MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI
P A R T E A I
Anul 174 (XVIII) - Nr. 604 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Miercuri, 12 iulie 2006
DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE
Decizia nr. 464 din 6 iunie 2006
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 alin.
(3) si art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004
Decizia nr. 481 din 8 iunie 2006
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 372 si
art. 3731 din Codul de procedură civilă
Decizia nr. 484 din 8 iunie 2006
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 31 alin.
1 din Codul de procedură civilă
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI
PUBLICE CENTRALE
1.262/C. – Ordin al
ministrului justitiei privind aprobarea structurii organizatorice a
Administratiei Nationale a Penitenciarelor
ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI
10. – Normă pentru modificarea si
completarea Normei Băncii Nationale a României nr. 10/2004 privind autorizarea
băncilor, institutiilor emitente de monedă electronică, altele decât băncile, a
caselor de economii pentru domeniul locativ si a sucursalelor din România ale
institutiilor de credit străine
ACTE ALE COMISIEI NATIONALE A VALORILOR MOBILIARE
55. – Ordin privind aprobarea
Regulamentului nr. 10/2006 pentru modificarea Regulamentului nr. 3/2006 privind
autorizarea, organizarea si functionarea Fondului de compensare a
investitorilor
DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
din 6 iunie 2006
referitoare
la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 alin. (3) si art. 15
din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004
Ioan Vida – presedinte
Nicolae Cochinescu – judecător
Acsinte Gaspar – judecător
Kozsokár Gábor – judecător
Petre Ninosu – judecător
Ion Predescu – judecător
Serban Viorel Stănoiu – judecător
Mihaela Cîrstea – procuror
Cristina Cătălina Turcu – magistrat-asistent
Pe rol se află
solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 alin.
(3) si ale art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr.
554/2004, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Minibus“ – S.R.L. din
Iasi în Dosarul nr. 6.432/2005 al Tribunalului Iasi – Sectia contencios
administrativ.
La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Magistratul-asistent informează completul de judecată
că la dosarul cauzei autorul exceptiei a depus o cerere de amânare în vederea
angajării unui apărător.
Reprezentantul Ministerului Public solicită
respingerea cererii de amânare, considerând că nu sunt îndeplinite conditiile
art. 156 alin. 1 din Codul de
procedură civilă.
Curtea respinge cererea de amânare, apreciind că nu
sunt îndeplinite conditiile art. 156 alin. 1 din Codul de procedură civilă.
Presedintele constată cauza în stare de judecată si
acordă cuvântul pe fond.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a exceptiei de neconstitutionalitate. În acest sens arată că prin
dispozitiile art. 8 alin. (3) din Legea nr.
554/2004 legiuitorul a urmărit respectarea principiului ocrotirii
interesului public, fără a avea în vedere avantajarea unei părti a contractului
administrativ. Totodată, apreciază că suspendarea de drept a actului
administrativ nu este posibilă, instanta judecătorească urmând să aprecieze de
la caz la caz, pe baza situatiei de fapt si de drept din spetă.
CURTEA,
având în vedere actele si lucrările dosarului, retine
următoarele:
Prin Încheierea din 17 ianuarie 2006, pronuntată în
Dosarul nr. 6.432/2005, Tribunalul Iasi – Sectia contencios administrativ a
sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 8 alin. (3) si ale art. 15 din Legea contenciosului
administrativ nr.
554/2004, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Minibus“ – S.R.L.
din Iasi într-o actiune în contencios administrativ având ca obiect constatarea
nulitătii actului administrativ prin care s-a reziliat unilateral contractul de
concesiune încheiat între autorul exceptiei si Consiliul Local Iasi.
În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul
acesteia consideră că textele de lege criticate aduc atingere dispozitiilor
constitutionale ale art. 16, 21 si 52. În acest sens arată că dispozitiile art.
8 alin. (3) din Legea nr.
554/2004 aduc atingere prevederilor art. 16 si 52 din Constitutie, deoarece
au semnificatia “recunoasterii prin lege a subordonării interesului uneia
dintre părti fată de interesele celeilalte părti“, înfrângând “principiul
egalitătii în drepturi a părtilor, plasând autoritatea publică – ca exponent al
interesului public – pe o pozitie procesuală preferentială“. Totodată, art. 15
din Legea nr.
554/2004 aduce atingere prevederilor art. 16 si 21 din Constitutie,
întrucât ar trebui să prevadă suspendarea de drept a actului administrativ,
însă, în conditiile în care “suspendarea executării actului administrativ este
lăsată la aprecierea judecătorului, există riscul erorii sau al abuzului,
situatie în care se creează o stare de pericol pentru persoana vătămată în ce
priveste protectia recunoscută prin dispozitiile constitutionale ale accesului
liber la justitie si a unui proces echitabil.“ De altfel, apreciază autorul
exceptiei, “dispozitiile art. 15 din Legea nr.
554/2004 se dovedesc a fi discriminatorii în raport de dispozitiile art. 3
[din acelasi act normativ] prin care se recunoaste în favoarea unor subiecte de
drept beneficiul suspendării de drept a actelor administrative“.
Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere
ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima
punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
Guvernul consideră că exceptia de
neconstitutionalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudenta Curtii
Constitutionale în materie.
Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile legale
criticate sunt constitutionale, având în vedere că se aplică “în mod egal
tuturor persoanelor aflate în situatia prevăzută de ipoteza normei legale“ si
nu înlătură posibilitatea persoanelor interesate de a se adresa justitiei si de
a se prevala de toate garantiile procesuale care conditionează desfăsurarea
unui proces echitabil.
Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au
comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:
Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este
competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr.
47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl
constituie dispozitiile art. 8 alin. (3) si ale art. 15 din Legea
contenciosului administrativ nr.
554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154
din 7 decembrie 2004, dispozitii conform cărora:
– Art. 8 alin. (3): “[...] La solutionarea
litigiilor prevăzute la alin. (2) se va avea în vedere regula după care
principiul libertătii contractuale este subordonat principiului prioritătii
interesului public.“;
– Art. 15 – “(1) Suspendarea executării actului
administrativ unilateral poate fi solicitată de reclamant si prin cererea
adresată instantei competente pentru anularea, în tot sau în parte, a actului
atacat. În acest caz, instanta va putea dispune suspendarea actului
administrativ atacat, până la solutionarea definitivă si irevocabilă a cauzei.
Cererea de suspendare se poate formula odată cu actiunea principală sau
printr-o actiune separată, până la solutionarea actiunii în fond.
(2) Dispozitiile alin. (2) si (4) ale art. 14 se
aplică în mod corespunzător.
(3) Hotărârea dată cererii de suspendare este
executorie de drept, iar introducerea recursului, potrivit art. 14 alin. (4),
nu suspendă executarea.“
Textele constitutionale invocate în sustinerea
exceptiei sunt cele ale art. 16, 21 si 52. În realitate, astfel cum rezultă din
motivarea exceptiei, autorul acesteia se referă la textele constitutionale ale
art. 16 alin. (1) si (2) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (1),
(2) si (3) privind accesul liber la justitie si dreptul la un proces echitabil
si la solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil, precum si ale art. 52
alin. (1) privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică de a
obtine recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim.
Examinând exceptia, Curtea Constitutională retine
următoarele:
I. Critica de neconstitutionalitate a prevederilor
art. 8 alin. (3) din Legea nr.
554/2004 constă, în esentă, în sustinerea că irecunoasterea prin lege a
subordonării interesului uneia dintre părti fată de interesele celeilalte
părti“ înfrânge îprincipiul egalitătii în drepturi a părtilor, plasând autoritatea
publică – ca exponent al interesului public – pe o pozitie procesuală
preferentială“ si aduce atingere dreptului persoanei vătămate de a ataca actul
administrativ ce îi lezează interesele.
Curtea constată că, potrivit art. 8 alin. (2) din
Legea nr.
554/2004, instanta de contencios administrativ este competentă să
solutioneze “litigiile care apar în fazele premergătoare încheierii unui
contract administrativ, precum si orice litigii legate de aplicarea si
executarea contractului administrativ“. Alin. (3) al aceluiasi articol se
referă numai la această din urmă categorie de litigii, la a căror solutionare
trebuie avută în vedere regula potrivit căreia “principiul libertătii
contractuale este subordonat principiului prioritătii interesului public“.
Regula instituită prin textul de lege criticat nu are
însă semnificatia plasării autoritătii publice pe o pozitie procesuală
preferentială, deoarece nu calitatea părtii va fi avută în vedere de către
instanta de judecată care solutionează litigiul, ci principiul prioritătii
interesului public, a cărui definitie se regăseste în art. 2 alin. (1) lit. l)
din Legea nr.
