MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 174 (XVIII) - Nr. 492         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 7 iunie 2006

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

219. – Lege pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 17/2006 cu privire la plata diferentelor salariale din perioada octombrie 2001 – septembrie 2004 pentru personalul didactic din învătământul de stat

 

795. – Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 17/2006 cu privire la plata diferentelor salariale din perioada octombrie 2001 – septembrie 2004 pentru personalul didactic din învătământul de stat

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 405 din 16 mai 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. II din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedură civilă

 

Decizia nr. 433 din 25 mai 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 19 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

13. – Ordin al presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei pentru modificarea Metodologiei de stabilire a preturilor si a cantitătilor de energie electrică vândute de producători prin contracte reglementate si a preturilor pentru energie termică livrată din centrale cu grupuri de cogenerare – revizia 1, aprobată prin Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 24/2005

 

563. – Decizie a presedintelui Inspectoratului General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei pentru aprobarea Procedurii de acordare a licentelor de utilizare a frecventelor radioelectrice în vederea furnizării retelelor si serviciilor de comunicatii mobile de generatia a treia

 

620. – Ordin al ministrului sănătătii publice privind completarea Ordinului ministrului sănătătii nr. 86/2006 pentru aprobarea derulării programelor si subprogramelor de sănătate finantate din bugetul de stat în anul 2006

 

860. – Ordin al ministrului finantelor publice pentru aprobarea Instructiunilor privind restituirea sumelor virate în mod eronat, de mai multe ori, de către institutiile de credit, prin Sistemul electronic de plăti, ca urmare a unor erori informatice

 

4.079. – Ordin al ministrului educatiei si cercetării privind înfiintarea centrelor nationale de excelentă (CNE) pe lângă unitătile de învătământ cu program sportiv integrat si suplimentar, în vederea pregătirii elevilor/elevelor la disciplinele sportive handbal, gimnastică, scrimă, rugby, sanie si schi alpin

 

DECIZII ALE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE

SI JUSTITIE

 

Decizia nr. V din 20 februarie 2006

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

2. – Ordin privind modul de organizare si conducere a contabilitătii si întocmirea situatiilor financiare de către institutiile financiare nebancare

 

10. – Circulară privind nivelul ratei dobânzii de referintă a Băncii Nationale a României, valabil în luna iunie 2006

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 17/2006 cu privire la plata diferentelor salariale din perioada octombrie 2001 – septembrie 2004 pentru personalul didactic din învătământul de stat

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. – Se aprobă Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 17 din 22 februarie 2006 cu privire la plata diferentelor salariale din perioada octombrie 2001 – septembrie 2004 pentru personalul didactic din învătământul de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 189 din 28 februarie 2006.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

BOGDAN OLTEANU

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

 

Bucuresti, 31 mai 2006.

Nr. 219.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 17/2006 cu privire la plata diferentelor salariale din perioada octombrie 2001 – septembrie 2004 pentru personalul didactic din învătământul de stat

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. – Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 17/2006 cu privire la plata diferentelor salariale din perioada octombrie 2001 – septembrie 2004 pentru personalul didactic din învătământul de stat si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 29 mai 2006.

Nr. 795.

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 405

din 16 mai 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. II din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedură civilă

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Kozsokár Gabor – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Ion Tiucă – procuror

Ingrid Alina Tudora – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. II din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Diada Com“ – S.R.L. din Târgu Mures si Andrei Veres în Dosarul nr. 5.754/2004 al Curtii de Apel Alba Iulia – Sectia civilă, de Emil Frâncu în Dosarul nr. 5.581/2005 al aceleiasi instante, de Eugenia Litoiu Zamfir si Maria Zamfir în Dosarul nr. 1.308/C/2005 al Curtii de Apel Galati – Sectia civilă, de Eugenia Conea, Liliana Gabriela Conea si Mariana Conea în Dosarul nr. 16.775/2005 al Curtii de Apel Cluj – Sectia civilă, de muncă si asigurări sociale, pentru minori si familie, de Dan Claudiu Parau si Mircea Gabriel Victor Oprescu în Dosarul nr. 1.573/C/2005 al Tribunalului Brasov – Sectia civilă, de Societatea Comercială “Casa Maghiară“ – S.A. în Dosarul nr. 11.363/C/2005 al Curtii de Apel Timisoara – Sectia civilă, de Eugen Turcanu în Dosarul nr. 29.078/2/2005 al Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a IV-a civilă, de Societatea Comercială “Euro Music International“ – S.R.L. din Covasna în Dosarul nr. 1.027/R/2005 al Curtii de Apel Brasov – Sectia civilă si de Marilena Mihai în Dosarul nr. 4.255/CIV/2005 al Curtii de Apel Craiova – Sectia civilă.

La apelul nominal se prezintă personal Emil Frâncu, în calitate de autor al exceptiei si reprezentant al părtilor Rodica Liliana Moarcas si Gheorghe Moarcas, Dan Claudiu Parau, reprezentat prin avocat Viorica Stanciu, si Societatea Comercială “Asit Real Estate“ – S.R.L. din Bucuresti, reprezentată prin avocat Nicolae Chera.

Lipsesc celelalte părti, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent arată că partea Gheorghe Moarcas a depus la dosar, în data de 12 mai 2006, o cerere prin care solicită acordarea unui termen pentru pregătirea apărării. Reprezentantul Ministerului Public se opune acordării unui nou termen, apreciind că partea a dispus de suficient timp pentru a-si pregăti apărarea, astfel încât o asemenea cerere este lipsită de temei.

Curtea respinge cererea de acordare a unui nou termen de judecată.

Având în vedere identitatea de obiect a exceptiilor de neconstitutionalitate ridicate în dosarele nr. 111D/2006, nr. 113D/2006, nr. 124D/2006, nr. 126D/2006, nr. 133D/2006, nr. 134D/2006, nr. 135D/2006, nr. 177D/2006 si nr. 195D/2006, Curtea pune în discutie, din oficiu, problema conexării acestora.

Partea Emil Frâncu, avocatii prezenti si reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 113D/2006, nr. 124D/2006, nr. 126D/2006, nr. 133D/2006, nr. 134D/2006, nr. 135D/2006, nr. 177D/2006 si nr. 195D/2006 la Dosarul nr. 111D/2006, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, Emil Frâncu solicită admiterea exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulată, si depune note scrise la dosar.

Avocatul Viorica Stanciu solicită, de asemenea, admiterea exceptiei de neconstitutionalitate, apreciind că textul de lege criticat contravine principiului neretroactivitătii legii, deoarece, în spetă, competentă să solutioneze litigiul era Curtea de Apel Brasov, însă, după modificarea Codului de procedură civilă prin Legea nr. 219/2005, competenta de solutionare a fost atribuită Tribunalului Brasov.

Avocatul Nicolae Chera solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate, arătând că solutia legislativă consacrată prin reglementarea criticată a mai fost analizată în numeroase rânduri de instanta de contencios constitutional, prilejuri cu care a respins ca neîntemeiate exceptiile cu un atare obiect. În acest sens invocă Decizia Curtii Constitutionale nr. 90/2006.

Reprezentantul Ministerului Public, invocând jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie, pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 22 decembrie 2005 si 23 decembrie 2005, pronuntate în dosarele nr. 5.754/2004 si nr. 5.581/2005, Curtea de Apel Alba Iulia – Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. II din Legea nr. 219/2005, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Diada Com“ – S.R.L. din Târgu Mures, Andrei Veres si Emil Frâncu.

Prin Încheierea din 25 noiembrie 2005, pronuntată în Dosarul nr. 1.308/C/2005, Curtea de Apel Galati – Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. II alin. (3) din Legea nr. 219/2005, exceptie ridicată de Eugenia Litoiu Zamfir si Maria Zamfir.

Prin Încheierea din 23 ianuarie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 16.775/2005, Curtea de Apel Cluj – Sectia civilă, de muncă si asigurări sociale, pentru minori si familie a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. II alin. (3) din Legea nr. 219/2005, exceptie ridicată de Eugenia Conea, Liliana Gabriela Conea si Mariana Conea.

