MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI
P A R T E A I
Anul 174 (XVIII) - Nr. 122 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Miercuri, 8 februarie 2006
SUMAR
DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE
Decizia nr. 4 din 10 ianuarie 2006
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 48 alin.
(1), coroborate cu anexa nr. 1 pct. B si anexa nr. 2 pct. C din Legea nr.
41/1994 privind organizarea si functionarea Societătii Române de Radiodifuziune
si Societătii Române de Televiziune
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI
PUBLICE CENTRALE
1.366/2005. – Ordin al ministrului
agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale pentru aprobarea Regulilor si
normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării, controlul si
certificarea calitătii si/sau comercializarea semintelor de legume*)
410/C.– Ordin al ministrului
justitiei pentru aprobarea Regulamentului privind examenul de capacitate al
personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor si procurorilor
din cadrul Ministerului Justitiei si Institutului National de Criminologie
455/C.– Ordin al ministrului
justitiei pentru aprobarea modelului cererii de înregistrare în registrul
comertului si al declaratiilor pe propria răspundere privind autorizarea
functionării
*) Ordinul nr. 1.366/2005 se publică ulterior în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 122 bis în afara abonamentului, care se poate
achizitiona de la Centrul pentru relatii cu publicul al Regiei Autonome
“Monitorul Oficial“, Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.
DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
din 10 ianuarie 2006
referitoare
la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 48 alin. (1),
coroborate cu anexa nr. 1 pct. B si anexa nr. 2 pct. C din Legea nr. 41/1994
privind organizarea si functionarea Societătii Române de Radiodifuziune si
Societătii Române de Televiziune
Ioan Vida – presedinte
Nicolae Cochinescu – judecător
Aspazia Cojocaru – judecător
Constantin Doldur – judecător
Kozsokár Gábor – judecător
Acsinte Gaspar – judecător
Petre Ninosu – judecător
Ion Predescu – judecător
Florentina Baltă – procuror
Mihaela Senia Costinescu – magistrat-asistent
Pe rol se află solutionarea exceptiei de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 48 alin. (1), coroborate cu anexa
nr. 1 pct. B si anexa nr. 2 pct. C din Legea nr.
41/1994 privind organizarea si functionarea Societătii Române de
Radiodifuziune si Societătii Române de Televiziune, exceptie ridicată de
Societatea Română de Televiziune – Studioul Teritorial Cluj în Dosarul nr.
2.848/2005 al Curtii de Apel Cluj – Sectia civilă, de muncă si asigurări
sociale, pentru minori si familie.
La apelul nominal, se prezintă autorul exceptiei, prin
consilierii juridici Remus Codreanu si Monica Purcaru, lipsind
celelalte părti, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantii autorului exceptiei sustin temeinicia
criticii de neconstitutionalitate, arătând că textul de lege criticat aduce
atingere principiului autonomiei serviciilor publice de radio si de televiziune
si principiului egalitătii de tratament juridic aplicabil celor două institutii
publice.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca inadmisibilă, întrucât
vizează exclusiv aspecte de interpretare si aplicare a legii.
CURTEA ,
având în vedere actele si lucrările dosarului, retine
următoarele:
Prin Decizia civilă nr. 1.565 din 16 iunie 2005,
pronuntată în Dosarul nr. 2.848/2005, Curtea de Apel Cluj – Sectia civilă, de
muncă si asigurări sociale, pentru minori si familie a sesizat Curtea
Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 48
alin. (1), coroborate cu anexa nr. 1 pct. B si anexa nr. 2 pct. C din Legea nr.
41/1994, exceptie ridicată de Societatea Română de Televiziune –
Studioul Teritorial Cluj.
În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul
arată că dispozitiile criticate sunt neconstitutionale, întrucât instituie un
drept exclusiv de administrare în patrimoniul Studioului de Radiodifuziune Cluj
asupra imobilului pe care, în prealabil, acesta îl administra în comun cu
Studioul Teritorial de Televiziune Cluj si care constituie sediu comun de
desfăsurare a activitătii, fapt ce contravine principiului constitutional al
autonomiei celor două servicii publice si principiului egalitătii de tratament
între Societatea Română de Radiodifuziune si Societatea Română de Televiziune.
