dispozitiile din Constitutie invocate de autorul exceptiei.

În ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4001 din Codul de procedură civilă, se constată că instanta de contencios constitutional a statuat prin Decizia nr. 379 din 14 octombrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 7 noiembrie 2003, că aceste dispozitii sunt constitutionale.

Astfel, Curtea a retinut, în esentă, că dispozitiile art. 4001 asigură, pe de o parte, protejarea intereselor patrimoniale ale acelor coproprietari care nu sunt parte în raportul juridic supus judecătii, iar, pe de altă parte, permit creditorilor să treacă la executarea silită al cărei obiect îl pot constitui doar bunurile debitorului. Prin efectul partajului, creditorul păstrează posibilitatea fie de a urmări întregul bun care a făcut obiectul partajului, dacă acesta a fost atribuit debitorului, fie sulta la care a fost obligat coproprietarul nedebitor căruia i-a fost atribuit bunul, fie partea cuvenită debitorului din pretul obtinut din vânzarea întregului imobil. Asa fiind, Curtea a retinut că reglementarea criticată are ca finalitate protejarea intereselor coproprietarilor nedebitori pusi în acest mod la adăpost de riscul de a fi obligati să participe la achitarea unei datorii care nu le incumbă, efectuând astfel o plată nedatorată.

În ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă, Curtea constată că, în urma modificării suferite de dispozitiile de lege criticate, în cazuri urgente presedintele instantei poate dispune prin încheiere si fără citarea părtilor suspendarea provizorie a executării până la solutionarea cererii de suspendare de către instantă. Suspendarea provizorie a executării va fi dispusă dacă s-a plătit cautiunea, care trebuie depusă în cuantum de 10% din valoarea obiectului cererii sau de 5 milioane lei pentru cererile neevaluabile în bani. Se constată că instituirea obligatiei de plată a cautiunii, ca o conditie a suspendării executării, în cazuri urgente, are o dublă finalitate, si anume, pe de o parte, aceea de a constitui o garantie pentru creditor în ceea ce priveste acoperirea eventualelor daune suferite ca urmare a întârzierii executării silite prin efectul suspendării acesteia si, pe de altă parte, de a preveni si limita eventualele abuzuri în valorificarea unui atare drept de către debitorii rău-platnici, fără a se încălca dispozitiile din Legea fundamentală si din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, invocate de autorul exceptiei.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3711, 3712, 4001, art. 400 alin. 2 si art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Constantin Petcu în Dosarul nr. 5.874/2005 al Judecătoriei Onesti.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 28 martie 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Daniela Ramona Maritiu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 312

din 6 aprilie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3021 alin. 1 lit. c) si art. 306 alin. 1 din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Constantin Doldur – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Ion Tiucă – procuror

Doina Suliman – magistrat-asistent sef

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3021 alin. 1 lit. c) si art. 306 alin. 1 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Dumitru Coca în Dosarul nr. 918/2005 al Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a IX-a civilă si pentru cauze privind proprietatea intelectuală.

La apelul nominal se prezintă, pentru autorul exceptiei, avocatul Elena Drăgoescu, cu delegatie la dosar. Lipsesc părtile Ion Clapon si Florentina Clapon, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Avocatul autorului exceptiei solicită admiterea acesteia pentru motivele invocate în fata instantei de judecată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 15 noiembrie 2005, pronuntată în Dosarul nr. 918/2005, Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a IX-a civilă si pentru cauze privind proprietatea intelectuală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3021 alin. 1 lit. c) si art. 306 alin. 1 din Codul de procedură civilă. Exceptia a fost ridicată de Dumitru Coca, prin avocat, cu ocazia solutionării recursului formulat împotriva Deciziei civile nr. 1.096/A din 29 septembrie 2004 pronuntată de Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a VII-a civilă si litigii de muncă în Dosarul nr. 2.323/Civ/2004.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia consideră că textele de lege criticate contravin prevederilor constitutionale ale art. 1 alin. (3), art. 11 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (1), (2) si (3), art. 53, precum si ale art. 6 paragraful 1 si art. 18 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale. În acest sens, arată că “este normal a fi reglementat un termen pentru exercitarea unei căi de atac în justitie în vederea evitării tergiversării unei cauze, însă este o încălcare a dreptului la apărare si o îngrădire a dreptului de exercitare a drepturilor constitutionale impunerea motivării si dezvoltării motivelor de recurs în termenul de exercitare a căii de atac“. În sustinerea acestor argumente autorul exceptiei invocă dispozitiile art. 132 alin. 1, art. 287 alin. 1 si 2 si art. 292 alin. 2 din Codul de procedură civilă.