Prin Încheierea din 17 ianuarie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 1.573/C/2005, Tribunalul Brasov – Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. II alin. (1) din Legea nr. 219/2005, exceptie ridicată de Dan Claudiu Parau si Mircea Gabriel Victor Oprescu.

Prin Încheierea din 2 februarie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 11.363/C/2005, Curtea de Apel Timisoara – Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. II din Legea nr. 219/2005, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Casa Maghiară“ – S.A.

Prin Încheierea din 27 ianuarie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 29.078/2/2005, Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. II din Legea nr. 219/2005, exceptie ridicată de Eugen Turcanu.

Prin Încheierea din 15 februarie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 1.027/R/2005, Curtea de Apel Brasov – Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. II din Legea nr. 219/2005, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Euro Music International“ – S.R.L. din Covasna.

Prin Încheierea nr. 8 din 1 februarie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 4.255/CIV/2005, Curtea de Apel Craiova – Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. II din Legea nr. 219/2005, exceptie ridicată de Marilena Mihai.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin că dispozitiile legale criticate contravin prevederilor constitutionale ale art. 1 alin. (3) si (5), art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (1)–(3), art. 24, 53, art. 115 alin. (4), (5) si (6), art. 124 alin. (2), art. 126 si 129. În acest sens, arată că pentru procesele aflate în curs de derulare se aplică noile dispozitii procedurale referitoare la competenta instantelor de judecată, ceea ce presupune nu numai tergiversarea judecătii, ci si încălcarea principiului neretroactivitătii legii. De asemenea, apreciază că este încălcat principiul egalitătii în fata legii si al accesului liber la justitie, de vreme ce părtile din cauzele care vor fi trimise pe cale administrativă la aceleasi instante de judecată care au pronuntat hotărârea supusă unei căi de atac nu vor beneficia de un control judiciar real, exercitat de către o instantă de judecată superioară, în conditiile în care impartialitatea, parte esentială a unui adevărat act de justitie, este grav lezată prin solutionarea căii de atac de aceeasi instantă de judecată care a pronuntat hotărârea supusă căii de atac.

Totodată, acestia apreciază că dispozitiile legale criticate le lezează dreptul la apărare, prin privarea de posibilitatea exercitării unui grad de jurisdictie, ceea ce, în opinia autorilor exceptiei, contravine si art. 53 din Constitutie, întrucât dreptul de a exercita calea de atac a recursului este evident si nejustificat restrâns. Referitor la încălcarea art. 115 alin. (4), (5) si (6) din Constitutie, se arată că Legea nr. 219/2005 a fost adoptată după mai bine de 4 ani de la adoptarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 138/2000, când presupusa situatie extraordinară existentă la data intrării în vigoare a ordonantei a încetat să mai existe. În aceeasi ordine de idei, se arată că Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 138/2000 nu contine motivarea situatiei extraordinare care să justifice adoptarea ei, fiind, prin urmare, ea însăsi neconstitutională.

Pe de altă parte, din cuprinsul Legii nr. 219/2005 nu rezultă dacă aceasta a fost adoptată cu votul majoritătii membrilor fiecărei Camere, conform cerintelor art. 115 alin. (5) teza finală din Constitutie. În sfârsit, autorii exceptiei sustin că prin art. II din Legea nr. 219/2005 se introduce un factor puternic de discriminare si de partialitate în actul de justitie, prin schimbarea intempestivă a competentei instantelor de judecată si încălcarea principiului controlului judiciar ierarhic.

Curtea de Apel Alba Iulia – Sectia civilă apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că textul de lege criticat nu încalcă accesul liber la justitie, Legea nr. 219/2005 stabilind competenta de solutionare a căilor de atac, precum si procedura aplicabilă în cazul schimbării acesteia. Instanta apreciază că dispozitiile de lege criticate excedează dispozitiilor procedurale, însă nu si celor constitutionale, iar în ceea ce priveste celelalte aspecte invocate, respectiv încălcarea unor principii de drept privind eficienta controlului judiciar si obiectivitatea instantei în solutionarea cauzei, arată că acestea nu reprezintă probleme de constitutionalitate.

Curtea de Apel Galati – Sectia civilă apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este întemeiată, întrucât aceeasi instantă judecă ambele căi de atac, apelul si recursul, ceea ce determină încălcarea prevederilor constitutionale privind dreptul la un proces echitabil si a dispozitiilor art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, creând aparenta că părtii nu i se dă posibilitatea promovării unui recurs efectiv si nu i se asigură egalitatea armelor.

Curtea de Apel Cluj – Sectia civilă, de muncă si asigurări sociale, pentru minori si familie apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Tribunalul Brasov Sectia civilă apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că norma de competentă cuprinsă în art. II alin. (1) din Legea nr. 219/2005 prevede aplicarea imediată a legii noi, ceea ce nu contravine însă art. 15 din Constitutie care consacră neretroactivitatea legii.

Curtea de Apel Timisoara – Sectia civilă apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a IV-a civilă apreciază că dispozitiile art. II din Legea nr. 219/2005 sunt constitutionale.

Curtea de Apel Brasov – Sectia civilă apreciază că dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale. În acest sens, arată că prin norma de competentă cuprinsă în art. II din Legea nr. 219/2005 se consacră aplicarea imediată a legii noi, ceea ce nu contravine însă niciunei prevederi constitutionale.

Curtea de Apel Craiova – Sectia civilă apreciază că dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale. Acestea reglementează aplicarea de îndată a noilor norme de procedură privitoare la competenta instantelor de judecată.

Astfel, prin dispozitiile art. II din Legea nr. 219/2005 sunt reglementate situatii tranzitorii, care nu îngrădesc accesul la justitie si nici dreptul la un proces echitabil, întrucât calea de atac a recursului se solutionează de un complet diferit de cel care s-a pronuntat în apel, asigurându-se respectarea tuturor drepturilor si garantiilor procesuale ale părtilor.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost communicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că dispozitiile legale criticate sunt de imediată aplicare si produc efecte pentru viitor, aplicându-se tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe criterii arbitrare. De asemenea, apreciază că stabilirea prin textul de lege dedus controlului a unor reguli privind competenta instantelor judecătoresti nu contravine dreptului părtilor de a se adresa instantelor judecătoresti si de a beneficia în cadrul procesului de toate mijloacele de apărare si de toate garantiile prevăzute de lege. Mai mult, dispozitiile art. II din Legea nr. 219/2005 reprezintă norme de procedură a căror reglementare este de competenta exclusivă a legiuitorului, în deplină conformitate cu art. 126 alin. (2) si art. 129 din Constitutie.

În ceea ce priveste celelalte texte constitutionale invocate de autorii exceptiei, Avocatul Poporului apreciază că acestea nu au incidentă în spetă.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite în cauză de judecătorii-raportori, notele scrise depuse la dosar, sustinerile părtilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. II din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedură civilă, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 14 iulie 2005.

Dispozitiile legale criticate au următorul continut:

Art. II: “(1) Procesele în curs de judecată în primă instantă la data schimbării competentei instantelor legal învestite, precum si căile de atac se judecă de instantele competente, potrivit legii.

(2) Apelurile aflate pe rolul curtilor de apel la data intrării în vigoare a prezentei legi si care, potrivit prezentei legi, sunt de competenta tribunalului se trimit la tribunale.

(3) Recursurile aflate pe rolul Înaltei Curti de Casatie si Justitie la data intrării în vigoare a prezentei legi si care, potrivit prezentei legi, sunt de competenta curtilor de apel se trimit la curtile de apel.