554/2004, potrivit căruia “interes public – interesul care vizează
ordinea de drept si democratia constitutională, garantarea drepturilor,
libertătilor si îndatoririlor fundamentale ale cetătenilor, satisfacerea
nevoilor comunitare, realizarea competentei autoritătilor publice.“
Totodată, Curtea constată că prevederile art. 16 alin.
(1) si (2) din Constitutie nu sunt incidente în cauză, întrucât acestea
consacră egalitatea în drepturi a cetătenilor, iar nu egalitatea dintre
persoanele juridice si autoritătile publice.
În ceea ce priveste critica referitoare la încălcarea
prevederilor art. 52 alin. (1) din Constitutie, Curtea constată că nici aceasta
nu poate fi retinută de vreme ce, potrivit art. 8 alin. (1) din Legea nr.
554/2004, “Persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau
într-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, nemultumită de
răspunsul primit la plângerea prealabilă adresată autoritătii publice emitente
sau dacă nu a primit nici un răspuns în termenul prevăzut la art. 7 alin. (4),
poate sesiza instanta de contencios administrativ competentă, pentru a solicita
anularea, în tot sau în parte, a actului, repararea pagubei cauzate si,
eventual, reparatii pentru daune morale“.
II. Cu privire la critica de neconstitutionalitate a
prevederilor art. 15 din Legea nr.
554/2004, prin raportare la dispozitiile art. 16 alin. (1) si (2) si ale
art. 21 alin. (1), (2) si (3) din Constitutie, Curtea retine următoarele:
Potrivit art. 14 alin. (1) si (2) din Legea nr.
554/2004, cererea de suspendare a actului administrativ poate fi introdusă
îîn cazuri bine justificate si pentru prevenirea unei pagube iminente“, iar instanta
are obligatia de a solutiona de urgentă cererea, cu citarea părtilor.
Suspendarea actelor administrative reprezintă, asadar, o situatie de exceptie, întrucât acestea se bucură de prezumtia de legalitate.
Asa fiind, nu poate fi retinută critica privind încălcarea prevederilor art. 21 alin. (1), (2) si (3) din Constitutie, deoarece părtile beneficiază de toate garantiile unui proces echitabil.
Nu poate fi retinută nici critica privind încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) si (2) din Constitutie, întrucât prevederile art. 15 din Legea nr. 554/2004 se aplică tuturor celor aflati în ipoteza descrisă de norma legală criticată.
Exceptia prevăzută la art. 3 alin. (3) din Legea nr.
554/2004 privind suspendarea de drept a actelor emise de autoritătile
administratiei publice locale, în situatia atacării acestora de către prefect,
si a actelor autoritătilor publice centrale si locale prin care se încalcă
legislatia privind functia publică, în situatia atacării acestora de către
Agentia Natională a Functionarilor Publici, este instituită în considerarea
efectelor pe care astfel de acte le-ar putea produce.
Art. 15 din Legea nr.
554/2004 nu prevede un tratament discriminatoriu în ceea ce priveste subiectele
de drept care solicită suspendarea executării actului administrativ. Situatiile
juridice diferite prevăzute de art. 3 alin. (3) si de art. 15 din Legea nr.
554/2004 au impus solutii diferite. Pe de altă parte, asa cum s-a mentionat
anterior, principiul egalitătii în drepturi consacră egalitatea în drepturi a
cetătenilor, iar nu egalitatea dintre persoanele juridice si autoritătile
publice.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1–3, al art. 11
alin. (1) lit. A. d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 alin. (3) si art. 15 din Legea
contenciosului administrativ nr.
554/2004, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Minibus“ – S.R.L. din
Iasi în Dosarul nr. 6.432/2005 al Tribunalului Iasi – Sectia contencios
administrativ.
Definitivă si general obligatorie.
Pronuntată în sedinta publică din data de 6 iunie
2006.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Cristina Cătălina Turcu
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
din 8 iunie 2006
referitoare
la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 372 si art. 3731 din Codul de procedură civilă
Ioan Vida – presedinte
Nicolae Cochinescu – judecător
Aspazia Cojocaru – judecător
Kozsokár Gábor – judecător
Acsinte Gaspar – judecător
Petre Ninosu – judecător
Ion Predescu – judecător
Serban Viorel Stănoiu – judecător
Mihaela Cîrstea – procuror
Mădălina Stefania Diaconu – magistrat-asistent
Pe rol se află solutionarea exceptiei de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 372 si art. 3731 din Codul de procedură civilă,
exceptie ridicată de Aurel Burghelea în Dosarul nr. 9.086/2005 al Tribunalului
Iasi – Sectia civilă.
La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele si lucrările dosarului, retine
următoarele:
Prin Încheierea din 9 noiembrie 2005, pronuntată în
Dosarul nr. 9.086/2005, Tribunalul Iasi – Sectia civilă a sesizat Curtea
Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 372
si art. 3731 din Codul de procedură civilă. Exceptia
a fost ridicată de către Aurel Burghelea cu prilejul solutionării unui apel.
În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul
acesteia sustine, în esentă, că dispozitiile art. 372 si 3731 din Codul de procedură civilă
sunt neconstitutionale, deoarece au fost modificate prin Ordonanta de urgentă a
Guvernului nr. 138/2000, încălcându-se astfel prevederile constitutionale care
statuează că Parlamentul este unica autoritate legiuitoare din România.
Tribunalul Iasi – Sectia civilă apreciază
că exceptia de neconstitutionalitate nu este întemeiată.
În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si
formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.
Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate
este neîntemeiată.
Avocatul Poporului apreciază că textele legale
criticate sunt constitutionale.
Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au
comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de
neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate,
raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr.
47/1992, retine următoarele:
Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl
constituie dispozitiile art. 372 si art. 3731 din Codul de procedură civilă,
astfel cum au fost modificate prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
138/2000 pentru modificarea si
completarea Codului de
procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
479 din 2 octombrie 2000. Alin. 2 al art. 3731 a fost
modificat ulterior prin art. I pct. 65 din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea
Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea si
completarea Codului de
procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
609 din 14 iulie 2005. Textele de lege criticate au următoarea redactare:
– Art. 372: “Executarea silită se va
efectua numai în temeiul unei hotărâri judecătoresti ori al unui alt înscris
care, potrivit legii, constituie titlu executoriu“;
– Art. 3731: “Cererea
de executare silită se depune la executorul judecătoresc, dacă legea nu dispune
altfel.
Executorul judecătoresc va solicita încuviintarea
executării de către instanta de executare, căreia îi va înainta, în copie,
cererea creditorului urmăritor si titlul executoriu. Instanta încuviintează
executarea silită prin încheiere dată în camera de consiliu, fără citarea
părtilor. Încheierea prin care presedintele instantei admite cererea de
încuviintare a executării silite nu este supusă nici unei căi de atac.
Încheierea prin care se respinge cererea de încuviintare a executării silite
poate fi atacată cu recurs de către creditor, în termen de 5 zile de la
comunicare.
După încuviintarea cererii instanta va alcătui un
dosar privind executarea, la care executorul judecătoresc este obligat să
depună câte un exemplar al fiecărui act de executare, în termen de 48 de ore de
la efectuarea acestuia“.
În sustinerea neconstitutionalitătii acestor texte de
lege, autorul exceptiei invocă, din eroare, încălcarea prevederilor art. 81
alin. (1) din Constitutie; din motivarea sa reiese însă că acesta se referă de
fapt la prevederile art. 61 alin. (2) din Constitutie, conform căruia “Parlamentul
este organul reprezentativ suprem al poporului român si unica autoritate
legiuitoare a tării“.
Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea
constată că sustinerile autorului exceptiei sunt vădit neîntemeiate. Astfel,
prin însăsi constructia constitutională (art. 115 din Legea fundamentală) s-a
prevăzut ca Guvernul, în anumite conditii, să poată elabora acte normative,
denumite ordonante si ordonante de urgentă, prin care să modifice, să
completeze sau să abroge dispozitii cuprinse în legi, în baza delegării
legislative, fără ca prin emiterea unor asemenea acte să impieteze asupra
atributiilor legiuitorului. De altfel, emiterea ordonantelor de către Guvern
reprezintă o practică legislativă prevăzută si în alte constitutii (spre
exemplu în Italia, Spania etc.) în cadrul delegării legislative, fiind o
solutie consacrată pe plan european.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 372 si ale art. 3731 din Codul de procedură civilă, exceptie
ridicată de Aurel Burghelea în Dosarul nr. 9.086/2005 al Tribunalului Iasi –
Sectia civilă.