Curtea de Apel Cluj – Sectia civilă, de muncă si
asigurări sociale, pentru minori si familie apreciază că dispozitiilor art.
48 alin. (1), coroborate cu anexa nr. 1 pct. B si anexa nr. 2 pct. C din Legea nr.
41/1994, încalcă prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutie, întrucât
cele două institutii publice se află în situatii analoage, însă, le este
aplicat un tratament juridic diferit, prin faptul că imobilul în care ambele
institutii îsi desfăsoară activitatea si din care folosesc spatii determinate a
fost dat în administrarea exclusivă a Societătii Române de Radiodifuziune.
În ceea ce priveste încălcarea dispozitiilor art. 31
alin. (5) si ale art. 136 alin. (4) din Constitutie, instanta apreciază că, pe
de o parte, lipsirea de folosintă a părtii de clădire nu duce la
imposibilitatea desfăsurării, în mod autonom, a activitătii de utilitate
publică si, pe de altă parte, nu poate fi pusă în discutie posibilitatea
legiuitorului ca, prin lege organică, să instituie dreptul de administrare a
institutiilor publice asupra unui bun proprietate publică.
În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si
formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.
Guvernul arată că, întrucât motivele
invocate în sustinerea exceptiei se referă la modul de interpretare si aplicare
a legii, textul criticat nu poate face obiectul controlului de
constitutionalitate, sub acest aspect exceptia fiind inadmisibilă.
Avocatul Poporului consideră că dispozitiile legale
criticate nu încalcă nici o prevedere a Legii fundamentale, astfel încât
exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. Pe de altă parte, în
contextul sesizării Curtii Constitutionale printr-o decizie, se consideră
învestirea ca fiind nelegală.
Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au
comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de
neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând decizia de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului
si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile
părtii prezente si concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate,
raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr.
47/1992, retine următoarele:
Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2) si ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl
constituie dispozitiile art. 48 alin. (1), coroborate cu anexa nr. 1 pct. B si
anexa nr. 2 pct. C din Legea nr.
41/1994 privind organizarea si functionarea Societătii Române de
Radiodifuziune si Societătii Române de Televiziune, republicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 27 decembrie 1999, dispozitii care
au următorul continut: “Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezenta
lege.“ La anexa nr. 1 pct. B si la anexa nr. 2 pct. C sunt prevăzute datele
de identificare a imobilelor pe care le detin în municipiul Cluj-Napoca
Societatea Română de Radiodifuziune, respectiv Societatea Română de
Televiziune.
Autorul exceptiei sustine că dispozitiile legale
criticate încalcă prevederile constitutionale cuprinse în art. 16 alin. (1),
referitoare la egalitatea în drepturi, art. 31 alin. (5), privind autonomia
serviciilor publice de radio si de televiziune, si în art. 136 alin. (4),
referitor la bunurile proprietate publică.
1. Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea
retine că, în aplicarea dispozitiei constitutionale a art. 146 lit. d), art. 29
alin. (4) teza întâi din Legea nr.
47/1992 prevede că “Sesizarea Curtii Constitutionale se dispune de către
instanta în fata căreia s-a ridicat exceptia de neconstitutionalitate, printr-o
încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părtilor, opinia instantei
asupra exceptiei, si va fi însotită de dovezile depuse de părti“. Prin
urmare, potrivit prevederilor mentionate, pentru a fi legal învestită, Curtea
Constitutională trebuie sesizată printr-o încheiere a instantei judecătoresti.
În prezenta cauză, exceptia de neconstitutionalitate a
fost ridicată în fata Tribunalului Cluj – Sectia civilă, care, printr-o
încheiere motivată, a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curtii
Constitutionale. Împotriva acestei încheieri autorul exceptiei a formulat
recurs la Curtea de Apel Cluj – Sectia civilă, de muncă si asigurări sociale,
pentru minori si familie, instantă care, prin Decizia civilă nr. 1.565/2005, a
admis calea de atac si a modificat încheierea tribunalului în sensul sesizării
Curtii Constitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate.
