MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI
P A R T E A I
Anul 174 (XVIII) - Nr. 70 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Miercuri, 25 ianuarie 2006
SUMAR
DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE
Decizia nr. 603 din 15 noiembrie
2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 24
alin. (1) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate
asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit
prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997
Decizia nr. 604 din 15 noiembrie
2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3712 alin. 3
din Codul de procedură civilă
Decizia nr. 607 din 15 noiembrie
2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 29
alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii
Constitutionale
HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
5. – Hotărâre pentru redobândirea
cetăteniei române de către unele persoane
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI
PUBLICE CENTRALE
1.231/2005. – Ordin
al ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale pentru aprobarea
Normelor metodologice privind calculul si plata tarifelor pentru serviciile de
îmbunătătiri funciare
DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
din 15 noiembrie 2005
referitoare
la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea
nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor
agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului
funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997
Ioan Vida – presedinte
Nicolae Cochinescu – judecător
Constantin Doldur – judecător
Acsinte Gaspar – judecător
Kozsokár Gábor – judecător
Ion Predescu – judecător
Serban Viorel Stănoiu – judecător
Ion Tiucă – procuror
Maria Bratu – magistrat-asistent
Pe rol se află solutionarea exceptiei de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr.
1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor
agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului
funciar nr.
18/1991 si ale Legii nr.
169/1997, exceptie ridicată de Ildico Makkai si Emoeche Janossy în Dosarul
nr. 2.600/2004 al Tribunalului Sălaj – Sectia civilă.
La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public solicită
respingerea exceptiei ca inadmisibilă.
CURTEA,
având în vedere actele si lucrările dosarului,
constată următoarele:
Prin Încheierea din 14 aprilie 2005, pronuntată în
Dosarul nr. 2.600/2004, Tribunalul Sălaj – Sectia civilă a sesizat Curtea
Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 24
alin. (1) din Legea nr. 1/2000
pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si
celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.
18/1991 si ale Legii nr.
169/1997, exceptie ridicată de Ildico Makkai si Emoeche Janossy.
În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul
acesteia sustine, în esentă, că limitarea suprafetei reconstituite fiecărui
proprietar deposedat, la 10 ha pentru terenurile forestiere, fără a se asigura
nici o modalitate de compensare pentru restul suprafetei cuvenite, contravine
dispozitiilor art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1) si (2), art. 21 alin. (1) si
(2), art. 44 alin. (3), (7) si (8) din Constitutie.
Instanta de judecată consideră
că exceptia este neîntemeiată, întrucât solutia adoptată de legiuitor
corespunde unei optiuni ce tine de competenta acestuia.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima
punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
Guvernul apreciază că exceptia este
neîntemeiată.
Avocatul Poporului consideră că prevederile legale
criticate sunt constitutionale.
Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au
comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate,
raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr.
47/1992, retine următoarele:
Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este
competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1
alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr.
47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl
constituie prevederile art. 24 alin. (1) din Legea nr.
1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor
agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului
funciar nr.
18/1991 si ale Legii nr.
169/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din
12 ianuarie 2000, prevederi care aveau următoarea redactare: “Reconstituirea
dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere, pentru diferenta dintre
suprafata de un hectar de proprietar deposedat si cea avută în proprietate, dar
nu mai mult de 10 ha de proprietar deposedat, persoanelor fizice sau, după caz,
mostenitorilor care au formulat cereri conform art. 45 din Legea fondului
funciar nr.
18/1991, republicată, cu modificările ulterioare, se face de regulă pe
vechile amplasamente.“
Textele constitutionale considerate a fi încălcate
sunt cele ale art. 1 alin. (5), privind respectarea Constitutiei si a legilor
tării, ale art. 16 alin. (1) si (2), referitoare la egalitatea în drepturi, ale
art. 21 alin. (1) si (2), privind accesul liber la justitie, si ale art. 44
alin. (3), (7) si (8), cu privire la dreptul de proprietate privată.
Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea
constată că, ulterior sesizării sale, art. 24 alin. (1) din Legea nr.
1/2000 a fost modificat prin art. I pct. 22 din titlul VI al Legii nr.
247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si
unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 653 din 22 iulie 2005, continutul acestuia fiind următorul: “Reconstituirea
dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere, pentru diferenta dintre
suprafata primită prin aplicarea legilor fondului funciar si cea avută în
proprietate, persoanelor fizice si juridice sau, după caz, mostenitorilor
acestora, se face pe vechile amplasamente.“
Potrivit acestei redactări, fostii proprietari care au
avut mai mult de 10 ha de teren forestier pot solicita reconstituirea dreptului
de proprietate si pentru diferenta dintre suprafata primită prin aplicarea
legilor fondului funciar si cea avută în proprietate.
În jurisprudenta sa, Curtea Constitutională a statuat
în mod constant că, în situatia modificării prevederii legale atacate după
sesizarea sa, exceptia poate fi examinată numai dacă textul legal, în noua
redactare, conservă reglementarea initială.
Curtea constată că în urma modificării, art. 24 alin.
(1) din Legea nr.
1/2000 nu a mai păstrat solutia legislativă criticată de autorul exceptiei,
aceasta urmând să fie respinsă ca devenită inadmisibilă.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca devenită
inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 24 alin.
(1) din Legea nr.
1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor
agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului
funciar nr.
18/1991 si ale Legii nr.
169/1997, exceptie ridicată de Ildico Makkai si Emoeche Janossy în Dosarul
nr. 2.600/2004 al Tribunalului Sălaj – Sectia civilă.
Definitivă si general obligatorie.
Pronuntată în sedinta publică din data de 15 noiembrie
2005.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Maria Bratu
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
din 15 noiembrie 2005
referitoare
la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3712 alin. 3 din Codul de procedură
civilă
Ioan Vida – presedinte
Nicolae Cochinescu – judecător
Constantin Doldur – judecător
Acsinte Gaspar – judecător
Kozsokár Gábor – judecător
Ion Predescu – judecător
Serban Viorel Stănoiu – judecător
Ion Tiucă – procuror
Maria Bratu – magistrat-asistent
Pe rol se află solutionarea exceptiei de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 3712 alin. 3
din Codul de procedură civilă,
exceptie ridicată de Societatea Comercială “Retrom“ – S.A. Pascani în Dosarul
nr. 2.777/2004 al Judecătoriei Focsani.
La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere
jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale, pune concluzii de respingere
a exceptiei ca nefondată.
