MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 174 (XVIII) - Nr. 114         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marti, 7 februarie 2006

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 682 din 15 decembrie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 alin. 2 lit. c) fraza a doua din Ordonanta Guvernului nr. 15/1996 privind întărirea disciplinei financiar-valutare

 

Decizia nr. 688 din 20 decembrie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 alin. (3) si (4) din Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii si ale art. 48 alin. (1) teza întâi si art. 57 alin. (1) si (4) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.870/2005. – Hotărâre pentru modificarea si completarea Normelor metodologice privind etichetarea alimentelor, prevăzute în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor

 

Rectificări la:

 - Hotărârea Guvernului nr. 34/2006

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 682

din 15 decembrie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 alin. 2 lit. c) fraza a doua din Ordonanta Guvernului nr. 15/1996 privind întărirea disciplinei financiar-valutare

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Constantin Doldur – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Ion Tiucă – procuror

Claudia Margareta Nită – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor “art. 5 alin. 2 lit. c) din Ordonanta Guvernului nr. 15/1996, modificată prin Ordonanta Guvernului nr. 94/2004, aprobată cu modificări de Legea nr. 507/2004“, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Rom Ital Com“ – S.R.L. din Resita în Dosarul nr. 2.856/C/2005 al Tribunalului Caras-Severin – Sectia civilă.

La apelul nominal răspunde, pentru autorul exceptiei, consilier juridic Ioan Vasile Ghiocel, cu delegatie depusă la dosar, lipsind cealaltă parte, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul autorului solicită admiterea exceptiei de neconstitutionalitate, pentru motivele formulate în notele scrise depuse la dosarul cauzei.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca nefondată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 23 septembrie 2005, pronuntată în Dosarul nr. 2.856/C/2005, Tribunalul Caras-Severin – Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor “art. 5 alin. 2 lit. c) din Ordonanta Guvernului nr. 15/1996, modificată prin Ordonanta Guvernului nr. 94/2004, aprobată cu modificări de Legea nr. 507/2004. Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată de Societatea Comercială “Rom Ital Com“ – S.R.L. din Resita într-o cauză având ca obiect solutionarea recursului civil declarat de Garda Financiară – Sectia Caras-Severin împotriva sentintei Judecătoriei Resita prin care s-a hotărât înlocuirea sanctiunii amenzii cu cea a avertismentului.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că dispozitiile art. 5 alin. 2 lit. c) din Ordonanta Guvernului nr. 15/1996 încalcă prevederile art. 44 alin. (2) teza întâi, art. 45, art. 53 si ale art. 135 alin. (1) si alin. (2) lit. a) din Constitutie.

În esentă, se arată că prin Legea nr. 507/2004, care modifică dispozitiile ordonantei criticate, se instituie “un al treilea plafon si o nouă piedică în operatiunile de plăti în numerar între agentii economici“. Restrictia priveste doar plătile fragmentate către furnizorii de bunuri si servicii, pentru facturile a căror valoare este mai mare de 50.000.000 lei, nu si plătile unor taxe sau impozite către stat, ceea ce creează o discriminare ce favorizează societătile bancare, prin încasarea comisioanelor aferente fiecărei operatiuni în parte. Nu mai putin, restrictia impusă încalcă dreptul de a dispune liber asupra proprietătii private si de a hotărî în ce mod agentii economici înteleg să-si achite obligatiile către terti. Mai mult, aceasta nu se justifică prin interes national, nu respectă libertatea comertului, consacrată de art. 135 alin. (2) lit. a) din Constitutie, si nici principiul proportionalitătii, prevăzut de art. 53 din aceasta.

Tribunalul Caras-Severin – Sectia civilă apreciază că dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale, deoarece modificările introduse prin Legea nr. 507/2004 se adaugă celorlalte restrictii existente în cuprinsul dispozitiilor art. 5 alin. 2 lit. c) din Ordonanta Guvernului nr. 15/1996 si reprezintă măsuri prin care se disciplinează, din punct de vedere contabil, activitatea agentilor economici, fără a se încălca libertatea comertului.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale, întrucât textul de lege criticat nu se referă la restrângerea exercitiului sau la suprimarea unor drepturi, ci stabileste măsuri justificate de interese de ordin general, acesta fiind atributul suveran al legiuitorului.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorulraportor, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului si dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2) si ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare si notelor scrise ale autorului exceptiei, dispozitiile art. 5 alin. 2 lit. c) din Ordonanta Guvernului nr. 15/1996 privind întărirea disciplinei financiar-valutare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 31 ianuarie 1996, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 131/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 264 din 28 octombrie 1996. Ordonanta a fost modificată si completată succesiv, iar în actuala redactare cuprinsă în pct. 11 al articolului unic din Legea nr. 507/2004 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 94/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.080 din 19 noiembrie 2004, art. 5 alin. (2) lit. c) din ordonantă prevede: “2. Prin exceptie de la prevederile alineatului precedent, persoanele juridice pot efectua plăti în numerar în următoarele cazuri: (...)

