MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 174 (XVIII) - Nr. 529         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marti, 20 iunie 2006

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 432 din 25 mai 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie

 

Decizia nr. 466 din 6 iunie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 141 alin. 1 teza întâi din Codul de procedură penală

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

738. – Hotărâre pentru aprobarea Memorandumului de întelegere cu privire la dezvoltarea unei piete unice de retele de tip broadband interconectate în totalitate la retelele europene si globale – Initiativa pentru “bSEE“ – broadband în Sud-Estul Europei, semnat la Salonic la 1 iulie 2005

 

Memorandum de întelegere cu privire la dezvoltarea unei piete unice de retele de tip broadband interconectate în totalitate la retelele europene si globale – Initiativa pentru “bSEE“ – broadband în Sud-Estul Europei

 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

67. – Decizie pentru eliberarea doamnei Cecilia Paloma Rodica Petrescu din functia de secretar de stat la Ministerul Educatiei si Cercetării

 

68. – Decizie pentru eliberarea domnului Adrian Bădilă, la cerere, din functia de director general, cu rang de secretar de stat, al Institutului National de Administratie

 

69. – Decizie pentru numirea domnului Dincă Dragos Valentin în functia de director general, cu rang de secretar de stat, al Institutului National de Administratie

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 432

din 25 mai 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Iuliana Nedelcu – procuror

Afrodita Laura Tutunaru – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, exceptie ridicată de Tatiana Gorgoi în Dosarul nr. 12.999/2004 al Judecătoriei Pitesti.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public, invocând jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie, pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 2 martie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 12.999/2004, Judecătoria Pitesti a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, exceptie ridicată de Tatiana Gorgoi în dosarul de mai sus având ca obiect solutionarea unei cauze penale.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că textul de lege criticat operează cu notiuni cum ar fi bani, bunuri, foloase necuvenite, utilizarea creditelor sau a subventiilor, fără o explicatie clară a acestora. Or, dacă scopul reglementării este acela de a proteja interesele finantatorului, ar trebui folosită o sintagmă mai fermă si anume dacă s-a produs o pagubă.

De asemenea, legea vizează situatia utilizării unor subventii sau a unor credite preferentiale în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate. Prin urmare, tocmai caracterul de subventie califică infractiunea de coruptie si o delimitează de simpla deturnare de fonduri în cazul în care sunt acordate sume de bani cu dobânzi mai mici sau nerambursabile în scopul dezvoltării anumitor domenii de activitate. De aceea, în absenta vreunui prejudiciu produs finantatorului, definirea fondurilor acordate ca subventii nu justifică o asemenea reglementare în conditiile în care acestea au fost folosite pentru protejarea ori dezvoltarea anumitor activităti economice, sociale sau culturale.

Judecătoria Pitesti opinează că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece dispozitiile legale criticate nu aduc atingere prevederilor invocate. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate invocată este neîntemeiată, deoarece prevederile legale criticate nu contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 45, întrucât norma fundamentală garantează accesul liber al persoanei la o activitate economică si libera initiativă numai dacă acestea sunt exercitate în conditiile legii.

De asemenea, prevederile constitutionale ale art. 21 alin. (3) si ale art. 23 alin. (1) nu au, în opinia Guvernului, incidentă în cauză.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece dispozitiile legale criticate nu contin nici o prevedere de natură să împiedice părtile interesate să se prevaleze, fără nici o îngrădire, de toate garantiile care caracterizează dreptul la un proces echitabil si nu aduc atingere libertătii individuale sau principiilor constitutionale care guvernează înfăptuirea justitiei.