(4) În cazurile prevăzute la alin. (1)–(3), trimiterea dosarelor se va face, pe cale administrativă, instantelor devenite competente să le judece.“

Autorii exceptiei sustin că dispozitiile legale criticate contravin art. 1 alin. (3) si (5), art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, art. 16 alin. (1) care consacră egalitatea cetătenilor în fata legii, art. 21 alin. (1), (2) si (3) referitor la accesul liber la justitie, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti, art. 115 alin. (4), (5) si (6) privind delegarea legislativă, art. 124 alin. (2) referitor la înfăptuirea justitiei, art. 126 privind instantele judecătoresti si art. 129 privind folosirea căilor de atac.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că textul de lege criticat a mai fost supus controlului de constitutionalitate prin Decizia nr. 90 din 7 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 1 martie 2006, si prin Decizia nr. 266 din 16 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 din 14 aprilie 2006, respingând exceptia ca fiind neîntemeiată.

În acest sens, Curtea a retinut că reglementarea criticată a fost adoptată de legiuitor în cadrul competentei sale constitutionale, astfel cum este consacrată prin art. 126 alin. (2) si art. 129 din Constitutie, potrivit cărora “Competenta instantelor judecătoresti si procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“, iar “Împotriva hotărârilor judecătoresti, părtile interesate si Ministerul Public pot exercita căile de atac, în conditiile legii“.

De asemenea, Curtea a statuat că, desi prin efectul aplicării imediate a noii reglementări referitoare la competenta materială, aceeasi instantă urmează să solutioneze o cale de atac împotriva propriei sale hotărâri, solutia legislativă adoptată nu relevă niciun fine de neconstitutionalitate.

Astfel, dincolo de caracterul tranzitoriu al acestei reglementări, solutionarea apartine unor complete cu o compunere diferită, iar părtile beneficiază de toate drepturile si garantiile procesuale menite să le asigure dreptul la apărare, dreptul la un proces echitabil si la solutionarea acestuia într-un termen rezonabil. În fine, Curtea a constatat că nu poate fi primită nici critica privind încălcarea principiului controlului judiciar ierarhic, întrucât Constitutia nu consacră un asemenea principiu, ci, potrivit art. 129, numai folosirea căilor de atac prevăzute de lege. Deoarece nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, atât solutiile, cât si motivarea acestor decizii îsi păstrează valabilitatea.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d), precum si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a art. II din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Diada Com“ – S.R.L. din Târgu Mures si Andrei Veres în Dosarul nr. 5.754/2004 al Curtii de Apel Alba Iulia – Sectia civilă, de Emil Frâncu în Dosarul nr. 5.581/2005 al aceleiasi instante, de Eugenia Litoiu Zamfir si Maria Zamfir în Dosarul nr. 1.308/C/2005 al Curtii de Apel Galati – Sectia civilă, de Eugenia Conea, Liliana Gabriela Conea si Mariana Conea în Dosarul nr. 16.775/2005 al Curtii de Apel Cluj – Sectia civilă, de muncă si asigurăi sociale, pentru minori si familie, de Dan Claudiu Parau si Mircea Gabriel Victor Oprescu în Dosarul nr. 1.573/C/2005 al Tribunalului Brasov – Secta civilă de  Societatea Comercială”Casa Maghiară “ –S.A. în Dosarul nr. 11.363/C/2005 al Curti de Apel Timisoara – Secta civilă de Eugen Turcanu în Dosarul nr. 29.078/2/2005 al Curti de Apel Bucuresti –Secta a IV-a civilă de

Societatea Comercială”Euro Music International“–S.R.L. din Covasna în Dosarul nr. 1.027/R/2005 al Curti de Apel Brasov –Secta civilăsi de Marilena Mihai în Dosarul nr. 4.255/CIV/2005 al Curti de Apel Craiova –Secta civilă

Definitivăsi general obligatorie.

Pronunttăîn sedint publicădin data de 16 mai 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 433

din 25 mai 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 19 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Mihaela Cîrstea – procuror

Gabriela Dragomirescu – magistrat-asistent sef

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 19 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, exceptie ridicată de Ion Ceausu în Dosarul nr. 229/2/2006 (număr format vechi: 2/CIV/2006) al Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a VII-a civilă si pentru cauze privind conflicte de muncă si asigurări sociale.

La apelul nominal răspund domnul Ion Ceausu personal, Partidul Popular din România, prin presedinte domnul Vladu Alexandru Sadovan, Partidul Solidaritătii Democratice pentru Sanse Egale si o Societate mai Bună, reprezentat de domnul Ion Antonescu, Sarpe I. Cristinel, Partidul Popular, reprezentat de doamna Liliana Poenaru si domnul Stefan-Daniel Măcărescu, cu delegatii depuse la dosar, Partidul National fiărănesc Crestin Democrat, reprezentat de doamna Mihaela Dobrescu, cu delegatie la dosar, si Polul Popular Crestin Democrat, prin presedinte domnul Vladu Alexandru Sadovan. Se constată lipsa Partidului România Mare, Partidului Renasterea României, precum si a domnilor Dan Molnar si Ioan Andrei Molea, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Autorul exceptiei, având cuvântul, solicită admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 19 alin. (3) din Legea nr. 14/2003, întrucât contravin prevederilor art. 40 din Constitutie, prin numărul mare de membri fondatori necesar pentru înscrierea unui partid politic, precum si prin aceea că dă posibilitatea creării de falsuri si nereguli în întocmirea listelor semnăturilor de sustinere.

Reprezentantul Partidului Popular din România si al Polului Popular Crestin Democrat solicită, de asemenea, admiterea exceptiei, întrucât legea criticată creează discriminări între partidele politice si contravine dreptului de asociere al cetătenilor.

Reprezentantul Partidului Solidaritătii Democratice pentru Sanse Egale si o Societate mai Bună consideră, de asemenea, că Legea nr. 14/2003 contravine dispozitiilor din Constitutie enumerate în notele scrise pe care le depune în sedinta de judecată si solicită admiterea exceptiei de neconstitutionalitate.

Reprezentantii Partidului Popular din România solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind inadmisibilă, întrucât aspectele pe care se întemeiază criticile formulate nu intră în competenta de solutionare a Curtii Constitutionale. Se invocă jurisprudenta Curtii referitoare la criteriul reprezentativitătii în domeniul dreptului de asociere.

Reprezentantul Partidului National fiărănesc Crestin Democrat solicită, de asemenea, respingerea exceptiei, deoarece conditiile de înregistrare a unui partid politic prevăzute de textul de lege criticat asigură reprezentarea electoratului în Parlament.

Partea Cristinel I. Sarpe solicită admiterea exceptiei pentru aceleasi considerente înfătisate de autorul ei si depune note scrise.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, întrucât, invocând jurisprudenta Curtii Constitutionale, apreciază că textul de lege criticat nu este contrar prevederilor constitutionale invocate ca fiind încălcate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 30 martie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 229/2/2006 (număr format vechi: 2/CIV/2006), Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a VII-a civilă si pentru cauze privind conflicte de muncă si asigurări sociale a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 19 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003. Exceptia a fost ridicată de Ion Ceausu într-o cauză privind înregistrarea Partidului Popular din România.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că art. 19 alin. (3) din lege, care prevede că lista de sustinători trebuie să cuprindă cel putin 25.000 de membri, stabileste “un număr exagerat de mare“ de membri fondatori pentru înscrierea unui partid politic, ceea ce încalcă dreptul de asociere al cetătenilor prevăzut de art. 40 din Constitutie. Consideră că astfel: “comitetele de initiativă sunt puse fie în imposibilitatea de a strânge acest număr, fie să recurgă la copierea unor nume si date ale cetătenilor de pe listele electorale, ori alte acte existente la primării si falsificarea semnăturilor“; cetătenii nu au posibilitatea să consulte aceste liste si să depună contestatii privind falsurile si alte nereguli constatate; instanta de judecată este pusă în imposibilitatea de a verifica legalitatea si corecta întocmire a acestor liste si “dă un gir în alb sau certifică niste grave falsuri în înscrisuri oficiale“. Consideră că: “un număr rezonabil si mult mai usor de controlat atât de instantă cât si de cetătenii intervenienti“ ar fi de maxim 5.000 de membri fondatori proveniti din 20 de judete si cel putin 250 de membri din fiecare judet; listele cu cei 250 de membri fondatori ar trebui depuse la tribunalul judetean respectiv si prin presa locală si centrală să fie anuntati cetătenii că pot consulta si eventual contesta aceste liste; taxa pentru contestatii să fie de cel mult 100.000 de lei.

