MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 174 (XVIII) - Nr. 734         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 28 august 2006

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.055. – Hotărâre pentru aplicarea mecanismului de interventie pe piata grâului

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

184. – Ordin al presedintelui Comisiei Nationale pentru Controlul Activitătilor Nucleare pentru aprobarea Normelor de securitate radiologică privind dezafectarea instalatiilor de minerit si/sau preparare a minereurilor de uraniu si/sau toriu

 

1.529. – Ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului pentru aprobarea Regulamentului privind modelul si însemnele uniformei, modul de acordare si portul acesteia de către inspectorii Autoritătii Rutiere Române – A.R.R.

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aplicarea mecanismului de interventie pe piata grâului

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 2 si al art. 3 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 45/2005 privind organizarea pietei produselor agricole si agroalimentare, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 307/2005,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. – Pentru recolta de grâu a anului 2006, Agentia de Plăti si Interventie pentru Agricultură, denumită în continuare Agentie, poate achizitiona în stocuri publice de interventie cantităti de grâu pentru consum din productia internă, atunci când oferta de produs excedează cererii de consum pe piată.

Art. 2. – Achizitionarea, depozitarea si monitorizarea stocurilor publice de interventie se realizează de Agentie, cu respectarea procedurilor de aplicare a sistemului de interventie pe piata cerealelor, a celor referitoare la conditiile minime de calitate pentru grâul oferit la interventie, a celor referitoare la evaluarea si monitorizarea cerealelor detinute în stocuri publice de interventie, stabilite prin ordine ale ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale, precum si a procedurilor proprii ale Agentiei.

Art. 3. – Pretul de interventie, cantitatea de grâu din productia internă a anului 2006 care se achizitionează la stocul public de interventie, resursele financiare aferente aplicării mecanismului de interventie, precum si perioada de transmitere a ofertelor pentru vânzare la stocul public de interventie se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale.

Art. 4. – (1) Cantitatea minimă a loturilor care se pot oferi pentru vânzare la stocul public de interventie este de 80 tone grâu, iar cantitatea maximă de grâu ce poate fi achizitionată de la fiecare ofertant este de 500 tone.

(2) În perioada de transmitere a ofertelor, un ofertant poate face o singură ofertă de vânzare la stocul public de interventie.

Art. 5. – (1) Pot face oferte de vânzare la stocul public de interventie producătorii agricoli persoane fizice si/sau juridice, organizati în exploatatii înregistrate în Registrul agricol/Registrul fermelor.

(2) Pentru a dovedi calitatea în care exploatează terenurile, proprietarii fac dovada dreptului de proprietate asupra acestora, iar arendasii, concesionarii, reprezentantii asociatiilor în participatiune si ai societătilor agricole constituite în baza Legii nr. 36/1991 privind societătile agricole si alte forme de asociere în agricultură fac dovada exploatării terenurilor prin contractul de arendă, contractul de concesionare, contractul de asociere în participatiune sau contractul de asociere.

(3) Ofertele de vânzare se completează conform modelului prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre si se transmit însotite de documentele care fac dovada respectării prevederilor alin. (2), de adeverinta de la consiliul local de pe raza teritorială unde se află terenul, privind suprafata cultivată cu grâu în anul 2006, si de buletine de analize asupra calitătii produsului oferit.

(4) Ofertele de vânzare gresit completate, incomplete sau cu stersături nu vor fi luate în considerare în vederea analizării si validării acestora.

(5) Documentele prevăzute la alin. (3) vor fi expediate prin postă, în plic închis, cu scrisoare recomandată, cu confirmare de primire, pe adresa Agentiei – municipiul Bucuresti, bd. Carol I nr. 17, sectorul 2, cu mentiunea “ofertă vânzare grâu la stocul public de interventie“, începând cu prima zi lucrătoare a perioadei de transmitere a ofertelor pentru vânzare la stocul public de interventie, până în ultima zi a acesteia, conform datei postei.

(6) Analizarea ofertelor si a documentelor însotitoare si stabilirea cantitătilor care se achizitionează la stocul public de interventie se realizează de o comisie constituită din 4 reprezentanti ai Agentiei si 3 reprezentanti ai Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale, precum si unul până la 3 reprezentanti desemnati de Consiliul cereale si produse procesate, în calitate de observatori.

(7) Componenta, atributiile comisiei si perioada pentru examinarea ofertelor de vânzare se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale.

Art. 6. – Cantitatea de grâu care se achizitionează la stocul public de interventie, din cantitatea totală oferită, se determină utilizându-se metoda examinării simultane sau metoda bazată pe ordinea în care ofertele de vânzare sunt înregistrate la registratura Agentiei.

Art. 7. – În cazul în care se utilizează metoda “examinării simultane“, iar cantitatea totală de grâu oferită spre vânzare la stocul public de interventie este mai mică sau egală cu cantitatea de grâu care se achizitionează, ofertele de vânzare se acceptă în întregime, fără a se depăsi cantitatea maximă de grâu ce se achizitionează de Agentie pentru fiecare ofertant.

Art. 8. – În cazul în care cantitatea totală de grâu oferită spre vânzare la interventie este mai mare decât cantitatea de grâu care se achizitionează, se aplică coeficientul de reducere asupra cantitătilor oferite, după cum urmează:

a) cantitatea de grâu care se achizitionează se împarte la numărul de ofertanti care au transmis oferte de vânzare valabile;

b) în cazul în care există oferte de vânzare cu cantităti mai mici decât cantitatea rezultată conform aplicării lit. a), acestea se aprobă în întregime;

c) totalul cantitătilor cuprinse în ofertele aprobate conform lit. b) se scade din cantitatea de grâu care se achizitionează;

d) cantitatea rezultată se împarte la suma cantitătilor oferite spre vânzare, rămase după aplicarea lit. b), iar coeficientul de reducere rezultat se aplică cantitătilor de grâu oferite, pentru a calcula cantitătile aprobate în cadrul fiecărei oferte.

Art. 9. – În situatia în care nu sunt îndeplinite prevederile art. 8 lit. b), iar prin aplicarea coeficientului de reducere stabilit la art. 8 lit. d) rezultă cantităti de grâu mai mici decât cantitatea minimă de 80 tone grâu ce se poate oferi la interventie, analizarea ofertelor si aprobarea cantitătilor pentru fiecare dintre acestea se fac prin utilizarea metodei bazate pe ordinea în care ofertele de vânzare sunt înregistrate la registratura Agentiei, până la concurenta cantitătii aprobate, dar nu mai mult decât cantitatea maximă ce poate fi acceptată pentru fiecare ofertant, prevăzută la art. 4 alin. (1).

Art. 10. – După analizarea ofertelor si aprobarea cantitătilor care se achizitionează în cadrul fiecărei oferte, Agentia comunică ofertantilor cantitatea aprobată, depozitul de stocare la interventie ce va prelua grâul si programul de livrare.

Art. 11. – (1) Ofertantul suportă costurile de transport de la locul depozitării cantitătilor de grâu ofertate la depozitul de stocare la interventie indicat de Agentie, precum si contravaloarea analizelor care certifică calitatea lotului de grâu oferit spre vânzare la stocul public de interventie.

(2) Cantitătile de cereale care nu îndeplinesc conditiile minime privind calitatea, conform Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale nr. 70/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice privind procedurile de aplicare a sistemului de interventie pe piata cerealelor, sunt retrase din depozit pe cheltuiala ofertantului.

Art. 12. – Prevederile prezentei hotărâri se aplică până la data aderării României la Uniunea Europeană.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale,

Gheorghe Flutur

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 9 august 2006.

Nr. 1.055.

 

ANEXĂ*)

 

Pagina 1

Pagina a 2-a

Pagina a 3-a

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

GUVERNUL ROMÂNIEI 

COMISIA NATIONALĂ PENTRU CONTROLUL ACTIVITĂTILOR NUCLEARE

 

ORDIN

pentru aprobarea Normelor de securitate radiologică privind dezafectarea instalatiilor de minerit si/sau preparare a minereurilor de uraniu si/sau toriu

 

În conformitate cu prevederile Legii nr. 111/1996 privind desfăsurarea în sigurantă, reglementarea, autorizarea si controlul activitătilor nucleare, republicată, si ale Hotărârii Guvernului nr. 1.627/2003 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Comisiei Nationale pentru Controlul Activitătilor Nucleare, cu modificările ulterioare,

în baza art. 5 din Legea nr. 111/1996, republicată,

presedintele Comisiei Nationale pentru Controlul Activitătilor Nucleare emite următorul ordin:

Art. 1. – Se aprobă Normele de securitate radiologică privind dezafectarea instalatiilor de minerit si/sau preparare a minereurilor de uraniu si/sau toriu, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. – Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 3. – Prezentul ordin intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 4. – La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul presedintelui Comisiei Nationale pentru Controlul Activitătilor Nucleare nr. 207/2003 pentru aprobarea Normelor de securitate radiologică privind dezafectarea instalatiilor de minerit si/sau preparare a minereurilor de uraniu si/sau toriu – Criterii de eliberare de sub regimul de autorizare al Comisiei Nationale pentru Controlul Activitătilor Nucleare pentru utilizarea în alte scopuri a clădirilor, materialelor, instalatiilor, haldelor si terenurilor contaminate de activitătile de minerit si/sau de preparare a minereurilor de uraniu si/sau toriu, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 933 din 24 decembrie 2003, precum si Ordinul presedintelui Comisiei Nationale pentru Controlul Activitătilor Nucleare nr. 281/2004 pentru modificarea Normelor de securitate radiologică privind dezafectarea instalatiilor de minerit si/sau de preparare a minereurilor de uraniu si/sau toriu – Criterii de eliberare de sub regimul de autorizare al Comisiei Nationale pentru Controlul Activitătilor Nucleare pentru utilizarea în alte scopuri a clădirilor, materialelor, instalatiilor, haldelor si terenurilor contaminate de activitătile de minerit si/sau de preparare a minereurilor de uraniu si/sau toriu, aprobate prin Ordinul presedintelui Comisiei Nationale pentru Controlul Activitătilor Nucleare nr. 207/2003, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 828 din 8 septembrie 2004, se abrogă.

Art. 5. – Directia materiale speciale va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

 

Presedintele Comisiei Nationale pentru Controlul Activitătilor Nucleare,

Vilmos Zsombori

 

Bucuresti, 10 iulie 2006.

Nr. 184.

 

ANEXĂ

 

NORME DE SECURITATE RADIOLOGICĂ

privind dezafectarea instalatiilor de minerit si/sau preparare a minereurilor de uraniu si/sau toriu

 

CAPITOLUL I

Consideratii generale, scop, definitii

 

Art. 1. – Prezentele norme sunt emise de Autoritate în baza prevederilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 111/1996 privind desfăsurarea în sigurantă, reglementarea, autorizarea si controlul activitătilor nucleare, republicată.

Art. 2. – Scopul prezentelor norme este de a completa prevederile Normelor fundamentale de securitate radiologică, aprobate prin Ordinul presedintelui Comisiei Nationale pentru Controlul Activitătilor Nucleare nr. 14/2000, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 404 bis din 29 august 2000, cu cerintele privind dezafectarea instalatiilor de minerit si/sau preparare a minereurilor de uraniu si/sau toriu.

Art. 3. – Termenii si expresiile utilizate în prezentele norme sunt definite în anexa nr. 1.

 

CAPITOLUL II

Domeniul de aplicabilitate; exceptări

 

Art. 4. – Prevederile prezentelor norme se aplică activitătilor de dezafectare a instalatiilor de minerit si/sau preparare a minereurilor de uraniu si/sau toriu, prin care au fost desfăsurate următoarele activităti:

a) prospectarea, explorarea, deschiderea, pregătirea si exploatarea minereurilor de uraniu si/sau toriu;

b) prepararea în laborator, în statii-pilot si în instalatii industriale a minereurilor de uraniu si/sau toriu;

c) conversia minereurilor de uraniu si/sau toriu în materie primă nucleară;

d) producerea combustibilului nuclear ce contine numai uraniu natural sau numai compusi ai uraniului natural;

e) gospodărirea deseurilor radioactive rezultate de la activitătile prevăzute la lit. a)–d).

Art. 5. – Se supun prevederilor prezentelor norme si activitătile de dezafectare a instalatiilor de minerit si/sau preparare a minereurilor de alte substante minerale utile, în care au fost desfăsurate activităti similare cu cele mentionate la art. 4 lit. a), b) si e), care au fost sau sunt autorizate conform prevederilor art. 29 din Normele de securitate radiologică privind radioprotectia operatională în mineritul si prepararea minereurilor de uraniu si toriu, aprobate prin Ordinul presedintelui Comisiei Nationale pentru Controlul Activitătilor Nucleare nr. 127/2002.

Art. 6. – (1) Este exceptată de la prevederile prezentelor norme dezafectarea instalatiilor de minerit si preparare a minereurilor de uraniu si/sau toriu ori a minereurilor de alte substante minerale utile asociate cu uraniul si toriul, care au apartinut persoanelor legal constituite care au fost dizolvate juridic înainte de 23 ianuarie 2004 si ale căror obligatii si responsabilităti nu au fost preluate de o altă persoană legal constituită.

(2) Situatiile descrise la alin. (1) se tratează ca interventii în conformitate cu prevederile art. 129 din Normele fundamentale de securitate radiologică.

 

CAPITOLUL III

Justificarea, optimizarea si limitarea dozelor în activitatea de dezafectare a instalatiilor de minerit si/sau preparare a minereurilor de uraniu si/sau toriu

 

Art. 7. – Persoana legal constituită care solicită autorizatie pentru desfăsurarea activitătii de dezafectare a instalatiilor de minerit si/sau preparare a minereurilor de uraniu si/sau toriu este obligată să demonstreze că evaluarea detaliată de securitate radiologică actualizată si proiectul detaliat de dezafectare sunt astfel întocmite încât asigură justificarea dezafectării si optimizarea radioprotectiei în activitatea de dezafectare, în sensul de a asigura că toate expunerile, inclusiv cele potentiale, sunt mentinute la cel mai scăzut nivel rezonabil posibil, luând în considerare factorii economici si sociali (principiul ALARA).

Art. 8. – (1) În activitătile de dezafectare a instalatiilor de minerit si/sau preparare a minereurilor de uraniu si/sau toriu nu trebuie să se depăsească limita de doză efectivă pentru persoanele expuse profesional, specificată la art. 22 din Normele fundamentale de securitate radiologică. Dozele efective se vor obtine prin însumarea expunerilor pe toate căile de expunere specifice activitătii de dezafectare.

(2) După caz, în vederea îndeplinirii criteriului de limită de doză prevăzut la alin. (1), Autoritatea poate stabili constrângeri de doză prin tinerea sub control a următorilor factori ce caracterizează principalele căi de expunere:

a) concentratiile efluentilor radioactivi gazosi si pulberilor radioactive la locurile de muncă;

b) debitele, volumele si concentratiile efluentilor radioactivi lichizi si gazosi deversati în mediu, astfel încât acesti parametri să fie în permanentă în conformitate cu limitele derivate de eliberare stabilite de Autoritate în procesul de autorizare.

Art. 9. – În procesul de optimizare a radioprotectiei în activitatea de dezafectare a instalatiilor de minerit si/sau preparare a minereurilor de uraniu si/sau toriu se vor analiza numai variantele care se conformează limitelor de doză efectivă pentru personalul expus profesional si, după caz, constrângerilor de doză stabilite conform art. 8.

