MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 174 (XVIII) - Nr. 587         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 6 iulie 2006

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 446 din 30 mai 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 829 si art. 831 din Codul civil

 

Decizia nr. 490 din 8 iunie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 156 din Codul de procedură civilă

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

133. – Ordin al presedintelui Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale pentru aprobarea Instructiunilor tehnice privind fundamentarea, aprobarea si încasarea tarifelor si taxelor prevăzute la art. 52 alin. (1) si (2) din Legea petrolului nr. 238/2004

 

1.079. – Ordin al ministrului finantelor publice pentru aprobarea Normelor privind modul de constituire, administrare si utilizare a fondului de risc, precum si reflectarea în contabilitatea Trezoreriei Statului si în contabilitatea persoanelor juridice a operatiunilor legate de acordarea de garantii de stat si subîmprumuturi

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 446

din 30 mai 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 829 si art. 831 din Codul civil

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Ion Tiucă – procuror

Maria Bratu – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 829 si 831 din Codul civil, exceptie ridicată de Victoria Baranga în Dosarul nr. 10.669/2005 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucuresti.

La apelul nominal este prezentă partea Maria Petrescu, personal si asistată de avocatul Gheorghe Bîrsan, lipsind autoarea exceptiei, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Avocatul părtii prezente solicită respingerea exceptiei, arătând că prevederile de lege criticate nu contravin dispozitiilor constitutionale invocate de autoarea exceptiei, deoarece continutul si limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege, legiuitorul fiind competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea dreptului de proprietate în asa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale unor subiecte de drept. În aceste limite stabilite de normele juridice este protejată buna-credintă a participantilor la circuitul civil.

Depune note scrise cu privire la sustinerile arătate.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei, arătând că în motivarea sa autorul exceptiei se referă la aspecte de fapt si nu la critici de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 15 februarie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 10.669/2005, Judecătoria Sectorului 6 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 829 si art. 831 din Codul civil, exceptie ridicată de Victoria Baranga într-o cauză civilă având ca obiect revocarea unei donatii.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prevederile de lege criticate aduc atingere prerogativelor esentiale ale dreptului de proprietate privată, ceea ce echivalează cu o expropriere pentru cauză de utilitate publică. În opinia acestuia, textele de lege criticate permit restrângerea exercitiului dreptului de proprietate, “fără ca titularul cererii promovate să invoce considerente ce tin de apărarea securitătii nationale, a ordinii, a sănătătii ori a moralei publice, a drepturilor si libertătilor cetătenilor, desfăsurarea instructiei penale, prevenirea consecintelor unei calamităti naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav“.

Judecătoria Sectorului 6 Bucuresti consideră că prevederile de lege criticate sunt constitutionale si nu aduc atingere dreptului de proprietate, exceptiile referitoare la revocarea donatiei fiind de strictă aplicare si interpretare si în concordantă cu dispozitiile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constitutie.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciază exceptia ca neîntemeiată. În acest sens, arată că dispozitiile criticate reglementează o exceptie de la principiul irevocabilitătii donatiilor. Având în vedere caracterul acestui contract, în scopul protejării părtii care îsi micsorează patrimoniul, legiuitorul a prevăzut si posibilitatea revocării donatiilor, iar dispozitiile care reglementează aceste cauze legale de revocare sunt de ordine publică. De aceea, legiuitorul este competent, potrivit art. 44 alin. (1) teza a doua din Constitutie, să stabilească continutul si limitele dreptului de proprietate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile din Codul civil, prin care sunt reglementate cazurile pentru revocarea donatiei pentru ingratitudine, nu contravin dispozitiilor constitutionale. Potrivit normelor constitutionale, continutul si limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege, legiuitorul fiind competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate în asa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale unor subiecte de drept.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei îl constituie prevederile art. 829 si 831 din Codul civil, care au următorul cuprins:

– Art. 829: “Donatiunea între vii se revocă, pentru neîndeplinirea conditiilor cu care s-a făcut, pentru ingratitudine si pentru nastere de copii în urma donatiunii.“;

– Art. 831: “Donatiunea între vii se revocă pentru ingratitudine în cazurile următoare:

1. Dacă donatarul a atentat la viata donatorului.

2. Dacă este culpabil în privintă-i de delicte, cruzimi sau injurii grave.

3. Dacă fără cuvânt îi refuză alimente.

Textele constitutionale invocate sunt cele ale art. 20 referitor la tratatele internationale privind drepturile omului si art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată. Este invocată, de asemenea, încălcarea art. 1 din primul Protocol aditional la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, privind dreptul de proprietate.

