MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 174 (XVIII) - Nr. 62         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marti, 24 ianuarie 2006

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

20. – Lege pentru modificarea Legii nr. 171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national – Sectiunea a II-a Apa

 

23. – Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea Legii nr. 171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national – Sectiunea a II-a Apa

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 608 din 15 noiembrie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 61 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.867/2005. – Hotărâre privind stabilirea cuantumului si conditiilor de acordare a compensatiei lunare pentru chirie cadrelor militare în activitate din Ministerul Apărării Nationale

 

22. – Hotărâre pentru aprobarea Acordului de cooperare în domeniul arhivistic între Arhivele Nationale din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor din România si Departamentul Arhive si Biblioteci din cadrul Ministerului pentru Bunuri si Activităti Culturale din Republica Italia, semnat la Roma la 14 noiembrie 2005

 

Acord de cooperare în domeniul arhivistic între Arhivele Nationale din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor din România si Departamentul Arhive si Biblioteci din cadrul Ministerului pentru Bunuri si Activităti Culturale din Republica Italia

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

1. – Ordin al presedintelui Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale pentru aprobarea Instructiunilor tehnice privind modificarea regimului sondelor si avizarea executiei de operatiuni petroliere de exploatare experimentală

 

Rectificări la:

 - Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală nr. 259/2004;

 - Ordinul ministrului economiei si comertului nr. 718/2005

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru modificarea Legii nr. 171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national – Sectiunea a II-a Apa

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. I. – Legea nr. 171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national – Sectiunea a II-a Apa, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 325 din 24 noiembrie 1997, se modifică după cum urmează:

1. Anexa nr. 1 se înlocuieste cu anexa nr. 1 la prezenta lege.

2. Anexa nr. 2 se înlocuieste cu anexa nr. 2*) la prezenta lege.

3. Anexa nr. 4 se înlocuieste cu anexa nr. 3*) la prezenta lege.

4. Anexa nr. 6 se înlocuieste cu anexa nr. 4*) la prezenta lege.

5. Anexa nr. 8 se înlocuieste cu anexa nr. 5*) la prezenta lege.

Art. II. – De la data intrării în vigoare a prezentei legi, în elaborarea documentatiilor de amenajarea teritoriului si de urbanism:

a) se respectă normele legate de “calitatea apei“ prevăzute în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 100/2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafată utilizate pentru potabilizare si a Normativului privind metodele de măsurare si frecventa de prelevare si analiză a probelor din apele de suprafată destinate producerii de apă potabilă, cu modificările ulterioare;

b) se ia în considerare delimitarea zonelor de aglomerări umane de pe suprafata cărora se colectează si evacuează apele uzate urbane provenite din statiile de epurare ale municipiilor, oraselor si localitătilor rurale, cât si cele provenite din sisteme individuale de epurare, potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, cu modificările si completările ulterioare;

c) se iau în considerare volumele resurselor totale de apă dulce, precum si apa pentru populatie, apa pentru industrie, apa pentru irigatii, comunicate de institutiile care centralizează datele de gospodărire a apelor.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

ADRIAN NĂSTASE

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

 

 

Bucuresti, 11 ianuarie 2006.

Nr. 20.

 

ANEXA Nr. 1

 

PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI NATIONAL

 

– SECTIUNEA A II-A APA –

Definirea principalilor termeni utilizati

 

Pentru aplicarea prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos semnifică, după cum urmează:

1. ape de suprafată – ape interioare, cu exceptia apelor de tranzitie si a apelor de coastă;

2. ape subterane – toate apele care se află sub suprafata topografică a scoartei în zona de saturatie si în contact direct cu solul sau subsolul;

3. ape uzate – ape provenind din activităti casnice, sociale sau economice, continând substante poluante ori reziduuri care îi alterează caracteristicile fizice, chimice si bacteriologice initiale, precum si ape de ploaie ce curg pe terenuri poluate;

4. apa destinată consumului uman – apa provenită din surse naturale sau antropice, utilizată ca atare ori tratată, si destinată diferitelor categorii de consum uman, furnizată prin retea de distributie sau în recipienti;

5. apa pentru irigatii – apa dulce necesară irigării culturilor agricole, asigurată în principal din sursele de apă de suprafată;

6. apa de desecare–drenaj – apa în exces din amenajările de desecare–drenaj, evacuată în reteaua hidrografică;

7. bazin hidrografic – suprafata de teren pe care se desfăsoară un proces de evacuare gravitatională a apelor de suprafată, prin intermediul unui râu colector si al afluentilor acestuia;

8. apa poluată – apa ale cărei caracteristici fizice, chimice, biologice si bacteriologice au fost modificate si ale cărei noi caracteristici nu mai sunt adecvate mediului;

9. râu – corp de apă interioară care curge în cea mai mare parte la suprafata terenului, dar care poate curge si subteran într-o anumită parte a cursului său;

10. resurse de apă dulce – apele de suprafată alcătuite din cursuri de apă, lacuri cu apă dulce, precum si apele subterane de pe teritoriul tării;

11. statii si instalatii de prelucrare a calitătii apelor – statii de tratare pentru obtinerea de apă potabilă sau industrială; statii/instalatii de preepurare/epurare a apelor uzate;

12. ape uzate menajere – categorie de ape degradate, ca efect al evacuării unor reziduuri fizico-chimice si organice, rezultate din activităti desfăsurate în gospodării si institutii publice sau prestatoare de servicii;

13. ape uzate industriale – orice fel de ape uzate rezultate din activităti industriale si/sau comerciale, altele decât apele uzate menajere si apele meteorice;

14. aglomerare umană – o zonă în care există un număr minim de 2.000 de locuitori echivalent deserviti de o singură statie de epurare sau conectati la un singur punct final de evacuare;

