MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 174 (XVIII) - Nr. 70         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 25 ianuarie 2006

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 603 din 15 noiembrie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997

 

Decizia nr. 604 din 15 noiembrie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3712 alin. 3 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 607 din 15 noiembrie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

5. – Hotărâre pentru redobândirea cetăteniei române de către unele persoane

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.231/2005. – Ordin al ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale pentru aprobarea Normelor metodologice privind calculul si plata tarifelor pentru serviciile de îmbunătătiri funciare

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 603

din 15 noiembrie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Constantin Doldur – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Ion Tiucă – procuror

Maria Bratu – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, exceptie ridicată de Ildico Makkai si Emoeche Janossy în Dosarul nr. 2.600/2004 al Tribunalului Sălaj – Sectia civilă.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea exceptiei ca inadmisibilă.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 14 aprilie 2005, pronuntată în Dosarul nr. 2.600/2004, Tribunalul Sălaj – Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, exceptie ridicată de Ildico Makkai si Emoeche Janossy.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că limitarea suprafetei reconstituite fiecărui proprietar deposedat, la 10 ha pentru terenurile forestiere, fără a se asigura nici o modalitate de compensare pentru restul suprafetei cuvenite, contravine dispozitiilor art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1) si (2), art. 21 alin. (1) si (2), art. 44 alin. (3), (7) si (8) din Constitutie.

Instanta de judecată consideră că exceptia este neîntemeiată, întrucât solutia adoptată de legiuitor corespunde unei optiuni ce tine de competenta acestuia.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciază că exceptia este neîntemeiată.

Avocatul Poporului consideră că prevederile legale criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 12 ianuarie 2000, prevederi care aveau următoarea redactare: “Reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere, pentru diferenta dintre suprafata de un hectar de proprietar deposedat si cea avută în proprietate, dar nu mai mult de 10 ha de proprietar deposedat, persoanelor fizice sau, după caz, mostenitorilor care au formulat cereri conform art. 45 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările ulterioare, se face de regulă pe vechile amplasamente.“

Textele constitutionale considerate a fi încălcate sunt cele ale art. 1 alin. (5), privind respectarea Constitutiei si a legilor tării, ale art. 16 alin. (1) si (2), referitoare la egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (1) si (2), privind accesul liber la justitie, si ale art. 44 alin. (3), (7) si (8), cu privire la dreptul de proprietate privată.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că, ulterior sesizării sale, art. 24 alin. (1) din Legea nr. 1/2000 a fost modificat prin art. I pct. 22 din titlul VI al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, continutul acestuia fiind următorul: “Reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere, pentru diferenta dintre suprafata primită prin aplicarea legilor fondului funciar si cea avută în proprietate, persoanelor fizice si juridice sau, după caz, mostenitorilor acestora, se face pe vechile amplasamente.“

Potrivit acestei redactări, fostii proprietari care au avut mai mult de 10 ha de teren forestier pot solicita reconstituirea dreptului de proprietate si pentru diferenta dintre suprafata primită prin aplicarea legilor fondului funciar si cea avută în proprietate.

În jurisprudenta sa, Curtea Constitutională a statuat în mod constant că, în situatia modificării prevederii legale atacate după sesizarea sa, exceptia poate fi examinată numai dacă textul legal, în noua redactare, conservă reglementarea initială.

Curtea constată că în urma modificării, art. 24 alin. (1) din Legea nr. 1/2000 nu a mai păstrat solutia legislativă criticată de autorul exceptiei, aceasta urmând să fie respinsă ca devenită inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca devenită inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, exceptie ridicată de Ildico Makkai si Emoeche Janossy în Dosarul nr. 2.600/2004 al Tribunalului Sălaj – Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 15 noiembrie 2005.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Maria Bratu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 604

din 15 noiembrie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3712 alin. 3 din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Constantin Doldur – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Ion Tiucă – procuror

Maria Bratu – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3712 alin. 3 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Retrom“ – S.A. Pascani în Dosarul nr. 2.777/2004 al Judecătoriei Focsani.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale, pune concluzii de respingere a exceptiei ca nefondată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 4 aprilie 2005, pronuntată în Dosarul nr. 2.777/2004, Judecătoria Focsani a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3712 alin. 3 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Retrom“ – S.A. Pascani.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că dreptul la actualizarea unei creante stabilite printr-o hotărâre judecătorească sau printr-un alt titlu executoriu este un drept accesoriu dreptului de creantă, tot astfel cum este si dreptul la dobânzi si penalităti.

Consecinta este aceea că dreptul la actiune în realizarea dreptului accesoriu la actualizare este supus prescriptiei extinctive.

În opinia sa, o creantă nu se poate actualiza decât prin actul unei instante de judecată si nu printr-o operatiune tehnico-administrativă efectuată de un executor judecătoresc. Faptul că împotriva actualizării efectuate de către executorul judecătoresc este deschisă calea contestatiei la executare este lipsit de relevantă, atâta timp cât neconstitutionalitatea textului de lege criticat constă în aceea că executorul respectiv are o competentă ce încalcă, în mod evident, atributiile puterii judecătoresti.

Instanta de judecată apreciază că prevederile art. 3712 alin. 3 din Codul de procedură civilă sunt neconstitutionale, întrucât executorul judecătoresc, stabilind obligatia de plată, actualizată în lipsa unor dispozitii din titlul executoriu, realizează un act de justitie. Astfel, el se substituie magistratului care este singurul abilitat să înfăptuiască justitia. De asemenea, arată că acest text contravine si principiilor constitutionale ale egalitătii în drepturi, accesului liber la justitie si dreptului la apărare, deoarece creditorul se situează pe o pozitie privilegiată fată de debitor, atâta timp cât este scutit de a mai obtine o hotărâre judecătorească pentru actualizarea creantei.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciază că exceptia este neîntemeiată.