Dispozitiile art. 45 din Legea fundamentală garantează exercitarea liberei initiative si accesul persoanei la o activitate economică în conditiile legii, iar textul criticat nu face decât să sanctioneze nerespectarea unor astfel de conditii legale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), precum si ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000, cu următorul continut:

“Sunt pedepsite cu închisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi următoarele fapte, dacă sunt săvârsite în scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite: [...]

c) utilizarea creditelor sau a subventiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate.“

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine că prin dispozitiile legale criticate sunt încălcate prevederile constitutionale ale art. 21 alin. (3), privind dreptul părtilor la un proces echitabil, ale art. 23 alin. (1), referitor la inviolabilitatea libertătii individuale si a sigurantei persoanei, ale art. 45, referitor la Libertatea economică, si ale art. 124 alin. (1) si (2), referitor la înfăptuirea justitiei si la unicitatea, impartialitatea si egalitatea acesteia.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 au mai fost supuse controlului de constitutionalitate, prin raportare la aceleasi dispozitii constitutionale si conventionale invocate si în prezenta cauză si cu motivări similare. Astfel, de exemplu, prin Deciziile nr. 384 din 7 iulie 2005 si nr. 489 din 29 septembrie 2005, Curtea Constitutională a respins aceste exceptii de neconstitutionalitate ca neîntemeiate, pentru considerentele acolo arătate.

Întrucât nu au intervenit elemente noi care să justifice schimbarea jurisprudentei Curtii, cele statuate prin decizia mentionată îsi păstrează valabilitatea.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, exceptie ridicată de Tatiana Gorgoi în Dosarul nr. 12.999/2004 al Judecătoriei Pitesti.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 25 mai 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 466

din 6 iunie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 141 alin. 1 teza întâi din Codul de procedură penală

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Iuliana Nedelcu – procuror

Mădălina Stefania Diaconu – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 141 alin. 1 teza întâi din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Valentin Bogdan Ciufu în Dosarul nr. 2.349/1/2006 al Înaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectia penală.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, invocând, în acest sens, jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 14 februarie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 2.349/1/2006, Înalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 141 alin. 1 teza întâi din Codul de procedură penală. Exceptia a fost ridicată de către Valentin Bogdan Ciufu cu prilejul solutionării unui recurs penal.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că reglementarea, prin textul criticat, a posibilitătii atacării cu recurs exclusiv a încheierilor date la judecarea în fond si în apel a cauzei penale, prin care s-a dispus cu privire la o măsură preventivă, si excluderea posibilitătii exercitării aceleiasi căi de atac în vederea verificării legalitătii încheierilor cu acelasi obiect, date la judecarea în recurs a cauzei penale, contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 16, privind egalitatea în drepturi, ale art. 21, privind accesul liber la justitie, ale art. 23, privind libertatea individuală, si ale art. 129, privind folosirea căilor de atac.

Înalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia penală apreciază că exceptia de neconstitutionalitate nu este întemeiată.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitu- tionalitate.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Avocatul Poporului apreciază că textele legale criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă potrivit dispozitilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), precum si ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze excepta de neconstitutonalitate.

Obiectul exceptei de neconstitutonalitate îl constituie dispozitile art. 141 alin. 1 din Codul de procedură penală potrivit căora “Încheierea dată în primă instantă si în apel, prin care se dispune luarea, revocarea, înlocuirea, încetarea sau mentinerea unei măsuri preventive ori prin care se constată încetarea de drept a arestării preventive, poate fi atacată separat, cu recurs, de procuror sau de inculpat“.

În sustinerea neconstitutionalitătii acestor texte de lege, autorul exceptiei invocă încălcarea prevederilor constitutionale ale art. 16, privind egalitatea în drepturi, ale art. 21, privind accesul liber la justitie, ale art. 23, privind libertatea individuală, si ale art. 129, privind folosirea căilor de atac.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că s-a mai pronuntat asupra textului legal criticat, spre exemplu prin Decizia nr. 272 din 26 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 27 iunie 2005. Cu acel prilej, respingând exceptia de neconstitutionalitate invocată, Curtea a retinut că, potrivit art. 23 alin. (7) din Legea fundamentală, “încheierile instantei privind măsura arestării preventive sunt supuse căilor de atac prevăzute de lege“. Rezultă că optiunea legiuitorului de a nu fi prevăzut o astfel de cale de atac si împotriva încheierii de mentinere a măsurii arestării preventive, dată la judecarea în recurs a cauzei penale, nu poate fi considerată neconstitutională, deoarece, potrivit art. 129 din Constitutie, “împotriva hotărârilor judecătoresti, părtile interesate si Ministerul Public pot exercita căile de atac, în conditiile legii“. Este, asadar, atributul exclusiv al legiuitorului de a institui căile de atac si conditiile în care acestea pot fi exercitate. S-a retinut totodată că aceste dispozitii se referă la o hotărâre care nu solutionează fondul cauzei, ci care priveste o măsură procesuală provizorie, chiar dacă aceasta este privativă de libertate. Inculpatul sau învinuitul poate cere punerea sa în libertate provizorie sub control judiciar sau pe cautiune, conform art. 5 alin. 5 din Codul de procedură penală, în tot cursul procesului penal, iar dacă nu mai există temei care să justifice mentinerea măsurii preventive, aceasta trebuie revocată din oficiu sau