15. statii de epurare retehnologizate/modernizate – statii de epurare care, prin îmbunătătirile si completările făcute, permit obtinerea conditiilor de calitate stabilite prin avizele si autorizatiile de gospodărire a apelor;

16. retea publică de alimentare cu apă sau de canalizare – parte din sistemul de alimentare cu apă, respectiv de canalizare, alcătuită din reteaua de conducte, armături si constructii-anexe care asigură distributia apei potabile, respectiv preluarea, evacuarea si transportul apelor de canalizare;

17. epurare primară – epurarea apelor uzate printr-un proces fizic si/sau chimic care implică decantarea materiilor în suspensie sau prin alte procedee în care consumul biochimic de oxigen la 5, CBO5, al apelor uzate influente este redus cu cel putin 20%, iar materiile în suspensie, cu cel putin 50%;

18. epurare secundară – epurarea apelor uzate printr-un proces biologic cu decantare secundară sau printr-un alt procedeu care permite respectarea conditiilor prevăzute în actualele norme tehnice;

19. epurare corespunzătoare – procesul prin care apa este adusă la calitatea stabilită de normele în vigoare;

20. vulnerabilitate – sensibilitatea unui sistem de ape subteran la impactul uman si/sau natural;

21. sistem public de alimentare cu apă potabilă – ansamblul constructiilor si terenurilor, instalatiilor tehnologice, echipamentelor functionale si dotărilor specifice prin care se realizează serviciul public de alimentare cu apă potabilă, cu următoarele componente: captări, aductiuni, statii de tratare a apei brute, statii de pompare cu sau fără hidrofor, rezervoare pentru înmagazinarea apei potabile, retea de distributie, bransamente până la punctul de delimitare.

22. sistem public de canalizare – ansamblul constructiilor si terenurilor aferente, instalatiilor tehnologice, echipamentelor functionale si dotărilor specifice, prin care se realizează serviciul public de canalizare, cu următoarele componente: racorduri de canalizare de la punctul de delimitare, retele de canalizare, statii de pompare a apelor uzate, statii de epurare, colectoare de evacuare spre emisar, guri de vărsare în emisar, depozite de nămol deshidratat.

 

ANEXE

 

Pagina 1

Pagina a 2-a

Pagina a 3-a

Pagina a 4-a

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea Legii nr. 171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national – Sectiunea a II-a Apa

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. – Se promulgă Legea pentru modificarea Legii nr. 171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national – Sectiunea a II-a Apa si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 10 ianuarie 2006.

Nr. 23.

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 608

din 15 noiembrie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 61 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Constantin Doldur – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Ion Tiucă – procuror

Cristina Cătălina Turcu – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 61 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Maxcolor“ – S.R.L. din Bucuresti în Dosarul nr. 35/2005 al Tribunalului Bucuresti – Sectia a VII-a comercială.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Presedintele constată cauza în stare de judecată si acordă cuvântul pe fond.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudenta în materie a Curtii.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 8 iunie 2005, pronuntată în Dosarul nr. 35/2005, Tribunalul Bucuresti – Sectia a VII-a comercială a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 61 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Maxcolor“ – S.R.L. din Bucuresti într-o cauză având ca obiect o actiune în anulare a unui contract de vânzare-cumpărare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că dispozitiile de lege criticate permit anularea operatiunilor comerciale în care “prestatia debitorului depăseste vădit pe cea primită“, fără a defini sau exemplifica ce se întelege prin această sintagmă, asa încât garantarea dreptului de proprietate, care are valoare de principiu constitutional, “este conditionată de aprecierile pur subiective ale judecătorilor“. Consideră că se încalcă astfel dispozitiile art. 44 alin. (1) si (2) teza întâi si ale art. 135 alin. (1) din Constitutie.

Tribunalul Bucuresti – Sectia a VII-a comercială apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că scopul urmărit prin textul de lege criticat este protejarea intereselor celorlalti creditori care “sunt prejudiciati prin [...] aceste transferuri si care nu s-ar mai putea îndestula pentru creanta lor“. Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile art. 61 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 64/1995 sunt constitutionale, sens în care a statuat Curtea în jurisprudenta sa.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2) si ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitu tionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 61 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, care au următorul cuprins: “(1) Administratorul sau, după caz, lichidatorul poate introduce la judecătorul-sindic actiuni pentru anularea constituirilor sau transferurilor de drepturi patrimoniale către terti si pentru restituirea de către acestia a bunurilor transmise si a valorii altor prestatii executate, realizate de debitor prin următoarele acte: [...]

b) operatiuni comerciale în care prestatia debitorului depăseste vădit pe cea primită, efectuate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii.“

Aceste dispozitii sunt considerate de autorul exceptiei ca fiind neconstitutionale în raport cu prevederile art. 44 alin. (1) si (2) teza întâi privind garantarea dreptului de proprietate si a creantelor asupra statului în conditiile si limitele stabilite prin lege, în mod egal, indiferent de proprietar, precum si cu cele ale art. 135 alin. (1) referitor la economia României.

Examinând exceptia, Curtea Constitutională constată că textul de lege criticat nu contravine dispozitiilor constitutionale invocate de autorul exceptiei. De altfel, prevederile criticate au mai format obiectul controlului de constitutionalitate anterior republicării legii, când acestea erau cuprinse în fostul art. 45 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 64/1995.

Astfel, prin Decizia nr. 390 din 16 octombrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 din 12 februarie 2004, respingând exceptia de neconstitutionalitate a cărei motivare se întemeia pe încălcarea acelorasi texte din Constitutie, ca si în cauza de fată, Curtea a retinut că anularea actului juridic constatat a fi fost încheiat în mod fraudulos si restituirea de către tertul dobânditor a bunurilor care au constituit obiectul actului juridic anulat ori a contravalorii acestora nu încalcă dispozitiile constitutionale privind protectia proprietătii private si interdictia confiscării acesteia, ci au ca scop restabilirea situatiei anterioare încheierii actului juridic fraudulos, iar aceasta nu contravine principiilor economiei de piată, consacrate de art. 135 din Constitutie.