Examinând exceptia, Curtea retine că prevederile art. 829 si 831 din Codul civil instituie o exceptie de la principiul irevocabilitătii donatiilor. Cele două texte de lege criticate reglementează cauzele legale de revocare a donatiilor, si anume revocarea pentru neexecutarea sarcinii, pentru ingratitudine si pentru survenientă de copil.

Revocarea pentru ingratitudine este expres si limitativ prevăzută de art. 831 din Codul civil. Dintre aceste cauze numai revocarea pentru cauză de survenientă de copil operează de drept, iar în caz de litigiu între părti instanta constată numai îndeplinirea conditiilor revocării. În celelalte două cazuri revocarea se pronuntă numai la cererea persoanelor îndreptătite a solicita revocarea si numai în baza aprecierii de către instanta de judecată a faptelor de ingratitudine sau de neexecutare a sarcinii de către donatar.

Curtea constată că, în realitate, criticile de neconstitutionalitate vizează aspecte referitoare la aplicarea prevederilor art. 829 si 831 din Codul civil. Asupra acestor aspecte Curtea nu se poate pronunta, întrucât, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, “Curtea Constitutională se pronuntă numai asupra constitutionalitătii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile legale supuse controlului“.

Ca atare, în jurisprudenta Curtii Constitutionale s-a statuat că aspectele privind situatia de fapt si justificarea drepturilor subiective ale părtilor sunt de competenta instantelor de judecată. În acest sens este, de exemplu, Decizia nr. 13 din 25 ianuarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 232 din 26 mai 2000.

Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură să determine o reconsiderare a jurisprudentei Curtii în acest sens, cele statuate prin această decizie sunt valabile si în cauza de fată.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 829 si 831 din Codul civil, exceptie ridicată de Victoria Baranga în Dosarul nr. 10.669/2005 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucuresti.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 30 mai 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Maria Bratu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 490

din 8 iunie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 156 din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Mihaela Cârstea – procuror

Ioana Marilena Chiorean – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 156 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Mircea Popa în Dosarul nr. 2.536/3/2006 al Tribunalului Bucuresti Sectia a III-a civilă.

La apelul nominal răspunde personal autorul exceptiei, Mircea Popa, lipsind celelalte părti, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Având cuvântul, autorul exceptiei Mircea Popa solicită atasarea tuturor dosarelor de fond la dosarul Curtii Constitutionale.

Reprezentantul Ministerului Public sustine că nu este necesară atasarea tuturor dosarelor de fond, ci numai a aceluia în care s-a ridicat exceptia de neconstitutionalitate.

Curtea, având în vedere că la Dosarul nr. 450D/2006 al Curtii Constitutionale este atasat Dosarul nr. 2.536/3/2006 al Tribunalului Bucuresti Sectia a III-a civilă, dosar în care s-a ridicat exceptia de neconstitutionalitate a art. 156 din Codul de procedură civilă, respinge cererea autorului exceptiei de atasare a tuturor dosarelor de fond.

Având cuvântul pe fond, autorul exceptiei de neconstitutionalitate solicită admiterea acesteia, întrucât dispozitiile art. 156 din Codul de procedură civilă contravin dreptului la apărare. Consideră că instanta ar trebui să fie obligată să acorde un termen de judecată pentru lipsă de apărare, iar nu să aibă doar această posibilitate.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, întrucât scopul reglementării este solutionarea cu celeritate a cauzelor.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 13 februarie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 2.536/3/2006, Tribunalul Bucuresti – Sectia a III-a civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 156 din Codul de procedură civilă. Exceptia a fost ridicată de Mircea Popa într-o cauză având ca obiect solutionarea unei contestatii în anulare împotriva unei decizii civile a Tribunalului Bucuresti.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile legale criticate reglementează superficial dreptul la apărare, drept fundamental care nu poate fi lăsat la aprecierea judecătorului si nu poate fi limitat la un singur termen pentru lipsa de apărare. Totodată, arată că dreptul la apărare constituie o garantie procesuală care, alături de celelalte garantii, contribuie la desfăsurarea unui proces echitabil, cu respectarea si aplicarea principiului contradictorialitătii părtilor.