Autorul exceptiei mai sustine că si alin. (1) al art. 19 din lege, care prevede “lista cu semnăturile de sustinere“, este neconstitutional, deoarece “contravine alin. (3) din art. 19“, care prevede că “lista (listele) trebuie să cuprindă cel putin 25.000 de membri fondatori“. Cele două alineate ale art. 19 utilizează termeni diferiti – “lista cu sustinători“ si “lista cu membri fondatori“ – si este de părere că “trebuie eliminat termenul de sustinători“.

Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a VII-a civilă si pentru cauze privind conflicte de muncă si asigurări sociale apreciază că exceptia de neconstitutionalitate ridicată este neîntemeiată. În acest sens arată că din interpretarea sistematică a prevederilor art. 19 alin. (3) din lege îrezultă fără echivoc că prin acestea nu au fost impuse restrictii ale libertătii de asociere consacrate prin dispozitiile art. 40 si art. 53 din Constitutia României“, având în vedere că partidele politice “reprezintă o formă de manifestare a libertătii de asociere, fiind considerate esentiale pentru buna functionare a democratiei“ si “odată ajunse la putere se disting de orice alte organizatii ce activează în domeniul politic“. “În acest context, dispozitiile art. 19 alin. (3) din Legea nr. 14/2003 – Legea partidelor politice –, ce reglementează conditia de reprezentativitate si anume ca propunerea legislativă să fie sustinută de 25.000 de membri fondatori domiciliati în cel putin 18 din judetele tării si municipiul Bucuresti, dar nu mai putin de 700 de persoane pentru fiecare dintre aceste judete si municipiul Bucuresti, sunt apreciate de Curtea de Apel Bucuresti ca fiind constitutionale.“

Cât priveste referirile autorului exceptiei la celelalte alineate ale art. 19 din legea criticată, instanta de judecată “îi pune în vedere contestatorului că la termenul anterior a invocat doar exceptia de neconstitutionalitate a art. 19 alin. (3) din Legea nr. 14/2003, iar punctele de vedere se referă la această exceptie; pe acest aspect se vor formula concluzii“. În consecintă, prin dispozitivul Încheierii din 30 martie 2006 a sesizat Curtea Constitutională numai cu privire la acest din urmă alineat.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate ridicată este neîntemeiată, invocând Decizia Curtii Constitutionale nr. 147 din 27 octombrie 1998, prin care aceasta a statuat cu valoare de principiu în legătură cu aprecierea oportunitătii unui anumit prag de reprezentativitate.

Avocatul Poporului consideră că art. 19 alin. (3) din Legea nr. 14/2003 este constitutional, iar cât priveste aspectele criticate, Curtea Constitutională s-a pronuntat prin Decizia nr. 35/1996.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor prezente, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2) si ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie art. 19 alin. (3), care prevede: “Lista trebuie să cuprindă cel putin 25.000 de membri fondatori, domiciliati în cel putin 18 din judetele tării si municipiul Bucuresti, dar nu mai putin de 700 de persoane pentru fiecare dintre aceste judete si municipiul Bucuresti.“

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, dispozitiile de lege mentionate încalcă art. 40 din Constitutie, referitor la “Dreptul de asociere“, potrivit căruia:

“(1) Cetătenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate si în alte forme de asociere.

(2) Partidele sau organizatiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranitătii, a integritătii sau a independentei României sunt neconstitutionale.

(3) Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curtii Constitutionale, avocatii poporului, magistratii, membrii activi ai armatei, politistii si alte categorii de functionari publici stabilite prin lege organică.

(4) Asociatiile cu caracter secret sunt interzise.“

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea retine următoarele:

În esentă, criticile formulate constau în sustinerea că art. 19 alin. (3) din Legea nr. 14/2003 stabileste “un număr exagerat de mare“ de membri fondatori necesar pentru înscrierea unui partid politic, ceea ce încalcă dreptul de asociere al cetătenilor prevăzut de art. 40 din Constitutie.

Încălcarea constă în imposibilitatea comitetelor de initiativă de a strânge acest număr de semnături, imposibilitatea ca cetătenii să consulte listele si să depună contestatii privind falsurile si alte nereguli constatate; imposibilitatea verificării legalitătii si corectei întocmiri a acestor liste de către instanta de judecată, care este pusă să dea “un gir în alb“ sau să certifice “niste grave falsuri în înscrisuri oficiale“.

Analizând aceste sustineri, Curtea constată că art. 19 alin. (3) din lege dispune cu privire la conditia de reprezentativitate pentru înregistrarea unui partid politic.

Sub acest aspect, prin Decizia nr. 35 din 2 aprilie 1996 privind constitutionalitatea unor prevederi ale Legii partidelor politice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 11 aprilie 1996, Curtea  Constitutională a statuat că aprecierea oportunitătii unui anumit prag de reprezentativitate nu este o problemă de constitutionalitate, cât timp pragul instituit nu are ca efect suprimarea exercitării dreptului, urmărind numai ca asocierea cetătenilor în partide să aibă semnificatia institutionalizării unui curent politic, fără de care partidul rezultat nu-si poate îndeplini rolul său constitutional, prevăzut de art. 8 alin. (2), de a contribui la definirea si la exprimarea vointei politice a cetătenilor. Potrivit aceleiasi decizii, “criteriul reprezentativitătii nu este, in sine, neconstitutional, el fiind în general acceptat în domeniul exercitării dreptului de asociere în partide politice, tinând seama de rolul lor de a contribui la formarea si exprimarea vointei politice a cetătenilor. Acest criteriu ar putea fi neconstitutional, dacă prin efectele sale ar duce la suprimarea dreptului la asociere sau ar fi sinonim cu o asemenea suprimare“. Or, conditiile de reprezentativitate prevăzute de art. 19 alin. (3) din Legea nr. 14/2003 nu conduc la aceasta.

De altfel, în cauză, autorul exceptiei, invocând încălcarea art. 40 din Constitutie, nu contestă constitutionalitatea pragului de reprezentativitate în sine, ci sustine că numărul membrilor fondatori care trebuie să figureze pe listele de sustinători, prevăzut de textul de lege criticat, este “exagerat de mare“, ceea ce creează dificultăti practice de aplicare a acestei prevederi, cu consecinte negative privind legalitatea si corectitudinea listelor. Însă problemele privind aplicarea legilor nu intră in competenta de solutionare a Curtii Constitutionale.

Asa fiind, cele statuate prin Decizia nr. 35/1996 îsi mentin valabilitatea si cu privire la dispozitiile art. 19 alin. (3) din Legea nr. 14/2003, întrucât nu sunt elemente noi care să justifice schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale.

În legătură cu sustinerea autorului exceptiei formulate în sedinta publică a Curtii Constitutionale din data de 25 mai 2006, în sensul că întelege să critice si alin. (1) al art. 19 din Legea partidelor politice nr. 14/2003, Curtea constată că aceasta nu poate fi primită, în raport cu dispozitiile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, întrucât din încheierea de sesizare rezultă că dezbaterile în fata instantei de judecată au privit numai neconstitutionalitatea alin. (3) al art. 19 din lege. Totodată, în aceeasi sedintă autorul exceptiei a sustinut că art. 19 alin. (3) din lege contravine si dispozitiilor constitutionale ale art. 36 privind “Dreptul de vot“, si art. 37 referitor la “Dreptul de a fi ales“.

Curtea constată că prin continutul lor cele două texte nu au incidentă în cauză.