Definitivă si general obligatorie.
Pronuntată în sedinta publică din data de 8 iunie
2006.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mădălina Stefania Diaconu
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
din 8 iunie 2006
referitoare
la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 31 alin. 1 din Codul
de procedură civilă
Ioan Vida – presedinte
Nicolae Cochinescu – judecător
Aspazia Cojocaru – judecător
Kozsokár Gábor – judecător
Acsinte Gaspar – judecător
Petre Ninosu – judecător
Ion Predescu – judecător
Serban Viorel Stănoiu – judecător
Mihaela Cîrstea – procuror
Mădălina Stefania Diaconu – magistrat-asistent
Pe rol se află solutionarea exceptiei de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 31 alin. 1 din Codul de procedură civilă,
exceptie ridicată de Cristinel Olteanu si Ionela Manuela Olteanu în Dosarul nr.
7.665/299/2005 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucuresti.
La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele
si lucrările dosarului, retine următoarele:
Prin Încheierea din 9 februarie 2006, pronuntată în
Dosarul nr. 7.665/299/2005, Judecătoria Sectorului 1 Bucuresti a sesizat
Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 31 alin. 1 din Codul de
procedură civilă. Exceptia a fost ridicată de către Cristinel Olteanu
si Ionela Manuela Olteanu cu prilejul solutionării unei actiuni civile având ca
obiect un litigiu locativ.
În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii
acesteia sustin, în esentă, că art. 31 alin. 1 din Codul de procedură civilă
îngrădeste în mod nepermis drepturile prevăzute de art. 16 alin. (2), art. 21
alin. (3), si art. 123 alin. (1) din Constitutie, deoarece permite prezenta, în
camera de consiliu în care se judecă cererea de recuzare, a judecătorului
împotriva căruia s-a formulat o asemenea cerere, în vreme ce părtile nu
beneficiază de acelasi drept, nefiind citate. Prin aceasta, autorii exceptiei
consideră că se creează o pozitie privilegiată a magistratului recuzat, fată de
părtile din proces, încălcându-se egalitatea de tratament a persoanelor în fata
legii.
Judecătoria Sectorului 1 Bucuresti apreciază
că exceptia de neconstitutionalitate nu este întemeiată. În conformitate cu
dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si
formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.
Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate
este neîntemeiată.
Avocatul Poporului apreciază că textele legale
criticate sunt constitutionale.
Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au
comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de
neconstitutionalitate.
CURTEA,
axaminând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate,
raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr.
47/1992, retine următoarele:
Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl
constituie dispozitiile art. 31 alin. 1 din Codul de procedură civilă,
astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 8 din Legea nr. 219/2005 privind
aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea si
completarea Codului de
procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
609 din 14 iulie 2005, dispozitii potrivit cărora “Instanta decide asupra
recuzării, în camera de consiliu, fără prezenta părtilor si ascultând pe
judecătorul recuzat.“
În sustinerea neconstitutionalitătii acestor texte de lege, autorii exceptiei invocă încălcarea prevederilor art. 16 alin. (2), ale art. 21 alin. (3) si ale art. 123 alin. (1) din Constitutie, referitoare la egalitatea în drepturi, accesul liber la justitie si institutia prefectului.
Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea
constată că dispozitiile art. 31 alin. 1 din Codul de procedură civilă au
mai făcut obiect al controlului de constitutionalitate, prin raportare la
aceleasi prevederi din Legea fundamentală ca si în prezenta cauză si cu
motivări asemănătoare, solutia adoptată fiind de fiecare dată aceea de respingere
ca neîntemeiată (spre exemplu, Decizia nr. 38 din 19 ianuarie 2006, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 21 februarie 2006). În
aceste decizii Curtea a retinut că judecarea cererii de recuzare nu vizează
fondul cauzei si nu presupune în mod necesar dezbateri contradictorii, instanta
pronuntând în sedintă publică o încheiere asupra recuzării, prin această
reglementare legiuitorul având în vedere instituirea unei proceduri simple si
operative de solutionare a acestei cereri. Încheierea prin care s-a respins
recuzarea se poate ataca odată cu fondul, instanta de control judiciar urmând a
reface toate actele si dovezile administrate la prima instantă, atunci când
constată că cererea de recuzare a fost pe nedrept respinsă. Totodată, Curtea a
arătat că cererea de recuzare nu constituie o actiune de sine stătătoare, având
ca obiect realizarea sau recunoasterea unui drept subiectiv al autorului
cererii, ci o procedură integrată procesului în curs de judecată, al cărei scop
este tocmai asigurarea desfăsurării normale a judecătii, iar nu împiedicarea
accesului la justitie. Tocmai în considerarea acestui principiu constitutional,
consacrat de prevederile art. 21 din Legea fundamentală, legiuitorul a prevăzut
posibilitatea atacării numai odată cu fondul a încheierii prin care s-a respins
cererea de recuzare, spre deosebire de încheierile prin care se încuviintează
sau se respinge abtinerea, precum si de aceea prin care se încuviintează
recuzarea, care nu sunt supuse niciunei căi de atac.
Cu privire la pretinsa încălcare a art. 123 alin. (1)
din Constitutie, Curtea constată că acesta reglementează institutia
prefectului, neavând, asadar, nicio legătură cu criticile formulate de autorii
exceptiei împotriva modului în care este reglementată posibilitatea recuzării
judecătorilor.
Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură să
determine modificarea jurisprudentei Curtii, solutiile si considerentele
deciziilor pronuntate îsi mentin valabilitatea si în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de
neconstitutionalitate a art. 31 alin. 1 din Codul de procedură civilă, exceptie
ridicată de Cristinel Olteanu si Ionela Manuela Olteanu în Dosarul nr.
7.665/299/2005 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucuresti.
Definitivă si general obligatorie.
Pronuntată în sedinta publică din data de 8 iunie
2006.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mădălina Stefania Diaconu
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI
PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL
JUSTITIEI
privind aprobarea structurii organizatorice
a Administratiei Nationale a Penitenciarelor
În temeiul art. 6
alin. (4) si al art. 18 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr.
83/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei, cu
modificările si completările ulterioare,
ministrul justitiei emite prezentul ordin.
Art. 1. – Începând cu data prezentului ordin, se
aprobă structura organizatorică a Administratiei Nationale a Penitenciarelor,
prezentată în anexa nr. 1*), care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. – Structura organizatorică a Administratiei
Nationale a Penitenciarelor si numărul de posturi sunt prezentate în anexa nr.
2*), care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 3. – Administratia Natională a Penitenciarelor va
lua măsuri de ducere la îndeplinire a dispozitiilor prezentului ordin.
Ministrul justitiei,
Monica Luisa Macovei
Bucuresti,
25 mai 2006.
Nr.
1.262/C.
ANEXA Nr.
1
MINISTERUL
JUSTITIEI
A ADMINISTRATIEI NATIONALE A PENITENCIARELOR
ANEXA Nr.
2
MINISTERUL
JUSTITIEI
A ADMINISTRATIEI NATIONALE A PENITENCIARELOR SI
NUMĂRUL DE POSTURI
BANCA
NATIONALĂ A ROMÂNIEI
pentru
modificarea si completarea Normei Băncii Nationale a României nr. 10/2004
privind autorizarea băncilor, institutiilor emitente de monedă electronică,
altele decât băncile, a caselor de economii pentru domeniul locativ si a
sucursalelor din România ale institutiilor de credit străine
Având în vedere prevederile art. 7 din Legea nr.
33/2006 privind băncile de credit ipotecar,
în temeiul dispozitiilor art. 25 alin. (2) lit. a) si
ale art. 48 din Legea nr.
312/2004 privind Statutul Băncii Nationale a României,
Banca Natională a României emite
prezenta normă.
Art. I. – Norma Băncii Nationale a
României nr.
10/2004 privind autorizarea băncilor, institutiilor emitente de monedă
electronică, altele decât băncile, a caselor de economii pentru domeniul
locativ si a sucursalelor din România ale institutiilor de credit străine,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, 945 din 15 octombrie
2004, se modifică si se completează după cum urmează:
1. Titlul normei va avea următorul cuprins:
privind autorizarea băncilor, băncilor
de credit ipotecar, institutiilor emitente de monedă electronică, altele decât
băncile, a caselor de economii pentru domeniul locativ si a sucursalelor din
România ale institutiilor de credit străine“
2. Primul alineat al preambulului va avea următorul
cuprins:
“Având în vedere prevederile art. 17, ale art. 23, ale
art. 36 alin. 4, ale art. 38, ale art. 56 alin. 1 si 2, ale art. 72 alin. 1,
ale art. 76, ale art. 152 alin. 1 si 2 si ale art. 155 din Legea nr.