Tribunalul Bucuresti – Sectia a III-a civilă si-a exprimat opinia în sensul că dispozitiile legale criticate nu sunt de natură a îngrădi si limita dreptul la apărare, care, la fel ca orice drept reglementat prin lege, trebuie exercitat cu bună-credintă si în conditiile legii.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, întrucât legiuitorul are latitudinea de a institui modalităti diferite de exercitare a drepturilor părtilor, iar dreptul de apreciere a judecătorului cu privire la temeinicia motivelor de solicitare a termenului pentru lipsă de apărare îsi are legitimitatea în prevederile art. 124 alin. (3) din Constitutie.

Avocatul Poporului apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, întrucât dispozitiile art. 156 din Codul de procedură civilă sunt constitutionale, asa cum a statuat si Curtea Constitutională prin deciziile nr. 38/2002 si nr. 337/2004.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curtii Constitutionale punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de  neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 156 din Codul de procedură civilă, cu următorul cuprins: “Instanta va putea da un singur termen pentru lipsă de apărare, temeinic motivată.

Când instanta refuză amânarea judecătii pentru acest motiv, va amâna, la cererea părtii, pronuntarea în vederea depunerii de concluzii scrise.“

Autorul exceptiei sustine că dispozitiile legale criticate contravin prevederilor constitutionale ale art. 20 referitoare la tratatele internationale privind drepturile omului, ale art. 24 privind dreptul la apărare, ale art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, ale art. 124 privind înfăptuirea justitiei si ale art. 129 referitoare la folosirea căilor de atac. De asemenea, autorul consideră că sunt încălcate si prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil si ale art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Analizând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că asupra dispozitiilor legale criticate, raportate la prevederile invocate din Constitutie, s-a mai pronuntat prin Decizia nr. 530/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.040 din 23 noiembrie 2005.

Neintervenind elemente noi de natură să determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii, considerentele si solutia acestei decizii sunt valabile si în prezenta cauză. Totodată, Curtea retine că textul de lege examinat nu constituie o restrângere a dreptului la apărare si nici nu încalcă principiile constitutionale invocate, ci reprezintă o măsură de descurajare a exercitării cu rea-credintă a drepturilor procesule prin cereri de amânare a procesului în scopul tergiversării acestuia si al împiedicării înfăptuirii justitiei.

De asemenea, facultatea instituită pentru judecător, de a nu acorda un termen pentru lipsă de apărare (caz în care se va amâna pronuntarea, la cererea părtii, pentru depunerea de concluzii scrise) sau de a acorda un singur termen în acest scop, implică responsabilitatea acestuia în înfăptuirea actului de justitie, iar pentru eventualele abuzuri sau greseli de judecată datorate încălcării dreptului la apărare, legea prevede remediile necesare.

Pentru aceleasi motive, Curtea retine că nu sunt încălcate nici prevederile art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil, iar în ceea ce priveste prevederile art. 13 din acelasi act, referitoare la dreptul la un recurs efectiv, precum si cele ale art. 52 din Constitutie, privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, constată că acestea nu au pertinentă în cauza de fată.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 156 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Mircea Popa în Dosarul nr. 2.536/3/2006 al Tribunalului Bucuresti – Sectia a III-a civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 8 iunie 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

AGENTIA NATIONALĂ PENTRU RESURSE MINERALE

 

ORDIN

pentru aprobarea Instructiunilor tehnice privind fundamentarea, aprobarea si încasarea tarifelor si taxelor prevăzute la art. 52 alin. (1) si (2) din Legea petrolului nr. 238/2004

 

În temeiul art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 756/2003 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale, precum si al art. 94 alin. (2) din Normele metodologice pentru aplicarea Legii petrolului nr. 238/2004, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 2.075/2004,

presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale emite prezentul ordin.

Art. 1. – Se aprobă Instructiunile tehnice privind fundamentarea, aprobarea si încasarea tarifelor si taxelor prevăzute la art. 52 alin. (1) si (2) din Legea petrolului nr. 238/2004, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. – Prezentul ordin intră în vigoare în termen de 3 zile de la data publicării. Pe data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul presedintelui Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale nr. 274/2004 pentru aprobarea Instructiunilor tehnice privind fundamentarea, aprobarea si încasarea tarifelor si taxelor prevăzute la art. 52 alin. (1) si (2) din Legea petrolului nr. 238/2004, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 68 din 20 ianuarie 2005.

 

Presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale,

Gheorghe Buliga

 

Bucuresti, 29 iunie 2006.

Nr. 133.

