MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 174 (XVIII) - Nr. 149         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 16 februarie 2006

 

SUMAR

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

14. – Ordin al presedintelui Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor privind modificarea si completarea Ordinului presedintelui Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 82/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile de supraveghere si control al unor substante si al reziduurilor acestora la animalele vii si la produsele lor, precum si al reziduurilor de medicamente de uz veterinar în produsele de origine animală

 

36. – Ordin al inspectorului de stat sef al Inspectiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat privind afisarea scadentei de verificare la ascensoare

 

1.862.064. – Decizie a presedintelui Agentiei Nationale Antidrog pentru aprobarea Standardelor minime de calitate ale programelor de prevenire a consumului de droguri în scoală

 

ACTE ALE COLEGIULUI MEDICILOR DIN ROMÂNIA

 

68/2005. – Decizie privind stabilirea procedurii de verificare si atestare a nivelului profesional al medicilor care au întrerupt exercitarea profesiei ori s-au aflat într-o situatie de incompatibilitate pe o perioadă mai mare de 5 ani

 

Tabloul de evidentă al Uniunii Nationale a Practicienilor în Reorganizare si Lichidare, publicat conform Ordonantei Guvernului nr. 79/1999, aprobată prin Legea nr. 505/2002, si Regulamentului de organizare si functionare a Uniunii, aprobat prin Ordinul ministrului justitiei nr. 2.986/C/1999,cu modificările ulterioare*)


*) Tabloul de evidentă al Uniunii Nationale a Practicienilor în Reorganizare si Lichidare se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 149 bis în afara abonamentului, care se poate achizitiona de la Centrul pentru relatii cu publicul al Regiei Autonome “Monitorul Oficial“, Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

AUTORITATEA NATIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ SI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR

 

ORDIN

privind modificarea si completarea Ordinului presedintelui Autoritătii Nationale Sanitare VeterinarE si pentru Siguranta Alimentelor nr. 82/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile de supraveghere si control al unor substante si al reziduurilor acestora la animalele vii si la produsele lor, precum si al reziduurilor de medicamente de uz veterinar în produsele de origine animală

 

Văzând Referatul de aprobare nr. 36.416 din 12 decembrie 2005, întocmit de Directia generală sanitară veterinară din cadrul Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor,

având în vedere prevederile art. 10 lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activitătii sanitar-veterinare si pentru siguranta alimentelor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul art. 3 alin. (3) si al art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 738/2005 privind organizarea si functionarea Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor si a unitătilor din subordinea acesteia,

presedintele Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor emite următorul ordin:

Art. I. – Norma sanitară veterinară privind măsurile de supraveghere si control al unor substante si al reziduurilor acestora la animalele vii si la produsele lor, precum si al reziduurilor de medicamente de uz veterinar în produsele de origine animală, aprobată prin Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 82/2005, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 832 si 832 bis din 14 septembrie 2005, se modifică si se completează după cum urmează:

1. Anexa nr. I “Lista substantelor farmacologic active pentru care au fost stabilite limite maxime de reziduuri“ se modifică si se completează cu următoarele pozitii:

 

“Substanta farmacologic

activă

Reziduu

Specia

de animale

Limita maximă

de reziduuri

Produsul

de analizat

Alte dispozitii

1. Medicamente antiinfectioase

 

 

 

 

 

1.2. Antibiotice

 

 

 

 

 

1.2.4. Macrolide

 

 

 

 

 

Acetylisovaleryltylosin

Sumă de

Acetylisovaleryltylosin si

3-O-acetyltylosin

Păsări

50 μg/kg

50 μg/kg

Piele + grăsime

Ficat

Nu se utilizează la animalele

care produc ouă pentru consum

uman

.................................................................................................................................................................................................................................

