MONITORUL
OFICIAL AL ROMANIEI
P
A R T E A I
Anul
174 (XVIII) - Nr. 128 LEGI,
DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Vineri, 10 februarie 2006
DECIZII
ALE CURTII CONSTITUTIONALE
Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2006 referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 197 din Codul de procedură fiscală
Decizia nr. 2 din 10 ianuarie 2006 referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1081 alin. 1 pct. 1 lit. a) si b) si ale art. 1085 din Codul de procedură civilă
Decizia nr. 3 din 10 ianuarie 2006 referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 391 alin. 1 teza finală din Codul de
procedură penală
Decizia nr. 6 din 10 ianuarie 2006 referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 alin. (3) din Legea nr. 64/1995
privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
2.217/2005. – Ordin al ministrului transporturilor,
constructiilor si turismului pentru aprobarea Normei metodologice de aplicare a
Hotărârii Guvernului nr. 577/1997 privind pietruirea, reabilitarea si/sau
asfaltarea drumurilor de interes local clasate si alimentarea cu apă a satelor,
republicată, astfel cum a fost modificată si completată prin Hotărârea
Guvernului nr. 1.256/2005
DECIZII
ALE CURTII CONSTITUTIONALE
CURTEA
CONSTITUTIONALĂ
din
10 ianuarie 2006
referitoare la exceptia
de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 197 din Codul de procedură
fiscală
Ioan
Vida – presedinte
Nicolae
Cochinescu – judecător
Aspazia
Cojocaru – judecător
Constantin
Doldur – judecător
Kozsokár
Gábor – judecător
Acsinte
Gaspar – judecător
Petre
Ninosu – judecător
Ion
Predescu – judecător
Florentina
Baltă – procuror
Daniela
Ramona Maritiu – magistrat-asistent
Pe rol
se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.
197 din Codul
de procedură fiscală, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Mukamba“
– S.R.L. din Târgu-Jiu în Dosarul nr. 87/F/2005 al Tribunalului Gorj – Sectia
comercială si de contencios administrativ.
La
apelul nominal răspunde avocatul autorului exceptiei, lipsă fiind celelalte
părti, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza
fiind în stare de judecată, avocatul autorului exceptiei solicită admiterea
exceptiei de neconstitutionalitate, deoarece textul de lege criticat contravine
art. 16 alin. (1) si art. 124 alin. (2) din Constitutie.
Reprezentantul
Ministerului Public, făcând referire la jurisprudenta Curtii Constitutionale,
pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, arătând că
dispozitiile de lege criticate nu vin în contradictie cu prevederile art. 16
alin. (1) si ale art. 124 alin. (2) din Constitutie.
CURTEA,
având
în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:
Prin
Încheierea din 31 martie 2005, pronuntată în Dosarul nr. 87/F/2005, Tribunalul
Gorj – Sectia comercială si de contencios administrativ a sesizat Curtea
Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 197
din Codul
de procedură fiscală.
Exceptia
a fost ridicată de Societatea Comercială “Mukamba“ – S.R.L. din Târgu-Jiu într-un
dosar ce are ca obiect solutionarea procedurii reorganizării judiciare si a
falimentului declarată de Administratia Finantelor Publice a Municipiului
Târgu-Jiu împotriva autorului exceptiei.
În
motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile art. 189 din Codul
de procedură fiscală sunt contrare prevederilor art. 124 alin. (2) din
Constitutie, deoarece stabilesc pentru organele fiscale un regim preferential
în cursul procedurii de reorganizare sau faliment. Astfel, în timp ce toti
ceilalti creditori pot fi obligati la plata unei cautiuni, potrivit art. 38
alin. (4) din Legea nr.
64/1995, organele fiscale, în lumina dispozitiilor art. 189 din Codul
de procedură fiscală, sunt exceptate de la plata acestei cautiuni,
dobândind astfel, în mod nejustificat, un avantaj în fata celorlalti
participanti la procedură, generându-se astfel o lipsă de egalitate în fata
justitiei.
Tribunalul
Gorj – Sectia comercială si de contencios administrativ apreciază că dispozitiile art.
197 din Codul
de procedură fiscală întregesc legea specială nr.
64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului, acesta
fiind, de altfel, si rationamentul pentru care, în cursul procedurii de
reorganizare judiciară si faliment s-a stabilit că nu este necesar ca un
creditor bugetar să depună cautiunea, organul fiscal fiind scutit de plata
acesteia.
În
conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si
formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.
Guvernul
arată că
prevederile art. 197, gresit invocat ca fiind art. 189, din Codul
de procedură fiscală nu vin în conflict cu dispozitiile art. 124 alin. (2)
din Constitutie, care statuează că “justitia este unică, impartială si egală
pentru toti“, întrucât textul criticat reglementează proceduri care se
înfăptuiesc în interesul general, si anume recuperarea creantelor fiscale
cuvenite bugetului de stat, iar nu aspecte de fond ce privesc înfăptuirea
justitiei propriu-zise. De asemenea, arată că, potrivit art. 135 alin. (2) lit.
b) din Constitutie, statul are îndatorirea de a asigura protejarea intereselor
nationale în activitatea economică, financiară si valutară, fiind astfel
legitimat să ia măsurile legale ce se impun pentru promovarea acestor interese,
exceptia de neconstitutionalitate fiind neîntemeiată.
Avocatul
Poporului apreciază
că exceptia de neconstitutionalitate invocată este neîntemeiată. În acest sens,
arată că nu poate fi retinută critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 197 din Codul
de procedură fiscală fată de prevederile art. 124 alin. (2) din
Constitutie, deoarece dispozitiile de lege criticate reprezintă o normă de
procedură a cărei reglementare este de competenta exclusivă a legiuitorului,
care poate institui, în considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale
de procedură, potrivit art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală.
Presedintii
celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la
exceptia de neconstitutionalitate ridicată.
CURTEA,
examinând
încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului
Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtii
prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la
prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992,
retine următoarele:
Curtea
Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art.
2, 3, 10 si 29 din Legea nr.
47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
Desi
autorul exceptiei se referă la dispozitiile art. 189 din Codul
de procedură fiscală, din motivarea exceptiei rezultă că se au în vedere
dispozitiile art. 197 din Codul
de procedură fiscală. Astfel, obiectul exceptiei de neconstitutionalitate
îl constituie dispozitiile art. 197 din Codul
de procedură fiscală, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 863 din 26 septembrie 2005. Textul art. 197 are următorul cuprins: “Organele
fiscale sunt scutite de taxe, tarife, comisioane sau cautiuni pentru cererile,
actiunile si orice alte măsuri pe care le îndeplinesc în vederea administrării
creantelor fiscale, cu exceptia celor privind comunicarea actului administrativ
fiscal.“
În
sustinerea neconstitutionalitătii acestor dispozitii legale, autorul exceptiei
invocă încălcarea prevederilor art. 124 alin. (2) din Constitutie, referitoare
la înfăptuirea justitiei.
