MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 173 (XVII) - Nr. 858         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Vineri, 23 septembrie 2005

 

SUMAR

DECRETE

 

941. – Decret pentru eliberarea din functie a unui judecător

 

942. – Decret pentru eliberarea din functie a unui judecător

 

943. – Decret pentru eliberarea din functie a unui judecător

 

944. – Decret pentru eliberarea din functie a unui judecător

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

698/940.– Ordin al ministrului mediului si gospodăririi apelor si al ministrului sănătătii privind aprobarea Criteriilor de evaluare a echipamentelor de neutralizare prin sterilizare termică a deseurilor rezultate din activitatea medicală

 

960. – Ordin al ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale privind revizuirea volumului maxim de masă lemnoasă pe picior care poate fi recoltată în anul 2005, pe categorii de resurse si pe destinatii, si repartizarea acestuia pe judete, pentru pădurile proprietate publică a unitătilor administrativ-teritoriale, pădurile proprietate privată a persoanelor fizice si juridice de drept privat si pentru vegetatia forestieră situată pe terenuri din afara fondului  forestier national

 

DECRETE

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru eliberarea din functie a unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) si ale art. 134 alin. (1) din Constitutia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) si alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul  judecătorilor si procurorilor, republicată, precum si ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 295 din 17 august 2005,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. – Doamna Chiritescu Rodica Elisabeta, judecător la Curtea de Apel Pitesti, se eliberează din functia de magistrat ca urmare a pensionării.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 19 septembrie 2005.

Nr. 941.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru eliberarea din functie a unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) si ale art. 134 alin. (1) din Constitutia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) si alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicată, precum si ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 296 din 17 august 2005,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. – Doamna Paraschiv Georgeta, judecător la Curtea de Apel Bacău, se eliberează din functia de magistrat ca urmare a pensionării.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 19 septembrie 2005.

Nr. 942.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru eliberarea din functie a unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) si ale art. 134 alin. (1) din Constitutia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) si alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicată, precum si ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 296 din 17 august 2005,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. – Doamna Popovici Elena, judecător la Curtea de Apel Bacău, se eliberează din functia de magistrat ca urmare a pensionării.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 19 septembrie 2005.

Nr. 943.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru eliberarea din functie a unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) si ale art. 134 alin. (1) din Constitutia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) si alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicată, precum si ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 296 din 17 august 2005,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. – Doamna Hodorogea Maria, judecător la Curtea de Apel Bacău, se eliberează din functia de magistrat ca urmare a pensionării.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 19 septembrie 2005.

Nr. 944.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODĂRIRII APELOR

Nr. 698 din 10 august 2005

MINISTERUL SĂNĂTĂTII

Nr. 940 din 7 septembrie 2005

 

ORDIN

privind aprobarea Criteriilor de evaluare a echipamentelor de neutralizare prin sterilizare termică a deseurilor rezultate din activitatea medicală

 

În temeiul prevederilor art. 54 pct. 2 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 426/2001, si al anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 1.470/2004 privind aprobarea Strategiei nationale de gestionare a deseurilor si a Planului national de gestionare a deseurilor,

în baza Hotărârii Guvernului nr. 408/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor, cu modificările si completările ulterioare, si a Hotărârii Guvernului nr. 168/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul mediului si gospodăririi apelor si ministrul sănătătii emit următorul ordin:

Art. 1. – (1) Se aprobă Criteriile de evaluare a echipamentelor de neutralizare prin sterilizare termică a deseurilor rezultate din activitatea medicală, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

(2) Criteriile prevăzute la alin. (1) sunt revizuite periodic, în functie de modificarea cerintelor legislative nationale si europene si a conditiilor tehnico-economice.

Art. 2. – Directia deseuri si substante chimice periculoase, Agentia Natională pentru Protectia Mediului si agentiile regionale de protectie a mediului din cadrul Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor, Directia generală de sănătate publică, Inspectia sanitară de stat si directiile de sănătate publică judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, din cadrul Ministerului Sănătătii vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, si intră în vigoare la 30 de zile de la publicare.