Fată de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 19 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003,

exceptie ridicată de Ion Ceausu în Dosarul nr. 229/2/2006 (număr format vechi: 2/CIV/2006) al Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a VII-a civilă si pentru cauze privind conflicte de muncă si asigurări sociale.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 25 mai 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent sef,

Gabriela Dragomirescu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

AUTORITATEA NATIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

ORDIN

pentru modificarea Metodologiei de stabilire a preturilor si a cantitătilor de energie electrică vândute de producători prin contracte reglementate si a preturilor pentru energie termică livrată din centrale cu grupuri de cogenerare – revizia 1, aprobată prin Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 24/2005

 

În temeiul art. 2 lit. c), al art. 9 alin. (6) si (7), al art. 11 alin. (1), alin. (2) lit. a) si o) si al art. 56 alin. (2) din Legea energiei electrice nr. 318/2003,

având în vedere Referatul de aprobare întocmit de Departamentul preturi si tarife si în scopul îndeplinirii prevederilor pct. 5 din Planul de actiuni pentru programul “Termoficare 2006–2009 calitate si eficientă“, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 462/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 378 din 3 mai 2006,

în conformitate cu prevederile procesului-verbal al sedintei Comitetului de reglementare al Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei din 26 mai 2006,

presedintele Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei emite următorul ordin:

Art. I. – Metodologia de stabilire a preturilor si a cantitătilor de energie electrică vândute de producători prin contracte reglementate si a preturilor pentru energie termică livrată din centrale cu grupuri de cogenerare – revizia 1, aprobată prin Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 24/2005, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 532 din 23 iunie 2005, se modifică în conformitate cu prevederile din anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. – Producătorii, furnizorii consumatorilor captivi, operatorii de distributie si operatorul de transport si de sistem respectă prevederile prezentului ordin.

Art. III. – Producătorii cu grupuri de cogenerare cu puterea instalată mai mică de 20 MW vor depune la Autoritatea Natională de Reglementare în Domeniul Energiei, în termen de 5 zile de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, documentatia de fundamentare a costurilor de producere si a cantitătilor de energie electrică si termică livrate din centrală.

Art. IV. – Departamentele si directiile de specialitate din cadrul Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei vor urmări respectarea prevederilor prezentului ordin.

Art. V. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Nicolae Opris

 

Bucuresti, 26 mai 2006.

Nr. 13.


*) Continutul anexei este disponibil în format electronic pe pagina web a Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei (www.anre.ro) la sectiunea Metodologii.

 

INSPECTORATUL GENERAL PENTRU COMUNICATII SI TEHNOLOGIA INFORMATIEI

 

DECIZIE

pentru aprobarea Procedurii de acordare a licentelor de utilizare a frecventelor radioelectrice în vederea furnizării retelelor si serviciilor de comunicatii mobile de generatia a treia

 

În temeiul dispozitiilor art. 15 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicatiilor, aprobată si modificată prin Legea nr. 591/2002, cu modificările si completările ulterioare,

având în vedere dispozitiile art. 3 alin. (4) din Legea nr. 510/2004 privind reorganizarea Inspectoratului General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei, cu modificările ulterioare,

în temeiul art. 1 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.113/2002 privind acordarea licentelor de utilizare a frecventelor radioelectrice în vederea furnizării retelelor si serviciilor de comunicatii mobile de generatia a treia, cu modificările si completările ulterioare,

presedintele Inspectoratului General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei emite prezenta decizie.

Art. 1. – Se aprobă Procedura de acordare a licentelor de utilizare a frecventelor radioelectrice în vederea furnizării retelelor si serviciilor de comunicatii mobile de generatia a treia, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta decizie.

Art. 2. – Prezenta decizie va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Inspectoratului General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei,

Marius Cătălin Marinescu

 

Bucuresti, 30 mai 2006.

Nr. 563.

 

ANEXĂ

 

PROCEDURA

de acordare a licentelor de utilizare a frecventelor radioelectrice în vederea furnizării retelelor si serviciilor de comunicatii mobile de generatia a treia

 

Art. 1. – (1) Licentele de utilizare a frecventelor radioelectrice în vederea furnizării retelelor si serviciilor de comunicatii mobile de generatia a treia, denumite în continuare licente 3G, se acordă prin licitatie organizată de Inspectoratul General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei, denumit în continuare IGCTI.

(2) Se vor acorda două licente de comunicatii mobile de generatia a treia, care vor respecta standardul UMTS.

(3) Spectrul de frecvente disponibil pentru cele două licente 3G este următorul:

 

 

Spectru pereche

Spectru nepereche

 

Emisie statie de bază

Receptie statie de bază

Licenta 1

1.920,3–1.935,3 MHz

2.110,3–2.125,3 MHz

1.914,9–1.919,9 MHz

Licenta 2

1.935,3–1.950,1 MHz

2.125,3–2.140,1 MHz

1.899,9–1.904,9 MHz

 

În banda de frecvente 1.935,3-1.950,1 MHz, subbanda 1.945-1.950 MHz, până la data de 31 decembrie 2011 vor functiona retele CDMA 450 apartinând unui alt furnizor de retele si servicii de comunicatii electronice în judetele Alba si Buzău, cu exceptia municipiilor resedintă de judet si a drumurilor europene de pe cuprinsul acestora.

Art. 2. – Etapele licitatiei sunt următoarele:

a) elaborarea proiectului caietului de sarcini;

b) publicarea proiectului caietului de sarcini în vederea consultării;

c) elaborarea formei finale a caietului de sarcini si publicarea anuntului de participare la licitatie;

d) obtinerea caietului de sarcini de către persoanele interesate;

e) depunerea ofertelor si a garantiei de participare de către persoanele care au obtinut caietul de sarcini;

f) evaluarea ofertelor;

g) transmiterea comunicărilor privind rezultatul evaluării tuturor ofertelor depuse.

Art. 3. – (1) Pentru organizarea si conducerea procedurii de licitatie, IGCTI va desemna o comisie de licitatie formată din 7 membri, care nu pot fi actionari, asociati, administratori, cenzori sau angajati ai acestora, cu carnet de muncă, pe bază de conventie civilă sau în alt mod, ai vreuneia dintre persoanele juridice care participă la licitatie sau ai vreunei persoane juridice care are control asupra vreunui ofertant, în acest sens membrii comisiei depunând o declaratie pe propria răspundere.

(2) În cadrul comisiei de licitatie se vor desemna un presedinte care va conduce procedura de licitatie si un secretar care va întocmi procesele-verbale de sedintă.

(3) O persoană juridică are control asupra ofertantului dacă exercită, direct sau indirect, cel putin 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot detinute la acesta.

Art. 4. – Comisia de licitatie are următoarele atributii: a) elaborarea proiectului caietului de sarcini;

b) elaborarea formei finale a caietului de sarcini;

c) evaluarea ofertelor;

d) prezentarea rezultatului evaluării ofertelor presedintelui IGCTI.

Art. 5. – IGCTI va publica cel putin într-un cotidian de circulatie natională, precum si pe pagina de Internet www.igcti.ro un anunt de participare la licitatie, prin care va invita persoanele interesate să participe la licitatie.

Art. 6. – (1) Caietul de sarcini va contine în mod obligatoriu si cerintele tehnice minimale pe care ofertantul trebuie să le îndeplinească, grila de punctaj, obligatiile minime pe care acesta va trebui să si le asume în cazul în care va fi declarat câstigător al licitatiei, precum si data limită până la care se pot depune ofertele.

(2) IGCTI va asigura obtinerea unui exemplar al caietului de sarcini de către orice persoană care îsi manifestă intentia în acest sens.

Art. 7. – (1) IGCTI va accepta orice solicitare de clarificări asupra caietului de sarcini, efectuată până la data limită prevăzută în caietul de sarcini, si va publica întrebările si răspunsurile pe pagina de Internet www.igcti.ro .

(2) Solicitările de clarificări trebuie făcute în scris si adresate IGCTI prin postă, la adresa din Str. Italiană nr. 22, sectorul 2, Bucuresti, sau prin e-mail la adresa licitatie3g@igcti.ro .

(3) În cazul în care solicitările de clarificări sunt făcute în alt mod decât cele prevăzute la alin. (2), IGCTI nu are obligatia de a răspunde la acestea.

Art. 8. – (1) Comisia de licitatie va evalua exclusiv ofertele primite în termenul prevăzut în caietul de sarcini.