 

“Substanta farmacologic

activă

Reziduu

Specia

de animale

Limita maximă

de reziduuri

Produsul

de analizat

Alte dispozitii

6. Agenti actionând asupra sistemului de reproducere

 

 

 

 

 

6.1. Progestogen

 

 

 

 

 

Flugestone acetate

Flugestone acetate

Ovine,

caprine

0,5 μg/kg

0,5 μg/kg

0,5 μg/kg

0,5 μg/kg

Muschi

Grăsime

Ficat

Rinichi

Numai pentru uz zootehnic

si terapeutic

Valabil începând cu data de

23 ianuarie 2006“

 

2. După punctul 2.2 “Derivati de triazinetrione“ din anexa nr. III “Lista substantelor farmacologic active pentru care au fost stabilite limite maxime de reziduuri provizorii“ se introduce un nou punct, punctul 2.3. “Agenti actionând împotriva ectoparazitilor“, cu următorul cuprins:

 

“Substanta farmacologic

activă

Reziduu

Specia

de animale

Limita maximă

de reziduuri

Produsul

de analizat

Alte dispozitii

2. Agenti antiparazitari

 

 

 

 

 

2.3. Agenti actionând împotriva ectoparazitilor

 

 

 

 

 

2.3.1. Derivati de acyl urea

 

 

 

 

 

Fluazuron

Fluazuron

Bovine

 

200 μg/kg

7.000 μg/kg

500 μg/kg

500 μg/kg

Muschi

Grăsime

Ficat

Rinichi

Nu se utilizează la animalele care

produc lapte pentru consum uman

Valabil până la data

de 1 ianuarie 2007“

 

3. Punctul 1 “Laboratoare autorizate“ din anexa nr. IX “Laboratoarele autorizate – Conditii minime de functionare, sarcinile, răspunderile si competentele“ va avea următorul cuprins:

“a) Institutul de Igienă si Sănătate Publică Veterinară Bucuresti – determinări de reziduuri de: substante hormonale, substante tireostatice, substante betaagoniste, substante antimicrobiene, medicamente de uz veterinar (cloramfenicol, dimetridazol, nitrofurani, sulfamide, ivermectin, substante tranchilizante si betablocante), pesticide organoclorurate si bifenilipoliclorurati (PCB), organofosforice, carbamice si piretroizi, metale grele, arsen si micotoxine;

b) Sectia sanitară veterinară zonală pentru controlul reziduurilor din cadrul Directiei Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor Constanta – determinări de reziduuri de: substante hormonale (DES), substante tireostatice, substante antimicrobiene, medicamente de uz veterinar (cloramfenicol, dimetridazol, sulfamide), pesticide organoclorurate si bifenilipoliclorurati (PCB), organofosforice, metale grele, arsen si micotoxine;

c) Sectia sanitară veterinară zonală pentru controlul reziduurilor din cadrul Directiei Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor Dolj – determinări de reziduuri de: substante hormonale (DES), substante tireostatice, substante antimicrobiene, medicamente de uz veterinar (cloramfenicol, dimetridazol, sulfamide, ivermectin), pesticide organoclorurate si bifenilipoliclorurati (PCB), organofosforice si micotoxine;

d) Sectia sanitară veterinară zonală pentru controlul reziduurilor din cadrul Directiei Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor Galati – determinări de reziduuri de: substante hormonale (DES), substante tireostatice, substante antimicrobiene, medicamente de uz veterinar (cloramfenicol, dimetridazol, sulfamide), pesticide organoclorurate si bifenilipoliclorurati (PCB), organofosforice, metale grele, arsen si micotoxine;

e) Sectia sanitară veterinară zonală pentru controlul reziduurilor din cadrul Directiei Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor Iasi – determinări de reziduuri de: substante hormonale (DES), substante tireostatice, substante betaagoniste, substante antimicrobiene, medicamente de uz veterinar (cloramfenicol, dimetridazol, sulfamide, ivermectin, substante tranchilizante si betablocante), pesticide organoclorurate si bifenilipoliclorurati (PCB), organofosforice si micotoxine;

f) Sectia sanitară zonală pentru controlul reziduurilor din cadrul Directiei Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor Suceava – determinări de reziduuri de: substante hormonale (DES), substante tireostatice, substante antimicrobiene, medicamente de uz veterinar (cloramfenicol, dimetridazol, sulfamide), pesticide organoclorurate si bifenilipoliclorurati (PCB), organosfosforice, metale grele, arsen si micotoxine;

g) Sectia sanitară veterinară zonală pentru controlul reziduurilor din cadrul Directiei Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor Timis – determinări de reziduuri de: substante hormonale, substante tireostatice, substante betaagoniste, substante antimicrobiene, medicamente de uz veterinar (cloramfenicol, dimetridazol, sulfamide, ivermectin, substante tranchilizante si betablocante), pesticide organoclorurate si bifenilipoliclorurati (PCB), organofosforice, metale grele, arsen si micotoxine;