 

Ministrul mediului si gospodăririi apelor,

Sulfina Barbu

Ministrul sănătătii,

Gheorghe Eugen Nicolăescu

 

ANEXĂ

 

CRITERII

de evaluare a echipamentelor de neutralizare prin sterilizare termică a deseurilor rezultate din activitatea medicală

 

1. Scop

1.1. Prin elaborarea prezentelor criterii se urmăreste selectarea celor mai bune echipamente de sterilizare termică a deseurilor medicale periculoase, tinându-se cont de procedeul utilizat de neutralizare prin sterilizare termică, de performantele echipamentelor de tratare, precum si de impactul acestora asupra sănătătii umane si asupra mediului.

1.2. În scopul evaluării performantelor echipamentelor de sterilizare termică, documentatia tehnică trebuie să contină referiri la următoarele aspecte:

a) cadrul legal;

b) capacitatea reală de procesare;

c) tipurile de deseuri tratate;

d) eficienta de inactivare microbiologică;

e) emisiile în mediu si produsele secundare rezultate în urma procesului;

f) cerintele de amplasare;

g) utilitătile;

h) reducerea cantitătii de deseuri;

i) siguranta si protectia angajatilor la locul de muncă;

j) zgomotul;

k) mirosul;

l) modul de functionare;

m) credibilitatea firmei;

n) costurile;

o) nivelul de acceptare de către comunitate si personal.

2. Definitii

2.1. Următoarele definitii si clasificări sunt în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului sănătătii si familiei nr. 219/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitătile

medicale si a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza natională de date privind deseurile rezultate din activitătile medicale, cu modificările si completările ulterioare:

a) deseuri rezultate din activităti medicale – toate deseurile, periculoase sau nepericuloase, care se produc în unitătile sanitare;

b) deseuri nepericuloase – deseurile a căror compozitie este asemănătoare cu cea a deseurilor menajere si care nu prezintă risc major pentru sănătatea umană si pentru mediu;

c) deseuri periculoase – deseurile rezultate din activităti medicale, care constituie un risc real pentru sănătatea umană si pentru mediu si care sunt generate în unitatea sanitară în cursul activitătilor de diagnostic, tratament, supraveghere, prevenire a bolilor si recuperare medicală, inclusiv de cercetare medicală si producere, testare, depozitare si distributie a medicamentelor si produselor biologice. Deseurile periculoase se clasifică în deseuri anatomopatologice si părti anatomice, deseuri infectioase, deseuri întepătoare-tăietoare si deseuri chimice si farmaceutice;

d) deseuri anatomopatologice si părti anatomice – deseurile care includ tesuturile si organele, părtile anatomice rezultate din acte chirurgicale, din autopsii si din alte proceduri medicale; în această categorie se includ si animalele de laborator utilizate în activitatea de diagnostic, cercetare si experimentare;

e) deseuri infectioase – deseurile lichide si solide care contin sau sunt contaminate cu sânge ori cu alte fluide biologice, precum si materialele care contin sau au venit în contact cu virusuri, bacterii, paraziti si/sau cu toxinele microorganismelor;

f) deseuri întepătoare-tăietoare – deseurile care pot produce leziuni mecanice prin întepare sau tăiere;

g) deseuri chimice si farmaceutice – substantele chimice solide, lichide sau gazoase, care pot fi toxice, corozive ori inflamabile; medicamentele expirate sau reziduurile de substante chimioterapice, care pot fi citotoxice, genotoxice, mutagene, teratogene sau carcinogene;

h) eliminare finală – totalitatea metodelor si tratamentelor fizice, chimice si biologice aplicate deseurilor periculoase rezultate din activitătile medicale, care vizează eliminarea pericolelor si riscurilor potentiale asupra mediului si asupra stării de sănătate a populatiei, precum si reducerea volumului de deseuri;