Întrucât nu au intervenit elemente noi care să determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, solutia si considerentele cuprinse în decizia mentionată îsi mentin valabilitatea si în cauza de fată.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 61 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Maxcolor“ – S.R.L. din Bucuresti în Dosarul nr. 35/2005 al Tribunalului Bucuresti – Sectia a VII-a comercială. Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 15 noiembrie 2005.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Cristina Cătălina Turcu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind stabilirea cuantumului si conditiilor de acordare a compensatiei lunare pentru chirie cadrelor militare în activitate din Ministerul Apărării Nationale

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 201 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. – (1) Cadrele militare în activitate din Ministerul Apărării Nationale, aflate în situatiile prevăzute la art. 201 alin. 1 si 2 din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, cu modificările si completările ulterioare, au dreptul la o compensatie lunară pentru chirie, calculată în raport cu solda lunară brută corespunzătoare lunii pentru care se cuvine acest drept, în cuantum de:

a) 50% din solda lunară brută, dacă locuinta închiriată se află în municipii, statiuni turistice ori balneare sau în localităti cu situatii deosebite;

b) 40% din solda lunară brută, dacă locuinta închiriată se află în alte localităti decât cele prevăzute la lit. a).

(2) Statiunile turistice ori balneare prevăzute la alin. (1) lit. a) sunt cele definite si atestate astfel prin Ordonanta Guvernului nr. 109/2000 privind statiunile balneare, climatice si balneoclimatice si asistenta medicală balneară si de recuperare, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 343/2002, precum si prin Hotărârea Guvernului nr. 1.122/2002 pentru aprobarea conditiilor si a procedurii de atestare a statiunilor turistice, precum si pentru declararea unor localităti ca statiuni turistice de interes national, respectiv local, cu modificările si completările ulterioare.

(3) Localitătile cu situatii deosebite prevăzute la alin. (1) lit. a) sunt cele care îndeplinesc criteriile privind acordarea sporului pentru activitatea desfăsurată în localităti sau în zone izolate ori cele din judetele unde încadrarea personalului se face cu greutate, stabilite prin ordin al ministrului apărării nationale.

(4) Pentru verificarea îndeplinirii conditiilor de acordare a compensatiei lunare pentru chirie, comandantul/seful unitătii militare numeste o comisie ale cărei organizare si functionare se stabilesc prin ordin al ministrului apărării nationale.

Art. 2. – Cadrul militar în activitate numit în prima functie sau mutat în interesul serviciului într-o altă garnizoană/localitate decât cea în care îsi are domiciliul beneficiază de compensatia lunară pentru chirie dacă îndeplineste cumulativ următoarele conditii:

a) nu efectuează naveta la si de la locul de muncă.

Această conditie nu se ia în calcul în cazul în care naveta se efectuează la si de la locuinta închiriată;

b) cadrul militar în activitate ori sotia/sotul acestuia nu detine o locuintă proprietate personală în garnizoana/localitatea în care a fost numit în prima functie sau a fost mutat în interesul serviciului;

c) nu i se asigură de către Ministerul Apărării Nationale un spatiu de locuit corespunzător potrivit prevederilor legale, pentru acesta si, după caz, pentru el si pentru membrii de familie;

d) nu are atribuită, prin contract de închiriere cu plata subventionată a chiriei, nici el si nici sotul/sotia, o locuintă din fondul locativ de stat în garnizoana/localitatea unde a fost numit în prima functie sau a fost mutat în interesul serviciului;

e) prezintă un contract de închiriere a unui spatiu de locuit, încheiat în nume propriu si înregistrat la organele fiscale, altul decât cel prevăzut la lit. d);

f) locuinta închiriată să fie astfel situată încât să îi permită îndeplinirea atributiilor de serviciu. Aprecierea îndeplinirii acestei conditii se face de către comisia prevăzută la art. 1 alin. (4), iar pentru comandant aprecierea se face de către comisia stabilită la esalonul imediat superior.

Art. 3. – (1) Cadrul militar în activitate numit în prima functie sau mutat în interesul serviciului în garnizoana/localitatea în care îsi are domiciliul beneficiază de compensatia lunară pentru chirie dacă îndeplineste cumulativ următoarele conditii:

a) nu detine locuintă proprietate personală nici el si nici sotia/sotul în garnizoana/localitatea de domiciliu;

b) nu i se asigură de către Ministerul Apărării Nationale spatiu de locuit corespunzător, pentru el si, după caz, pentru el si pentru membrii familiei;

c) nu are atribuită prin contract de închiriere cu plata subventionată a chiriei, nici el nici sotul/sotia, o locuintă din fondul locativ de stat în garnizoana/localitatea de domiciliu;

d) prezintă un contract de închiriere încheiat în nume propriu si înregistrat la organele fiscale, altul decât cel prevăzut la lit. c). Nu se acordă compensatia lunară pentru chirie în situatia în care contractul de închiriere a fost încheiat cu copiii/părintii cadrului militar în activitate ori ai sotiei/sotului acestuia;

e) locuinta închiriată să fie astfel situată încât să îi permită îndeplinirea atributiilor de serviciu. Aprecierea îndeplinirii acestei conditii se face de către comisia prevăzută la art. 1 alin. (4), iar pentru comandant aprecierea se face de căre comisia stabilită la esalonul imediat superior;

f) rezultatele anchetei sociale justifică acordarea dreptului de a beneficia de compensatia lunară pentru chirie.