Examinând
exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că prin Decizia nr.
253 din 10 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 593 din 8 iulie 2005, răspunzând la o critică asemănătoare, a statuat, în
esentă, că legiuitorul a instituit o exceptie în ceea ce priveste organele
fiscale, în sensul că cererile de deschidere a procedurii reorganizării
judiciare si a falimentului făcute de acestea sunt scutite de consemnarea
vreunei cautiuni. Exceptia îsi găseste justificarea în aceea că, în ipoteza în
care calitatea de creditor apartine statului, riscul ca debitorul prejudiciat
prin efectul procedurii reorganizării judiciare si a falimentului să nu poată
obtine repararea prejudiciului datorită insolvabilitătii creditorului nu
există, potrivit principiului că statul nu este niciodată în încetare de plăti.
O altă ratiune a instituirii exceptiei rezidă în aceea că posibilitatea
obligării statului la plata cautiunii, ca o conditie a admisibilitătii
cererilor formulate prin prepusii săi de începere a procedurii reorganizării
judiciare si a falimentului, consacrată cu titlu de regulă de art. 38 alin. (4)
din Legea nr.
64/1995, ar impune alocarea si deci indisponibilizarea unor fonduri
bugetare substantiale. Astfel, se constată că instituirea de către legiuitor,
prin textul de lege criticat, a unor exceptii de la regula generală a plătii
taxelor, tarifelor, comisioanelor sau cautiunii pentru cererile, actiunile si
orice alte măsuri pe care organele fiscale le îndeplinesc în vederea
administrării creantelor fiscale nu constituie o atingere adusă dispozitiilor
art. 124 alin. (2) din Constitutie, potrivit cărora “Justitia este unică,
impartială si egală pentru toti“.
Curtea
constată că solutia adoptată si argumentele ce au stat la baza acesteia se
mentin si în cauza de fată, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură
să determine reconsiderarea jurisprudentei în materie a Curtii.
Pentru
considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin.
(4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si
al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA
CONSTITUTIONALĂ
În
numele legii
DECIDE:
Respinge
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 197 din Codul
de procedură fiscală, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Mukamba“
– S.R.L. din Târgu-Jiu în Dosarul nr. 87/F/2005 al Tribunalului Gorj – Sectia
comercială si de contencios administrativ.
Definitivă
si general obligatorie.
Pronuntată
în sedinta publică din data de 10 ianuarie 2006.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Maritiu
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
din 10 ianuarie 2006
referitoare
la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1081 alin.
1 pct. 1 lit. a) si b) si ale art. 1085 din
Codul de procedură civilă
Ioan
Vida – presedinte
Nicolae
Cochinescu – judecător
Aspazia
Cojocaru – judecător
Constantin
Doldur – judecător
Kozsokár
Gábor – judecător
Acsinte
Gaspar – judecător
Petre
Ninosu – judecător
Ion
Predescu – judecător
Florentina
Baltă – procuror
Mădălina
Stefania Diaconu – magistrat-asistent
Pe
rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 1081–1085 din Codul
de procedură civilă, exceptie ridicată de avocat Viorel Gâlcă în Dosarul
nr. 3.583/2005 al Judecătoriei Pitesti.
La
apelul nominal se prezintă autorul exceptiei, personal, solicitând admiterea
exceptiei de neconstitu tionalitate formulate. În acest sens, arată că
dispozitiile art. 1081–1085 din Codul
de procedură civilă, referitoare la posibilitatea judecătorului de a aplica
amenzi judiciare atunci când acesta consideră că drepturile procesuale s-au
exercitat cu rea-credintă, încalcă drepturile constitutionale prevăzute în art.
21, 24 si 30 din Constitutie, prin aceea că lasă la aprecierea instantei existenta
relei-credinte si a netemeiniciei cererilor formulate de partea amendată, că
reexaminarea amenzii aplicate se face de către aceeasi instantă care a
aplicat-o, iar nu de instanta superioară ierarhic, si că încheierea prin care
se solutionează această cerere de reexaminare nu poate fi supusă nici unei căi
de atac.
Reprezentantul
Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de
neconstitutionalitate ca neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudenta în
materie a Curtii Constitutionale.
CURTEA,
având
în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:
Prin
Încheierea din 6 iunie 2005, pronuntată în Dosarul nr. 3.583/2005, Judecătoria
Pitesti a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 1081–1085 din Codul de
procedură civilă.
Exceptia
a fost ridicată de către avocat Viorel Gâlcă cu prilejul solutionării unei
actiuni de reexaminare a unei amenzi judiciare.
În
motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că textele de lege
criticate, care dau posibilitatea judecătorului de a aplica amenzi judiciare
atunci când consideră că drepturile procesuale s-au exercitat cu rea-credintă,
contravin prevederilor art. 21, 24 si 30 din Constitutie, lasă loc arbitrarului
si nu dau părtilor posibilitatea să se apere într-un proces echitabil, cererea
de reexaminare a amenzii solutionându-se prin încheiere irevocabilă.
Judecătoria
Pitesti apreciază
că exceptia de neconstitutionalitate nu este întemeiată.
În
conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si
formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.
Guvernul
apreciază că
textele de lege criticate nu contravin dispozitiilor constitutionale invocate.
Avocatul
Poporului arată
că textele legale criticate sunt constitutionale.
Presedintii
celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la
exceptia de neconstitutionalitate ridicată.
CURTEA,
examinând
încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului
Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile autorului
exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate
la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr.
47/1992, retine următoarele:
Curtea
Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art.
2, 3, 10 si 29 din Legea nr.
47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
Desi
autorul exceptiei se referă la art. 1081–1085
din Codul de procedură civilă,
iar instanta de judecată, la art. 1082 alin. 1 si la art. 1085, din motivarea exceptiei de neconstitutionalitate rezultă cu
claritate că autorul exceptiei critică, în fapt, numai prevederile art. 1081 alin. 1 pct. 1 lit. a) si b), referitoare la
posibilitatea instantei de a aplica amenzi pentru formularea, cu rea-credintă,
a unor cereri vădit netemeinice sau a unora de recuzare ori de strămutare, si
pe cele ale art. 1085,
referitoare la calea de atac împotriva încheierii prin care s-a stabilit o
asemenea amendă. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie
asadar dispozitiile art. 1081
alin. 1 pct. 1
lit. a) si b) si ale art. 1085
din Codul de procedură civilă,
introduse prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 138/2000 pentru
modificarea si completarea Codului
de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 479 din 2 octombrie 2000, cu modificările aduse prin Legea nr.