Într-o atare situatie, Curtea constată că decizia
pronuntată de Curtea de Apel Cluj nu a solutionat fondul cauzei (rectificarea
unor cărti funciare), împrejurare ce ar fi făcut inutil controlul de
constitutionalitate a prevederilor criticate, ci numai problema admisibilitătii
exceptiei de neconstitutionalitate. Asa fiind, desi sesizarea nu s-a realizat
printr-o încheiere, pentru a se evita tergiversarea solutionării litigiului
dintre părti, deci pentru înfăptuirea cu celeritate a actului de justitie,
Curtea Constitutională retine spre judecare exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 48 alin. (1), coroborate cu anexa nr. 1 pct. B si anexa nr.
2 pct. C din Legea nr.
41/1994.
2. Analizând critica de neconstitutionalitate, Curtea
constată că, potrivit art. 37 alin. (2) din Legea nr.
41/1994, “Clădirile, spatiile si terenurile proprietate de stat, care
sunt în prezent utilizate de Radiodifuziune, Televiziune si studiourile
teritoriale, precum si alte bunuri aflate în folosintă, cu titlu legal,
prevăzute în anexele nr. 1 si 2, trec în folosinta si în administrarea
Societătii Române de Radiodifuziune sau, după caz, ale Societătii Române de
Televiziune“. În aplicarea acestor dispozitii, prevederile legale deduse
controlului consacră apartenenta la lege a anexelor – art. 48 alin. (1) – si
datele de identificare a imobilelor date în folosinta si administrarea
Societătii Române de Radiodifuziune – anexa nr. 1 pct. B, respectiv Societătii
Române de Televiziune – anexa nr. 2 pct. C.
Curtea observă că pretinsa neconstitutionalitate este
dedusă exclusiv din modul de aplicare a prevederilor legale în cauză,
sustinerile autorului exceptiei demonstrând că, în realitate, obiectul criticii
sale îl constituie această operatiune, pe care Curtea ar urma să o cenzureze.
Or, exercitarea controlului asupra activitătii de aplicare în concret a
normelor legale reprezintă atributul exclusiv al instantelor judecătoresti.
Mai mult, critica adusă de autorul exceptiei nu poate
fi retinută si datorită faptului că neconstitutionalitatea este dedusă din
pretinse lacune ale dispozitiilor supuse controlului. Restabilirea concordantei
dintre lege si Constitutie, într-o atare situatie, ar presupune înlăturarea
lacunei prin completarea reglementării, ceea ce excede competentei Curtii
Constitutionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr.
47/1992, “se pronuntă numai asupra constitutionalitătii actelor cu
privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile
supuse controlului“.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind
inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 48 alin.
(1), coroborate cu anexa nr. 1 pct. B si anexa nr. 2 pct. C din Legea nr.
41/1994 privind organizarea si functionarea Societătii Române de
Radiodifuziune si Societătii Române de Televiziune, exceptie ridicată de
Societatea Română de Televiziune – Studioul Teritorial Cluj în Dosarul nr.
2.848/2005 al Curtii de Apel Cluj – Sectia civilă, de muncă si asigurări
sociale, pentru minori si familie.
Definitivă si general obligatorie.
Pronuntată în sedinta publică din data de 10 ianuarie
2006.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI
PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL
JUSTITIEI
pentru
aprobarea Regulamentului privind examenul de capacitate al personalului de specialitate
juridică asimilat judecătorilor si procurorilor din cadrul Ministerului
Justitiei si Institutului National de Criminologie
Având în vedere
dispozitiile art. 87 alin. (1) din Legea nr.
303/2004 privind statutul procurorilor si judecătorilor, republicată,
în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.
83/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei, cu
modificările si completările ulterioare,
ministrul justitiei emite următorul ordin:
Art. 1. – Se aprobă Regulamentul privind examenul de
capacitate al personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor si
procurorilor din cadrul Ministerului Justitiei si Institutului National de
Criminologie, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. – Directia pentru resurse umane si relatii cu Consiliul Superior al Magistraturii si Institutul National de Criminologie vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 3. – Prezentul ordin se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
Art. 1. – Prezentul regulament se aplică personalului
de specialitate juridică asimilat judecătorilor si procurorilor din aparatul
propriu al Ministerului Justitiei, precum si din cadrul Institutului National
de Criminologie, potrivit dispozitiilor Legii nr.