Avocatul Poporului consideră că prevederile legale criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 3712 alin. 3 din Codul de procedură civilă, introdus prin pct. 31 al articolului unic din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 59/2001 privind modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 217 din 27 aprilie 2001.

Textul constitutional încălcat este cel al art. 126 alin. (1), referitor la instantele judecătoresti.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că, ulterior sesizării sale, Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 59/2001 a fost abrogată expres prin art. IV din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 14 iulie 2005.

Legea nr. 219/2005 preia, în esentă, în art. I pct. 64, prevederile art. 3712 alin. 3 din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost introduse prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 59/2001, acestea având următorul continut:

“Dacă titlul executoriu contine suficiente criterii în functie de care organul de executare poate actualiza valoarea obligatiei stabilite în bani, indiferent de natura ei, se va proceda si la actualizarea sumei. În cazul în care titlul executoriu nu contine nici un asemenea criteriu, organul de executare va proceda la actualizare în functie de cursul monedei în care se face plata, determinat la data plătii efective a obligatiei cuprinse în titlul executoriu.“

Întrucât noua redactare a textului consacră solutia legislativă anterioară, criticată de autorul exceptiei, Curtea urmează a se pronunta asupra constitutionalitătii sale.

Curtea retine că textul de lege criticat nu reglementează o procedură de competenta instantelor judecătoresti, ci o procedură executională, de competenta organului de executare. În cadrul acestei proceduri, executorul judecătoresc nu are de solutionat un litigiu, ci de stabilit valoarea actualizată a obligatiilor de plată, potrivit elementelor si criteriilor cuprinse în titlul executoriu.

Operatia de actualizare efectuată de executorul judecătoresc este una tehnică, care nu este supusă regulilor procesului civil. Asadar, nu se poate sustine că textul de lege criticat aduce atingere art. 126 alin. (1) din Constitutie.

De altfel, Curtea s-a mai pronuntat cu privire la constitutionalitatea prevederilor legale criticate raportate la art. 126 alin. (1) din Constitutie, prin Decizia nr. 79 din 25 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 192 din 26 martie 2003, Decizia nr. 265 din 24 iunie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 543 din 29 iulie 2003, si prin Decizia nr. 323 din 9 septembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 789 din 10 noiembrie 2003.

Atât considerentele, cât si solutiile acestor decizii sunt valabile si în cauza de fată, întrucât nu au intervenit elemente noi de natură să determine o reconsiderare a jurisprudentei în materie a Curtii Constitutionale.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3712 alin. 3 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Retrom“ – S.A. Pascani în Dosarul nr. 2.777/2004 al Judecătoriei Focsani.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 15 noiembrie 2005.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Maria Bratu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 607

din 15 noiembrie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Constantin Doldur – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Ion Tiucă – procuror

Cristina Cătălina Turcu – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, exceptie ridicată de Constantin Vlăsceanu în Dosarul nr. 6.160/2004 al Judecătoriei Ploiesti.

La apelul nominal răspunde partea Ilie Gheorghe, lipsind autorul exceptiei, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Presedintele constată cauza în stare de judecată si acordă cuvântul pe fond.

Partea prezentă solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca inadmisibilă, în temeiul art. 29 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 18 martie 2005, pronuntată în Dosarul nr. 6.160/2004, Judecătoria Ploiesti a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, exceptie ridicată de Constantin Vlăsceanu într-o cauză având ca obiect o actiune în pretentii si restituire bunuri.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia arată că textul de lege criticat aduce atingere dispozitiilor art. 11 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 20 alin. (1) si (2), art. 21 alin. (3), art. 142 alin. (1) si art. 146 lit. d) din Constitutie, deoarece “conferă instantei judecătoresti în fata căreia a fost invocată exceptia de neconstitutionalitate posibilitatea de a cenzura“ cererea de sesizare a Curtii Constitutionale, “îngrădind astfel exercitarea controlului de constitutionalitate“.

Judecătoria Ploiesti apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată, în esentă, că instanta care respinge ca inadmisibilă o exceptie de neconstitutionalitate se pronuntă numai cu privire la incidenta în spetă a textului de lege criticat, fără a analiza contrarietatea acestuia cu dispozitiile constitutionale pretins încălcate, aspect ce intră în competenta exclusivă a Curtii Constitutionale.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibilă.

Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, care au următorul continut: “Dacă exceptia este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanta respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curtii Constitutionale. Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanta imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronuntare. Recursul se judecă în termen de 3 zile.“

Autorul exceptiei sustine că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile constitutionale ale art. 11 alin. (2) care prevede că tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi în fata legii si a autoritătilor publice, art. 20 referitor la tratatele internationale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil, art. 142 alin. (1) referitor la structura Curtii Constitutionale si ale art. 146 lit. d) privind atributiile Curtii Constitutionale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea Constitutională retine următoarele:

În esentă, se sustine că art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 “conferă instantei judecătoresti în fata căreia a fost invocată exceptia de neconstitutionalitate posibilitatea de a cenzura“ cererea de sesizare a Curtii Constitutionale, “îngrădind astfel exercitarea controlului de constitutionalitate“.

Curtea constată că prevederile art. 29 din Legea nr. 47/1992 sunt norme de procedură pe care instanta care a fost sesizată cu exceptia de neconstitutionalitate este obligată să le aplice, în vederea selectării doar a acelor exceptii care, potrivit legii, pot face obiectul controlului de constitutionalitate exercitat de Curtea Constitutională, unica autoritate de jurisdictie constitutională. Această procedură nu face însă posibilă respingerea sau admiterea exceptiei de neconstitutionalitate de către instanta judecătorească, ci doar pronuntarea, în situatiile date, asupra oportunitătii sesizării Curtii Constitutionale. Instanta de judecată are rol de filtru al exceptiei de neconstitutionalitate ridicate de părti, având obligatia de a le respinge ca inadmisibile pe cele care nu îndeplinesc cerintele legii.