219/2005 privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr.
138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedură civilă,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 14 iulie
2005. Dispozitiile criticate au următorul continut:
–
Art. 1081 alin. 1 pct. 1 lit. a) si b): “Dacă legea nu prevede
altfel, instanta, potrivit dispozitiilor prezentului capitol, va putea
sanctiona următoarele fapte săvârsite în legătură cu procesul, astfel:
1.
cu amendă judiciară de la 500.000 lei la 7.000.000 lei:
a)
introducerea, cu rea-credintă, a unor cereri vădit netemeinice;
b)
formularea, cu rea-credintă, a unei cereri de recuzare sau de strămutare.“;
–
Art. 1085: “Împotriva încheierii
prevăzute la art. 1084 cel obligat la amendă sau despăgubire va putea face numai cerere
de reexaminare, solicitând, motivat, să se revină asupra amenzii ori
despăgubirii sau să se dispună reducerea acestora.
Cererea
se face în termen de 15 zile, după caz, de la data la care a fost luată măsura
sau de la data comunicării încheierii.
Cererea
se solutionează prin încheiere irevocabilă, dată în camera de consiliu, de
către instanta de judecată ori de presedintele instantei de executare care a
aplicat amenda sau despăgubirea.“
În
sustinerea neconstitutionalitătii acestor texte de lege, autorul exceptiei
invocă încălcarea prevederilor art. 21, 24 si 30 din Constitutie, referitoare
la accesul liber la justitie, dreptul la apărare si libertatea de exprimare.
Examinând
exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că prin Decizia nr.
170 din 15 aprilie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 430 din 13 mai 2004, a respins criticile de neconstitutionalitate ale
art. 1081 alin. 1 pct. 1 lit. a) din Codul de procedură civilă,
arătând că activitatea procesuală a părtilor trebuie să se desfăsoare cu
respectarea normelor prevăzute de lege, iar stabilirea regulilor de desfăsurare
a procesului în fata instantelor judecătoresti este de competenta exclusivă a
legiuitorului.
De
asemenea, cu privire la constitutionalitatea art. 1081 alin. 1 pct. 1 lit. b) si a art. 1085 din Codul
de procedură civilă, Curtea Constitutională s-a pronuntat prin Decizia nr. 547
din 18 octombrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 1.030 din 21 noiembrie 2005, statuând că textul criticat nu aduce atingere
dreptului de acces la justitie si dreptului la apărare, ci, dimpotrivă, prevede
că persoana obligată la amendă sau despăgubire poate face cerere de
reexaminare, prin care solicită, motivat, să se revină asupra amenzii ori
despăgubirii. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine
reconsiderarea jurisprudentei în materie a Curtii Constitutionale, argumentarea
si solutia retinute în deciziile de mai sus îsi mentin valabilitatea si în
prezenta cauză.
Pentru
considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) din Constitutie,
precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA
CONSTITUTIONALĂ
În
numele legii
DECIDE
:
Respinge
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1081 alin. 1 pct. 1 lit. a) si b) si ale art. 1085 din Codul
de procedură civilă, exceptie ridicată de avocat Viorel Gâlcă în Dosarul
nr. 3.583/2005 al Judecătoriei Pitesti.
Definitivă
si general obligatorie.
Pronuntată
în sedinta publică din data de 10 ianuarie 2006.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mădălina Stefania Diaconu
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
din 10 ianuarie 2006
referitoare
la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 391 alin. 1 teza
finală din Codul de procedură penală
Ioan
Vida – presedinte
Nicolae
Cochinescu – judecător
Aspazia
Cojocaru – judecător
Constantin
Doldur – judecător
Kozsokár
Gábor – judecător
Acsinte
Gaspar – judecător
Petre
Ninosu – judecător
Ion
Predescu – judecător
Iuliana
Nedelcu – procuror
Cristina
Toma – magistrat-asistent
Pe
rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 391 alin. 1 din Codul de
procedură penală, exceptie ridicată de Camoglu Ersin, Ozdemir Murat Mert si
Karaloglu Ismail Cenk în Dosarul nr. 484/P/2005 al Curtii de Apel Constanta –
Sectia penală.
La
apelul nominal răspunde partea Societatea Comercială “Daewoo Heavy Industries“
– S.A. din Mangalia, prin avocat Sonia Geagiu, cu delegatie la dosar.
Lipsesc
autorii exceptiei, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Având
cuvântul, reprezentantul părtii prezente solicită respingerea exceptiei ca
neîntemeiată.
Reprezentantul
Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de
neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată.
CURTEA,
având
în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin
Încheierea din 12 iulie 2005, pronuntată în Dosarul nr. 484/P/2005, Curtea
de Apel Constanta – Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia
de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 391 alin. 1 din Codul de procedură penală,
exceptie ridicată de Camoglu Ersin, Ozdemir Murat Mert si Karaloglu Ismail Cenk
într-o cauză ce are ca obiect o contestatie în anulare.
În
motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin că dispozitiile art. 391 alin. 1
teza finală din Codul de
procedură penală încalcă dreptul părtilor la un proces echitabil, dreptul
la apărare, precum si principiul publicitătii sedintelor de judecată, drepturi
care nu pot fi exercitate dacă părtile nu sunt citate la examinarea
admisibilitătii în principiu a contestatiei în anulare.
Curtea
de Apel Constanta – Sectia penală apreciază ca fiind întemeiate criticile de
neconstitutionalitate formulate, întrucât, în cazul în care părtile nu cunosc
data solutionării cauzei, nu se poate asigura dreptul acestora la un proces
echitabil.
Potrivit
dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si
exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
Guvernul
apreciază că
exceptia de neconstitutionalitate nu este întemeiată.
Avocatul
Poporului consideră
că dispozitiile legale supuse controlului de constitutionalitate sunt
constitutionale.
Presedintii
celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei
de neconstitutionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând
încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului
Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtii
prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la
prevederile Constitutiei, precum si Legea nr.
47/1992, retine următoarele:
Curtea
Constitutională este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din
Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr.
47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
Obiectul
exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 391 alin. 1
teza finală din Codul de
procedură penală, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 78 din 30 aprilie 1997, care au următorul continut: “Instanta examinează
admisibilitatea în principiu a cererii de contestatie prevăzute în art. 386
lit. a)–c), fără citarea părtilor.“ Din acest text este criticată ca fiind
neconstitutională sintagma “fără citarea părtilor“.