i) decontaminare – actiunea generală de îndepărtare prin reducere a microorganismelor (patogene sau saprofite) de pe suprafete, obiecte ori tegumente;

j) dezinfectie – procesul prin care sunt distruse cele mai multe sau aproape toate microorganismele patogene în forma vegetativă (în proportie de 99,99 %), nu si sporii bacterieni (sau cea mai mare parte a lor), de pe obiectele din mediul inert;

k) sterilizare – operatiunea prin care sunt distruse toate microorganismele (sau aproape toate) aflate atât în stare vegetativă, cât si sub formă de spori, de pe obiectele inerte contaminate; produs steril – produs lipsit de microorganisme viabile sau având probabilitatea teoretică a existentei unei populatii microbiologice <10-6 germeni;

l) inactivitate microbiană – actiunea de distrugere a microorganismelor patogene de pe obiectele inerte contaminate;

m) nivel de inactivare microbiologică – gradul de distrugere a unei categorii de populatie microbiană (forme vegetative sau spori) de concentratie cunoscută, supusă unui proces de inactivitate.

3. Minimizarea cantitătii de deseuri

3.1. Separarea deseurilor medicale pe categorii si, implicit, reducerea cantitătii de deseuri reprezintă un principiu de bază pentru introducerea metodelor si tehnologiilor de neutralizare a deseurilor medicale.

3.2. Reducerea pe cât posibil a cantitătii de deseuri medicale (periculoase si nepericuloase) se realizează si prin reutilizarea si reciclarea acelor categorii de deseuri generate în unitatea sanitară, care se pretează la aceste operatiuni.

3.3. Avantajele minimizării cantitătii de deseuri sunt reprezentate de protejarea mediului înconjurător, o mai bună protectie a muncii, reducerea costurilor privind managementul deseurilor în unitatea sanitară, îmbunătătirea relatiei de comunicare cu membrii comunitătii.

3.4. Minimizarea cantitătii de deseuri implică următoarele etape:

a) reducerea la sursă a deseurilor se poate realiza prin:

• achizitionarea de materiale care generează cantităti mici de deseuri;

• utilizarea de metode si echipamente moderne ce nu generează substante chimice periculoase, cum ar fi: înlocuirea metodei clasice de dezinfectie chimică cu dezinfectia pe bază de abur sau de ultrasunete, înlocuirea termometrelor cu mercur cu cele electronice, utilizarea radiografiilor computerizate în locul celor clasice;

• gestionarea corectă a depozitelor de materiale si reactivi;

b) separarea la sursă – asigurarea că deseurile sunt

colectate în ambalajele corespunzătoare fiecărei categorii;

c) recuperarea si reciclarea la sursă:

• reciclarea hârtiei si a cartonului, a sticlei, a ambalajelor din aluminiu (conserve), a deseurilor din constructii si demolări;

• achizitionarea de produse din materiale ce se pot recupera;

• compostarea deseurilor alimentare organice;

• recuperarea argintului din substantele fotografice;

d) tratarea deseurilor – utilizarea metodelor de neutralizare pentru deseurile periculoase;

e) eliminarea finală în conditii corespunzătoare. După reducerea pe cât posibil a cantitătii de deseuri, deseurile tratate se elimină prin metode de eliminare finală cu impact minim asupra mediului.

4. Deseuri rezultate din activitatea medicală

4.1. Categoriile de deseuri periculoase rezultate din activitatea medicală, în conformitate cu Ordinul ministrului sănătătii si familiei nr. 219/2002, cu modificările si completările ulterioare, si cu lista deseurilor prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzând deseurile, inclusiv deseurile periculoase, ce pot fi supuse tratamentelor de neutralizare prin sterilizare termică, sunt următoarele:

a) deseuri infectioase conform codului 18 01 03;

b) deseuri întepătoare-tăietoare conform codului 18 01 01;

c) deseuri chimice si farmaceutice conform codului 18 01 09.

