MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI
P A R T E A I
Anul 173 (XVII) - Nr. 1052 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Vineri, 25 noiembrie 2005
SUMAR
DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE
Decizia nr. 555 din 25 octombrie
2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 49
alin. (3) din Legea fondului funciar nr. 18/1991
Decizia nr. 565 din 25 octombrie
2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 47
alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si
alte drepturi de asigurări sociale
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI
PUBLICE CENTRALE
435. – Ordin al
ministrului comunicatiilor si tehnologiei informatiei privind procedura de
selectare a procesatorilor de plăti on-line cu carduri în vederea
operationalizării sistemului “Ghiseu virtual de plăti“
1.223/512. – Ordin al ministrului
sănătătii si al presedintelui Autoritătii Nationale pentru Protectia
Consumatorilor privind aprobarea limitelor de competentă în efectuarea
controlului pe piată al produselor cosmetice
5.466. – Ordin al ministrului
educatiei si cercetării privind aprobarea Metodologiei si a criteriilor de
acordare a gradatiei de merit si a salariului de merit în învătământul
preuniversitar
DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
din 25 octombrie 2005
referitoare
la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 49 alin. (3) din Legea
fondului funciar nr. 18/1991
Ioan Vida – presedinte
Nicolae Cochinescu – judecător
Aspazia Cojocaru – judecător
Constantin Doldur – judecător
Kozsokár Gábor – judecător
Acsinte Gaspar – judecător
Petre Ninosu – judecător
Ion Predescu – judecător
Serban Viorel Stănoiu – judecător
Florentina Baltă – procuror
Irina Loredana Lăpădat – magistrat-asistent
Pe rol se află solutionarea exceptiei de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 49 alin. (3) din Legea fondului
funciar nr.
18/1991, exceptie ridicată de Valentin Biriu în Dosarul nr. 118/2005 al
Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a III-a civilă si pentru cauze cu minori si
familie.
La apelul nominal răspunde autorul exceptiei, personal
si asistat de avocat, lipsind partea Prefectul Judetului Ilfov.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Având cuvântul, apărătorul autorului exceptiei arată
că textul de lege criticat contravine dispozitiilor constitutionale ale art. 1
alin. (4) referitor la principiul separatiei puterilor în
stat, ale art. 61 alin. (1) referitor la rolul Parlamentului si ale art. 73
alin. (1) referitor la categoriile de legi adoptate de Parlament. Se sustine în
acest sens că textul de lege criticat acordă unui organ executiv din subordinea
Guvernului, respectiv prefectului, un drept discretionar de a invalida un titlu
de proprietate legal obtinut, competentă ce apartine exclusiv instantei de
judecată. Se consideră că în acest fel legiuitorul s-a substituit puterii
judecătoresti, fiind încălcate dispozitiile constitutionale ale art. 124 – Înfăptuirea
justitiei, ale art. 126 – Instantele judecătoresti si ale art. 123
alin. (2) referitor la atributiile prefectului. Se mai arată că sunt încălcate
si dispozitiile constitutionale cuprinse în art. 44 alin. (1), alin. (2) teza întâi
si alin. (3), referitoare la garantarea si ocrotirea dreptului de proprietate
si la expropriere, si în art. 136 alin. (5) referitor la caracterul inviolabil
al proprietătii private, solicitându-se admiterea exceptiei de
neconstitutionalitate.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a exceptiei ca neîntemeiată, arătând că textul de lege criticat nu
încalcă dispozitiile constitutionale invocate, ci, dimpotrivă, este în deplină
concordantă cu art. 123 alin. (3) din Legea fundamentală, potrivit căruia
atributiile prefectului se stabilesc prin lege organică. Se arată în acest sens
că pierderea dreptului de proprietate intervine în temeiul legii, ca urmare a
nerespectării unei conditii rezolutorii, astfel încât prefectul nu apreciază valabilitatea
sau nevalabilitatea unui titlu de proprietate, ci aplică o sanctiune
intervenită ope legis. Se mai arată că dispozitiile art. 61 alin. (1),
art. 73 alin. (1), art. 124 alin. (1) si (2) si art. 126 din Constitutie nu
sunt relevante în cauză.
CURTEA,
având în vedere actele si lucrările dosarului,
constată următoarele:
Prin Încheierea din 18 mai 2005, pronuntată în Dosarul
nr. 118/2005, Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a III-a civilă si pentru
cauze cu minori si familie a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 49 alin. (3) din Legea fondului
funciar nr.
18/1991, exceptie ridicată de Valentin Biriu.
În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se
sustine, în esentă, că textul de lege criticat contravine dispozitiilor
constitutionale referitoare la garantarea si ocrotirea dreptului de
proprietate, precum si celor referitoare la separatia puterilor în stat. În
opinia sa, doar instantele judecătoresti au competenta să aprecieze asupra
modului de dobândire sau de transfer al unui drept de proprietate, iar această
competentă nu poate reveni unui organ executiv aflat în subordinea Guvernului,
respectiv prefectului. În sustinerea acestor afirmatii se mai arată că puterea
legiuitoare are dreptul exclusiv de a “califica un mod civil de dobândire a
proprietătii“, în temeiul art. 61 alin. (1) si art. 73 alin. (1) din
Constitutie, iar puterii judecătoresti îîi revine dreptul si rolul de a judeca,
de a verifica si de a se pronunta asupra valabilitătii si eficientei titlurilor
de proprietate, în temeiul art. 124 alin. (1) si (2) si art. 126 din
Constitutie.
Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a III-a civilă si
pentru cauze cu minori si familie consideră că exceptia de
neconstitutionalitate este neîntemeiată. În acest sens se apreciază că textul
de lege criticat nu contravine dispozitiilor constitutionale invocate, deoarece
“toate actele emise în cadrul procedurii administrative prealabile instituite
prin Legea nr.
18/1991 sunt supuse controlului instantelor judecătoresti“.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si
exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul apreciază că textul de lege
criticat nu contravine dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 44 si în
art. 136 alin. (5). Se arată în acest sens că, în temeiul prevederilor legale
criticate, prefectul constată, prin ordin, pierderea dreptului de proprietate
ca urmare a nerespectării unor conditii instituite prin lege. În opinia
Guvernului, un titlu de proprietate este un act administrativ, iar unul dintre
principiile aplicabile actelor administrative este si revocabilitatea acestora,
astfel încât prefectul poate atesta atât existenta unui drept de proprietate,
prin emiterea unui titlu de proprietate, cât si pierderea acestuia. Se mai
arată că legiuitorul a făcut aplicarea dispozitiilor art. 44 alin. (1) teza a
doua din Constitutie, potrivit cărora continutul si limitele dreptului de
proprietate sunt stabilite prin lege.
Avocatul Poporului consideră că prevederea legală
criticată nu încalcă dispozitiile art. 44 si art. 136 alin. (5) din
Constitutie. Se arată că, potrivit textului de lege criticat, prefectul este
organul împuternicit să ateste, prin ordin, pierderea dreptului de proprietate
constituit în temeiul legii, asupra unor terenuri agricole, ca urmare a
nerespectării conditiilor prevăzute în lege, astfel încât pierderea dreptului
de proprietate este o consecintă a neîndeplinirii unei conditii rezolutorii,
iar solutia legiuitorului este în deplină concordantă cu dispozitiile art. 44
alin. (1) teza a doua din Constitutie.
Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au
comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului,
dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si
dispozitiile Legii nr.
47/1992, retine următoarele:
Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl
constituie prevederile art. 49 alin. (3) din Legea fondului funciar nr.
18/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din
5 ianuarie 1998.