58/1998 privind activitatea bancară, republicată, cu modificările
ulterioare, ale art. 4 alin. (1), ale art. 15 si ale art. 18 lit. g) din Legea nr.
541/2002 privind economisirea si creditarea în sistem colectiv pentru
domeniul locativ, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale
art. 7 din Legea nr.
33/2006 privind băncile de credit ipotecar,“.
3. Alineatul (2) al articolului 1 va avea următorul
cuprins:
“(2) Prezenta normă reglementează procedura,
conditiile de autorizare si documentatia ce trebuie prezentată Băncii Nationale
a României în procesul de autorizare a băncilor, băncilor de credit ipotecar,
institutiilor emitente de monedă electronică si caselor de economii pentru
domeniul locativ, persoane juridice române, denumite în continuare institutii
de credit, precum si a sucursalelor din România ale institutiilor de credit
străine.“
4. Teza a doua a alineatului (3) al articolului 1
va avea următorul cuprins:
“Începerea activitătii pe teritoriul României de către
respectivele institutii de credit se va face în conformitate cu prevederile
art. 158 din Legea nr.
58/1998 privind activitatea bancară, republicată, cu modificările
ulterioare.“
5. Articolul 2 va avea următorul cuprins:
“Art.2. – Termenii si expresiile utilizate în prezenta
normă au semnificatiile prevăzute la art. 3 din Legea nr. 58/1998, republicată,
cu modificările ulterioare, la art. 3 din Legea nr.
541/2002 privind economisirea si creditarea în sistem colectiv pentru
domeniul locativ, cu modificările si completările ulterioare, si la art. 2 din
Legea nr. 32/2006 privind obligatiunile ipotecare.“
6. Alineatul (2) al articolului 4 va avea următorul
cuprins:
“(2) Toate actele înregistrate la Banca Natională a
României începând cu ziua care precedă intervalul de 30 de zile anterior datei
încheierii termenelor în care Banca Natională a României trebuie să se
pronunte, în conformitate cu prevederile art. 19 alin. 1 si 3 din Legea nr.
58/1998, republicată, cu modificările ulterioare, vor putea fi restituite
titularilor cererilor, caz în care nu vor fi luate în considerare la analizarea
acestor cereri.“
7. Articolul 8 va avea următorul cuprins:
“Art.8. – (1) În obiectul de activitate autorizat al
unei bănci vor fi incluse doar activitătile pentru care este fundamentată în
mod corespunzător în studiul de fezabilitate capacitatea băncii de a le
desfăsura.
(2) În obiectul de activitate nu vor fi incluse
activitătile pe care, potrivit prevederilor art. 11 din Legea nr.
58/1998, republicată, cu modificările ulterioare, băncile nu le pot efectua
în mod direct.
(3) Includerea în obiectul de activitate a serviciilor
de agent, efectuate în conformitate cu prevederile Legii nr.
32/2006 si ale Legii nr.
31/2006 privind securitizarea creantelor se va putea face de către bănci,
potrivit normelor specifice, ulterior obtinerii autorizatiei de functionare.
(4) Pentru prestarea serviciilor de management de
portofoliu, în conformitate cu prevederile Legii nr.
31/2006 si ale Legii nr.
32/2006, băncile vor include în obiectul de activitate operatiunile de
administrare de portofolii ale clientilor, prevăzute la art. 11 alin. 1 lit. k)
din Legea nr.
58/1998, republicată, cu modificările ulterioare.“
8. Teza a doua a alineatului (4) al articolului 12
va avea următorul cuprins:
“Fondatorii si actionarii semnificativi, persoane
juridice, exceptati potrivit Legii nr.
58/1998, republicată, cu modificările ulterioare, de la îndeplinirea
conditiei de a fi în functiune de minimum 3 ani, trebuie să fi înregistrat pe
perioada de functionare si, potrivit ultimei situatii financiare sau, după caz,
ultimei balante de verificare, capital propriu pozitiv.“
9. Teza a doua a literei d) a alineatului (1) al
articolului 22 va avea următorul cuprins:
“În cazul fondatorilor exceptati potrivit Legii nr. 58/1998, republicată, cu modificările ulterioare, de la îndeplinirea conditiei de a fi în functiune de minimum 3 ani, ultimele 3 situatii financiare anuale auditate vor fi înlocuite cu situatiile financiare anuale auditate ale fondatorului, la nivel individual si la nivel consolidat, ale grupului din care face parte, întocmite pentru perioada de functionare a fondatorului si, după caz, de situatiile financiare anuale auditate ale persoanei ori persoanelor juridice din care acesta provine, întocmite pentru perioada luată în considerare la determinarea termenului de 3 ani, prevăzut de lege;“.
10. Alineatul (3) al articolului 22 va avea
următorul cuprins:
“(3) În cazul fondatorilor institutii de credit,
persoane juridice române, pentru care este necesară obtinerea aprobării
prealabile a Băncii Nationale a României în conformitate cu prevederile art. 69
din Legea nr.
58/1998, republicată, cu modificările ulterioare, va fi transmisă aprobarea
participatiei.“
11. Litera e) a alineatului (1) al articolului 25
va avea următorul cuprins:
“e) declaratie pe propria răspundere, din care să
rezulte că persoana în cauză nu se află în vreuna dintre situatiile prevăzute
la art. 40 alin. 1 din Legea nr.
58/1998, republicată, cu modificările ulterioare, sau în altă situatie de
incompatibilitate prevăzută de legislatia în vigoare ori că întelege să renunte
la orice situatie de incompatibilitate, în termen de o lună de la data
comunicării aprobării sale de către Banca Natională a României;“.
12. Alineatul (3) al articolului 27 va avea
următorul cuprins:
“(3) Estimările situatiilor financiare, prevăzute la
alin. (1) lit. b), vor fi întocmite pe baza bugetelor de venituri si cheltuieli
prognozate pe primii 3 ani de functionare si vor fi însotite de fundamentarea
principalelor posturi si elemente ale situatiilor financiare, precum si de
raportul unui auditor financiar asupra examinării informatiilor financiare
prognozate, întocmit în conformitate cu Standardele internationale privind
angajamentele de asigurare referitoare la examinarea informatiilor financiare
previzionate si cu contractul încheiat între părti.“
13. Alineatul (1) al articolului 29 va avea
următorul cuprins:
“Art.29. – (1) În vederea obtinerii autorizatiei de
functionare, în termenul prevăzut la art. 19 alin. 2 din Legea nr.
58/1998, republicată, cu modificările ulterioare, vor fi prezentate Băncii
Nationale a României documentele care atestă constituirea băncii.“
14. După capitolul II “Autorizarea băncilor,
persoane juridice române“ se introduce un nou capitol, capitolul II1, cu
următorul cuprins:
“CAPITOLUL II1
Autorizarea băncilor de credit ipotecar, persoane
juridice române
SECTIUNEA 1
Autorizarea băncilor de credit ipotecar
care se constituie potrivit prevederilor art. 2 alin. (1) din Legea nr. 33/2006
privind băncile de credit ipotecar
Art. 311. –
Prevederile art. 7–31 sunt aplicabile în mod corespunzător si băncilor de
credit ipotecar supuse procesului de autorizare în conditiile prezentei
sectiuni.
Art. 312. –
Studiul de fezabilitate va cuprinde, în completarea prevederilor art. 27,
prezentarea emisiunilor de obligatiuni ipotecare prevăzute a fi efectuate în
primii 3 ani de activitate, care va include informatii privind data estimată a
fiecărei emisiuni si principalele caracteristici ale împrumuturilor obligatare
si ale portofoliilor de credite ipotecare afectate acestora, corespunzător
prevederilor art. 20 alin. (1) lit. b) si c) din Legea nr.
32/2006.
SECTIUNEA a 2-a
Autorizarea băncilor de credit ipotecar
în conditiile dispozitiilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 33/2006 privind
băncile de credit ipotecar
Art. 313. – (1)
Pot solicita autorizarea functionării în conditiile prezentei sectiuni societătile
de credit ipotecar care au inclus în obiectul de activitate si derulează
exclusiv operatiuni prevăzute la art. 3 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
200/2002 privind societătile de credit ipotecar, aprobată prin Legea nr.