c) plăti către persoane juridice în limita unui plafon zilnic maxim de 100.000.000 lei, plătile către o singură persoană juridică fiind admise în limita unui plafon zilnic în sumă de 50.000.000 lei. Sunt interzise plătile fragmentate în numerar către furnizorii de bunuri si servicii, pentru facturile a căror valoare este mai mare de 50.000.000 lei. Se admit plăti către o singură persoană juridică în limita unui plafon zilnic în numerar

în sumă de 100.000.000 lei, în cazul plătilor către retelele de magazine de tipul Cash&Carry, care sunt organizate si functionează în baza legislatiei în vigoare. Sunt interzise plătile fragmentate în numerar către astfel de magazine, pentru facturile a căror valoare este mai mare de 100.000.000 lei.“

Art. 5 alin. 1, la care textul de lege criticat face trimitere, dispune: “Pentru întărirea disciplinei financiare si evitarea evaziunii fiscale, operatiunile de încasări si plăti între persoanele juridice se vor efectua numai prin instrumente de plată fără numerar.

Din motivare rezultă că autorul exceptiei are în vedere doar art. 5 alin. (2) lit. c) fraza a doua din ordonantă, astfel că prin prezenta decizie Curtea Constitutională urmează să se pronunte numai cu privire la aceste dispozitii.

Textele din Constitutie invocate ca fiind încălcate sunt: art. 44 alin. (2) teza întâi, referitor la garantarea si ocrotirea proprietătii private în mod egal de lege, indiferent de titular; art. 45, privind libertatea economică; art. 53, referitor la restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti, si art. 135 alin. (1) si alin. (2) lit. a), privind principiile liberei initiative si al concurentei, specifice economiei României ca economie de piată, respectiv obligatia statului de a asigura libertatea comertului, protectia concurentei loiale si crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie. Examinând exceptia de neconstitutionalitate si dispozitiile de lege criticate, cu raportare la prevederile constitutionale invocate, Curtea Constitutională retine următoarele: Măsura interzicerii plătilor fragmentate în numerar către furnizorii de bunuri si servicii, pentru facturile a căror valoare este mai mare de 50.000.000 lei, prevăzută de art. 5 alin. 2 lit. c) fraza a doua din Ordonanta Guvernului nr. 15/1996, completează cadrul măsurilor instituite cu titlu de exceptie de la regula potrivit căreia operatiunile de încasări si plăti între persoane juridice se efectuează numai prin instrumente de plată fără numerar. Această măsură este justificată de interese de ordin general privind întărirea disciplinei financiar-valutare si evitarea evaziunii fiscale si este firesc ca, pentru respectarea ei, legiuitorul să instituie interdictia efectuării de plăti fragmentate pentru facturi cu o valoare mai mare de 50.000.000 lei.

Agentii economici trebuie să se integreze cadrului constitutional creat în concordantă cu interesul public la care statul este obligat să vegheze. Or, în temeiul art. 135 alin. (2) lit. a) din Constitutie, legiuitorul, în contextul general al politicii economice, are drept exclusiv de reglementare a unor măsuri specifice pentru protejarea intereselor nationale în activitatea economică, financiară si valutară, asa cum sunt si cele prevăzute de art. 5 alin. 2 lit. c) din Ordonanta Guvernului nr. 15/1996, astfel că nu se poate retine încălcarea normelor si principiilor fundamentale referitoare la protectia proprietătii private, a concurentei loiale si a liberei initiative sau a celor privind libertatea economică.

În ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a art. 5 alin. 2 lit. c), prin raportare la art. 53 din Constitutie, Curtea observă că acesta nu se referă la restrângerea exercitiului sau suprimarea unor drepturi, ci stabileste limita unui anumit plafon pentru efectuarea plătilor în numerar între persoanele juridice, ceea ce este de competenta exclusivă a organului legiuitor.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 alin. 2 lit. c) fraza a doua din Ordonanta Guvernului nr. 15/1996 privind întărirea disciplinei financiar-valutare, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Rom Ital Com“ – S.R.L. din Resita în Dosarul nr. 2.856/C/2005 al Tribunalului Caras-Severin – Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 15 decembrie 2005.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Claudia Margareta Nită

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 688

din 20 decembrie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 alin. (3) si (4) din Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii si ale art. 48 alin. (1) teza întâi si art. 57 alin. (1) si (4) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Constantin Doldur – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Ion Tiucă – procuror

Cristina Cătălina Turcu – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 pct. 4 din Ordonanta Guvernului nr. 37/2003 si ale art. 48 alin. (1) teza întâi si art. 57 alin. (1) si (3) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, exceptie ridicată de Pompiliu Bota în Dosarul nr. 1.665/2003 al Înaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectia de contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Presedintele constată cauza în stare de judecată si acordă cuvântul pe fond.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 14 iunie 2005 Înalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia de contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 pct. 4 din Ordonanta Guvernului nr. 37/2003 si ale art. 48 alin. (1) teza întâi si ale art. 57 alin. (1) si (3) din Legea nr. 51/1995, exceptie ridicată de Pompiliu Bota într-o cauză având ca obiect solutionarea recursului împotriva unei sentinte civile prin care s-a respins o actiune în contencios administrativ privind constatarea nelegalitătii si anularea unor adrese emise de Ministerul Justitiei, prin care se refuză acordarea disponibilitătii unor denumiri, precum si eliberarea dovezilor disponibilitătii unor denumiri.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine că dispozitiile art. 1 pct. 4 din Ordonanta Guvernului nr. 37/2003 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii încalcă dreptul de asociere consacrat de prevederile art. 9 si ale art. 40 alin. (1) din Constitutie, precum si libertatea de întrunire si asociere consacrată de art. 11 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

De asemenea, arată autorul exceptiei, dispozitiile art. 48 alin. (1) teza întâi si ale art. 57 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat aduc atingere prevederilor art. 40 alin. (1) si art. 41 alin. (1) din Constitutie, precum si ale art. 20 pct. 2 din Declaratia Universală a Drepturilor Omului, ale art. 22 pct. 1 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice si ale art. 11 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale. În acest sens arată că prin obligarea tuturor avocatilor dintr-un judet sau din municipiul Bucuresti de a se asocia într-un barou unic si prin obligarea tuturor avocatilor din România de a se asocia într-o unică formă de asociere – Uniunea Avocatilor din România se realizează “îngrădirea dreptului la muncă“, încălcându-se prevederile constitutionale privind dreptul de asociere si dreptul la muncă.

Totodată autorul exceptiei apreciază că dispozitiile art. 57 alin. (3) din Legea nr. 51/1995 aduc atingere si prevederilor art. 20 pct. 2 din Declaratia Universală a Drepturilor Omului, ale art. 22 pct. 1 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice si ale art. 11 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, întrucât instituie obligatia ca toate barourile din România să se asocieze într-o singură uniune – Uniunea Avocatilor din România.

Înalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia de contencios administrativ si fiscal apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile legale criticate sunt constitutionale, arătând că în acest sens a statuat Curtea în jurisprudenta sa.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulat de către autorul acesteia, îl constituie dispozitiile art. I pct. 4 din Ordonanta Guvernului nr. 37/2003 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii si ale art. 48 alin. (1) teza întâi si ale art. 57 alin. (1) si (3) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, republicată.

În legătură cu obiectul exceptiei, trebuie precizat că prin dispozitiile art. I pct. 4 din Ordonanta Guvernului nr. 37/2003 au fost introduse două noi alineate [(5) si (6)] la art. 6 al Ordonantei Guvernului nr. 26/2000, având următorul continut: “(5) Este interzisă utilizarea în denumirea asociatiilor a unor sintagme sau cuvinte specifice autoritătilor si institutiilor publice ori unor profesii liberale sau altor activităti cu reglementări proprii.

(6) În cazul nerespectării dispozitiilor alin. (5), Ministerul Justitiei va refuza eliberarea dovezii disponibilitătii denumirii.“

Ulterior sesizării Curtii Constitutionale, prin Legea nr. 213/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 597 din 11 iulie 2005, Ordonanta Guvernului nr. 37/2003 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii a fost respinsă, iar prin art. III al Legii nr. 246/2005 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 656 din 25 iulie 2005, Ordonanta Guvernului nr. 37/2003 a fost si abrogată expres.