Instanta de judecată apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, dispozitiile de lege criticate fiind în concordantă cu normele constitutionale si reglementările internationale invocate.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate nu contravin prevederilor constitutionale invocate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit în cauză de judecătorul-raportor, sustinerile avocatului autorului exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 3021 alin. 1 lit. c) si art. 306 alin. 1 din Codul de procedură civilă, cu următorul cuprins:

– Art. 3021 alin. 1 lit. c): “Cererea de recurs va cuprinde, sub sanctiunea nulitătii, următoarele mentiuni: [...]

c) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul si dezvoltarea lor sau, după caz, mentiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separate;“;

– Art. 306 alin. 1: “Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu exceptia cazurilor prevăzute în alin. 2.“

În sustinerea neconstitutionalitătii acestor dispozitii legale autorul exceptiei invocă, fără însă a evidentia în ce constă pretinsa relatie de contrarietate, prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (3) – statul de drept, art. 11 alin. (2) – dreptul international si dreptul intern, art. 16 alin. (1) – egalitatea în drepturi, art. 20 alin. (1) – tratatele internationale privind drepturile omului, art. 21 alin. (1) – accesul liber la justitie si art. 53 – restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti. De asemenea, consideră că sunt înfrânte dispozitiile art. 6 paragraful 1 si art. 18 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil si, respectiv, limitarea folosirii restrângerii drepturilor.

Analizând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că Legea fundamentală nu cuprinde prevederi referitoare la obligativitatea existentei tuturor căilor de atac, ci statuează prin art. 129 si art. 126 alin. (2) că exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătoresti si procedura de judecată sunt stabilite prin lege, adică potrivit normelor de procedură. Din aceste prevederi constitutionale rezultă că legiuitorul are libertatea de a stabili cazurile si conditiile în care părtile interesate si Ministerul Public pot exercita căile de atac. În acest sens, în privinta conditiilor de exercitare a căilor de atac, legiuitorul poate să reglementeze termenele de declarare a acestora, forma în care trebuie să fie făcută declaratia, continutul său, instanta la care se depune, competenta si modul de judecare, solutiile ce pot fi adoptate si altele de acelasi gen, fără ca prin aceasta să se aducă atingere dreptului în substanta sa sau principiilor si textelor constitutionale de referintă.

Nici reglementările internationale nu impun în materia exercitării căilor de atac. Astfel, Curtea de la Strasbourg, în Cazul Beˇlesˇ si altii contra Cehiei din 12 noiembrie 2002, a constatat că dreptul de acces la un tribunal nu este absolut si se pretează la limitări implicit admise, în special în ceea ce priveste conditiile de admisibilitate a unui recurs, având în vedere că presupune reglementarea din partea statului care se bucură, în această privintă, de o anumită marjă de apreciere.

În spetă, autorul exceptiei solicită să se constate incidenta dispozitiilor art. 132 alin. 1, art. 287 alin. 1 si 2 sau art. 292 alin. 2 din Codul de procedură civilă, în locul celor ale art. 3021 alin. 1 lit. c) si art. 306 alin. 1 din acelasi cod, ceea ce este inadmisibil.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3021 alin. 1 lit. c) si art. 306 alin. 1 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Dumitru Coca în Dosarul nr. 918/2005 al Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a IX-a civilă si pentru cauze privind proprietatea intelectuală.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 6 aprilie 2004.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent sef,

Doina Suliman

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Memorandumului de cooperare economică dintre Ministerul Economiei si Comertului din România si Ministerul Economiei din Republica Slovenia, semnat la Ljublijana la 21 octombrie 2005

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 20 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. – Se aprobă Memorandumul de cooperare economică dintre Ministerul Economiei si Comertului din România si Ministerul Economiei din Republica Slovenia, semnat la Ljublijana la 21 octombrie 2005.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul economiei si comertului,

Codrut Ioan Seres

p. Ministrul afacerilor externe,

Anton Niculescu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 19 aprilie 2006.

Nr. 516.

 

MEMORANDUM DE COOPERARE ECONOMICĂ

între Ministerul Economiei si Comertului din România si Ministerul Economiei din Republica Slovenia*)

 


*) Traducere.

 

Ministerul Economiei si Comertului din România si Ministerul Economiei din Republica Slovenia, denumite în continuare părti contractante,

reafirmând relatiile de prietenie dintre statele si popoarele lor,

din dorinta de a promova dezvoltarea cooperării lor economice în domenii de interes reciproc pe baza egalitătii si avantajului reciproc,

luând în considerare avantajul reciproc care rezultă din cresterea schimburilor comerciale si din dorinta de a consolida pe mai departe relatiile, în special prin promovarea comertului bilateral, relatiilor economice si unei mai strânse cooperări, si

tinând cont de obligatiile statelor lor rezultate din acordurile internationale,

au convenit următoarele:

 

ARTICOLUL 1

 

Părtile contractante, respectând propriile legi, reglementări si alte prevederi legale si luând în considerare obligatiile si acordurile lor internationale, vor întreprinde toate eforturile pentru a dezvolta si întări cooperarea economică pe baze cât mai largi posibil si în toate domeniile de interes si avantaj reciproc.

 

ARTICOLUL 2

 

Părtile contractante vor depune eforturi să creeze conditii favorabile pentru a întări cooperarea economică, în special prin:

– facilitarea si sprijinirea schimbului si contactelor dintre operatorii lor economici;

– crearea unei atmosfere favorabile pentru investitii;

– facilitarea schimbului de informatii economice si de afaceri;

– sprijinul reciproc în organizarea de târguri, expozitii, simpozioane etc.;

– facilitarea schimbului de informatii privind activitătile de pe pietele interne, inclusiv regulile privind protectia consumatorilor;

– crearea unui climat favorabil pentru cooperarea în domeniile întreprinderilor mici si mijlocii si dezvoltării spiritului anteprenorial;

– încurajarea cooperării si activitătilor din domeniul turismului.