303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor,
republicată, denumit în continuare personal asimilat.
Art. 2. – (1) Personalul asimilat, încadrat ca stagiar
în cadrul Ministerului Justitiei si Institutului National de Criminologie,
efectuează un stagiu de un an, potrivit legii.
(2) Perioada de stagiu începe din ziua în care
personalul asimilat a fost numit pe post.
Art. 3. – Personalul asimiliat este obligat să
continue pregătirea profesională pe toată durata stagiului.
Art. 4. – (1) Conducerile compartimentelor din cadrul
Ministerului Justitiei, respectiv conducerea Institutului National de
Criminologie, sunt obligate să asigure conditiile optime pentru desfăsurarea
stagiului si pregătirii personalului asimilat stagiar, în scopul însusirii
cunostintelor teoretice si practice specifice activitătii pe care le
desfăsoară.
(2) În acest scop conducerile compartimentelor,
respectiv conducerea Institutului National de Criminologie, vor desemna la
începutul perioadei de stagiu o persoană cu o pregătire profesională temeinică
si experientă, care va coordona pregătirea personalului asimilat stagiar.
(3) În perioada de stagiu personalul asimilat stagiar
are dreptul să efectueze numai lucrările stabilite de conducătorul compartimentului
în care îsi desfăsoară activitatea, respectiv de conducerea Institutului
National de Criminologie.
(4) Lucrările efectuate de personalul asimilat stagiar
sunt vizate de coordonatorul desemnat potrivit alin. (2).
(5) Coordonatorul stagiarului întocmeste la sfârsitul
stagiului un referat de evaluare privind însusirea de către acesta a
cunostintelor practice specifice activitătii desfăsurate în cadrul
compartimentului în care a fost numit.
Art. 5. – (1) Constatările referatelor de evaluare vor
fi consemnate în fisa pentru stagiul de practică a personalului asimilat
stagiar. În această fisă vor fi consemnate, de către compartimentul pentru
resurse umane, si perioadele de întrerupere a stagiului, determinate de:
a) concediile pentru cresterea copilului în vârstă de
până la 2 ani;
b) concediile fără plată;
c) perioada efectuării stagiului militar;
d) perioada studiilor postuniversitare cu scoatere din
activitate, cu precizarea domeniului de specializare;
e) alte întreruperi ale activitătii.
(2) Sunt incluse în perioada de stagiu cursurile de
pregătire profesională organizate de Ministerul Justitiei, Institutul National
al Magistraturii, Institutul National de Criminologie.
(3) Personalul asimilat stagiar are dreptul la
concediu plătit pentru studii de specialitate, ce nu poate depăsi 10 zile,
pentru pregătirea si sustinerea examenului de capacitate.
Art. 6. – (1) După încheierea perioadei de stagiu,
personalul asimilat stagiar este obligat să se prezinte la primul examen de
capacitate.
(2) În cazul în care stagiarul este respins la primul
examen de capacitate, acesta este obligat să se prezinte la următorul examen.
(3) Lipsa nejustificată la examenul de capacitate sau
respingerea candidatului la două examene atrage pierderea calitătii de personal
asimilat stagiar.
(4) Ministrul justitiei, pentru motive temeinice, la
cererea stagiarului, cu avizul conducătorului compartimentului, respectiv al
conducerii Institutului National de Criminologie la care acesta functionează,
poate aproba amânarea examenului de capacitate numai o singură dată.
(5) Personalul asimilat stagiar care, din motive
justificate, nu s-a prezentat la examenul de capacitate poate sustine acest
examen dacă de la încheierea stagiului si până la data fixată pentru examen nu
au trecut mai mult de 2 ani. Dispozitiile alin. (3) se aplică în mod
corespunzător.
(6) După trecerea termenului de 2 ani, persoanele
prevăzute la alin. (5) sunt obligate să efectueze din nou stagiul, potrivit
legii.