Prevederile legale criticate au următorul continut:
“(3) Organul împuternicit să constate situatiile
prevăzute la alin. (2) este prefectul, care, prin ordin, atestă pierderea
dreptului de proprietate si trecerea acestuia, după caz, în proprietatea
privată a comunei, a orasului sau a municipiului în a cărui rază teritorială
este situat terenul.“
În opinia autorului exceptiei de
neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor
art. 1 alin. (4), art. 44 alin. (1), alin. (2) teza întâi si alin. (3), art. 61
alin. (1), art. 73 alin. (1), art. 123 alin. (2), art. 124 alin. (1) si (2),
art. 126 si art. 136 alin. (1) si (5) din Constitutie, al căror continut este
următorul:
– Art. 1 alin. (4): “Statul se organizează potrivit
principiului separatiei si echilibrului puterilor – legislativă, executivă si
judecătorească – în cadrul democratiei constitutionale.“;
– Art. 61 alin. (1): “Parlamentul este organul reprezentativ
suprem al poporului român si unica autoritate legiuitoare a tării.“;
– Art. 73 alin. (1): “Parlamentul adoptă legi
constitutionale, legi organice si legi ordinare.“;
– Art. 44 alin. (1), alin. (2) teza întâi si alin.
(3):
“(1) Dreptul de proprietate, precum si creantele
asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt
stabilite de lege.
(2) Proprietatea privată este garantată si ocrotită în
mod egal de lege, indiferent de titular. (...)
(3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză
de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă si prealabilă
despăgubire.“;
– Art. 123 alin. (2): “Prefectul este
reprezentantul Guvernului pe plan local si conduce serviciile publice
deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei
publice centrale din unitătile administrativteritoriale.“;
– Art. 124 alin. (1) si (2): “(1) Justitia se
înfăptuieste în numele legii.
(2) Justitia este unică, impartială si egală pentru
toti.“;
– Art. 126: “(1) Justitia se realizează prin Înalta
Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecătoresti stabilite
de lege.
(2) Competenta instantelor judecătoresti si procedura
de judecată sunt prevăzute numai prin lege.
(3) Înalta Curte de Casatie si Justitie asigură
interpretarea si aplicarea unitară a legii de către celelalte instante
judecătoresti, potrivit competentei sale.
(4) Compunerea Înaltei Curti de Casatie si Justitie si
regulile de functionare a acesteia se stabilesc prin lege organică.
(5) Este interzisă înfiintarea de instante
extraordinare. Prin lege organică pot fi înfiintate instante specializate în
anumite materii, cu posibilitatea participării, după caz, a unor persoane din
afara magistraturii.
(6) Controlul judecătoresc al actelor administrative
ale autoritătilor publice, pe calea contenciosului administrativ, este
garantat, cu exceptia celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum si
a actelor de comandament cu caracter militar. Instantele de contencios administrativ
sunt competente să solutioneze cererile persoanelor vătămate prin ordonante
sau, după caz, prin dispozitii din ordonante declarate neconstitutionale.“;
– Art. 136 alin. (1) si (5): “(1) Proprietatea este
publică si privată. (...)
(5) Proprietatea privată este inviolabilă, în
conditiile legii organice.“
Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată,
Curtea retine următoarele:
Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine, în esentă, că prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 1 alin. (4) referitoare la principiul separatiei puterilor în stat si ale art. 44 alin. (1) si alin. (2) teza întâi referitoare la garantarea si ocrotirea proprietătii private, precum si în art. 136 alin. (5) referitoare la caracterul inviolabil al proprietătii private, deoarece instantele judecătoresti au competenta exclusivă de a aprecia asupra modului de dobândire sau de transfer al unui drept de proprietate, iar această competentă nu poate reveni unui organ executiv aflat în subordinea Guvernului, respectiv prefectului.
Curtea constată că aceste sustineri nu sunt întemeiate, întrucât, potrivit textului de lege criticat, pierderea dreptului de proprietate intervine în temeiul legii, datorită nerespectării unor conditii rezolutorii, prevăzute în art. 19, 21 si 43 din Legea nr. 18/1991, referitoare la stabilirea domiciliului în localitatea în care a fost atribuit în proprietate terenul, obligatia de a lucra suprafata de teren atribuită în proprietate si, respectiv, obligatia de întemeiere a unei gospodării. Prin urmare, competenta atribuită prefectului nu constă în a aprecia asupra valabilitătii sau nevalabilitătii unui titlu de proprietate, atributie ce apartine exclusiv instantei de judecată, ci de a aplica o sanctiune ce a intervenit în temeiul legii, astfel încât nu se poate sustine o încălcare a principiului separatiei puterilor în stat, printr-o imixtiune a puterii executive în atributiile puterii judecătoresti. Mai mult, solutia legiuitorului de a sanctiona nerespectarea unor conditii rezolutorii de a căror îndeplinire depindea valabila constituire a dreptului de proprietate, prin pierderea acestui drept, este în deplină concordantă cu dispozitiile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constitutie, potrivit căruia continutul si limitele dreptului de proprietate se stabilesc prin lege. În acest sens, Curtea Constitutională s-a mai pronuntat prin Decizia nr. 202 din 14 aprilie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 512 din 16 iunie 2005, referitoare la prevederile art. 49 alin. (2) si (3) din Legea nr. 18/1991, prin raportare, între alte dispozitii constitutionale, si la dispozitiile art. 44 referitoare la dreptul de proprietate privată.
În ceea ce priveste invocarea încălcării art. 61 alin.
(1) din Constitutie, se constată că textul de lege criticat este în deplină
concordantă cu aceste dispozitii constitutionale, potrivit cărora “(1)
Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român si unica
autoritate legiuitoare a tării“. Asadar, legiuitorul este în drept să
prevadă care sunt autoritătile competente să constate îndeplinirea conditiilor
legale, cu respectarea tuturor principiilor si dispozitiilor constitutionale.
Curtea constată că dispozitiile art. 44 alin. (3)
referitoare la expropriere, ale art. 73 alin. (1) referitoare la categoriile de
legi emise de Parlament, ale art. 123 alin. (2) referitoare la calitatea
prefectului de reprezentant al Guvernului pe plan local, ale art. 124 alin. (1)
referitoare la înfăptuirea justitiei în numele legii si ale alin. (2)
referitoare la unicitatea, impartialitatea si caracterul egalitar al justitiei,
ale art. 126 – Instantele judecătoresti si ale art. 136 alin. (1)
referitoare la delimitarea proprietătii în proprietate publică sau privată, nu
sunt relevante în sustinerea neconstitutionalitătii textului de lege criticat.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a
prevederilor art. 49 alin. (3) din Legea fondului funciar nr.
18/1991, exceptie ridicată de Valentin Biriu în Dosarul nr. 118/2005 al
Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a III-a civilă si pentru cauze cu minori si
familie.
Definitivă si general obligatorie.
Pronuntată în sedinta publică din data de 25 octombrie
2005.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Lăpădat
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
din 25 octombrie 2005
referitoare
la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 47 alin. (1) lit. b)
din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de
asigurări sociale
Ioan Vida – presedinte
Nicolae Cochinescu – judecător
Aspazia Cojocaru – judecător
Constantin Doldur – judecător
Acsinte Gaspar – judecător
Kozsokár Gábor – judecător
Petre Ninosu – judecător
Ion Predescu – judecător
Serban Viorel Stănoiu – judecător
Florentina Baltă – procuror
Patricia Marilena Ionea – magistrat-asistent
Pe rol se află
solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 47 alin.
(1) lit. b) din Legea nr.
19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări
sociale, exceptie ridicată de Francisc Dămoc în Dosarul nr. 2.741/AS/2005 al
Tribunalului Bucuresti – Sectia a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale,
contencios administrativ si fiscal.
La apelul nominal răspund avocat Nicolae Ivan, pentru
autorul exceptiei, si consilier juridic Corneliu Frătilă, pentru Casa de Pensii
a Municipiului Bucuresti.
Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul autorului
exceptiei arată că dispozitiile art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr.
19/2000 creează o discriminare nejustificată între persoanele cu handicap,
contravenind astfel prevederilor constitutionale care consacră egalitatea în
drepturi si protectia persoanelor cu handicap. Pentru aceste motive solicită
admiterea exceptiei de neconstitutionalitate. Reprezentantul Casei de Pensii a
Municipiului Bucuresti solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate,
sens în care arată că toate persoanele care se încadrează în ipoteza textului
de lege criticat beneficiază de aceleasi drepturi. În ceea ce priveste
persoanele care nu se încadrează în această categorie, întrucât au dobândit
handicapul ulterior calitătii de asigurat, acestea se bucură si ele de
protectie din partea legii prin dispozitiile care reglementează pensia de
invaliditate. Reprezentantul Casei de Pensii pune în discutia Curtii si
legalitatea încheierii de sesizare, arătând că Tribunalul Bucuresti – Sectia a
VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ si
fiscal nu a comunicat opinia sa asupra exceptiei.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a exceptiei de neconstitutionalitate. Astfel, referindu-se la
problema legalitătii încheierii de sesizare, arată că aceasta întruneste
conditiile prevăzute de lege. În ceea ce priveste constitutionalitatea
dispozitiilor art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr.
19/2000, arată că persoanele care au dobândit handicapul anterior calitătii
de asigurat se află într-o situatie obiectiv diferită de cea a persoanelor care
au dobândit handicapul ulterior si astfel se justifică aplicarea unui tratament
juridic diferentiat. De altfel, aminteste că si această din urmă categorie de
persoane se bucură de reglementări favorabile.
CURTEA,
având în vedere actele si lucrările dosarului,
constată următoarele:
Prin Încheierea din 7 iunie 2005, pronuntată în
Dosarul nr. 2.741/AS/2005, Tribunalul Bucuresti – Sectia a VIII-a conflicte
de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ si fiscal a sesizat
Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr.
19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări
sociale, exceptie ridicată de Francisc Dămoc cu ocazia solutionării
contestatiei formulate împotriva deciziei de respingere a cererii de înscriere
la pensie.
În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul
acesteia sustine, în esentă, că dispozitiile legale criticate sunt contrare
prevederilor constitutionale care consacră egalitatea în drepturi si dreptul
persoanelor cu handicap de a se bucura de o protectie specială din partea
statului. În acest sens arată că art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr.
19/2000, care conditionează beneficiul reducerii stagiului de cotizare si a
vârstei standard de pensionare de realizarea stagiului de cotizare în conditii
de handicap preexistent calitătii de asigurat, creează, fără vreo justificare
de natură obiectivă, o gravă discriminare între persoanele cu handicap
preexistent calitătii de asigurat si cele care au dobândit handicapul după
calitatea de asigurat. Astfel, prima categorie de persoane beneficiază de
reducerea stagiului de cotizare si a vârstei standard de pensionare în
conditiile unui stagiu de cotizare incomplet, în timp ce a doua categorie nu
beneficiază de nici o facilitate la pensionare. Autorul exceptiei sustine, de
asemenea, că textul de lege criticat este contrar si obligatiei constitutionale
a statului de a acorda o protectie specială persoanelor cu handicap si de a
asigura realizarea unei politici nationale de egalitate a sanselor, care se
traduce, în conceptia sa, si în “posibilitatea egală pentru toate persoanele cu
handicap, de a se bucura de protectia specială prevăzută prin Legea nr.
19/2000, aceea de a se pensiona pentru limită de vârstă cu reducerea
stagiului de cotizare si a vârstei standard de pensionare“.
Tribunalul Bucuresti a
retinut că nu există nici o cauză de inadmisibilitate a exceptiei. Încheierea
de sesizare nu contine însă opinia instantei asupra exceptiei de
neconstitutionalitate, iar solicitarea Curtii Constitutionale ca sesizarea să
fie completată si să-i fie astfel comunicată a rămas fără nici un rezultat.
În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului, pentru
a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia ridicată.
Guvernul apreciază ca fiind neîntemeiate
criticile de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 47 alin. (1) lit. b)
din Legea nr.
19/2000. În acest sens arată că textul de lege supus controlului de
constitutionalitate nu încalcă prevederile constitutionale referitoare la
protectia specială a persoanelor cu handicap, întrucât aceste măsuri de
protectie specială fac obiectul reglementării altor acte normative, respectiv
al Ordonantei de urgentă a Guvernului nr.
102/1999 privind protectia specială si încadrarea în muncă a persoanelor cu
handicap, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr.
519/2002. În ceea ce priveste dreptul la pensie, arată că stabilirea
categoriilor de pensie, a cerintelor si a conditiilor pentru acordarea
drepturilor de pensie, inclusiv exceptarea de la îndeplinirea anumitor cerinte
si conditii, sunt în competenta liberă si exclusivă a legiuitorului, potrivit
art. 47 alin. (2) din Constitutie. În lumina acestor concluzii, Guvernul
consideră că textul de lege criticat nu contravine prevederilor art. 16 din
Constitutie, având în vedere că persoanele cu handicap accentuat care au
realizat cel putin două treimi din stagiul complet de cotizare preexistent
calitătii de asigurat se află într-o situatie diferită, care justifică, în mod
obiectiv si rezonabil, un tratament diferit în raport cu celelalte categorii de
persoane care au dobândit deficiente după încadrarea în muncă.
Avocatul Poporului apreciază că, în absenta opiniei
instantei de judecată cu privire la exceptia de neconstitutionalitate invocată,
sesizarea Curtii Constitutionale nu este legală. Cât priveste critica de
neconstitutionalitate adusă art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr.
19/2000, consideră că acest text de lege este constitutional, deoarece se
aplică în aceleasi conditii pentru toate categoriile de persoane asigurate
aflate în aceeasi situatie, fără a determina privilegii sau discriminări.
Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au
transmis punctul lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:
Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este
competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutia României,
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3 si 29 din Legea nr.
47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost
sesizată.
În ceea ce priveste punctul de vedere trimis de
Avocatul Poporului, în sensul că lipsa opiniei instantei de judecată conduce la
nelegalitatea sesizării Curtii, potrivit dispozitiilor art. 29 alin. (4) din
Legea nr.
47/1992, Curtea constată că asupra acestei chestiuni s-a pronuntat prin
Decizia nr. 47 din 5 martie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 146 din 10 aprilie 1998, prin care a statuat că examinarea
exceptiei de neconstitutionalitate nu poate fi împiedicată de neîndeplinirea
unei obligatii în sarcina unei autorităti publice, chiar dacă aceasta este o
instantă judecătorească.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl
constituie dispozitiile art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr.
19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări
sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1
aprilie 2000, dispozitii potrivit cărora:
“(1) Persoanele asigurate care au realizat un stagiu
de cotizare în conditii de handicap preexistent calitătii de asigurat, în functie
de gradul handicapului, beneficiază de reducerea stagiilor de cotizare si a
vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 3, astfel: [...]
b) cu 10 ani, reducerea vârstei standard de
pensionare, dacă au realizat cel putin două treimi din stagiul complet de
cotizare, pentru cei cu handicap accentuat;“.
În opinia autorului exceptiei, dispozitiile legale
criticate încalcă prevederile art. 16 alin. (1) si ale art. 50 din Constitutie,
conform cărora:
– Art. 16 alin. (1): “Cetătenii sunt egali în fata
legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări.“;
– Art. 50: “Persoanele cu handicap se bucură de
protectie specială. Statul asigură realizarea unei politici nationale de
egalitate a sanselor, de prevenire si de tratament ale handicapului, în vederea
participării efective a persoanelor cu handicap în viata comunitătii,
respectând drepturile si îndatoririle ce revin părintilor si tutorilor.“
Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea
constată că esenta criticilor aduse prevederilor art. 47 alin. (1) lit. b) din
Legea nr.