CURTEA,
având în vedere actele si lucrările dosarului,
constată următoarele:
Prin Încheierea din 4 aprilie 2005, pronuntată în
Dosarul nr. 2.777/2004, Judecătoria Focsani a sesizat Curtea Constitutională
cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3712 alin. 3
din Codul de procedură civilă,
exceptie ridicată de Societatea Comercială “Retrom“ – S.A. Pascani.
În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se
sustine că dreptul la actualizarea unei creante stabilite printr-o hotărâre
judecătorească sau printr-un alt titlu executoriu este un drept accesoriu
dreptului de creantă, tot astfel cum este si dreptul la dobânzi si penalităti.
Consecinta este aceea că dreptul la actiune în
realizarea dreptului accesoriu la actualizare este supus prescriptiei
extinctive.
În opinia sa, o creantă nu se poate actualiza decât
prin actul unei instante de judecată si nu printr-o operatiune
tehnico-administrativă efectuată de un executor judecătoresc. Faptul că
împotriva actualizării efectuate de către executorul judecătoresc este deschisă
calea contestatiei la executare este lipsit de relevantă, atâta timp cât
neconstitutionalitatea textului de lege criticat constă în aceea că executorul
respectiv are o competentă ce încalcă, în mod evident, atributiile puterii
judecătoresti.
Instanta de judecată apreciază
că prevederile art. 3712 alin. 3 din Codul de procedură civilă
sunt neconstitutionale, întrucât executorul judecătoresc, stabilind obligatia
de plată, actualizată în lipsa unor dispozitii din titlul executoriu,
realizează un act de justitie. Astfel, el se substituie magistratului care este
singurul abilitat să înfăptuiască justitia. De asemenea, arată că acest text
contravine si principiilor constitutionale ale egalitătii în drepturi,
accesului liber la justitie si dreptului la apărare, deoarece creditorul se
situează pe o pozitie privilegiată fată de debitor, atâta timp cât este scutit
de a mai obtine o hotărâre judecătorească pentru actualizarea creantei.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si
exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
Guvernul apreciază că exceptia este
neîntemeiată.
Avocatul Poporului consideră că prevederile legale
criticate sunt constitutionale.
Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au
comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate,
raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr.
47/1992, retine următoarele:
Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl
constituie prevederile art. 3712 alin. 3
din Codul de procedură civilă,
introdus prin pct. 31 al articolului unic din Ordonanta de urgentă a Guvernului
nr.
59/2001 privind modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a
Guvernului nr.
138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedură civilă,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 217 din 27 aprilie
2001.
Textul constitutional încălcat este cel al art. 126
alin. (1), referitor la instantele judecătoresti.
Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea
constată că, ulterior sesizării sale, Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
59/2001 a fost abrogată expres prin art. IV din Legea nr.
219/2005 privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr.
138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedură civilă,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 14 iulie
2005.
Legea nr.
219/2005 preia, în esentă, în art. I pct. 64, prevederile art. 3712 alin. 3
din Codul de procedură civilă,
astfel cum au fost introduse prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
59/2001, acestea având următorul continut:
“Dacă titlul executoriu contine suficiente criterii în
functie de care organul de executare poate actualiza valoarea obligatiei
stabilite în bani, indiferent de natura ei, se va proceda si la actualizarea
sumei. În cazul în care titlul executoriu nu contine nici un asemenea criteriu,
organul de executare va proceda la actualizare în functie de cursul monedei în
care se face plata, determinat la data plătii efective a obligatiei cuprinse în
titlul executoriu.“
Întrucât noua redactare a textului consacră solutia
legislativă anterioară, criticată de autorul exceptiei, Curtea urmează a se
pronunta asupra constitutionalitătii sale.
Curtea retine că textul de lege criticat nu
reglementează o procedură de competenta instantelor judecătoresti, ci o
procedură executională, de competenta organului de executare. În cadrul acestei
proceduri, executorul judecătoresc nu are de solutionat un litigiu, ci de
stabilit valoarea actualizată a obligatiilor de plată, potrivit elementelor si
criteriilor cuprinse în titlul executoriu.
Operatia de actualizare efectuată de executorul
judecătoresc este una tehnică, care nu este supusă regulilor procesului civil.
Asadar, nu se poate sustine că textul de lege criticat aduce atingere art. 126
alin. (1) din Constitutie.
De altfel, Curtea s-a mai pronuntat cu privire la
constitutionalitatea prevederilor legale criticate raportate la art. 126 alin.
(1) din Constitutie, prin Decizia nr.
79 din 25 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 192 din 26 martie 2003, Decizia nr.
265 din 24 iunie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 543 din 29 iulie 2003, si prin Decizia nr.
323 din 9 septembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 789 din 10 noiembrie 2003.
Atât considerentele, cât si solutiile acestor decizii
sunt valabile si în cauza de fată, întrucât nu au intervenit elemente noi de
natură să determine o reconsiderare a jurisprudentei în materie a Curtii
Constitutionale.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a
prevederilor art. 3712 alin. 3 din Codul de procedură
civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Retrom“ – S.A. Pascani în
Dosarul nr. 2.777/2004 al Judecătoriei Focsani.
Definitivă si general obligatorie.
Pronuntată în sedinta publică din data de 15 noiembrie
2005.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Maria Bratu
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
din 15 noiembrie 2005
referitoare
la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 29 alin. (6) din
Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale
Ioan Vida – presedinte
Nicolae Cochinescu – judecător
Constantin Doldur – judecător
Acsinte Gaspar – judecător
Kozsokár Gábor – judecător
Ion Predescu – judecător
Serban Viorel Stănoiu – judecător
Ion Tiucă – procuror
Cristina Cătălina Turcu – magistrat-asistent
Pe rol se află solutionarea exceptiei de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 29 alin. (6) din Legea nr.
47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale,
exceptie ridicată de Constantin Vlăsceanu în Dosarul nr. 6.160/2004 al
Judecătoriei Ploiesti.
La apelul nominal răspunde partea Ilie Gheorghe,
lipsind autorul exceptiei, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Presedintele constată cauza în stare de judecată si
acordă cuvântul pe fond.
Partea prezentă solicită respingerea exceptiei de
neconstitutionalitate.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca inadmisibilă, în temeiul
art. 29 alin. (1) si (6) din Legea nr.
47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale.
CURTEA,
având în vedere actele si lucrările dosarului, retine
următoarele:
Prin Încheierea din 18 martie 2005, pronuntată în
Dosarul nr. 6.160/2004, Judecătoria Ploiesti a sesizat Curtea
Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 29
alin. (6) din Legea nr.