(2) Licitatia se desfăsoară pe bază de oferte ferme, definitive, irevocabile si neconditionate, primite în conformitate cu caietul de sarcini pentru elaborarea si prezentarea ofertei.

(3) Odată cu oferta, ofertantii vor depune o garantie de participare în cuantum de 100.000 euro.

(4) Garantia de participare se constituie prin scrisoare de garantie bancară emisă de o bancă română sau de o bancă străină cu care o bancă română are relatii de corespondent, din care să rezulte fără echivoc angajamentul irevocabil al acesteia de a plăti imediat, fără a invoca vreo exceptie legată de procedura de licitatie, o sumă în cuantum egal cu garantia de participare în cazul în care câstigătorul licitatiei renuntă la dreptul de a i se acorda licenta 3G, nu îndeplineste conditiile cerute până la emiterea licentei, precum si în cazul în care ofertantul îsi retrage oferta după data limită stabilită pentru primirea ofertelor ori influentează sau încearcă să influenteze comisia de licitatie în procesul de examinare si evaluare a ofertelor.

(5) Scrisoarea de garantie bancară trebuie să aibă o perioadă de valabilitate de cel putin 180 de zile de la data limită până la care se pot primi ofertele.

(6) Garantia de participare se restituie integral tuturor participantilor, cu exceptia câstigătorilor licentelor 3G, cărora această garantie le va fi restituită la momentul eliberării licentelor.

(7) Comisia de licitatie va evalua doar acele oferte care au fost primite în termenul mentionat în caietul de sarcini si care sunt însotite de garantia de participare în cuantumul si în forma prevăzute în prezenta decizie.

(8) În procesul de evaluare a ofertelor se tine cont de obligatiile pe care ofertantul se angajează să si le asume în cazul în care va fi declarat câstigător al licentei, conform grilei de punctaj.

Art. 9. – (1) Comisia de licitatie va comunica persoanelor care au depus oferte rezultatele evaluării acestora, prin afisarea pe pagina de Internet www.igcti.ro .

(2) Fiecare dintre persoanele ale căror oferte au fost declarate câstigătoare vor fi invitate de către IGCTI pentru eliberarea licentelor 3G, după ce acestea au achitat prima transă din tariful de eliberare a spectrului.

 

MINISTERUL SĂNĂTĂTII PUBLICE

 

ORDIN

privind completarea Ordinului ministrului sănătătii nr. 86/2006 pentru aprobarea derulării programelor si subprogramelor de sănătate finantate din bugetul de stat în anul 2006

 

Având în vedere prevederile Legii nr. 95/2006 privind reforma în sistemul sanitar, ale Legii bugetului de stat pe anul 2006 nr. 379/2005 si ale Hotărârii Guvernului nr. 168/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii, cu modificările si completările ulterioare,

văzând Referatul de aprobare al Directiei de sănătate publică nr. E.N. 63/2006,

ministrul sănătătii publice emite următorul ordin:

Art. I. – Ordinul ministrului sănătătii nr. 86/2006 pentru aprobarea derulării programelor si subprogramelor de sănătate finantate din bugetul de stat în anul 2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 174 si 174 bis din 23 februarie 2006, se modifică si se completează după cum urmează:

– La anexa nr. I “Norme metodologice de organizare, finantare si monitorizare a programelor, subprogramelor si interventiilor de sănătate finantate din bugetul de stat, raportarea si controlul indicatorilor specifici în anul 2006“, punctul I “Organizarea, finantarea si monitorizarea programelor, subprogramelor si interventiilor de sănătate“, la subpunctul 11, alineatul (1), după litera a) se introduce o nouă literă, litera a1), cu următorul cuprins:

“a1) Până la finalizarea procedurilor de achizitie publică prin licitatie natională a vaccinului poliomielitic oral necesar desfăsurării campaniei de vaccinare, autoritătile de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti pot achizitiona pe plan local cantitătile de vaccin necesare desfăsurării acestei campanii în luna iunie si a restantierilor din luna mai. Sumele aferente procurării vaccinurilor majorează bugetul alocat autoritătilor de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti, pentru subprogramul 1.1 – «Supravegherea si controlul bolilor transmisibile», titlul 20 «Bunuri si servicii»;“.

Art. II. – Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătătii publice,

Gheorghe Eugen Nicolăescu

 

Bucuresti, 30 mai 2006.

Nr. 620.

 

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

 

ORDIN

pentru aprobarea Instructiunilor privind restituirea sumelor virate în mod eronat, de mai multe ori, de către institutiile de credit, prin Sistemul electronic de plăti, ca urmare a unor erori informatice

 

În temeiul prevederilor art. 11 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 208/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice si Agentiei Nationale de Administrare Fiscală, cu modificările ulterioare, si ale art. 113 alin. (9) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul finantelor publice emite următorul ordin:

Art. 1. – Se aprobă Instructiunile privind restituirea sumelor virate în mod eronat, de mai multe ori, de către institutiile de credit, prin Sistemul electronic de plăti, ca urmare a unor erori informatice, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. – Directia generală a contabilitătii publice si a sistemului de decontări în sectorul public, directiile generale ale finantelor publice judetene, Directia Generală a Finantelor Publice a Municipiului Bucuresti, precum si Directia generală de administrare a marilor contribuabili vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 29 mai 2006.

Nr. 860.

 

ANEXĂ

 

INSTRUCTIUNI

privind restituirea sumelor virate în mod eronat, de mai multe ori, de către institutiile de credit, prin Sistemul electronic de plăti, ca urmare a unor erori informatice

 

1. Sumele virate în mod eronat unei unităti de trezorerie si contabilitate publică, de mai multe ori, de către o institutie de credit, prin Sistemul electronic de plăti, ca urmare a unor erori informatice, se restituie la cererea scrisă a institutiei de credit, adresată unitătii de trezorerie si contabilitate publică unde au fost efectuate aceste viramente.

2. Cererea va cuprinde toate informatiile existente în instructiunea de plată multiplicată în mod eronat, în aceasta mentionându-se de câte ori a fost multiplicată instructiunea de plată.

3. Unitatea de trezorerie si contabilitate publică, pe baza cererii înaintate de institutia de credit, întocmeste o Notă de confirmare cu privire la realitatea sumelor virate de mai multe ori, prin care precizează că instructiunile de plată pentru care se solicită restituirea contin aceleasi elemente de identificare cu instructiunea de plată initiată de către contribuabil din contul acestuia si fac obiectul unei plăti multiplicate.

4. O plată va putea fi considerată multiplicată numai dacă informatiile din instructiunile de plată emise de institutia de credit, pentru care se solicită restituirea, coincid cu cele continute de instructiunea de plată initiată de către contribuabil din contul acestuia, cu exceptia numărului de referintă si a datei creditării contului curent general al Trezoreriei Statului.

5. În situatia identificării unor plăti multiplicate în mod eronat, unitatea de trezorerie si contabilitate publică va transmite organului fiscal unde este înregistrat ca plătitor contribuabilul atât copia cererii înaintate de institutia de credit, cât si Nota de confirmare cu privire la realitatea sumelor virate de mai multe ori.

6. Pe baza documentelor prevăzute la pct. 5, organul fiscal va proceda la verificarea si identificarea existentei în evidenta analitică pe plătitori, la data cererii, a sumelor virate în plus, precum si a eventualelor compensări efectuate cu aceste sume ale unor obligatii bugetare restante înregistrate de către contribuabili. De asemenea, organul fiscal prevăzut la pct. 5 va solicita organului de control competent verificarea, la institutia de credit în cauză, a concordantei dintre operatiunile efectuate în extrasul de cont al contribuabilului, în baza ordinelor de plată emise de acesta în ziua respectivă, si sumele efectiv virate în contul curent general al Trezoreriei Statului de institutia de credit.

Rezultatul verificării va fi comunicat de către organul de control organului fiscal care a solicitat verificarea.