19/2000 are în vedere faptul că beneficiile prevăzute de acest text de lege
se acordă numai persoanelor asigurate care au realizat un stagiu de cotizare în
conditii de handicap preexistent calitătii de asigurat, iar nu si celor care au
dobândit handicapul după calitatea de asigurat. Astfel, se creează, potrivit
opiniei autorului exceptiei, o discriminare între cele două categorii de
persoane, discriminare care nu îsi găseste nici o justificare ratională si
obiectivă. În plus, consideră că este neglijată obligatia pe care o are statul
de a asigura o protectie specială persoanelor cu handicap.
Analizând aceste critici, Curtea constată că
prevederile art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr.
19/2000 nu epuizează nicidecum măsurile luate pe plan legislativ pentru
realizarea protectiei speciale a persoanelor cu handicap. Astfel, Ordonanta de
urgentă a Guvernului nr.
102/1999 privind protectia specială si încadrarea în muncă a persoanelor cu
handicap, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr.
519/2002, prevede numeroase măsuri de protectie în folosul tuturor
categoriilor de persoane cu handicap.
Textul de lege supus controlului de
constitutionalitate are în vedere doar exercitarea dreptului la pensie al
persoanelor cu handicap, iar din cadrul acestei categorii, numai a acelor
persoane care au dobândit handicapul înainte de a fi devenit asigurat în
sistemul public al asigurărilor sociale, respectiv înainte de a fi încadrate în
muncă. Este evident că această categorie de persoane se află într-o situatie
diferită de cea a persoanelor care au dobândit handicapul în timp ce erau
încadrate în muncă, fapt ce justifică în mod rezonabil instituirea unui
tratament juridic diferentiat. Astfel, în timp ce persoanele la care se referă
art. 47 din Legea nr.
19/2000 au dreptul de a obtine pensie pentru limită de vârstă, cu
beneficiul reducerii stagiului de cotizare si a vârstei de pensionare,
persoanele care au dobândit handicapul în timp ce erau încadrate în muncă se
bucură de o altă categorie de pensie, anume pensia de invaliditate, prevăzută
de art. 53 si următoarele din aceeasi lege. Aceasta constituie, de asemenea, o
reglementare favorabilă, corespunzătoare situatiei specifice acestei din urmă
categorii de persoane. Potrivit acestor prevederi legale, si persoanele care au
dobândit handicapul în timp ce erau încadrate în muncă se pot înscrie la pensie
înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare, cu reducerea sau chiar
eliminarea perioadei necesare pentru realizarea stagiului de cotizare, în
raport cu gradul de invaliditate, ce se stabileste prin expertiză medicală.
Prin urmare, Curtea constată că textul de lege
criticat nu contravine principiului constitutional care consacră egalitatea în
drepturi si care permite instituirea unui tratament juridic diferentiat, atât
timp cât situatiile de fapt avute în vedere sunt în mod obiectiv diferite. De
asemenea, în lumina argumentelor expuse nu pot fi retinute nici criticile
privind încălcarea obligatiei statului de a proteja persoanele cu handicap.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1–3, al art. 11 alin. (1)
lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr.
19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări
sociale, exceptie ridicată de Francisc Dămoc în Dosarul nr. 2.741/AS/2005 al
Tribunalului Bucuresti – Sectia a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale,
contencios administrativ si fiscal.
Definitivă si general obligatorie.
Pronuntată în sedinta publică din data de 25 octombrie
2005.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI
PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL
COMUNICATIILOR SI TEHNOLOGIEI INFORMATIEI
privind
procedura de selectare a procesatorilor de plăti on-line cu carduri în vederea
operationalizării sistemului “Ghiseu virtual de plăti“
În temeiul art. 5
alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr.
744/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Comunicatiilor si
Tehnologiei Informatiei, cu modificările si completările ulterioare, si al art.
17 si 31 din titlul II al Legii nr.
161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparentei în
exercitarea demnitătilor publice, a functiilor publice si în mediul de afaceri,
prevenirea si sanctionarea coruptiei, cu modificările si completările
ulterioare,
ministrul comunicatiilor si tehnologiei informatiei emite
prezentul ordin.
Art. 1. – Prezentul ordin se aplică procesatorilor de
plăti on-line cu card si stabileste criteriile pe care acestia trebuie să le
îndeplinească în vederea selectării pentru procesarea plătilor prin sistemul
“Ghiseu virtual de plăti“.
Art. 2. – În sensul prezentului ordin, termenii de mai
jos au următoarele semnificatii:
a) plătitor – persoană care efectuează o plată
către o institutie a administratiei publice centrale sau locale;
b) debitor – persoană pentru care se efectuează
plata (nu este obligatoriu ca plătitorul si debitorul să fie aceeasi persoană);
c) emitent de plată – institutia care emite
cererile de plată pe numele plătitorului;
d) beneficiar de plată – institutia care
primeste în cont banii plătitorului;
e) administrator de sistem – persoană cu drept
de administrare a solutiei informatice;
f) autoritate – institutie cu drept de
consultare a bazelor de date din sistemul “Ghiseu virtual de plăti“;
g) “Ghiseu virtual de plăti“ – sistem utilizat
de institutia publică a administratiei centrale fată de care cetătenii au
debite, care facilitează plata acestor debite cu cardul bancar;
h) procesator de plăti on-line cu card –
persoana juridică ce actionează în cadrul sistemelor de plăti cu carduri, ca
intermediar între detinătorul cardului, “Ghiseul virtual de plăti“, emitentul
de plată, beneficiarul de plată, emitentul cardului, banca acceptantă, alt
procesator si/sau altă persoană juridică, în baza unui contract încheiat cu
emitentul/banca acceptantă;
i) MAI – Ministerul Administratiei si
Internelor;
j) MCTI – Ministerul Comunicatiilor si
Tehnologiei Informatiei;
k) MFP – Ministerul Finantelor Publice.
Art. 3. – (1) Selectarea procesatorilor de plăti
on-line cu card în cadrul proiectului “Ghiseul virtual de plăti“ se face de
către MCTI.
(2) Această selectie se face pe baza criteriilor
stabilite de către MCTI prin prezentul ordin.
(3) În acest scop, în perioada 15 noiembrie – 1
decembrie a fiecărui an, începând cu anul 2006, MCTI va primi documentatia
depusă de către procesatorii de plăti on-line cu card, în vederea selectării;
pentru anul 2005 documentatia va fi depusă în perioada 25 noiembrie – 9
decembrie.
(4) În urma primirii documentelor de calificare din
partea furnizorilor, MCTI verifică respectarea criteriilor stabilite si acordă
un punctaj, în functie de gradul de îndeplinire a cerintelor, conform anexei
care face parte integrantă din prezentul ordin.
(5) Vor fi selectati acei procesatori de plăti on-line
cu card care întrunesc cel putin 75 de puncte.
(6) Neîndeplinirea criteriilor eliminatorii cuprinse
în anexă conduce la descalificare.
(7) Evaluarea va fi efectuată de o comisie numită prin
ordin al ministrului comunicatiilor si tehnologiei informatiei. În cadrul
comisiei pot fi cooptati si membri desemnati din partea MFP si MAI.
(8) Procesatorul de plăti on-line cu card care întruneste
numărul maxim de puncte va fi ales de MCTI pentru procesarea plătilor în cadrul
“Ghiseului virtual de plăti“.