Art. 7. – (1) Examenul de capacitate al personalului asimilat stagiar din cadrul Ministerului Justitiei si Institutului National de Criminologie se organizează de către Ministerul Justitiei.
(2) Data, locul si modul de desfăsurare a examenului
de capacitate se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a,
precum si pe site-ul Ministerului Justitiei, cu cel putin 90 de zile înainte de
data stabilită pentru examenul de capacitate.
(3) Tematica si bibliografia vor fi publicate pe
site-ul Ministerului Justitiei cu cel putin 90 de zile înainte de data
stabilită pentru examenul de capacitate.
Art. 8. – (1) Înscrierea la examenul de capacitate se
face în termen de 60 de zile de la publicarea datei examenului.
Ministrul justitiei,
Monica Luisa Macovei
Bucuresti,
25 ianuarie 2006.
Nr.
410/C.
ANEXĂ
REGULAMENT
privind
examenul de capacitate al personalului de specialitate juridică asimilat
judecătorilor si procurorilor din cadrul Ministerului Justitiei si Institutului
National de Criminologie
(2) La înscriere candidatii
primesc cererea tipizată, un exemplar al prezentului regulament, precum si
tematica si bibliografia stabilite pentru examen.
(3) Cererile de înscriere la examenul de capacitate se
depun la compartimentul de resurse umane din cadrul Ministerului Justitiei.
(4) La cererea-tip de înscriere se anexează referatele
de evaluare întocmite potrivit art. 4 alin. (5), care vor fi însotite de avizul
consultativ al conducerii compartimentului din cadrul Ministerului Justitiei,
respectiv al conducerii Institutului National de Criminologie, în care si-a
desfăsurat activitatea stagiarul.
Art. 9. – Se poate înscrie la examenul de capacitate personalul asimilat stagiar al cărui stagiu se va împlini până în ziua ultimei probe orale a examenului de capacitate inclusiv.
Art. 10. – (1) Ministrul justitiei numeste, prin
ordin, comisia de verificare a conditiilor de înscriere la examenul de
capacitate.
(2) Comisia prevăzută la alin. (1) verifică
îndeplinirea conditiilor de participare la examenul de capacitate a candidatilor
si întocmeste lista acestora cu cel putin 25 de zile înaintea datei examenului.
Lista candidatilor se afisează la sediul Ministerului Justitiei, la sediul
Institutului National de Criminologie si se publică pe site-ul Ministerului
Justitiei.
(3) Candidatii respinsi pot formula contestatii în
termen de 5 zile de la afisarea listei.
(4) Contestatiile vor fi reexaminate de către o altă
comisie desemnată prin ordin al ministrului justitiei.
Art. 11. – (1) Comisia de supraveghere a candidatilor,
comisia pentru elaborarea subiectelor, comisia pentru corectarea lucrărilor si
comisia pentru solutionarea contestatiilor sunt numite prin ordin al
ministrului justitiei, cu 48 de ore înainte de examen.
(2) Din comisiile prevăzute la alin. (1) fac parte 3–5
specialisti în ramurile de drept care constituie probe de examen, potrivit art.
17. Specialistii pot fi personal de specialitate juridică din cadrul
Ministerului Justitiei sau judecători.
Art. 12. – (1) Examenul de capacitate constă în
verificarea cunostintelor teoretice si practice prin probe scrise si orale.
(2) Probele cu caracter teoretic au ca obiect
fundamentele constitutionale ale statului de drept, institutiile de bază ale
dreptului (drept civil, drept procesual civil, drept penal, drept procesual
penal), organizarea judiciară si Codul deontologic al judecătorilor si
procurorilor.
(3) Probele cu caracter practic constau în întocmirea
de lucrări specifice activitătii desfăsurate de personalul asimilat stagiar în
cadrul institutiilor în care functionează, denumite în continuare acte
specifice.
Art. 13. – Tematica si bibliografia pentru
disciplinele care fac obiectul examenului de capacitate sunt stabilite de
conducerea Ministerului Justitiei.
Art. 14. – Probele scrise teoretice constau în lucrări
scrise din dreptul civil, dreptul procesual civil, dreptul penal si dreptul
procesual penal.