(2) Ancheta socială prevăzută la alin. (1) lit. f) se efectuează de către comisia stabilită la art. 1 alin. (4). La stabilirea cazurilor justificate, în care cadrele militare în activitate pot beneficia de compensatia lunară pentru chirie, comisia constată existenta a cel putin unuia dintre următoarele cazuri:

a) cadrul militar în activitate nu detine un spatiu de locuit corespunzător la adresa de domiciliu avută la data numirii în prima functie sau mutării în interesul serviciului;

b) cadrul militar în activitate se află în imposibilitatea obiectivă de a mai locui la adresa de domiciliu.

(3) Rezultatul anchetei sociale se consemnează într-un proces-verbal.

(4) Cadrele militare în activitate, numite în prima functie sau mutate în interesul serviciului într-o altă garnizoană/localitate decât cea în care îsi au domiciliul, care ulterior îsi stabilesc domiciliul în noua garnizoană/localitate, au dreptul la compensatie lunară pentru chirie dacă sunt îndeplinite cerintele prevăzute la alin. (1)–(3).

Art. 4. – Compensatia lunară pentru chirie se acordă în conditiile reglementate de prezenta hotărâre si cadrelor militare în activitate care se află în următoarele situatii:

a) initial au detinut locuinte proprietate personală, locuintă de serviciu, de interventie sau din fondul locativ de stat cu plata subventionată a chiriei, iar ulterior, în baza unor hotărâri judecătoresti definitive au pierdut beneficiul folosintei acestor locuinte. Acest drept se acordă si în cazul pierderii beneficiului folosintei acestor locuinte prin partaj conventional sau judiciar;

b) sunt detasati pentru a îndeplini functii în afara Ministerului Apărării Nationale.

Art. 5. – În situatia în care atât sotul, cât si sotia sunt cadre militare în activitate, având dreptul la compensatia lunară pentru chirie potrivit prezentei hotărâri, si locuiesc împreună, se acordă o singură compensatie lunară pentru chirie raportată la solda lunară brută mai mare.

Art. 6. – (1) Cadrele militare în activitate îndreptătite să beneficieze de compensatia lunară pentru chirie solicită, prin raport scris, comandantului/sefului unitătii militare în care sunt încadrate acordarea acestui drept bănesc.

(2) Raportul se înregistrează la compartimentul documente clasificate al unitătii militare si va contine următoarele elemente:

a) numărul si data ordinului de mutare în interesul serviciului sau, după caz, ale ordinului de numire ca urmare a absolvirii institutiei de învătământ ori chemării/rechemării în activitate;

b) date privind situatia familială a cadrului militar în activitate în cauză: starea civilă, numărul copiilor si al altor persoane aflate în întretinere, domiciliul;

c) adresa la care locuieste, anexând copia contractului de închiriere înregistrat la organele fiscale, precum si copia actului de identitate;

d) date privind atribuirea unei locuinte de serviciu, de interventie, a unei locuinte în căminul de garnizoană ori din fondul locativ de stat cu plata subventionată a chiriei si dacă locatia acesteia îi permite îndeplinirea îndatoririlor de serviciu;

e) date privind detinerea de către cadrul militar în activitate sau, după caz, de către sotia/sotul acestuia a unei locuinte proprietate personală si dacă locatia acesteia îi permite îndeplinirea îndatoririlor de serviciu;

f) denumirea unitătii/indicativul structurii militare în care este încadrată/încadrat sotia/sotul, dacă este cadru militar, si garnizoana/localitatea de dislocare;

g) efectuarea navetei la si de la locul de muncă;

h) angajamentul de a raporta în scris, în termen de 5 zile lucrătoare de la ivirea situatiei, orice schimbare intervenită, de natură să modifice conditiile care au stat la baza acordării compensatiei lunare pentru chirie;

i) orice alte date pe care cadrul militar le consideră necesare.

(3) La raportul prevăzut la alin. (1) se anexează o declaratie pe propria răspundere, autentificată de notarul public, privitoare la situatia locativă a cadrului militar în activitate, precum si a sotiei/sotului acestuia, precum si copii certificate de compartimentul resurse umane al unitătii militare de pe actul de identitate, contractul de închiriere, titluri de proprietate si alte documente la care se face referire în raport.

Art. 7. – (1) Comisia prevăzută la art. 1 alin. (4) verifică îndeplinirea conditiilor legale de acordare a compensatiei lunare pentru chirie si consemnează rezultatele si propunerile într-un proces-verbal care se prezintă comandantului/sefului unitătii militare pentru a hotărî, după caz, astfel:

a) acordarea dreptului la compensatia lunară pentru chirie cadrelor militare în activitate care îndeplinesc conditiile legale si emiterea ordinului de zi pe unitate de alocare la plată, specificându-se în mod expres data la care se efectuează aceasta;

b) respingerea solicitărilor care nu îndeplinesc conditiile legale de acordare a dreptului la compensatie lunară pentru chirie si comunicarea în scris a motivelor care au stat la baza respingerii.

(2) Compensatia lunară pentru chirie se acordă începând cu data înregistrării raportului la compartimentul documente clasificate.

(3) Termenul maxim pentru emiterea ordinului de zi pe unitate de alocare la plata pentru compensatia lunară pentru chirie, precum si pentru comunicarea în scris a răspunsului referitor la respingerea cererii este de 20 de zile lucrătoare de la data înregistrării raportului la compartimentul documente clasificate, exclusiv ziua înregistrării. În situatii deosebite, la propunerea comisiei prevăzute la art. 1 alin. (4), comandantul/seful unitătii militare poate aproba prelungirea termenului initial o singură dată, cu maximum 5 zile lucrătoare.

Art. 8. – Rapoartele personale ale cadrelor militare în activitate alocate la plata compensatiei lunare pentru chirie si procesele-verbale se păstrează într-un dosar separat, la structura financiar-contabilă.