h) Sectia sanitară veterinară zonală pentru controlul reziduurilor din cadrul Directiei Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor Călărasi – determinări de reziduuri de: substante hormonale, substante tireostatice, substante betaagoniste, substante antimicrobiene, medicamente de uz veterinar (cloramfenicol, dimetridazol, sulfamide, ivermectin, substante tranchilizante si betablocante), pesticide organoclorurate si bifenilipoliclorurati (PCB), organofosforice, metale grele, arsen si micotoxine;

i) Sectia sanitară veterinară zonală pentru controlul reziduurilor din cadrul Directiei Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor Bucuresti – determinări de reziduuri de: substante hormonale, substante tireostatice, substante betaagoniste, substante antimicrobiene, medicamente de uz veterinar (cloramfenicol, dimetridazol, sulfamide, ivermectin, substante tranchilizante si betablocante), pesticide organoclorurate si bifenilipoliclorurati (PCB), organofosforice, micotoxine.“

Art. II. – La data intrării în vigoare a prezentului ordin, se abrogă Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor nr. 357/2001 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile de supraveghere si control al unor substante si al reziduurilor acestora la animalele vii si la produsele lor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 750 din 23 noiembrie 2001.

Art. III. – Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Presedintele Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor,

Constantin Lupescu

 

Bucuresti, 27 ianuarie 2006.

Nr. 14.

 

MINISTERUL ECONOMIEI SI COMERTULUI

INSPECTIA DE STAT PENTRU CONTROLUL CAZANELOR,

RECIPIENTELOR SUB PRESIUNE SI INSTALATIILOR DE RIDICAT

 

ORDIN

privind afisarea scadentei de verificare la ascensoare

 

În baza Notei nr. 883 din 25 ianuarie 2006, emisă de inspectorul sef al Inspectiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat INSPECT Clasice si aprobată de inspectorul de stat sef al Inspectiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat,

în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 738/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Economiei si Comertului, cu modificările si completările ulterioare,

în aplicarea Hotărârii Guvernului nr. 1.340/2001 privind organizarea si functionarea Inspectiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 21 ianuarie 2002, modificată si completată prin Hotărârea Guvernului nr. 182/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 254 din 28 martie 2005, si tinând cont de prevederile Prescriptiei tehnice PT R6-2002, aprobată prin Ordinul ministrului industriei si resurselor nr. 577/2002, cu modificările si completările ulterioare,

în baza Ordinului ministrului economiei si comertului nr. 143/2005,

inspectorul de stat sef al Inspectiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat emite următorul ordin:

Art. 1. – Începând cu data emiterii prezentului ordin, tinând cont de prevederile Prescriptiei tehnice PT R6-2002, aprobată prin Ordinul ministrului industriei si resurselor nr. 577/2002, cu modificările si completările ulterioare, societătile comerciale ce întretin, repară sau efectuează verificarea tehnică în vederea acordării autorizatiei de functionare în continuare vor fi obligate să afiseze scadenta următoarei verificări la ascensoare.

Art. 2. – Afisarea scadentei de verificare se face prin aplicarea unei etichete, potrivit modelului prezentat în anexa la prezentul ordin, în următoarele locuri:

– pe usa de la parter a ascensorului, în exterior;

– in interiorul ascensorului;

– în caseta de avizier a fiecărei scări.

Art. 3. – Nerespectarea prevederilor prezentului ordin, precum si depăsirea în mod repetat a scadentei de verificare la ascensoare duc la avertizarea si sanctionarea celor vinovati, aceste măsuri putând merge până la ridicarea autorizatiei de functionare în acest domeniu.

Art. 4. – Prezentul ordin intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Inspectorul de stat sef al Inspectiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat,

Szilveszter Alexandru

 

Bucuresti, 30 ianuarie 2006.

Nr. 36.

 

ANEXĂ

 

SCADENTA

următoarei verificări a ascensorului:

NUMELE FIRMEI DE ÎNTRETINERE:

Tel.:

 

NOTĂ: Etichetele trebuie completate cu litere negre pe fond alb; font litere: Times New Roman 18, bold.

Etichetele trebuie să fie afisate vizibil:

– în caseta de avizier a fiecărei scări de bloc;

– pe usa de la parter a ascensorului, în exterior;

– în cabina ascensorului.

Dimensiunile etichetei: 12 x 7 cm.