330/2003, si sunt înscrise în partea I a registrului general, tinut de
Banca Natională a României potrivit prevederilor titlului I al părtii I a
Ordonantei Guvernului nr.
28/2006 privind reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.
(2) Sunt exceptate de la cerinta privind înscrierea în
registrul general prevăzută la alin. (1) societătile de credit ipotecar care
solicită autorizarea în conditiile prezentei sectiuni anterior datei de 3
august 2006.
Art. 314. – Operatiunile, activitătile ori contractele care nu pot fi derulate de băncile de credit ipotecar, inclusiv cele realizate în conformitate cu prevederile titlului I al părtii I a Ordonantei Guvernului nr. 28/2006, trebuie lichidate prin orice formă permisă de lege până la sfârsitul lunii precedente datei depunerii cererii de autorizare.
Art. 315. – (1)
Capitalul initial si fondurile proprii, calculate în conformitate cu
reglementările Băncii Nationale a României aplicabile băncilor de credit
ipotecar autorizate, pentru sfârsitul lunii precedente datei depunerii cererii
de autorizare trebuie să se situeze cel putin la nivelurile prevăzute de
respectivele reglementări.
(2) Provizioanele specifice de risc de credit constituite
până la sfârsitul lunii precedente datei depunerii cererii de autorizare
trebuie să se situeze la nivelul necesarului stabilit potrivit reglementărilor
Băncii Nationale a României.
(3) Indicatorii de solvabilitate, lichiditate,
expuneri mari si pozitii valutare, determinati în conformitate cu
reglementările Băncii Nationale a României aplicabile institutiilor de credit
autorizate, pentru sfârsitul lunii precedente datei depunerii cererii de
autorizare trebuie să se situeze cel putin la nivelurile prevăzute de
respectivele reglementări.
(4) Nivelul participatiilor de natura imobilizărilor
financiare, detinute – direct si/sau indirect, la sfârsitul lunii precedente
datei depunerii cererii de autorizare trebuie să nu depăsească nivelurile
stabilite prin Legea nr.
58/1998, republicată, cu modificările ulterioare.
(5) Participatiile de natura investitiilor financiare care
se încadrează în nivelul prevăzut la alin. (4) vor fi considerate ca fiind
autorizate, conform prevederilor art. 69 din Legea nr.
58/1998, republicată, cu modificările ulterioare. În situatia în care Banca
Natională a României constată că cerintele art. 70 din Legea nr.
58/1998, republicată, cu modificările ulterioare, nu sunt îndeplinite,
poate dispune băncii de credit ipotecar limitarea sau, după caz, lichidarea
acestor participatii, într-un termen rezonabil.
Art. 316. –
Auditorul financiar care întocmeste raportul prevăzut la art. 3110 alin.
(1) lit. j) trebuie să fie selectat din rândul auditorilor financiari aprobati
de Banca Natională a României în calitate de auditor financiar al unei bănci
autorizate.
Art. 317. – (1)
Procesul de autorizare cuprinde două etape:
a) aprobarea transformării societătii de credit
ipotecar în bancă de credit ipotecar;
b) autorizarea functionării băncii de credit ipotecar.
(2) Aprobarea transformării societătii de credit
ipotecar nu garantează obtinerea autorizatiei de functionare, aceasta indicând
doar permisiunea dată societătii de credit ipotecar de a realiza modificările
necesare, potrivit documentatiei prezentate, inclusiv cele referitoare la
modificarea actelor constitutive, în vederea conformării cu prevederile Legii nr.
33/2006 si ale Legii nr.
58/1998, republicată, cu modificările ulterioare, si de a înscrie
mentiunile corespunzătoare în registrul comertului.
(3) Aparitia unor modificări fată de conditiile în
care a fost acordată aprobarea transformării în bancă de credit ipotecar va
determina o nouă evaluare din partea Băncii Nationale a României în cea de-a
doua etapă a procesului de autorizare, putând atrage revocarea hotărârii de
aprobare a transformării, în cazul în care aceste modificări sunt contrare
prevederilor legale sau prezentei norme.
(4) Autorizatia de functionare a băncii de credit
ipotecar va fi însotită de aprobările pentru persoanele desemnate în calitate
de conducător, administrator si auditor financiar si de confirmarea
actionarilor semnificativi ai acesteia.
Art. 318. – În
fiecare etapă a procesului de autorizare este necesar ca, în sustinerea cererii
de autorizare, să fie transmise toate documentele si informatiile prevăzute în
prezenta sectiune.
Art. 319. – (1)
În termen de 3 luni de la primirea cererii, Banca Natională a României va
aproba transformarea societătii de credit ipotecar în bancă de credit ipotecar
sau va respinge cererea si va comunica în scris solicitantului hotărârea sa,
împreună cu motivele care au stat la baza acesteia, în cazul respingerii
cererii.
(2) În termen de două luni de la comunicarea aprobării
transformării, în vederea obtinerii autorizatiei de functionare, vor fi prezentate
la Banca Natională a României documentele prevăzute la art. 3113.
(3) Banca Natională a României decide cu privire la
autorizarea functionării băncii de credit ipotecar în termen de două luni de la
data primirii documentelor prevăzute la alin. (2).
(4) Termenele prevăzute la alin. (1) si (3) pot fi
prelungite în limita termenelor prevăzute la art. 19 alin. 1 si 3 din Legea nr.
58/1998, republicată, cu modificările ulterioare.
(5) Prevederile art. 66 se aplică în mod
corespunzător, cu mentiunea că în loc de «aprobarea constituirii» se va citi
«aprobarea transformării».
Art. 3110. – (1)
În vederea obtinerii aprobării transformării, societatea de credit ipotecar
care doreste să desfăsoare activitate ca bancă de credit ipotecar trebuie să
prezinte Băncii Nationale a României o cerere de autorizare, potrivit modelului
prevăzut în anexa nr. 8, însotită de următoarea documentatie:
a) copia actului constitutiv în vigoare al societătii
de credit ipotecar si copia certificată de pe înregistrările efectuate în
registrul comertului, emisă de oficiul registrului comertului, din care să
rezulte că societatea de credit ipotecar derulează numai activităti specifice
societătilor de credit ipotecar, permis a fi efectuate potrivit Ordonantei de
urgentă a Guvernului nr.
200/2002, aprobată prin Legea nr.
330/2003;
b) proiectul actului constitutiv. Proiectul va
reflecta situatia societătii la momentul finalizării măsurilor întreprinse în
vederea îndeplinirii cerintelor Legii nr.
33/2006, ale Legii nr.
58/1998, republicată, cu modificările ulterioare, si ale reglementărilor
emise în aplicarea acestora, inclusiv în ceea ce priveste denumirea, obiectul
de activitate, identitatea actionarilor, conducătorii si administratorii
desemnati, structura organizatorică etc.;
c) documentele prevăzute la art. 22 si 23, pentru
fiecare dintre actionarii directi, respectiv pentru actionarii semnificativi
care detin indirect participatii la capitalul băncii de credit ipotecar sau
drepturi de vot;
d) documentele prevăzute la art. 25, 26 si 28, pentru conducătorii si administratorii băncii, respectiv pentru persoanele care au legături strânse cu banca de credit ipotecar, altele decât actionarii si administratorii acesteia;
e) studiul de fezabilitate, însusit de conducătorii si
administratorii propusi ai băncii de credit ipotecar, întocmit în conformitate
cu prevederile art. 3111;
f) situatiile financiare întocmite pentru sfârsitul
lunii precedente datei depunerii cererii, semnate de reprezentantii legali,
auditate fără rezerve de către un auditor financiar;
g) calculul capitalului initial si al fondurilor proprii, al indicatorilor de solvabilitate, lichiditate, expuneri mari si pozitii valutare, determinati în conformitate cu reglementările Băncii Nationale a României aplicabile institutiilor de credit autorizate, pentru sfârsitul lunii precedente datei depunerii cererii de autorizare;
h) situatia participatiilor de natura imobilizărilor
financiare, detinute de societate – direct si/sau indirect, la sfârsitul lunii
precedente datei depunerii cererii de autorizare;
i) declaratie, sub semnătura reprezentantilor legali,
privind lichidarea operatiunilor, activitătilor ori contractelor, potrivit
prevederilor art. 314;
j) raportul unui auditor financiar cu privire la
documentele prevăzute la lit. f), g), h) si i), întocmit potrivit prevederilor
art. 3112;
k) orice alte informatii pe care societatea le
consideră de natură să sustină viabilitatea proiectului prezentat.
(2) La completarea
pct. 16 al chestionarului, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 2, se va
indica, defalcat pentru fiecare operatiune/vărsământ, sursa fondurilor
utilizate pentru obtinerea participatiei, cu precizarea datei fiecărei
operatiuni.