 

CAPITOLUL IV

Cerinte de autorizare a dezafectării instalatiilor de minerit si preparare a minereurilor de uraniu si/sau toriu

 

Responsabilitătile titularului de autorizatie

Art. 10. – (1) Titularul de autorizatie are obligatia să solicite autorizarea dezafectării instalatiilor de minerit si/sau preparare a minereurilor de uraniu si/sau toriu, în care a desfăsurat oricare dintre următoarele activităti:

a) prospectarea si explorarea prin lucrări miniere subterane si de suprafată, altele decât santurile si dezvelirile, deschiderea, pregătirea si exploatarea minereurilor de uraniu si/sau toriu;

b) prepararea în laborator, în statii-pilot si în instalatii industriale a minereurilor de uraniu si/sau toriu;

c) conversia minereurilor de uraniu si/sau toriu în materie primă nucleară;

d) producerea combustibilului nuclear ce contine numai uraniu natural sau numai compusi ai uraniului natural;

e) gospodărirea deseurilor radioactive rezultate de la activitătile prevăzute la lit. a)–d);

f) gospodărirea deseurilor radioactive rezultate de la activitătile din domeniul mineritului si preparării minereurilor de uraniu si/sau toriu;

g) activităti similare celor mentionate la lit. a), b) si e), desfăsurate pentru alte substante minerale utile si care au fost sau sunt autorizate conform prevederilor art. 29 din Normele de securitate radiologică privind radioprotectia operatională în mineritul si prepararea minereurilor de uraniu si toriu.

(2) Titularul de autorizatie de desfăsurare a oricăreia dintre activitătile prevăzute la alin. (1) trebuie să solicite autorizatia de dezafectare în următoarele termene: a) cu cel putin un an înainte de data planificată pentru încetarea activitătii instalatiilor de minerit si/sau preparare si a instalatiilor aferente de gospodărire a deseurilor radioactive, aflate în functiune la data intrării în vigoare a prezentelor norme, si a celor ce vor fi puse în functiune după intrarea în vigoare a prezentelor norme;

b) până cel târziu la data de 31 decembrie 2007 pentru instalatiile de minerit si/sau preparare si instalatiile aferente de gospodărire a deseurilor radioactive, a căror activitate a fost sistată înainte de intrarea în vigoare a prezentelor norme, fără a se pregăti documentatia de dezafectare si fără a se solicita autorizatie de dezafectare;

c) în cazul încetării activitătii numai în numite sectiuni ale instalatiilor de minerit si/sau preparare ori ale instalatiilor aferente de gospodărire a deseurilor radioactive se procedează în conformitate cu prevederile art. 70 din Normele de securitate radiologică privind gospodărirea deseurilor radioactive provenite de la mineritul si prepararea minereurilor de uraniu si toriu, aprobate prin Ordinul presedintelui Comisiei Nationale pentru Controlul Activitătilor Nucleare nr. 192/2002.

Art. 11. – Cererea de solicitare a autorizatiei de dezafectare, prevăzută la art. 10, trebuie să fie însotită de următoarele documentatii tehnice suport si documente:

a) evaluarea detaliată de securitate radiologică, actualizată conform parametrilor radiologici si altor parametri neradiologici estimati a fi semnificativi la data planificată pentru începerea activitătii de dezafectare;

b) proiectul tehnic detaliat de dezafectare, conceput pe baza evaluării detaliate de securitate radiologică actualizate;

c) analiza privind securitatea radiologică a personalului expus profesional si a mediului înconjurător, incluzând estimări ale nivelului dozelor efective, pe perioada de desfăsurare a activitătilor prevăzute în proiectul tehnic de dezafectare;

d) programul de radioprotectie prevăzut la art. 38 si 39 din Normele de securitate radiologică privind radioprotectia operatională în mineritul si prelucrarea minereurilor de uraniu si toriu, adaptat pentru activitatea de dezafectare;

e) programul de asigurare a calitătii în faza de dezafectare, întocmit în conformitate cu prevederile art. 99–101 din Normele de securitate radiologică privind gospodărirea deseurilor radioactive provenite de la mineritul si prepararea minereurilor de uraniu si toriu;

f) programele de monitorizare si supraveghere a radioactivitătii factorilor de mediu si a instalatiilor de gospodărire a deseurilor pe perioada de desfăsurare a activitătii de dezafectare, prevăzute la:

(i) art. 150–152 din Normele de securitate radiologică privind radioprotectia operatională în mineritul si prepararea minereurilor de uraniu si toriu;

(ii) art. 102–109 din Normele de securitate radiologică privind gospodărirea deseurilor radioactive provenite de la mineritul si prepararea minereurilor de uraniu si toriu;

g) decizia solicitantului de autorizatie cu nominalizarea persoanelor responsabile cu desfăsurarea activitătii de dezafectare;

h) documente care atestă capabilitatea tehnică si acreditarea sau autorizarea prevăzute de legislatia în vigoare pentru persoanele legal constituite si persoanele fizice implicate în activitatea de dezafectare;

i) documentul prin care se decide oprirea definitivă în vederea dezafectării;

j) lista persoanelor legal constituite, autorizate de Autoritate, care sunt implicate în activitatea de dezafectare, cu precizarea responsabilitătilor si interfetelor dintre acestea si titularul de autorizatie;

k) lista cu materialele radioactive si dispozitivele generatoare de radiatii ionizante detinute;

l) lista aparaturii dozimetrice existente în instalatia de minerit si/sau preparare a minereurilor de uraniu si/sau toriu;

m) dovada că deseurile radioactive existente si cele rezultate din activitatea de dezafectare vor fi gestionate în sigurantă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

n) planul de interventie în caz de urgentă, inclusiv în caz de incendiu;

o) după caz, planul de asigurare a protectiei fizice si procedurile de reglementare a accesului în instalatia care se va dezafecta, întocmite în conformitate cu prevederile Normelor de protectie fizică în domeniul nuclear, aprobate prin Ordinul presedintelui Comisiei Nationale pentru Controlul Activitătilor Nucleare nr. 382/2001;

p) acordul sau autorizatia de mediu;

q) avizul sanitar;

r) dovada achitării taxei si tarifului de autorizare.

Art. 12. – Documentatiile tehnice prevăzute la art. 11 trebuie întocmite de experti acreditati si/sau de persoane legal constituite, autorizate de Autoritate să desfăsoare activităti de cercetare-proiectare pentru instalatii de minerit si/sau preparare a minereurilor de uraniu si/sau toriu, si se avizează de Autoritate în procesul de autorizare a dezafectării.

Art. 13. – Lucrările efective de dezafectare se vor efectua numai după emiterea autorizatiei de dezafectare de către Autoritate.

Art. 14. – Titularul de autorizatie de dezafectare trebuie să efectueze activitatea de dezafectare prin personalul propriu calificat si specializat sau prin alte persoane legal constituite, autorizate să manipuleze materiale radioactive, care au calitatea de contractant sau subcontractant de lucrări.

Art. 15. – Titularul de autorizatie de dezafectare care intentionează să utilizeze contractanti sau subcontractanti pentru efectuarea lucrărilor propriu-zise de dezafectare are următoarele obligatii:

a) să se asigure că subcontractantii si contractantii de lucrări îndeplinesc cerintele de autorizare prevăzute de reglementările în vigoare;

b) să prezinte Autoritătii sistemul de control prin care se demonstrează că subcontractantii si contractantii îndeplinesc toate cerintele legale privind asigurarea securitătii radiologice si protectia sănătătii lucrătorilor în raport cu riscurile radiologice si neradiologice;

c) să precizeze modul în care se va asigura implementarea programului de asigurare a calitătii;

d) să prezinte pentru fiecare contractant sau subcontractant tipul, domeniul si lucrările pe care urmează să le realizeze, precum si relatia dintre aceste lucrări si alte activităti de dezafectare;

e) să prezinte cerintele privind nivelul de calificare si de experientă pe care trebuie să le îndeplinească contractantii si subcontractantii;

f) să prezinte experienta anterioară a fiecărui contractant si subcontractant în dezafectarea instalatiilor de minerit si/sau preparare a minereurilor de uraniu si/sau toriu.

Art. 16. – Titularul de autorizatie care detine si dezafectează instalatii de minerit si/sau preparare a minereurilor de uraniu si/sau toriu are obligatia să gestioneze totalitatea deseurilor radioactive rezultate din activitatea de dezafectare, în conformitate cu prevederile Normelor de securitate radiologică privind gospodărirea deseurilor radioactive provenite de la mineritul si prepararea minereurilor de uraniu si toriu.

Art. 17. – Titularul de autorizatie care conservă si/sau dezafectează instalatii de minerit si preparare trebuie:

a) să asigure protectia fizică a instalatiilor de minerit si preparare până la finalizarea activitătii de dezafectare, conform prevederilor Normelor de protectie fizică în domeniul nuclear;

b) să îndeplinească în totalitate prevederile specifice din Normele de control de garantii în domeniul nuclear, aprobate prin Ordinul presedintelui Comisiei Nationale pentru Controlul Activitătilor Nucleare nr. 363/2001;

c) să tină evidenta strictă si la zi, în formatele aprobate de Autoritate în procesul de autorizare, pe tipuri si categorii de activitate, a deseurilor rezultate de la dezafectare, a deseurilor tratate si depozitate definitiv de el însusi, a deseurilor radioactive transferate persoanelor legal constituite, autorizate să le trateze, să le conditioneze si să le depoziteze final, precum si a efluentilor radioactivi eliminati în mediul înconjurător;

d) să transmită periodic Autoritătii, până la finalizarea activitătii de dezafectare;

(i) raportul anual privind activitătile autorizate desfăsurate;

(ii) raportul anual privind aplicarea programului de radioprotectie;

(iii) raportul semestrial privind situatia deseurilor radioactive produse, tratate, depozitate definitiv sau temporar, transferate, precum si a efluentilor radioactivi tratati si eliberati în mediu;

(iv) raportul anual privind rezultatele monitorizării mediului înconjurător si asigurarea radioprotectiei populatiei;

(v) alte rapoarte specifice, solicitate de Autoritate;

e) să notifice de îndată Autoritătii producerea oricăruia dintre evenimentele prevăzute la art. 163 din Normele de securitate radiologică privind radioprotectia operatională în mineritul si prepararea minereurilor de uraniu si toriu.

 

Continutul evaluării detaliate de securitate radiologică

Art. 18. – (1) Evaluarea detaliată de securitate radiologică, prevăzută la art. 11 lit. a), trebuie elaborată în conformitate cu cerintele prevăzute în anexa nr. 2.

(2) Evaluările detaliate de securitate radiologică si analizele de securitate radiologică pot fi întocmite numai de persoane legal constituite care îndeplinesc cumulativ următoarele conditii:

a) detin o autorizatie emisă de Autoritate pentru a elabora evaluări si/sau analize de securitate radiologică în domeniul mineritului si preparării minereurilor de uraniu si/sau toriu;

b) evaluările si analizele de securitate radiologică din domeniul mineritului si preparării minereurilor de uraniu si/sau toriu trebuie verificate si avizate de un expert acreditat, posesor al unui permis de exercitare nivel 3 pentru domeniul “Materii prime nucleare“, emis de Autoritate;

c) solicitantii de autorizatii de dezafectare vor transmite Autoritătii numai evaluările si analizele de securitate radiologică verificate si avizate fără observatii de un expert acreditat, posesor al unui permis de exercitare nivel 3 pentru domeniul “Materii prime nucleare“, emis de Autoritate.

Art. 19. – Evaluările detaliate de securitate radiologică trebuie să contină estimarea dozelor efective pe toate căile de expunere relevante, specifice amplasamentelor pe care se află instalatii de minerit si/sau preparare a minereurilor de uraniu si/sau toriu si terenuri contaminate de activitătile desfăsurate în aceste instalatii.

Art. 20. – La estimarea dozelor efective pentru căile de expunere relevante prevăzute la art. 19 se vor utiliza parametrii de lucru recomandati în ghidul prezentat în anexa nr. 3.

 

Continutul proiectului tehnic detaliat de dezafectare

Art. 21. – Proiectul tehnic detaliat de dezafectare trebuie întocmit după:

a) elaborarea si redactarea evaluării detaliate de securitate radiologică, actualizată conform parametrilor radiologici si altor parametri neradiologici estimati a fi semnificativi la data planificată pentru începerea activitătii de dezafectare;

b) stabilirea tipului de utilizare ce se va da după eliberarea de sub regimul de autorizare a instalatiei, a materialelor, a haldelor sau a terenurilor contaminate de activitătile desfăsurate în cadrul instalatiilor de minerit si/sau preparare a minereurilor de uraniu si/sau toriu.

Art. 22. – (1) Solutiile optime de dezafectare, respectiv analizele cost/beneficiu, în functie de tipul de folosintă pentru care se vor elibera, după caz, materialele, haldele sau/si terenurile, se vor stabili conform procedurii reprezentate schematic în graficul nr. 1 din anexa nr. 4.

(2) În cazul dezafectării instalatiilor de minerit si/sau preparare a minereurilor de uraniu si/sau toriu în vederea eliberării pentru o folosintă prestabilită a materialelor, haldelor sau/si terenurilor contaminate de mineritul si prepararea minereurilor de uraniu si/sau toriu, pentru fiecare măsură de remediere este necesar să se evalueze cel putin durata, costul, protectia si conservarea mediului, protectia radiologică, acceptul public si planificarea zonei, în conformitate cu procedura reprezentată în graficul nr. 2 din anexa nr. 4.

Art. 23. – Proiectul tehnic detaliat de dezafectare trebuie să contină, după caz, cel putin informatiile prevăzute în anexa nr. 5.

Art. 24. – (1) Proiectul tehnic detaliat de dezafectare trebuie să contină solutiile tehnice de eliminare a surselor de radiatii ionizante, conform recomandărilor din evaluarea detaliată de securitate radiologică.

(2) Proiectul tehnic detaliat de dezafectare trebuie să contină si programul de reconstructie ecologică a amplasamentului.

Art. 25. – Titularul de autorizatie de dezafectare are obligatia să asigure aplicarea programului de reconstructie ecologică a amplasamentului instalatiei de minerit si/sau preparare a minereurilor de uraniu si/sau toriu în paralel cu efectuarea lucrărilor de dezafectare.

 

Continutul analizei privind asigurarea securitătii radiologice a personalului expus profesional si a mediului înconjurător pe perioada de desfăsurare a activitătilor prevăzute în proiectul tehnic detaliat de dezafectare

Art. 26. – Analiza privind asigurarea securitătii radiologice a personalului expus profesional si a persoanelor din populatie, incluzând estimări ale nivelului dozelor efective, pe perioada de desfăsurare a activitătilor prevăzute în proiectul tehnic detaliat de dezafectare, trebuie să contină cel putin informatiile prevăzute în anexa nr. 6.

 

Modificarea proiectului tehnic detaliat de dezafectare

Art. 27. – (1) Titularul de autorizatie de dezafectare are obligatia de a notifica Autoritătii, în termen de 48 de ore, orice situatie în care constată că în activitatea de dezafectare apar factori semnificativi care sunt în afara limitelor autorizate si care impun modificări ale proiectului tehnic detaliat de dezafectare.