7. În cazul în care se constată atât existenta sumelor plătite în plus de institutia de credit, cât si existenta unor obligatii bugetare restante înregistrate de către contribuabilii pentru care s-au dispus plătile multiplicate, organul fiscal, în conformitate cu prevederile legale, va întocmi si va transmite unitătii proprii de trezorerie si contabilitate publică notele de compensare a obligatiilor bugetare restante cu sumele plătite în plus, respectiv referatul prin care va dispune restituirea sumelor rezultate în urma efectuării operatiunilor de compensare. Referatul de restituire va fi aprobat de către conducătorul organului fiscal.

8. În baza referatului de restituire, unitatea de trezorerie si contabilitate publică va întocmi ordin de plată pentru Trezoreria Statului (OPT), prin care sumele rezultate în urma efectuării eventualelor operatiuni de compensare vor fi virate către institutia de credit care a solicitat restituirea, în contul indicat de aceasta.

Art. 1. – Se aprobă înfiintarea Centrului national de excelentă (CNE) pentru pregătirea elevelor la disciplina handbal – fete, în cadrul Colegiului Tehnic Energetic Râmnicu Vâlcea, unitate specializată în pregătirea si perfectionarea cadetelor si junioarelor în handbalul de performantă.

Art. 2. – Se aprobă înfiintarea Centrului national de excelentă (CNE) pentru pregătirea elevilor la disciplina gimnastică – băieti, în cadrul Clubului Sportiv Scolar Resita, unitate specializată în pregătirea si perfectionarea copiilor si juniorilor în gimnastica artistică de performantă.

Art. 3. – (1) Se aprobă înfiintarea Centrului national de excelentă (CNE) pentru pregătirea elevelor la disciplina gimnastică – fete, în cadrul Clubului Sportiv Scolar nr. 3 Steaua Bucuresti, unitate specializată în pregătirea si perfectionarea copiilor, juniorilor si seniorilor în gimnastica artistică de performantă.

(2) Se aprobă înfiintarea Centrului national de excelentă (CNE) pentru pregătirea elevelor la disciplina gimnastică – fete, în cadrul Clubului Sportiv Scolar nr. 1 Constanta, unitate specializată în pregătirea si perfectionarea copiilor, juniorilor si seniorilor în gimnastica artistică de performantă.

Art. 4. – Se aprobă înfiintarea Centrului national de excelentă (CNE) pentru pregătirea elevelor si elevilor la disciplina scrimă, spadă masculin si feminin, în cadrul Clubului Sportiv Scolar – Liceul cu Program Sportiv “Petrache Triscu“ Craiova, unitate specializată în pregătirea si perfectionarea copiilor si juniorilor în scrima de performantă.

Art. 5. – Se aprobă înfiintarea Centrului national de excelentă (CNE) pentru pregătirea elevelor si elevilor la disciplina sanie si schi alpin, în cadrul Clubului Sportiv Scolar Petrosani, unitate specializată în pregătirea si perfectionarea copiilor si juniorilor în sanie si schi alpin.

Art. 6. – (1) Se aprobă înfiintarea Centrului national de excelentă (CNE) pentru pregătirea elevilor la disciplina rugby, în cadrul Colegiului National “Aurel Vlaicu“ Bucuresti, unitate specializată în pregătirea si perfectionarea juniorilor în rugby.

(2) Se aprobă înfiintarea Centrului national de excelentă (CNE) pentru pregătirea elevilor la disciplina rugby, în cadrul Clubului Sportiv Scolar – Liceul cu Program Sportiv Focsani, unitate specializată în pregătirea si perfectionarea juniorilor în rugby.

Art. 7. – Regulamentele de organizare si functionare a centrelor nationale de excelentă se vor aproba prin ordin al ministrului educatiei si cercetării, în termen de 30 de zile de la aprobarea prezentului ordin.

Art. 8. – Se aprobă schimbarea următoarelor denumiri, după cum urmează:

a) Centrul National Olimpic de Excelentă Sighisoara, în Centrul National de Excelentă Sighisoara;

b) Centrul National Olimpic de Excelentă Dej, în Centrul National de Excelentă Dej;

c) Centrul National Olimpic de Excelentă Baia Mare, în Centrul National de Excelentă Baia Mare.

Art. 9. – Directia generală învătământ preuniversitar, Directia generală învătământ în limbile minoritătilor, Directia generală managementul resurselor umane, Directia generală buget-finante, patrimoniu si investitii, inspectoratele scolare judetene Vâlcea, Caras-Severin, Constanta, Dolj, Hunedoara, Vrancea, Cluj, Mures, Maramures si Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti, conducerile unitătilor de învătământ în care vor functiona centrele

 

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETĂRII

 

ORDIN

privind înfiintarea centrelor nationale de excelentă (CNE) pe lângă unitătile de învătământ cu program sportiv integrat si suplimentar, în vederea pregătirii elevilor/elevelor la disciplinele sportive handbal, gimnastică, scrimă, rugby, sanie si schi alpin

 

În conformitate cu prevederile Legii nr. 84/1995, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

în baza prevederilor Legii educatiei fizice si sportului nr. 69/2000, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 223/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei si Cercetării, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul educatiei si cercetării emite prezentul ordin.

nationale de excelentă duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 10. – Prezentul ordin se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul educatiei si cercetării,

Paloma Petrescu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 25 mai 2006.

Nr. 4.079.

 

DECIZII ALE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE

 

ÎNALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

– SECTIILE UNITE –

 

DECIZIA Nr. V

din 20 februarie 2006

 

Dosar nr. 32/2005

Sub presedintia domnului prof. univ. dr. Nicolae Popa, presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie Înalta Curte de Casatie si Justitie, constituită în Sectii Unite în conformitate cu dispozitiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, s-a întrunit pentru a examina recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 176 alin. 1 lit. b) din Codul penal în cazul actelor de violentă săvârsite în aceeasi împrejurare, cu intentia de a ucide, asupra a două persoane, dintre care una a decedat.

Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea prevederilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicată, fiind prezenti 81 de judecători din totalul de 106 judecători în functie.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procurorul Nicoleta Eucarie.

Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul în interesul legii, punând concluzii pentru admiterea acestuia, în sensul de a se stabili că actele de violentă cu intentia directă sau indirectă de a ucide, săvârsite în aceeasi împrejurare asupra a două persoane, dintre care una a decedat, constituie atât infractiunea de omor – simplu, calificat sau deosebit de grav – comisă asupra unei singure persoane, cât si tentativa de omor, după caz, simplu, calificat sau deosebit de grav, aflate în concurs. deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele:

În practica instantelor judecătoresti s-a constatat că nu există un punct de vedere unitar în legătură cu aplicarea dispozitiilor art. 176 alin. 1 lit. b) din Codul penal în cazul actelor de violentă săvârsite în aceeasi împrejurare, cu intentia directă sau indirectă de a ucide, asupra a două persoane, dintre care una a decedat.

Astfel, unele instante s-au pronuntat în sensul că actele de violentă comise în aceeasi împrejurare, cu intentia directă sau indirectă de a ucide, asupra a două persoane, dintre care una a decedat, constituie o singură infractiune, de omor deosebit de grav, prevăzută în art. 176 alin. 1 lit. b) din Codul penal.

În motivarea acestei opinii s-a relevat că finalitatea avută în vedere prin art. 176 alin. 1 lit. b) din Codul penal este îndeplinită si în cazul în care a decedat numai una dintre cele două persoane vizate prin actele de violentă comise în scopul de a ucide, considerându-se că este suficient ca autorul să fi actionat cu intentia de a ucide două sau mai multe persoane, iar rezultatul actiunii să constea în producerea decesului a cel putin unei persoane.

Alte instante, dimpotrivă, au decis că actele de violentă săvârsite în aceeasi împrejurare, cu intentia de a ucide, asupra a două persoane, dintre care una a decedat, constituie atât infractiunea de omor – simplu, calificat sau deosebit de grav – comisă asupra unei singure persoane, cât si tentativa de omor, după caz, simplu, calificat sau deosebit de grav, aflate în concurs.

Aceste din urmă instante au interpretat si au aplicat corect dispozitiile legii.