 

MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR

AGENTIA NATIONALĂ ANTIDROG

 

DECIZIE

pentru aprobarea Standardelor minime de calitate ale programelor de prevenire a consumului de droguri în scoală

 

În conformitate cu Strategia natională antidrog în perioada 2005–2012, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 73/2005 si cu Planul de actiune pentru implementarea Strategiei nationale antidrog în perioada 2005–2008, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 323/2005,

în temeiul art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 1.489/2002 privind înfiintarea Agentiei Nationale Antidrog, cu modificările si completările ulterioare,

presedintele Agentiei Nationale Antidrog emite prezenta decizie.

Art. 1. – Se aprobă Standardele minime de calitate ale programelor de prevenire a consumului de droguri în scoală, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta decizie.

Art. 2. – Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Agentiei Nationale Antidrog,

Pavel Abraham

 

Bucuresti, 23 ianuarie 2006.

Nr. 1.862.064.

 

ANEXĂ

 

STANDARDE MINIME

de calitate ale programelor de prevenire a consumului de droguri în scoală

 

STANDARDUL 1

Principii de bază

 

1. Un program de prevenire a consumului de droguri în mediul scolar este definit ca o sumă de proiecte, cu mai multe activităti, cu o durată determinată în timp si care îsi propune atingerea unor obiective distincte,  măsurabile si realiste, în scopul adoptării unui stil de viată sănătos, fără tutun, alcool si droguri în rândul populatiei scolare.

2. Programele de prevenire a consumului de droguri în mediul scolar trebuie să respecte următoarele cerinte: 2.1. să fie subsumate Strategiei nationale antidrog 2005–2012 si Planului de actiune pentru implementarea Strategiei nationale antidrog 2005–2008, capitolul A “Prevenire în scoală“;

2.2. să abordeze sistemic si integrat fenomenul consumului de droguri în contextul altor fenomene sociale, ceea ce permite elaborarea unor programe de prevenire a consumului de droguri în scoală, adaptate nevoilor;

2.3. să existe o corelatie adecvată între program si caracteristicile specifice mediului scolar în care se implementează programul si ale populatiei scolare beneficiare, pentru aceasta fiind necesară evaluarea preliminară a nevoilor (prin studii cantitative si/sau calitative de prevalentă, incidentă etc.);

2.4. să îndeplinească cerintele metodologice specifice proceselor de planificare, implementare si evaluare;

2.5. să se bazeze pe teorii/modele teoretice ce fundamentează stiintific programul.

 

STANDARDUL 2

Descrierea problemei

 

Programele de prevenire a consumului de droguri în mediul scolar trebuie fundamentate prin:

1. identificarea problemei, precum si explicarea acesteia din perspectiva cadrului teoretic pe care se bazează programul de prevenire;

2. definirea variabilelor care influentează problema identificată si specificarea modului în care acestea pot fi modificate prin implementarea programului;

3. cuantificarea si caracterizarea situatiei problematice.

 

STANDARDUL 3

Evaluarea necesitătilor/nevoilor de prevenire a consumului de droguri în mediul scolar

 

În evaluarea necesitătilor se vor avea în vedere următoarele aspecte:

1. descrierea populatiei studiate;

2. acoperirea geografică;

3. caracteristicile de consum în cadrul populatiei căreia i se adresează programul (tipuri de substante, medii si modele de consum);

4. nevoile de informare-educare ale grupului-tintă;

5. factorii de risc si de protectie identificati;

6. sursele de informare utilizate, cum ar fi experti si consilieri care participă la elaborarea programelor;

7. indicatorii utilizati si validitatea acestora;

8. criteriile de analiză si de interpretare a rezultatelor.

Evaluarea nevoilor locale, regionale si nationale care fundamentează un program de prevenire a consumului de droguri în mediul scolar permite alegerea unei corelatii corecte între priorităti, scop, grupul-tintă ales/beneficiarii programului si resurse.