 

ARTICOLUL 3

 

Prin prezentul memorandum de cooperare economică părtile contractante instituie o comisie mixtă românoslovenă, care se va ocupa de domeniile reglementate de acesta si:

– va identifica domeniile pentru care cooperarea dintre părtile contractante urmează să fie extinsă, va propune măsuri si va elabora recomandări pentru aplicarea lor;

– va pregăti propunerile pentru îmbunătătirea posibilitătilor de cooperare dintre operatorii economici din cele două state;

– va schimba informatii privind situatia economică în cele două state, privind reglementările, programele economice si alte informatii de interes reciproc;

– va identifica problemele care afectează comertul si cooperarea economică bilaterală si va propune măsuri pentru solutionarea lor.

 

ARTICOLUL 4

 

Comisia mixtă va fi formată din reprezentanti ai părtilor contractante si, dacă se va considera necesar, vor putea fi, de asemenea, invitati să participe reprezentanti ai altor entităti din sectorul public sau privat.

 

ARTICOLUL 5

 

1. Comisia mixtă se va întruni de regulă o dată pe an sau, dacă se va considera necesar, la cererea uneia dintre părtile contractante.

2. Programarea întâlnirilor si agenda Comisiei mixte vor fi convenite de părtile contractante.

3. Partea contractantă gazdă va asigura consemnarea dezbaterilor si a concluziilor desprinse în cadrul întâlnirilor Comisiei mixte, aceste documente urmând să fie semnate de conducătorii ambelor delegatii la finalul întâlnirii.

 

ARTICOLUL 6

 

Fiecare parte contractantă poate solicita oricând un amendament la prezentul memorandum de cooperare economică, prin canalele diplomatice.

 

ARTICOLUL 7

 

1. Prezentul memorandum de cooperare economică va intra în vigoare din prima zi a celei de a doua luni din momentul primirii ultimei notificări prin care cele două părti se informează reciproc în legătură cu îndeplinirea procedurilor legale interne de intrare în vigoare a acestuia si va avea o valabilitate de un (1) an, cu prelungire automată pe perioade egale.

2. Oricare dintre părtile contractante se poate retrage din prezentul memorandum de cooperare economică prin informarea celeilalte părti contractante asupra intentiei sale, în scris, cu 3 luni înaintea expirării oricăreia dintre perioadele de un an.

Semnat în două exemplare, la 21 octombrie 2005, la Ljubljana, în limba engleză, ambele texte fiind egal autentice.

 

Ministrul economiei si comertului din România,

Codrut Ioan Seres

Ministrul economiei din Republica Slovenia,

Andrej Vizjak

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Programului de dezvoltare comunitară în localitatea Hădăreni, judetul Mures, pentru perioada 2006–2008

 

Având în vedere angajamentele asumate de Guvernul României în fata Curtii Europene a Drepturilor Omului, în domeniul protectiei drepturilor omului, în special a minoritătii romilor, criteriu politic de aderare a României la Uniunea Europeană, constând în adoptarea unor măsuri generale, în scopul prevenirii si combaterii discriminării, prevenirii si solutionării conflictelor care pot genera violente, stimulării participării romilor la viata economică, socială, educatională, culturală si politică etc., măsuri menite să îmbunătătească relatiile dintre membrii comunitătii locale din localitatea Hădăreni, judetul Mures,

în temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările ulterioare, si al art. 11 lit. a) din Legea bugetului de stat pe anul 2006 nr. 379/2005,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. – Se aprobă Programul de dezvoltare comunitară în localitatea Hădăreni, judetul Mures, pentru perioada 2006–2008, si bugetul alocat acestuia, prevăzute în anexele nr. 1 si 2*), care fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. – (1) Sumele necesare pentru finantarea programului prevăzut la art. 1 se asigură de la bugetul de stat prin bugetul Secretariatului General al Guvernului alocat Agentiei Nationale pentru Romi pentru anii 2006–2008.

Coordonarea programului va fi realizată de către Secretariatul General al Guvernului, Agentia Natională pentru Romi si ministerele implicate în implementarea acestuia.

Agentia Natională pentru Romi va detine răspunderea în ceea ce priveste derularea financiară a programului.

(2) Sumele necesare în anul 2006 se asigură din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prin suplimentarea bugetului Secretariatului General al Guvernului pentru Agentia Natională pentru Romi la capitolul 67.01 “Cultură, recreere si religie“, titlul 55 “Alte transferuri“, articolul/alineatul 550118 “Alte transferuri curente interne“ cu suma de 1.500 mii lei (RON).

Art. 3. – Se autorizează Ministerul Finantelor Publice să introducă, la propunerea ordonatorului principal de credite, modificările corespunzătoare în structura bugetului de stat si în volumul si structura bugetului Secretariatului General al Guvernului pe anul 2006, potrivit art. 2 alin. (2).

Art. 4. – Ministerele si celelalte autorităti ale administratiei publice centrale cu atributii în domeniu vor actiona pentru realizarea prevederilor cuprinse în programul prevăzut la art. 1.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul delegat pentru coordonarea

Secretariatului General al Guvernului,

Mihai Alexandru Voicu

p. Ministrul afacerilor externe,

Anton Niculescu,

secretar de stat

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

Ministrul muncii, solidaritătii sociale si familiei,

Gheorghe Barbu

Presedintele Agentiei Nationale pentru Romi,

Mariea Ionescu

p. Ministrul finantelor publice,

Doina-Elena Dascălu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 19 aprilie 2006.