Art. 15. – (1) Probele scrise teoretice si practice
vor fi sustinute pe parcursul a 3 zile, după următoarea repartizare:
– prima zi: proba scrisă teoretică la dreptul civil,
dreptul procesual civil;
– a doua zi: proba scrisă teoretică la dreptul penal,
dreptul procesual penal;
– a treia zi: proba scrisă practică constând în
întocmirea de acte specifice.
(2) Timpul alocat pentru probele scrise este stabilit
de comisia de elaborare a subiectelor, în raport de complexitatea subiectelor,
si nu poate depăsi 3 ore.
Art. 16. – La proba practică este permisă consultarea
legislatiei, cu exceptia celei comentate si adnotate.
Art. 17. – (1) Probele orale teoretice se sustin la
următoarele materii: institutiile de drept constitutional, organizarea
judiciară si Codul deontologic al judecătorilor si procurorilor.
(2) Probele orale practice constau în verificarea
cunostintelor privind actele specifice activitătii desfăsurate de personalul
asimilat stagiar în cadrul institutiilor în care functionează.
(3) Examinarea se face pe bază de bilete care contin
atât subiecte teoretice, cât si subiecte practice. Pentru pregătirea
subiectelor, fiecare candidat beneficiază de un timp de gândire de cel putin 30
de minute.
Art. 18. – (1) Pentru probele scrise teoretice si
practice, comisia de elaborare a subiectelor va stabili, cu două ore înainte de
examen, 3 variante de subiecte pentru fiecare materie, care se pun într-un plic
sigilat.
(2) În ziua examenului, după intrarea candidatilor în sălile de examen, presedintele comisiei de elaborare a subiectelor va extrage câte un subiect din fiecare plic. Subiectele extrase vor fi multiplicate si distribuite în fiecare sală de examen. La încheierea examenului de capacitate, comisia de elaborare a subiectelor afisează baremul de notare pentru fiecare subiect.
Art. 19. – Accesul candidatilor în sala de examen este
permis numai după legitimarea acestora, pe baza actelor de identitate.
Art. 20. – Înainte de tratarea subiectelor, candidatii
îsi vor scrie numele si prenumele pe coltul din dreapta sus al primei pagini a
lucrării scrise, ce urmează să fie lipit în prezenta supraveghetorilor de sală,
după care se aplică stampila Ministerului Justitiei – Cabinet ministru.
Art. 21. – La expirarea timpului stabilit pentru
probele scrise, responsabilul de sală preia lucrările candidatilor, sub
semnătură, după care le predă presedintelui comisiei de corectare a lucrărilor,
în vederea numerotării si repartizării lor membrilor acestei comisii.
Art. 22. – Frauda sau tentativa de fraudă atrage
excluderea candidatului din examen. În aceste cazuri responsabilul de sală
consemnează într-un proces-verbal faptele si măsurile luate, iar lucrarea se
anulează cu mentiunea “Fraudă“. Procesul-verbal se comunică presedintelui
comisiei de corectare a lucrărilor si candidatului respectiv.
Art. 23. – (1) Aprecierea la probele scrise se face cu
note de la 1 la 10. Notele vor fi trecute în cifre si litere, în borderoul de
notare, care va fi semnat pe fiecare filă de către comisia de corectare a
lucrărilor.
(2) Notele acordate vor avea maximum două zecimale.
Nota 1 se acordă atunci când punctajul obtinut de candidat este mai mic sau
egal cu această notă.
Art. 24. – (1) Nota la proba scrisă teoretică este
media aritmetică a notelor acordate de membrii comisiei de corectare a
lucrărilor pentru fiecare materie.
(2) Nota la proba scrisă practică este media
aritmetică a notelor acordate de membrii comisiei de corectare a lucrărilor
pentru fiecare materie.
(3) Nota generală la proba scrisă este rezultatul
mediei aritmetice dintre nota la proba scrisă teoretică si nota la proba scrisă
practică.
(4) Mediile aritmetice vor fi calculate cu două
zecimale.