Art. 9. – (1) Compensatia lunară pentru chirie se plăteste pentru luna în curs în ultima zi lucrătoare a lunii, de către unitatea militară la care beneficiarul este alocat la drepturi, pe baza statelor de plată întocmite în acest scop.

(2) Prin semnătura de primire a sumelor reprezentând compensatia lunară pentru chirie cadrele militare în activitate confirmă că în luna pentru care se face plata nu au intervenit schimbări de natură să modifice dreptul la compensatia lunară pentru chirie.

(3) Sumele reprezentând compensatia lunară pentru chirie, plătite necuvenit, se recuperează conform prevederilor legale în vigoare.

Art. 10. – (1) Alocarea si scoaterea la/de la plata compensatiei lunare pentru chirie se fac prin ordinul de zi pe unitate, potrivit normelor în vigoare.

(2) Proiectul ordinului de zi pe unitate de alocare la plata compensatiei lunare pentru chirie va fi vizat pentru control financiar preventiv propriu, potrivit actelor normative în vigoare.

Art. 11. – În situatia plătilor pentru fractiuni de lună, calculul sumelor cuvenite se face raportându-se compensatia lunară pentru chirie la numărul de zile calendaristice din luna pentru care se face plata.

Art. 12. – (1) Compensatia lunară pentru chirie, acordată în conditiile reglementate de prezenta hotărâre, se plăteste în continuare cadrelor militare în activitate, care:

a) sunt trimise în străinătate pentru executarea unor misiuni cu caracter temporar care, potrivit legii, revin fortelor armate;

b) sunt trimise la studii, cursuri, stagii de practică, de specializare, de perfectionare si alte forme de pregătire în străinătate, cu durata de până la 2 ani inclusiv;

c) sunt puse la dispozitie potrivit legii;

d) sunt mutate în altă unitate militară situată în aceeasi garnizoană/localitate în care au fost numite în prima functie sau mutate initial în interesul serviciului.

(2) În situatia prevăzută la alin. (1) lit. a) si b) compensatia lunară pentru chirie se acordă numai dacă familia locuieste în continuare în locuinta închiriată sau contractul de închiriere nu este suspendat ori locuinta închiriată nu este subînchiriată.

(3) Baza de calcul a compensatiei lunare pentru chirie, în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a)–c), o constituie solda lunară brută cuvenită, potrivit legii, pentru situatiile respective.

Art. 13. – (1) Compensatia lunară pentru chirie nu se acordă în situatia în care cadrelor militare în activitate si, după caz, lor si familiilor acestora li se atribuie un spatiu de locuit corespunzător, iar acestea refuză sau, ulterior, renuntă.

(2) Compensatia lunară pentru chirie nu se acordă cadrelor militare aflate în situatia prevăzută la art. 3, care au înstrăinat o locuintă aflată în proprietatea lor sau a sotiei/sotului, cu intentia vădită de a beneficia de compensatia lunară pentru chirie.

(3) În acest caz, intentia vădită se apreciază de către comisia prevăzută la art. 1 alin. (4), pe baza rezultatelor anchetei sociale.

Art. 14. – Dreptul la compensatia lunară pentru chirie încetează în următoarele situatii:

a) la data dobândirii de către cadrul militar în activitate sau de către sotia/sotul acestuia, pe orice cale, a unei locuinte proprietate personală, a cărei locatie îi permite îndeplinirea atributiilor de serviciu;

b) la data încheierii căsătoriei, dacă sotia/sotul detine locuintă proprietate personală, a cărei locatie îi permite îndeplinirea atributiilor de serviciu;

c) la data încheierii, de către cadrul militar în activitate în cauză sau de către sotia/sotul acestuia/acesteia, a contractului de închiriere pentru locuinta atribuită din fondul locativ de stat cu plata subventionată a chiriei, a cărei locatie îi permite îndeplinirea atributiilor de serviciu;

d) la data încheierii contractului de închiriere pentru locuinta de serviciu sau de interventie ori a acceptării în scris a cazării în căminul de garnizoană/localitate;

e) la data când se refuză atribuirea unui spatiu de locuit corespunzător;

f) la data mutării într-o altă garnizoană/localitate.

Unitatea militară din care se mută militarul plăteste compensatia lunară pentru chirie până la data expirării termenului legal de predare a functiei înscris în ordinul de zi pe unitate;

g) în cazul încetării plătii drepturilor salariale cuvenite în calitate de militar.

Art. 15. – Cadrele militare în activitate trimise în misiune permanentă în străinătate nu beneficiază de compensarea lunară a cheltuielilor pentru chirie.

Art. 16. – Pentru cadrele militare în activitate, beneficiare ale compensatiei lunare pentru chirie, care sunt mutate într-o altă unitate militară din aceeasi garnizoană/localitate, se procedează astfel:

a) la vechea unitate se consemnează în certificatul de scoatere si alocare de la/la drepturi cuantumul compensatiei lunare pentru chirie si data până la care s-a achitat;

b) la noua unitate se vor analiza rapoartele cadrelor militare în activitate respective, potrivit regulilor prevăzute în prezenta hotărâre.

Art. 17. – Eventualele contestatii privind stabilirea si plata compensatiei lunare pentru chirie se solutionează de către esalonul imediat superior unitătii din care face parte cadrul militar în activitate.

Art. 18. – (1) Prezenta hotărâre intră în vigoare la 45 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 383/2004 privind stabilirea cuantumului compensatiei lunare pentru chirie si conditiile de acordare a acesteia cadrelor militare în activitate din Ministerul Apărării Nationale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 282 din 31 martie 2004.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul apărării nationale,

Teodor Atanasiu

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 22 decembrie 2005.