(2) Ca urmare a constatării si notificării către Autoritate a situatiei descrise la alin. (1), titularul de autorizatie are obligatia ca în termen de 60 de zile de la constatare să transmită Autoritătii modificările si completările la proiectul tehnic detaliat de dezafectare si să solicite modificarea corespunzătoare a autorizatiei de dezafectare.

(3) Titularul de autorizatie are obligatia ca în termen de 30 de zile de la data primirii solicitării scrise a Autoritătii să transmită acestuia orice alte completări si clarificări privind modificarea proiectului tehnic detaliat de dezafectare.

 

Cerinte de redactare a documentatiilor tehnice suport

Art. 28. – Documentatiile tehnice suport vor fi redactate astfel:

a) fiecare capitol va începe cu pagină nouă;

b) vor fi numerotate toate paginile, inclusiv anexele, schitele si desenele;

c) tabelele si anexele vor fi numerotate în ordinea utilizării;

d) după caz, se vor introduce fotografii semnificative pentru care se vor mentiona data si locul efectuării;

e) desenele tehnice vor fi realizate la o scară care să permită prezentarea tuturor detaliilor semnificative din punctul de vedere al asigurării securitătii radiologice;

f) pe fiecare pagină vor fi incluse în subsolul paginii următoarele:

(i) data întocmirii, numele, prenumele si functia persoanei care a întocmit capitolul sau, după caz, subcapitolul;

(ii) data verificării, numele si prenumele expertului acreditat care a verificat capitolul sau, după caz, subcapitolul;

(iii) data aprobării, numele si prenumele expertului acreditat care a aprobat capitolul sau, după caz, subcapitolul.

 

Cerinte de raportare si păstrare a înregistrărilor

Art. 29. – Titularul de autorizatie de dezafectare va păstra pe toată durata dezafectării si pentru o perioadă de minimum 30 de ani după obtinerea certificatului de eliberare de sub regimul de autorizare următoarele:

a) documentatiile tehnice suport si documentele prevăzute la art. 11;

b) modificările si completările la proiectul tehnic detaliat de dezafectare, elaborate conform prevederilor art. 27 alin. (2);

c) completările si clarificările prevăzute la art. 27 alin. (3);

d) raportul final de dezafectare;

e) evaluarea finală de securitate radiologică;

f) acordurile si autorizatiile de mediu;

g) certificatul de eliberare de sub regimul de autorizare a amplasamentului pe care a functionat instalatia de minerit si/sau preparare, emis de Autoritate;

h) documentele cu cerintele privind controlul proprietătii terenului eliberat de sub regimul de autorizare;

i) documentele cu cerintele privind restrictiile de utilizare a terenului si/sau constructiilor eliberate de sub regimul de autorizare;

j) documentele cu cerintele de monitorizare/supraveghere în perioada postdezafectare;

k) alte documente relevante privind activitatea de dezafectare desfăsurată.

Art. 30. – (1) Dacă în perioada de 30 de ani prevăzută la art. 29 titularul de autorizatie intră în stare de faliment sau de dizolvare juridică si nu îsi mai poate îndeplini responsabilitătile privind păstrarea înregistrărilor referitoare la dezafectare, are obligatia să notifice de îndată Autoritatea si să transfere întreaga documentatie prevăzută la art. 29 institutiei abilitate să exercite controlul institutional sau unei alte entităti stabilite de Autoritate.

(2) Transferul prevăzut la alin. (1) trebuie efectuat în termen de 60 de zile de la data la care Autoritatea a comunicat în scris titularului de autorizatie care este entitatea care va prelua documentatia referitoare la dezafectare, prevăzută la art. 29.

(3) Referitor la transferul prevăzut la alin. (1) si (2), titularul de autorizatie de dezafectare are obligatia să transmită Autoritătii următoarele documente:

a) notificarea cu data exactă a transferului documentatiei prevăzute la art. 29, cu cel putin 10 zile înainte de efectuarea acesteia;

b) copia documentului care certifică efectuarea transferului, în termen de 10 zile de la data efectuării acestuia.

Art. 31. – Titularul de autorizatie va întocmi si va transmite Autoritătii rapoarte semestriale privind lucrările de dezafectare efectuate.

Art. 32. – Titularul de autorizatie are obligatia să notifice în scris Autoritătii, de îndată, orice eveniment neprevăzut în proiectul tehnic detaliat de dezafectare, care pune în pericol securitatea radiologică a personalului expus profesional, a persoanelor din populatie si a mediului înconjurător.

 

Încheierea lucrărilor de dezafectare

Art. 33. – La finalizarea lucrărilor de dezafectare titularul are obligatia să transmită Autoritătii următoarele:

a) cererea de eliberare de sub regimul de autorizare a amplasamentului pe care a functionat si a fost dezafectată instalatia de minerit si/sau preparare a minereurilor de uraniu si/sau toriu;

b) raportul final de dezafectare, întocmit în conformitate cu cerintele prevăzute în anexa nr. 7;

c) evaluarea finală de securitate radiologică, întocmită în conformitate cu cerintele prevăzute în anexa nr. 8;

d) acordul autoritătilor locale de mediu prin care se certifică că a fost restaurat mediul înconjurător afectat de activitătile de minerit si/sau preparare;

e) avizul sanitar, eliberat în conformitate cu reglementările emise de Ministerul Sănătătii Publice;

f) alte avize prevăzute de legislatia în vigoare;

g) alte documente, date sau informatii relevante, solicitate de Autoritate.

 

CAPITOLUL V

Eliberarea de sub regimul de autorizare

 

Art. 34. – (1) În cazul în care Autoritatea constată că pe amplasamentul pe care a functionat si s-a dezafectat instalatia de minerit si/sau preparare a minereurilor de uraniu si/sau toriu sunt îndeplinite criteriile de eliberare de sub regimul de autorizare si acesta nu mai prezintă riscuri radiologice pentru persoanele din populatie si mediul înconjurător, va emite certificatul de încheiere a activitătilor nucleare si de eliberare de sub regimul de autorizare, care va contine datele prevăzute în anexa nr. 9.

(2) Criteriile de eliberare de sub regimul de autorizare al Autoritătii pentru utilizare în alte scopuri a clădirilor, materialelor, instalatiilor, haldelor si terenurilor contaminate de activităti de minerit si preparare a minereurilor de uraniu si/sau toriu sunt prevăzute în anexa nr. 10.

(3) După emiterea certificatului de încheiere a activitătilor nucleare si de eliberare de sub regimul de autorizare, terenul pe care a functionat instalatia de minerit si/sau preparare poate fi înstrăinat de detinător.

(4) Fostul titular de autorizatie de dezafectare are obligatia să transmită Autoritătii o copie a documentului prin care s-a înstrăinat terenul în conditiile alin. (2), în termen de 30 de zile de la data înstrăinării.

 

CAPITOLUL VI

Dispozitii tranzitorii si finale

 

Art. 35. – Până la desemnarea legală a organismului care va exercita controlul institutional, persoana legal constituită care a detinut, a utilizat si a dezafectat instalatia de minerit si/sau preparare a minereurilor de uraniu si/sau toriu are obligatia să asigure realizarea tuturor cerintelor de control institutional si de păstrare a documentelor cu înregistrări, prevăzute la:

(i) art. 29 din prezenta normă;

(ii) art. 110, 112 si 113 din Normele de securitate radiologică privind gospodărirea deseurilor radioactive provenite de la mineritul si prepararea minereurilor de uraniu si toriu.

Art. 36. – (1) Aplicarea prevederilor prezentelor norme nu exclude respectarea în activitatea de dezafectare a cerintelor tuturor normelor în vigoare privind securitatea radiologică, garantiile nucleare, protectia fizică, asigurarea calitătii, protectia mediului, lucrul în subteran etc.

(2) Autoritatea poate retrage certificatul de încheiere a activitătilor nucleare si de eliberare de sub regimul de autorizare dacă constată că nu sunt îndeplinite oricare dintre următoarele cerinte privind:

a) controlul proprietătii terenului eliberat de sub regimul de autorizare;

b) restrictiile de utilizare a terenului si/sau constructiilor eliberate de sub regimul de autorizare;

c) cerintele de monitorizare/supraveghere în perioada postdezafectare.

Art. 37. – Încălcarea dispozitiilor prezentelor norme atrage răspunderea materială, disciplinară, administrativă, penală sau civilă, după caz, conform prevederilor Legii nr. 111/1996, republicată.

Art. 38. – Prezentele norme nu exclud obtinerea altor autorizatii prevăzute de reglementările în vigoare.

Art. 39. – Anexele nr. 1–10 fac parte integrantă din prezentele norme.

 

ANEXA Nr. 1

la norme

 

DEFINITII

 

În scopul aplicării prezentei reglementări, pe lângă termenii si expresiile definite în Legea nr. 111/1996, republicată, si în Normele fundamentale de securitate radiologică, expresiile următoare sunt definite astfel:

1. Autoritate – Comisia Natională pentru Controlul Activitătilor Nucleare (CNCAN) care, în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 111/1996, republicată, reprezintă autoritatea natională competentă în domeniul nuclear, care exercită atributiile de reglementare, autorizare si control;

2. căi de expunere – căile prin care radiatia si/sau radionuclizii ajung sau pătrund în organismul uman, producând iradierea acestuia;

3. contaminare radioactivă superficială – prezenta radionuclizilor pe suprafata materialelor aflate în stare solidă;

4. contractant – persoană fizică sau persoană (entitate) legal constituită, angajată de titularul autorizatiei de dezafectare să efectueze anumite servicii sau lucrări specifice din cadrul activitătii de dezafectare;

5. conservare – păstrarea în sigurantă a instalatiei de minerit si/sau preparare, inclusiv a sistemelor de aeraj, transport, alimentare cu energie electrică, de eliminare a apelor de mină, în starea în care se aflau la sistarea etapei de operare;

6. control institutional – activitatea desfăsurată de un organism împuternicit legal să urmărească transferurile de proprietate si modul de îndeplinire a restrictiilor de utilizare a terenurilor contaminate si a amplasamentelor pe care au functionat si au fost dezafectate instalatii de minerit si/sau de preparare a minereurilor de uraniu si/sau toriu;

7. deseuri radioactive rezultate de la mineritul si prepararea minereurilor de uraniu si toriu:

– orice efluenti gazosi si lichizi proveniti de la activităti autorizate de minerit si de preparare, care au volume si activităti pe unitatea de volum superioare limitelor derivate de eliberare în mediu, aprobate de Autoritate în cadrul procesului de autorizare, conform prevederilor Normelor fundamentale de securitate radiologică, si pentru care nu se întrevede o altă utilizare în cadrul activitătii respective;

– orice materiale solide provenite de la activităti autorizate de minerit si de preparare, care în mod obisnuit nu sunt considerate ca radioactive, dar care au un nivel al contaminării superficiale superior nivelurilor de eliberare prevăzute la art. 7 lit. b) din Normele de securitate radiologică privind gospodărirea deseurilor radioactive provenite de la mineritul si prepararea minereurilor de uraniu si toriu si pentru care nu se întrevede o altă utilizare în cadrul activitătii respective;

– orice materiale solide provenite de la activităti autorizate de minerit si de preparare, inclusiv minereuri de uraniu si toriu si roci mineralizate cu uraniu si toriu, excavate si scoase la suprafată, care contin cel putin un radionuclid natural din seriile uraniului si toriului, cu o concentratie a activitătii pe unitatea de masă mai mare decât nivelul de eliberare în scopul utilizării fără restrictii, respectiv mai mare de 0,2 Bq/g, si pentru care nu se întrevăd alte utilizări în cadrul activitătii respective;

8. detinere – păstrarea în sigurantă a instalatiei de minerit si/sau preparare, astfel încât să se asigure securitatea radiologică a populatiei si mediului înconjurător;

9. dezafectare – activitatea complexă ce se desfăsoară la o instalatie de minerit si/sau de preparare a minereurilor de uraniu si/sau toriu oprită definitiv, în scopul eliberării componentelor si amplasamentului acesteia de sub regimul de autorizare;

10. echilibru radioactiv – starea unei serii naturale de dezintegrare radioactivă (sau parte a acesteia), caracterizată de faptul că toti radionuclizii seriei (sau a părtii de interes din serie) au aceeasi activitate;

11. eliberare nerestrictionată de sub regimul de autorizare–eliberarea instalatiilor, clădirilor, materialelor si terenurilor contaminate de activitătile de minerit si preparare a minereurilor de uraniu si/sau toriu, inclusiv a instalatiilor de gospodărire a deseurilor radioactive provenite de la aceste activităti, de sub regimul de autorizare prevăzut de Legea nr. 111/1996, republicată, pentru a fi utilizate de persoane din populatie în diverse scopuri, altele decât din domeniul nuclear;

12. functionare – utilizarea instalatiei de minerit si/sau preparare a minereurilor de uraniu si/sau toriu pentru scopul în care a fost proiectată, construită sau modificată;

13. instalatie de minerit – totalitatea lucrărilor miniere si instalatiilor de la suprafată si din subteran, prin care se asigură extractia si transportul minereului si sterilului, aerajul si evacuarea apelor, inclusiv instalatiile de gospodărire a deseurilor asociate care, împreună, alcătuiesc o mină sau o carieră;

14. instalatie de preparare – totalitatea constructiilor si instalatiilor existente pe fluxul tehnologic, care contribuie la prepararea minereurilor, inclusiv instalatiile de gospodărire a deseurilor asociate;

15. institutie abilitată să exercite controlul institutional în etapa postdezafectare – o institutie împuternicită să efectueze controlul institutional, ce urmează să fie înfiintată printr-un act normativ emis de Guvern;

16. intruziune – pătrundere neautorizată a unor persoane din populatie în interiorul structurilor dezafectate în care sunt depozitate deseuri radioactive de la mineritul si/sau prepararea minereurilor de uraniu si/sau toriu;

17. lucrări ingineresti specifice care asigură stabilitatea haldei pe termen lung – constructii cum sunt: zidurile de sprijin, santurile de gardă pentru devierea apelor meteorice si torentelor, puturile absorbante, încasetările pentru deblocarea cursurilor de apă de suprafată, rectificările de taluzuri, treptele si bermele, înierbările si plantările de arbusti si copaci;

18. minereu de uraniu – substantă în zăcământ sau extrasă prin metode miniere, care are un continut de uraniu mai mare de 0,004%;

19. minereu de toriu – substantă în zăcământ sau extrasă prin metode miniere, care are un continut de toriu mai mare de 0,012%;

20. mineritul uraniului si toriului – prospectarea, explorarea, deschiderea, pregătirea si exploatarea minereului de uraniu si toriu, conservarea si dezafectarea minelor de uraniu si toriu, inclusiv restaurarea mediului contaminat de mineritul uraniului si toriului;

21. monitorizare – măsurarea dozelor sau concentratiilor activitătii radionuclizilor si interpretarea rezultatelor în vederea evaluării sau controlului expunerii la radiatii ionizante;

22. oprirea definitivă a unei instalatii de minerit si/sau preparare, în vederea dezafectării – încetarea definitivă a activitătii de operare a instalatiei de minerit si/sau preparare;

23. persoană expusă profesional – o persoană (un lucrător) angajată la o persoană (entitate) legal constituită sau un lucrător extern, care este supusă la expuneri care apar datorită lucrului în cadrul unei activităti aflate sub incidenta prezentelor norme, expuneri care însumate pe un an pot depăsi limitele de doză prevăzute pentru persoanele din populatie;

24. persoană (entitate) legal constituită – persoană juridică sau persoană care nu are personalitate juridică, constituită în baza unei legi, unei ordonante sau hotărâri a Guvernului;

25. prepararea minereurilor de uraniu si toriu – prelucrarea minereurilor de uraniu si toriu în laboratoare de analize fizico-chimice, laboratoare tehnologice, statii-pilot si instalatii industriale, conservarea si dezafectarea instalatiilor de prelucrare, inclusiv depozitarea finală a deseurilor radioactive si restaurarea mediului contaminat;

26. pulberi aderente – pulberi care nu pot fi îndepărtate cu usurintă de pe suprafetele materialelor aflate în stare solidă;

27. pulberi neaderente – pulberi care pot fi îndepărtate cu usurintă de pe suprafetele materialelor aflate în stare solidă;

28. reconstructie ecologică – totalitatea lucrărilor de refacere a topografiei, solului si vegetatiei pe amplasamentul unei instalatii de minerit si/sau preparare care a fost dezafectată;

29. relocare – activitatea de mutare a deseurilor radioactive de pe un amplasament situat la suprafată pe un alt amplasament situat la suprafată sau în subteran;

30. subcontractant – persoană fizică sau persoană (entitate) legal constituită care furnizează servicii si produse contractantului;

31. supraveghere – activitate complexă constând în:

(i) stabilirea nivelurilor de investigatie si de declansare a măsurilor de remediere;

(ii) măsurarea indicatorilor de impact, radioactivi si neradioactivi;

(iii) investigarea altor parametri fizici de interes;

(iv) verificarea vizuală si prin măsurători a integritătii fizice a structurilor construite etc.;

32. titular de autorizatie – orice persoană legal constituită care a obtinut din partea Autoritătii o autorizatie pentru a desfăsura o activitate reglementată de prezentele norme.