Art. 25. – Rezultatele probelor scrise ale examenului
de capacitate se înscriu, în ordinea descrescătoare a mediilor, într-un tabel
care se afisează la sediul Ministerului Justitiei, la sediul Institutului
National de Criminologie si se publică pe site-ul Ministerului Justitiei.
Art. 26. – (1) Contestatiile cu privire la probele
scrise se depun la compartimentul de resurse umane din cadrul Ministerului
Justitiei, în termen de 72 de ore de la afisarea rezultatelor.
(2) Lucrările cu privire la notarea cărora s-au
formulat contestatii vor fi din nou secretizate, prin lipirea coltului pe care
sunt înscrise numele si prenumele candidatului.
(3) Secretizarea lucrărilor se face de către comisia
de verificare a conditiilor de înscriere la examenul de capacitate si se predau
de îndată comisiei pentru solutionarea contestatiilor.
(4) Contestatiile se solutionează în termen de 3 zile
de la împlinirea termenului prevăzut la alin. (1). Nota obtinută în urma
contestatiei nu poate fi mai mică decât nota contestată.
(5) Rezultatele contestatiilor se afisează la sediul
Ministerului Justitiei, la sediul Institutului National de Criminologie si se
publică pe site-ul Ministerului Justitiei.
Art. 27. – (1) La sustinerea probei orale participă
comisia de elaborare a subiectelor constituită potrivit art. 11.
(2) Nota acordată la proba orală reprezintă media
notelor acordate de fiecare membru al comisiei.
(3) Notarea la probele orale este definitivă.
Art. 28. – (1) Nota generală la proba scrisă
reprezintă o pondere de două treimi din nota finală, iar nota acordată la proba
orală reprezintă o pondere de o treime din nota finală.
(2) Nota de promovare a examenului de capacitate,
calculată potrivit alin. (1), este de cel putin 7,00, fără ca notele la fiecare
materie de examen să fie mai mici de 5.
(3) La terminarea examenului, comisia de elaborare a
subiectelor, comisia de corectare a lucrărilor si comisia de solutionare a
contestatiilor vor întocmi un proces-verbal în care vor fi mentionate
conditiile de desfăsurare a examenului, notele obtinute de candidati la probele
scrise si orale si media generală pe baza căreia au fost declarati admisi sau
respinsi.
(4) Procesul-verbal va fi semnat de toti membrii
comisiei de elaborare a subiectelor, ai comisiei de corectare a lucrărilor si
ai comisiei de solutionare a contestatiilor.
Art. 29. – Rezultatele finale ale examenului de
capacitate se înscriu, în ordinea descrescătoare a mediilor, într-un tabel care
se afisează la sediul Ministerului Justitiei, la sediul Institutului National
de Criminologie si se publică pe site-ul Ministerului Justitiei, în termen de
24 de ore de la întocmirea procesului-verbal mentionat la art. 28 alin. (3).
Art. 30. – În termen de cel mult 15 zile de la
comunicarea rezultatelor, ministrul justitiei validează rezultatul concursului.
Art. 31. – (1) Rezultatele examenului de capacitate,
procesul-verbal prevăzut la art. 28 alin. (3) si raportul întocmit de
compartimentul de specialitate vor fi înaintate conducerii Ministerului
Justitiei.
(2) Corpul de inspectie al ministrului va analiza îndeplinirea conditiilor legale de către stagiarii care au promovat examenul de capacitate, în termen de 10 zile de la comunicarea procesului-verbal prevăzut la alin. (1).
(3) Ministrul Justitiei, pe baza verificărilor
Corpului de inspectie al ministrului, poate invalida, în tot sau în parte, la
cererea oricărei persoane interesate examenul de capacitate, în cazurile în
care constată că nu au fost respectate conditiile prevăzute de lege sau de
regulament privind organizarea si desfăsurarea acestuia, în cazul în care există
suspiciuni cu privire la corectitudinea examenului ori în cazul săvârsirii unor
fraude.
(4) În cazul prevăzut la alin. (3), termenul de
validare va fi de 30 de zile, iar până la sfârsitul acestuia ministrul justitiei
validează sau, după caz, invalidează, în tot sau în parte, concursul. Dacă
invalidează concursul, ministrul justitiei dispune măsurile corespunzătoare,
stabilind o nouă dată pentru sustinerea examenului de capacitate.