 

ANEXĂ

 

INSTRUCTIUNI TEHNICE

privind fundamentarea, aprobarea si încasarea tarifelor si taxelor prevăzute la art. 52 alin. (1) si (2) din Legea petrolului nr. 238/2004

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. – Agentia Natională pentru Resurse Minerale (A.N.R.M.) este autoritatea competentă a statului, organizată în subordinea Guvernului, desemnată prin Legea petrolului nr. 238/2004 cu gestionarea resurselor de petrol, proprietate publică a statului român, cu negocierea si încheierea acordurilor petroliere, cu urmărirea respectării prevederilor legale si contractuale, precum si cu constituirea fondului geologic national si a fondului national de resurse minerale.

Art. 2. – În conformitate cu prevederile art. 52 din Legea petrolului nr. 238/2004, pentru actele eliberate în exercitarea atributiilor sale, A.N.R.M. percepe:

a) tarife stabilite pe baza costurilor aferente, cuprinzând cheltuieli cu salariile, contributii sociale aferente salariilor si cheltuieli materiale;

b) taxe pentru consultarea si utilizarea unor date si informatii referitoare la resursele de petrol, stabilite în functie de volumul informatiilor, calitatea acestora, metodele de investigare si de vechimea acestora.

Art. 3. – Conform prevederilor art. 94 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii petrolului nr. 238/2004, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 2.075/2004, tarifele si taxele se fundamentează, se aprobă si se încasează conform instructiunilor tehnice emise de conducătorul A.N.R.M.

 

CAPITOLUL II

Fundamentarea tarifelor si taxelor

 

Art. 4. – În exercitarea atributiilor prevăzute de legislatia în vigoare, A.N.R.M. analizează, din punctul de vedere al conformitătii cu actele normative care reglementează activitatea extractivă, studiile de fezabilitate, documentatiile de evaluare a rezervelor/resurselor, precum si planurile si programele de explorare/exploatare, în vederea emiterii avizelor, notificărilor, autorizatiilor, inclusiv a documentelor de verificare, înregistrare si confirmare a resurselor/rezervelor de petrol.

Art. 5. – Tarifele se fundamentează pe baza costurilor aferente, directe si indirecte, cuprinzând cheltuieli cu salariile, contributii sociale aferente salariilor si cheltuieli materiale.

Art. 6. – (1) Calcularea tarifului pentru fiecare act emis de A.N.R.M. se face prin înmultirea costurilor (lei/oră/specialist) cu numărul mediu de ore necesar elaborării fiecărui act emis, precizat în anexa nr. 1.

(2) Tarifele pentru actele emise de A.N.R.M. sunt prevăzute în anexa nr. 1.

Art. 7. – În evaluarea numărului de ore necesar elaborării unui act sunt luate în considerare:

a) activitatea de secretariat si arhivă (înregistrare, repartizare, urmărire a procesului, corespondentă cu solicitantul si/sau cu alte entităti, după caz, căutarea în arhive si manipularea documentelor necesare pentru solutionarea solicitării etc.);

b) activitatea de documentare;

c) solicitarea si analiza unor puncte de vedere;

d) solicitarea unor expertize independente, dacă este cazul. Plata expertizelor independente se face direct de titularul acordului petrolier către expertul atestat de A.N.R.M.;

e) solicitarea unor eventuale completări si precizări ale documentatiei;

f) emiterea actului;

g) aprobarea documentului emis de conducerea A.N.R.M.

Art. 8. – Atestarea capacitătii tehnice a persoanelor juridice si fizice care desfăsoară activităti în domeniul petrolier se face în conformitate cu prevederile ordinului presedintelui A.N.R.M.

Art. 9. – (1) Calcularea taxelor pentru consultarea si utilizarea unor date si informatii referitoare la resursele de petrol are în vedere volumul informatiilor, calitatea acestora si metodele de investigare.

(2) Taxele pentru consultarea si utilizarea unor date si informatii referitoare la resursele de petrol sunt precizate în anexa nr. 2.

Art. 10. – Taxele prevăzute în anexa nr. 2 se aplică unor date mai noi de 10 ani. Pentru date cu o vechime mai mare de 10 ani taxele se reduc astfel:

a) 20%, pentru date si informatii cu o vechime de 10–20 de ani;

b) 30%, pentru date si informatii cu o vechime de 20–40 de ani;

c) 40%, pentru date si informatii cu o vechime mai mare de 40 de ani.

 

CAPITOLUL III

Aprobarea tarifelor si taxelor

 

Art. 11. – Aprobarea tarifelor si taxelor se face prin ordin al presedintelui A.N.R.M.

Art. 12. – Actualizarea tarifelor se face în situatiile în care costurile directe si indirecte depăsesc cu mai mult de 20% costurile curente.