 

 

ANEXA Nr. 2

la norme

 

CONTINUTUL

evaluării detaliate de securitate radiologică, actualizată conform parametrilor radiologici si altor parametri neradiologici estimati a fi semnificativi la data planificată pentru începerea activitătii de dezafectare

 

Evaluarea detaliată de securitate radiologică actualizată trebuie să cuprindă, după caz, cel putin următoarele:

1. Introducere, care va contine date generale privind:

1.1. Denumirea instalatiei de minerit si/sau de preparare a minereurilor de uraniu si/sau toriu

1.2. Proprietarul, administratorul, regimul proprietătii, diviziunea administrativă în cadrul căreia se găseste instalatia, cu datele complete de identificare (adresă, nr. de telefon si fax, datele de identificare ale persoanelor împuternicite legal să reprezinte instalatia de minerit si/sau preparare ce urmează să fie dezafectată)

1.3. Amplasarea geografică a instalatiei

1.4. Tipul instalatiei

1.5. Parametrii tehnici maximali autorizati în etapa de functionare, capacitatea maximă de productie la care a functionat instalatia

1.6. Fundamentarea deciziei de dezafectare, respectiv: motivatia dezafectării, administrarea dezafectării, copiile deciziilor sau documentelor prin care este aprobată dezafectarea

1.7. Datele de identificare complete ale persoanei legal constituite si ale autorului sau coordonatorului care au întocmit evaluarea detaliată de securitate radiologică

2. Prezentarea instalatiei

2.1. Istoria activitătii

2.2. Caracteristicile amplasamentului, respectiv: geologia, tectonica, date asupra mineralizatiilor de uraniu si/sau toriu, hidrogeologia zonei, ape de suprafată, reteaua hidrografică, izvoare, ape subterane, clima si elementele climatice, vegetatia, fauna, solul

2.3. Istoria autorizării fazelor de amplasare, constructie, punere în functiune, functionare de probă, functionare, detinere si conservare

2.4. Activitătile desfăsurate în etapele de functionare si conservare

2.5. Practica de dispunere a deseurilor în etapele de functionare si conservare

2.6. Sistemele si echipamentele de la suprafată si din subteran, clădirile, zonele controlate si supravegheate

3. Caracterizarea surselor de poluare si determinarea distributiei radionuclizilor în factorii de mediu

3.1. Inventarul tuturor surselor închise si deschise de radiatii, precum si al generatorilor de radiatii ionizante

3.2. Sursele de poluare reprezentate de halde, iazuri de decantare si depozite de deseuri radioactive solide

3.3. Sursele de poluare reprezentate de efluentii lichizi (ape de mină, ape de siroire, ape industriale, cu prezentarea tuturor particularitătilor acestora)

3.4. Sursele de poluare reprezentate de efluentii gazosi, inclusiv de radon, toron, descendenti ai acestora si pulberi aeropurtate

3.5. Sursele de poluare reprezentate de alte materiale radioactive existente în instalatie, precum si de materialele si structurile contaminate

4. Metodologia de evaluare a riscului

4.1. Echipamente, tehnici si proceduri de măsurare utilizate

4.2. Verificări metrologice ale echipamentelor de măsurare

4.3. Proceduri de prelevare a probelor, tipuri de probe, metode si proceduri de analiză

4.4. Prelucrarea si interpretarea rezultatelor măsurătorilor si analizelor

5. Estimarea dozelor efective si evaluarea riscului pentru persoanele din populatie si grupurile critice

5.1. Algoritmi de calcul

5.2. Niveluri de fond identificate

5.3. Contaminantii principali identificati

5.4. Niveluri identificate de eliberare în mediu a contaminantilor

5.5. Situatia radiologică a tuturor structurilor, sistemelor, echipamentelor, aparatelor, coturilor, armăturilor, uneltelor si materialelor

5.6. Calculul dozelor efective individuale si colective

5.7. Scenariile de expunere

5.8. Evaluarea acceptabilitătii rezultatelor măsurătorilor directe si rezultatelor analizelor

5.9. Comparatii între rezultatele finale obtinute si limitele specificate în reglementări

5.10. Concluzii privind nivelul rezultatelor finale obtinute

6. Măsuri propuse pentru reducerea dozelor echivalente suplimentare la valori acceptabile pentru persoanele din populatie si grupurile critice

6.1. Măsuri pentru eliminarea surselor închise si deschise de radiatii, precum si a generatorilor de radiatii ionizante

6.2. Măsuri de remediere pentru eliminarea generării de doze efective pe calea acvatică

6.3. Măsuri de remediere pentru eliminarea generării de doze efective pe calea eoliană

6.4. Măsuri de remediere pentru eliminarea generării de doze efective prin diminuarea iradierii externe

6.5. Măsuri de remediere pentru eliminarea generării de doze efective prin diminuarea emisiilor de gaze radioactive

6.6. Măsuri de remediere pentru eliminarea generării de doze efective prin eliminarea materialelor radioactive si a materialelor si structurilor contaminate

6.7. Pentru fiecare situatie prevăzută la pct. 6 se vor estima volumele materialelor radioactive care trebuie mutate pe alte amplasamente si se vor preciza noile locatii în care acestea vor fi depozitate în sigurantă.

7. Schema logică cu durata si ordinea de executie a lucrărilor fizice necesare implementării măsurilor de remediere propuse

8. Nivelurile estimate ale dozelor efective pentru persoanele din populatie si grupurile critice la terminarea activitătii de dezafectare, calculate conform scenariilor de expunere prevăzute la pct. 5.6

9. Cerintele de monitorizare radiologică a factorilor de mediu în etapa de dezafectare si propuneri de monitorizare după încheierea activitătii de dezafectare

10. Anexe grafice reprezentative cu datele primare si datele prelucrate, referitoare la situatia radiologică.

 

ANEXELE Nr. 3) si 4)

la norme

 

GHID

privind parametrii recomandati pentru estimarea dozelor efective pe căile de expunere relevante la utilizarea în diferite scopuri a terenurilor contaminate si haldelor de la mineritul si/sau prepararea minereurilor de uraniu si/sau toriu

 

 http://www.dsclex.ro/legislatie/2006/august2006/imagini/734/734_4.jpg

 

 

Pagina 1

Pagina a 2-a

 

 

 

 

 

 

ANEXA Nr. 5

la norme

 

CONTINUTUL

proiectului tehnic detaliat de dezafectare

 

Proiectul tehnic detaliat de dezafectare trebuie să cuprindă, după caz, cel putin următoarele:

1. Introducere, care va contine date generale privind:

1.1. Denumirea instalatiei de minerit si/sau de preparare a minereurilor de uraniu si/sau toriu

1.2. Proprietarul, administratorul, regimul proprietătii, diviziunea administrativă în cadrul căreia se găseste instalatia, cu datele complete de identificare (adresă, nr. de telefon si fax, datele de identificare ale persoanelor împuternicite legal să reprezinte instalatia de minerit si/sau de preparare ce urmează să fie dezafectată)

1.3. Amplasarea geografică a instalatiei

1.4. Tipul instalatiei

1.5. Parametrii tehnici maximali autorizati în etapa de functionare, capacitatea maximă de productie la care a functionat instalatia

1.6. Fundamentarea deciziei de dezafectare, respectiv: motivatia dezafectării, administrarea dezafectării, copiile deciziilor sau documentelor prin care este aprobată dezafectarea

1.7. Datele de identificare ale persoanei legal constituite si ale autorului sau coordonatorului care au întocmit proiectul tehnic detaliat de dezafectare

1.8. Datele de identificare ale persoanei legal constituite care va efectua lucrările din proiectul tehnic detaliat de dezafectare si va asigura supravegherea radiologică pe perioada de dezafectare, incluzând prezentarea autorizatiilor emise de Autoritate, pe baza cărora pot fi efectuate activitătile mentionate

2. Prezentarea instalatiei

2.1. Istoria activitătii

2.2. Caracteristicile amplasamentului, respectiv: geologia, tectonica, date asupra mineralizatiilor de uraniu si/sau toriu, hidrogeologia zonei, ape de suprafată, reteaua hidrografică, izvoare, ape subterane, clima si elementele climatice, vegetatia, fauna, solul

2.3. Istoria autorizării fazelor de amplasare constructiemontaj, punere în functiune, functionare de probă, functionare, detinere si conservare

2.4. Activitătile desfăsurate în etapele de functionare si conservare

2.5. Practica de dispunere a deseurilor în etapele de functionare si conservare

2.6. Sistemele si echipamentele de la suprafată si din subteran, clădirile, zonele controlate si supravegheate

3. Prezentarea generală a lucrărilor de dezafectare stabilite în conformitate cu măsurile de remediere propuse în evaluarea detaliată de securitate radiologică, precum si cu scopurile pentru care se eliberează materialele si terenurile de sub regimul de autorizare

3.1. Schema-cadru cu ordinea logică a lucrărilor de dezafectare

3.2. Metodele de dezafectare

3.3. Situatia radiologică a tuturor structurilor, sistemelor, echipamentelor, aparatelor, coturilor, armăturilor, uneltelor si materialelor

3.4. Structurile si componentele care vor fi dezafectate.

Pentru fiecare reper se vor specifica metoda de dezafectare, perioada în care va fi dezafectat, modul de măsurare si decontaminare sau de tratare ca deseu radioactiv

4. Analiza de evaluare a costurilor totale pe care le implică efectuarea lucrărilor de dezafectare stabilite în conformitate cu propunerile din evaluarea detaliată de securitate radiologică actualizată, precum si cu scopurile pentru care se eliberează materialele si terenurile de sub regimul de autorizare

5. Disponibilitatea resurselor financiare necesare dezafectării

5.1. Detinătorul instalatiei de minerit si/sau de preparare ce urmează să fie dezafectată trebuie să facă dovada capabilitătii de a suporta costurile dezafectării sau să demonstreze că a făcut aranjamentele necesare obtinerii fondurilor de dezafectare în conformitate cu analiza de evaluare a costurilor

6. Alternative de dezafectare

6.1. Justificarea metodei de dezafectare selectate

6.2. Prezentarea factorilor luati în considerare la selectarea metodei de dezafectare

6.3. Analizarea alternativelor de reutilizare a diverselor sisteme si echipamente care îndeplinesc conditiile de utilizare fără restrictii

7. Obiectivele proiectului tehnic de dezafectare

7.1. Activitătile de dezafectare stabilite trebuie să asigure îndepărtarea si depozitarea în sigurantă a tuturor materialelor radioactive, inclusiv a structurilor si obiectelor contaminate de pe amplasamentul instalatiei

7.2. Prezentarea metodelor, tehnicilor si echipamentelor necesare pentru a măsura nivelul câmpurilor de radiatii si mărimea contaminărilor

7.3. Prezentarea metodelor, tehnicilor si echipamentelor necesare pentru desfăsurarea activitătilor de dezasamblare, demolare, rambleiere, decontaminare, conditionare, împachetare, transport si depozitare a materialelor radioactive rezultate din activitatea de dezafectare 8. Programarea activitătilor

8.1. Programarea secventială a lucrărilor de dezafectare

8.2. Scopul, durata si tipul tuturor lucrărilor aferente dezafectării

8.3. Graficul lucrărilor de dezafectare, cu evidentierea suprapunerilor si conexiunilor obligatorii dintre acestea

8.4. Diagramele de planificare a activitătilor, elaborate prin metoda grafurilor, cu stabilirea drumului critic si indicarea timpului estimat pentru finalizarea fiecărei activităti principale, si modul de alocare a resurselor financiare necesare realizării fiecărei activităti

9. Anexe grafice cu dispunerea în plan a tuturor constructiilor, încăperilor, sistemelor, echipamentelor, dispozitivelor si materialelor existente în cadrul instalatiei de minerit si/sau de preparare ce urmează să fie dezafectată.