Evaluarea nevoilor se poate realiza prin:

– utilizarea studiilor existente în ceea ce priveste populatia generală si/sau scolară privind prevalenta si incidenta consumului de droguri;

– utilizarea indicatorilor-cheie de estimare a prevalentei si incidentei problemelor specifice generate/asociate de/cu consumul de droguri în cadrul populatiei-tintă si al subgrupurilor acesteia (de exemplu, indicatorul boli infectioase asociate, cerere de tratament, mortalitate datorată consumului de droguri etc.);

– studii în serviciile medicale specializate si sistemul de protectie a copilului;

– interviul directiv sau nondirectiv, focus-grupuri cu decidentii-cheie în domeniul prevenirii consumului de droguri (furnizori de servicii de prevenire, furnizori de servicii integrate de asistentă psihosociomedicală,

reprezentanti/esantioane reprezentative ai/ale subpopulatiilor de consumatori din comunitate);

– studii vizând factorii de risc si de protectie în mediul scolar;

– studii privind costurile programelor preventive în functie de obiectivul acestora corelat cu analiza nevoilor si cu rezultatele asteptate, după caz.

 

STANDARDUL 4

Obiectivele programului

 

Obiectivele programelor de prevenire a consumului de droguri în mediul scolar trebuie să răspundă nevoilor identificate si caracteristicilor grupului-tintă asupra căruia este orientat programul.

Obiectivele generale si specifice trebuie să fie clar definite, usor de identificat, realizabile, măsurabile si corelate cu obiectivele specifice ale Planului de actiune pentru implementarea Strategiei nationale antidrog 2005–2008.

Obiectivele programelor de prevenire a consumului de droguri în mediul scolar trebuie să vizeze informarea corectă privind uzul si abuzul de substante, precum si dezvoltarea abilitătilor sociale ale beneficiarilor, relatiilor între egali, autocontrolului, abilitătilor de a face fată unor situatii dificile, a comportamentelor prosociale si a abilitătilor de refuz si de rezistentă la presiunea grupului.

În învătământul gimnazial programele de prevenire a consumului de droguri trebuie să vizeze o mai bună cunoastere a propriilor emotii, îmbunătătirea autocontrolului, a abilitătilor de comunicare si de rezolvare a problemelor.

În învătământul liceal programele de prevenire a consumului de droguri trebuie să vizeze aspecte legate de comunicare, relatia cu grupul de egali, autoeficacitate si asertivitate, abilităti de refuz al consumului de droguri, consolidarea unor deprinderi de viată sănătoase.

 

STANDARDUL 5

Definirea grupului-tintă

 

În descrierea grupului-tintă, a beneficiarilor directi si indirecti se vor avea în vedere:

1. descrierea sociodemografică a grupului-tintă;

2. motivele care stau la baza alegerii acestuia;

3. nivelul de acoperire al programului si adecvarea acestuia la grupul ales;

4. modalitătile de diseminare a programului;

5. mecanismele de coordonare în implementarea programului între initiatorul programului si institutiile partenere;

6. mecanismele de contactare/implicare a grupului-tintă, cum ar fi mijloacele de participare a acestuia la desfăsurarea programului.

Pornind de la caracteristicile grupului-tintă, programele de prevenire a consumului de droguri sunt împărtite în trei categorii:

• programe universale, orientate către populatia generală;

• programe selective, orientate spre grupurile de risc, vulnerabile la consumul de droguri, sau spre subgrupuri ale populatiei generale;

• programe indicate, orientate către categoriile de populatie care au experimentat consumul de droguri sau prezintă alte comportamente de risc.

 

STANDARDUL 6

Activitătile si metodele de prevenire a consumului de droguri în mediul scolar

 

Programele de prevenire a consumului de droguri în mediul scolar trebuie să prezinte un calendar coerent al activitătilor si să utilizeze metode adecvate obiectivelor urmărite, activitătilor planificate si caracteristicilor grupului- tintă. Se va acorda o atentie deosebită folosirii metodelor interactive prin care beneficiarii sunt implicati direct în propria lor formare.

 

STANDARDUL 7

Mijloacele de realizare

 

Programele de prevenire a consumului de droguri în mediul scolar trebuie să dispună de mijloace adecvate pentru realizarea obiectivelor si activitătilor propuse.

Programele trebuie să includă:

1. analiza mijloacelor necesare pentru implementarea programului, luând în considerare suficienta sau insuficienta resurselor proprii, estimarea costurilor, resursele comunitare disponibile etc.;

2. descrierea echipei profesionale a programului (numărul de persoane, profesia, responsabilitătile si coordonarea), precum si a voluntarilor;

3. enumerarea si descrierea materialelor si a echipamentelor necesare pentru implementarea programului.