Autorii
exceptiei consideră că dispozitiile legale criticate contravin prevederilor
art. 21 alin. (3), art. 24 alin. (1) si art. 127 din Constitutie, privind
dreptul părtilor la un proces echitabil, dreptul la apărare si caracterul
public al dezbaterilor.
Analizând
exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea observă că autorii exceptiei
apreciază că “teza din Codul de
procedură penală subzistă“, desi practica Curtii de Apel Constanta a fost
aceea de a cita părtile în calea extraordinară de atac.
Din
încheierea de sedintă, prin care a fost sesizată Curtea Constitutională,
rezultă că procedura este legal îndeplinită, părtile fiind citate cu
respectarea dispozitiilor art. 176–181 din Codul de procedură penală.
Asadar, dispozitiile legale criticate nu au legătură cu solutionarea cauzei în
care a fost ridicată exceptia de neconstitutionalitate.
Potrivit
prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, Curtea Constitutională decide asupra exceptiilor privind
neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o
lege sau dintr-o ordonantă “care are legătură cu solutionarea cauzei în
orice fază a litigiului si oricare ar fi obiectul acestuia“.
În
cauza de fată, părtile fiind legal citate si prezente prin reprezentanti,
dispozitia legală criticată nu are legătură cu solutionarea litigiului. Astfel,
exceptia ridicată apare ca inadmisibilă si trebuia respinsă de instantă,
printr-o încheiere motivată, fără a mai sesiza Curtea Constitutională.
Pentru
considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin.
(4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si
al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA
CONSTITUTIONALĂ
În
numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 391 alin. 1 teza finală din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Camoglu Ersin, Ozdemir Murat Mert si Karaloglu Ismail Cenk în Dosarul nr. 484/P/2005 al Curtii de Apel Constanta – Sectia penală.
Definitivă
si general obligatorie.
Pronuntată
în sedinta publică din data de 10 ianuarie 2006.
PRESEDINTELE
CURTII CONSTITUTIONALE,
prof.
univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Cristina
Toma
CURTEA
CONSTITUTIONALĂ
din
10 ianuarie 2006
referitoare la
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 alin. (3) din Legea
nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului
Ioan
Vida – presedinte
Nicolae
Cochinescu – judecător
Aspazia
Cojocaru – judecător
Constantin
Doldur – judecător
Kozsokár
Gábor – judecător
Acsinte
Gaspar – judecător
Petre
Ninosu – judecător
Ion
Predescu – judecător
Florentina
Baltă – procuror
Ioana
Marilena Chiorean – magistrat-asistent
Pe
rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 8 alin. (3) din Legea nr.
64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului,
exceptie ridicată de Ioan Brezan în Dosarul nr. 655/C/2005 al Curtii de Apel
Oradea – Sectia comercială si de contencios administrativ si fiscal.
La
apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a
fost legal îndeplinită.
Cauza
fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public solicită
respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată, întrucât,
potrivit art. 126 alin. (2) din Constitutie, legiuitorul poate institui reguli
speciale de procedură în considerarea unor situatii deosebite.
CURTEA,
având
în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin
Încheierea din 1 septembrie 2005, pronuntată în Dosarul nr. 655/C/2005, Curtea
de Apel Oradea – Sectia comercială si de contencios administrativ si fiscal a
sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 8 alin. (3) din Legea nr.
64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului. Exceptia
a fost ridicată de Ioan Brezan într-o cauză comercială având ca obiect
solutionarea contestatiei în anulare introduse de autorul exceptiei împotriva
unei decizii a Curtii de Apel Oradea, decizie prin care a fost anulat ca
netimbrat recursul declarat de autorul exceptiei împotriva unei sentinte a
judecătorului-sindic.
În
motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile legale criticate
încalcă dreptul la un proces echitabil prin aceea că afisarea citatiei la
sediul instantei poate prejudicia partea astfel citată, care poate fi pusă în
situatia de a nu lua act de existenta litigiului atunci când nu locuieste în
tară ori în orasul în care se află instanta de judecată si totodată prin faptul
că partea nu are posibilitatea de a fi informată din timp cu privire la
existenta unui litigiu pentru a se apăra si a beneficia de garantiile unui
proces echitabil.
Curtea
de Apel Oradea – Sectia comercială si de contencios administrativ si fiscal si-a exprimat opinia în sensul
că exceptia de neconstitutionalitate este întemeiată, întrucât, chiar dacă în
materia Legii nr.
64/1995 cererile sunt urgente si trebuie solutionate cu celeritate,
dispozitiile privind citarea părtilor în recurs prin publicitate aduc atingere
dreptului la un proces echitabil si dreptului la apărare, partea neavând posibilitatea de a fi informată din timp
cu privire la termenul stabilit pentru solutionarea recursului, pentru a-si
pregăti apărarea.
Potrivit
dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si
exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
Guvernul
apreciază că
exceptia este neîntemeiată, întrucât legiuitorul, în considerarea unor situatii
deosebite, cum ar fi necesitatea solutionării rapide a cauzelor si evitarea
devalorizării bunurilor din patrimoniul debitorului, poate institui norme
speciale de procedură, iar, potrivit Legii nr.
64/1995, comunicarea sau notificarea oricărui alt act de procedură se
realizează tot în modalitătile si conditiile stabilite de Codul de procedură civilă,
doar în cazurile de exceptie, expres prevăzute de lege, citarea urmând a se
face prin publicitate.
Avocatul
Poporului consideră
că dispozitiile legale criticate sunt constitutionale, întrucât specificul
domeniului supus reglementării, si anume procedura reorganizării judiciare si a
falimentului, a impus adoptarea unor solutii diferite fată de cele din dreptul
comun, unele dintre acestea fiind stabilirea curtii de apel ca instantă de
recurs, modul de citare a părtilor si actele care interesează solutionarea
recursului pentru hotărârile date de judecătorulsindic ca urmare a îndeplinirii
principalelor sale atributii.
Presedintii
celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei
de neconstitutionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând
încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului
Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului,
dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si
Legea nr.
47/1992, retine următoarele:
Curtea
Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor
art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29
din Legea nr.
47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
Obiectul
exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 8 alin. (3)
din Legea nr.