Nr. 523.

 

ANEXE 

 

Pagina 1

Pagina a 2-a

Pagina a 3-a

Pagina a 4-a

Pagina a 5-a

Pagina a 6-a

Pagina a 7-a

Pagina a 8-a

Pagina a 9-a

Pagina a 10-a

Pagina a 11-a

Pagina a 12-a

Pagina a 13-a

Pagina a 14-a

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

AUTORITATEA NATIONALĂ DE REGLEMENTARE

PENTRU SERVICIILE PUBLICE DE GOSPODĂRIE COMUNALĂ

 

ORDIN

privind modificarea si completarea Ordinului presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală nr. 233/2004 pentru aprobarea unor reglementări privind contorizarea consumatorilor racordati la sistemele publice centralizate de alimentare cu energie termică

 

Având în vedere dispozitiile art. 6 alin. (1) lit. a) si ale art. 11 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 373/2002 privind organizarea si functionarea Autoritătii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală – A.N.R.S.C., cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul art. 10 alin. (5) si (6) din Hotărârea Guvernului nr. 373/2002, cu modificările si completările ulterioare,

presedintele Autoritătii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală emite prezentul ordin.

Art. I. – Anexa nr. 1 “Metodologia de repartizare si facturare a consumurilor individuale de energie termică în imobile de tip condominiu“ la Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală nr. 233/2004, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 862 din 21 septembrie 2004, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La articolul 2, alineatul (3) va avea următorul cuprins:

“(3) Principiile de repartizare a cheltuielilor aferente consumurilor individuale de energie termică pot fi aplicate si în cadrul asociatiilor de proprietari cu care nu sunt încheiate conventii de facturare individuală, în baza propriilor metodologii de repartizare stabilite de asociatiile respective în conditiile legii.“

2. La articolul 3 punctul 3.17, litera b) va avea următorul cuprins:

“b) toate instalatiile condominiului aflate în folosintă comună, cu care este înzestrată clădirea, ca de exemplu: conductele de apa caldă si de încălzire care trec prin proprietatea comună si cea individuală si la care pot fi racordate instalatiile individuale de încălzire si de apă caldă prin punctele de distributie din apartamente sau spatiile cu altă destinatie decât cea de locuintă.“

3. La articolul 3, după punctul 3.17 se introduce un nou punct, punctul 3.171, cu următorul cuprins:

“3.171. pret local – pretul pentru energia termică furnizată populatiei prin sistemele centralizate, aprobat de consiliile locale si, respectiv, de Consiliul General al Municipiului Bucuresti;“.

4. La articolul 3, punctul 3.23 va avea următorul cuprins:

“3.23. repartizarea cheltuielilor cu energia termică – totalitatea actiunilor si activitătilor desfăsurate de prestator în scopul determinării cotelor-părti din cheltuielile totale aferente energiei termice înregistrate de grupul de măsurare/contoare montat la bransamentul termic al condominiului;“.

5. La articolul 3 punctul 3.28, litera a) va avea următorul cuprins:

“a) temperatura de intrare a agentului termic în corpul de încălzire este de 90şC;“.

6. La articolul 3 punctul 3.28, litera b) va avea următorul cuprins:

“b) temperatura de iesire a agentului termic din corpul de încălzire este de 70şC;“.

7. La articolul 4, partea introductivă a alineatului (1) va avea următorul cuprins:

“Art.4. – (1) Metodologia de repartizare si facturare individuală a consumurilor de energie termică pentru încălzire în imobilele de tip condominiu unde nu sunt montate sisteme de repartizare a costurilor poate fi aplicată numai în cazul în care:“.

8. La articolul 8, alineatul (3) va avea următorul cuprins:

“(3) Cotele de energie termică pentru încălzire, repartizate conform criteriului stabilit la alin. (1), se facturează la pretul national de referintă sau la pretul local, după caz.“

9. La articolul 12, alineatul (2) se abrogă.

10. La articolul 12, alineatul (3) se abrogă.

11. Articolul 20 va avea următorul cuprins:

“Art.20. – În cazul în care există condominii cu centrale termice montate la nivel de scară sau de bloc, ce nu sunt dotate cu contoare de energie termică pentru defalcarea cheltuielilor aferente încălzirii si apei calde de consum, atunci cantitatea de combustibil utilizat pentru furnizarea căldurii se consideră, în perioada de încălzire, în procent de 80% din cantitatea de combustibil consumat.“

12. Articolul 21 va avea următorul cuprins:

“Art.21. – În cazul în care există condominii cu puncte termice proprii montate la nivel de scară sau de bloc, ce nu sunt dotate cu contoare de energie termică pentru defalcarea cheltuielilor aferente încălzirii si apei calde de consum, atunci energia termică utilizată pentru furnizarea căldurii se consideră, în perioada de încălzire, în procent de 80% din energia termică consumată.“

13. La articolul 27 alineatul (1), litera a) va avea următorul cuprins:

“a) contravaloarea cotei individuale de energie termică aferente părtilor comune (Cindiv. pc ap):

Cindiv. pc ap = Qindiv. pc înc. x PNR,

unde:

PNR reprezintă pretul national de referintă sau pretul local, după caz;“.