5. Procedee termice

5.1. Procesele termice sunt procesele care se bazează pe căldură pentru distrugerea agentilor patogeni continuti în deseurile medicale periculoase. Aceste procese se pot realiza la temperaturi scăzute, medii si ridicate.

Subclasificarea este necesară deoarece la temperaturi medii si înalte se produc modificări fizice si chimice semnificative. Procesele termice la temperaturi scăzute (sterilizarea termică) utilizează energia termică pentru decontaminarea deseurilor periculoase fără să producă modificări chimice, neavând loc procese de piroliză sau de combustie.

5.2. Procesul de neutralizare pentru deseurile periculoase rezultate din activitatea medicală, acceptat până la data de 31 decembrie 2008, este numai sterilizarea termică, în conformitate cu Strategia natională de gestionare a deseurilor si cu Planul de implementare a Directivei 76/2000 privind incinerarea deseurilor.

5.3. Procesele termice la temperaturi scăzute se realizează în intervalul de temperatură 93şC – 177şC, prin căldură umedă (abur) si căldură uscată (aer cald).

6. Operatiuni de procesare mecanică a deseurilor medicale periculoase

Deseurile medicale periculoase ce se pretează a fi tratate în echipamente de neutralizare prin sterilizare termică trebuie să fie supuse unor operatiuni de procesare mecanică în scopul minimizării cantitătii, iar deseurile trebuie să fie de nerecunoscut. Operatiunile de procesare mecanică sunt reprezentate de: măruntire, tocare, pisare, amestecare, agitare, separare, compactare.

7. Criterii de evaluare a echipamentelor de neutralizare utilizate pentru tratarea deseurilor periculoase medicale

Referatul tehnic de evaluare, din punct de vedere tehnic si microbiologic, pentru echipamentele de neutralizare prin sterilizare termică a deseurilor rezultate din activităti medicale se întocmeste de un institut nominalizat de autoritatea administratiei publice centrale pentru sănătate.

7.1. Gestionarea deseurilor medicale:

a) Solicitantul trebuie să prezinte o listă cu deseurile medicale ce se pretează a fi tratate de echipamentul respectiv, conform prevederilor cap. III “Clasificări“ din anexa nr. 1 la Ordinul ministrului sănătătii si familiei nr. 219/2002, cu modificările si completările ulterioare, si ale Hotărârii Guvernului nr. 856/2002.

b) Deseurile ce urmează a fi neutralizate se ambalează corespunzător în conformitate cu prevederile cap. V

“Ambalarea deseurilor“ din anexa nr. 1 la Ordinul ministrului sănătătii si familiei nr. 219/2002, cu modificările si completările ulterioare.

c) Categoriile de deseuri medicale ce nu se pretează a fi neutralizate în echipamentul respectiv se prezintă în cadrul documentatiei întocmite de solicitant si stabilite de comun acord cu reprezentantii autoritătii administratiei publice centrale pentru sănătate si autoritătii administratiei publice centrale pentru protectia mediului.

7.2. Sistemul de neutralizare:

7.2.1. Echipamentul de neutralizare trebuie să prezinte marcaje de conformitate cu cele ale CE sau marcajul national de conformitate ISCIR (Inspectia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat).

7.2.2. Solicitantul furnizează documentatie privind:

a) descrierea echipamentului;

b) capacitatea reală de procesare a echipamentului;

c) descrierea procesului de neutralizare;

d) cerinte de amplasare;

e) utilităti;

f) buletine de analiză a eficientei microbiologice, emise de laboratoare de specialitate acreditate sau agreate de Ministerul Sănătătii;

g) documente eliberate de alte institutii acreditate din tară si din străinătate, ce privesc atât evaluarea tehnică, cât si microbiologică a echipamentului.