Art. 3111. – (1)
Studiul de fezabilitate va fi întocmit prin aplicarea în mod corespunzător a
prevederilor art. 27 si ale art. 312 si cu
respectarea dispozitiilor de mai jos.
(2) Studiul de fezabilitate va cuprinde si analiza
diagnostic a societătii de credit ipotecar care solicită autorizarea în
calitate de bancă de credit ipotecar, care va cuprinde cel putin informatii
privind dimensiunea si structura clientelei, tipul activitătilor desfăsurate,
structura si calitatea portofoliului de credite, nivelul provizioanelor de risc
de credit constituite, structura organizatorică, inclusiv prezentarea sediilor
secundare, numărul de salariati, costurile salariale, structura imobilizărilor
corporale si necorporale, sursele de finantare, angajamentele extrabilantiere
date si primite.
(3) La fundamentarea estimărilor cuprinse în studiul
de fezabilitate va fi avută în vedere situatia existentă a societătii,
prezentată în cadrul dosarului de autorizare pentru sfârsitul lunii precedente
datei depunerii cererii de autorizare.
Art. 3112. –
Raportul prevăzut la art. 3110 alin. (1) lit. j) trebuie să
contină inclusiv:
a) informatii privind sursele capitalului social
evidentiat în situatia financiară, precum si numărul actiunilor detinute de
către fiecare actionar;
b) certificarea conformitătii informatiilor cuprinse
în documentele prevăzute la art. 3110 alin.
(1) lit. g) si h), întocmite potrivit prevederilor art. 315,
precum si în declaratia prevăzută la art. 3110 alin.
(1) lit. i), cu datele înscrise în evidenta contabilă a societătii.
Art. 3113. – (1)
În vederea obtinerii autorizatiei de functionare, în termenul prevăzut la art.
319 alin. (2) din prezenta sectiune, vor fi
prezentate Băncii Nationale a României documentele care atestă transformarea
societătii de credit ipotecar.
(2) Documentatia ce trebuie prezentată în această
etapă cuprinde:
a) copie legalizată de pe actul constitutiv
actualizat, cuprinzând toate modificările, corespunzător proiectului actului
constitutiv prevăzut la art. 3110 alin.
(1) lit. b);
b) documentele prevăzute la art. 29 alin. (2) lit. c),
d) si
f), cu mentiunea că în
loc de «reprezentantului/reprezentantilor membrilor fondatori» se va citi
«reprezentantilor legali ai băncii de credit ipotecar»;
c) copie certificată de pe certificatul de
înregistrare eliberat de oficiul registrului comertului după depunerea actului
constitutiv mentionat la lit. a);
d) documentele prevăzute la art. 31 pentru sediile
secundare deschise.
(3) În situatia aparitiei unor modificări fată de
conditiile în care a fost acordată aprobarea transformării în bancă de credit
ipotecar, se vor transmite si următoarele:
a) documentele prevăzute la art. 3110 necesare
Băncii Nationale a României în vederea evaluării modificărilor apărute;
b) declaratia prevăzută la art. 29 alin. (3) lit. b).
Art. 3114. – (1)
Prevederile art. 7–19 sunt aplicabile în mod corespunzător si băncilor de
credit ipotecar supuse procesului de autorizare în conditiile prezentei
sectiuni.
(2) Prevederile art. 66 se aplică în mod
corespunzător, cu mentiunea că în loc de «aprobarea constituirii» se va citi
«aprobarea transformării».
Art. 3115. –
Serviciile de management de portofoliu pot fi prestate de băncile de credit
ipotecar numai în situatiile în care acestea au calitatea de cedent al
portofoliului de creante ce face obiectul managementului.“
15. Articolul 38 va avea următorul cuprins:
“Art.38. – (1) Prevederile art. 7, art. 8 alin. (1) si
(3), ale art. 9, 10, 12, 13, ale art. 15 alin. (2) lit. a) si b), art. 16 alin.
(1), (2) si (5), ale art. 17, 18, 20–26, 28, 29 si 31 sunt aplicabile în mod
corespunzător si caselor de economii.
(2) Pentru prestarea serviciilor de management de portofoliu, în conformitate cu prevederile Legii nr. 31/2006 si ale Legii nr. 32/2006, casele de economii vor include în obiectul de activitate administrarea creditelor tertilor destinate finantării unor activităti în domeniul locativ, potrivit prevederilor art. 7 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 541/2002, cu modificările ulterioare.“
16. Alineatul (1) al articolului 39 va avea
următorul cuprins:
“Art.39. – (1) Actionar majoritar al unei case de
economii este banca sau casa de economii ori grupul constituit din bănci si/sau
case de economii actionând împreună în sensul Legii nr.
58/1998, republicată, cu modificările ulterioare, care detine direct sau
indirect o participatie mai mare de 50% din capitalul social al casei de
economii.“
17. Articolul 59 va avea următorul cuprins:
“Art.59. – Obiectul de activitate al sucursalelor
institutiilor emitente de monedă electronică străine va fi limitat la
desfăsurarea activitătilor prevăzute la art. 24 din Legea nr.
58/1998, republicată, cu modificările ulterioare.“
18. Litera c) a alineatului (4) al articolului 62
va avea următorul cuprins:
“c) suma ce va fi pusă la dispozitie sucursalei drept
capital de dotare, în conformitate cu art. 58 alin. 4 din Legea nr.
58/1998, republicată, cu modificările ulterioare;“.
19. Alineatul (1) al articolului 63 va avea
următorul cuprins:
“Art.63. – (1) În vederea obtinerii autorizatiei de
functionare în termenul prevăzut la art. 19 alin. 2 din Legea nr.
58/1998, republicată, cu modificările ulterioare, vor fi prezentate Băncii
Nationale a României documentele care atestă îndeplinirea tuturor
formalitătilor pentru înfiintarea sucursalei.“
20. Alineatul (1) al articolului 65 va avea următorul
cuprins:
“Art.65. – (1) În scopul bunei functionări a
sistemului bancar si al asigurării viabilitătii si stabilitătii acestuia, prin
crearea premiselor necesare desfăsurării activitătii fiecărei institutii de
credit, persoană juridică română, si sucursale a unei institutii de credit
străine, în conformitate cu regulile unei practici bancare prudente, Banca
Natională a României va putea respinge o cerere de autorizare potrivit art. 20
din Legea nr.
58/1998, republicată, cu modificările ulterioare, în oricare etapă a
procesului de autorizare.“
21. Alineatul (2) al articolului 66 va avea
următorul cuprins:
“(2) De asemenea, aprobarea constituirii va fi
revocată în cazul nerespectării termenului prevăzut la art. 19 alin. 2 din
Legea nr.
58/1998, republicată, cu modificările ulterioare, pentru depunerea
documentatiei în vederea obtinerii autorizatiei de functionare.“
22. Alineatul (2) al articolului 71 va avea
următorul cuprins:
“(2) În situatia în care măsura prevăzută la alin. (1)
nu va fi dusă la îndeplinire în termenul stabilit de Banca Natională a
României, aceasta va aplica sanctiunile prevăzute la art. 99 din Legea nr.
58/1998, republicată, cu modificările ulterioare.“
23. După articolul 72 se introduce un nou articol,
articolul 721, cu
următorul cuprins:
“Art.721. –
Datele personale ale persoanelor care, potrivit cerintelor prezentei norme,
remit la Banca Natională a României curriculum vitae vor fi prelucrate de Banca
Natională a României în îndeplinirea obligatiilor care îi revin acesteia
potrivit dispozitiilor legale în vigoare, în calitate de operator de date cu
caracter personal nr. 2.324.“
24. Articolul 75 va avea următorul cuprins:
“Anexele nr. 1–8 fac parte integrantă din prezenta
normă.“
25. Paragraful 3 al anexei nr. 1 “Cerere de
autorizare“ va avea următorul cuprins:
“În sustinerea cererii mele/noastre anexez/anexăm
următoarea documentatie, în conformitate cu prevederile***) ...... din Norma
Băncii Nationale a României nr. 10/2004 privind autorizarea băncilor, băncilor
de credit ipotecar, institutiilor emitente de monedă electronică, altele decât
băncile, a caselor de economii pentru domeniul locativ si a sucursalelor din
România ale institutiilor de credit străine:“.