 

CAPITOLUL IV

Încasarea tarifelor si taxelor

 

Art. 13. – Solicitarea eliberării actelor prevăzute în anexa nr. 1 se face printr-o scrisoare-comandă, conform modelului prevăzut în anexa nr. 6.

Art. 14. – Solicitarea accesului la consultarea datelor si utilizarea informatiilor prevăzute în anexa nr. 2 se face printr-o scrisoare-comandă, conform modelului prevăzut în anexa nr. 7.

Art. 15. – Actele eliberate de A.N.R.M., prevăzute la pct. 6, 7, 12 si 13 din anexa nr. 1, si consultarea si utilizarea documentelor si informatiilor mentionate la pct. 1 din anexa nr. 2 vor fi încadrate, în functie de criteriile prezentate în anexele nr. 3–5, în tariful, respectiv taxa corespunzătoare, de către directia de specialitate responsabilă cu elaborarea actului.

Art. 16. – Emiterea facturii pentru taxele si tarifele percepute de A.N.R.M. se face de către Directia economico-financiară, resurse umane si administrativ.

Art. 17. – Actele sau, după caz, datele si informatiile vor fi eliberate numai după ce solicitantul face dovada că a achitat tariful corespunzător.

Art. 18. – Anexele nr. 1–7 fac parte integrantă din prezentele instructiuni tehnice.

 

ANEXE

la instructiunile tehnice

 

TARIFE

percepute de Agentia Natională pentru Resurse Minerale pentru actele eliberate în exercitarea atributiilor sale, conform prevederilor art. 52 alin. (1) din Legea petrolului nr. 238/2004

 

Pagina 1

Pagina a 2-a

Pagina a 3-a

 

ANEXA Nr. 3

la instructiunile tehnice

 

CRITERII

de încadrare*) în clasa A, B sau C a actelor emise conform nr. crt. 6 din anexa nr. 1 si lista avizelor emise de Agentia Natională pentru Resurse Minerale în baza Legii petrolului nr. 238/2004

 

Clasa A. – Acte de complexitate redusă

În această categorie se încadrează actele emise referitoare la obiective:

A.a) situate la adâncimi mai mici de 1.000 m;

A.b) propuse a fi explorate prin programe de complexitate redusă (o singură metodă);

A.c) în zonele cu geologie simplă, caracterizată prin:

(i) înclinări reduse ale straturilor;

(ii) lipsa variatiilor de facies;

(iii) formatiuni nederanjate tectonic.

Actele de complexitate redusă sunt:

A.1. aviz pentru săparea sondelor până la adâncimea de 1.000 m;

A.2. aviz pentru prospectiuni geologice, geofizice sau geochimice (un singur perimetru sau o singură metodă de explorare);

A.3. aviz pentru prelungirea termenului de finalizare a lucrărilor;

A.4. aviz pentru modificarea amplasamentului (peste 150 m fată de amplasamentul initial);

A.5. aviz pentru încadrarea sondelor la categoria explorare;

A.6. aviz pentru sistarea lucrărilor (foraj sau probe de productie);

A.7. aviz pentru modificarea obiectivului si adâncimii;

A.8. alte avize referitoare la operatiuni petroliere efectuate pentru obiectivele clasificate conform criteriilor stabilite la pct. A.a)–A.c).

Clasa B. – Acte de complexitate medie

În această categorie se încadrează actele emise referitoare la obiective:

B.a) situate pe treapta de adâncime cuprinsă între 1.000 m si 3.000 m;

B.b) propuse a fi explorate prin programe de complexitate medie (două sau mai multe metode de explorare);

B.c) în zonele cu geologie complicată, caracterizată prin:

(i) straturi larg cutate;

(ii) formatiuni afectate de falii normale sau de decrosare;

(iii) formatiuni care prezintă variatii laterale de facies.

Actele de complexitate medie sunt:

B.1. aviz pentru săparea sondelor la adâncimi cuprinse între 1.000 m – 3.000 m;

B.2. aviz pentru prospectiuni geologice, geofizice si geochimice (două sau mai multe perimetre si/sau două ori mai multe metode de explorare);

B.3. aviz pentru trecerea în conservare a sondelor;

B.4. aviz pentru trecerea în exploatare experimentală sau definitivă;

B.5. aviz pentru abandonarea sondelor;

B.6. aviz pentru prelungirea exploatării experimentale;

B.7. aviz pentru ridicarea abandonării/conservării;

B.8. alte avize referitoare la operatiuni petroliere efectuate pentru obiectivele clasificate conform criteriilor stabilite la pct. B.a)–B.c).