47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, exceptie
ridicată de Constantin Vlăsceanu într-o cauză având ca obiect o actiune în
pretentii si restituire bunuri.
În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul
acesteia arată că textul de lege criticat aduce atingere dispozitiilor art. 11
alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 20 alin. (1) si (2), art. 21 alin. (3), art.
142 alin. (1) si art. 146 lit. d) din Constitutie, deoarece “conferă instantei
judecătoresti în fata căreia a fost invocată exceptia de neconstitutionalitate
posibilitatea de a cenzura“ cererea de sesizare a Curtii Constitutionale, “îngrădind
astfel exercitarea controlului de constitutionalitate“.
Judecătoria Ploiesti apreciază
că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată, în
esentă, că instanta care respinge ca inadmisibilă o exceptie de
neconstitutionalitate se pronuntă numai cu privire la incidenta în spetă a
textului de lege criticat, fără a analiza contrarietatea acestuia cu
dispozitiile constitutionale pretins încălcate, aspect ce intră în competenta
exclusivă a Curtii Constitutionale.
Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si
exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
Guvernul apreciază că exceptia de
neconstitutionalitate este inadmisibilă.
Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 29
alin. (6) din Legea nr.
47/1992 sunt constitutionale.
Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au
comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate
ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului,
dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si
Legea nr.
47/1992, retine următoarele:
Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este
competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1
alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr.
47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl
constituie dispozitiile art. 29 alin. (6) din Legea nr.
47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, care au
următorul continut: “Dacă exceptia este inadmisibilă, fiind contrară
prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanta respinge printr-o încheiere
motivată cererea de sesizare a Curtii Constitutionale. Încheierea poate fi
atacată numai cu recurs la instanta imediat superioară, în termen de 48 de ore
de la pronuntare. Recursul se judecă în termen de 3 zile.“
Autorul exceptiei sustine că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile constitutionale ale art. 11 alin. (2) care prevede că tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi în fata legii si a autoritătilor publice, art. 20 referitor la tratatele internationale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil, art. 142 alin. (1) referitor la structura Curtii Constitutionale si ale art. 146 lit. d) privind atributiile Curtii Constitutionale.
Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată,
Curtea Constitutională retine următoarele:
În esentă, se sustine că art. 29 alin. (6) din Legea nr.
47/1992 “conferă instantei judecătoresti în fata căreia a fost invocată
exceptia de neconstitutionalitate posibilitatea de a cenzura“ cererea de
sesizare a Curtii Constitutionale, “îngrădind astfel exercitarea controlului de
constitutionalitate“.
Curtea constată că prevederile art. 29 din Legea nr.
47/1992 sunt norme de procedură pe care instanta care a fost sesizată cu
exceptia de neconstitutionalitate este obligată să le aplice, în vederea
selectării doar a acelor exceptii care, potrivit legii, pot face obiectul
controlului de constitutionalitate exercitat de Curtea Constitutională, unica
autoritate de jurisdictie constitutională. Această procedură nu face însă
posibilă respingerea sau admiterea exceptiei de neconstitutionalitate de către
instanta judecătorească, ci doar pronuntarea, în situatiile date, asupra
oportunitătii sesizării Curtii Constitutionale. Instanta de judecată are rol de
filtru al exceptiei de neconstitutionalitate ridicate de părti, având obligatia
de a le respinge ca inadmisibile pe cele care nu îndeplinesc cerintele legii.
Asa fiind, Curtea nu poate retine încălcarea
prevederilor constitutionale ale art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (3), art. 142
alin. (1) si art. 146 lit. d).
În ceea ce priveste raportarea la dispozitiile art. 11
alin. (2) si ale art. 20 din Constitutie, Curtea constată că acestea nu sunt
incidente în cauză si, de altfel, autorul exceptiei nu indică principiile din
pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care
România este parte, care sunt încălcate prin textul de lege criticat, si nici
nu formulează motive în acest sens.
De altfel, Curtea constată că dispozitiile de lege
criticate, care în redactarea anterioară republicării Legii nr.
47/1992 erau cuprinse în art. 23 alin. (6) din aceasta, au mai fost supuse
controlului de constitutionalitate, în esentă, pentru motive similare celor din
prezenta cauză.
Cu acele prilejuri, respingând exceptiile de
neconstitutionalitate, Curtea a statuat că aceste prevederi sunt
constitutionale.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1–3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 29 alin. (6) din Legea nr.
47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale,
exceptie ridicată de Constantin Vlăsceanu în Dosarul nr. 6.160/2004 al
Judecătoriei Ploiesti.
Definitivă si general obligatorie.
Pronuntată în sedinta publică din data de 15 noiembrie
2005.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Cristina Cătălina Turcu
HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
pentru
redobândirea cetăteniei române de către unele persoane
În temeiul art. 108 din Constitutia
României, republicată, si al art. 11 din Legea cetăteniei române nr.
21/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic. – Se acordă cetătenia română persoanelor prevăzute în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre, care au avut această cetătenie si au solicitat redobândirea ei, cu mentinerea domiciliului în străinătate.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Ministrul justitiei,
Monica Luisa Macovei
Ministrul afacerilor externe,
Mihai Răzvan Ungureanu
Ministrul administratiei si internelor,
Vasile Blaga
Bucuresti,
5 ianuarie 2006.
Nr. 5.
ANEXĂ
|
|||||||||
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL
AGRICULTURII, PĂDURILOR SI DEZVOLTĂRII RURALE
pentru
aprobarea Normelor metodologice privind calculul si plata tarifelor pentru
serviciile de îmbunătătiri funciare
În baza art. 59 din Legea îmbunătătirilor funciare nr.
138/2004, cu modificările si completările ulterioare,
văzând Referatul de
aprobare nr. 98.469 din 31 octombrie 2005 al Directiei consolidarea
proprietătii, reforma structurilor de exploatare si conservarea solurilor
privind modificarea si completarea unor prevederi ale actelor normative
referitoare la calculul si plata tarifelor pentru serviciile de îmbunătătiri
funciare, aprobat de conducerea Ministerului Agriculturii, Pădurilor si
Dezvoltării Rurale,
în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr.
155/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii,
Pădurilor si Dezvoltării Rurale, cu modificările si completările ulterioare,
ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării
rurale emite prezentul ordin.