7.2.3. Echipamentul de neutralizare trebuie dotat cu dispozitive de procesare mecanică a deseurilor în vederea reducerii pe cât posibil a cantitătii de deseuri. În scopul minimizării riscului de contaminare a personalului care deserveste echipamentul si a mediului, cât si din punct de vedere etic, recomandăm achizitionarea de echipamente ce cuprind operatiunile de procesare mecanică integrate. Dacă operatiunile de procesare mecanică nu sunt integrate în sistemul de neutralizare, acestea se aplică numai după ce deseul a fost decontaminat.

7.2.4. Echipamentul trebuie dotat cu un panou de control ce afisează parametrii specifici procesului de sterilizare, precum si cu un sistem de avertizare în situatia aparitiei unor deficiente în timpul desfăsurării procesului.

7.2.5. Echipamentul se verifică periodic de Inspectia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat – ISCIR, dacă este cazul.

7.2.6. Deseurile medicale neutralizate si supuse operatiunilor de procesare mecanică trebuie să fie nepericuloase si de nerecunoscut.

7.2.7. Personalul trebuie atestat si format profesional, trebuie să respecte normele de sigurantă si protectie la locul de muncă si trebuie informat asupra riscurilor legate de manipularea necorespunzătoare a deseurilor.

7.3. Evaluarea eficientei microbiologice a echipamentelor de neutralizare prin sterilizare termică a deseurilor medicale

7.3.1. Echipamentele de neutralizare prin sterilizare termică a deseurilor medicale periculoase au ca scop principal decontaminarea deseurilor prin distrugerea agentilor patogeni atât sub formă vegetativă, cât si sub formă de spori. Solicitantul trebuie să ateste că echipamentul respectiv îndeplineste criteriile privind eficienta tratării deseului medical, conform organizatiei din Statele Unite ale Americii “Asociatia de Stat si Teritorială pentru Tehnologii Alternative de Tratament“ (STAATT). Nivelurile de inactivare microbiană (după STAATT) sunt următoarele:

a) nivelul I – inactivarea formelor vegetative ale bacteriilor, fungilor si virusurilor lipofilice printr-o reducere de 6 log10 sau mai mult;

b) nivelul II – inactivarea formelor vegetative ale bacteriilor, fungilor, virusurilor lipofilice/hidrofilice, parazitilor si microbacteriilor printr-o reducere de 6 log10 sau mai mult;

c) nivelul III*) – inactivarea formelor vegetative ale bacteriilor, fungilor, virusurilor lipofilice/hidrofilice, parazitilor si microbacteriilor printr-o reducere de 6 log10 sau mai mult si inactivarea sporilor de Bacillus stearothermophilus si a sporilor de Bacillus subtilis printr-o reducere de 4 log10 sau mai mult;

d) nivelul IV – inactivarea formelor vegetative ale bacteriilor, fungilor, virusurilor lipofilice/hidrofilice, parazitilor, microbacteriilor si sporilor de Bacillus stearothermophilus printr-o reducere de 6 log10 sau mai mult.

7.3.2. O reducere de 6 log10 (sau o distrugere de 106) este echivalentă cu o probabilitate de supravietuire de 1/1.000.000 dintr-o populatie microbiană sau o reducere de 99,9999% din microorganismul initial ca un rezultat al procesului de tratare.

7.3.3. În validarea si controlul eficientei microbiologice a procesului de inactivare a deseurilor medicale se utilizează indicatori biologici certificati pentru specie, populatie, valoarea-D, valoarea-Z, conform standardelor CEN si ISO sau oricărui standard care prin aplicare conduce la obtinerea acelorasi rezultate stiintifice.

7.3.4. Microorganismele bioindicatoare recomandate de STAATT pentru validarea si controlul procesului de decontaminare cu căldura umedă sau uscată sunt: sporii de Bacillus stearothermophilus, respectiv Bacillus subtilis.