Art. 32. – (1) În termen de cel mult 30 de zile de la
data validării examenului de capacitate, compartimentul de specialitate din
cadrul Ministerului Justitiei sau, după caz, din cadrul Institutului National
de Criminologie va stabili drepturile salariale corespunzătoare personalului
asimilat definitivat în functie ca urmare a promovării examenului de
capacitate.
(2) Personalul asimilat stagiar, care a fost respins
la două sesiuni ori care, în mod nejustificat, nu s-a prezentat la examenul de
capacitate, pierde această calitate din ziua afisării rezultatelor examenului
de capacitate.
Art. 33. – Cererile de înscriere la examenul de
capacitate, însotite de actele prevăzute la art. 8 alin. (4), sau, după caz,
cererile de amânare, lucrările scrise, rezultatele finale obtinute la examenul
de capacitate si referatele de evaluare vor fi păstrate în mapa profesională a
personalului asimilat.
Art. 34. – Documentatia si lucrările privind examenul
de capacitate se păstrează la arhiva Ministerului Justitiei pentru o perioadă
de 30 de ani, potrivit legii.
Art. 35. – Prezentul regulament se publică în
Monitorul Oficial al României, Partea I.
MINISTERUL
JUSTITIEI
pentru
aprobarea modelului cererii de înregistrare în registrul comertului si al
declaratiilor pe propria răspundere privind autorizarea functionării
Având în vedere
dispozitiile art. 43 alin. (1) din Legea nr.
359/2004 privind simplificarea formalitătilor la înregistrarea în registrul
comertului a persoanelor fizice, asociatiilor familiale si persoanelor
juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum si la autorizarea
functionării persoanelor juridice, cu modificările si completările ulterioare,
în conformitate cu dispozitiile art. 6 alin. (4) din
Hotărârea Guvernului nr.
83/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei, cu
modificările si completările ulterioare,
ministrul justitiei emite următorul ordin:
Art. 1. – Se aprobă modelul si continutul cererii de
înregistrare în registrul comertului, emisă în temeiul dispozitiilor art. 43
alin. (1) din Legea nr.
359/2004 privind simplificarea formalitătilor la înregistrarea
în registrul comertului a persoanelor fizice, asociatiilor familiale si
persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum si la autorizarea
functionării persoanelor juridice, cu modificările si completările ulterioare,
prevăzute în anexa A.
Art. 2. – Se aprobă modelul formularului “Declaratie
pe propria răspundere dată în temeiul prevederilor art. 15 alin. (1) lit. a)
din Legea nr.
359/2004, cu modificările si completările ulterioare“,
prevăzut în anexa B.
Art. 3. – Se aprobă modelul formularului “Declaratie
pe propria răspundere dată în temeiul prevederilor art. 15 alin. (1) lit. b)
din Legea nr.
359/2004, cu modificările si completările ulterioare“,
prevăzut în anexa C.
Art. 4. – Se aprobă modelul formularului “Declaratie
pe propria răspundere dată în temeiul prevederilor art. 15 alin. (2) din Legea nr.
359/2004, cu modificările si completările ulterioare, privind
modificarea declaratiei“, prevăzut în anexa D.
Art. 5. – Anexele A–D*) fac parte integrantă din
prezentul ordin.
Art. 6. – La data publicării prezentului ordin se
abrogă Ordinul ministrului justitiei nr.
3.118/C/2004 pentru aprobarea modelului cererii de înregistrare în
registrul comertului si al declaratiilor pe propria răspundere privind
autorizarea functionării.
Art. 7. – Directia elaborare acte normative, studii si
documentare, Oficiul National al Registrului Comertului si oficiile registrului
comertului de pe lângă tribunale vor duce la îndeplinire prezentul ordin.
Art. 8. – Prezentul ordin se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
p. Ministrul justitiei,
Katalin-Barbara Kibedi,
secretar de stat
Bucuresti,
27 ianuarie 2006.
Nr.
455/C.
*) Anexe
|
|