64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului, republicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004,
având următorul continut:
“Recursul
va fi judecat de completuri specializate, în termen de 30 de zile de la
înregistrarea dosarului la curtea de apel. Citarea părtilor se face prin
publicitate. În vederea solutionări
recursului, se trimit la curtea de apel în copie certificată, sub
semnătura grefierului-sef al tribunalului, numai actele care interesează
rezolvarea recursului.“
Autorul
exceptiei consideră că dispozitiile legale atacate contravin art. 21 alin. (3),
privind dreptul la un proces echitabil, si art. 24, referitoare la dreptul la
apărare, din Constitutie, precum si art. 6 paragraful 1, privind dreptul la un
proces echitabil, din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a
libertătilor fundamentale.
Analizând
exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea retine că modalitatea
citării prin publicitate, în cadrul recursului din materia Legii nr.
64/1995, prevăzută de dispozitiile legale criticate, constituie o normă
derogatorie de la dispozitiile art. 85–100 din Codul de procedură civilă,
conform cărora citarea părtilor se face la domiciliul sau resedinta acestora.
Această
normă derogatorie a fost adoptată de legiuitor în virtutea prerogativelor sale
stabilite prin art. 126 alin. (2) din Constitutie, în deplin acord cu toate
celelalte prevederi constitutionale, fiind justificată prin imperativul
celeritătii procedurii reorganizării judiciare si a falimentului. Curtea
constată că prin acest mod de reglementare a citării în recurs procesul nu
devine inechitabil, asa cum fără temei sustine autorul exceptiei, întrucât
regula procedurală se aplică în egală măsură tuturor părtilor si nici nu se
nesocoteste dreptul la apărare, deoarece procesul aflându-se în calea de atac,
iar nu la prima instantă, părtile au cunostintă de existenta lui si, pe cale de
consecintă, au posibilitatea de a se informa asupra stadiului procedurii. Prin
urmare, sustinerile autorului, potrivit cărora dispozitiile legale criticate îl
împiedică să ia cunostintă de existenta litigiului, sunt nefondate.
Pentru
considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin.
(4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si
al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA
CONSTITUTIONALĂ
În
numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 alin. (3) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului, exceptie ridicată de Ioan Brezan în Dosarul nr. 655/C/2005 al Curtii de Apel Oradea – Sectia comercială si de contencios administrativ si fiscal.
Definitivă
si general obligatorie.
Pronuntată
în sedinta publică din data de 10 ianuarie 2006.
PRESEDINTELE
CURTII CONSTITUTIONALE,
prof.
univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ioana
Marilena Chiorean
MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR
SI TURISMULUI
pentru aprobarea
Normei metodologice de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 577/1997 privind
pietruirea, reabilitarea si/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate
si alimentarea cu apă a satelor, republicată, astfel cum a fost modificată si
completată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.256/2005
În
temeiul art. II din Hotărârea Guvernului nr.
1.256/2005 privind modificarea si completarea Hotărârii Guvernului nr.
577/1997 pentru aprobarea Programului privind pietruirea drumurilor
comunale, alimentarea cu apă a satelor, conectarea satelor la reteaua de
electrificare si la retelele telefonice si al art. 5 alin. (4) din Hotărârea
Guvernului nr.
412/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor,
Constructiilor si Turismului, cu modificările si completările ulterioare,
ministrul
transporturilor, constructiilor si turismului emite următorul ordin:
Art.
1. – Se aprobă Norma metodologică de aplicare a Hotărârii Guvernului nr.
577/1997 privind pietruirea, reabilitarea si/sau asfaltarea drumurilor de
interes local clasate si alimentarea cu apă a satelor, republicată, prevăzută
în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art.
2. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art.
3. – La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Normele metodologice
ale ministrului lucrărilor publice si amenajării teritoriului nr.
1.270/1999 de aplicare a Hotărârii Guvernului nr.
577/1997 pentru aprobarea Programului privind pietruirea drumurilor
comunale, alimentarea cu apă a satelor, conectarea la reteaua de electrificare
si la retelele telefonice, astfel cum a fost modificată prin Hotărârea
Guvernului nr.
211/1999, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 290 din
23 iunie 1999.
Art.
4. – Directia generală achizitii în lucrări publice si infrastructură rurală va
duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Ministrul
transporturilor, constructiilor si turismului,
Gheorghe
Dobre
Bucuresti, 21 decembrie 2005.
Nr. 2.217.
ANEXĂ
NORMĂ
METODOLOGICĂ
de
aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 577/1997 privind pietruirea, reabilitarea
si/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate si alimentarea cu apă a
satelor, republicată, astfel cum a fost modificată si completată prin Hotărârea
Guvernului nr. 1.256/2005
CAPITOLUL
I
Art.
1. – (1) Programul privind pietruirea, reabilitarea si/sau asfaltarea
drumurilor de interes local clasate si alimentarea cu apă a satelor, denumit în
continuare Program, reprezintă sprijinul acordat de statul român pentru
echiparea comunelor si satelor din componenta acestora cu lucrări de
infrastructură rutieră si edilitară, prin continuarea si extinderea
Programului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 577/1997,
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 24 iunie
1999, astfel cum a fost modificată si completată prin Hotărârea Guvernului nr.
1.256/2005.
(2)
Programul este compus din:
a)
subprogramul privind pietruirea, reabilitarea si/sau asfaltarea drumurilor de
interes local clasate, prevăzut în anexa nr. 1;
b)
subprogramul privind alimentarea cu apă a satelor, prevăzut în anexa nr. 2.
Art.
2. – (1) Fondurile alocate de la bugetul de stat pentru finantarea Programului
se cuprind si se derulează prin bugetul Ministerului Transporturilor,
Constructiilor si Turismului.
(2)
În completarea fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru realizarea
lucrărilor prevăzute în cadrul Programului vor fi utilizate si solutii
alternative de finantare, cum ar fi: alocatii de la bugetul local, alte surse
atrase (contributia populatiei, sponsorizări etc.), precum si, după caz,
credite interne, credite externe rambursabile sau nerambursabile.
(3)
Contributia populatiei la realizarea obiectivelor prevăzute în Program este
benevolă, sub formă de participare în muncă sau în bani, si este stabilită de
consiliile locale, prin consultarea colectivitătilor locale.
Art.
3. – (1) Consiliile locale au obligatia de a aduce la cunostintă locuitorilor
comunei/satului prevederile Programului, proiectele înscrise în acesta, etapele
de realizare, costurile estimative si să solicite sprijinul acestora pentru
îndeplinirea lui.
(2)
Selectia proiectelor care fac obiectul finantării Programului se va face de
către consiliile judetene si consiliile locale, în baza unor criterii stabilite
de aceste autorităti, având în vedere, în principal, zonele cu
disfunctionalităti mari în alimentarea cu apă potabilă, comunele cu potential
economico-turistic, precum si asigurarea conditiilor minimale de infrastructură
rurală în comunitătile sărace.