Asa fiind, Curtea nu poate retine încălcarea prevederilor constitutionale ale art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (3), art. 142 alin. (1) si art. 146 lit. d).

În ceea ce priveste raportarea la dispozitiile art. 11 alin. (2) si ale art. 20 din Constitutie, Curtea constată că acestea nu sunt incidente în cauză si, de altfel, autorul exceptiei nu indică principiile din pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, care sunt încălcate prin textul de lege criticat, si nici nu formulează motive în acest sens.

De altfel, Curtea constată că dispozitiile de lege criticate, care în redactarea anterioară republicării Legii nr. 47/1992 erau cuprinse în art. 23 alin. (6) din aceasta, au mai fost supuse controlului de constitutionalitate, în esentă, pentru motive similare celor din prezenta cauză.

Cu acele prilejuri, respingând exceptiile de neconstitutionalitate, Curtea a statuat că aceste prevederi sunt constitutionale.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, exceptie ridicată de Constantin Vlăsceanu în Dosarul nr. 6.160/2004 al Judecătoriei Ploiesti.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 15 noiembrie 2005.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Cristina Cătălina Turcu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru redobândirea cetăteniei române de către unele persoane

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 11 din Legea cetăteniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. – Se acordă cetătenia română persoanelor prevăzute în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre, care au avut această cetătenie si au solicitat redobândirea ei, cu mentinerea domiciliului în străinătate.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul justitiei,

Monica Luisa Macovei

Ministrul afacerilor externe,

Mihai Răzvan Ungureanu

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

 

Bucuresti, 5 ianuarie 2006.

Nr. 5.

 

ANEXĂ

 

Pagina 1

Pagina a 2-a

Pagina a 3-a

Pagina a 4-a

Pagina a 5-a

Pagina a 6-a

Pagina a 7-a

Pagina a 8-a

Pagina a 9-a

Pagina a 10-a

Pagina a 11-a

Pagina a 12-a

Pagina a 13-a

 

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR SI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

pentru aprobarea Normelor metodologice privind calculul si plata tarifelor pentru serviciile de îmbunătătiri funciare

 

În baza art. 59 din Legea îmbunătătirilor funciare nr. 138/2004, cu modificările si completările ulterioare,

văzând Referatul de aprobare nr. 98.469 din 31 octombrie 2005 al Directiei consolidarea proprietătii, reforma structurilor de exploatare si conservarea solurilor privind modificarea si completarea unor prevederi ale actelor normative referitoare la calculul si plata tarifelor pentru serviciile de îmbunătătiri funciare, aprobat de conducerea Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale,

în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 155/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale emite prezentul ordin.

Art. 1. – Se aprobă Normele metodologice privind calculul si plata tarifelor pentru serviciile de îmbunătătiri funciare, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. – Administratia Natională a Îmbunătătirilor Funciare, organizatiile de îmbunătătiri funciare, federatiile de îmbunătătiri funciare, Directia consolidarea proprietătii, reforma structurilor de exploatare si conservarea solurilor din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale, care răspunde de domeniul îmbunătătirilor funciare, vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. – La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale nr. 8/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind calculul si plata tarifelor pentru serviciile de îmbunătătiri funciare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 23 martie 2005.

Art. 4. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale,

Gheorghe Flutur

 

Bucuresti, 23 noiembrie 2005.

Nr. 1.231.

 

ANEXĂ

 

NORME METODOLOGICE

privind calculul si plata tarifelor pentru serviciile de îmbunătătiri funciare

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. – În conformitate cu prevederile art. 59 din Legea îmbunătătirilor funciare nr. 138/2004, cu modificările si completările ulterioare, prezentele norme metodologice reglementează modul de stabilire a structurii tarifelor pentru livrarea apei pentru irigatii si a tarifului anual, modalitatea de ajustare periodică a acestora, termenul de aducere la cunostintă beneficiarilor a cuantumului acestor tarife, termenul de încheiere a contractelor multianuale si termenul de achitare de către beneficiari a tarifului anual.

Art. 2. – (1) Tarifele pentru serviciile de îmbunătătiri funciare se stabilesc astfel încât să asigure exploatarea echitabilă a amenajărilor de îmbunătătiri funciare, a sistemelor de irigatii sau de desecare si drenaj si a lucrărilor de apărare împotriva inundatiilor ori de combatere a eroziunii solului în vederea protejării intereselor tuturor beneficiarilor, să prevină folosirea ineficientă a apei, excesul de umiditate, eroziunea si poluarea solului si să promoveze protectia mediului în conformitate cu standardele de mediu.

(2) Principiile care stau la baza modului de stabilire a structurii si a calculului tarifelor pentru irigatii sunt următoarele:

a) reflectarea cheltuielilor efective realizate de Administratia Natională a Îmbunătătirilor Funciare, denumită în continuare Administratia, sau de alti furnizori de apă pentru irigatii pentru exploatarea, întretinerea si reparatiile infrastructurii de irigatii;

b) calcularea tarifelor pentru serviciile de irigatii pe baza datelor si a parametrilor de functionare specifici fiecărei amenajări de irigatii sau părti de amenajare autonomă functional si fiecărei trepte de pompare din cadrul acestora, precum si fiecărui canal de distributie prin care se livrează apă pentru irigatii la punctele de livrare a apei pentru irigatii;

c) luarea în considerare la calculul tarifelor pentru serviciile de irigatii numai a cheltuielilor estimate pentru exploatarea, întretinerea si reparatiile elementelor de infrastructură care deservesc punctele de livrare a apei pentru irigatii prevăzute în contractele de prestări de servicii în vigoare si numai în măsura în care aceste cheltuieli sunt efectuate pentru asigurarea unei functionări sigure a infrastructurii si au fost însusite de reprezentantii beneficiarilor constituiti în consilii de unitate de administrare;

d) distribuirea cheltuielilor, indiferent de natura lor, necesar a fi efectuate pentru exploatarea, întretinerea si reparatiile infrastructurii comune care deserveste mai multe puncte de livrare a apei pentru irigatii, pe aceste puncte de livrare, proportional cu suprafata contractată pentru cheltuielile de întretinere si reparatii si cu volumul de apă livrat pentru cheltuielile de exploatare;

e) includerea cheltuielilor de întretinere si reparatii si a celor de exploatare necesar a fi efectuate exclusiv pentru exploatarea, întretinerea si reparatiile unui punct de livrare a apei pentru irigatii, numai în tarifele aferente acelui punct de livrare.