Nr. 1.867.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Acordului de cooperare în domeniul arhivistic între Arhivele Nationale din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor din România si  Departamentul Arhive si Biblioteci din cadrul Ministerului pentru Bunuri si Activităti Culturale din Republica Italia, semnat la Roma la 14 noiembrie 2005

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 20 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. – Se aprobă Acordul de cooperare în domeniul arhivistic între Arhivele Nationale din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor din România si Departamentul Arhive si Biblioteci din cadrul Ministerului pentru Bunuri si Activităti Culturale din Republica Italia, semnat la Roma la 14 noiembrie 2005.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul administratiei si internelor,

Anghel Andreescu,

secretar de stat

p. Ministrul afacerilor externe,

Valentin Naumescu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 5 ianuarie 2006.

Nr. 22.

 

ACORD

de cooperare în domeniul arhivistic între Arhivele Nationale din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor din România si Departamentul Arhive si Biblioteci din cadrul Ministerului pentru Bunuri si Activităti Culturale din Republica Italia

 

Arhivele Nationale din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor din România si Departamentul Arhive si Biblioteci din cadrul Ministerului pentru Bunuri si Activităti Culturale din Republica Italia, denumite în continuare părti contractante, pornind de la dorinta reciprocă de a stabili si dezvolta cooperarea în domeniul arhivistic convin următoarele:

 

ARTICOLUL 1

 

Părtile contractante sunt de acord să efectueze schimb de experientă în domeniul teoriei si practicii arhivistice, în conformitate cu legislatiile statelor părtilor contractante.

 

ARTICOLUL 2

 

Părtile contractante sunt de acord să efectueze schimb de specialisti, în cadrul unor stagii de documentare în arhivele aflate în administrarea lor, durata acestora urmând a fi stabilită anual, de comun acord. În acest sens, partea contractantă primitoare va asigura cheltuielile de cazare si masă, iar partea contractantă trimitătoare, cheltuielile de transport international, în conditiile respectării legislatiilor statelor părtilor contractante.

 

ARTICOLUL 3

 

Părtile contractante vor conveni asupra datei si tematicii de studiu urmărite în cadrul stagiilor documentare, precum si a numărului de specialisti, cu cel putin două luni înainte.

 

ARTICOLUL 4

 

Părtile contractante sunt de acord să faciliteze accesul specialistilor la documentele detinute de una dintre ele si care se referă la istoria statului celeilalte părti contractante sau la relatiile dintre statele lor, în conformitate cu prevederile legale existente în statele lor.

 

ARTICOLUL 5

 

În vederea completării fondurilor de arhivă si pentru a răspunde mai bine necesitătilor cercetării stiintifice din fiecare stat, părtile contractante sunt de acord să realizeze un schimb gratuit de copii de pe documentele de arhivă care se referă la istoria statului celeilalte părti contractante sau la relatiile dintre statele lor, în conditiile respectării legislatiilor statelor părtilor contractante.

Copiile astfel obtinute vor fi folosite de către părtile contractante exclusiv în scopuri stiintifice si pot fi publicate numai cu acordul acestora.

 

ARTICOLUL 6

 

Părtile contractante vor putea să efectueze în comun expozitii documentare referitoare la teme convenite anterior si să realizeze editii de documente de arhivă privind relatiile dintre statele lor.

 

ARTICOLUL 7

 

Părtile contractante sunt de acord să efectueze în mod gratuit schimb de publicatii arhivistice, ca inventare, ghiduri arhivistice, cataloage, editii de documente, precum si altă literatură de specialitate.

 

ARTICOLUL 8

 

Colaborarea dintre cele două părti contractante în cadrul prezentului acord nu exclude alte forme de contacte profesionale care pot fi realizate de comun acord, în conditiile respectării legislatiilor statelor părtilor contractante.

 

ARTICOLUL 9

 

Prezentul acord se încheie pe o perioadă de 3 ani si se va prelungi în mod automat pe noi perioade de 3 ani dacă nici una dintre părtile contractante nu va comunica, în scris, cu cel putin 6 luni înainte de expirarea perioadei de valabilitate, încetarea acordului.

Prezentul acord intră în vigoare la data primirii ultimei notificări prin care părtile contractante îsi comunică reciproc îndeplinirea procedurilor legale interne necesare intrării în vigoare a acestuia.

Orice modificare sau completare a prezentului acord va fi stabilită prin acordul părtilor contractante si va intra în vigoare în conformitate cu procedura prevăzută la alin. 2.

Oricare dintre părtile contractante poate denunta prezentul acord prin notificare scrisă adresată celeilalte părti contractante. Denuntarea va produce efecte de la data primirii notificării.

Semnat la Roma la 14 noiembrie 2005, în două exemplare originale, fiecare în limbile română, franceză si italiană, toate textele fiind egal autentice.

În cazul unor divergente de interpretare va prevala textul în limba franceză.

 

Pentru Arhivele Nationale

din cadrul Ministerului Administratiei

si Internelor din România,

Corneliu Mihail Lungu

Pentru Departamentul Arhive si Biblioteci

din cadrul Ministerului

pentru Bunuri si Activităti Culturale din Republica Italia,

Salvatore Italia

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

AGENfiIA NATIONALĂ PENTRU RESURSE MINERALE

 

ORDIN

pentru aprobarea Instructiunilor tehnice privind modificarea regimului sondelor si avizarea executiei de operatiuni petroliere de exploatare experimentală

 

În temeiul art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 756/2003 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale, precum si al art. 68 si 69 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii petrolului nr. 238/2004, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 2.075/2004,

presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale emite prezentul ordin.

Art. 1. – Se aprobă Instructiunile tehnice privind modificarea regimului sondelor si avizarea executiei de operatiuni petroliere de exploatare experimentală, conform anexei care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. – Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale,

Gheorghe Buliga

 

Bucuresti, 4 ianuarie 2006.

Nr. 1.