14. La articolul 27, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

“(2) Factura individuală reprezentând contravaloarea energiei termice consumate pentru încălzire, ce trebuie achitată de un proprietar al unui spatiu cu destinatie de locuintă, desprins de la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică, va contine contravaloarea cotei individuale de energie termică aferente părtilor comune

(Cindiv. pc ap):

Cindiv. pc ap = Qindiv. pc înc. x PNR,

unde:

PNR reprezintă pretul national de referintă sau pretul local, după caz.“

15. La articolul 28, partea introductivă a alineatului (1) va avea următorul cuprins:

“Art.28. – (1) Metodologia de repartizare si facturare individuală a consumurilor de energie termică pentru încălzire în imobilele de tip condominiu unde sunt montate sisteme de repartizare a costurilor poate fi aplicată numai în cazul în care:“.

16. Articolul 30 va avea următorul cuprins:

“Art.30. – În cazul în care în condominiu există spatii cu altă destinatie decât cea de locuintă, alimentate de la bransamentul termic comun al condominiului si pentru care nu este respectată încă prevederea de separare a instalatiilor, repartizarea cheltuielilor cu energia termică pentru încălzire se face conform indicatiilor repartitoarelor de costuri pentru încălzire montate în aceste spatii, fără aplicarea factorilor de amplasare, sau proportional cu suprafata echivalentă termic a corpurilor de încălzire din spatiile respective, majorată cu 20%.“

17. La articolul 31, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

“(2) În cazul în care proprietarii spatiilor cu destinatie mixtă din condominiu, unde se desfăsoară efectiv activităti, nu asigură montarea repartitoarelor de costuri pentru încălzire, repartizarea cheltuielilor pentru încălzire se face proportional cu suprafata echivalentă termic a corpurilor de încălzire din spatiile respective, majorată cu 10%.“

18. La articolul 33, alineatul (3) va avea următorul cuprins:

“(3) Cotele de energie termică pentru încălzire, repartizate conform criteriului stabilit la alin. (1), se facturează la pretul national de referintă sau la pretul local, după caz.“

19. La articolul 38, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

“Art.38. – (1) Repartizarea cheltuielilor/consumurilor individuale de energie termică pentru încălzire se face de către prestator, care are obligatia de a preda tabelul centralizator cu consumurile individuale ce revin fiecărui spatiu din condominiu furnizorului de energie termică si asociatiei de proprietari, la datele stabilite în contractul de furnizare a energiei termice.“

20. La articolul 38, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

“(11) Furnizorul de energie termică este obligat să transmită prestatorului consumurile înregistrate de mijloacele de măsurare legale sau consumurile evaluate, în maximum 4 zile de la citirea/evaluarea contoarelor de pe bransamentul termic.“

21. Partea introductivă a articolului 41 va avea următorul cuprins:

“Art.41. – Pentru determinarea consumurilor individuale pentru încălzire, prestatorii vor respecta următoarele etape:“.

22. La articolul 44 alineatul (1), litera a) va avea următorul cuprins:

“a) contravaloarea cotei individuale de energie termică aferente părtilor comune (Cindiv. pc ap):

Cindiv. pc ap = Qindiv. pc înc. x PNR,

unde:

PNR reprezintă pretul national de referintă sau pretul local, după caz;“.

23. La articolul 44, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

“(2) Factura individuală reprezentând contravaloarea energiei termice pentru încălzire, ce trebuie achitată de un proprietar al unui spatiu cu destinatie de locuintă, desprins de la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică, dar care are asigurată altă sursă de căldură, va contine contravaloarea cotei individuale de energie termică aferente părtilor comune (Cindiv. pc ap):

Cindiv. pc ap = Qindiv. pc înc. x PNR,

unde:

PNR reprezintă pretul national de referintă sau pretul local, după caz.“

24. Articolul 45 va avea următorul cuprins:

“Art.45. – Factura individuală cuprinzând contravaloarea energiei termice pentru încălzire, ce trebuie achitată de un proprietar al unui spatiu cu destinatie de locuintă, desprins de la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică, dar care nu are asigurată altă sursă de căldură, va contine contravaloarea cotei individuale de energie termică aferente părtilor comune (Cindiv. pc ap):

Cindiv. pc ap = Qindiv. pc înc. x PNR,

unde:

PNR reprezintă pretul national de referintă sau pretul local, după caz.“

25. La articolul 51, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

“(2) Cotele de energie termică pentru apa caldă de consum, repartizate conform criteriului stabilit la alin. (1), se facturează la pretul national de referintă sau la pretul local, după caz.“

26. La articolul 59, litera a) va avea următorul cuprins:

“a) contravaloarea cotei individuale de energie termică aferente consumului de apă caldă din proprietatea individuală (Cindiv. ap acc):

Cindiv. ap acc = Qindiv. ap acc x PNR,

unde:

PNR reprezintă pretul national de referintă sau pretul local, după caz;“.