 

ANEXA Nr. 6

la norme

 

CONTINUTUL

analizei privind asigurarea securitătii radiologice a personalului expus profesional si a persoanelor din populatie pe perioada de desfăsurare a activitătilor prevăzute în proiectul tehnic detaliat de dezafectare

 

1. Introducere, care va contine:

1.1. Precizarea că activitatea de dezafectare a instalatiei de minerit si/sau preparare a minereurilor de uraniu si/sau toriu poate fi efectuată numai dacă detinătorul acesteia a obtinut de la Autoritate autorizatia de dezafectare

1.2. Precizarea că persoanele legal constituite care vor realiza lucrările efective de dezafectare prevăzute în proiectul tehnic detaliat trebuie să fie în posesia unei autorizatii pentru desfăsurarea activitătilor în domeniul nuclear, emisă de Autoritate

1.3. Conditiile generale pe care trebuie să le îndeplinească persoana legal constituită care urmează să realizeze lucrările efective de dezafectare, cu privire la asigurarea securitătii radiologice a personalului expus profesional, a persoanelor din populatie si a mediului înconjurător pe perioada de desfăsurare a lucrărilor de dezafectare

2. Descrierea generală a lucrărilor din domeniul nuclear ce urmează a fi executate de personalul expus profesional, care va cuprinde:

2.1. Prezentarea lucrărilor de reamplasare, transport si depozitare intermediară si finală a tuturor materialelor si deseurilor radioactive existente pe halde si în alte depozite de materiale radioactive, incluzând:

2.1.1. Estimarea dozelor efective pe care le va încasa personalul expus profesional, care transportă si depozitează materialele si deseurile radioactive de pe halde si alte tipuri de depozite de materiale radioactive, prin:

2.1.1.1. Estimarea dozelor efective generate de ingerarea si inhalarea de pulberi radioactive

2.1.1.2. Estimarea dozelor efective generate de iradierea externă

2.1.1.3. Estimarea dozelor efective generate de inhalarea radonului, toronului si a descendentilor de viată scurtă ai acestora

2.1.1.4. Estimarea dozelor efective generate de contaminarea suprafetelor de lucru

2.1.2. Transportul la suprafată al materialelor si deseurilor radioactive de pe halde si din alte depozite la amplasamentele de depozitare finală 2.2. Lucrări executate în subteran pentru asigurarea aerajului, depozitarea subterană finală a materialelor radioactive, demontarea instalatiilor tehnologice mecanice si electrice, cu estimarea dozelor efective date de:

2.2.1. Ingerarea si inhalarea de pulberi radioactive

2.2.2. Iradierea externă

2.2.3. Inhalarea radonului, toronului si a descendentilor de viată scurtă ai acestora

2.2.4. Contaminarea suprafetelor

2.3. Lucrări pentru eliminarea sau diminuarea apelor de mină ori apelor industriale cu surse de contaminare a mediului înconjurător

2.4. Lucrări la suprafată pentru demolarea constructiilor si demontarea utilajelor si echipamentelor, cu estimarea dozelor date de:

2.4.1. Ingerarea si inhalarea de pulberi radioactive

2.4.2. Iradierea externă

2.4.3. Inhalarea radonului, toronului si a descendentilor de viată scurtă ai acestora

2.4.4. Contaminarea suprafetelor

3. Metodologia de efectuare a măsurării nivelului de contaminare a materialelor solide rezultate din dezmembrări si demolări

3.1. Metode de determinare a mărimii contaminării suprafetelor prin:

3.1.1. Măsurători directe pentru identificarea suprafetelor contaminate:

3.1.1.1. Proceduri de măsurare

3.1.2. Măsurători indirecte pentru determinarea contaminării:

3.1.2.1. Proceduri de prelevare a probelor

3.1.2.2. Proceduri de măsurare

3.1.2.3. Evaluarea rezultatelor măsurătorilor

3.1.3. Metode de determinare a nivelului contaminării pentru suprafete greu accesibile si inaccesibile pentru măsurători directe

3.2. Măsurarea activitătilor specifice

3.2.1. Procedura de prelevare a probelor

3.2.2. Tehnici de măsurare în laborator

3.2.3. Evaluarea rezultatelor măsurătorilor

4. Cerinte generale privind limitarea accesului si stationării persoanelor din populatie în zonele controlate si supravegheate pe perioada de desfăsurare a lucrărilor de dezafectare

5. Principii generale de securitate radiologică privind utilizarea în diferite scopuri a constructiilor, haldelor si terenurilor decontaminate, eliberate de sub regimul de autorizare

6. Cerinte de monitorizare radiologică a personalului expus profesional, a locurilor de muncă si a factorilor de mediu pe perioada de desfăsurare a lucrărilor de dezafectare

6.1. Monitorizarea radiologică individuală a personalului expus profesional

6.2. Monitorizarea radiologică a locurilor de muncă

6.3. Metodologia de monitorizare a iradierii externe, a concentratiilor de pulberi si gaze radioactive, a descendentilor de viată scurtă ai toronului si radonului, precum si a contaminărilor

6.4. Înregistrarea datelor si estimarea dozei efective

6.5. Compararea cu limitele de doză admise si măsuri pentru încadrarea în limitele admise

6.6. Monitorizarea încadrării în nivelurile de doză si nivelurile de activitate prestabilite în cazul schimbării amplasamentului materialelor radioactive de pe halde sau de pe alte locatii si al depozitării finale în sigurantă a acestora

6.7. Monitorizarea factorilor de mediu (ape de suprafată, ape subterane, sol, aer, sedimente, vegetatie).

7. Estimarea dozelor efective suplimentare pentru persoanele din populatie si grupurile critice pe perioada de desfăsurare a lucrărilor de dezafectare, conform scenariilor de expunere descrise în “Evaluarea detaliată de securitate radiologică“, actualizată conform parametrilor radiologici si altor parametri neradiologici estimati a fi semnificativi la data planificată pentru începerea activitătii de dezafectare

8. Estimarea dozelor efective suplimentare pentru persoanele din populatie si grupurile critice pentru perioada de după finalizarea lucrărilor de dezafectare, conform scenariilor de expunere descrise în “Evaluarea detaliată de securitate radiologică“, actualizată conform parametrilor radiologici si altor parametri neradiologici estimati a fi semnificativi la data planificată pentru începerea activitătii de dezafectare

9. Evaluarea resurselor financiare necesare realizării lucrărilor de asigurare a securitătii radiologice pe perioada de desfăsurare a activitătii de dezafectare

10. Cerinte de monitorizare pe termen lung a factorilor de mediu după finalizarea lucrărilor de dezafectare

11. Cerinte de control institutional pe termen lung pentru constructiile, haldele si terenurile eliberate de sub regimul de autorizare

12. Concluzii.

 

ANEXA Nr. 7

la norme

 

CONTINUTUL

raportului final de dezafectare

 

1. Prezentarea succintă a instalatiei nucleare

2. Descrierea scopului în care s-a realizat dezafectarea

3. Descrierea criteriilor radiologice care au fost utilizate pentru eliberarea de sub regimul de autorizare a constructiilor, echipamentelor, materialelor, haldelor si terenurilor

4. Descrierea succintă a metodologiilor aplicate pentru verificarea încadrării în criteriile de eliberare si a măsurilor aplicate în cazul în care constructiile, echipamentele, materialele, haldele si terenurile nu s-au încadrat în criteriile de eliberare

5. Prezentarea detaliată a lucrărilor efective de dezafectare

6. Inventarul complet al materialelor radioactive manipulate în activitatea de dezafectare, cu prezentarea detaliată a tuturor cantitătilor si amplasamentelor în care acestea au fost depozitate temporar sau final. Inventarul va cuprinde si cantitătile de deseuri radioactive rezultate ca urmare a desfăsurării activitătii de dezafectare

7. Inventarul complet al constructiilor, echipamentelor si materialelor care au îndeplinit criteriile de eliberare de sub regimul de autorizare

8. Inventarul complet al haldelor si terenurilor pentru care sunt necesare restrictii de utilizare si control institutional

9. Prezentarea tuturor situatiilor neprevăzute în proiectul tehnic detaliat de dezafectare si a incidentelor apărute în perioada de desfăsurare a lucrărilor de dezafectare

10. Prezentarea dozelor efective încasate de persoanele expuse profesional, implicate în activitatea de dezafectare, de persoanele din grupurile critice si de persoanele din populatie în perioada de desfăsurare a activitătilor de dezafectare si compararea acestora cu nivelurile de doză estimate în analiza privind asigurarea securitătii radiologice a personalului expus profesional si a mediului înconjurător pe perioada de desfăsurare a activitătilor prevăzute în proiectul tehnic de dezafectare

11. Concluzii.

 

ANEXA Nr. 8

la norme

 

CONTINUTUL

evaluării finale de securitate radiologică

 

1. Denumirea instalatiei de minerit si preparare a minereurilor de uraniu si/sau toriu

2. Proprietarul, administratorul, regimul proprietătii, diviziunea administrativă în cadrul căreia s-a aflat instalatia de minerit si preparare înainte de a fi dezafectată, incluzând: adresa, nr. de telefon si fax, datele de identificare ale persoanelor care au fost împuternicite legal să reprezinte instalatia anterior dezafectării

3. Amplasarea geografică a instalatiei

4. Tipul instalatiei

5. Parametrii tehnici maximali autorizati în etapa de functionare, capacitatea maximă de productie la care a functionat instalatia

6. Fundamentarea deciziei de dezafectare, respectiv: motivatia dezafectării, administrarea dezafectării, copiile deciziilor sau documentelor prin care este aprobată dezafectarea

7. Datele de identificare complete ale persoanei legal constituite si ale autorului sau coordonatorului care au întocmit evaluarea finală de securitate radiologică

8. Prezentarea succintă a următoarelor elemente:

8.1. Istoria activitătii în instalatie

8.2. Caracteristicile amplasamentului, respectiv: geologia, tectonica, date asupra mineralizatiilor de uraniu si/sau toriu, hidrogeologia zonei, ape de suprafată, reteaua hidrografică, izvoare, ape subterane, clima si elementele climatice, vegetatia, fauna, solul

8.3. Istoria autorizării fazelor de amplasare, constructie, punere în functiune, functionare de probă, functionare, detinere, conservare

8.4. Activitătile desfăsurate în etapele de functionare si conservare

8.5. Practica de dispunere a deseurilor în etapele de functionare si conservare

8.6. Lista sistemelor, echipamentelor si materialelor radioactive existente în subteran la debutul lucrărilor de dezafectare

8.7. Lista echipamentelor, materialelor radioactive, constructiilor, sistemelor, haldelor si terenurilor contaminate existente la suprafată la începerea lucrărilor de dezafectare

8.8. Situatia în care se prezintă la sfârsitul lucrărilor de dezafectare fiecare sistem, echipament si material radioactiv nominalizat conform listei prevăzute la pct. 8.5

8.9. Situatia în care se prezintă la sfârsitul lucrărilor de dezafectare fiecare echipament, material radioactiv, constructie, sistem, haldă si teren contaminat nominalizat conform listei prevăzute la pct. 8.6

9. Caracterizarea surselor de poluare si determinarea distributiei radionuclizilor în factorii de mediu la terminarea lucrărilor de dezafectare

9.1. Inventarul tuturor surselor închise si deschise de radiatii, precum si al generatorilor de radiatii ionizante

9.2. Sursele de poluare reprezentate de halde, iazuri de decantare, alte depozite de deseuri radioactive solide, terenuri contaminate

9.3. Sursele de poluare reprezentate de efluentii lichizi (ape de mină, ape de siroire, ape industriale, cu prezentarea tuturor particularitătilor acestora)

9.4. Sursele de poluare reprezentate de efluentii gazosi, incluzând radonul, toronul, descendentii acestora si pulberile aeropurtate

9.5. Sursele de poluare reprezentate de alte materiale radioactive existente în instalatie, precum si de materialele si structurile contaminate

10. Metodologia de evaluare a riscului

10.1. Echipamente, tehnici si proceduri de măsurare utilizate

10.2. Verificări metrologice ale echipamentelor de măsurare

10.3. Proceduri de prelevare a probelor, tipuri de probe, metode si proceduri de analiză

10.4. Prelucrarea si interpretarea rezultatelor măsurătorilor si analizelor

11. Estimarea dozelor efective si evaluarea riscului pentru persoane din populatie si grupurile critice

11.1. Algoritmi de calcul

11.2. Niveluri de fond identificate

11.3. Contaminantii principali identificati

11.4. Niveluri identificate de eliberare în mediu a contaminantilor

11.5. Situatia radiologică a tuturor constructiilor, structurilor, sistemelor, echipamentelor si materialelor la sfârsitul activitătii de dezafectare

11.6. Calculul dozelor efective pentru persoanele din populatie si grupurile critice la terminarea activitătii de dezafectare, conform scenariilor de expunere prevăzute la pct. 5.6. din “Evaluarea detaliată de securitate radiologică“, actualizată conform parametrilor radiologici si altor parametri neradiologici estimati ai fi semnificativi la data planificată pentru începerea activitătii de dezafectare

11.7. Evaluarea acceptabilitătii rezultatelor măsurătorilor directe si rezultatelor analizelor 11.8. Comparatii între rezultatele finale obtinute si limitele specificate în reglementări

12. Măsuri suplimentare propuse, după caz, pentru reducerea suplimentară a dozelor echivalente suplimentare la valori acceptabile pentru persoane din populatie si grupurile critice

13. Anexe grafice reprezentative, cu datele primare si datele prelucrate referitoare la situatia radiologică

14. Concluzii privind nivelul rezultatelor finale obtinute, incluzând cerintele de control institutional si de monitorizare radiologică a factorilor de mediu în etapa postdezafectare.

 

ANEXA Nr. 9

la norme

 

CONTINUTUL

certificatului de încheiere a activitătilor nucleare si de eliberare de sub regimul de autorizare

 

1. Datele complete de identificare ale titularului de autorizatie care a solicitat certificatul de încheiere a activitătilor nucleare si de eliberare de sub regimul de autorizare

2. Nominalizarea amplasamentului sau a constructiei care se eliberează de sub regimul de autorizare

3. Nominalizarea cerintelor de control al proprietătii terenului eliberat de sub regimul de autorizare

4. Nominalizarea cerintelor privind restrictiile de utilizare a terenului si/sau constructiilor eliberate de sub regimul de autorizare

5. Nominalizarea cerintelor de monitorizare/supraveghere în perioada postdezafectare;

6. Nominalizarea cerintelor de control institutional pe termen lung.

 

ANEXA Nr. 10

la norme

 

G H I D

privind criteriile de eliberare de sub regimul de autorizare al Autoritătii pentru utilizare în alte scopuri a clădirilor, materialelor, instalatiilor, haldelor si terenurilor contaminate de activităti de minerit si/sau preparare a minereurilor de uraniu si/sau toriu

 

CAPITOLUL I

Criterii de eliberare a deseurilor metalice contaminate provenite de la dezafectarea instalatiilor de minerit si/sau preparare a minereurilor de uraniu si toriu

 

Art. 1. – Deseurile metalice contaminate superficial numai cu radionuclizi naturali din seriile uraniului si toriului pot fi livrate persoanelor legal constituite care produc metal sau colectează deseuri metalice în scopul livrării către producătorii de metal, numai dacă sunt îndeplinite următoarele conditii:

a) activitatea alfa totală a amestecului de radionuclizi din seriile uraniului si toriului care contaminează superficial deseul metalic este mai mică de 0,5 Bq/cm2;

b) nivelul contaminării superficiale de 0,5 Bq/cm2 trebuie să fie determinat ca o valoare medie a măsurării fiecărei arii de 100 cm2 în care a fost divizată suprafata deseului metalic;

c) deseurile metalice care se eliberează nu sunt sau nu contin componente care să poată fi reparate cu usurintă si utilizate ca atare în alte scopuri;

d) deseurile metalice trebuie astfel dezasamblate si fragmentate prin tăiere în procesul de dezafectare încât să nu mai fie necesară o nouă dezmembrare înainte de topire.

Art. 2. – Activitătile de dezasamblare, fragmentare prin tăiere si decontaminare a deseurilor metalice se vor efectua numai de personal expus profesional la radiatii ionizante, cu aplicarea integrală a prevederilor Normelor de securitate radiologică privind radioprotectia operatională în mineritul si prelucrarea minereurilor de uraniu si toriu.

Art. 3. – Nivelul activitătii alfa totale a amestecului de radionuclizi din seriile uraniului si toriului care contaminează superficial deseul metalic trebuie să se determine conform procedurilor de măsurare care trebuie să demonstreze că activitatea măsurată este reprezentativă pentru contaminarea deseurilor ce urmează să fie eliberate.

Art. 4. – Procedurile de măsurare a nivelului activitătii alfa totale a amestecului de radionuclizi din seriile uraniului si toriului care contaminează superficial deseul metalic se avizează de Autoritate în procesul de autorizare a dezafectării.

Art. 5. – (1) Deseurile metalice care prezintă o contaminare superficială cu o activitate alfa totală a amestecului de radionuclizi din seriile uraniului si toriului mai mare de 0,5 Bq/cm2 sunt deseuri radioactive si se gestionează conform prevederilor Normelor de securitate radiologică privind gospodărirea deseurilor radioactive provenite de la mineritul si prepararea minereurilor de uraniu si/sau toriu.