Art. 4. – (1) Până la data de 15 decembrie a fiecărui
an MCTI va întocmi lista procesatorilor de plăti on-line cu card selectati,
care pot fi alesi de către beneficiarii de plată pentru încasarea datoriilor
către stat de la plătitori.
(2) Orice institutie publică beneficiară poate alege
un procesator de plăti on-line cu card din rândul celor selectati.
(3) Interfatarea aplicatiilor apartinând institutiilor
publice emitente sau beneficiare, precum si a procesatorilor de plăti on-line
cu card la “Ghiseul virtual de plăti“ se face pe cheltuiala institutiei
emitente, respectiv beneficiare.
Art. 5. – Pe perioada analizării documentatiei depuse,
MCTI poate solicita orice documente referitoare la activitatea procesatorilor
de plăti on-line cu card.
Art. 6. – Documentele necesare pentru selectie sunt:
a) cerere adresată în acest scop MCTI;
b) certificate constatatoare privind îndeplinirea obligatiilor exigibile de plată a impozitelor si taxelor către stat, inclusiv cele locale, precum si a contributiei pentru asigurările sociale de stat (formulare-tip eliberate de autoritătile competente din tara în care candidatul/ofertantul este rezident);
c) certificat emis de oficiul registrului comertului
de pe lângă camera de comert si industrie natională sau teritorială; cod fiscal
(copie);
d) declaratie care contine informatii privind dotările
specifice, echipamentul tehnic si alte mijloace fixe;
e) declaratie care contine informatii privind numărul
mediu, în ultimele 12 luni, al personalului angajat, asigurarea cu personal de
specialitate, numărul si pregătirea cadrelor de conducere;
f) bilantul contabil din anul precedent, vizat si
înregistrat de organele competente;
g) cifra medie anuală de afaceri pe ultimii 3 ani
obtinută din activitatea de procesare a plătilor on-line cu cardul;
h) descrierea functională a sistemului informatic prin
intermediul căruia este oferit serviciul;
i) planul de securitate al sistemului informatic,
cuprinzând totalitatea măsurilor tehnice si organizatorice prevăzute pentru
asigurarea securitătii tranzactiilor;
j) certificări, din punct de vedere al securitătii,
asupra solutiei informatice sau produselor continute în aceasta, emise de
organizatii nationale sau internationale recunoscute, acolo unde există;
k) propunere de contract-cadru de operare a plătilor
online cu cardul în cadrul “Ghiseului virtual de plăti“.
Art. 7. – Informatiile solicitate mai sus vor fi
furnizate într-o manieră clară si relevantă, astfel încât să permită evaluarea
obiectivă a criteriilor prevăzute în anexă.
Art. 8. – Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
p. Ministrul comunicatiilor si tehnologiei
informatiei,
Cezar Armeanu,
secretar de stat
Bucuresti,
18 noiembrie 2005.
Nr.
435.
|
MINISTERUL SĂNĂTĂTII Nr. 1.223 din 18 noiembrie 2005 |
AUTORITATEA NATIONALĂ PENTRU PROTECTIA
CONSUMATORILOR Nr. 512 din 18 noiembrie 2005 |
privind
aprobarea limitelor de competentă în efectuarea controlului pe piată al
produselor cosmetice
Văzând Referatul de aprobare al Inspectiei Sanitare de
Stat nr. E.N. 3.679/2005,
în temeiul Hotărârii Guvernului nr.
168/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii, cu
modificările si completările ulterioare, al Hotărârii Guvernului nr.
755/2003 privind organizarea si functionarea Autoritătii Nationale pentru
Protectia Consumatorilor, cu modificările ulterioare, si în baza art. II din
Legea nr.
379/2004,
ministrul sănătătii si presedintele Autoritătii
Nationale pentru Protectia Consumatorilor emit următorul ordin:
Art. 1. – Prezentul ordin stabileste limitele de competentă
în efectuarea controlului pe piată al produselor cosmetice.
Art. 2. – Reprezentantii împuterniciti ai Ministerului
Sănătătii au următoarele atributii:
a) efectuarea controalelor în scopul depistării pericolului
de îmbolnăvire al populatiei care consumă produsele cosmetice, în conditii
normale;
b) interzicerea punerii pe piată a produselor
cosmetice prevăzute la art. 6 din Legea nr.
178/2000 privind produsele cosmetice, republicată;
c) interzicerea punerii pe piată a produselor
cosmetice prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr.
178/2000, republicată;
d) verificarea si interzicerea folosirii în produsele
cosmetice a substantelor clasificate ca fiind cancerigene, mutagenice sau
toxice pentru reproducere, din categoriile 1, 2 si 3 prevăzute în anexa nr. 2
la Normele metodologice privind clasificarea, etichetarea si ambalarea
preparatelor chimice periculoase, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.
92/2003;
e) verificarea notificărilor făcute de producător,
reprezentantul său autorizat, de beneficiarul fabricării produsului cosmetic
sau persoana responsabilă pentru punerea pe piată a produsului cosmetic
importat, care trebuie să fie înregistrati legal în România, în conditiile legale
în vigoare.
Art. 3. – În cazul în care Ministerul Sănătătii
constată, pe baza unor dovezi întemeiate, că un produs cosmetic, desi respectă
cerintele legii, reprezintă un pericol pentru sănătate, poate interzice
provizoriu comercializarea acelui produs sau poate impune conditii speciale
pentru comercializarea acestuia pe teritoriul României.
Art. 4. – Ministerul Sănătătii este autoritatea
natională competentă, care transmite informatii Comisiei Europene despre
notificările făcute si alte modificări apărute.
Art. 5. – Reprezentantii Autoritătii Nationale pentru
Protectia Consumatorilor au următoarele atributii:
1. verificarea etichetării produselor cosmetice,
conform prevederilor art. 17, 18 si 20 din Legea nr.
178/2000, republicată;
2. verificarea datelor continute în dosarul produsului
cosmetic, conform prevederilor art. 14, 15 si 16 din Legea nr.
178/2000, republicată.
Art. 6. – (1) Constatarea contraventiilor si aplicarea
sanctiunilor prevăzute la art. 22 lit. c) din Legea nr.
178/2000, republicată, se fac de către reprezentantii împuterniciti ai
Ministerului Sănătătii.
(2) Constatarea contraventiilor si aplicarea
sanctiunilor prevăzute la art. 22 lit. a) si b) din Legea nr.
178/2000, republicată, se fac de către reprezentantii împuterniciti ai
Autoritătii Nationale pentru Protectia Consumatorilor.
Art. 7. – Atât Ministerul Sănătătii, cât si
Autoritatea Natională pentru Protectia Consumatorilor pot aplica independent
prevederile art. 23 alin. (2) si (3) din Legea nr.
178/2000, republicată.
Art. 8. – Prezentul ordin se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
|
Ministrul sănătătii, Gheorghe Eugen Nicolăescu |
Presedintele Autoritătii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, Cătălin Florin Teodorescu |
MINISTERUL
EDUCATIEI SI CERCETĂRII
privind
aprobarea Metodologiei si a criteriilor de acordare a gradatiei de merit si a
salariului de merit în învătământul preuniversitar
În conformitate cu
prevederile art. 50 alin. (9) din Legea nr.
128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările si
completările ulterioare,
în baza consultării federatiilor sindicale
reprezentative la nivel de ramură învătământ,
în temeiul Hotărârii Guvernului nr.
223/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei si
Cercetării, cu modificările si completările ulterioare,
ministrul educatiei si cercetării emite
prezentul ordin.
Art. 1. – Se aprobă Metodologia si criteriile de
acordare a gradatiei de merit si a salariului de merit în învătământul
preuniversitar, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul
ordin.
Art. 2. – La data intrării în vigoare a prezentului
ordin se abrogă orice dispozitie contrară prezentului ordin.