27. Articolul 60 va avea următorul cuprins:

“Art.60. – Factura individuală reprezentând contravaloarea energiei termice aferente apei calde de consum, ce trebuie achitată de un proprietar al unui spatiu cu destinatie de locuintă, desprins de la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică, va contine contravaloarea cotei individuale de energie termică aferente părtilor comune (Cindiv. pc ap):

Cindiv. pc ap = Q indiv. pc acc x PNR,

unde:

PNR reprezintă pretul national de referintă sau pretul local, după caz.“

28. Articolul 62 va avea următorul cuprins:

“Art.62. – (1) Contoarele de apă caldă care au aprobare de model si verificare metrologică initială pot fi utilizate ca repartitoare de costuri pentru apă caldă.

(2) Pentru garantarea corectitudinii înregistrărilor si încadrarea în erorile tolerate, maxim admisibile, asociatiile de proprietari/locatari pot solicita Biroului Român de Metrologie Legală verificarea, contra cost, în baza unor normative tehnice special întocmite în acest scop, a contoarelor de apă utilizate ca repartitoare de costuri.

(3) După verificare, contoarele utilizate ca repartitoare de costuri care au îndeplinit conditiile stabilite în normativele tehnice se pot monta si utiliza în instalatie.

(4) Este interzisă montarea în instalatii a contoarelor de apă utilizate ca repartitoare de costuri care nu au îndeplinit conditiile stabilite în normativele tehnice.“

29. La articolul 69, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

“(2) Cotele de energie termică pentru apa caldă de consum, repartizate conform criteriului stabilit la alin. (1), se facturează la pretul national de referintă sau la pretul local, după caz.“

30. La articolul 78, litera a) va avea următorul cuprins:

“a) contravaloarea cotei individuale de energie termică aferente consumului de apă caldă din proprietatea individuală (Cindiv. ap acc):

Cindiv. ap acc = Qindiv. ap acc x PNR,

unde:

PNR reprezintă pretul national de referintă sau pretul local, după caz.“

31. La articolul 79, litera a) va avea următorul cuprins:

“a) contravaloarea cotei individuale de energie termică aferente părtilor comune (Cindiv. pc ap):

Cindiv. pc ap = Qpc acc x K x PNR,

unde:

PNR reprezintă pretul national de referintă sau pretul local, după caz;“.

32. La articolul 86 alineatul (1), litera a) va avea următorul cuprins:

“a) livrării si montării de repartitoare de costuri neconforme cu standardele române SR EN 834 si SR EN 835, respectiv cu cerintele din Normativul tehnic privind conditiile de montare si exploatare a sistemelor de repartizare a costurilor pentru încălzire si apă caldă de consum;“.

Art. II. – Anexa nr. 3 “Normativ tehnic privind conditiile de montare si exploatare a sistemelor de repartizare a costurilor pentru încălzire si apă caldă de consum“ la Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale de

Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală nr. 233/2004, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 862 din 21 septembrie 2004, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La articolul 2, alineatul (4) se abrogă.

2. La articolul 6, litera d) va avea următorul cuprins:

“d) pentru fiecare combinatie, corp de încălzire repartitor de costuri se cunosc factorii de evaluare specifici prevăzuti în SR EN 834, respectiv SR EN 835, factorii de amplasare corespunzători pozitiei incintei încălzite în cadrul condominiului, precum si suprafata echivalentă termic si debitul de agent termic nominal;“.

3. La articolul 6, litera f) va avea următorul cuprins:

“f) încălzirea incintei nu se realizează: prin pardoseală, prin plafon, cu aer cald, cu aeroterme, agentul termic utilizat nu este aburul, precum si în toate cazurile stabilite de standardele SR EN 834, respectiv SR EN 835;“.

4. La articolul 6, litera g) se abrogă.

5. La articolul 6, litera i) va avea următorul cuprins:

“i) cel putin 80% din proprietarii spatiilor cu destinatie de locuintă au montate sisteme de repartizare a costurilor pe toate corpurile de încălzire racordate la instalatia interioară de distributie a energiei termice din condominiu, conditie ce trebuie respectată si în cazul imobilelor tip condominiu în care sunt constituite mai multe asociatii de proprietari/locatari, din care numai unul are calitatea de titular de contract de furnizare a energiei termice.“

6. La articolul 8, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

“Art.8. – (1) Pentru a fi montate si utilizate, repartitoarele electronice de costuri trebuie să îndeplinească cerintele tehnice prevăzute în SR EN 834. Conformitatea cu aceste cerinte trebuie să rezulte din documentatia tehnică a produsului si certificatul de conformitate emis de o unitate autorizată.“

7. Partea introductivă a articolului 11 va avea următorul cuprins:

“Art.11. – Procedura de calcul utilizată la repartizarea costurilor cu repartitoare de costuri trebuie să contină:“.

8. La articolul 15, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

“(2) În cazul în care gradul de corelare este determinat în alte conditii decât cele precizate în SR EN 834, aceste conditii trebuie definite în documentele încheiate la darea în exploatare a repartitoarelor, iar prestatorul garantează că aceste conditii au fost definitorii pentru toate repartitoarele montate în condominiu.“

9. La articolul 18, alineatul (2) se abrogă.

10. La articolul 22 litera d), punctul 3 se abrogă.

11. Articolul 29 se abrogă.

12. La articolul 44, alineatul (1) se abrogă.

13. La articolul 44, alineatul (2) se abrogă.

14. Articolul 48 va avea următorul cuprins:

“Art.48. – Pentru un condominiu, repartitoarele de costuri pentru încălzire si apă caldă vor fi de acelasi tip, iar montarea acestora se realizează, pentru toti membrii asociatiei, de acelasi prestator.“

Art. III. – Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Autoritătii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală,

Jeanina Preda

 

Bucuresti, 14 aprilie 2006.