la cerere, potrivit art. 139 alin. 2 din Codul de procedură penală.

Întrucât nu au intervenit elemente noi care să determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii, atât solutia, cât si considerentele deciziei mai sus mentionate sunt valabile si în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 141 alin. 1 teza întâi din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Valentin Bogdan Ciufu în Dosarul nr. 2.349/1/2006 al Înaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectia penală.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 6 iunie 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. Ioan Vida

Magistrat-asistent,

Mădălina Stefania Diaconu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Memorandumului de întelegere cu privire la dezvoltarea unei piete unice de retele de tip broadband interconectate în totalitate la retelele europene si globale – Initiativa pentru “bSEE“ – broadband în Sud-Estul Europei, semnat la Salonic la 1 iulie 2005

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 20 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. – Se aprobă Memorandumul de întelegere cu privire la dezvoltarea unei piete unice de retele de tip broadband interconectate în totalitate la retelele europene si globale – Initiativa pentru “bSEE“ – broadband în Sud-Estul Europei, semnat la Salonic la 1 iulie 2005.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul comunicatiilor si tehnologiei informatiei,

Zsolt Nagy

p. Ministrul afacerilor externe,

Anton Niculescu,

secretar de stat

p. Ministrul finantelor publice,

Doina-Elena Dascălu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 7 iunie 2006.

Nr. 738.

 

MEMORANDUM DE ÎNTELEGERE

cu privire la dezvoltarea unei piete unice de retele de tip broadband interconectate în totalitate la retelele europene si globale – Initiativa pentru “bSEE“ – broadband în Sud-Estul Europei*)

 


*) Traducere.

 

Sub auspiciile si cu respectarea principiilor Pactului de stabilitate pentru Sud-Estul Europei, care are la origine nevoia de întărire a cooperării regionale în Sud-Estul Europei si de ocrotire a conditiilor de pace, stabilitate si crestere economică,

subsemnatii, reprezentanti ai guvernelor din Republica Albania, Bosnia si Hertegovina, Republica Croatia, Republica Elenă, fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Republica Moldova, Republica Muntenegru, România, Republica Serbia, si reprezentantul special al secretarului general al Natiunilor Unite, Misiunea Administratiei Interimare a Natiunilor Unite în Kosovo (UNMIK), referirile la Kosovo si UNMIK în acest document fiind făcute în conformitate cu Rezolutia Consiliului de Securitate al Natiunilor Unite 1.244/1999, în continuare având denumirea de părti,

luând în considerare Strategia de la Lisabona urmată de Uniunea Europeană, succesivele planuri de actiune eEurope, Initiativa “2010, precum si nevoia de aliniere a legilor si reglementărilor la cadrul de reglementare adoptat de Uniunea Europeană,

recunoscând progresul făcut sub auspiciile Initiativei eSEE a Pactului de stabilitate pentru implementarea Agendei pentru Dezvoltarea Societătii Informationale a eSEE si, în special, pentru punctul 3e “Stabilirea mecanismelor pentru interconectarea regională «prin cost» a retelelor de comunicatie electronică“,

luând în considerare concluziile celui de-al 10-lea Forum de lucru de la Salonic pentru comunicatiile electronice, 24-25 mai 2004,

luând în considerare că toate tările din Sud-Estul Europei, ca si participante la furnizarea de tehnologie si servicii în sectorul comunicatiilor electronice, intentionează să îsi construiască parteneriatul în acest sector în variate moduri,