Clasa C. – Acte de complexitate ridicată

În această categorie se încadrează actele emise referitoare la obiective:

C.a) situate la adâncimi mai mari de 3.000 m;

C.b) propuse a fi explorate prin programe de complexitate ridicată (mai multe metode de explorare);

C.c) situate în zone cu geologie foarte complicată, caracterizată prin:

(i) straturi puternic tectonizate;

(ii) afectate de falii cu caracter de încălecare;

(iii) formatiuni care prezintă frecvente variatii de facies pe orizontală si verticală.

Actele de complexitate ridicată sunt:

C.1. aviz pentru programul de cercetare anual;

C.2. aviz pentru săparea sondelor la adâncimi mai mari de 3.000 m;

C.3. aviz pentru prospectiuni geologice, geofizice si geochimice (mai mult de două perimetre sau mai mult de două metode de explorare);

C.4. aviz pentru abandonarea sondelor;

C.5. aviz pentru trecerea în conservare;

C.6. aviz pentru trecerea în exploatare experimentală/definitivă;

C.7. aviz pentru ridicarea abandonării/conservării;

C.8. aviz pentru prelungirea exploatării experimentale;

C.9. aviz pentru transformarea în sondă de injectie;

C.10. alte avize referitoare la operatiuni petroliere efectuate pentru obiectivele clasificate conform criteriilor stabilite la pct. C.a)–C.c).

 


*) Încadrarea se face pe baza îndeplinirii a minimum două dintre conditiile clasei respective.

 

ANEXA Nr. 4

la instructiunile tehnice

 

CRITERII

de încadrare*) în categoria de complexitate A, B, C sau D a actelor emise conform nr. crt. 8, 12, 13 si 14 din anexa nr. 1

 

Categoria zăcământului

Criteriile de încadrare

A.

Zăcăminte comerciale (structuri) de mici dimensiuni, care au:

– 1–5 pachete/orizonturi pentru care se evaluează resurse geologice

– 1–2 tipuri de substantă

– maximum 5 blocuri tectonice separate din punct de vedere hidrodinamic

– maximum 5 obiective de exploatare pentru care se elaborează dinamici de productie

– maximum 20 de sonde săpate pe structură

 

 


*) Încadrarea se face pe baza îndeplinirii a minimum 3 dintre conditiile categoriei respective.

 

Categoria zăcământului

Criteriile de încadrare

B.

Zăcăminte comerciale (structuri) de mici dimensiuni, care au:

– 1–5 pachete/orizonturi pentru care se evaluează resurse geologice

– 1–2 tipuri de substantă

– maximum 5 blocuri tectonice separate hidrodinamic si/sau două boltiri secundare în cadrul structurii

– 6–10 obiective de exploatare pentru care se elaborează dinamici de productie

– 21–100 de sonde săpate pe structură

C.

Zăcăminte comerciale (structuri) de dimensiuni medii, care au:

– 6–10 pachete/orizonturi pentru care se evaluează resurse geologice

– mai mult de două tipuri de substantă

– 6–10 blocuri tectonice separate hidrodinamic si/sau 3 boltiri secundare în cadrul structurii si/sau

maximum două sectoare separate din punct de vedere structural-tectonic

– 11–15 obiective de exploatare pentru care se elaborează dinamici de productie

– 21–100 de sonde săpate pe structură

D.

Zăcăminte comerciale (structuri) de dimensiuni mari, care au:

– peste 10 pachete/orizonturi pentru care se evaluează resurse geologice

– mai mult de două tipuri de substantă

– peste 10 blocuri tectonice separate hidrodinamic si/sau mai mult de 3 boltiri secundare în cadrul structurii si/sau mai mult de două sectoare separate din punct de vedere structural-tectonic

– peste 15 obiective de exploatare pentru care se elaborează dinamici de productie

– peste 100 de sonde săpate pe structură


*) Încadrarea se face pe baza îndeplinirii a minimum 3 dintre conditiile clasei respective.

 

ANEXA Nr. 5

la instructiunile tehnice

 

CRITERII

de încadrare*) în clasa A, B sau C a documentatiilor geologice si geofizice prevăzute la nr. crt. 1 din anexa nr. 2

 

            A. Clasa A

Criteriile de încadrare a unei documentatii la clasa A sunt următoarele:

a) se referă la suprafete mai mici de 50 km2;

b) cuprinde date referitoare la zone cu geologie simplă, caracterizată prin înclinări reduse ale straturilor, lipsa variatiilor de facies, formatiuni în zonele cu geologie simplă, caracterizată prin înclinări reduse ale straturilor, lipsa variatiilor de facies si/sau formatiuni nederanjate tectonic;

c) cuprinde date si informatii înregistrate cu cel mult două metodologii diferite de explorare;

d) cuprinde date referitoare la cel mult 20 de sonde;

e) cuprinde date mai vechi de 20 de ani.