(2) Deseurile metalice radioactive definite la alin. (1) trebuie transferate de pe amplasamentul pe care se dezafectează instalatia de minerit si preparare la amplasamentele autorizate pentru depozitarea finală a deseurilor radioactive solide contaminate numai cu radionuclizi naturali sau pentru depozitare finală în subteran, în mine de exploatare a minereurilor de uraniu si toriu, conform prevederilor proiectului tehnic detaliat de dezafectare aprobat de Autoritate în procesul de autorizare a dezafectării.

 

CAPITOLUL II

Criterii de eliberare a terenurilor contaminate de activitătile de minerit si/sau preparare a minereurilor de uraniu si toriu, în scopul utilizării acestora ca spatii pentru desfăsurarea altor activităti industriale

 

Art. 6. – Prevederile prezentului capitol se aplică terenurilor contaminate de activitătile de minerit si/sau preparare a minereurilor de uraniu si/sau toriu, incluzând terenurile contaminate din incintele minelor, laboratoarelor, statiilor-pilot, instalatiilor de preparare, instalatiilor de fabricare a combustibilului nuclear ce contine numai uraniu natural, punctelor de încărcare-descărcare, si rutelor de transport al minereurilor si concentratelor de uraniu si toriu, care se eliberează în scopul utilizării acestora ca spatii pentru desfăsurarea altor activităti industriale.

Art. 7. Prevederile prezentului capitol nu se aplică:

a) iazurilor de decantare, haldelor si zonelor contaminate ca rezultat al tratamentelor chimice in situ sau în grămadă ale minereurilor de uraniu si/sau toriu;

b) terenurilor care au fost contaminate si se eliberează pentru utilizare în scopuri agricole si forestiere.

Art. 8. – Pe terenurile eliberate conform criteriilor prevăzute în prezentul capitol, în scopul utilizării acestora ca spatii pentru desfăsurarea altor activităti industriale, pot fi construite locuinte de serviciu pentru personalul care va desfăsura acele activităti industriale, altele decât mineritul si prepararea minereurilor de uraniu si/sau toriu, precum si alte dotări edilitare aferente acestor locuinte de serviciu.

Art. 9. – (1) Factorul decisiv în determinarea mărimii expunerii în zonele contaminate este suma activitătilor seriilor uraniului si toriului aflate în echilibru.

(2) Dacă terenurile sunt contaminate numai de activitătile de minerit si preparare a minereurilor de uraniu neasociate cu toriu (concentratia, respectiv activitatea toriului si a descendentilor săi radioactivi având valori care se înscriu în limitele în care acest element se găseste în mod obisnuit în soluri si roci), se va considera că mărimea expunerii este determinată în mod decisiv numai de seria U-238, respectiv de radionuclidul Ra-226 care în mod obisnuit are cea mai ridicată activitate în sol.

(3) Dacă nu există echilibru, se determină activitătile specifice ale radionuclizilor Ra-226 si Th-230, precum si ale radionuclizilor Ra-228 si Th-232 din seria toriului. În acest caz factorul decisiv în determinarea mărimii expunerii este suma următorilor termeni: activitatea specifică mai mare dintre cele două activităti determinate pentru seria uraniului plus activitatea mai mare dintre cele două activităti determinate pentru seria toriului.

(4) Nivelul activitătii specifice a solului (A) pentru folosintă nerestrictionată, determinată, după caz, conform alin. (1), (2) sau (3), este 0,2 Bq/g în solul uscat.

(5) Nivelul activitătii specifice a solului (A) este o valoare medie care se determină în ariile contaminate pentru diverse trepte de adâncime cu o suprafată orizontală de 100 m2.

(6) În cazul ariilor contaminate cu o suprafată totală mai mare de 100 m2, aceasta se caroiază în pătrate sau alte forme geometrice adecvate situatiei din teren, fiecare cu o suprafată de 100 m2, urmând ca pentru fiecare pătrat sau formă geometrică cu suprafata de 100 m2 si pentru fiecare treaptă de adâncime corespunzătoare acestei suprafete să se determine nivelul activitătii specifice a solului uscat (A).

(7) Procedura de prelevare a probelor si de efectuare a măsurătorilor si analizelor necesare determinării nivelului activitătii specifice a solului (A) pe treptele de adâncime si ariile delimitate conform alin. (6) trebuie avizată de un expert acreditat pentru domeniul materie primă nucleară si se aprobă de Autoritate în procesul de autorizare a dezafectării.

(8) Datele obtinute prin aplicarea procedurilor de determinare a nivelului activitătii specifice a solului (A), avizate de Autoritate conform alin. (7), vor fi utilizate pentru fundamentarea concluziilor evaluărilor detaliate de securitate radiologică, pe baza cărora se elaborează proiectele tehnice detaliate de dezafectare a instalatiilor de minerit si de preparare a minereurilor de uraniu si/sau toriu, precum si pentru fundamentarea concluziilor evaluărilor finale de securitate radiologică.

(9) Criteriile mentionate în prezentul capitol pentru uzul nerestrictionat al terenurilor si haldelor contaminate cu radionuclizi naturali din seriile uraniului si toriului în cadrul activitătilor de minerit si/sau preparare, precum si de depozitare nerestrictionată a molozului rezultat din demolarea constructiilor contaminate asigură pentru persoanele din populatie o doză efectivă potentială de cel mult 1 mSv/an, generată pe toate căile de expunere. (10) Valoarea dozei efective de 1 mSv/an, prevăzută la alin. (9), nu include doza efectivă generată de fondul natural de radiatii din zonă.

(11) Valoarea dozei efective de 1 mSv/an, prevăzută la alin. (9), nu include doza efectivă generată de radonul din locuinte.

(12) Valoarea dozei efective de 1 mSv/an, prevăzută la alin. (9), trebuie să includă contributia tuturor activitătilor în domeniul nuclear desfăsurate în zonă de persoane legal constituite, autorizate de Autoritate.

Art. 10. – În scenariile din evaluările de securitate radiologică în care se prevede utilizarea în scopuri industriale a terenurilor contaminate de activitătile de minerit si preparare a minereurilor de uraniu si/sau toriu trebuie analizate următoarele căi relevante de expunere pentru perioadele de timp petrecute în exterior:

a) expunerea datorată iradierii externe gama si beta, generată de terenurile contaminate;

b) expunerea datorată inhalării, în exterior, a descendentilor de viată scurtă ai radonului si toronului;

c) expunerea datorată inhalării prafului contaminat cu emitători alfa cu viată lungă;

d) expunerea datorată ingerării directe de către copiii care se joacă afară a pulberilor si solului contaminate;

e) expunerea datorată contaminării apei din pânza freatică, ce este utilizată ca apă potabilă.

Art. 11. – Terenurile care au fost contaminate de activitătile de minerit si preparare a minereurilor de uraniu si/sau toriu, prevăzute la art. 40, se eliberează nerestrictionat în scopul utilizării acestora ca spatii pentru desfăsurarea altor activităti industriale, dacă nivelul activitătii specifice a solului (A), determinat conform art. 9, este mai mic de 0,2 Bq/g (în solul uscat) pe fiecare dintre următoarele trepte de adâncime:

a) 0,0–0,1 m;

b) 0,1–0,5 m;

c) 0,5 m – limita superioară a solului necontaminat;

d) în primul metru al solului necontaminat.

Art. 12. – Dacă nivelul activitătii specifice a solului (A), determinat conform art. 9, este mai mic de 1 Bq/g (în solul uscat) pe fiecare dintre treptele de adâncime prevăzute la art. 11, terenul se eliberează în scopul utilizării acestuia ca spatiu pentru desfăsurarea altor activităti industriale, cu următoarele conditii:

a) constructiile cu locuinte de serviciu si alte dotări edilitare aflate în conexiune cu acestea pot fi realizate numai pe arii în care nivelul activitătii specifice a solului (A) este mai mic de 0,2 Bq/g pe fiecare treaptă de adâncime;

b) să se acopere solul cu materiale necontaminate pe toate suprafetele pe care debitul dozei generate de iradierea externă este mai mare de 0,3 Sv/h, astfel ca acesta să fie redus sub această valoare. Debitul dozei externe de 0,3 Sv/h include componenta iradiere externă din cadrul fondului natural de radiatii din punctul în care se efectuează măsurarea.

Art. 13. – Dacă se eliberează de sub regimul de autorizare mai multe zone contaminate situate în aria de alimentare a unei pânze freatice subterane, Autoritatea va verifica să nu se depăsească doza anuală de 0,1 mSv/an, dacă acea pânză freatică subterană este utilizată în aval (în sensul directiei de curgere) ca sursă permanentă de apă potabilă.

Art. 14. – Toate clădirile noi care urmează a fi construite pe terenurile care au fost contaminate de activitătile de minerit si preparare a minereurilor de uraniu si/sau toriu, care se eliberează în scopul utilizării ca spatii pentru desfăsurarea altor activităti industriale, vor fi astfel proiectate încât concentratia de radon în interior să nu depăsească 200 Bq/m3.

 

CAPITOLUL III

Criterii de eliberare a terenurilor contaminate de activitătile de minerit si/sau preparare a minereurilor de uraniu si toriu, în scopul utilizării acestora ca zone agricole sau forestiere ori pentru înfiintarea de parcuri

 

Art. 15. – Prevederile prezentului capitol se aplică terenurilor contaminate de activitătile de minerit si/sau preparare a minereurilor de uraniu si/sau toriu, incluzând terenurile contaminate din incintele minelor de cercetare geologică sau exploatare, laboratoarelor, statiilor-pilot, uzinelor de preparare, punctelor de încărcare-descărcare a minereurilor si concentratelor, precum si rutelor de transport.

Art. 16. – Prevederile prezentului capitol nu se aplică iazurilor de decantare, haldelor si zonelor contaminate ca rezultat al tratamentelor chimice in situ sau în grămadă ale minereurilor de uraniu si/sau toriu.

Art. 17. – În scenariile din evaluările de securitate radiologică în care se prevede utilizarea terenurilor care au fost contaminate de activitătile de minerit si preparare a minereurilor de uraniu si/sau toriu, în scopuri agricole si forestiere, precum si pentru înfiintarea de parcuri, trebuie analizate, după caz, următoarele căi relevante de expunere:

a) expunerea datorată iradierii externe gama si beta, generată de terenurile contaminate;

b) expunerea datorată inhalării, în exterior, a descendentilor de viată scurtă ai radonului si toronului;

c) expunerea datorată inhalării, în exterior, a prafului contaminat cu emitători alfa cu viată lungă;

d) expunerea datorată ingerării directe de către copiii care se joacă afară a pulberilor si solului contaminate cu emitători alfa cu viată lungă;

e) expunerea la radiatii prin consumarea produselor agricole;

f) expunerea la radiatii prin consumarea de plante din flora spontană;

g) expunerea la radiatii prin consumarea produselor animale;

h) expunerea datorată contaminării apei din pânza freatică, ce este utilizată ca apă potabilă.

Art. 18. – (1) Terenurile contaminate de activitătile de minerit si preparare a minereurilor de uraniu si/sau toriu, prevăzute la art. 15, se eliberează nerestrictionat în scopul utilizării acestora ca zone agricole sau forestiere ori pentru înfiintarea de parcuri, dacă nivelul activitătii specifice a solului (A), determinat conform art. 9, este mai mic de 0,2 Bq/g (în solul uscat) pe fiecare dintre următoarele trepte de adâncime:

a) 0,0–0,1 m;

b) 0,1–0,5 m;

c) 0,5 m – limita superioară a solului necontaminat;

d) în primul metru al solului necontaminat.

(2) Limita superioară a solului necontaminat se determină prin probarea pe verticală a stratului de sol, determinarea activitătii probelor si raportarea activitătilor măsurate la activitătile de fond ale solului necontaminat, specifice zonei.

Art. 19. – Dacă nivelul activitătii specifice a solului (A), determinat conform art. 9, este mai mic de 1 Bq/g (în solul uscat) pe fiecare dintre treptele de adâncime prevăzute la art. 11, terenul se eliberează nerestrictionat în scopul utilizării acestuia ca zonă forestieră sau pentru înfiintarea de culturi agricole care nu sunt utilizate pentru producerea alimentelor.

Art. 20. – Dacă nivelul activitătii specifice a solului (A), determinat conform art. 9, este mai mic de 1 Bq/g (în solul uscat) pe fiecare dintre treptele de adâncime prevăzute la art. 11, terenul se eliberează în scopul înfiintării de parcuri, cu următoarele conditii:

a) solul trebuie acoperit cu materiale necontaminate, astfel ca debitul dozei generate de iradierea externă să fie mai mic de 0,3 Sv/h;

b) dacă se intentionează ca în parc să se amenajeze terenuri de sport sau arii de recreere, acestea vor fi amplasate numai pe ariile cu un nivel al activitătii specifice a solului (A) mai mic de 0,2 Bq/g pentru fiecare treaptă de adâncime prevăzută la art. 18.

Art. 21. – Dacă nivelul activitătii specifice a solului (A), determinat conform art. 9, depăseste valoarea de 1 Bq/g (în solul uscat) pentru una dintre treptele de adâncime prevăzute la art. 18, se reanalizează măsurile de remediere, tinându-se seama de caracteristicile specifice ale amplasamentului.

Art. 22. – Dacă se eliberează de sub regimul de autorizare mai multe zone contaminate situate în aria de alimentare a unei pânze freatice subterane, Autoritatea va verifica, conform prevederilor art. 13, să nu se depăsească doza anuală de 0,1 mSv/an, dacă acea pânză freatică subterană este utilizată în aval (în sensul directiei de curgere) ca sursă permanentă de apă potabilă.

Art. 23. – Toate clădirile noi care urmează să fie construite pe terenurile contaminate de activitătile de minerit si preparare a minereurilor de uraniu si/sau toriu, care se eliberează în scopul utilizării ca zone agricole sau forestiere ori pentru înfiintarea de parcuri, vor fi astfel proiectate încât concentratia de radon în interior să nu depăsească nivelul prevăzut la art. 14.

 

CAPITOLUL IV

Criterii de eliberare a haldelor de sub regimul de autorizare pentru utilizarea în scopuri forestiere, agricole, înfiintări de parcuri sau ca spatii pentru desfăsurarea altor activităti industriale, comerciale sau de transport public (căi rutiere, parcări)

 

Art. 24. – Prevederile prezentului capitol se aplică haldelor rezultate de la cercetarea geologică si exploatarea minieră a minereurilor de uraniu si/sau toriu ori a altor minereuri asociate cu uraniul si toriul, precum si haldelor rezultate de la alte activităti conexe cercetării geologice si mineritului, care se eliberează pentru utilizarea în scopuri forestiere, agricole, înfiintări de parcuri sau ca spatii pentru desfăsurarea altor activităti industriale, comerciale sau de transport public (căi rutiere, parcări).

Art. 25. – Prevederile prezentului capitol nu se aplică iazurilor de decantare si următoarelor halde:

a) halde provenite de la exploatarea unor zăcăminte de uraniu care au un continut de cel putin 5% pirită;

b) halde de minereuri sărace care au fost supuse proceselor de lesiere (tratare în grămadă);

c) depozite de sterile provenite de la prelucrări chimice si metalurgice ale minereurilor de uraniu si/sau toriu.