recunoscând potentialul pentru comert extins din sectorul de comunicatii electronice în regiunea sud-est europeană si nevoia de a pune accent pe capacitătile si oportunitătile acestui sector într-o manieră mai concentrată si mai cuprinzătoare,

recunoscând mai departe nevoia de a promova legături mai puternice în sectorul comunicatiilor electronice între tările regiunii sud-est europene în vederea dezvoltării capabilitătilor si oportunitătilor ambelor părti,

având un interes comun în promovarea investitiilor, companiilor mixte, initiativelor comune, dezvoltarea tehnologiei si pietelor în sectorul comunicatiilor electronice si în economie în general, si

intentionând să dezvolte o piată broadband unificată, aranjată într-un cadru regulator care este armonizat între tări si cu cadrul Uniunii Europene, complet interconectat la retelele europene si globale, si să implementeze un program de cooperare în industrie si tehnologie tintind cresterea parteneriatelor de afaceri între tările regiunii Europei de Sud-Est,

au ajuns la următoarea întelegere:

 

ARTICOLUL 1

Principii de bază

 

Părtile sunt de acord să promoveze o cooperare mai strânsă si un schimb de informatii apartinând sectorului de comunicatii electronice, în concordantă cu prezentul memorandum de întelegere si pe bază de egalitate, reciprocitate si beneficiu mutual.

 

ARTICOLUL 2

Scopul cooperării

 

Scopul cooperării dintre părti include următoarele domenii referitoare la broadband:

a) competenta cadrului de reglementare;

b) dezvoltarea resurselor umane, de exemplu capitalul uman;

c) tehnologiile moderne de comunicatie electronică;

d) dezvoltarea si monitorizarea pietei de comunicatie electronică;

e) excelentă în cercetare.

 

ARTICOLUL 3

Implementarea

 

Pentru implementarea scopului de cooperare identificat în art. 2, este constituit un grup operativ al broadband-ului sud-est european (denumit în continuare Grup operativ al bSEE), pentru a identifica si facilita programe pentru:

a) propuneri legislative si de cadre de reglementare conform directivelor Uniunii Europene si standardelor globale;

b) dezvoltarea aptitudinilor prin intermediul schimbului de programe si prin sponsorizări comune de conferinte, seminarii si programe de pregătire în domeniul tehnologiilor si serviciilor broadband-ului;

c) evaluarea tehnologiilor broadband si cele mai bune practici internationale;

d) cererea globală care duce la dezvoltarea broadband-ului;

e) stabilirea de centre de rutare a traficului de tip Internet la nivel national si regional;

f) stimularea activitătilor legate de investitiile în broadband care ar rezulta în constientizarea, cresterea nivelului interesului public si împuternicirea întreprinderilor mici si mijlocii de a participa la astfel de initiative;

g) furnizarea de stimulente către sectorul privat pentru dezvoltarea broadband-ului, în special în zonele rurale si îndepărtate;

h) monitorizarea progresului si întocmirea de rapoarte periodice; si

i) pregătirea de proiecte regionale de interes comun si adaptarea pentru Uniunea Europeană si alte surse de finantare.

 

ARTICOLUL 4

Alcătuirea si responsabilitătile colaborării

 

1. Pentru scopul de a indentifica si facilita programele si proiectele mentionate în art. 3, părtile desemnează unul sau mai multi reprezentanti ca membri ai Grupului operativ al bSEE. Reprezentantii desemnati sunt responsabili cu obtinerea oricărei aprobări necesare pentru mersul activitătilor specifice de cooperare de la guvernele respective sau de la reprezentantul special al secretarului general în cazul Misiunii Administratiei Interimare a Natiunilor Unite. Grupul de lucru al Initiativei eSEE serveste drept platformă pentru această procedură a Agendei eSEE a părtilor semnatare.

2. Grupul operativ al bSEE este responsabil cu implementarea sferei de actiune a cooperării stabilite în art. 2. Grupul operativ al bSEE face consultări pentru a identifica si defini activitătile viitoare mentionate în art. 3, revizuieste activitătile în curs sau discută probleme legate de asemenea activităti. Grupul operativ al bSEE tine întâlniri de lucru de două ori pe an în urma întâlnirilor Grupului de lucru al Initiativei eSEE.