Prin aceeasi Lege nr. 246/2005 a fost modificat art. 7 al Ordonantei Guvernului nr. 26/2000, adăugându-se două noi alineate [(3) si (4)], cu următorul cuprins: “(3) Este interzisă utilizarea în denumirea asociatiei a denumirilor specifice autoritătilor si institutiilor publice.

(4) În cazul nerespectării dispozitiilor alin. (3), Ministerul Justitiei va refuza motivat eliberarea dovezii disponibilitătii denumirii.“

Întrucât, asa cum se poate observa, textul art. 7 alin. (3) si (4) din Ordonanta Guvernului nr. 26/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 246/2005, reia, în principiu, dispozitiile art. 6 alin. (5) si (6) din aceeasi ordonantă, introduse prin Ordonanta Guvernului nr. 37/2003, respinsă si abrogată, Curtea, conform jurisprudentei sale, urmează să examineze constitutionalitatea dispozitiilor în vigoare.

Dispozitiile art. 48 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, criticate, de asemenea, de către autorul exceptiei, au următorul cuprins: “Baroul este constituit din toti avocatii dintr-un judet sau din municipiul Bucuresti. [...]“

Prin exceptia de neconstitutionalitate, autorul acesteia a criticat, de asemenea, două alineate ale art. 57 din Legea nr. 51/1995, indicând însă gresit textele alin. (1) si (3), datorită neluării în considerare a modificării aduse acestora prin Legea nr. 255/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 23 iunie 2004.

În realitate, dispozitiile criticate de autorul exceptiei sunt cuprinse în alin. (1) si (4) ale art. 57 din Legea nr. 51/1995, republicată, cu modificările si completările ulterioare, texte care au următorul cuprins: “(1) Uniunea Natională a Barourilor din România – U.N.B.R. este formată din toate barourile din România si are sediul în capitala tării, municipiul Bucuresti.[...]

(4) Baroul de avocati se constituie si functionează numai în cadrul U.N.B.R., potrivit prezentei legi si statutului profesiei.“

În consecintă, prin prezenta decizie, Curtea urmează să se pronunte asupra dispozitiilor art. 7 alin. (3) si (4) din Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, aprobată prin Legea nr. 246/2005, precum si a dispozitiilor art. 48 alin. (1) teza întâi si ale art. 57 alin. (1) si (4) din Legea nr. 51/1995, republicată, cu modificările si completările în vigoare. Critica de neconstitutionalitate formulată de autorul exceptiei cu privire la dispozitiile legale ce formează obiectul exceptiei constă, în esentă, în sustinerea că acestea încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 9, privind Sindicatele, patronatele si asociatiile profesionale, ale art. 40 alin. (1), privind Dreptul de asociere, si ale art. 41 alin. (1), privind Libertatea alegerii profesiei, a meseriei sau a ocupatiei, precum si a locului de muncă.

Autorul exceptiei consideră, de asemenea, că textele legale criticate contravin prevederilor art. 20 pct. 2, privind interzicerea obligării de a face parte dintr-o asociatie, din Declaratia Universală a Drepturilor Omului, ale art. 22 pct. 1, privind libertatea de asociere si dreptul de a constitui sindicate, din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice, si ale art. 11, privind Libertatea de întrunire si de asociere, din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine următoarele:

I. Prevederile art. 48 alin. (1) teza întâi si ale art. 57 alin. (1) si (4) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat au mai format obiectul controlului de constitutionalitate în cauze cu o motivare identică si prin raportare la aceleasi dispozitii constitutionale si conventionale invocate si în prezentul dosar. Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 321 din 14 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.144 din 3 decembrie 2004, Curtea Constitutională a respins exceptia ca neîntemeiată, retinându-se că aceste dispozitii, care se referă la organizarea avocatilor în barouri si a barourilor în Uniunea Natională a Barourilor din România, nu încalcă dreptul de asociere si nici dreptul la muncă si la alegerea profesiei prevăzute de art. 40 alin. (1) si art. 41 din Constitutie, fiind în concordantă cu dispozitiile actelor internationale.

Cele statuate prin decizia mentionată îsi mentin valabilitatea si în cauza de fată, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea solutiei pronuntate cu acel prilej.