(3)
Promovarea de noi proiecte va urmări posibilitatea asigurării surselor de
finantare, avându-se în vedere cu prioritate finalizarea celor începute,
alinierea solutiilor tehnice la standardele europene implementate în România,
cu prevederea solutiilor economice în proiectare, executie si întretinere.
(4)
Programele anuale vor viza corelarea cu termenele de punere în functiune a
obiectivelor promovate prin procedurile de achizitie publică si a cuantumului
posibil de asigurat în finantarea executiei acestora.
(5)
Consiliile locale, ca autorităti deliberative, si primarii, ca autorităti
executive, răspund de realizarea prevederilor Programului în interesul
colectivitătii locale respective.
(6)
Consiliile judetene, în baza atributiilor lor, sprijină si coordonează
activitatea consiliilor locale în fundamentarea proiectelor, asigură asistenta
juridică si tehnică de specialitate necesară si monitorizează executarea
lucrărilor în calitatea lor de ordonator de credite, în conformitate cu Legea nr.
500/2002 privind finantele publice, cu modificările si completările
ulterioare.
(7)
Consiliile locale sunt titulari de contracte pentru obiectivele din
administrarea acestora.
Art.
4. – Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului coordonează
realizarea Programului, fundamentează, împreună cu consiliile judetene,
necesarul anual de fonduri de la bugetul de stat si urmăreste, prin organele
sale, realizarea Programului, în conformitate cu Legea nr.
500/2002, cu modificările si completările ulterioare.
CAPITOLUL
II
Subprogramul
privind pietruirea, reabilitarea si/sau asfaltarea drumurilor de interes local
clasate
Art.
5. – (1) Prin drumuri de interes local, în contextul finantării subprogramului
privind pietruirea, reabilitarea si/sau asfaltarea drumurilor de interes local
clasate, sunt avute în vedere drumurile comunale si drumurile de interes
judetean. Fac obiectul Programului drumurile judetene care asigură legătura
dintre comune, sectoarele de drumuri judetene situate în intravilanul
localitătilor rurale, între resedintele de comună cu orase, municipii, după
caz, obiective economico-turistice.
(2)
Subprogramul are în vedere si străzile principale din interiorul comunelor, în
functie de importanta lor.
Art.
6. – (1) Categoriile de lucrări care pot fi finantate în cadrul subprogramului
prevăzut în anexa nr. 1 sunt:
a)
pietruiri de drumuri de interes local de pământ;
b)
îmbrăcăminti bituminoase pe drumurile de interes local de pământ sau pietruite;
c)
refacerea îmbrăcămintei drumurilor de interes local pietruite, asfaltate sau cu
îmbrăcăminti bituminoase, degradate.
(2)
De asemenea, pot fi finantate următoarele lucrări:
a)
corectia elementelor geometrice – profiluri transversale si longitudinale,
curbe, supraînăltări etc.;
b)
amenajarea acostamentelor;
c)
amenajarea intersectiilor cu alte drumuri, inclusiv cu cele de exploatare sau
vicinale, prin îmbrăcăminte din macadam sau balast pe o lungime de 50 m;
d)
executia de santuri de colectare si dirijare a apelor pluviale;
e)
constructia de podete si poduri, ziduri de sprijin si consolidări de taluzuri,
acolo unde situatia o impune.
Art.
7. – (1) Pentru a se evita scoaterea terenurilor din circuitul agricol sau
silvic se vor respecta, pe cât posibil, traseul actual, lătimea carosabilului
si ampriza existentă.
(2)
Lucrările noi sau de reabilitare se vor realiza pe bază de proiect tehnic, iar
încredintarea atât a elaborării documentatiei tehnico-economice, cât si a
contractelor de executie a lucrărilor se va face prin contract de achizitie
publică, atribuit în conformitate cu prevederile legale în vigoare privind
achizitiile publice.
(3)
Proiectele tehnice, indiferent de administratorul drumului, se aprobă de ordonatorul
de credite, conform competentelor stabilite prin Legea nr.
500/2002, cu modificările si completările ulterioare.
(4)
Se vor urmări implementarea si extinderea aplicării, în cadrul unor
programe-pilot de proiectare, executie si urmărire a comportării în exploatare,
a unor solutii constructive, materiale si/sau tehnologii noi, prin realizarea
de prototipuri si experimentări in situ.
Art.
8. – În intravilan, accesul din drumul comunal sau judetean către gospodăriile
riveranilor se va realiza prin grija si pe cheltuiala fiecărui proprietar.
Pentru o rezolvare unitară, primăriile, sub coordonarea directiei de
specialitate din cadrul consiliului judetean, vor elabora detalii-tip de
amenajare a accesului, obligatorii pentru fiecare locuitor riveran drumului.
Art.
9. – În situatia în care un drum comunal este administrat pe tronsoane de către
mai multe consilii locale, iar Programul prevede pietruirea, reabilitarea si/sau
asfaltarea integrală a acestuia, atributiile fiecărei primării se vor stabili
pe bază de protocol, cu avizul consiliului judetean. În protocol va fi desemnat
consiliul local care răspunde de realizarea unitară a proiectului. Proiectul
tehnic va fi aprobat prin ordin comun al consiliilor locale care administrează
tronsoanele de drum si va fi avizat conform legii.
Art.
10. – Podurile noi de pe tronsoanele de drumuri comunale si judetene care
urmează a fi pietruite, reabilitate si/sau asfaltate sunt investitii publice si
se realizează în conformitate cu reglementările în domeniu. Consiliile judetene
si locale vor urmări ca podurile noi să se realizeze corelat cu lucrările de
bază. În mod similar se va proceda si cu reparatiile podurilor existente.
Art.
11. – Autoritătile locale vor avea în vedere asigurarea unor proiecte economice
în conformitate cu normativele si standardele de proiectare în vigoare. Temele
de proiectare vor face precizări cu privire la respectarea parametrilor tehnici
impusi de aceste normative.
Art.
12. – (1) Autoritătile locale vor asigura realizarea activitătilor de
întretinere a drumurilor de interes local (judetene, comunale, vicinale,
străzi) pietruite, reabilitate si/sau asfaltate, care constau, în principal,
din:
a)
întretinerea platformei drumului: nivelarea, astuparea gropilor, refacerea
stratului de balast sau de macadam etc.;
b)
asigurarea scurgerii apelor din zona drumului;
c)
întretinerea si curătarea santurilor, rigolelor si drenurilor;
d)
întretinerea zidurilor de sprijin;
e)
întretinerea semnalizării verticale;
f)
repararea prin plombare a degradărilor, fisurilor;
g)
tratamente de suprafată.