3. Părtile sunt de acord că Grupul de lucru al Initiativei eSEE, împreună cu reprezentantii părtilor care nu sunt semnatare ale Agendei eSEE, vor schita si vor adopta, cel mai târziu până la 31 decembrie 2005, Termenii de referintă ai bSEE care definesc componenta Grupului operativ al bSEE si vor identifica rezultatele finale ale acesteia. Termenii de referintă ai bSEE decid, de asemenea, cu privire la organizarea Secretariatului Grupului operativ al bSEE si asupra relatiilor acestuia cu Secretariatul Initiativei eSEE.

4. Recunoscând contributia majoră a Institutului Sud-Est European de Cercetare în Telecomunicatii si Informatică (INA) pentru realizarea acestei initiative si luând serios în considerare propunerea INA de a actiona ca Secretariat al Grupului operativ al bSEE, părtile sunt de acord ca un reprezentant al INA să ia parte la schitarea si adoptarea Termenilor de referintă ai bSEE.

5. Recunoscând sprijinul continuu al Programului de dezvoltare al Natiunilor Unite pentru Initiativa eSEE si Secretariatul Initiativei eSEE, părtile au fost de acord ca un reprezentant al Programului de dezvoltare al Natiunilor Unite să ia parte la schitarea si adoptarea Termenilor de referintă ai bSEE.

 

ARTICOLUL 5

Forme de cooperare

 

Cooperarea părtilor prevăzută în art. 2, 3 si 4 din prezentul memorandum de întelegere este în conformitate cu legile si reglementările aplicabile în fiecare tară.

 

ARTICOLUL 6

Fonduri si resurse

 

Desfăsurarea activitătilor de cooperare în conformitate cu art. 2, 3 si 4 din prezentul memorandum de întelegere este conditionată de existenta resurselor de finantare, precum si de alte resurse ale părtilor. Costurile activitătilor de cooperare sunt împărtite printr-o modalitate ce este definită prin Termenii de referintă ai bSEE. Costurile referitoare la organizarea întâlnirilor (facilităti, printarea materialelor etc.) sunt suportate de către tara gazdă.

 

ARTICOLUL 7

Drepturile de proprietate intelectuală

 

Dacă drepturile de proprietate intelectuală rezultă din sau sunt în conformitate cu orice articol sau activitate prevăzută în prezentul memorandum de întelegere, alocarea acestor drepturi se va face printr-o abordare caz cu caz, în conformitate cu legile nationale si principiile internationale aplicabile.

 

ARTICOLUL 8

Caracterul confidential al informatiei

 

Niciuna dintre părti nu poate dezvălui sau distribui către un tert informatii confidentiale pe care cealaltă parte le-a obtinut în cursul desfăsurării activitătilor de cooperare conform prezentului memorandum de întelegere, cu exceptia permisiunii scrise din partea celeilalte părti.

 

ARTICOLUL 9

Amendamente

 

Prezentul memorandum de întelegere poate fi modificat sau amendat după necesităti, din timp în timp, prin acord mutual în scris între părti.

 

ARTICOLUL 10

Solutionarea diferendelor

 

Oricare si toate disputele dintre părti privind interpretarea si/sau implementarea prezentului memorandum de întelegere vor fi solutionate pe cale amiabilă prin consultări si/sau negocieri.

 

ARTICOLUL 11

Validitatea

 

1. Prezentul memorandum de întelegere intră în vigoare la data semnării sau la data îndeplinirii procedurilor legale interne privind intrarea în vigoare a acestuia de către toate părtile implicate (în functie de legislatia internă a fiecărei tări, la fel ca si legislatia Uniunii Europene, în caz că este aplicabilă) si rămâne în vigoare pentru o perioadă nedefinită. Fiecare parte îl va putea denunta în scris. În acest caz, memorandumul de întelegere încetează după expirarea a 6 luni de la data primirii actului de denuntare.