26. Punctul 12 al anexei nr. 2 “Chestionar pentru
participantii la capitalul social al institutiei de credit“ va avea următorul
cuprins:
“12. Participantul face parte dintr-un grup de persoane care actionează împreună, în sensul prevederilor art. 4 din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancară, republicată, cu modificările ulterioare? În caz afirmativ, se vor preciza componenta grupului si natura relatiilor existente între membrii acestuia.“
27. Punctul 19 al anexei nr. 2 “Chestionar pentru
participantii la capitalul social al institutiei de credit“ va avea următorul
cuprins:
“19. Asociatii/actionarii, administratorii sau
persoanele care asigură conducerea activitătii curente a participantului
persoană juridică, mentionat la pct. 2.1, au fost condamnati pentru
infractiunile prevăzute la art. 10 alin. (1) din Norma Băncii Nationale a
României nr.
10/2004 privind autorizarea băncilor, băncilor de credit ipotecar,
institutiilor emitente de monedă electronică, altele decât băncile, a caselor
de economii pentru domeniul locativ si a sucursalelor din România ale
institutiilor de credit străine? În caz afirmativ, dati detalii.“
28. Prima teză a ultimului paragraf al anexei nr. 2
“Chestionar pentru participantii la capitalul social al institutiei de credit“
va avea următorul cuprins:
“Subsemnatul declar pe proprie răspundere, sub sanctiunea
legii, că, în ceea ce priveste fondurile utilizate pentru obtinerea
participatiei la capitalul social al institutiei de credit, sunt respectate
prevederile art. 12 alin. (3) din Norma Băncii Nationale a României nr.
10/2004 privind autorizarea băncilor, băncilor de credit ipotecar,
institutiilor emitente de monedă electronică, altele decât băncile, a caselor
de economii pentru domeniul locativ si a sucursalelor din România ale
institutiilor de credit străine si că toate informatiile cuprinse în acest
chestionar sunt complete si conforme cu realitatea.“
29. Punctul 7 al anexei nr. 5 “Chestionar pentru
auditorul financiar“ va avea următorul cuprins:
“7. Asociatii/actionarii, administratorii sau
persoanele care asigură conducerea activitătii curente a societătii mentionate
la pct. 1 au fost condamnati pentru infractiunile prevăzute la art. 10 alin.
(1) din Norma Băncii Nationale a României nr.
10/2004 privind autorizarea băncilor, băncilor de credit ipotecar,
institutiilor emitente de monedă electronică, altele decât băncile, a caselor
de economii pentru domeniul locativ si a sucursalelor din România ale
institutiilor de credit străine? În caz afirmativ, dati detalii.“
30. Paragraful 3 al anexei nr. 7 “Cerere de
autorizare“ va avea următorul cuprins:
“În sustinerea cererii mele/noastre anexez/anexăm
următoarea documentatie, în conformitate cu prevederile art. 62 din Norma
Băncii Nationale a României nr. 10/2004 privind autorizarea băncilor, băncilor
de credit ipotecar, institutiilor emitente de monedă electronică, altele decât
băncile, a caselor de economii pentru domeniul locativ si a sucursalelor din
România ale institutiilor de credit străine:“.
31. După anexa nr. 7 se introduce anexa nr. 8,
prevăzută în anexa la prezenta normă.
Art. II. – Norma Băncii Nationale a
României nr.
10/2004 privind autorizarea băncilor, institutiilor emitente de monedă
electronică, altele decât băncile, a caselor de economii pentru domeniul
locativ si a sucursalelor din România ale institutiilor de credit străine,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 945 din 15 octombrie
2004, cu modificările si completările aduse prin prezenta normă, va fi
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o
nouă numerotare.
p. Presedintele Consiliului de administratie
al Băncii Nationale a României,
Florin Georgescu
Bucuresti,
29 iunie 2006.
Nr. 10.
ANEXĂ
(Anexa
nr. 8 la Norma nr. 10/2004)
CERERE DE AUTORIZARE
Domnule guvernator,
Subsemnatul/Subsemnatii ............................................................................................................. (numele si prenumele),
în
calitate de reprezentant/reprezentanti legal/legali al/ai
....................................................................(denumirea
si elementele de identificare ale societătii de credit ipotecar care doreste să
functioneze ca bancă de credit ipotecar), solicit/solicităm autorizarea în
calitate de bancă de credit ipotecar, cu denumirea
....................................................................................................
Mentionez/Mentionăm următoarele:
– actionarii semnificativi care detin indirect
participatii la capitalul social al acesteia sau drepturi de vot sunt:
.............................................................................................................……………………….................
.................................................................................................................................................................;
– conducătorii băncii de credit ipotecar sunt:
.......................................................................…………….....
.................................................................................................................................................................;
– administratorii băncii de credit ipotecar sunt:
................................................................………………......
.................................................................................................................................................................;
– persoanele care au legături strânse cu banca de
credit ipotecar, altele decât fondatorii, actionarii semnificativi si
administratorii acesteia, sunt:
....................................................................………………………………………………………….…….
.................................................................................................................................................................;
(se vor indica numele/denumirea, cetătenia/nationalitatea)
– adresa sediului social si, după caz, a sediului real
este/sunt: ..........................................…………………..
...................................................................................................................................................................
În sustinerea cererii mele/noastre anexez/anexăm
următoarea documentatie, în conformitate cu prevederile art. 3110 din
Normele Băncii Nationale a României nr. 10/2004 privind autorizarea băncilor,
băncilor de credit ipotecar, institutiilor emitente de monedă electronică,
altele decât băncile, a caselor de economii pentru domeniul locativ si a sucursalelor
din România ale institutiilor de credit străine:
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
Adresa noastră de contact este:
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
Telefon: ........................ Fax:
................................
Data:
............................ Semnătura:
......................
Domnului Guvernator al Băncii Nationale a României.
COMISIA
NATIONALĂ A VALORILOR MOBILIARE
privind
aprobarea Regulamentului nr. 10/2006 pentru modificarea Regulamentului nr.
3/2006 privind autorizarea, organizarea si functionarea Fondului de compensare
a investitorilor
În conformitate cu
prevederile art. 1, 2 si ale art. 7 alin. (3) si (5) din Statutul Comisiei Nationale
a Valorilor Mobiliare, aprobat prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
25/2002, aprobată si modificată prin Legea nr.
514/2002, modificat prin Legea nr.
297/2004 privind piata de capital, cu modificările si completările
ulterioare,
în sedinta din data de 15 iunie 2006 Comisia Natională
a Valorilor Mobiliare a hotărât emiterea următorului ordin:
Art. 1. – Se aprobă Regulamentul nr. 10/2006 pentru
modificarea Regulamentului nr. 3/2006 privind autorizarea, organizarea si
functionarea Fondului de compensare a investitorilor, prevăzut în anexa care
face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. – Regulamentul mentionat la art. 1 intră în
vigoare la data publicării acestuia si a prezentului ordin în Monitorul Oficial
al României, Partea I, si va fi publicat în Buletinul Comisiei Nationale a
Valorilor Mobiliare si pe site-ul acesteia (www.cnvmr.ro).
Art. 3. – Directia reglementare din cadrul Directiei
generale autorizare reglementare împreună cu Secretariatul general si cu
directorul general executiv vor urmări ducerea la îndeplinire a prevederilor
prezentului ordin.
Presedintele Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare,
Bucuresti,
21 iunie 2006.
Nr. 55.
ANEXĂ
REGULAMENTUL Nr. 10/2006
pentru modificarea Regulamentului nr. 3/2006 privind
autorizarea, organizarea si functionarea Fondului de compensare a
investitorilor
Articol unic. – Regulamentul nr. 3/2006 privind
autorizarea, organizarea si functionarea Fondului de compensare a
investitorilor, aprobat prin Ordinul presedintelui Comisiei Nationale a
Valorilor Mobiliare nr.
12/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 124 din 9
februarie 2006, se modifică după cum urmează:
1. Alineatul (1) al articolului 3 va avea următorul
cuprins:
“Art.3. – (1) Intermediarii care sunt înscrisi în
Registrul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, denumit în continuare Registrul
C.N.V.M., pentru prestarea serviciilor de investitii financiare în numele
clientilor, precum si societătile de administrare a investitiilor înscrise în
Registrul C.N.V.M., care au în obiectul de activitate administrarea
portofoliilor individuale de investitii si care îsi desfăsoară activitatea pe
teritoriul României, sunt obligati să participe la constituirea resurselor
financiare ale Fondului în conformitate cu prevederile art. 20.“
2. Articolul 5 va avea următorul cuprins:
“Art.5. – (1) Fondul este persoană juridică constituită
sub forma unei societăti pe actiuni, emitentă de actiuni nominative, înfiintată
conform Legii nr.