Art. 1. – Se aprobă Normele metodologice privind
calculul si plata tarifelor pentru serviciile de îmbunătătiri funciare,
prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. – Administratia Natională a Îmbunătătirilor
Funciare, organizatiile de îmbunătătiri funciare, federatiile de îmbunătătiri
funciare, Directia consolidarea proprietătii, reforma structurilor de
exploatare si conservarea solurilor din cadrul Ministerului Agriculturii,
Pădurilor si Dezvoltării Rurale, care răspunde de domeniul îmbunătătirilor
funciare, vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 3. – La data intrării în vigoare a prezentului
ordin se abrogă Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării
rurale nr.
8/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind calculul si plata
tarifelor pentru serviciile de îmbunătătiri funciare, publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 23 martie 2005.
Art. 4. – Prezentul ordin se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
Ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale,
Gheorghe Flutur
Bucuresti,
23 noiembrie 2005.
Nr.
1.231.
ANEXĂ
NORME METODOLOGICE
privind calculul si plata tarifelor pentru serviciile
de îmbunătătiri funciare
CAPITOLUL I
Art. 1. – În
conformitate cu prevederile art. 59 din Legea îmbunătătirilor funciare nr.
138/2004, cu modificările si completările ulterioare, prezentele norme
metodologice reglementează modul de stabilire a structurii tarifelor pentru
livrarea apei pentru irigatii si a tarifului anual, modalitatea de ajustare
periodică a acestora, termenul de aducere la cunostintă beneficiarilor a
cuantumului acestor tarife, termenul de încheiere a contractelor multianuale si
termenul de achitare de către beneficiari a tarifului anual.
Art. 2. – (1) Tarifele pentru serviciile de
îmbunătătiri funciare se stabilesc astfel încât să asigure exploatarea
echitabilă a amenajărilor de îmbunătătiri funciare, a sistemelor de irigatii
sau de desecare si drenaj si a lucrărilor de apărare împotriva inundatiilor ori
de combatere a eroziunii solului în vederea protejării intereselor tuturor
beneficiarilor, să prevină folosirea ineficientă a apei, excesul de umiditate,
eroziunea si poluarea solului si să promoveze protectia mediului în
conformitate cu standardele de mediu.
(2) Principiile care stau la baza modului de stabilire
a structurii si a calculului tarifelor pentru irigatii sunt următoarele:
a) reflectarea cheltuielilor efective realizate de
Administratia Natională a Îmbunătătirilor Funciare, denumită în continuare Administratia,
sau de alti furnizori de apă pentru irigatii pentru exploatarea,
întretinerea si reparatiile infrastructurii de irigatii;
b) calcularea tarifelor pentru serviciile de irigatii
pe baza datelor si a parametrilor de functionare specifici fiecărei amenajări
de irigatii sau părti de amenajare autonomă functional si fiecărei trepte de
pompare din cadrul acestora, precum si fiecărui canal de distributie prin care
se livrează apă pentru irigatii la punctele de livrare a apei pentru irigatii;
c) luarea în considerare la calculul tarifelor pentru
serviciile de irigatii numai a cheltuielilor estimate pentru exploatarea,
întretinerea si reparatiile elementelor de infrastructură care deservesc
punctele de livrare a apei pentru irigatii prevăzute în contractele de prestări
de servicii în vigoare si numai în măsura în care aceste cheltuieli sunt
efectuate pentru asigurarea unei functionări sigure a infrastructurii si au
fost însusite de reprezentantii beneficiarilor constituiti în consilii de
unitate de administrare;
d) distribuirea cheltuielilor, indiferent de natura
lor, necesar a fi efectuate pentru exploatarea, întretinerea si reparatiile
infrastructurii comune care deserveste mai multe puncte de livrare a apei
pentru irigatii, pe aceste puncte de livrare, proportional cu suprafata
contractată pentru cheltuielile de întretinere si reparatii si cu volumul de
apă livrat pentru cheltuielile de exploatare;
e) includerea cheltuielilor de întretinere si
reparatii si a celor de exploatare necesar a fi efectuate exclusiv pentru
exploatarea, întretinerea si reparatiile unui punct de livrare a apei pentru
irigatii, numai în tarifele aferente acelui punct de livrare.
Art. 3. – Termenii folositi au întelesul atribuit în
sensul Legii nr.
138/2004, cu modificările si completările ulterioare, sau cel prevăzut în
anexa nr. 1 la prezentele norme metodologice.
CAPITOLUL II
Tarifele pentru serviciile de irigatii
Structura tarifelor pentru serviciile de
irigatii
Art. 4. – Tariful anual, tariful de livrare a apei
pentru irigatii si tariful sezonier cuprind în structura lor toate cheltuielile
necesare prestării serviciilor de irigatii, specifice fiecăruia dintre aceste
tarife, după cum urmează:
a) tariful anual include cheltuielile estimate de
întretinere si reparatii ale infrastructurii principale de irigatii din
domeniul public al statului, aflate în administrarea Administratiei, începând
de la sursă sau priză si până la punctele de livrare a apei pentru irigatii.
Tariful anual nu cuprinde cheltuielile Administratiei cu salarizarea personalului
si cele administrative de functionare a sediului sucursalei care răspunde de
gestionarea amenajării de irigatii si a sediului central. În cazul în care
livrarea apei pentru irigatii se face până la hidrant sau până la alt punct din
cadrul amenajării interioare de irigatii, aflată în proprietatea sau în
administrarea furnizorului de apă, prin infrastructura din amenajarea
interioară de irigatii, până la transmiterea acesteia la cerere, fără plată, în
proprietatea organizatiilor de îmbunătătiri funciare, la tariful anual se
adaugă si costul serviciului de întretinere si reparatii ale infrastructurii
din amenajarea interioară de irigatii;
b) tariful de livrare a apei pentru irigatii include
costul serviciului de prelevare a apei din sursă si costurile de transport al
apei pentru irigatii de la sursă/priză până la punctul de livrare a apei pentru
irigatii, prin intermediul infrastructurii principale de irigatii, aflată în
administrarea Administratiei. Costurile de transport cuprind cheltuielile
administrative si cele cu energia electrică si termică pentru pomparea apei ale
unitătii de administrare si cel mult 50% din cheltuielile cu salarizarea
personalului si din cheltuielile administrative ale sediului central, ale
sediilor sucursalelor, precum si alte asemenea cheltuieli. În cazul în care
livrarea apei pentru irigatii se face până la hidrant sau până la alt punct din
cadrul amenajării interioare de irigatii, aflată în proprietatea sau în
administrarea furnizorului de apă, prin infrastructura din amenajarea
interioară de irigatii, până la transmiterea acesteia la cerere, fără plată, în
proprietatea organizatiilor de îmbunătătiri funciare, la tariful de livrare a
apei pentru irigatii se adaugă si costul serviciului de exploatare a
infrastructurii din amenajarea interioară de irigatii;
c) tariful sezonier include cheltuielile prevăzute la
lit. b), cheltuielile de întretinere si reparatii similare celor prevăzute la
lit. a), precum si cele administrative si orice alte cheltuieli suplimentare
necesare livrării apei prin punctul de livrare a apei pentru irigatii prevăzut
în contractul sezonier.