Art. 3. – Termenii folositi au întelesul atribuit în sensul Legii nr. 138/2004, cu modificările si completările ulterioare, sau cel prevăzut în anexa nr. 1 la prezentele norme metodologice.

 

CAPITOLUL II

Tarifele pentru serviciile de irigatii

 

SECTIUNEA 1

Structura tarifelor pentru serviciile de irigatii

 

Art. 4. – Tariful anual, tariful de livrare a apei pentru irigatii si tariful sezonier cuprind în structura lor toate cheltuielile necesare prestării serviciilor de irigatii, specifice fiecăruia dintre aceste tarife, după cum urmează:

a) tariful anual include cheltuielile estimate de întretinere si reparatii ale infrastructurii principale de irigatii din domeniul public al statului, aflate în administrarea Administratiei, începând de la sursă sau priză si până la punctele de livrare a apei pentru irigatii. Tariful anual nu cuprinde cheltuielile Administratiei cu salarizarea personalului si cele administrative de functionare a sediului sucursalei care răspunde de gestionarea amenajării de irigatii si a sediului central. În cazul în care livrarea apei pentru irigatii se face până la hidrant sau până la alt punct din cadrul amenajării interioare de irigatii, aflată în proprietatea sau în administrarea furnizorului de apă, prin infrastructura din amenajarea interioară de irigatii, până la transmiterea acesteia la cerere, fără plată, în proprietatea organizatiilor de îmbunătătiri funciare, la tariful anual se adaugă si costul serviciului de întretinere si reparatii ale infrastructurii din amenajarea interioară de irigatii;

b) tariful de livrare a apei pentru irigatii include costul serviciului de prelevare a apei din sursă si costurile de transport al apei pentru irigatii de la sursă/priză până la punctul de livrare a apei pentru irigatii, prin intermediul infrastructurii principale de irigatii, aflată în administrarea Administratiei. Costurile de transport cuprind cheltuielile administrative si cele cu energia electrică si termică pentru pomparea apei ale unitătii de administrare si cel mult 50% din cheltuielile cu salarizarea personalului si din cheltuielile administrative ale sediului central, ale sediilor sucursalelor, precum si alte asemenea cheltuieli. În cazul în care livrarea apei pentru irigatii se face până la hidrant sau până la alt punct din cadrul amenajării interioare de irigatii, aflată în proprietatea sau în administrarea furnizorului de apă, prin infrastructura din amenajarea interioară de irigatii, până la transmiterea acesteia la cerere, fără plată, în proprietatea organizatiilor de îmbunătătiri funciare, la tariful de livrare a apei pentru irigatii se adaugă si costul serviciului de exploatare a infrastructurii din amenajarea interioară de irigatii;

c) tariful sezonier include cheltuielile prevăzute la lit. b), cheltuielile de întretinere si reparatii similare celor prevăzute la lit. a), precum si cele administrative si orice alte cheltuieli suplimentare necesare livrării apei prin punctul de livrare a apei pentru irigatii prevăzut în contractul sezonier.

Art. 5. – Tarifele pentru serviciile de irigatii au următoarea structură generală:

a) cheltuielile directe ale Administratiei;

b) cheltuielile indirecte, compuse din cheltuieli de regie ale subunitătilor Administratiei si, după caz, din cheltuieli de regie ale sediului central al Administratiei;

c) profitul Administratiei;

d) cheltuielile de executare a lucrărilor de exploatare a infrastructurii din amenajarea interioară de irigatii, precum si a lucrărilor de întretinere si reparatii contractate cu tertii furnizori.

Art. 6. – (1) Tariful anual va acoperi costurile estimate de întretinere si reparatii ale infrastructurii de irigatii din domeniul public al statului, aflată în administrarea Administratiei.

(2) Lucrările de întretinere si reparatii se contractează cu tertii furnizori pe fiecare element de infrastructură aflat în administrarea Administratiei. Stabilirea volumului de lucrări de întretinere si reparatii se face pe bază de antemăsurători.

(3) Lista lucrărilor de întretinere si reparatii pe baza cărora se întocmesc devizele de lucrări pentru fiecare element de infrastructură este prevăzută în anexa nr. 2 la prezentele norme metodologice.

(4) Devizele de lucrări se întocmesc pe baza indicatoarelor de norme de deviz în vigoare. Pentru lucrările de întretinere si reparatii care nu se regăsesc în indicatoarele de norme de deviz în vigoare, se întocmesc norme specifice activitătilor de îmbunătătiri funciare de către subunitătile Administratiei, care se avizează de sucursalele teritoriale si se aprobă de consiliul de administratie al Administratiei.

(5) Structura tarifului anual pentru executarea lucrărilor de întretinere si reparatii ale infrastructurii principale de irigatii, de la sursă/priză până la punctul de livrare a apei de irigatii, este cea prevăzută în anexa nr. 3 la prezentele norme metodologice. Detalierea structurii cheltuielilor cu tertii prestatori care execută lucrările de întretinere si reparatii de la rândul C din anexa nr. 3 este prevăzută în anexa nr. 3a). În cazul în care livrarea apei pentru irigatii se face până la hidrant sau până la alt punct din cadrul amenajării interioare de irigatii, aflată în proprietatea sau în administrarea furnizorului de apă, la tariful anual se adaugă valoarea serviciului de întretinere si reparatii ale infrastructurii din amenajarea interioară de irigatii ce se execută de tertii prestatori, a cărui structură este prezentată în anexa nr. 3b). Detalierea structurii cheltuielilor cu tertii prestatori care execută lucrările de întretinere si reparatii de la rândul C din anexa nr. 3b) este prevăzută în anexa nr. 3c).