31/1990 privind societătile comerciale, republicată, cu modificările si
completările ulterioare, si în conformitate cu prevederile titlului II, cap. IX
din Legea nr.
297/2004 privind piata de capital, cu modificările ulterioare, si ale
prezentului regulament.
(2) Actul constitutiv, aprobat în prealabil de
C.N.V.M., va fi întocmit cu respectarea prevederilor Legii nr.
297/2004, cu modificările ulterioare, si ale prezentului regulament.“
3. Alineatul (3) al articolului 6 va avea următorul
cuprins:
“(3) Persoanele mentionate la alin. (2) sunt actionari
fondatori ai Fondului.“
4. Alineatul (1) al articolului 8 va avea următorul
cuprins:
“Art.8. – (1) Fondul este administrat de un consiliu
de administratie format din cel putin 3 membri, persoane juridice autorizate
si/sau înscrise în Registrul C.N.V.M. si supravegheate de C.N.V.M., actionari
ai Fondului, în baza unui contract de administrare. Contractul de administrare
va fi semnat din partea Fondului de către persoana desemnată de AGA si din
partea administratorilor de către reprezentantii legali ai persoanelor juridice
numite în consiliul de administratie al Fondului.“
5. Articolul 15 va avea următorul cuprins:
“Art.15. – Regulamentul de organizare si functionare
al Fondului prevăzut la art. 11 alin. (1) lit. f) trebuie să cuprindă si
prevederi privind sistemul de control intern, inclusiv auditul intern.“
6. Articolul 16 va avea următorul cuprins:
“Art.16. – Procedurile Fondului prevăzute la art. 11
alin. (1) lit. g) vor cuprinde cel putin următoarele:
a) modalitatea de a dobândi, respectiv de a pierde,
calitatea de membru al Fondului;
b) modalitatea de determinare a elementelor incluse în
baza de calcul aferentă portofoliilor de instrumente financiare si fondurilor
bănesti gestionate, în vederea stabilirii contributiilor anuale si speciale;
c) nivelul si termenele de plată ale contributiilor
anuale si speciale, precum si conditiile de aplicare a penalitătilor de
întârziere la plata contributiilor;
d) conditiile în care poate avea loc majorarea,
diminuarea, suspendarea sau reluarea plătii contributiilor membrilor Fondului;
e) termenele de raportare si raportările ce trebuie
transmise Fondului de către membrii acestuia pentru:
1. determinarea bazei de calcul si a cuantumului
contributiilor ce trebuie plătite;
2. determinarea eventualelor obligatii de plată ce
urmează a fi compensate de Fond;
f) modul de calcul al compensatiei pentru fiecare
investitor;
g) documentele, conditiile si formalitătile ce trebuie
îndeplinite pentru a beneficia de compensatiile pătite de Fond;
h) regimul si circuitul informatiilor si documentelor
la care au acces reprezentantii persoanelor juridice alese administratori ai
Fondului, salariatii si auditorii Fondului, în cursul exercitării atributiilor
lor.“
7. Articolul 21 va avea următorul cuprins:
“Art.21. – Contributia initială a intermediarilor si a
societătilor de administrare a investitiilor care au în obiectul de activitate
administrarea portofoliilor individuale de investitii reprezintă cel putin 1%
din capitalul initial minim prevăzut de Legea nr.
297/2004, cu modificările ulterioare, corespunzător obiectului de
activitate autorizat, dar nu mai putin de echivalentul în lei a 1.000 de euro,
calculat la cursul B.N.R. din ziua efectuării plătii.“
8. Literele a) si b) ale alineatului (3) al articolului
22 vor avea următorul cuprins:
“a) fondurile bănesti si valoarea instrumentelor
financiare încredintate de investitori membrilor Fondului pentru prestarea de
servicii de investitii financiare în numele clientilor;
b) valoarea instrumentelor financiare calculată cu
luarea în considerare a numărului acestora si la valoarea de piată la termenele
de raportare stabilite de Fond în procedurile la care se face referire în art.
16;“.
9. Alineatul (4) al articolului 22 va avea
următorul cuprins:
“(4) Contributia aferentă unui an calendaristic se
calculează prin aplicarea cotei procentuale stabilite la alin. (2) asupra bazei
de calcul aferente anului anterior;“.
10. După alineatul (4) al articolului 22 se
introduc două noi alineate, alineatele (5) si (6), cu următorul cuprins:
“(5) Suma contributiilor anuale si/sau speciale
plătite de către toti membrii Fondului, aferente unui an calendaristic,
împreună cu resursele financiare mentionate la art. 20 lit. a), d) si e),
aflate la dispozitia Fondului la data prevăzută la art. 22 alin. (2), trebuie
să fie cel putin egală cu valoarea investitiei medii de compensat. În întelesul
prezentului alineat, investitia medie de compensat este raportul dintre
suma investitiilor compensate raportate de către membrii Fondului si numărul
membrilor acestuia.
(6) C.N.V.M. va solicita Consiliului de administratie al Fondului modificarea corespunzătoare a cotei procentuale prevăzute la alin. (1), în conditiile în care nivelul acesteia a fost stabilit cu încălcarea prevederilor alin. (5).“
11. Litera b) a alineatului (2) al articolului 26
va avea următorul cuprins:
“b) maximum 25% din volumul resurselor disponibile în
depozite la termen la institutii de credit, cu conditia ca expunerea Fondului
pentru fiecare institutie de credit să nu depăsească 10% din volumul total al
resurselor financiare. Limita de 25% poate fi depăsită până la maximum 75% cu
avizul C.N.V.M., în baza unei cereri motivate a Fondului.“
12. Alineatul (2) al articolului 30 va avea următorul
cuprins:
“(2) Până la 31 decembrie 2012 limita plafonului de
compensare a investitorilor este stabilită gradual pentru a atinge nivelul de
20.000 euro, după cum urmează:
a) la data autorizării Fondului, echivalentul în lei a
1.000 euro/investitor individual;
b) începând cu 1 ianuarie 2006, echivalentul în lei a
2.000 euro/investitor individual;
c) începând cu 1 ianuarie 2007, echivalentul în lei a
4.500 euro/investitor individual;
d) începând cu 1 ianuarie 2008, echivalentul în lei a
7.000 euro/investitor individual;
e) începând cu 1 ianuarie 2009, echivalentul în lei a
9.000 euro/investitor individual;
f) începând cu 1 ianuarie 2010, echivalentul în lei a
11.000 euro/investitor individual;
g) începând cu 1 ianuarie 2011, echivalentul în lei a
15.000 euro/investitor individual;
h) începând cu 1 ianuarie 2012, echivalentul în lei a
20.000 euro/investitor individual.“
13. Alineatul (2) al articolului 32 va avea
următorul cuprins:
“(2) Echivalentul în lei al obligatiei de compensare
pentru fondurile bănesti în valută se va calcula utilizându-se cursul de
referintă publicat de B.N.R. pentru respectiva monedă străină, în vigoare la
data constatării situatiilor mentionate la art. 47 din Legea nr.
297/2004 privind piata de capital.“
14. După alineatul (2) al articolului 32 se
introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:
“(3) Echivalentul în lei al obligatiei de compensare
pentru instrumente financiare se va calcula utilizându-se valoarea de piată
pentru respectivele instrumente financiare la data constatării situatiilor
mentionate la art. 47 din Legea nr.
297/2004 privind piata de capital.“
15.Alineatul (1) al articolului 33 va avea
următorul cuprins:
“Art.33. – (1) Fiecare investitor care este parte
într-un cont comun de investitii va fi luat în considerare la calculul
compensatiei prevăzute la art. 30. În lipsa unor prevederi speciale creantele
vor fi împărtite în mod egal între investitori.
Creantele legate de operatiunile efectuate într-un
cont comun de investitii la care sunt îndreptătiti 2 sau mai multi investitori,
în calitatea lor de membri ai parteneriatului, asociatiei sau ai unei grupări
de natură similară care nu are personalitate juridică, în scopul calculării
valorii investitiei compensate în limitele plafonului stabilit la art. 30, vor
fi tratate ca rezultând dintr-o investitie efectuată de un singur investitor.“
16. Articolul 40 va avea următorul cuprins:
“Art.40. – Fondul va publica pe site-ul propriu, în
limba română, informatiile privind membrii, procedurile privind calculul si
plata contributiilor, procedura de compensare a investitorilor, precum si
informatii cu privire la institutiile de credit exonerate de la obligatia de
plată a contributiilor, respectiv fondul sau schema care asigură compensarea
clientilor acestora.“