Art. 5. – Tarifele pentru serviciile de irigatii au
următoarea structură generală:
a) cheltuielile directe ale Administratiei;
b) cheltuielile indirecte, compuse din cheltuieli de
regie ale subunitătilor Administratiei si, după caz, din cheltuieli de regie
ale sediului central al Administratiei;
c) profitul Administratiei;
d) cheltuielile de executare a lucrărilor de
exploatare a infrastructurii din amenajarea interioară de irigatii, precum si a
lucrărilor de întretinere si reparatii contractate cu tertii furnizori.
Art. 6. – (1) Tariful anual va acoperi costurile
estimate de întretinere si reparatii ale infrastructurii de irigatii din
domeniul public al statului, aflată în administrarea Administratiei.
(2) Lucrările de
întretinere si reparatii se contractează cu tertii furnizori pe fiecare element
de infrastructură aflat în administrarea Administratiei. Stabilirea volumului
de lucrări de întretinere si reparatii se face pe bază de antemăsurători.
(3) Lista lucrărilor de întretinere si reparatii pe
baza cărora se întocmesc devizele de lucrări pentru fiecare element de
infrastructură este prevăzută în anexa nr. 2 la prezentele norme metodologice.
(4) Devizele de lucrări se întocmesc pe baza
indicatoarelor de norme de deviz în vigoare. Pentru lucrările de întretinere si
reparatii care nu se regăsesc în indicatoarele de norme de deviz în vigoare, se
întocmesc norme specifice activitătilor de îmbunătătiri funciare de către
subunitătile Administratiei, care se avizează de sucursalele teritoriale si se
aprobă de consiliul de administratie al Administratiei.
(5) Structura tarifului anual pentru executarea lucrărilor de întretinere si reparatii ale infrastructurii principale de irigatii, de la sursă/priză până la punctul de livrare a apei de irigatii, este cea prevăzută în anexa nr. 3 la prezentele norme metodologice. Detalierea structurii cheltuielilor cu tertii prestatori care execută lucrările de întretinere si reparatii de la rândul C din anexa nr. 3 este prevăzută în anexa nr. 3a). În cazul în care livrarea apei pentru irigatii se face până la hidrant sau până la alt punct din cadrul amenajării interioare de irigatii, aflată în proprietatea sau în administrarea furnizorului de apă, la tariful anual se adaugă valoarea serviciului de întretinere si reparatii ale infrastructurii din amenajarea interioară de irigatii ce se execută de tertii prestatori, a cărui structură este prezentată în anexa nr. 3b). Detalierea structurii cheltuielilor cu tertii prestatori care execută lucrările de întretinere si reparatii de la rândul C din anexa nr. 3b) este prevăzută în anexa nr. 3c).
Art. 7. – (1) Tariful de livrare a apei pentru
irigatii va acoperi costul apei, costurile de transport al apei de la sursă sau
priză la punctul de livrare a apei pentru irigatii prin intermediul
infrastructurii de irigatii din domeniul public al statului, aflată în
administrarea Administratiei. Costurile de transport includ cheltuielile
administrative ale unitătii de administrare si cele cu energia electrică si
termică pentru pomparea apei si cel mult 50% din cele cu salarizarea
personalului si din cheltuielile administrative ale sediului central, ale
sediilor sucursalelor, precum si alte asemenea cheltuieli. Tariful de livrare a
apei pentru irigatii nu cuprinde costurile de întretinere si reparatii care se
acoperă din tariful anual.
(2) Structura tarifului de livrare a apei pentru
irigatii prin infrastructura principală de irigatii, de la sursă/priză până la
punctul de livrare a apei pentru irigatii, este cea prevăzută în anexa nr. 4 la
prezentele norme metodologice. În cazul în care livrarea apei pentru irigatii
se face până la hidrant sau până la alt punct din cadrul amenajării interioare
de irigatii, aflată în proprietatea sau în administrarea furnizorului de apă,
la tariful de livrare a apei pentru irigatii se adaugă valoarea serviciului de
exploatare a infrastructurii din amenajarea interioară de irigatii, realizată
cu tertii prestatori, a cărui structură este prezentată în anexa nr. 4a).
Art. 8. – Tariful sezonier reprezintă valoarea
serviciului de prelevare a apei din sursă, de pompare, de transport si de
distributie la punctele de livrare a apei pentru irigatii prin infrastructura
principală de irigatii, la care se adaugă cheltuielile de întretinere si
reparatii similare celor prevăzute la art. 4 lit. a) si, după caz, în situatia
în care livrarea apei pentru irigatii se face până la hidrant sau până la alt
punct din cadrul amenajării interioare de irigatii, aflată în proprietatea sau
în administrarea furnizorului de apă, costul serviciilor de exploatare,
întretinere si reparatii ale infrastructurii din amenajarea interioară de
irigatii, aflată în administrarea Administratiei, precum si valoarea aferentă a
cheltuielilor suplimentare de întretinere si reparatii, administrative si de
orice altă natură. Structura tarifului sezonier este prevăzută în anexa nr. 7
la prezentele norme metodologice.
SECTIUNEA a 2-a
Metodologia de calcul al tarifelor
pentru serviciile de irigatii
Art. 9. – (1) Tariful anual si tariful de livrare a
apei pentru irigatii se calculează cu respectarea regulilor stabilite prin
Normele metodologice de aplicare a Legii îmbunătătirilor funciare nr.
138/2004, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.
1.897/2004.
(2) Tariful sezonier se calculează conform regulilor
instituite prin prezentele norme metodologice.
Art. 10. – (1) Metodologia de calcul al tarifelor
anuale pe fiecare punct de livrare a apei pentru irigatii cuprinse în
contractele multianuale este cea prevăzută în anexa nr. 5 la prezentele norme
metodologice.