Art. 3. – Directia generală managementul resurselor
umane, inspectoratele scolare si unitătile de învătământ vor duce la
îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 4. – Prezentul ordin se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
p. Ministrul educatiei si cercetării,
József Kötö ,
secretar de stat
Bucuresti,
15 noiembrie 2005.
Nr.
5.466.
ANEXĂ
METODOLOGIA SI CRITERIILE
de acordare a gradatiei de merit si a salariului de
merit în învătământul preuniversitar
SECTIUNEA I
Acordarea gradatiei de merit în
învătământul preuniversitar
CAPITOLUL I
Art. 1. – În conformitate cu prevederile art. 50 alin.
(3) din Legea nr.
128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu
modificările si completările ulterioare, personalul didactic de predare,
personalul didactic auxiliar si cel de conducere din unitătile de învătământ
pot beneficia de gradatia de merit, acordată prin concurs.
Art. 2. – (1) Această gradatie se acordă pentru 10%
din posturile didactice existente la nivelul inspectoratului scolar si reprezintă
20% din salariul de bază al persoanei, si anume salariul functiei didactice
conform grilei, cumulat, când este cazul, cu indemnizatia de conducere.
(2) Gradatia de merit se include în salariul de bază
si constituie bază de calcul pentru celelalte sporuri si alte drepturi care se
acordă în raport cu salariul de bază.
(3) Numărul de gradatii care se vor acorda începând cu
anul 2006 se calculează astfel: din numărul stabilit prin aplicarea a 10% din
totalul posturilor didactice de predare, posturilor didactice auxiliare si de
conducere se scade numărul de gradatii acordate în ultimii 3 ani, având în
vedere că gradatia de merit se acordă pe o perioadă de 4 ani.
(4) Pentru acordarea gradatiei de merit se va avea în
vedere numărul de posturi aprobat prin legea bugetului de stat pe anul 2006,
respectiv aprobat de Ministerul Educatiei si Cercetării, după caz.
(5) În situatia în care personalului didactic,
inclusiv celui din cluburile sportive scolare si din palatele copiilor, i se
modifică locul de muncă, la nivelul aceluiasi judet/al municipiului Bucuresti,
acesta îsi păstrează gradatia de merit.
(6) În situatia în care personalul didactic beneficiar
al gradatiei de merit este detasat în alt judet, acesta îsi poate păstra
gradatia de merit, conform prevederilor art. 47 alin. (2) din Legea nr.
53/2003 – Codul muncii, cu modificările si completările ulterioare.
Art. 3. – Gradatia de merit se atribuie pe o perioadă
de 4 ani, începând cu 1 iulie 2006.
Art. 4. – (1) Personalul didactic care a beneficiat de
gradatie de merit poate participa din nou la concurs.
(2) Un cadru didactic nu poate beneficia simultan de
gradatie de merit si de salariu de merit în acelasi an calendaristic.
CAPITOLUL II
Art. 5. – (1) La
concursul pentru acordarea gradatiei de merit poate participa:
1. personalul didactic de predare, didactic auxiliar
cu contract de muncă si cel de conducere din unitătile de învătământ, cu o
vechime în învătământul preuniversitar de peste 3 ani;
2. personalul didactic de predare din învătământul
preuniversitar, care are performante deosebite în inovarea didactică,
desfăsoară activitate de formare continuă a cadrelor didactice din învătământul
preuniversitar la casa corpului didactic, în perioada 1 martie 2002–20 ianuarie
2006, si are calificativul “Foarte bine“ în fiecare an scolar din perioada
evaluării.
(2) Conditiile prevăzute mai sus trebuie să le
îndeplinească si:
– personalul didactic de predare de la centrele
judetene/al municipiului Bucuresti de asistentă psihopedagogică si din centrele
si cabinetele logopedice;
– personalul didactic de predare si de conducere de la
cluburile sportive scolare, cluburile si palatele copiilor cu statut de unităti
de învătământ subordonate inspectoratului scolar, precum si cel de la Palatul
National al Copiilor;
– personalul didactic auxiliar din unitătile conexe
din învătământul preuniversitar.
CAPITOLUL III
Criterii pentru acordarea gradatiei de merit
Art. 6. – (1) Activitatea din ultimii 4 ani a candidatilor înscrisi pentru acordarea gradatiei de merit, inclusă în raportul de autoevaluare, sustinută prin documente doveditoare, se evaluează pe baza unei fise elaborate de inspectoratul scolar/Ministerul Educatiei si Cercetării pentru palatele si cluburile copiilor, transmisă inspectoratelor scolare si Palatului National al Copiilor, tinându-se seama de următoarele criterii care trebuie îndeplinite de candidat, în perioada 1 martie 2002–20 ianuarie 2006:
1. Criteriul activitătilor complexe cu valoare
instructiveducativă, cum sunt:
a) rezultate deosebite obtinute în pregătirea
prescolarilor si a elevilor în raport cu standardele curriculare de performantă,
materializate în progresul elevilor la clasă, în rezultate ale elevilor la
clasă, la testări si examene nationale de sfârsit de ciclu, rezultate obtinute
cu clasa si individual pentru disciplinele de specialitate în învătământul
vocational (de exemplu, ponderea elevilor cu performante în clasa următoare);
b) initierea si aplicarea unor proiecte de predare a
disciplinei prin utilizarea programului AEL în cadrul scolii, dacă există
conditiile tehnice necesare;
c) performante în pregătirea elevilor distinsi la
concursuri de profil/olimpiade scolare, concursuri culturalartistice si
sportive recunoscute de Ministerul Educatiei si Cercetării, materializate în
obtinerea locurilor I, II, III si a mentiunilor la faza internatională si a
locurilor I, II, III la faza natională, judeteană si interjudeteană/regională,
precum si în obtinerea de premii speciale. Este indicat să se precizeze numele
cadrului didactic;
d) pregătirea loturilor olimpice pentru concursurile
scolare, participarea, în calitate de membru al juriului sau al comitetului de
organizare, la concursurile si olimpiadele judetene, interjudetene (incluse în
programul de activităti si în calendarul inspectoratelor scolare/Ministerului
Educatiei si Cercetării), nationale si internationale;
e) pregătirea loturilor olimpice, activitatea în
centre de excelentă si în unităti scolare vocationale, participarea, în
calitate de membru al juriului sau al comitetului de organizare, la
concursurile si olimpiadele judetene, interjudetene, nationale ori internationale;
organizarea de concursuri si festivaluri la nivel international, national sau
interjudetean; organizarea si participarea la spectacole, expozitii, concerte,
simpozioane la nivel international, national ori interjudetean;
f) rezultate notabile/măsurabile obtinute în
activitătile culturale si educative organizate în scoală si finalizarea unor
proiecte de parteneriat educational, cu impact la nivel local/judetean/al
municipiului Bucuresti/national/international;
g) rezultatele comunicării cu părintii si cu
autoritătile locale, concretizate în reducerea abandonului scolar, a
delincventei juvenile, a comportamentelor marginale;
h) atragerea de finantări pentru centre de documentare
si informare etc.;
i) realizarea de proiecte extracurriculare, cu finantare
extrabugetară;
j) rezultate obtinute în centrele de excelentăsi
centrele de pregătire zonală din cadrul unitătilor de învătământ vocationale
(muzică, seminarii, scoli normale, teatru, coregrafie, arte plastice,
arhitectură, sport etc.) sau cu elevi cu dificultăti de învătare;
k) activitate desfăsurată de către cadrele didactice
din unitătile de învătământ cuprinse în Programul PHARE 2003/005-551.01.02 de
monitorizare a învătământului profesional si tehnic;
l) activitate desfăsurată în vederea realizării echitătii
în educatie (activităti de remediere scolară, grădinită de vară, activităti de
desegregare, de educatie incluzivă, nediscriminatorie, de educatie
multiculturală/interculturală, educatie pentru diversitate/alteritate, programe
de educatie a părintilor recunoscute la nivel judetean/national);
m) rezultate măsurabile/cuantificabile obtinute în
dezvoltarea unor activităti practice, educative pentru formarea de abilităti de
comunicare, antreprenoriale si tehnice;
n) rezultate măsurabile/cuantificabile obtinute în
finalizarea unor proiecte de parteneriat educational, la nivel
local/judetean/national/international, si în activităti de voluntariat, la
nivelul comunitătii locale;
o) activitate ca metodist, membru în consiliul
consultativ de specialitate de la nivelul inspectoratului scolar si în comisia
natională de specialitate, consilier educativ, coordonator de cerc pedagogic,
îndrumarea colectivelor redactionale ale revistelor scolare;
p) participarea la cursuri de formare;
q) coordonarea activitătilor din cadrul Strategiei
nationale de actiune comunitară.