 

STANDARDUL 8

Evaluarea programului

 

În evaluarea programelor de prevenire a consumului de droguri în scoală trebuie analizată coerenta structurii programului, după cum urmează:

 

Obiectiv general

 

Programele de prevenire a consumului de droguri trebuie să includă, în planificarea acestora, un sistem de evaluare care să contină, după caz, următoarele arii:

A. Evaluarea gradului de acoperire al programului:

1. rata de acoperire a grupului-tintă si a populatiei din zonă;

2. eficacitatea programului pentru grupul-tintă, comparând caracteristicile populatiei definite initial cu cele ale populatiei care a beneficiat direct de program;

3. descrierea căilor de diseminare a programului.

B. Evaluarea activitătilor programului

Evaluarea activitătilor programului trebuie să includă:

1. numărul beneficiarilor directi, implicati în implementarea programului, frecventa participării lor la activitătile programului implementat;

2. adecvarea materialelor utilizate la caracteristicile populatiei căreia i se adresează programul (nivelul de comprehensiune a materialelor, a informatiilor continute etc.);

3. adecvarea procedurilor utilizate pentru realizarea activitătilor.

C. Evaluarea planificării în timp

Evaluarea procesului presupune analiza diferentei dintre timpul prevăzut si timpul real de executie. În plus, se va analiza relatia dintre activitătile proiectate si cele realizate în functie de calendarul programului.

D. Evaluarea resurselor umane

Evaluarea resurselor umane include definirea finală a echipei de profesionisti si a voluntarilor care au implementat programul, pozitiile acestora, programul zilnic si orice altă modificare care a apărut pe parcursul derulării programului. De asemenea, trebuie expuse nivelurile de coordonare realizate, indicându-se institutiile participante, numărul de întâlniri, concluziile si acordurile realizate.

Criterii minime pentru angajarea profesionistilor care elaborează si implementează programe de prevenire a consumului de droguri:

– studii universitare în domeniul sociouman;

– experientă în domeniu si, eventual, formare în domeniul prevenirii consumului de droguri.

Conform legislatiei în vigoare, programele de formare profesională în domeniul prevenirii consumului de droguri ale diferitilor furnizori de formare trebuie acreditate de Centrul National de Formare si Cercetare în Adictii din cadrul Agentiei Nationale Antidrog.

E. Evaluarea resurselor materiale si a bugetului programului

Evaluarea resurselor materiale si economice ale programului se referă la suficienta/insuficienta acestora în vederea realizării obiectivelor stabilite. Resursele prevăzute initial vor fi reanalizate pe tot parcursul desfăsurării programului si, dacă este cazul, se vor face recomandări pentru celelalte faze ale programului.

F. Evaluarea rezultatelor programului

Evaluarea rezultatelor presupune în toate cazurile existenta unor date despre aplicarea programului, care să permită realizarea unor comparatii între situatiile anterioare si cele ulterioare implementării programului.

Evaluarea rezultatelor contine si o comparatie a situatiei problematice în anumite momente, evaluată cu instrumente identice sau diferite, în legătură cu:

1. nivelul de constientizare a problemei identificate si de sensibilizare a grupului-tintă căruia i se adresează programul;

2. nivelul de cunostinte asupra problemei al beneficiarilor programului, după implementarea acestuia;

3. schimbările înregistrate între momentul anterior si cel ulterior implementării programului, în relatie cu atitudinile si cu valorile grupului-tintă fată de problema asupra căreia se actionează;

4. variatiile în modelele de comportament si în stilurile de viată ale grupului-tintă, inclusiv prevalenta si incidenta consumului, factorii de risc sau de protectie asociati etc.

 

ACTE ALE COLEGIULUI MEDICILOR DIN ROMÂNIA

 

COLEGIUL MEDICILOR DIN ROMÂNIA

 

DECIZIE

privind stabilirea procedurii de verificare si atestare a nivelului profesional al medicilor care au întrerupt exercitarea profesiei ori s-au aflat într-o situatie de incompatibilitate pe o perioadă mai mare de 5 ani

 

În temeiul art. 17, 31 si 33 din Legea nr. 306/2004 privind exercitarea profesiei de medic, precum si organizarea si functionarea Colegiului Medicilor din România, cu modificările si completările ulterioare,

Consiliul National al Colegiului Medicilor din România decide:

Art. 1. – (1) În vederea reluării activitătii medicale după o întrerupere mai mare de 5 ani, medicii sunt obligati să urmeze un program de readaptare profesională sub forma unui stagiu practic cu durata de 3, respectiv 6 luni, si să promoveze o evaluare finală a cunostintelor si abilitătilor.