(2) Tariful anual se calculează prin parcurgerea
următoarelor etape:
a) se determină necesarul de lucrări de întretinere si
reparatii pentru fiecare dintre elementele de infrastructură care deservesc
punctele de livrare a apei pentru irigatii cuprinse în contractele multianuale;
b) se stabileste, pe bază de antemăsurători, volumul
de lucrări de întretinere si reparatii în functie de suprafetele contractate
deservite de fiecare element de infrastructură mentionat la lit. a);
c) se estimează costurile totale de întretinere si
reparatii pe fiecare element de infrastructură, corespunzătoare volumului de
lucrări stabilit conform lit. b);
d) se centralizează suprafata de teren cuprinsă în
contractele multianuale, exprimată în hectare, care este deservită de fiecare
dintre elementele de infrastructură mentionate la lit. a);
e) se calculează costurile unitare de întretinere si
reparatii, exprimate în lei (RON) la hectar, care intră în compunerea tarifelor
pentru diferitele puncte de livrare a apei pentru irigatii, prin împărtirea
valorilor obtinute potrivit lit. c) la suprafata de teren deservită de fiecare
element de infrastructură, stabilită conform lit. d), care se repartizează pe
suprafetele contractate deservite de punctele de livrare a apei pentru
irigatii, cuprinse în contractele multianuale, si deservite de acel element de
infrastructură;
f) se calculează valoarea tarifului anual pentru
fiecare punct de livrare a apei pentru irigatii, exprimat în lei (RON) la
hectar, prin însumarea costurilor unitare, determinate conform lit. e),
aferente fiecărui punct de livrare a apei pentru irigatii prevăzut în
contractul multianual, conform relatiei de calcul:
TAijk = tPriza + tCA0 + tSPA +
Σii==1n t CAi + Σii==1n t SRPi-1 + tCdij,
în care:
TAijk = tariful anual pentru punctul de
livrare a apei pentru irigatii k, situat pe treapta de pompare i si
pe canalul de distributie j, exprimat în lei (RON)/ha, suprafata de
teren de referintă fiind cea prevăzută în contractele multianuale;
tPriza = cota-parte
aferentă cheltuielilor de întretinere si reparatii ale prizei, exprimată în lei
(RON)/ha de suprafată contractată;
tCA0 = cota-parte
aferentă cheltuielilor de întretinere si reparatii ale canalului de transport,
situat pe treapta 0, exprimată în lei (RON)/ha de suprafată contractată;
tSPA = cota-parte
aferentă cheltuielilor de întretinere si reparatii ale statiei de pompare de
alimentare, exprimată în lei (RON)/ha de suprafată contractată;
tCAi = cota-parte
aferentă cheltuielilor de întretinere si reparatii ale tronsonului canalului de
aductiune situat pe treapta de pompare i, exprimată în lei (RON)/ha de
suprafată contractată;
tSRPi-1 = cota-parte
aferentă cheltuielilor de întretinere si reparatii ale statiei de repompare
care alimentează tronsonul canalului de aductiune situat pe treapta de pompare i,
exprimată în lei (RON)/ha de suprafată
contractată;
tCdij = cota-parte
aferentă cheltuielilor de întretinere si reparatii ale canalului de distributie
j, situat pe treapta de pompare i, pe care este situat punctul de
livrare a apei pentru irigatii, exprimată în lei (RON)/ha de suprafată
contractată;
n = numărul treptelor de pompare din cadrul
amenajării de irigatii.
(3) În cazul în care livrarea apei pentru irigatii se face până la hidrant sau până la alt punct din cadrul amenajării interioare, aflată în proprietatea sau în administrarea furnizorului de apă, valoarea totală a serviciilor de
întretinere si reparatii se calculează conform
relatiei de calcul:
VSijk = TAijk + VPLijk,
în care:
VSijk = valoarea totală a serviciilor
de întretinere si reparatii, exprimată în lei (RON)/ha de suprafată
contractată;
VPLijk = valoarea serviciului de
întretinere si reparatii ale infrastructurii din amenajarea interioară de
irigatii, în cazul în care livrarea apei se face până la hidrant sau până la
alt punct din cadrul amenajării interioare, aflată în proprietatea sau în
administrarea furnizorului de apă, exprimată în lei (RON)/ha de suprafată
contractată.
Art. 11. – Tariful de livrare a apei pentru irigatii
se calculează conform metodologiei din anexa nr. 6 la prezentele norme
metodologice, cu parcurgerea următoarelor etape:
a) se determină costul de livrare a apei la punctele
de livrare a apei pentru irigatii prevăzute în contractele multianuale,
alimentate de canalul de transport de la priza cu alimentare gravitatională
până la prima statie de pompare de bază/alimentare, pe baza costului
serviciului de prelevare a apei din sursă, a randamentului de transport al canalului,
a altor cheltuieli materiale si a cheltuielilor cu personalul necesare
exploatării elementelor de
infrastructură aferente acelui canal de transport;
b) se determină costul de livrare a apei la punctele
de livrare a apei pentru irigatii prevăzute în contractele multianuale,
alimentate de canalul de aductiune situat pe treapta de pompare dintre statia
de pompare de bază/alimentare si prima statie de repompare, pe baza costului de
livrare a apei determinat la lit. a), a randamentului de transport al canalului
de aductiune, a costului energiei electrice si puterii electrice necesare
pompării apei, a altor cheltuieli materiale si a
cheltuielilor de personal necesare exploatării elementelor de infrastructură
aferente acelui canal de aductiune;
c) se determină costul de livrare a apei la punctele
de livrare a apei pentru irigatii situate pe următoarele trepte de pompare,
alimentate direct din canalele de aductiune situate între două statii de
repompare sau după ultima statie de repompare, pe baza acelorasi elemente de
cost si randamente de transport ca cele prevăzute la lit. b), adaptate
corespunzător. Pentru fiecare treaptă de pompare, costul de prelevare a apei
este egal cu costul de livrare a apei, calculat pentru canalul de aductiune
situat pe treapta de pompare anterioară;
d) se calculează tariful de livrare pentru punctele de
livrare a apei pentru irigatii alimentate direct din canalele de transport sau
de aductiune situate pe diferitele trepte de pompare prin adăugarea la valoarea
costului de livrare în reteaua de canale de transport si aductiune, obtinută pe
fiecare treaptă de pompare conform metodologiei prevăzute la lit. a)–c), a
valorii cheltuielilor indirecte si a profitului aferente costului de livrare a
apei la punctele de livrare a apei pentru irigatii alimentate direct din
canalele de transport si de aductiune situate pe fiecare treaptă de pompare;
e) se determină costul de livrare a apei la punctele
de livrare a apei pentru irigatii alimentate de fiecare canal de distributie
situat pe o treaptă de pompare, pe baza cuantumului tarifului de livrare a apei
la priza canalului de distributie, a randamentului de transport al canalului de
distributie si a cheltuielilor de personal necesare exploatării elementelor de
infrastructură aferente acelui canal de distributie;
f) se calculează tariful de livrare pentru punctele de
livrare a apei pentru irigatii alimentate de canalele de distributie situate pe
diferitele trepte de pompare, prin adăugarea la valoarea costului de livrare a
apei, calculat conform lit. e), pentru canalele de distributie, a valorii
cheltuielilor indirecte si a profitului, aferente cheltuielilor Administratiei
de exploatare a acelui canal de distributie.