Art. 7. – (1) Tariful de livrare a apei pentru irigatii va acoperi costul apei, costurile de transport al apei de la sursă sau priză la punctul de livrare a apei pentru irigatii prin intermediul infrastructurii de irigatii din domeniul public al statului, aflată în administrarea Administratiei. Costurile de transport includ cheltuielile administrative ale unitătii de administrare si cele cu energia electrică si termică pentru pomparea apei si cel mult 50% din cele cu salarizarea personalului si din cheltuielile administrative ale sediului central, ale sediilor sucursalelor, precum si alte asemenea cheltuieli. Tariful de livrare a apei pentru irigatii nu cuprinde costurile de întretinere si reparatii care se acoperă din tariful anual.

(2) Structura tarifului de livrare a apei pentru irigatii prin infrastructura principală de irigatii, de la sursă/priză până la punctul de livrare a apei pentru irigatii, este cea prevăzută în anexa nr. 4 la prezentele norme metodologice. În cazul în care livrarea apei pentru irigatii se face până la hidrant sau până la alt punct din cadrul amenajării interioare de irigatii, aflată în proprietatea sau în administrarea furnizorului de apă, la tariful de livrare a apei pentru irigatii se adaugă valoarea serviciului de exploatare a infrastructurii din amenajarea interioară de irigatii, realizată cu tertii prestatori, a cărui structură este prezentată în anexa nr. 4a).

Art. 8. – Tariful sezonier reprezintă valoarea serviciului de prelevare a apei din sursă, de pompare, de transport si de distributie la punctele de livrare a apei pentru irigatii prin infrastructura principală de irigatii, la care se adaugă cheltuielile de întretinere si reparatii similare celor prevăzute la art. 4 lit. a) si, după caz, în situatia în care livrarea apei pentru irigatii se face până la hidrant sau până la alt punct din cadrul amenajării interioare de irigatii, aflată în proprietatea sau în administrarea furnizorului de apă, costul serviciilor de exploatare, întretinere si reparatii ale infrastructurii din amenajarea interioară de irigatii, aflată în administrarea Administratiei, precum si valoarea aferentă a cheltuielilor suplimentare de întretinere si reparatii, administrative si de orice altă natură. Structura tarifului sezonier este prevăzută în anexa nr. 7 la prezentele norme metodologice.

 

SECTIUNEA a 2-a

Metodologia de calcul al tarifelor pentru serviciile de irigatii

 

Art. 9. – (1) Tariful anual si tariful de livrare a apei pentru irigatii se calculează cu respectarea regulilor stabilite prin Normele metodologice de aplicare a Legii îmbunătătirilor funciare nr. 138/2004, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.897/2004.

(2) Tariful sezonier se calculează conform regulilor instituite prin prezentele norme metodologice.

Art. 10. – (1) Metodologia de calcul al tarifelor anuale pe fiecare punct de livrare a apei pentru irigatii cuprinse în contractele multianuale este cea prevăzută în anexa nr. 5 la prezentele norme metodologice.

(2) Tariful anual se calculează prin parcurgerea următoarelor etape:

a) se determină necesarul de lucrări de întretinere si reparatii pentru fiecare dintre elementele de infrastructură care deservesc punctele de livrare a apei pentru irigatii cuprinse în contractele multianuale;

b) se stabileste, pe bază de antemăsurători, volumul de lucrări de întretinere si reparatii în functie de suprafetele contractate deservite de fiecare element de infrastructură mentionat la lit. a);

c) se estimează costurile totale de întretinere si reparatii pe fiecare element de infrastructură, corespunzătoare volumului de lucrări stabilit conform lit. b);

d) se centralizează suprafata de teren cuprinsă în contractele multianuale, exprimată în hectare, care este deservită de fiecare dintre elementele de infrastructură mentionate la lit. a);

e) se calculează costurile unitare de întretinere si reparatii, exprimate în lei (RON) la hectar, care intră în compunerea tarifelor pentru diferitele puncte de livrare a apei pentru irigatii, prin împărtirea valorilor obtinute potrivit lit. c) la suprafata de teren deservită de fiecare element de infrastructură, stabilită conform lit. d), care se repartizează pe suprafetele contractate deservite de punctele de livrare a apei pentru irigatii, cuprinse în contractele multianuale, si deservite de acel element de infrastructură;

f) se calculează valoarea tarifului anual pentru fiecare punct de livrare a apei pentru irigatii, exprimat în lei (RON) la hectar, prin însumarea costurilor unitare, determinate conform lit. e), aferente fiecărui punct de livrare a apei pentru irigatii prevăzut în contractul multianual, conform relatiei de calcul:

TAijk = tPriza + tCA0 + tSPA + Σii==1n t CAi + Σii==1n t SRPi-1 + tCdij,

în care:

TAijk = tariful anual pentru punctul de livrare a apei pentru irigatii k, situat pe treapta de pompare i si pe canalul de distributie j, exprimat în lei (RON)/ha, suprafata de teren de referintă fiind cea prevăzută în contractele multianuale;

tPriza = cota-parte aferentă cheltuielilor de întretinere si reparatii ale prizei, exprimată în lei (RON)/ha de suprafată contractată;

tCA0 = cota-parte aferentă cheltuielilor de întretinere si reparatii ale canalului de transport, situat pe treapta 0, exprimată în lei (RON)/ha de suprafată contractată;

tSPA = cota-parte aferentă cheltuielilor de întretinere si reparatii ale statiei de pompare de alimentare, exprimată în lei (RON)/ha de suprafată contractată;

tCAi = cota-parte aferentă cheltuielilor de întretinere si reparatii ale tronsonului canalului de aductiune situat pe treapta de pompare i, exprimată în lei (RON)/ha de suprafată contractată;

tSRPi-1 = cota-parte aferentă cheltuielilor de întretinere si reparatii ale statiei de repompare care alimentează tronsonul canalului de aductiune situat pe treapta de pompare i, exprimată în lei (RON)/ha de suprafată

contractată;

tCdij = cota-parte aferentă cheltuielilor de întretinere si reparatii ale canalului de distributie j, situat pe treapta de pompare i, pe care este situat punctul de livrare a apei pentru irigatii, exprimată în lei (RON)/ha de suprafată contractată;

n = numărul treptelor de pompare din cadrul amenajării de irigatii.