(2)
Lucrările de întretinere se vor efectua în conformitate cu normativele privind
întretinerea si repararea drumurilor publice în vigoare.
CAPITOLUL
III
Subprogramul
privind alimentarea cu apă a satelor
Art. 13. – (1) Subprogramul privind alimentarea cu apă a satelor asigură introducerea sistemelor centralizate de alimentare cu apă si are în vedere asigurarea alimentării cu apă în circa 30% din localitătile care nu dispun de sisteme centralizate de alimentare cu apă, prin:
a)
finalizarea obiectivelor de investitii aflate în prezent în executie (inclusiv
a celor puse în functiune partial);
b)
începerea de noi obiective, pe bază de studii de fezabilitate aprobate, în curs
de aprobare sau în elaborare la data aprobării Programului.
(2)
Alimentările cu apă sunt obiective de investitii publice, iar începerea de noi
obiective se va face esalonat, în functie de priorităti.
Art.
14. – (1) Elaborarea documentatiilor tehnicoeconomice, respectiv studiile de
fezabilitate si proiectele tehnice de executie, si încredintarea executiei
lucrărilor se vor face cu respectarea prevederilor legale în vigoare privind
achizitiile publice.
(2)
Aprobarea documentatiilor tehnico-economice se va face cu respectarea Legii nr.
500/2002, cu modificările si completările ulterioare, în contextul avizării
studiilor de fezabilitate conform reglementărilor în vigoare.
(3)
Studiile de fezabilitate aferente obiectivelor noi de alimentare cu apă vor
adopta solutii compatibile cu reglementările de mediu din România, adaptate
si/sau armonizate cu cele ale Uniunii Europene în domeniu, avându-se în vedere,
în perspectivă, si realizarea investitiilor care vor fi demarate în cadrul
Programului national de constructie a retelei de canalizare si de realizare a
statiilor de epurare în localitătile rurale.
Art.
15. – Stabilirea prioritătilor pentru obiectivele de investitii noi va avea în
vedere rezolvarea zonelor cu disfunctionalităti mari în asigurarea cu apă
potabilă, localitătile cu potential economic existent sau de perspectivă si
comunitătile sărace, în acord cu prevederile Planului de amenajare a
teritoriului national aprobat, sectiunea a II-a “Apă“: zone cuprinzând
localităti rurale, cu resurse limitate de apă, care reclamă realizarea unor
lucrări prioritare de alimentare cu apă în sistem centralizat.
Art.
16. – (1) În cadrul procesului de analiză, adoptare a deciziilor si stabilire a
solutiilor, factorii implicati în procesul de implementare a investitiilor de
alimentare cu apă potabilă în mediul rural trebuie să aibă în vedere promovarea
unor variante cât mai simple si economice, determinate si de tipul surselor de
apă – de adâncime sau de suprafată.
(2)
La realizarea lucrărilor va fi prevăzută utilizarea exclusivă a materialelor
agrementate, conform reglementărilor nationale si pe baza standardelor
nationale armonizate cu legislatia si exigentele Uniunii Europene în domeniu.
(3)
Nu se vor realiza sisteme centralizate de alimentare cu apă în situatiile în
care sunt posibile adâncirea, amenajarea, curătarea si dezinfectarea fântânilor
existente, dacă pânza de apă freatică este situată la mică adâncime, iar
parametrii de calitate ai apei se încadrează în limitele admise.
(4)
După caz, poate fi avută în vedere si construirea de puturi forate de mică
adâncime dotate cu pompe submersibile, conductă de refulare, statie de
clorinare, rezervor si retea de distributie locală sau ramificată.
(5)
Autoritătile locale vor initia si vor efectua o campanie de educare a
populatiei pentru a gospodări rational resursele de apă existente, de
constientizare a populatiei în ceea ce priveste importanta lucrărilor având ca
obiect apa si mobilizarea cetătenilor în lupta împotriva poluării resurselor de
apă, în conformitate cu legislatia europeană.
(6)
Autoritătile locale vor elabora o metodologie simplificată privind
posibilitătile locuitorilor de bransare la reteaua de distributie a apei
potabile, cu costuri minime privind autorizatia de construire si a lucrărilor
de executie.
CAPITOLUL
IV
Atributii
si responsabilităti în coordonarea Programului
Art.
17. – Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, prin directia
de specialitate, coordonează realizarea Programului, scop în care:
a)
fundamentează, împreună cu consiliile judetene, necesarul anual de fonduri din
sume de la bugetul de stat către bugetele locale, în conformitate cu
prioritătile comunitătilor locale, distinct pe obiective si/sau localităti, pe
subprograme si pe surse de finantare, în conditiile legii;
b)
prezintă si sustine la Ministerul Finantelor Publice necesarul anual de fonduri
din sume de la bugetul de stat, în limita valorică posibil de mobilizat cu
această destinatie, ca anexă la proiectul legii anuale de aprobare a bugetului
de stat;
c)
sprijină, printr-o îndrumare metodologică unitară si coerentă, elaborarea de
către consiliile judetene si consiliile locale a programelor proprii, asigură
controlul respectării prevederilor programului aprobat si a prioritătilor
prevăzute;
d)
participă, prin reprezentanti specialisti, în comisiile de evaluare a ofertelor
în cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de proiectare si/sau executie
pentru obiectivele din Program;
e)
urmăreste aplicarea Programului prin organizarea periodică de analize asupra
modului de derulare a acestuia si initiază, împreună cu consiliile judetene
implicate, măsuri pentru eliminarea disfunctionalitătilor apărute;
f)
participă, prin reprezentanti specialisti, la activitătile comisiilor de
receptie la terminarea lucrărilor si finală, pentru obiectivele din Program.
Art.
18. – (1) Fundamentarea necesarului anual de fonduri se stabileste pe
subprograme si obiective de către consiliile judetene, împreună cu consiliile
locale, pe baza listelor cuprinzând propunerile de obiective, pentru a fi
prevăzute în programul anual, si a prioritătilor justificate de către
autoritătile locale, si se prezintă Ministerului Transporturilor,
Constructiilor si Turismului.
(2)
Necesarul de fonduri va fi fundamentat astfel:
a)
pentru lucrările în continuare, în functie de realizările valorice la zi,
restul de executat actualizat pe baza indicilor de inflatie prognozati la data
de 1 ianuarie a anului pentru care se stabileste necesarul, stadiul fizic al
executiei si termenul de punere în functiune contractat;
b)
pentru obiectivele noi, în functie de stadiul pregătirii si aprobării
documentatiei de executie si de posibilitătile de asigurare cu fonduri,
avându-se în vedere necesitatea ca în primul an de executie să fie asigurate
fonduri, pentru minimum 40% din valoarea lucrării.