 

ANEXĂ

 

INSTRUCTIUNI TEHNICE

privind modificarea regimului sondelor si avizarea executiei de operatiuni petroliere de exploatare experimentală

 

1. Scop

1.1. Exploatarea experimentală reprezintă operatiunea petrolieră care încheie etapa de explorare a unui zăcământ, efectuată în vederea determinării conditiilor tehnice si economice de valorificare, pentru fundamentarea deciziei de trecere în dezvoltare si/sau exploatare a acestuia, sau, după caz, retragerea la un alt interval, trecerea în conservare sau abandonarea sondelor, precum si pentru obtinerea datelor necesare evaluării resurselor geologice si rezervelor, proiectării si executării lucrărilor de dezvoltare si/sau de exploatare.

2. Domeniu de aplicare

2.1. Exploatarea experimentală se realizează de către titulari ai acordurilor petroliere pe perimetre concesionate.

3. Descrierea instructiunilor

3.1. Prin exploatarea experimentală se urmăreste obtinerea tuturor datelor care să permită proiectarea conditiilor tehnico-economice de exploatare si, pe această bază, evaluarea de rezerve “dovedite“ pentru zăcământul explorat, printre care:

– măsurarea periodică a debitelor si presiunilor dinamice si statice de zăcământ;

– etalonarea sondelor de gaze sau titei eruptive, pe game de duze, si trasarea curbei de refacere a presiunii; – cercetarea hidrodinamică a sondei, cu determinarea permeabilitătilor relative si a razei tehnice de drenare;

– înregistrarea evolutiei impuritătilor si a ratiei de gaze;

– prelevarea de probe de fluid în conditiile de zăcământ pentru analiza PVT, analize de gaze (teste de ardere pentru amestecuri de gaze).

3.2. Exploatarea experimentală se poate solicita în următoarele cazuri:

– obiective noi puse în evidentă în sonde de explorare-evaluare în perimetre de explorare;

– obiective noi puse în evidentă prin operatiuni de retragere în sonde de exploatare, în conformitate cu prevederile din studiul de fezabilitate;

– obiective cu rezerve “probabile“ sau “posibile“ ale căror conditii tehnico-economice de exploatare nu au fost stabilite;

– obiective a căror productivitate industrială a fost pusă în evidentă anterior, prin probe de productie, dar la care nu s-a efectuat exploatarea experimentală din motive tehnice si/sau economice, în sondă sau pe zăcământ;

– obiective la care urmează să se aplice experimental metode conventionale sau neconventionale de recuperare secundară.

3.3. Nu pot fi executate operatiunile de exploatare experimentală pe rezerve clasificate în categoria “dovedite“.

3.4. În vederea aprobării unui program de exploatare experimentală, titularul de acord petrolier va elabora si va transmite la Agentia Natională pentru Resurse Minerale (ANRM), pentru avizare, un proiect de executie a exploatării experimentale.

3.5. Continutul-cadru minimal al proiectului de executie a exploatării experimentale este prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentele instructiuni tehnice.

3.6. ANRM analizează proiectul de trecere a sondei în exploatare experimentală în vederea avizării.

3.7. Termenul de analiză a proiectului de trecere a sondei în exploatare experimentală si de emitere a sau, după caz, de refuz al avizului este de 30 de zile calendaristice de la depunerea acestuia la ANRM.

Operatiunile înscrise în proiectul de trecere în exploatare experimentală avizate de ANRM sunt obligatorii.

3.8. În situatia în care documentatia este incompletă, titularul va fi notificat, iar termenul de 30 de zile se derulează de la data primirii la ANRM a completărilor solicitate.

3.9. În situatia în care ANRM refuză avizarea exploatării experimentale, se notifică aceasta titularului cu justificările necesare.

3.10. Exploatarea experimentală nu poate fi sistată pe o perioadă mai mare de 60 de zile fără acordul ANRM.

3.11. Solicitarea exploatării experimentale se poate face numai în conditiile realizării facilitătilor care să permită valorificarea petrolului. Pe durata realizării facilitătilor se vor lua măsurile de protectie a zăcământului si a mediului.

3.12. Productiile realizate în perioada exploatării experimentale se raportează prin Raportul trimestrial de productie, în conformitate cu instructiunile tehnice în vigoare, si sunt supuse plătii redeventei petroliere prin cumularea productiei obtinute în exploatarea experimentală cu restul productiei realizate pe ansamblul zăcământului comercial (structură), respectiv a perimetrului de dezvoltareexploatare în care se află sondele.

3.13. Încetarea exploatării experimentale se va notifica la ANRM, printr-un raport final, în cel mult 30 de zile de la data încetării, cu principalele concluzii care se desprind din operatiunea de exploatare experimentală a sondei si cu prezentarea dinamicii de productie a sondei, până la limita tehnică a exploatabilitătii, întocmită pe baza datelor de comportare înregistrate în cursul exploatării experimentale si cu care dinamică se va include în actualizarea studiului de fezabilitate a zăcământului comercial (structura) din care face parte.

3.14. În baza raportului, titularul va solicita, după caz, trecerea sondei în exploatare definitivă, retragerea la un alt interval, trecerea sondei în conservare sau abandonarea acesteia.

3.15. În termen de 30 de zile de la înregistrarea notificării, ANRM analizează raportul si, după caz, îl avizează, solicită modificarea si/sau completarea acestuia sau refuză, în mod justificat, solutia propusă de titular.

3.16. În cazul evidentierii prin sonde de explorareevaluare a productivitătii unui zăcământ în extinderea zonei cu rezerve “dovedite“ confirmate în aceeasi unitate hidrodinamică (obiectiv de exploatare), sonda va fi trecută în exploatare definitivă prin notificarea acesteia la ANRM si va fi inclusă în actualizarea studiului tehnico-economic de fezabilitate a zăcământului comercial (structură) din care face parte.