Inactivarea sporilor bacterieni în urma procesului de decontaminare cu un agent termic este suficientă pentru a demonstra distrugerea tuturor microorganismelor patogene mentionate mai sus (bacterii, virusuri, paraziti, microbacterii).

7.3.5. Solicitantul trebuie să ateste faptul că echipamentul respectiv determină un proces sigur de tratare, adică îndeplineste cel putin nivelul III de inactivare microbiologică a deseului medical procesat.

7.3.6. Solicitantul trebuie să monitorizeze ciclul de functionare al echipamentului din punct de vedere al eficientei microbiologice, după cum urmează:

a) în primele 6 luni de la punerea în functiune – săptămânal;

b) în următoarele 3 luni – lunar;

c) după 9 luni de la punerea în functiune – la 3 luni.

Între aceste intervale, controlul eficientei microbiologice se efectuează în mod obligatoriu la repunerea în functiune a echipamentului după o defectiune, pană de curent sau reparatie.

7.4. Evaluarea emisiilor si produselor secundare Solicitantul trebuie să monitorizeze evacuările si emisiile în toate mediile posibile – aerul interior (aeromicrofloră si suprafete), aerul exterior, produsele secundare rezultate în urma proceselor de neutralizare, apă uzată, rezultatul procesului de sterilizare etc. – si trebuie să selecteze echipamentul cu cel mai mic impact asupra sănătătii populatiei si asupra mediului.


*) Nivelul III a fost selectat ca un criteriu minim recomandat de către STAATT pentru echipamentele de tratare a deseurilor medicale periculoase.

 

MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR SI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

privind revizuirea volumului maxim de masă lemnoasă pe picior care poate fi recoltată în anul 2005, pe categorii de resurse si pe destinatii, si repartizarea acestuia pe judete, pentru pădurile proprietate publică a unitătilor administrativ-teritoriale, pădurile proprietate privată a persoanelor fizice si juridice de drept privat si pentru vegetatia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier national

 

În temeiul art. 1 alin. (2) si (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.325/2004 privind aprobarea volumului maxim de masă lemnoasă care poate fi recoltată în anul 2005,

având în vedere solicitarea Regiei Nationale a Pădurilor – Romsilva nr. 11.867/SM din 25 iulie 2005 si Referatul de aprobare nr. 161.713 din 31 august 2005,

în baza prevederilor art. 9 alin. (6) din Hotărâea Guvernului nr. 155/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale emite următorul ordin:

Art. 1. – Se revizuieste volumul maxim de masă lemnoasă pe picior, prevăzut la art. 1 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.325/2004 privind aprobarea volumului maxim de masă lemnoasă care poate fi recoltată în anul 2005, stabilindu-se cantitătile pe următoarele categorii de resurse:

a) 11,0 milioane m3 din păduri aflate în proprietatea publică a statului, administrate de Regia Natională a Pădurilor – Romsilva;

b) 2,5 milioane m3 din păduri proprietate publică a unitătilor administrativ-teritoriale;

c) 4,0 milioane m3 din păduri proprietate privată a persoanelor fizice si a persoanelor juridice de drept privat;

d) 0,7 milioane m3 din vegetatia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier national.

Art. 2. – Se revizuieste volumul de masă lemnoasă, prevăzut la art. 2 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.325/2004, stabilindu-se cantitătile pe următoarele destinatii:

a) 7,7 milioane m3 pentru agentii economici cu activitate de exploatare forestieră si/sau de prelucrare a lemnului si pentru agentii economici care construiesc drumuri forestiere în bazine forestiere inaccesibile, în contrapartidă cu masa lemnoasă pe picior, în conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 82/2004 privind măsurile necesare pentru accesibilizarea fondului forestier prin construirea de drumuri forestiere, aprobată cu modificări prin Legea nr. 514/2004;

b) 1,3 milioane m3 pentru nevoile proprii ale Regiei Nationale a Pădurilor – Romsilva;

c) 2,0 milioane m3 pentru aprovizionarea de către Regia Natională a Pădurilor – Romsilva a populatiei cu lemn pentru încălzit si lemn pentru constructii, ce provine din: tăierile de îngrijire a arboretelor tinere, igienizarea pădurilor, tăierile de produse accidentale dispersate, precum si materialul lemnos de mici dimensiuni rezultat în urma tăierilor în crâng si a tăierilor rase de substituire si refacere.