II. În ceea ce priveste dispozitiile art. 7 alin. (3) si (4) din Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, Curtea retine că acestea sunt aplicabile acelor asociatii care contin în denumirea lor cuvinte sau sintagme de natură să creeze confuzie cu denumirile specifice autoritătilor si institutiilor publice. Printr-o normă imperativă legiuitorul poate da prioritate interesului public, asa cum Curtea a statuat prin Decizia nr. 325 din 14 iunie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 756 din 19 august 2005.

Sub acest aspect, cele stabilite, cu valoare de principiu, prin decizia mentionată, îsi mentin valabilitatea si în prezenta cauză, astfel că si această critică urmează a fi înlăturată.

Exceptia de neconstitutionalitate referitoare la aceste texte din Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 se mai întemeiază si pe sustinerea că ar fi încălcate dispozitiile art. 9 si ale art. 40 alin. (1) din Constitutie, precum si ale art. 11 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Analizând această sustinere, Curtea constată că art. 9, privind Sindicatele, patronatele si asociatiile profesionale, art. 40 alin. (1), privind Dreptul de asociere, din Constitutie, si art. 11, privind Libertatea de întrunire si de asociere, din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, nu sunt incidente în cauză, întrucât textele criticate nu afectează drepturile respective, ci prevăd anumite restrictii privind stabilirea denumirilor asociatiilor si fundatiilor. Asa fiind, aceste sustineri sunt neîntemeiate si urmează a fi respinse.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 alin. (3) si (4) din Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii si ale art. 48 alin. (1) teza întâi si art. 57 alin. (1) si (4) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, exceptie ridicată de Pompiliu Bota în Dosarul nr. 1.665/2003 al Înaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectia de contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 20 decembrie 2005.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Cristina Cătălina Turcu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea si completarea Normelor metodologice privind etichetarea alimentelor, prevăzute în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. – Normele metodologice privind etichetarea alimentelor, prevăzute în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 147 din 27 februarie 2002, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La alineatul (1) al articolului 18, după punctul 5 se introduc trei noi puncte, punctele 6–8, cu următorul cuprins:

 

Nr.

crt.

Categoriile de alimente

Mentiuni

“6.

Produsele zaharoase/produsele de cofetărie sau băuturile care contin acid glicirizinic sau sarea sa de amoniu ca urmare a adăugării substantelor de acest fel sau de lemn dulce Glycyrrhiza glabra, cu o concentratie egală sau mare de 100 mg/kg sau 10 mg/l

«Contine lemn dulce» este adăugat exact după lista ingredientelor cu exceptia cazului în care termenul «lemn dulce» figurează deja în lista ingredientelor sau în denumirea sub care se vinde produsul. În absenta listei ingredientelor mentiunea figurează în apropierea denumirii sub care se vinde produsul.

7.

Produsele zaharoase/produsele de cofetărie care contin acid glicirizinic sau sarea sa de amoniu ca urmare a adăugării de substante de acest fel sau de lemn dulce Glycyrrhiza glabra, cu o concentratie egală sau mai mare de 4 g/kg

Mentiunea următoare trebuie să fie înscrisă după lista ingredientelor: «continut lemn dulce – persoanele suferinde de hipertensiune trebuie să evite consumul excesiv». În absenta listei ingredientelor, mentiunea figurează în apropierea denumirii sub care se vinde produsul.

8.

Băuturile care contin acid glicirizinic sau sarea sa de amoniu ca urmare a adăugării de substante de acest fel sau de lemn dulce Glycyrrhiza glabra, cu o concentratie egală sau mai mare de 50 mg/l sau 300 mg/l, în cazul băuturilor continând mai mult de 1,2% în volume de alcool (x)

(x) Continutul se aplică produselor de acest fel propuse gata pentru consum sau reconstituite în conformitate cu instructiunile de fabricatie.

Mentiunea următoare trebuie să fie înscrisă după lista ingredientelor: «continut lemn dulce – persoanele suferinde de hipertensiune trebuie să evite consumul excesiv». În absenta listei ingredientelor, mentiunea figurează în apropierea denumirii sub care se vinde produsul.“

 

2. Punctele 1, 5, 6, 8–14, 16–20 din anexa nr. 1a) la normele metodologice “Mentiuni suplimentare de etichetare pe grupe de produse“ se abrogă.

3. Anexa nr. 1f) la normele metodologice “Lista cuprinzând ingredientele la care se face referire la art. 7 alin. (62), (11)–(14)“ se modifică si se înlocuieste cu anexa la prezenta hotărâre.