Art. 26. – În scenariile din evaluările de securitate radiologică în care se prevede eliberarea de sub regimul de autorizare a haldelor pentru utilizare în scopuri agricole si forestiere, pentru înfiintarea de parcuri sau pentru desfăsurarea altor activităti industriale, comerciale sau de transport public, trebuie analizate, după caz, următoarele căi relevante de expunere:

a) expunerea datorată iradierii externe gama si beta pe haldă si în apropierea acesteia;

b) expunerea datorată inhalării, în exterior, a descendentilor de viată scurtă ai radonului si toronului;

c) expunerea datorată inhalării, în exterior, a prafului contaminat cu emitători alfa cu viată lungă;

d) expunerea datorată ingerării directe de către copiii care se joacă afară a pulberilor si solului contaminate cu emitători alfa cu viată lungă;

e) expunerea la radiatii prin consumarea produselor agricole;

f) expunerea la radiatii prin consumarea plantelor din flora spontană;

g) expunerea la radiatii prin consumarea produselor animale;

h) expunerea datorată contaminării apei din pânza freatică, ce este utilizată ca apă potabilă.

Art. 27. – Haldele prevăzute la art. 24 se eliberează în scopul utilizării acestora ca zone agricole sau forestiere, pentru înfiintarea de parcuri sau pentru desfăsurarea altor activităti industriale, comerciale ori de transport public, dacă sunt îndeplinite următoarele conditii:

a) au fost executate lucrări ingineresti specifice care asigură stabilitatea haldei pe termen lung;

b) nivelul activitătii specifice a rocilor, inclusiv a solului, din componenta haldei, determinat conform art. 9, este mai mic de 0,2 Bq/g (în roca uscată) pe fiecare dintre următoarele trepte de adâncime:

(i) 0,0–0,3 m;

(ii) 0,3–3 m;

(iii) 3 m – limita inferioară a haldei.

Art. 28. – Pot fi eliberate numai pentru utilizare ca zonă forestieră sau pentru înfiintarea de parcuri ori de culturi agricole care nu sunt utilizate pentru producerea alimentelor haldele care îndeplinesc următoarele conditii:

a) au fost efectuate lucrările ingineresti specifice care asigură stabilitatea haldei pe termen lung;

b) nivelul activitătii specifice a rocilor din componenta haldei (A), determinat conform art. 9, este mai mic de 1 Bq/g (în roca uscată) pe fiecare dintre următoarele trepte de adâncime:

(i) 0,0–0,3 m;

(ii) 0,3–3 m;

(iii) 3,0 m – limita inferioară a haldei;

c) acoperă o suprafată mai mică de 1 ha;

d) contin cel mult 105 m3 de roci reziduale depozitate.

Art. 29. – Se pot elibera în scopul utilizării ca spatii pentru desfăsurarea altor activităti industriale, comerciale sau de transport public (căi rutiere, parcări) ori ca parcuri haldele care îndeplinesc următoarele conditii:

a) au fost efectuate lucrările ingineresti specifice care asigură stabilitatea haldei pe termen lung;

b) nivelul activitătii specifice a rocilor din componenta haldei (A), determinat conform art. 9, este mai mic de 1 Bq/g (în roca uscată) pe fiecare dintre următoarele trepte de adâncime:

(i) 0,0–0,3 m;

(ii) 0,3–3 m;

(iii) 3 m – limita inferioară a haldei;

c) acoperă o suprafată mai mică de 1 ha;

d) contin cel mult 105 m3 de roci reziduale depozitate;

e) au fost acoperite cu materiale necontaminate toate suprafetele pe care debitul dozei generate de iradierea externă era mai mare de 0,3 Sv/h, astfel încât debitul dozei să fie mai mic decât această valoare.

Art. 30. – Este interzisă amplasarea locuintelor, inclusiv a locuintelor de serviciu, pe haldele rezultate din activitătile de minerit si/sau preparare a minereurilor de uraniu si/sau toriu si eliberate de sub regimul de autorizare al Autoritătii.

Art. 31. – Terenurile de sport si ariile de recreere pot fi amplasate numai în zonele în care nivelul activitătii specifice a solului (A) este mai mic de 0,2 Bq/g pe fiecare treaptă de adâncime a haldelor eliberate pentru înfiintarea de parcuri, în conditiile prevăzute la art. 28.

Art. 32. – În cazul haldelor care nu îndeplinesc unul sau mai multe dintre criteriile de eliberare pentru utilizare nerestrictionată, prevăzute la art. 27–29, privind activitatea specifică (A), suprafata si volumul, trebuie realizate următoarele:

a) rocile din haldă cu activitatea specifică (A), determinată conform art. 9, mai mare de 1 Bq/g se vor utiliza ca material de umplere (rambleiere) a lucrărilor miniere subterane din care a fost extras minereul de uraniu si/sau toriu, aflate în etapa de dezafectare;

b) lucrări ingineresti specifice prin care se asigură stabilitatea haldei pe termen lung;

c) halda rezultată după relocarea în subteran a sterilului cu activitatea specifică (A) mai mare de 1 Bq/g se va utiliza numai în scopuri forestiere si se va restrictiona accesul în scopuri de agrement al persoanelor din populatie.

Art. 33. – Toate constructiile care urmează să fie amplasate pe haldele eliberate conform prevederilor art. 27–29 vor fi proiectate astfel încât în interiorul acestora concentratia de radon să nu depăsească 200 Bq/m3.

Art. 34. – Este interzisă utilizarea în orice alte scopuri a rocilor din haldele rezultate din activitătile de minerit al uraniului si/sau toriului, care au o activitate specifică (A) mai mare de 0,2 Bq/g, inclusiv ca materiale de constructie pentru clădiri, indiferent de destinatia acestora, sau pentru căi de comunicatii rutiere si feroviare, atât în interiorul localitătilor, cât si în afara acestora.

 

CAPITOLUL V

Criterii de eliberare pentru o viitoare utilizare comercială sau industrială a clădirilor în care au fost desfăsurate activităti din domeniul mineritului si preparării minereurilor de uraniu si/sau toriu sau activităti conexe acestora. Criterii de depozitare a molozului rezultat de la demolarea constructiilor si structurilor de la mineritul si prepararea uraniului si toriului

 

Art. 35. – În scenariile din evaluările de securitate radiologică în care se analizează posibilitatea eliberării de sub regimul de autorizare a constructiilor în care au fost desfăsurate activităti din domeniul mineritului si preparării minereurilor de uraniu si/sau toriu ori activităti conexe acestora, în vederea utilizării nerestrictionate a acestora în activităti în care nu sunt implicate surse de radiatii ionizante, trebuie investigate, după caz, următoarele căi relevante de expunere:

a) expunerea datorată iradierii externe generate de radiatiile gama si beta emise de materialul din care este alcătuită constructia;

b) expunerea datorată inhalării, în interior si în exterior, a descendentilor de viată scurtă ai radonului si toronului;

c) expunerea datorată inhalării, în interior si în exterior, a pulberilor nefixate care contin emitători alfa cu viată lungă;

d) expunerea datorată redistribuirii în interiorul constructiilor a contaminării radioactive nefixate.

Art. 36. – Constructiile în care au fost desfăsurate activităti din domeniul mineritului si preparării minereurilor de uraniu si/sau toriu ori activităti conexe acestora pot fi eliberate în vederea utilizării nerestrictionate a acestora în activităti în care nu sunt implicate surse de radiatii ionizante, dacă sunt îndeplinite următoarele criterii:

a) au fost îndepărtate în totalitate de pe plafoane, pereti si podele toate pulberile aderente si neaderente, fragmentele si urmele de rocă, minereuri, preconcentrate si concentrate de uraniu si/sau toriu;

b) debitul iradierii externe nu depăseste valoarea de 0,3 Sv/h;

c) pe plafoane, pereti si podele nu trebuie să existe suprafete pe care activitatea alfa globală să fie mai mare de 0,05 Bq/cm2.

Art. 37. – (1) Constructiile care nu îndeplinesc criteriile de eliberare neconditionată de sub regimul de autorizare, prevăzute la art. 36, trebuie decontaminate.

(2) Constructiile care nu îndeplinesc criteriile de eliberare neconditionată prevăzute la art. 36, desi au fost efectuate lucrările de decontaminare, trebuie demolate.

Art. 38. – În scenariile din evaluările de securitate radiologică în care sunt analizate diverse amplasamente pentru depozitarea molozului si a altor deseuri solide provenite de la demolarea constructiilor contaminate conform art. 37, trebuie investigate, după caz, următoarele căi relevante de expunere:

a) expunerea datorată iradierii externe generate de radiatiile gama si beta emise de materialele din care sunt alcătuite constructiile ce vor fi demolate;

b) expunerea datorată inhalării, în exterior, a descendentilor de viată scurtă ai radonului si/sau toronului;

c) expunerea datorată inhalării, în exterior, a pulberilor de moloz contaminat cu emitători alfa cu viată lungă;

d) expunerea datorată ingerării directe de către copiii care se joacă afară a pulberilor de moloz contaminat cu emitători alfa cu viată lungă;

e) expunerea datorată consumului de produse din vegetatia spontană ce se va instala pe amplasamentele pe care se va depozita molozul contaminat;

f) expunerea datorată consumului de produse agricole, horticole sau animaliere obtinute prin utilizarea în scopuri agricole a amplasamentelor pe care se va depozita molozul contaminat;

g) expunerea datorată posibilei contaminări a apelor subterane ce sunt utilizate ca surse de apă potabilă;

h) expunerea la radiatii prin consumarea plantelor din flora spontană;

i) expunerea la radiatii prin consumarea produselor animaliere;

j) expunerea datorată contaminării apei din pânza freatică ce este utilizată ca sursă de apă potabilă.

Art. 39. – În functie de activitatea specifică a molozului si a altor deseuri solide se aplică următoarele criterii de depozitare:

a) dacă activitatea specifică (A) a molozului uscat si a altor deseuri solide provenite de la demolări este mai mică de 0,2 Bq/g, se admite eliberarea nerestrictionată a acestora de sub regimul de autorizare, în vederea dispunerii în depozitele de deseuri neradioactive;

b) molozul si deseurile solide provenite de la demolări, care au o activitate specifică (A) cuprinsă între 0,2–1 Bq/g, pot fi depozitate, cu acordul Autoritătii, pe haldele provenite de la mineritul uraniului si/sau toriului, care nu sunt propuse pentru eliberare neconditionată de sub regimul de autorizare si care îndeplinesc, după caz, conditiile prevăzute la art. 28 sau 32;

c) molozul si deseurile solide provenite de la demolări, care au o activitate specifică (A) mai mare de 1 Bq/g, se depozitează, cu acordul Autoritătii, astfel:

(i) în depozitele de dispunere finală a deseurilor radioactive solide provenite de la mineritul si prepararea minereurilor de uraniu si toriu, autorizate de Autoritate;

(ii) ca material de umplere (rambleiere) a lucrărilor miniere subterane din care a fost extras minereu de uraniu si/sau toriu, aflate în etapa de dezafectare;

d) deseurile solide provenite de la mineritul si prepararea minereurilor de uraniu si/sau toriu, contaminate superficial numai cu radionuclizi naturali, altele decât metalele, rocile din halde si molozul provenit de la demolarea constructiilor prevăzute la art. 37 alin. (2), care au o activitate superficială alfa totală mai mare de 0,05 Bq/cm2, sunt deseuri radioactive si se depozitează, cu acordul Autoritătii, în depozitele de dispunere finală a deseurilor radioactive solide provenite de la mineritul si prepararea minereurilor de uraniu si toriu, autorizate de Autoritate, sau ca material de umplere (rambleiere) a lucrărilor miniere subterane din care a fost extras minereu de uraniu si/sau toriu, aflate în etapa de dezafectare;

e) procedurile de prelevare a probelor de moloz si a probelor de deseuri radioactive solide (altele decât metalele si rocile din halde) se aprobă de Autoritate în procesul de autorizare a dezafectării.

 

CAPITOLUL VI

Criterii pentru dezafectarea iazurilor de steril rezultat de la prepararea minereurilor de uraniu si/sau toriu si a altor depozite de deseuri radioactive solide rezultate de la mineritul si prepararea minereurilor de uraniu si/sau toriu

 

Art. 40. – Prevederile prezentului capitol se aplică numai la dezafectarea:

a) iazurilor de decantare a sterilului provenit de la prepararea minereurilor de uraniu si/sau toriu;

b) depozitelor de deseuri radioactive solide provenite de la mineritul si prepararea minereurilor de uraniu si/sau toriu, amplasate la suprafată.

Art. 41. – Iazurile în care a fost depozitat sterilul de la prepararea minereurilor de uraniu si/sau toriu si depozitele de deseuri radioactive solide, altele decât haldele de minereuri sărace si roci, rezultate de la minerit si preparare, amplasate la suprafată, pot fi dezafectate numai dacă prin aplicarea măsurilor tehnice prevăzute în proiectul tehnic detaliat de dezafectare sunt îndeplinite următoarele conditii:

a) infiltrările apelor meteorice în incintele dezafectate ale iazurilor de decantare si depozitelor de deseuri radioactive solide, precum si riscul de intruziune a persoanelor din populatie în aceste incinte au fost minimizate conform principiului ALARA;

b) materialele care intră în componenta deseurilor radioactive depuse în iazurile de decantare si depozitele de deseuri radioactive solide nu vor fi reciclate;

c) amplasamentele iazurilor de decantare si depozitelor de deseuri radioactive solide nu vor fi utilizate, după dezafectare, în scopuri industriale, comerciale, agricole sau de agrement;

d) după dezafectare, suprafata nou-creată a amplasamentului a fost înierbată;

e) accesul persoanelor din populatie pe amplasamentele dezafectate este restrictionat;

f) controlul institutional al amplasamentului dezafectat este asigurat în conformitate cu prevederile art. 110–112 din Normele de securitate radiologică privind gospodărirea deseurilor radioactive provenite de la mineritul si prepararea minereurilor de uraniu si toriu.

 

CAPITOLUL VII

Criterii de eliberare pentru uz general, nerestrictionat, a echipamentelor si instalatiilor refolosibile de la mineritul si prepararea minereurilor de uraniu si/sau toriu

 

Art. 42. – Criteriile de eliberare de sub regimul de autorizare, pentru uz general, nerestrictionat, a echipamentelor si instalatiilor refolosibile de la mineritul si prepararea minereurilor de uraniu si/sau toriu asigură o doză efectivă anuală de cel mult 10 Sv pentru persoanele din populatie care utilizează echipamentele si instalatiile mentionate.

Art. 43. – În scenariile din evaluările de securitate radiologică în care se analizează posibilitatea eliberării de sub regimul de autorizare a echipamentelor si instalatiilor refolosibile de la mineritul si prepararea minereurilor de uraniu si/sau toriu, în vederea utilizării nerestrictionate a acestora în activităti în care nu sunt implicate surse de radiatii ionizante, trebuie investigate, după caz, următoarele căi relevante de expunere:

a) expunerea datorată iradierii externe generate de radiatiile gama si beta emise de materialul din care este alcătuit echipamentul sau instalatia;

b) expunerea datorată inhalării de pe suprafetele echipamentului sau instalatiei, în interior si în exterior, a pulberilor neaderente care contin emitători alfa cu viată lungă;

c) expunerea datorată redistribuirii în interiorul constructiilor a contaminării radioactive nefixate de pe suprafetele echipamentului sau instalatiei.