3.17. În cazul unei structuri nou-descoperite, nedeclarată zăcământ comercial, cu un singur zăcământ (obiectiv de exploatare) identificat, pe care s-a efectuat exploatarea experimentală si al cărei rezultat nu justifică operatiuni de dezvoltare, sonda va putea fi trecută în exploatare definitivă, cu evidentierea productiilor înregistrate si a plătii redeventei petroliere.

4. Durata

4.1. Durata pentru care se poate solicita exploatare experimentală este de un an, cu posibilitatea prelungirii maxime cu încă 6 luni. Solicitarea de prelungire se prezintă în scris la ANRM si va cuprinde un memoriu care va prezenta rezultatele obtinute în cursul operatiunii petroliere, precum si motivele pentru care se solicită prelungirea si datele suplimentare care urmează să se obtină în perioada solicitată.

Aprobarea prelungirii exploatării experimentale se face prin aviz al ANRM.

5. Raportări

5.1. Cu exceptia cazurilor în care prin acordul petrolier sunt prevederi diferite, titularii acordurilor petroliere au obligatia să prezinte un raport final cuprinzând:

– dinamicile de productie;

– evolutia presiunilor dinamice si statice;

– rezultatele etalonării sondelor de gaze sau de titei

eruptive, pe game de duze, si curba de refacere a presiunii;

– cercetarea hidrodinamică a sondei, cu determinarea permeabilitătilor relative si a razei tehnice de drenare;

– înregistrarea evolutiei impuritătilor si a ratiei de gaze;

– rezultatele analizelor PVT si ale analizelor de gaze (teste de ardere pentru amestecuri de gaze).

 

ANEXĂ

la instructiunile tehnice

 

CONTINUTUL-CADRU MINIMAL

al proiectului de executie a exploatării experimentale

 

1. Sonda de (caracterul sondei) nr.:

2. Perimetru de (explorare-dezvoltare-exploatare/exploatare): cu acordul petrolier aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.:

3. Data expirării acordului petrolier:

4. Data expirării fazei curente a acordului:

5. Avize ANRM anterioare:

6. Perioada săpării sondei:

7. Coordonate: X: Y: Z:

8. Adâncimea sondei:

9. Obiectiv (formatiune, complex, pachet):

10. Gradul de cunoastere a formatiunii, complexului, pachetului: (cu resurse geologice, cu rezerve evidentiate “posibile“ sau “probabile“)

11. Forajul sondei (gazeificări, prinderi de garnitură etc.):

12. Constructia sondei:

13. Echiparea sondelor si asigurarea împotriva manifestărilor eruptive:

 

– Tipul coloanei

– Adâncime de tubare (m)

– Nivel cimentat (m)

 

14. Scurt istoric al sondei:

15. Formatiuni geologice transversate si limite:

16. Formatiune, complex, pachet pentru care se solicită exploatarea experimentală:

17. Perioada în care s-a efectuat proba de productie:

18. Intervalul deschis:

– valoarea absolută (m):

– izobatic (m.s.n.m.):

19. Rezultate obtinute la proba de productie:

a) gaze libere:

 

duză

debit

impurităti

presiune

(mm)

(m3/zi)

(l/h)

dinamică la tbg.(at)

 

b) titei (în cazul titeiului eruptiv se va mentiona si duza):

 

duză

debit

impurităti

ratia de gaze

(mm)

(t/zi)

(%)

(m3/m3)

 

20. Presiunea statică de zăcământ la data initierii procesului de exploatare experimentală:

21. Periodicitatea măsurătorilor de debite si presiuni dinamice:

22. Periodicitatea măsurătorilor presiunii statice de zăcământ:

23. Periodicitatea înregistrării evolutiei impuritătilor si ratiei de gaze:

24. Periodicitatea etalonării pe game de duze si a actualizării curbei de refacere a presiunii:

25. Cercetarea hidrodinamică programată (teste izocronale, determinarea permeabilitătii relative si a razei de drenare a sondei etc.):

26. Numărul de probe de fluid ce se vor preleva în conditii de zăcământ pentru analize PVT, respectiv pentru analize de gaze (inclusiv pentru teste de ardere pentru amestecuri de gaze):

27. Modul de colectare realizat al fluidelor care rezultă din exploatarea experimentală:

28. Observatii (presiuni între coloane, defectiuni tehnice constatate la sondă):

29. Termenul de începere efectivă a exploatării experimentale:

Anexe:

– hartă structurală întocmită la reperul obiectivului pentru care se solicită exploatarea experimentală, cu marcarea amplasamentului sondei;

– carotajul electric al sondei complet, cu indicarea obiectivului la care se solicită exploatarea experimentală si cu date geologo-tehnice;

– alte carotaje geofizice executate în gaura de sondă;

– aprobarea proiectului de către conducerea titularului acordului petrolier.

 

RECTIFICĂRI

 

În anexa la Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală nr. 259/2004 pentru aprobarea Normelor privind autorizarea în domeniul montării si exploatării sistemelor de repartizare a costurilor pentru încălzire si apă caldă de consum în imobile de tip condominiu, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 979 din 25 octombrie 2004, se face următoarea rectificare (care nu apartine Redactiei “Monitorul Oficial“, Partea I):

– la art. 20, partea introductivă, în loc de: “... prevederile Ordinului presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală nr. 147/2003...“ se va citi: “... prevederile Ordinului presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală nr. 147/2004...“.

 

În Ordinul ministrului economiei si comertului nr. 718/2005 privind instituirea procedurii de administrare specială si de supraveghere financiară la Societatea Comercială Institutul de Cercetări Electrotehnice “ICPE“ – S.A., publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 6 din 4 ianuarie 2006, se face următoarea rectificare (care nu apartine Redactiei “Monitorul Oficial“, Partea I):

– la art. 1, în loc de: “... Splaiul Independentei nr. 313...“ se va citi: “... Splaiul Unirii nr. 313...“.