2. Criteriul privind performante deosebite în inovarea
didactică, materializate în:
a) contributia la elaborarea de programe scolare,
regulamente, metodologii, îndrumătoare/ghiduri metodice, manuale scolare,
auxiliare didactice, reviste scolare, avizate de inspectoratul scolar sau de
Ministerul Educatiei si Cercetării, după caz; cărti în domeniul educational,
înregistrate cu ISBN, crearea de softuri educationale în specialitate,
paltforme de e-learning avizate de Ministerul Educatiei si Cercetării;
elaborarea unei programe scolare pentru o disciplină optională nouă, însotită
de suport de curs; elaborarea unei programe vizând curriculum pentru optional
integrat în dezvoltare locală;
b) elaborarea de cărti si lucrări stiintifice
publicate în domeniul didacticii, specialitătii si managementului educational,
înregistrate cu ISBN;
c) activitatea de evaluator de manuale, de mentorat, de formator, activitate în domeniul sindical la nivel local/judetean/national/international, participarea cu comunicări la simpozioane judetene, regionale (zonale), nationale si/sau internationale, participarea la formarea personalului didactic prin casa corpului didactic, în calitate de formatori, contributia la cercetări stiintifice în specialitate sau în domeniul problematicii învătământului si educatiei; se va stabili un punctaj defalcat pentru cursuri cu o durată de minimum 3 zile (24 ore), care să vizeze asigurarea calitătii si personalizarea concretă de comunicare cu familia si comunitatea privind participarea si contributia la activitătile mentionate;
d) activitatea desfăsurată în cadrul unor comisii
tehnice de elaborare a unor acte normative/administrative, în cadrul unor
comisii consultative de dialog social si al altor structuri de dialog social si
în comisiile nationale de specialitate.
3. Criteriul activitătilor desfăsurate cu copii/elevi
cu cerinte educative speciale, la nivel local/judetean/national/international:
– integrarea copiilor cu cerinte educative speciale în
scolile de masă si desfăsurarea activitătilor de educatie remedială.
4. Criteriul privind participarea la proiecte, în
cadrul programelor de reformă educatională, coordonate de inspectoratul scolar,
Ministerul Educatiei si Cercetării, de alti parteneri (Institutul Francez,
British Council, PHARE, Socrates, Arion, MATRA, UNICEF, JIICA/JOCV, YOUTH,
Institutul Goethe, Banca Mondială, Centrul de limbi moderne de la Graz,
proiectele Kulturikontakt Austria etc.), recunoscute de Ministerul Educatiei si
Cercetării.
5. Criteriul privind cresterea prestigiului unitătii
de învătământ/conexe, făcând vizibile rezultatele acesteia în presă, pe
site-urile educationale, prin sporirea calitătii actului educational,
manifestat prin locul ocupat de scoală în ierarhia stabilită de inspectoratele
scolare, ca urmare a:
a) contributiilor individuale si/sau în echipă la
dezvoltarea teoriei si practicii managementului educational si institutional,
în contextul reformei învătământului;
b) realizării unor proiecte cu finantare din surse extrabugetare,
având ca efect sporirea calitătii institutiei si a procesului de
predare-învătare-evaluare, a bazei didactico-materiale;
c) realizării de parteneriate cu institutiile din
domeniul educatiei si al culturii (universităti, biblioteci, muzee, centre de
cultură, case de cultură, asociatii, fundatii etc.) la nivel local, regional,
national si international;
d) rezultatelor obtinute prin participarea elevilor la
examenele de capacitate/teste nationale, evaluare natională, bacalaureat si de
absolvire;
e) realizărilor în ceea ce priveste educatia adultilor
si reconversia profesională (cursuri, programe, materiale auxiliare, platforme
de învătare).
(2) Punctajul grilei de evaluare pentru fiecare
categorie de personal didactic (prescolar, primar, profesor, de conducere,
didactic auxiliar) se va defalca pe discipline/domenii de activitate/tipuri de
activităti.
(3) Realizarea cerintelor prevăzute la alin. (1) pct.
1 lit. g), h) si i) si pct. 5 lit. a), b) si c) este obligatorie pentru
personalul de conducere din unitătile de învătământ.
Art. 7. – Pentru personalul didactic auxiliar,
criteriile pentru acordarea gradatiei de merit sunt stabilite în fisa de
evaluare a activitătii, elaborată de inspectoratul scolar pe baza fisei
postului.
Art. 8. – (1) Consiliul de administratie al
inspectoratului scolar, prin aplicarea criteriilor generale, detaliază
criteriile si stabileste punctajul prin câte o grilă specifică fiecărei
categorii de cadre didactice si personal didactic auxiliar, punctajele cu
ponderile aferente fiind separate pentru educatoare, învătători, profesori si
cadre didactice din învătământul vocational, din cluburile sportive scolare,
palatele si cluburile copiilor, învătământul special, personalul didactic
auxiliar si personalul didactic de conducere din unitătile de învătământ.
(2) Pentru personalul didactic si personalul de
conducere din cluburile sportive scolare, palatele si cluburile copiilor,
Ministerul Educatiei si Cercetării, prin directia de resort, va detalia
criteriile si va stabili punctajele cu ponderile aferente prin câte o grilă
specifică fiecărei categorii de personal didactic, cu consultarea federatiilor
sindicale reprezentative la nivel de ramură învătământ.
CAPITOLUL IV
Procedura de acordare a gradatiei de merit
Art. 9. – (1) Inspectorul scolar general numeste, prin
decizie, comisia de coordonare a concursului în vederea acordării gradatiei de
merit.
(2) Comisia de coordonare a concursului în vederea
acordării gradatiei de merit este formată din:
a) presedinte – un inspector scolar general adjunct;
b) secretar – un referent de la compartimentul
salarizare, normare;
c) membri – inspectori scolari de specialitate.
(3) Pentru Palatul National al Copiilor, comisia de
coordonare a lucrărilor în vederea acordării gradatiei de merit este formată
din:
a) presedinte – un inspector de specialitate din
cadrul Ministerului Educatiei si Cercetării;
b) secretar – un inspector din Directia generală
managementul resurselor umane din cadrul Ministerului Educatiei si Cercetării;
c) membri – inspectori scolari de specialitate din
cadrul Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti.
(4) Reprezentantii
federatiilor sindicale reprezentative la nivel de ramură învătământ participă
în calitate de observatori la toate lucrările, au drept de acces la documentele
comisiilor si pot solicita consemnarea în procesul-verbal a propriilor
observatii.