(3) În cazul în care livrarea apei pentru irigatii se face până la hidrant sau până la alt punct din cadrul amenajării interioare, aflată în proprietatea sau în administrarea furnizorului de apă, valoarea totală a serviciilor de

întretinere si reparatii se calculează conform relatiei de calcul:

VSijk = TAijk + VPLijk,

în care:

VSijk = valoarea totală a serviciilor de întretinere si reparatii, exprimată în lei (RON)/ha de suprafată contractată;

VPLijk = valoarea serviciului de întretinere si reparatii ale infrastructurii din amenajarea interioară de irigatii, în cazul în care livrarea apei se face până la hidrant sau până la alt punct din cadrul amenajării interioare, aflată în proprietatea sau în administrarea furnizorului de apă, exprimată în lei (RON)/ha de suprafată contractată.

Art. 11. – Tariful de livrare a apei pentru irigatii se calculează conform metodologiei din anexa nr. 6 la prezentele norme metodologice, cu parcurgerea următoarelor etape:

a) se determină costul de livrare a apei la punctele de livrare a apei pentru irigatii prevăzute în contractele multianuale, alimentate de canalul de transport de la priza cu alimentare gravitatională până la prima statie de pompare de bază/alimentare, pe baza costului serviciului de prelevare a apei din sursă, a randamentului de transport al canalului, a altor cheltuieli materiale si a cheltuielilor cu personalul necesare exploatării  elementelor de infrastructură aferente acelui canal de transport;

b) se determină costul de livrare a apei la punctele de livrare a apei pentru irigatii prevăzute în contractele multianuale, alimentate de canalul de aductiune situat pe treapta de pompare dintre statia de pompare de bază/alimentare si prima statie de repompare, pe baza costului de livrare a apei determinat la lit. a), a randamentului de transport al canalului de aductiune, a costului energiei electrice si puterii electrice necesare

pompării apei, a altor cheltuieli materiale si a cheltuielilor de personal necesare exploatării elementelor de infrastructură aferente acelui canal de aductiune;

c) se determină costul de livrare a apei la punctele de livrare a apei pentru irigatii situate pe următoarele trepte de pompare, alimentate direct din canalele de aductiune situate între două statii de repompare sau după ultima statie de repompare, pe baza acelorasi elemente de cost si randamente de transport ca cele prevăzute la lit. b), adaptate corespunzător. Pentru fiecare treaptă de pompare, costul de prelevare a apei este egal cu costul de livrare a apei, calculat pentru canalul de aductiune situat pe treapta de pompare anterioară;

d) se calculează tariful de livrare pentru punctele de livrare a apei pentru irigatii alimentate direct din canalele de transport sau de aductiune situate pe diferitele trepte de pompare prin adăugarea la valoarea costului de livrare în reteaua de canale de transport si aductiune, obtinută pe fiecare treaptă de pompare conform metodologiei prevăzute la lit. a)–c), a valorii cheltuielilor indirecte si a profitului aferente costului de livrare a apei la punctele de livrare a apei pentru irigatii alimentate direct din canalele de transport si de aductiune situate pe fiecare treaptă de pompare;

e) se determină costul de livrare a apei la punctele de livrare a apei pentru irigatii alimentate de fiecare canal de distributie situat pe o treaptă de pompare, pe baza cuantumului tarifului de livrare a apei la priza canalului de distributie, a randamentului de transport al canalului de distributie si a cheltuielilor de personal necesare exploatării elementelor de infrastructură aferente acelui canal de distributie;

f) se calculează tariful de livrare pentru punctele de livrare a apei pentru irigatii alimentate de canalele de distributie situate pe diferitele trepte de pompare, prin adăugarea la valoarea costului de livrare a apei, calculat conform lit. e), pentru canalele de distributie, a valorii cheltuielilor indirecte si a profitului, aferente cheltuielilor Administratiei de exploatare a acelui canal de distributie.

Art. 12. – Pentru punctele de livrare a apei pentru irigatii, care nu sunt în folosinta sau în proprietatea unei organizatii ori în folosinta gratuită a unei federatii si care apartin domeniului privat al statului, la care livrarea apei se face până la hidrant sau până la alt punct din cadrul amenajării interioare de irigatii, aflată în proprietatea sau în administrarea furnizorului de apă, serviciul de exploatare se prestează de către Societatea Natională “Îmbunătătiri Funciare“ – S.A., denumită în continuare SNIF, si de terti prestatori, prin organizarea de licitatii, iar la valoarea tarifului de livrare a apei pentru irigatii, calculat pentru respectivul punct de livrare, se adaugă si valoarea serviciului de exploatare a infrastructurii din amenajarea interioară de irigatii.