Art. 44. – (1) Echipamentele si instalatiile refolosibile de la mineritul si prepararea minereurilor de uraniu si/sau toriu pot fi eliberate de sub regimul de autorizare, pentru uz general, nerestrictionat, dacă sunt îndeplinite următoarele criterii:

a) echipamentele si instalatiile refolosibile vor fi curătate complet de orice urme de rocă reziduală, minereu sau concentrate de uraniu, inclusiv totalitatea punctelor greu accesibile cum sunt: spatiile înguste, trapele, coturile, îmbinările etc.;

b) contaminarea superficială fixată a oricărei suprafete a echipamentului sau instalatiei să nu genereze o activitate alfa totală a elementelor radioactive naturale, mediată pe 100 cm2, mai mare de 0,05 Bq/cm2;

c) procedurile de măsurare si de mediere pe 100 cm2 a activitătii alfa totale, dată de contaminarea superficială fixată, se aprobă de Autoritate în procesul de autorizare a dezafectării.

(2) Echipamentele si instalatiile care după curătare si decontaminare nu îndeplinesc conditiile de eliberare nerestrictionată prevăzute la alin. (1) se vor dezmembra si valorifica, după caz, conform prevederilor art. 1–5 sau, dacă nu îndeplinesc cerintele prevăzute la art. 1–5, se vor depozita final într-un amplasament autorizat de Autoritate pentru dispunerea deseurilor radioactive solide provenite de la mineritul si prepararea minereurilor de uraniu si/sau toriu.

 

 MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR SI TURISMULUI

 

ORDIN

pentru aprobarea Regulamentului privind modelul si însemnele uniformei, modul de acordare si portul acesteia de către inspectorii Autoritătii Rutiere Române – A.R.R.

 

În temeiul art. 56 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 102/2006, al art. 6 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 625/1998 privind organizarea si functionarea Autoritătii Rutiere Române – A.R.R., cu modificările si completările ulterioare, precum si al art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul transporturilor, constructiilor si turismului emite următorul ordin:

Art. 1. – Se aprobă Regulamentul privind modelul si însemnele uniformei, modul de acordare si portul acesteia de către inspectorii Autoritătii Rutiere Române – A.R.R., prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. – Autoritatea Rutieră Română – A.R.R. va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. – Prezentul ordin intră în vigoare la data de 1 octombrie 2006.

Art. 4. – Pe data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului transporturilor nr. 208/1999 pentru aprobarea Regulamentului privind portul uniformei de serviciu cu însemnul specific, modul de acordare si forma acesteia, pentru personalul Autoritătii Rutiere Române – A.R.R. cu atributii de inspectie si de control, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 16 iunie 1999.

Art. 5. – Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului,

Radu Mircea Berceanu

 

Bucuresti, 14 august 2006.

Nr. 1.529.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENT

privind modelul si însemnele uniformei, modul de acordare si portul acesteia de către inspectorii Autoritătii Rutiere Române – A.R.R.

 

CAPITOLUL I

Portul si modul de acordare al uniformei de serviciu cu însemnele specifice si al echipamentului de protectie

 

Art. 1. – (1) Au dreptul la uniformă de serviciu cu însemnele specifice si echipament de protectie inspectorii Autoritătii Rutiere Române – A.R.R. care efectuează inspectia si controlul asupra transporturilor rutiere si activitătilor conexe acestora, denumiti în continuare inspectori A.R.R.

(2) În timpul exercitării inspectiei si controlului asupra transporturilor rutiere si a activitătilor conexe acestora, inspectorii A.R.R au obligatia de a purta uniforma de serviciu cu însemnele specifice si în mod suplimentar

echipamentul de protectie, în cazul efectuării actiunilor de control în trafic.

(3) Uniforma de serviciu cu însemnele specifice poate fi purtată si pe drumul de la domiciliu la locul de muncă, în timpul deplasărilor efectuate în interesul serviciului în diferite misiuni, la mitinguri, festivităti, precum si pe durata frecventării unor cursuri de perfectionare profesională.

(4) Sunt interzise scoaterea din tară a uniformei de serviciu cu însemnele specifice/echipamentului de protectie, cu exceptia cazurilor în care există o solicitare, aprobată de conducerea Autoritătii Rutiere Române – A.R.R., precum si purtarea acestora în locuri si în conditii care ar putea prejudicia prestigiul institutiei.

Art. 2. – Uniforma de serviciu cu însemnele specifice si echipamentul de protectie se acordă gratuit inspectorilor A.R.R., costul acestora fiind suportate de către Autoritatea Rutieră Română – A.R.R.

Art. 3. – (1) Autoritatea Rutieră Română – A.R.R. are obligatia să tină evidenta acordării uniformei de serviciu cu însemnele specifice si a echipamentului de protectie inspectorilor A.R.R.

(2) Evidenta prevăzută la alin. (1) se tine pe luni, începând cu data acordării acestora.

Art. 4. – (1) În perioada suspendării din functie uniforma de serviciu cu însemnele specifice si echipamentul de protectie nu se acordă, iar perioada suspendării din functie nu se include în calculul duratei normate de folosintă a componentelor uniformei de serviciu cu însemnele specifice si a echipamentului de protectie.

(2) Pe durata suspendării din functie se interzice utilizarea uniformei de serviciu cu însemnele specifice, precum si a echipamentului de protectie.

Art. 5. – În cazul în care inspectorul A.R.R. pierde dreptul de a efectua inspectia si controlul asupra transporturilor rutiere si activitătilor conexe acestora, uniforma de serviciu cu însemnele specifice si echipamentul de protectie vor fi predate institutiei, indiferent dacă durata normată de folosintă este îndeplinită sau nu.

Art. 6. – Inspectorii A.R.R. sunt obligati să întretină uniforma de serviciu cu însemnele specifice, precum si echipamentul de protectie în stare corespunzătoare, să o folosească în mod îngrijit si să respecte cu strictete tinuta impusă de portul acesteia.

Art. 7. – (1) În cazul deteriorării, pierderii sau distrugerii din cauze obiective a uniformei de serviciu cu însemnele specifice/echipamentului de protectie, se va putea acorda o nouă uniformă de serviciu cu însemnele specifice/echipament de protectie înainte de expirarea duratei normate de folosintă, cu aprobarea conducerii institutiei.

(2) În cazul deteriorării, pierderii sau distrugerii uniformei de serviciu cu însemnele specifice/echipamentului de protectie din cauze subiective (utilizare defectuoasă, neglijentă etc.), se poate acorda o nouă uniformă de serviciu cu însemnele specifice, cu plata diferentei de valoare stabilite proportional cu durata normată de folosintă neconsumată pentru uniforma veche.

Art. 8. – Este interzisă modificarea uniformei de serviciu cu însemnele specifice si a echipamentului de protectie sau înlocuirea componentelor acestora cu alte articole de îmbrăcăminte care nu sunt cuprinse în prezentul regulament.

Art. 9. – Componentele uniformei cu însemnele specifice si durata de folosintă normată a acestora sunt prezentate în anexa nr. 1 la prezentul regulament.

 

CAPITOLUL II

Modelul uniformei de serviciu cu însemnele specifice, precum si al echipamentului de protectie

 

Modelul uniformei de serviciu cu însemnele specifice, precum si al echipamentului de protectie sunt prezentate în anexa nr. 2 la prezentul regulament.

A. Uniforma de serviciu cu însemnele specifice

1. Costum de culoare gri-bleu, compus din sacou si 2 pantaloni (figura nr. 1).

Costumul de vară se confectionează din stofă tergal, iar cel pentru iarnă din stofă camgarn.

Sacoul are croiala clasică, la un rând, încheiat cu trei nasturi, fără slit la spate. Pentru femei, sacoul este pensat si putin evazat.

În partea inferioară, sacoul este prevăzut cu două buzunare ascunse fără clapă, dispuse lateral în ambele părti, în partea superioară stânga, cu un buzunar ascuns, iar la interior, cu un buzunar în partea stângă, în dreptul pieptului.

Pantalonul are croiala dreaptă, fără mansetă, si este prevăzut cu două buzunare laterale si unul la spate.

Modelul pantalonului de iarnă este similar pentru bărbati si femei.

2. Fustă

Culoare gri-bleu, croiala este dreaptă, lărgimea se stabileste în raport cu talia, iar lungimea până la rotula genunchiului.

Uniforma de serviciu cu însemnele specifice se confectionează în două variante, respectiv pentru vară si pentru iarnă.

3. Cămasă [figurile nr. 2a) si 2b)]

Cămăsile se confectionează în variantă mânecă lungă si mânecă scurtă, din bumbac de culoare bleu deschis.

Cămăsile sunt croite drept si sunt prevăzute cu guler si un singur buzunar exterior pe piept, în partea stângă. Mânecile lungi sunt prevăzute cu mansete care se închid cu nasturi de format mic, confectionati din material plastic.

4. Scurtă tip “trei sferturi“ pentru iarnă, cu bluzon [figurile nr. 3a) si 3b)]

Scurta este prevăzută la interior cu un bluzon atasat cu fermoar. Scurta de culoare gri-bleu are glugă detasabilă, cordon în talie, 4 buzunare aplicate cu clapă, două sus si două jos, si un buzunar la interior, pe partea stângă, în dreptul pieptului.

Scurta se închide cu fermoar si are culoarea identică cu cea a sacoului de la costumul de iarnă.

Bluzonul este confectionat din acelasi material cu scurta, se închide cu fermoar, are în fată două buzunare ascunse înclinate, un buzunar pe piept în partea stângă sus si lungimea este până la talie.

Atât scurta, cât si bluzonul au aplicat brodat pe mâneca stângă ecusonul cu însemnele “AUTORITATEA RUTIERĂ ROMÂNĂ – A.R.R.“, iar în dreptul pieptului (între piept si umăr), pe fată si pe spate, au cusută o bandă din material textil reflectorizant, gri deschis, cu lătimea de 2 cm.

La partea din spate a scurtei si bluzonului se aplică o bandă din acelasi material, pe care figurează înscrisul “AUTORITATEA RUTIERĂ ROMÂNĂ – A.R.R.“, prinsă sub banda reflectorizantă.

5. Cravată

Cravata are culoare bleumarin si este confectionată din fire sintetice.

6. Caschetă (figura nr. 4)

Cascheta pentru vară este confectionată din stofă tergal de culoare gri-bleu, are înăltimea de 120 mm de la cozoroc la vârf si are încorporat material întăritor. Partea cilindrică dintre cozoroc si partea superioară este confectionată din material textil striat de culoare neagră. La partea din fată, deasupra cozorocului si pe jumătate din circumferintă, cascheta este prevăzută cu un snur dublu, împletit, de culoare gri reflectorizant, cu o emblemă metalică cu însemnele “ARR“.

7. Căciulă (figura nr. 5)

Căciula de culoare brumărie este confectionată din blană sintetică si are un cozoroc scurt din acelasi material, cu întăritură. La partea din fată a căciulii se aplică emblema metalică cu însemnele “ARR“, similar cu cascheta.

8. Fular

Fularul de iarnă este confectionat din tesătură tip lână, de culoarea sacoului.

Fularul subtire pentru primăvară-toamnă este confectionat din tesătură tip mătase si are, de asemenea, culoarea sacoului.

9. Mănusi

Mănusile sunt confectionate din piele si au culoarea neagră.

10. Geantă

Geanta destinată păstrării documentelor are culoarea neagră si este confectionată din piele sau înlocuitori sintetici. Va avea o singură încuietoare metalică pe mijloc, în coltul din stânga sus, cu două compartimente, va fi inscriptionată cu sigla “ARR“ si va avea dimensiunile de 40 cm lungime, 30 cm înăltime si 10 cm lătime.

11. Curea

Cureaua este confectionată din piele si are culoarea neagră.

B. Însemnele specifice

1. Ecusonul (figura nr. 6.1) – se poartă în partea stângă a pieptului, este confectionat din metal eloxat pe fond auriu, este înscris cu negru si are forma dreptunghiulară cu dimensiunile 80 mm lătime si 30 mm înăltime. În partea superioară este înscrisă denumirea institutiei “AUTORITATEA RUTIERĂ ROMÂNĂ – A.R.R.“ si “INSPECTORATUL RUTIER“, la mijloc prezintă o bandă tricoloră (albastru, galben si rosu), pe toată lungimea însemnului cu lătimea de circa 3-4 mm, iar în partea dreaptă sunt înscrise numărul autorizatiei de control si functia, iar pe ultimul rând, numele si prenumele persoanei.

2. Emblema (figura nr. 6.2) – este aplicată pe partea frontală a caschetei/căciulii, în centru.

3. Insigna (figura nr. 6.3) – se poartă pe reverul stâng al uniformei de serviciu cu însemnele specifice si este confectionată din metal eloxat pe fond auriu.

4. Sigla (figura nr. 6.4) – se confectionează din material textil, brodat cu fir de mătase albastru pe fond gri reflectorizant, având dimensiunea de 80 x 30 mm.

C. Echipamentul de protectie

În timpul actiunilor de inspectie si control în trafic, inspectorii A.R.R. au obligatia de a purta echipamentul de protectie care, în functie de anotimp, se compune din:

1. scurtă reflectorizantă cu mâneci detasabile;

2. ham reflectorizant;

3. baston reflectorizant.

Echipamentul de protectie este confectionat din material de culoare galben-citron, cu proprietăti reflectorizante, pe care se aplică dungi din material special reflectorizant de culoare gri deschis.

Echipamentul de protectie este personalizat atât la partea din fată, cât si la cea din spate, cu înscrisul “AUTORITATEA RUTIERĂ ROMÂNĂ – A.R.R.“.

 

ANEXA Nr. 1

la regulament

 

COMPONENTELE UNIFORMEI

cu însemnele specifice si durata de folosintă normată a acestora

 

Denumirea

articolelor uniformei

U.M.

Prevederi

Cantitatea

Durata în luni

a) Coifura

 

 

 

Caschetă din stofă pentru vară

bucată

1

36

Căciulă

bucată

1

36

b) Îmbrăcăminte

 

 

 

Costum din stofă carmgarn:

 

 

 

– sacou cu 2 pantaloni (bărbati)

bucată

1

36

– sacou, 1 fustă, 1 pantalon (femei)

 

 

 

Costum din stofă tergal:

 

 

 

– sacou cu 2 pantaloni (bărbati)

bucată

1

36

– sacou, 1 fustă, 1 pantalon (femei)

 

 

 

Scurtă trei sferturi pentru iarnă, din material tip pro-lain

bucată

1

36

Bluzon din material tip pro-lain bucată

 

1

36

c) Cămăsi

 

 

 

Cămasă cu mânecă lungă

bucată

4

24

Cămasă cu mânecă scurtă

bucată

4

24

d) Echipament divers

 

 

 

Cravată bleumarin

bucată

2

24

Fular tip lână/mătase

bucată

1/1

24

Mănusi

pereche

1

24

Geantă

bucată

1

24

Curea

bucată

2

24

e) Însemnele specifice

 

 

 

Ecuson

bucată

1

24

Emblemă

bucată

1

24

Insignă

bucată

2

24

Siglă

bucată

3

24

f) Echipament de protectie

 

 

 

Scurtă reflectorizantă

bucată

1

36

Ham reflectorizant

bucată

1

24

Baston reflectorizant

bucată

1

36

 

ANEXA Nr. 2*)

la regulament

  

Pagina 1

Pagina a 2-a

Pagina a 3-a

Pagina a 4-a

Pagina a 5-a