Art. 12. – Pentru punctele de livrare a apei pentru
irigatii, care nu sunt în folosinta sau în proprietatea unei organizatii ori în
folosinta gratuită a unei federatii si care apartin domeniului privat al
statului, la care livrarea apei se face până la hidrant sau până la alt punct
din cadrul amenajării interioare de irigatii, aflată în proprietatea sau în
administrarea furnizorului de apă, serviciul de exploatare se prestează de
către Societatea Natională “Îmbunătătiri Funciare“ – S.A., denumită în
continuare SNIF, si de terti prestatori, prin organizarea de licitatii,
iar la valoarea tarifului de livrare a apei pentru irigatii, calculat pentru
respectivul punct de livrare, se adaugă si valoarea serviciului de exploatare a
infrastructurii din amenajarea interioară de irigatii.
Art. 13. – (1) Valoarea tarifului sezonier se
calculează astfel:
TS = TL + T’L + [(TA + T’A) x
S]/V + (T’’A X SCS)/VCS,
în care:
TS = valoarea tarifului sezonier,
exprimată în lei (RON)/1.000 m3;
TL = valoarea tarifului de livrare a
apei pentru irigatii, calculată în mod similar cu cea pentru punctele de
livrare a apei pentru irigatii, prevăzute în contractele multianuale, exprimată
în lei (RON)/1.000 m3;
T’L = valoarea serviciului de
exploatare a infrastructurii din amenajarea interioară de irigatii, în cazul în
care livrarea apei pentru irigatii se face până la hidrant sau până la alt
punct din cadrul amenajării interioare de irigatii, aflată în proprietatea sau
în administrarea furnizorului de apă, exprimată în lei (RON)/1.000 m3;
TA = valoarea tarifului anual
calculată similar cu cea pentru punctul de livrare a apei de irigatii prevăzut
în contractele multianuale, exprimată în lei (RON)/ha;
T’A = valoarea serviciului de
întretinere si reparatii ale infrastructurii din amenajarea interioară de
irigatii, în cazul în care livrarea apei se face până la hidrant sau până la
alt punct din cadrul amenajării interioare de irigatii, aflată în proprietatea
sau în administrarea furnizorului de apă, exprimată în lei (RON)/ha;
V = volumul de apă solicitat potrivit contractului
multianual, exprimat în mii m3, în cazul în care contractul
sezonier se încheie pentru suplimentarea volumului de apă prevăzut în
contractul multianual. În cazul încheierii unui contract sezonier fără
încheierea prealabilă a unui contract multianual, V = 1;
S = suprafata contractată pentru irigatii potrivit
contractului multianual, exprimată în ha, în cazul în care contractul sezonier
se încheie pentru suplimentarea volumului de apă prevăzut în contractul
multianual. În cazul încheierii unui contract sezonier fără încheierea
prealabilă a unui contract multianual, S = 1;
T’’A = valoarea totală a cheltuielilor
de întretinere si reparatii, administrative si de orice altă natură, efectuate
exclusiv pentru reteaua interioară si hidrantii alimentati cu apă prin punctele
de livrare a apei pentru irigatii, care nu sunt prevăzute în contractele
multianuale, exprimată în lei (RON)/ha, în cazul în care livrarea apei se face
până la hidrant sau până la alt punct din cadrul amenajării interioare de
irigatii, aflată în proprietatea si/sau administrarea furnizorului de apă;
SCS = suprafata contractată pentru
irigatii, potrivit contractului sezonier, exprimată în ha;
VCS = volumul de apă solicitat
potrivit contractului sezonier, exprimat în mii m3.
(2) În cazul contractelor sezoniere, rata profitului
aplicabilă la determinarea valorilor TA, T’A, TL si T’L este
cuprinsă între 5% si 10%.
(3) Conform conditiilor stabilite prin contractul
sezonier, volumul de apă solicitat va fi de minimum o normă de udare pentru
fiecare cultură, iar plata contravalorii serviciilor de irigatii se va efectua
anterior livrării apei.
Art. 14. – În cazul în care, pe parcursul executării
contractului multianual sau sezonier, încetează livrarea apei pentru irigatii
datorită unor catastrofe naturale, inundatii, cutremure, revolte, tulburări de
masă sau orice alte situatii ori cauze care sunt independente de vointa
părtilor care invocă existenta unei situatii de fortă majoră sau din motive
tehnice ori ca urmare a efectelor unor acte normative sau a întelegerii
părtilor, Administratia va solicita beneficiarului plata serviciului în limita
cantitătii de apă livrate până la survenirea cazului de încetare a prestării
acestui serviciu.
CAPITOLUL III
Dispozitii procedurale
Art. 15. – (1) Până la data de 31 iulie a fiecărui an, unitătile de administrare ale Administratiei, în baza prezentelor norme metodologice si în functie de parametrii si datele specifice ale amenajărilor de irigatii sau părtilor de amenajare pe care le administrează, calculează valoarea tarifului anual si a tarifului de livrare a apei pentru irigatii pentru anul următor sau reajustează cuantumul tarifelor valabile pentru anul în curs.
(2) Consiliile de unitate de administrare
supraveghează aplicarea prevederilor prezentelor norme metodologice si
concordanta valorilor tarifelor pentru serviciile de irigatii cu parametrii
specifici fiecărei amenajări de irigatii si avizează necesarul de lucrări de
întretinere si reparatii, precum si cuantumul calculat sau reajustat al
tarifelor. După executarea lucrărilor, consiliile de unitate de administrare avizează
receptia acestora.
(3) Tarifele astfel calculate se transmit unitătii
centrale a Administratiei până la data de 10 august a fiecărui an.
(4) În situatia în care consiliul de unitate de
administrare constată neconcordante ce nu se pot solutiona la nivelul unitătii
de administrare, înaintează propuneri consiliului de sucursală. În baza acestor
propuneri, consiliul de sucursală formulează recomandări si observatii asupra
valorii tarifelor, pe care le înaintează conducerii sucursalei sau, în caz de
nerezolvare, consiliului de administratie al Administratiei.