B. Clasa B

Criteriile de încadrare a unei documentatii la clasa B sunt următoarele:

a) se referă la suprafete cuprinse între 50 km2 si 200 km2;

b) cuprinde date referitoare la zone cu geologie complicată, caracterizată prin prezenta straturilor larg cutate, formatiuni afectate de falii normale sau de decrosare si/sau formatiuni care prezintă variatii laterale de facies;

c) cuprinde date si informatii înregistrate cu 2–4 metodologii diferite de explorare;

d) cuprinde date referitoare la 21–100 de sonde;

e) cuprinde date cu vechime de 10–20 de ani.

C. Clasa C

Criteriile de încadrare a unei documentatii la clasa C sunt următoarele:

a) se referă la suprafete mai mari de 200 km2;

b) cuprinde date referitoare la zone cu geologie foarte complicată, caracterizată prin straturi puternic tectonizate, afectate de falii cu caracter de încălecare si/sau formatiuni care prezintă frecvente variatii de facies pe orizontală si verticală;

c) cuprinde date si informatii înregistrate prin mai mult de 4 metodologii diferite de explorare;

d) cuprinde date referitoare la mai mult de 100 de sonde;

e) cuprinde date cu vechime mai mică de 10 ani.

 

ANEXA Nr. 6

la instructiunile tehnice

 

MODEL DE SCRISOARE-COMANDĂ

 

Persoana juridică .............................................................. Nr. ................/................

Reprezentată prin ............................................................

Adresa ..............................................................................

Cod unic de înregistrare ................................................

Nr. de înregistrare la registrul comertului ......................

Nr. de telefon, fax sau adresa de e-mail ......................

Către

Agentia Natională pentru Resurse Minerale

În baza prevederilor Legii petrolului nr. 238/2004, vă transmitem anexat documentatia......................*), în vederea emiterii............................................**), pentru operatiuni petroliere în perimetrul.......................***).


*) Titlul documentatiei.

**) Conform denumirii actelor precizate în anexele nr. 1 si 3.

***) Denumirea perimetrului conform titulaturii din acordul de concesiune.

 

În termen de 10 zile de la data primirii comunicării de plată vom achita tariful perceput, prin ordin de plată sau în numerar.

Prezenta scrisoare-comandă tine loc de comandă fermă.

 

Reprezentant autorizat al agentului economic,

.............................................................

 

Încadrarea documentatiei****)

 

Documentatia a fost evaluată în cadrul....................*****), se încadrează la pozitia......... din anexa nr. 1 la instructiunile tehnice aprobate prin Ordinul presedintelui Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale nr. 133/2006 si se tarifează cu suma de .................... lei.

 

Data

...........

Director,

......................


****) Se completează de Agentia Natională pentru Resurse Minerale.

*****) Titulatura directiei generale sau a inspectoratelor teritoriale ale Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale, în ale căror atributii intră emiterea actului solicitat.

 

ANEXA Nr. 7

la instructiunile tehnice

 

MODEL DE SCRISOARE-COMANDĂ

 

Persoana juridică .............................................................

Reprezentată prin ............................................................

Adresa ...........................................................................

Cod unic de înregistrare ..............................................…

Nr. de înregistrare la registrul comertului ....................….

Nr. de telefon, fax sau adresa de e-mail ....................……

 

Către

Agentia Natională pentru Resurse Minerale

În baza prevederilor Legii petrolului nr. 238/2004, în vederea efectuării operatiunilor petroliere în perimetrul ...................*), vă rugăm să ne puneti la dispozitie următoarele date/informatii:

1. ......................................................................................

2. ......................................................................................

3. ......................................................................................

În termen de 10 zile de la data primirii comunicării de plată vom achita taxa percepută, prin ordin de plată sau în numerar.

Prezenta scrisoare-comandă tine loc de comandă fermă.

 

Reprezentant autorizat al agentului economic,

.............................................................

 

Încadrarea datelor/informatiilor solicitate conform anexei nr. 2**)

 

Datele/informatiile solicitate se încadrează la pozitia/pozitiile ..................................................... din anexa nr. 2 la instructiunile tehnice aprobate prin Ordinul presedintelui Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale nr. 133/2006 si se tarifează cu suma de ......................... lei.