Nr. 255.

 

MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR SI DEZVOLTĂRII RURALE

Nr. 262 din 18 aprilie 2006

MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODĂRIRII APELOR

Nr. 330 din 5 aprilie 2006

 

ORDIN

privind conservarea populatiilor de sturioni din apele naturale si dezvoltarea acvaculturii de sturioni din România

 

Având în vedere studiile stiintifice care demonstrează un declin continuu al populatiilor speciilor de sturioni,

tinând cont si de evolutia îngrijorătoare a capturilor de sturioni înregistrate în România după anul 2000,

luând în considerare dezvoltarea actuală nesatisfăcătoare a acvaculturii de sturioni din România în comparatie cu alte tări europene si chiar din regiunea Dunării inferioare,

tinând cont de precedentul disparitiei în ultimul secol a speciilor de sturioni din alte fluvii europene,

tinând cont de importanta si protectia internatională acordată speciilor periclitate de sturioni de către Conventia privind comertul international cu specii sălbatice de faună si floră pe cale de disparitie, adoptată la Washington la 3 martie 1973 (CITES),

în temeiul art. 122 alin. (1) si alin. (2) lit. d) din Legea nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul si acvacultura, republicată, cu modificările si completările ulterioare, al art. 27 lit. b) si e) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 462/2001,

văzând Referatul stiintific nr. 222 din 20 ianuarie 2006, întocmit de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare “Delta Dunării“, Tulcea, si Avizul Academiei Române, Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, nr. 994 din 8 martie 2006,

văzând Referatul de aprobare comun nr. 4.705 din 22 martie 2006 si nr. 15.765 din 3 aprilie 2006,

în baza art. 9 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 155/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale, cu modificările si completările ulterioare,

în baza art. 5 alin. (8) din Hotărârea Guvernului nr. 408/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale si ministrul mediului si gospodăririi apelor emit prezentul ordin.

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. – (1) Obiectul prezentului ordin îl constituie conservarea populatiilor de sturioni din apele naturale aflate în diverse grade de periclitare si dezvoltarea acvaculturii de sturioni.

(2) Speciile de sturioni la care face referire alin. (1) sunt:

a) viză (Acipenser nudiventris) – specie critic periclitată/extinctă;

b) nisetru (Acipenser gueldenstaedti) – specie periclitată;

c) păstrugă (Acipenser stellatus) – specie periclitată;

d) cegă (Acipenser ruthenus) – specie vulnerabilă;

e) morun (Huso huso) – specie periclitată.

Art. 2. – Scopul prezentului ordin este asigurarea conservării si refacerii populatiilor de sturioni din speciile prezentate la art. 1 alin. (2), prin interzicerea temporară a pescuitului în scop comercial si instituirea unor măsuri speciale de dezvoltare a acvaculturii sturionilor.

 

CAPITOLUL II

Conservarea si refacerea populatiilor de sturioni din regiunea de nord-vest a Mării Negre si a Dunării

 

Art. 3. – (1) Pentru conservarea populatiilor de sturioni, începând cu data publicării prezentului ordin se interzice:

a) pescuitul în scop comercial al speciilor de sturioni, pentru o perioadă de 10 ani;

b) comercializarea produselor si subproduselor obtinute de la sturioni capturati pe teritoriul României;

c) folosirea oricăror unelte sau echipamente de pescuit sturioni, inclusiv ohane si carmace, în zonele de pescuit din apele naturale românesti.

(2) Exemplarele de sturioni capturate accidental sunt redate în mediul natural, indiferent de starea acestora.

Art. 4. – (1) Autoritatea publică centrală pentru protectia mediului si gospodărirea apelor si autoritatea publică centrală pentru agricultură, păduri si dezvoltare rurală adoptă, la propunerea Autoritătii Stiintifice CITES pentru Acipenseriforme si a Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultură, programe de repopulare si/sau de populare de sustinere cu puiet de sturioni din speciile prevăzute la art. 1 alin. (2), a căror reproducere în mediul natural este deficitară.

(2) Principalul obiectiv al programelor de repopulare si/sau de populare de sustinere cu puiet de sturioni este asigurarea conservării populatiilor de sturioni si mentinerii diversitătii genetice a acestora prin stabilirea numărului de exemplare vii, a modului de capturare si utilizare a reproducătorilor vii de sturioni, a metodelor de reproducere artificială, a modului de înregistrare si marcare a reproducătorilor si puietului de sturioni pentru repopulare si/sau populare de sustinere.