(2) Reatestarea profesională îi permite medicului să îsi recapete calitatea de membru al Colegiului Medicilor din România.

Art. 2. – (1) Durata stagiilor va fi de 3 luni pentru medicii de medicină generală, medicii specialisti de medicină de familie si medicii cu specialităti medicale si paraclinice. Pentru medicii cu specialităti chirurgicale durata stagiului va fi de 6 luni.

(2) În cazul întreruperii exercitării profesiei de medic pe o perioadă mai mare de 10 ani, prin exceptie de la prevederile art. 1 alin. (1), durata stagiilor va fi de două ori mai mare, corespunzător specialitătii.

Art. 3. – (1) Stagiile practice de readaptare profesională se vor desfăsura, la recomandarea colegiilor teritoriale ale medicilor, în spitale judetene sau în spitale clinice aflate în centrele universitare.

(2) Pentru specialitătile chirurgicale, pregătirea se face numai în spitale universitare.

(3) Medicii de medicină generală si medicii din specialitatea de medicină de familie vor efectua stagiul în cabinete de medicina familiei.

Art. 4. – (1) Organizarea programului de readaptare profesională, inclusiv a evaluării finale, precum si reatestarea certificativă sunt în responsabilitatea colegiilor teritoriale ale medicilor.

(2) Colegiile teritoriale ale medicilor, prin comisiile de specialitate, vor alcătui programele individuale de pregătire profesională pentru fiecare solicitare, în functie de specialitate, durata întreruperii si cerintele generale si individuale de perfectionare, si vor desemna un coordonator responsabil de stagiu care va urmări îndeplinirea obiectivelor educationale stabilite.

Art. 5. – (1) Coordonatorii de stagii vor fi selectati dintre cadrele didactice cu functii de predare sau formatori în specialitatea corespunzătoare ori din rândul medicilor primari cu experientă în domeniul specific.

(2) Coordonatorii desemnati sunt responsabili de calitatea realizării obiectivelor educationale stabilite si vor face parte din comisia de examinare.

Art. 6. – (1) La finalizarea stagiului se organizează o formă de evaluare finală ce se sustine în fata unei comisii de examinare.

(2) Examenul va avea loc la nivelul unitătii sanitare unde s-a desfăsurat pregătirea si va consta în sustinerea unei probe scrise si a unei probe practice.

(3) Tematica de examen este cea corespunzătoare specialitătii si gradului profesional în care medicul urmează să promoveze. Metodologia de examen este stabilită de comisia de examinare.

Art. 7. – (1) Fiecare probă este eliminatorie. Evaluarea se face cu note de 1 la 10, pragul de promovare fiind de 7 pentru fiecare probă. Media finală va fi media aritmetică a notelor obtinute la cele două probe.

(2) La sfârsitul probelor, notele obtinute si media finală vor fi înscrise într-un catalog, care va fi semnat de întreaga comisie de examinare. Totodată, comisia va elabora un proces-verbal în care se va consemna modul de desfăsurare a examenului.

(3) În situatia în care medicul a atins sau a depăsit pragul de promovare, comisia de examinare va mentiona în procesul-verbal recomandarea de a acorda candidatului declarat promovat dreptul de a fi reprimit în rândul membrilor Colegiului Medicilor din România si, implicit, în baza reatestării profesionale, de a primi dreptul de liberă practică.

Art. 8. – (1) Medicii care participă la acest program beneficiază de acordarea unui număr de 40 de credite de educatie medicală continuă (credite de EMC).

(2) Pentru activitatea desfăsurată, în baza adeverintei eliberate în acest sens de colegiile teritoriale ale medicilor coordonatorii vor beneficia de acordarea unui număr de 50 de credite de EMC pentru fiecare persoană îndrumată.

Un coordonator poate pregăti cel mult 2 medici pe an.

Art. 9. – Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, si intră în vigoare de la data publicării.

 

Presedintele Colegiului Medicilor din România,

Mircea Cinteză

 

Bucuresti, 9 decembrie 2005.

Nr. 68.