Art. 13. – (1) Valoarea tarifului sezonier se calculează astfel:

TS = TL + T’L + [(TA + T’A) x S]/V + (T’’A X SCS)/VCS,

în care:

TS = valoarea tarifului sezonier, exprimată în lei (RON)/1.000 m3;

TL = valoarea tarifului de livrare a apei pentru irigatii, calculată în mod similar cu cea pentru punctele de livrare a apei pentru irigatii, prevăzute în contractele multianuale, exprimată în lei (RON)/1.000 m3;

T’L = valoarea serviciului de exploatare a infrastructurii din amenajarea interioară de irigatii, în cazul în care livrarea apei pentru irigatii se face până la hidrant sau până la alt punct din cadrul amenajării interioare de irigatii, aflată în proprietatea sau în administrarea furnizorului de apă, exprimată în lei (RON)/1.000 m3;

TA = valoarea tarifului anual calculată similar cu cea pentru punctul de livrare a apei de irigatii prevăzut în contractele multianuale, exprimată în lei (RON)/ha;

T’A = valoarea serviciului de întretinere si reparatii ale infrastructurii din amenajarea interioară de irigatii, în cazul în care livrarea apei se face până la hidrant sau până la alt punct din cadrul amenajării interioare de irigatii, aflată în proprietatea sau în administrarea furnizorului de apă, exprimată în lei (RON)/ha;

V = volumul de apă solicitat potrivit contractului multianual, exprimat în mii m3, în cazul în care contractul sezonier se încheie pentru suplimentarea volumului de apă prevăzut în contractul multianual. În cazul încheierii unui contract sezonier fără încheierea prealabilă a unui contract multianual, V = 1;

S = suprafata contractată pentru irigatii potrivit contractului multianual, exprimată în ha, în cazul în care contractul sezonier se încheie pentru suplimentarea volumului de apă prevăzut în contractul multianual. În cazul încheierii unui contract sezonier fără încheierea prealabilă a unui contract multianual, S = 1;

T’’A = valoarea totală a cheltuielilor de întretinere si reparatii, administrative si de orice altă natură, efectuate exclusiv pentru reteaua interioară si hidrantii alimentati cu apă prin punctele de livrare a apei pentru irigatii, care nu sunt prevăzute în contractele multianuale, exprimată în lei (RON)/ha, în cazul în care livrarea apei se face până la hidrant sau până la alt punct din cadrul amenajării interioare de irigatii, aflată în proprietatea si/sau administrarea furnizorului de apă;

SCS = suprafata contractată pentru irigatii, potrivit contractului sezonier, exprimată în ha;

VCS = volumul de apă solicitat potrivit contractului sezonier, exprimat în mii m3.

(2) În cazul contractelor sezoniere, rata profitului aplicabilă la determinarea valorilor TA, T’A, TL si T’L este cuprinsă între 5% si 10%.

(3) Conform conditiilor stabilite prin contractul sezonier, volumul de apă solicitat va fi de minimum o normă de udare pentru fiecare cultură, iar plata contravalorii serviciilor de irigatii se va efectua anterior livrării apei.

Art. 14. – În cazul în care, pe parcursul executării contractului multianual sau sezonier, încetează livrarea apei pentru irigatii datorită unor catastrofe naturale, inundatii, cutremure, revolte, tulburări de masă sau orice alte situatii ori cauze care sunt independente de vointa părtilor care invocă existenta unei situatii de fortă majoră sau din motive tehnice ori ca urmare a efectelor unor acte normative sau a întelegerii părtilor, Administratia va solicita beneficiarului plata serviciului în limita cantitătii de apă livrate până la survenirea cazului de încetare a prestării acestui serviciu.

 

CAPITOLUL III

Dispozitii procedurale

 

Art. 15. – (1) Până la data de 31 iulie a fiecărui an, unitătile de administrare ale Administratiei, în baza prezentelor norme metodologice si în functie de parametrii si datele specifice ale amenajărilor de irigatii sau părtilor de amenajare pe care le administrează, calculează valoarea tarifului anual si a tarifului de livrare a apei pentru irigatii pentru anul următor sau reajustează cuantumul tarifelor valabile pentru anul în curs.

(2) Consiliile de unitate de administrare supraveghează aplicarea prevederilor prezentelor norme metodologice si concordanta valorilor tarifelor pentru serviciile de irigatii cu parametrii specifici fiecărei amenajări de irigatii si avizează necesarul de lucrări de întretinere si reparatii, precum si cuantumul calculat sau reajustat al tarifelor. După executarea lucrărilor, consiliile de unitate de administrare avizează receptia acestora.

(3) Tarifele astfel calculate se transmit unitătii centrale a Administratiei până la data de 10 august a fiecărui an.

(4) În situatia în care consiliul de unitate de administrare constată neconcordante ce nu se pot solutiona la nivelul unitătii de administrare, înaintează propuneri consiliului de sucursală. În baza acestor propuneri, consiliul de sucursală formulează recomandări si observatii asupra valorii tarifelor, pe care le înaintează conducerii sucursalei sau, în caz de nerezolvare, consiliului de administratie al Administratiei.

(5) Până la data de 15 august a fiecărui an, directorul general al Administratiei supune aprobării consiliului de administratie valoarea tarifelor calculate si structura tarifelor pentru serviciile de irigatii, care le aprobă în termen de 5 zile de la data primirii propunerii.

Art. 16. – (1) Cuantumul tarifului anual si al tarifului de livrare a apei pentru irigatii, calculat de Administratie pentru fiecare punct de livrare a apei pentru irigatii, se publică, pe cheltuiala Administratiei, în Monitorul Oficial al României, Partea IV-a, până la data de 31 august a fiecărui an, pentru sezonul de irigatii al anului următor.

(2) În cazul în care consiliul de administratie al Administratiei nu aprobă tarifele pentru sezonul de irigatii al anului următor si astfel nu se îndeplineste obligatia de publicare a cuantumului tarifelor în termenul prevăzut la alin. (1), rămân valabile tarifele practicate de Administratie pentru sezonul de irigatii al anului curent.