Art. 3. – Se revizuieste repartizarea pe judete a volumului maxim de masă lemnoasă pe picior care poate fi recoltată în anul 2005 din pădurile proprietate publică a unitătilor administrativ-teritoriale, conform anexei nr. 1.

Art. 4. – Se revizuieste repartizarea pe judete a volumului maxim de masă lemnoasă pe picior care poate fi recoltată în anul 2005 din pădurile proprietate privată a persoanelor fizice si a persoanelor juridice de drept privat, conform anexei nr. 2.

Art. 5. – Se revizuieste repartizarea pe judete a volumului maxim de masă lemnoasă pe picior care poate fi recoltată în anul 2005 din vegetatia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier national, conform anexei nr. 3.

Art. 6. – Anexele nr. 1–3 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 7. – (1) Repartizarea pe detinători a volumelor maxime de masă lemnoasă pe picior, prevăzute în anexele nr. 1–3, se aprobă de către inspectoratele teritoriale de regim silvic si de vânătoare, pe baza fundamentării realizate prin analiza si prelucrarea datelor din amenajamentele silvice, studiile sumare de amenajare si studiile de transformare a păsunilor împădurite, aprobate de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, sau pe baza hotărârilor Conferintei a II-a de amenajare.

(2) Este interzisă alocarea cotei de tăiere de către inspectoratele teritoriale de regim silvic si de vânătoare pe baza altor informatii decât cele care au servit la fundamentarea volumelor de material lemnos prevăzute în anexele nr. 1–3, cu exceptia situatiilor care determină recoltarea produselor accidentale apărute după data intrării în vigoare a prezentului ordin si numai după realizarea precomptărilor impuse de normele tehnice silvice.

(3) Repartizarea volumului maxim de masă lemnoasă pentru pădurile proprietate privată a persoanelor fizice se face de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, în baza fundamentării bilunare realizate de inspectoratele teritoriale de regim silvic si de vânătoare.

Art. 8. – La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale nr. 606/2005 privind revizuirea volumului maxim de masă lemnoasă pe picior care poate fi recoltată în anul 2005, pe categorii de resurse si pe destinatii, si repartizarea acestuia pe judete, pentru pădurile proprietate publică a unitătilor administrativ-teritoriale, pădurile proprietate privată a persoanelor fizice si juridice de drept privat si pentru vegetatia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier national, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 21 iulie 2005.

Art. 9. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale,

Gheorghe Flutur

 

Bucuresti, 20 septembrie 2005.

Nr. 960.

 

ANEXA Nr. 1

 

REPARTIZAREA PE JUDETE

a volumului maxim de masă lemnoasă pe picior care poate fi recoltată în anul 2005 din pădurile proprietate publică a unitătilor administrativ-teritoriale

 

Nr.

crt.

Judetul

Volulum

(mii m3)

1.

Alba

108,0

2.

Arad

130,0

3.

Arges

11,5

4.

Bacău

13,5

5.

Bihor

165,0

6.

Bistrita-Năsăud

469,9

7.

Botosani

0,1

8.

Brasov

289,0

9.

Brăila

0,5

10.

Buzău

0,1

11.

Caras-Severin

58,1

12.

Călărasi

0,2

13.

Cluj

61,7

14.

Constanta

0,1

15.

Covasna

95,0

16.

Dâmbovita

1,1

17.

Dolj

3,9

18.

Galati

1,3

19.

Giurgiu

0,1

20.

Gorj

0,5

21.

Harghita

117,0

22.

Hunedoara

60,2

23.