(3)
Necesarul va fi stabilit la termenele prevăzute pentru elaborarea bugetului de
stat prin Legea nr.
500/2002, cu modificările si completările ulterioare, si va fi defalcat pe
surse de finantare, si anume:
a) sume de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului;
b)
credite interne;
c)
credite externe, rambursabile sau nerambursabile;
d)
alocatii din bugetul local si din alte surse atrase,
cum
ar fi contributia populatiei, sponsorizări etc.
(4)
Fiecare consiliu local are obligatia de a identifica si de a propune si alte
surse de finantare, altele decât cele exemplificate la alineatul precedent, sau
altele care să sprijine bugetul de stat si care să contribuie la urgentarea
realizării lucrărilor.
Art.
19. – Finantarea Programului:
(1)
Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului analizează si verifică
propunerile prezentate de consiliile judetene si încadrarea acestora în Program
si stabileste distinct creditele bugetare ce urmează să fie cuprinse în
proiectul bugetului propriu.
(2)
După intrarea în vigoare a legii anuale a bugetului de stat, Ministerul
Transporturilor, Constructiilor si Turismului repartizează pe consilii
judetene, în functie de stadiul lucrărilor si de prioritătile locale, suma
anuală aprobată pentru derularea Programului, pe care o comunică acestora,
defalcată pe subprograme.
(3)
Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului analizează si avizează
listele cu propunerile de finantare primite de la consiliile judetene si
elaborate în conformitate cu modelul prevăzut în anexa nr. 3, după care
întocmeste si transmite acestora, pe subprograme, listele anuale de finantare,
aprobate de conducerea ministerului după acelasi model prevăzut în anexa nr. 3.
(4)
Consiliile judetene încheie conventii cu consiliile locale pentru alocarea
către acestea a sumelor de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului
Transporturilor, Constructiilor si Turismului, pentru finantarea proiectării si
executiei lucrărilor înscrise în Program.
Art.
20. – (1) Lunar, consiliile judetene vor transmite directiei coordonatoare a
Programului din cadrul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si
Turismului, până la data de 5 a lunii următoare celei expirate, situatia
privind derularea Programului pe anul în curs, în conformitate cu modelul
prevăzut în anexa nr. 4, precum si extrasul de cont la zi.
(2)
Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului verifică solicitările
de finantare înscrise de către consiliile judetene, potrivit modelului cuprins
în anexa nr. 4, după care întocmeste si transmite acestora, pe subprograme,
listele lunare de finantare, aprobate de conducerea ministerului după acelasi
model prevăzut în anexa nr. 4, si le virează acestora, lunar, sumele
solicitate, cu ordin de plată tip trezorerie, în conturile consiliilor
judetene, deschise la unitătile Trezoreriei Statului, în limita plafoanelor
anuale aprobate. Pentru o derulare mai eficientă a Programului consiliile
judetene vor deschide conturi separate pentru finantarea subprogramului privind
pietruirea, reabilitarea si/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate
si a subprogramului privind alimentarea cu apă a satelor.
(3)
Situatiile de lucrări lunare, întocmite de către executanti în vederea
decontării, vor fi verificate si însusite de inspectori de specialitate
autorizati, primari, reprezentanti autorizati ai consiliilor judetene, si vor
fi vizate, din punctul de vedere al calitătii lucrărilor executate, de către
reprezentantii inspectoratului de stat în constructii teritorial.
(4)
Consiliile judetene, pe baza conventiilor încheiate cu consiliile locale si în
urma verificării situatiilor de lucrări, virează lunar, din contul mentionat
mai sus, sumele respective în conturile deschise, pe subprograme, la trezorerie
de către consiliile locale beneficiare de lucrări.
(5)
În conturile deschise de către consiliile judetene la unitătile Trezoreriei
Statului pentru finantarea Programului se vor retine numai sumele repartizate
pentru obiectivele nominalizate să fie finantate de către acestea.
Art.
21. – (1) Aceste venituri se vor evidentia în bugetele locale si se vor utiliza
pentru realizarea unor cheltuieli curente si de capital din competenta de
finantare a autoritătilor administratiei publice locale pentru finantarea
Programului.
(2)
Consiliile judetene si consiliile locale răspund, în conditiile legii, de
utilizarea sumelor primite pentru realizarea obiectivelor cuprinse în listele
aprobate în acest scop.
(3)
Consiliile judetene asigură evidenta primirii si utilizării fondurilor în
conturile deschise pe seama acestora la unitătile Trezoreriei Statului.
(4)
La finele anului de plan, consiliile judetene vor justifica Ministerului
Transporturilor, Constructiilor si Turismului sumele primite, potrivit
modelului de decont prevăzut în anexa nr. 5, care se va transmite până la data
de 20 ianuarie a anului următor celui expirat.
(5)
În scopul îmbunătătirii monitorizării derulării Programului si a rezultatelor
acesteia, trimestrial, până la data de 15 a lunii următoare trimestrului
expirat, consiliile judetene vor transmite la Ministerul Transporturilor,
Constructiilor si Turismului o informare care va cuprinde datele mentionate în
anexa nr. 6.
Art.
22. – (1) La terminarea lucrărilor, consiliile judetene vor transmite
Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului copii de pe
procesele-verbale de receptie la terminarea lucrărilor, iar după expirarea
duratei garantiei de bună executie, si procesele-verbale de receptie finală.
(2)
Înainte de desfăsurarea activitătilor de receptie a lucrărilor, consiliile
judetene vor adresa, în scris, Ministerului Transporturilor, Constructiilor si
Turismului invitatii pentru participarea unui reprezentant al acestuia.
(3)
Consiliile judetene si consiliile locale au obligatia de a înregistra în
contabilitatea proprie operatiunile legate de primirea si utilizarea fondurilor
alocate de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului.
(4)
Primirea si utilizarea fondurilor se reflectă în executia bugetară a
consiliului judetean sau local, după caz, iar sumele neutilizate la sfârsitul
anului se restituie în contul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si
Turismului, până la data de 20 ianuarie a anului următor celui expirat.
Art.
23. – Anexele nr. 1–6*) fac parte integrantă din prezenta normă metodologică.
ANEXE
la norma metodologică
PROGRAMUL
privind
pietruirea, reabilitarea si/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate
si alimentarea cu apă a satelor
Subprogramul privind pietruirea, reabilitarea si/sau asfaltarea
drumurilor de interes local clasate