2. Încetarea prezentului memorandum de întelegere nu afectează ipso facto activitătile de cooperare mentionate în art. 2 si 3, care sunt în curs de desfăsurare, si nici confidentialitatea informatiei, care continuă să se aplice chiar si după încetare.

Drept care subsemnatii, fiind autorizati în mod potrivit de către guvernele respective si de către SRSG în cazul UNMIK, au semnat prezentul memorandum de întelegere. Semnat la Salonic la data de 1 iulie 2005, în engleză, într-un singur exemplar original.

 

Pentru si în numele:

Guvernului Republicii Albania

Excelenta Sa domnul Eduard Prodani,

secretar general,

ministrul transportului si telecomunicatiilor

 

Guvernului din Bosnia si Hertegovina

ministrul transportului si comunicatiilor

Guvernul Republicii Croatia

Excelenta Sa domnul Miroslav Kovacic,

secretar de stat,

Oficiul Administrativ Central de Stat pentru e-Croatia

 

Guvernul Republicii Elene

Excelenta Sa Anastasios Nerantzis,

ministrul transporturilor si comunicatiilor

 

Guvernul Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei

Excelenta Sa domnul Djemali Mehazi,

ministrul transporturilor si comunicatiilor

 

Guvernul Republicii Moldova

Excelenta Sa domnul Pavel Buceatchi,

ministrul dezvoltării informatiei

 

Guvernul Republicii Muntenegru

Excelenta Sa domnul Branimir Gvozdenović,

prim-ministru adjunct

 

Guvernul României

Excelenta Sa domnul Zsolt Nagy,

ministrul comunicatiilor si tehnologiei informatiei

 

Guvernul Republicii Serbia

Excelenta Sa domnul Aleksandar Popovic´,

ministrul stiintei si tehnologiei

 

UNMIK

Pentru reprezentantul special al secretarului general,

Excelenta Sa domnul Joachim Rücker,

reprezentant special adjunct al secretarului general,

UNMIK/Pilonul 4 Reconstructie Economică

 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

pentru eliberarea doamnei Cecilia Paloma Rodica Petrescu din functia de secretar de stat la Ministerul Educatiei si Cercetării

 

În temeiul art. 15 lit. d) si al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare,

 

primul-ministru emite următoarea decizie:

 

Articol unic. – Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna Cecilia Paloma Rodica Petrescu se eliberează din functia de secretar de stat la Ministerul Educatiei si Cercetării.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Aleodor Marian Frâncu

 

Bucuresti, 19 iunie 2006.

Nr. 67.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

pentru eliberarea domnului Adrian Bădilă, la cerere, din functia de director general, cu rang de secretar de stat, al Institutului National de Administratie

 

Având în vedere cererea domnului Adrian Bădilă privind eliberarea sa din functia de director general, cu rang de secretar de stat, al Institutului National de Administratie,

în temeiul art. 15 lit. e) si al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 11 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.083/2004 privind organizarea si functionarea Institutului National de Administratie si a centrelor regionale de formare continuă pentru administratia publică locală,

 

primul-ministru emite următoarea decizie:

 

Articol unic. – Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Adrian Bădilă se eliberează, la cerere, din functia de director general, cu rang de secretar de stat, al Institutului National de Administratie.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Aleodor Marian Frâncu

 

Bucuresti, 19 iunie 2006.

Nr. 68.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

pentru numirea domnului Dincă Dragos Valentin în functia de director general, cu rang de secretar de stat, al Institutului National de Administratie

 

Având în vedere propunerea formulată de ministrul administratiei si internelor,

în temeiul art. 15 lit. e) si al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare, al art. 4 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 81/2001 privind înfiintarea si organizarea Institutului National de Administratie, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 106/2002, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 11 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.083/2004 privind organizarea si functionarea Institutului National de Administratie si a centrelor regionale de formare continuă pentru administratia publică locală,

 

primul-ministru emite următoarea decizie:

 

Articol unic. – Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Dincă Dragos Valentin se numeste în functia de director general, cu rang de secretar de stat, al Institutului National de Administratie.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Aleodor Marian Frâncu

 

Bucuresti, 19 iunie 2006.

Nr. 69.