Art. 17. – (1) Pentru sezonul de irigatii al anului următor, Administratia încheie cu beneficiarii contracte multianuale sau acte aditionale de actualizare a acestor contracte, în termen de 10 zile de la publicarea sau comunicarea tarifelor, dar nu mai târziu de data de 10 septembrie a fiecărui an. Ceilalti beneficiari pot încheia contracte multianuale până la data de 30 septembrie a fiecărui an, cu plata integrală a avansului la data încheierii contractului. După aceste date nu se mai pot încheia contracte multianuale, iar suprafetele pentru care se solicită apă pentru irigatii, prevăzute în contractele multianuale existente, nu se mai pot modifica.

(2) Pentru sezonul de irigatii al anului curent, Administratia poate încheia contracte sezoniere cu cel putin 15 zile înainte de data de începere a livrării apei pentru irigatii convenită cu beneficiarii.

Art. 18. – (1) Beneficiarii plătesc contributia proprie sau, după caz, avansul la tariful anual aferent fiecărui punct de livrare a apei pentru irigatii prevăzut în contractul multianual, până la data de 30 septembrie a fiecărui an, pentru anul următor. În caz de neplată, contractul multianual îsi încetează valabilitatea.

(2) În cazul neîndeplinirii conditiilor de punere în functiune a unei amenajări de irigatii ca urmare a neplătii integrale de către beneficiari a contributiei proprii sau a avansului la tariful anual, Administratia restituie beneficiarilor partea de contributie proprie sau de avans încasată, în termen de 10 zile de la comunicarea de către Administratie a acestei situatii către minister.

(3) După finalizarea si receptia lucrărilor de întretinere si reparatii, ale căror costuri estimate au stat la baza calculării tarifului anual, si înainte de începerea livrării efective a apei pentru irigatii, Administratia determină gradul de realizare a lucrărilor programate, iar în cazul în care acestea nu au fost executate integral, sumele suplimentare achitate de organizatii si federatii cu destinatia de contributie proprie la plata tarifului anual si cele achitate de ceilalti beneficiari cu destinatia de avans la tariful annual se restituie sau, în cazul organizatiilor si federatiilor, se pot si compensa cu plata contributiei proprii la tariful de livrare a apei pentru irigatii.

 

CAPITOLUL IV

Dispozitii tranzitorii si finale

 

Art. 19. – Pentru sezonul de irigatii 2005, în cazul în care lucrările de întretinere si reparatii programate nu au fost executate integral, prevederile art. 18 alin. (3) se aplică corespunzător, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice.

Art. 20. – (1) Administratia, prin sucursalele teritoriale, încheie cu SNIF contractele pentru executia lucrărilor de întretinere si reparatii, pe baza volumelor de lucrări de întretinere si reparatii necesare pentru fiecare element de infrastructură din cadrul amenajărilor de irigatii sau părtilor de amenajare din administrarea acesteia si a costurilor de întretinere si reparatii estimate de Administratie. Contractele ce urmează să se încheie de sucursale se aprobă de consiliul de administratie al Administratiei. Lucrările necesare de întretinere si reparatii si volumele de lucrări determinate pentru fiecare element de infrastructură se stabilesc de subunitătile Administratiei, cu avizul consiliilor de unitate de administrare sau, până la constituirea acestor consilii, cu avizul beneficiarilor.

(2) În cazurile în care SNIF nu are capacitate sau, pe parcursul negocierii contractului, nu se poate încadra în valoarea lucrărilor de întretinere si reparatii estimată de Administratie, contractele pentru executia lucrărilor de întretinere si reparatii vor fi adjudecate în conformitate cu prevederile legale privind achizitiile publice.

Art. 21. – Până la transmiterea la cerere, fără plată, a infrastructurii de irigatii din domeniul privat al statului în proprietatea organizatiilor de îmbunătătiri funciare, exploatarea acestei infrastructuri se va realiza de SNIF prin încheierea de contracte de prestări de servicii cu Administratia, în conditiile Legii nr. 138/2004, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 22. – (1) Stabilirea anuală a cuantumului tarifelor pentru serviciile de irigatii se realizează pe baza indicilor specifici de evolutie a preturilor si tarifelor, a ratei inflatiei la nivel national, precum si a cheltuielilor cu salariile personalului Administratiei, în situatia în care se constată o variatie de cost mai mare de 5% fată de valoarea cheltuielilor cuprinse în tarifele stabilite pentru anul anterior.

(2) În cazul în care între data stabilirii tarifelor si cea de început a sezonului de irigatii apar modificări semnificative ale cererii de servicii de irigatii si ale principalelor categorii de cheltuieli, respectiv cheltuielile salariale, materiale, cu combustibilul si energia electrică, care conduc la o majorare sau o reducere cu mai mult de 5% a cuantumului total al tarifelor de livrare a apei pentru irigatii, acestea se pot ajusta o singură dată, până la data de 30 iunie. Tarifele ajustate se aprobă de consiliul de administratie si se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.

Art. 23. – Prezentele norme metodologice se vor completa cu prevederi referitoare la modul de calcul si de plată a tarifelor de prestatii pentru alte activităti de îmbunătătiri funciare decât irigatiile, pe măsura înaintării de către beneficiari a cererilor de prestare a acestor servicii.

Art. 24. – Anexele nr. 1, 2, 3, 3a), 3b), 3c), 4, 4a), 5, 6 si 7*) fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.

 

ANEXE

la normele metodologice

 

Pagina 1

Pagina a 2-a

Pagina a 3-a

Pagina a 4-a

Pagina a 5-a

Pagina a 6-a

Pagina a 7-a

Pagina a 8-a

Pagina a 9-a

Pagina a 10-a

Pagina a 11-a

Pagina a 12-a

Pagina a 13-a

Pagina a 14-a

Pagina a 15-a

Pagina a 16-a

Pagina a 17-a

Pagina a 18-a

Pagina a 19-a

Pagina a 20-a

Pagina a 21-a

Pagina a 22-a

Pagina a 23-a