Ialomita

0,6

24.

Iasi

1,8

25.

Ilfov

12,0

26.

Maramures

122,0

27.

Mehedinti

0,6

28.

Mures

200,0

29.

Neamt

21,0

30.

Olt

1,0

31.

Prahova

1,1

32.

Satu Mare

40,0

33.

Sălaj

31,0

34.

Sibiu

250,6

35.

Suceava

187,1

36.

Teleorman

0,5

37.

Timis

34,5

38.

Tulcea

0,4

39.

Vaslui

0,6

40.

Vâlcea

3,4

41.

Vrancea

5,0

 

TOTAL:

2.500

ANE

XA Nr. 2

 

REPARTIZAREA PE JUDETE

a volumului maxim de masă lemnoasă pe picior care poate fi recoltată în anul 2005 din pădurile proprietate privată a persoanelor fizice si a persoanelor juridice de drept privat

 

Nr.

crt.

Judetul

Volum

(mii m3)

1.

Alba

89,1

2.

Arad

81,2

3.

Arges

205,2

4.

Bacău

149,9

5.

Bihor

84,5

6.

Bistrita-Năsăud

69,0

7.

Botosani

17,9

8.

Brasov

67,2

9.

Brăila

0,1

10.

Buzău

106,8

11.

Caras-Severin

63,4

12.

Călărasi

2,7

13.

Cluj

74,8

14.

Constanta

0,1

15.

Covasna

245,5

16.

Dâmbovita

50,8

17.

Dolj

38,0

18.

Galati

23,3

19.

Giurgiu

4,8

20.

Gorj

62,9

21.

Harghita

440,7

22.

Hunedoara

89,3

23.

Ialomita

14,2

24.

Iasi

27,7

25.

Ilfov

8,8

26.

Maramures

204,3

27.

Mehedinti

41,1

28.

Mures

159,9

29.

Neamt

103,5

30.

Olt

36,1

31.

Prahova

52,2

32.

Satu Mare

50,7

33.

Sălaj

82,2

34.

Sibiu

26,3

35.

Suceava

600,3

36.

Teleorman

11,8

37.

Timis

26,6

38.

Tulcea

0,2

39.

Vaslui

23,8

40.

Vâlcea

281,3

41.

Vrancea

281,8

 

TOTAL:

4.000

 

ANEXA Nr. 3

 

REPARTIZAREA PE JUDETE

a volumului maxim de masă lemnoasă pe picior care poate fi recoltată în anul 2005 din vegetatia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier national

 

Nr.

crt.

Judetul

Volum

(mii m3)

1.

Alba

24,0

2.

Arad

15,9

3.

Arges

7,5

4.

Bacău

15,0

5.

Bihor

60,0

6.

Bistrita-Năsăud

16,9

7.

Botosani

5,0

8.

Brasov

46,0

9.

Brăila

3,9

10.

Buzău

20,0

11.

Caras-Severin

27,9

12.

Călărasi

1,5

13.

Cluj

74,2

14.

Constanta

0,7

15.

Covasna

61,0

16.

Dâmbovita

8,3

17.

Dolj

3,0

18.

Galati

2,5

19.

Giurgiu

1,3

20.

Gorj

11,1

21.

Harghita

87,3

22.

Hunedoara

25,2

23.

Ialomita

1,6

24.

Iasi

3,0

25.

Ilfov

1,3

26.

Maramures

18,0

27.

Mehedinti

7,3

28.

Mures

43,0

29.

Neamt

23,0

30.

Olt

1,0

31.

Prahova

2,1

32.

Satu Mare

19,0

33.

Sălaj

8,2

34.

Sibiu

15,0

35.

Suceava

15,0

36.

Teleorman

2,6

37.

Timis

1,2

38.

Tulcea

3,8

39.

Vaslui

2,6

40.

Vâlcea

3,1

41.

Vrancea

11,0

 

TOTAL:

700