Art. II. – Aplicarea dispozitiilor art. 7 alin. (62) din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 106/2002, cu modificările si completările ulterioare, se suspendă până la data de 25 noiembrie 2007.

Art. III. – Produsele aflate în stoc înainte de data intrării în vigoare a prezentei hotărâri pot fi comercializate cu elementele de identificare si caracterizare marcate initial, dar nu mai târziu de data de 1 iulie 2006.

Prezenta hotărâre transpune următoarele acte normative europene:

– Directiva Comisiei 2005/26/CE, care stabileste o listă a ingredientelor alimentare sau a substantelor provizoriu excluse din anexa III a la Directiva 2000/13/CE a Parlamentului si a Consiliului European, publicată în Jurnalul Oficial al Comunitătilor Europene nr. 75 din 22 martie 2005;

– Directiva Comisiei 2004/77/CE, care modifică Directiva 1994/54/CE cu privire la etichetarea unor produse alimentare ce contin acid glicirizinic si sarea sa de amoniu, publicată în Jurnalul Oficial al Comunitătilor Europene nr. 162 din 30 aprilie 2004;

– Directiva Comisiei 2005/63/CE din 3 octombrie 2005 care aduce modificări Directivei 2005/26/CE, referitoare la lista ingredientelor alimentare sau substantelor excluse provizoriu din anexa III A la Directiva 2000/13/CE a Parlamentului si Consiliului European, publicată în Jurnalul Oficial al Comunitătilor Europene nr. 258 din 4 octombrie 2005.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Aleodor Marian Frâncu

Autoritatea Natională pentru Protectia Consumatorilor

Cătălin Florin Teodorescu,

secretar de stat

Ministrul sănătătii,

Gheorghe Eugen Nicolăescu

p. Ministrul integrării europene,

Adrian Ciocănea,

secretar de stat

 

Bucuresti, 22 decembrie 2005.

Nr. 1.870.

 

ANEXĂ

 

LISTA

ingredientelor alimentare si a substantelor provizoriu excluse din anexa nr. 1f)

 

Ingrediente

Produse provizoriu excluse din această cauză

Cereale care contin gluten

Siropuri de glucoză pe bază de grâu continând dextroză*)

Maltodextrine pe bază de grâu*)

Siropuri de glucoză pe bază de orz

Cereale utilizate în distilate pentru băuturi spirtoase

Ouă

Lysozym (produs obtinut din ouă) utilizat în vin

Albumină (produs obtinut din ouă) utilizată ca stabilizator pentru vin si cidru

Peste

Gelatina de peste utilizată ca suport pentru vitamine sau preparate carotenoidice si arome

Gelatina de peste sau clei de peste utilizate ca stabilizatori pentru bere, cidru si vin

Soia

Ulei si grăsime de soia complet rafinate*)

Amestec natural de tocoferoli (E 306), tocoferol D-alfa natural, acetat de tocoferol D-alfa natural, succinat de tocoferol D-alfa natural obtinuti din soia

Fitosteroli si esteri de fitosteroli derivati din uleiuri vegetale de soia

Ester de stanol vegetal produs din steroli obtinuti din uleiuri vegetale din soia

Lapte

Zer utilizat în distilate pentru băuturi spirtoase

Lactitol

Produse din lapte (caseină) utilizate ca stabilizatori la fabricarea vinului si a cidrului

Fructe în coajă

Fructe în coajă utilizate în distilatele pentru băuturi spirtoase

Fructe în coajă (migdale, nuci) utilizate (ca aromă) în băuturi spirtoase

Telină

Ulei de frunze de telină si seminte

Oleorezine din seminte de telină

Mustar

Ulei de mustar

Ulei de seminte de mustar

Oleorezine din seminte de mustar

 


*) Si produse care rezultă din acestea, în măsura în care procesul pe care l-au suferit nu este probabil să crească nivelul de alergenicitate stabilit de EFSA (European Food Safety Authority) pentru produsul relevant din care provine.

 

RECTIFICĂRI

 

În Hotărârea Guvernului nr. 34/2006 privind suplimentarea bugetului Ministerului Administratiei si Internelor din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 50 din 19 ianuarie 2006, se face următoarea rectificare (care nu apartine Redactiei “Monitorul Oficial”, Partea I):

– la art. 1, în loc de: “... titlul 20.30 «Alte cheltuieli» ...” se va citi: “... titlul 20 «Bunuri si servicii» ...”.