 

CAPITOLUL III

Dezvoltarea acvaculturii de sturioni

 

Art. 5. – (1) Se admite pescuitul reproducătorilor vii de sturioni în vederea folosirii acestora în scopul reproducerii artificiale pentru obtinerea de puiet pentru acvacultură si popularea de sustinere a bazinelor piscicole naturale cu respectarea următoarelor conditii:

a) capturarea unui număr limitat de reproducători vii de sturioni din speciile prevăzute la art. 1 alin. (2), prin metode de pescuit nedistructive si pe baza unei autorizatii speciale emise de Agentia Natională pentru Pescuit si Acvacultură;

b) asigurarea realizării programelor prevăzute la art. 4 alin. (1) prin conditionarea obtinerii autorizatiei speciale pentru capturarea reproducătorilor în scopul producerii materialului biologic de populare necesar acvaculturii de sturioni si de participarea la aceste programe;

c) anual, până la 15 noiembrie, la recomandarea Autoritătii Stiintifice CITES pentru Acipenseriforme, Agentia Natională pentru Pescuit si Acvacultură stabileste numărul de reproducători din fiecare specie de sturioni care va fi admis pentru pescuit si va fi negociat regional si transmis Secretariatului CITES până le 30 noiembrie;

d) utilizarea obligatorie a unor metode de reproducere artificială care să asigure supravietuirea reproducătorilor;

e) utilizarea obligatorie a personalului calificat în domeniul acvaculturii si pescuitului;

f) achizitionarea de către Agentia Natională pentru Pescuit si Acvacultură a echipamentelor necesare marcării tuturor reproducătorilor capturati cu cipuri de tip Passive Integrated Transponder (PIT);

g) la capturarea reproducătorilor de sturioni este obligatorie marcarea acestora cu cipuri de tip Passive Integrated Transponder (PIT) de către inspectorul piscicol de zonă;

h) puietul de sturioni destinat repopulării sau populării de sustinere va fi marcat cu sârmulite codate (CWT), înaintea eliberării acestuia în mediul natural;

i) achizitionarea de către Agentia Natională pentru Pescuit si Acvacultură de echipamente care permit citirea codurilor cipurilor cu care au fost marcati reproducătorii si puietul de sturioni, precum si urmărirea acestora după eliberarea în mediul lor natural;

j) cresterea puietului de sturioni în unitătile licentiate pentru producerea de puiet de sturioni pentru popularea Dunării până la lungimea totală minimă de 10 cm/exemplar;

k) obtinerea puietului de sturioni pentru repopulare si/sau populare de sustinere prin capturarea unui număr minim de reproducători, conform anexei nr. 1.

(2) Autoritatea publică centrală pentru protectia mediului si gospodărirea apelor asigură suportul financiar necesar Autoritătii Stiintifice CITES pentru Acipenseriforme a României în vederea realizării de studii stiintifice pentru evaluarea stării populatiilor de sturioni.

Art. 6. – Pentru obtinerea autorizatiei speciale de capturare a reproducătorilor, agentii economici trebuie să detină licentă de acvacultură pentru producerea puietului de sturioni.

Art. 7. – Numărul de reproducători de sturioni pe specii si sexe se va atribui în functie de capacitatea statiei de reproducere.

Art. 8. – La capturare, se va completa fisa de captură a reproducătorilor de sturioni, în prezenta inspectorului piscicol, care va transmite o copie a acesteia la compartimentul de acvacultură din cadrul Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultură. Modelul fisei de captură pentru reproducători de sturioni este prezentat în anexa nr. 2.

Art. 9. – Fiecare reproducător va fi înscris într-un registru special în care se vor mentiona toate etapele parcurse de reproducător, de la capturare până la reproducere. Modelul Registrului de evidentă a reproducerii sturionilor este prezentat în anexa nr. 3.

Art. 10. – Metoda utilizată pentru reproducerea artificială a sturionilor trebuie să garanteze mentinerea în stare vie a reproducătorilor, astfel încât acestia, după reproducere, să fie redati mediului natural din care au fost capturati, în prezenta reprezentantilor Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultură.

Art. 11. – (1) În scopul urmăririi eficiente a rezultatelor obtinute prin implementarea programelor prevăzute la art. 4 alin. (1), se înfiintează de către Administratia Rezervatiei Biosferei “Delta Dunării“ Statia de Monitorizare a Pestilor Migratori din Dunăre (SMPMD), situată la Isaccea (km 100).

(2) Obiectivul prevăzut la alin. (1) se realizează până la sfârsitul primului semestru al anului 2007, iar alocatiile bugetare necesare functionării lui se asigură de către autoritatea publică centrală pentru protectia mediului si gospodărirea apelor.

(3) SMPMD va functiona si cu participarea specialistilor din tările riverane Dunării inferioare care administrează, în comun, sub auspiciile CITES, populatiile de sturioni din nord-vestul Mării Negre si Dunărea inferioară.

Art. 12. – Rezultatele monitorizării efectuate de SMPMD vor fi consemnate într-un raport anual care va fi comunicat autoritătilor si institutiilor interesate, precum si Secretariatului CITES.

Art. 13. – Institutul National de Cercetare-Dezvoltare “Delta Dunării“ Tulcea are calitatea de Autoritate Stiintifică CITES pentru Acipenseriforme a României.

Art. 14. – Nerespectarea prevederilor prezentului ordin se sanctionează potrivit dispozitiilor Legii nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul si acvacultura, cu modificările si completările ulterioare, si ale Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 462/2001.

Art. 15. – Anexele nr. 1–3*) fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 16. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale,

Gheorghe Flutur

Ministrul mediului si gospodăririi apelor,

Sulfina Barbu

 

ANEXE

 

Pagina 1

Pagina a 2-a

Pagina a 3-a