 

Data

...........

Director,

......................


*) Denumirea perimetrului conform titulaturii din acordul de concesiune.

**) Se completează de Agentia Natională pentru Resurse Minerale.

 

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

 

ORDIN

pentru aprobarea Normelor privind modul de constituire, administrare si utilizare a fondului de risc, precum si reflectarea în contabilitatea Trezoreriei Statului si în contabilitatea persoanelor juridice a operatiunilor legate de acordarea de garantii de stat si subîmprumuturi

 

În temeiul art. 11 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 208/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice si a Agentiei Nationale de Administrare Fiscală, cu modificările ulterioare,

având în vedere:

– prevederile art. 9 si 13 din Legea datoriei publice nr. 313/2004 si ale Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii datoriei publice nr. 313/2004, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 2.415/2004, cu modificările si completările ulterioare;

– prevederile Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare, si ale Hotărârii Guvernului nr. 1.050/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală;

– prevederile Ordonantei Guvernului nr. 29/2002 privind instituirea unor măsuri petru recuperarea creantelor statului si diminuarea datoriei publice, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 324/2002;

– prevederile Hotărârii Guvernului nr. 303/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 29/2002 privind instituirea unor măsuri pentru diminuarea datoriei publice;

– prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 42/2003 privind preluarea de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare a creantei statului provenite din executarea garantiei emise pentru împrumutul extern acordat Societătii Nationale “Îmbunătătiri Funciare“ – S.A., aprobată prin Legea nr. 381/2003;

– prevederile Legii nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările si completările ulterioare;

– prevederile cap. I sectiunea a 2-a art. 3 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 41/2005 privind reglementarea unor măsuri financiare, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 97/2006;– prevederile Ordinului ministrului finantelor publice nr. 1.792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor institutiilor publice, precum si organizarea, evidenta si raportarea angajamentelor bugetare si legale,

ministrul finantelor publice emite următorul ordin:

Art. 1. – Se aprobă Normele privind modul de constituire, administrare si utilizare a fondului de risc, precum si reflectarea în contabilitatea Trezoreriei Statului si în contabilitatea persoanelor juridice a operatiunilor legate de acordarea de garantii de stat si subîmprumuturi, prevăzute în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. – Directia generală pentru acorduri, cooperare internatională si decontări externe, Unitatea de management a trezoreriei statului, Directia generală a contabilitătii publice si a sistemului de decontări în sectorul public, directiile generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti, administratiile finantelor publice municipale, orăsenesti, comunale si ale sectoarelor 1–6 ale municipiului Bucuresti, Directia generală de administrare a marilor contribuabili, precum si persoanele juridice beneficiare de împrumuturi garantate de stat sau subîmprumutate vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. – Prevederile prezentului ordin intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 4. – La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.426/2003 pentru aprobarea Instructiunilor privind constituirea, administrarea si utilizarea fondului de risc pentru garantiile de stat pentru împrumuturi interne si externe, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 802 din 14 noiembrie 2003, si Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.435/2003 pentru aprobarea Instructiunilor privind administrarea fondului de risc pentru împrumuturi externe contractate de stat si subîmprumutate unor persoane juridice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 832 din 24 noiembrie 2003.

 

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 26 iunie 2006.

Nr. 1.079.

 

ANEXĂ

 

NORME

privind modul de constituire, administrare si utilizare a fondului de risc, precum si reflectarea în contabilitatea Trezoreriei Statului si în contabilitatea persoanelor juridice a operatiunilor legate de acordarea de garantii de stat si subîmprumuturi

 

Pagina 1

Pagina a 2-a

Pagina a 3-a

Pagina a 4-a

Pagina a 5-a

Pagina a 6-a

Pagina a 7-a

Pagina a 8-a

Pagina a 9-a

Pagina a 10-a

Pagina a 11-a

Pagina a 12-a

Pagina a 13-a

Pagina a 14-a

Pagina a 15-a

Pagina a 16-a

Pagina a 17-a

Pagina a 18-a

Pagina a 19-a

Pagina a 20-a

Pagina a 21-a

Pagina a 22-a

Pagina a 23-a

Pagina a 24-a

Pagina a 25-a

Pagina a 26-a

Pagina a 27-a

Pagina a 28-a

Pagina a 29-a

Pagina a 30-a

Pagina a 31-a

Pagina a 32-a

Pagina a 33-a

Pagina a 34-a

Pagina a 35-a

Pagina a 36-a