Într-adevăr, prin art. 176 alin. 1 lit. b) din Codul penal se prevede că omorul săvârsit îasupra a două sau mai multor persoane“ constituie infractiune de omor deosebit de grav.

Din această prevedere a legii rezultă că, pentru existenta infractiunii de omor deosebit de grav în forma mentionată, este necesar ca actiunea, comisă cu intentia de a ucide, să fie îndreptată împotriva a două sau mai multe persoane si să aibă ca rezultat decesul a cel putin două dintre ele.

În ipoteza în care actiunea îndreptată împotriva mai multor persoane, cu intentia directă sau indirectă de a ucide, are ca rezultat moartea unei singure victime, nu se poate retine existenta agravantei determinate de pluralitatea de victime la care se referă art. 176 alin. 1 lit. b) din Codul penal.

SECTIILE UNITE,

A considera altfel ar însemna să fie depăsită vointa legiuitorului, exprimată explicit în cadrul reglementării date prin acest text de lege, potrivit căreia actele de violentă îndreptate în aceeasi împrejurare împotriva unei pluralităti de victime sunt susceptibile de a fi considerate săvârsite în conditiile unei atari agravante numai dacă au avut ca rezultat producerea mortii a cel putin două persoane.

Asa fiind, în cazul în care a decedat numai una dintre cele două persoane asupra cărora s-au exercitat actele de violentă cu scopul de a ucide, fapta nu va putea fi încadrată în infractiunea de omor deosebit de grav prevăzută în art. 176 alin. 1 lit. b) din Codul penal, ci într-o singură infractiune consumată de omor, prevăzută în art. 174, respectiv de omor calificat, prevăzută în art. 175, ori de omor deosebit de grav, prevăzută în art. 176 alin. 1, cu exceptia lit. b), din Codul penal, precum si în tentativă la una dintre aceste infractiuni, deoarece într-un asemenea caz unitatea infractională legală nu poate subzista.

Prin urmare, câtă vreme actele de violentă comise în aceeasi împrejurare, în scopul de a ucide, nu au produs decesul ambelor victime, fapta nu poate fi încadrată în infractiunea de omor deosebit de grav prevăzută în art. 176 alin. 1 lit. b) din Codul penal, după cum o astfel de faptă nu ar putea fi încadrată în tentativă la această infractiune decât în cazul când nu s-a produs decesul nici uneia dintre cele două victime vizate de agresor.

În consecintă, în temeiul dispozitiilor art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, si ale art. 4142 din Codul de procedură penală, urmează a se admite recursul în interesul legii si a se stabili că actele de violentă săvârsite în aceeasi împrejurare, cu intentia de a ucide, asupra a două persoane, dintre care una a decedat, constituie atât infractiunea de omor – simplu, calificat sau deosebit de grav – comisă asupra unei singure persoane, cât si tentativa de omor, după caz, simplu, calificat sau deosebit de grav, aflate în concurs, în astfel de situatii nefiind aplicabilă agravanta prevăzută în art. 176 alin. 1 lit. b) din Codul penal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

În numele legii

DECID:

Admit recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie.

Stabilesc că actele de violentă cu intentia de a ucide, săvârsite în aceeasi împrejurare asupra a două persoane, dintre care una a decedat, constituie atât infractiunea de omor – simplu, calificat sau deosebit de grav – comisă asupra unei singure persoane, cât si tentativa de omor, după caz, simplu, calificat sau deosebit de grav, aflate în concurs.

Agravanta prevăzută în art. 176 alin. 1 lit. b) din Codul penal nu este aplicabilă în cazul faptelor mentionate. Obligatorie, potrivit art. 4142 alin. 2 din Codul de procedură penală.

Pronuntată în sedintă publică, astăzi, 20 februarie 2006.

 

PRESEDINTELE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent sef,

Victoria Maftei

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI

 

ORDIN

privind modul de organizare si conducere a contabilitătii si întocmirea situatiilor financiare de către institutiile financiare nebancare

 

Având în vedere prevederile art. 18 si 47 din titlul I “Dispozitii privind activitatea de creditare desfăsurată de institutii financiare nebancare“ din Ordonanta Guvernului nr. 28/2006 privind reglementarea unor măsuri financiar-fiscale,

în temeiul prevederilor art. 72 din titlul I al Ordonantei Guvernului nr. 28/2006 privind reglementarea unor măsuri financiar-fiscale si ale art. 48 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Nationale a României,

Banca Natională a României emite prezentul ordin.

Art. 1. – (1) Institutiile financiare nebancare, persoane juridice române, si sucursalele din România ale institutiilor financiare nebancare, persoane juridice străine, înscrise în Registrul general, cu exceptia societătilor de credit ipotecar, vor tine contabilitatea, până la data de 31 decembrie 2006, conform prevederilor Ordinului ministrului finantelor publice nr. 1.752/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene.

(2) Societătile de credit ipotecar vor aplica în continuare prevederile Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, aplicabile institutiilor de credit, aprobate prin Ordinul guvernatorului Băncii Nationale a României nr. 5/2005.

(3) Începând cu exercitiul financiar al anului 2007, entitătile prevăzute la alin. (1) vor aplica prevederile Ordinului guvernatorului Băncii Nationale a României nr. 5/2005 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, aplicabile institutiilor de credit.

(4) Pe baza balantei de verificare întocmite pentru data de 31 decembrie 2006, entitătile prevăzute la alin. (1) vor asigura transpunerea soldurilor conturilor în conformitate cu planul de conturi aplicabil institutiilor de credit, prevăzut de Reglementările contabile conforme cu directivele europene, aplicabile institutiilor de credit, aprobate prin Ordinul Guvernatorului Băncii Nationale a României nr. 5/2005.

Art. 2. – Situatiile financiare aferente exercitiului financiar al anului 2006 trebuie auditate de către auditori financiari, conform prevederilor titlului I din Ordonanta Guvernului nr. 28/2006 privind reglementarea unor măsuri financiar-fiscale si dispozitiilor legale privind activitatea de audit financiar.

Art. 3. – (1) Entitătile prevăzute la art. 1 alin. (1) vor depune la Banca Natională a României o copie de pe situatiile financiare anuale aferente exercitiului financiar al anului 2006, precum si raportul administratorilor, împreună cu raportul de audit, întocmite potrivit Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.752/2005.

(2) Termenul pentru depunerea la Directia supraveghere din cadrul Băncii Nationale a României a situatiilor prevăzute la alin. (1), aferente exercitiului financiar al anului 2006, este de 120 de zile de la încheierea exercitiului financiar al anului 2006.

Art. 4. – Administratorii sau orice alte persoane care au obligatia gestionării entitătilor prevăzute la art. 1 răspund, potrivit legii, pentru:

a) însusirea si aplicarea corectă a prevederilor reglementărilor contabile aplicabile;

b) elaborarea si adaptarea corespunzătoare a programelor informatice utilizate pentru prelucrarea datelor financiar-contabile;

c) exactitatea si realitatea datelor care sunt prelucrate, respectiv înregistrate în contabilitate si înscrise în situatiile si raportările financiare.

Art. 5. – Nerespectarea prevederilor prezentului ordin atrage aplicarea sanctiunilor prevăzute de titlul I din Ordonanta Guvernului nr. 28/2006 privind reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.

 

GUVERNATORUL BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI,

MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU

 

Bucuresti, 1 iunie 2006.

Nr. 2.

 

BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI

 

CIRCULARĂ

privind nivelul ratei dobânzii de referintă a Băncii Nationale a României, valabil în luna iunie 2006

 

Având în vedere prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Nationale a României si tinând seama de evolutiile macroeconomice si monetare recente,

Banca Natională a României hotărăste:

Pentru luna iunie 2006, nivelul ratei dobânzii de referintă a Băncii Nationale a României este de 8,50% pe an.

 

Presedintele Consiliului de administratie al Băncii Nationale a României,

Mugur Constantin Isărescu

 

Bucuresti, 1 iunie 2006.

Nr. 10.