(5) Până la data de 15 august a fiecărui an,
directorul general al Administratiei supune aprobării consiliului de
administratie valoarea tarifelor calculate si structura tarifelor pentru
serviciile de irigatii, care le aprobă în termen de 5 zile de la data primirii
propunerii.
Art. 16. – (1) Cuantumul tarifului anual si al
tarifului de livrare a apei pentru irigatii, calculat de Administratie pentru
fiecare punct de livrare a apei pentru irigatii, se publică, pe cheltuiala
Administratiei, în Monitorul Oficial al României, Partea IV-a, până la data de
31 august a fiecărui an, pentru sezonul de irigatii al anului următor.
(2) În cazul în care
consiliul de administratie al Administratiei nu aprobă tarifele pentru sezonul
de irigatii al anului următor si astfel nu se îndeplineste obligatia de
publicare a cuantumului tarifelor în termenul prevăzut la alin. (1), rămân
valabile tarifele practicate de Administratie pentru sezonul de irigatii al
anului curent.
Art. 17. – (1) Pentru sezonul de irigatii al anului
următor, Administratia încheie cu beneficiarii contracte multianuale sau acte
aditionale de actualizare a acestor contracte, în termen de 10 zile de la
publicarea sau comunicarea tarifelor, dar nu mai târziu de data de 10
septembrie a fiecărui an. Ceilalti beneficiari pot încheia contracte
multianuale până la data de 30 septembrie a fiecărui an, cu plata integrală a
avansului la data încheierii contractului. După aceste date nu se mai pot
încheia contracte multianuale, iar suprafetele pentru care se solicită apă
pentru irigatii, prevăzute în contractele multianuale existente, nu se mai pot
modifica.
(2) Pentru sezonul de irigatii al anului curent,
Administratia poate încheia contracte sezoniere cu cel putin 15 zile înainte de
data de începere a livrării apei pentru irigatii convenită cu beneficiarii.
Art. 18. – (1) Beneficiarii plătesc contributia
proprie sau, după caz, avansul la tariful anual aferent fiecărui punct de
livrare a apei pentru irigatii prevăzut în contractul multianual, până la data
de 30 septembrie a fiecărui an, pentru anul următor. În caz de neplată,
contractul multianual îsi încetează valabilitatea.
(2) În cazul neîndeplinirii conditiilor de punere în
functiune a unei amenajări de irigatii ca urmare a neplătii integrale de către
beneficiari a contributiei proprii sau a avansului la tariful anual,
Administratia restituie beneficiarilor partea de contributie proprie sau de
avans încasată, în termen de 10 zile de la comunicarea de către Administratie a
acestei situatii către minister.
(3) După finalizarea si receptia lucrărilor de
întretinere si reparatii, ale căror costuri estimate au stat la baza calculării
tarifului anual, si înainte de începerea livrării efective a apei pentru
irigatii, Administratia determină gradul de realizare a lucrărilor programate,
iar în cazul în care acestea nu au fost executate integral, sumele suplimentare
achitate de organizatii si federatii cu destinatia de contributie proprie la
plata tarifului anual si cele achitate de ceilalti beneficiari cu destinatia de
avans la tariful annual se restituie sau, în cazul organizatiilor si
federatiilor, se pot si compensa cu plata contributiei proprii la tariful de
livrare a apei pentru irigatii.
CAPITOLUL IV
Art. 19. – Pentru sezonul de irigatii 2005, în cazul
în care lucrările de întretinere si reparatii programate nu au fost executate
integral, prevederile art. 18 alin. (3) se aplică corespunzător, în termen de
30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice.
Art. 20. – (1) Administratia, prin sucursalele
teritoriale, încheie cu SNIF contractele pentru executia lucrărilor de
întretinere si reparatii, pe baza volumelor de lucrări de întretinere si
reparatii necesare pentru fiecare element de infrastructură din cadrul
amenajărilor de irigatii sau părtilor de amenajare din administrarea acesteia
si a costurilor de întretinere si reparatii estimate de Administratie.
Contractele ce urmează să se încheie de sucursale se aprobă de consiliul de
administratie al Administratiei. Lucrările necesare de întretinere si reparatii
si volumele de lucrări determinate pentru fiecare element de infrastructură se
stabilesc de subunitătile Administratiei, cu avizul consiliilor de unitate de administrare
sau, până la constituirea acestor consilii, cu avizul beneficiarilor.
(2) În cazurile în care SNIF nu are capacitate sau, pe
parcursul negocierii contractului, nu se poate încadra în valoarea lucrărilor
de întretinere si reparatii estimată de Administratie, contractele pentru
executia lucrărilor de întretinere si reparatii vor fi adjudecate în
conformitate cu prevederile legale privind achizitiile publice.
Art. 21. – Până la transmiterea la cerere, fără plată,
a infrastructurii de irigatii din domeniul privat al statului în proprietatea
organizatiilor de îmbunătătiri funciare, exploatarea acestei infrastructuri se
va realiza de SNIF prin încheierea de contracte de prestări de servicii cu
Administratia, în conditiile Legii nr.
138/2004, cu modificările si completările ulterioare.
Art. 22. – (1) Stabilirea anuală a cuantumului
tarifelor pentru serviciile de irigatii se realizează pe baza indicilor
specifici de evolutie a preturilor si tarifelor, a ratei inflatiei la nivel
national, precum si a cheltuielilor cu salariile personalului Administratiei,
în situatia în care se constată o variatie de cost mai mare de 5% fată de
valoarea cheltuielilor cuprinse în tarifele stabilite pentru anul anterior.
(2) În cazul în care între data stabilirii tarifelor
si cea de început a sezonului de irigatii apar modificări semnificative ale
cererii de servicii de irigatii si ale principalelor categorii de cheltuieli,
respectiv cheltuielile salariale, materiale, cu combustibilul si energia
electrică, care conduc la o majorare sau o reducere cu mai mult de 5% a
cuantumului total al tarifelor de livrare a apei pentru irigatii, acestea se
pot ajusta o singură dată, până la data de 30 iunie. Tarifele ajustate se
aprobă de consiliul de administratie si se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea a IV-a.
Art. 23. – Prezentele norme metodologice se vor
completa cu prevederi referitoare la modul de calcul si de plată a tarifelor de
prestatii pentru alte activităti de îmbunătătiri funciare decât irigatiile, pe
măsura înaintării de către beneficiari a cererilor de prestare a acestor
servicii.
Art. 24. – Anexele nr. 1, 2, 3, 3a), 3b), 3c), 4, 4a),
5, 6 si 7*) fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.
ANEXE
la normele
metodologice
|
|||||||||