Art. 10. – În conformitate cu prevederile art. 50
alin. (5) din Legea nr. 128/1997, cu modificările si completările ulterioare,
procedura de atribuire a gradatiei de merit prin concurs cuprinde următoarele
etape:
1. Candidatul întocmeste si depune la conducerea
unitătii de învătământ/conexe raportul de autoevaluare a activitătii
desfăsurate, însotit de documente doveditoare, realizat în conformitate cu fisa
de evaluare, pentru acordarea gradatiei de merit, la categoria de personal în
care acesta se încadrează (elaborată de inspectoratul scolar).
2. Consiliul profesoral al unitătii de
învătământ/conexe, pe baza dezbaterilor asupra modului în care raportul
reflectă realizările candidatului potrivit fisei de evaluare si a documentelor
doveditoare, formulează o apreciere sintetică asupra activitătii candidatului,
consemnată în procesulverbal de sedintă.
3. Directorul unitătii de învătământ/conexe depune la secretariatul
inspectoratului scolar raportul de autoevaluare însotit de documentele
doveditoare, aprecierea consiliului profesoral, precum si propria apreciere,
care trebuie să fie obiectivă, cu referire si la deontologia profesională, la
abilitătile de comunicare ale candidatului în cadrul unitătii de învătământ în
care îsi desfăsoară activitatea. Aprecierea directorului unitătii de
învătământ/conexe se face de către inspectorul de management si evaluare
institutională. În cazul Palatului National al Copiilor, aprecierea
personalului de conducere se face de către un inspector din Directia generală
învătământ preuniversitar si de către un inspector în Directia generală
managementul resurselor umane din cadrul Ministerului Educatiei si Cercetării.
4. În urma consultării consiliului consultativ,
inspectorul de specialitate întocmeste un raport motivat, referitor la
activitatea candidatului în specialitate, acordând punctajul ca sumă a
punctelor pentru fiecare criteriu de evaluare din fisă.
5. Comisia de coordonare a lucrărilor în vederea
acordării gradatiei de merit primeste raportul de autoevaluare, aprecierea
consiliului profesoral si a directorului unitătii, precum si raportul motivat
al inspectorului scolar de specialitate, pe care le examinează, stabileste
punctajul final si întocmeste lista în ordinea descrescătoare a acestuia, pe
posturi si discipline. Lista astfel întocmită va fi prezentată în consiliul de
administratie al inspectoratului scolar.
6. În consiliul de administratie al inspectoratului
scolar presedintele comisiei prezintă propunerile de acordare a gradatiilor de
merit.
7. Consiliul de administratie aprobă lista
candidatilor admisi la concurs, în ordinea descrescătoare a punctajului
acordat, si o afisează la inspectoratul scolar; această listă se afisează în
termen de 24 de ore de la încheierea evaluării. În cazul Palatului National al
Copiilor, comisia de coordonare a lucrărilor din cadrul Ministerului Educatiei
si Cercetării aprobă lista candidatilor admisi în ordinea descrescătoare a
punctajului acordat si o afisează la sediul Ministerului Educatiei si
Cercetării, în termen de 24 de ore de la încheierea evaluării.
8. Cadrele didactice au drept de contestatie asupra
punctajului acordat, la inspectoratul scolar, în conformitate cu graficul prevăzut
în anexa nr. 1 la sectiunea I.
Contestatiile se rezolvă în termen de 3 zile
calendaristice de la data înregistrării acestora de către o comisie de
solutionare a contestatiilor, numită prin decizie a inspectorului scolar
general si formată din:
a) presedinte – inspectorul scolar general/directorul
Directiei generale învătământ preuniversitar din cadrul Ministerului Educatiei
si Cercetării, pentru Palatul National al Copiilor;
b) secretar – consilierul juridic;
c) membri – inspectori scolari si inspectorul scolar cu atributii privind managementul resurselor umane/inspectori de specialitate din cadrul Directiei generale învătământ preuniversitar din Ministerul Educatiei si Cercetării, pentru Palatul National al Copiilor, altii decât cei care au făcut parte din comisia de coordonare a concursului. Hotărârea comisiei de contestatii este definitivă. La lucrările comisiei de contestatii participă si reprezentantii organizatiilor sindicale afiliate la federatiile sindicale reprezentative la nivel de ramură învătământ, în calitate de observatori.
9. Hotărârea asupra rezultatului concursului, precum
si ponderea pe diferite specialităti si unităti de învătământ apartine
inspectorului scolar general, în baza listei întocmite în ordinea
descrescătoare a punctajului pe posturi si discipline, care a fost aprobată de
consiliul de administratie al inspectoratului scolar, cu conditia respectării
proportiei numărului de locuri pe discipline/domenii de activitate.
10. Consiliul de administratie al inspectoratului
scolar înaintează lista candidatilor validati la Directia generală managementul
resurselor umane din cadrul Ministerului Educatiei si Cercetării, pentru
emiterea ordinului ministrului educatiei si cercetării. Lista transmisă la
Ministerul Educatiei si Cercetării, cu adresa de înaintare, contine:
a) numărul total si modul de calcul al numărului de
gradatii acordate la nivelul judetului/municipiului Bucuresti/Palatului
National al Copiilor;
b) observatiile liderilor de sindicat desemnati de federatiile sindicale reprezentative la nivel de ramură învătământ, care au participat la procedura de acordare a gradatiei de merit, cu statut de observatori;
c) tabelul nominal si punctajul pentru candidatii
aprobati, conform anexei nr. 2 la sectiunea I.
Art. 11. – Directia generală managementul resurselor
umane din cadrul Ministerului Educatiei si Cercetării verifică încadrarea în
numărul de locuri, respectarea procedurii de acordare a gradatiei de merit si
elaborează ordinul ministrului educatiei si cercetării pentru acordarea
gradatiei de merit cadrelor didactice, conform listelor primite de la
inspectoratele scolare.
Art. 12. – Locurile rămase vacante după emiterea
ordinului ministrului educatiei si cercetării se vor include în numărul de
locuri pentru anul următor, fără a se depăsi procentul de 10% din totalul
posturilor didactice existente, în anul pentru care se face calculul.
ANEXA
Nr. 1
la
sectiunea I
GRAFICUL
desfăsurării concursului pentru acordarea gradatiilor
de merit – sesiunea 2006
– 20 ianuarie – 11
februarie 2006: depunerea dosarelor care contin documentele justificative
privind activitatea cadrului didactic respectiv, la registratura
inspectoratului scolar;
– 14 februarie – 21 februarie 2006: analiza dosarelor de
către inspectorul de specialitate, cu consultarea consiliului consultativ;
– 22 februarie – 5 martie 2006: verificarea dosarelor
de către comisia de coordonare a concursului în vederea acordării gradatiei de
merit;
– 22 februarie – 5 martie 2006: verificarea dosarelor
de către reprezentantii federatiilor sindicale reprezentative din învătământ si
refacerea punctajelor, în situatia în care observatiile sunt juste, împreună cu
inspectorul de specialitate;
– 8 martie 2006: consiliul de administratie al inspectoratului
scolar aprobă lista candidatilor validati;
– 9 martie 2006: afisarea listei la avizierul
inspectoratului scolar;
– 13 martie – 14 martie 2006: depunerea
contestatiilor;
– 15 martie – 17 martie 2006: rezolvarea
contestatiilor de către comisie;
– 20 martie 2006: validarea rezultatelor finale ale
concursului de către consiliul de administratie al inspectoratului scolar;
– 24 martie 2006: înaintarea la Ministerul Educatiei
si Cercetării, în vederea emiterii ordinului ministrului educatiei si cercetării,
a tabelului nominal cu personalul didactic de predare, didactic auxiliar si cel
de conducere din unitătile de învătământ, nominalizat pentru acordarea
gradatiei de merit;
– 31 mai 2006: elaborarea ordinului ministrului
educatiei si cercetării.
NOTĂ:
Cadrele didactice de la Palatul National al Copiilor
vor depune dosarele pentru concursul de acordare a gradatiei de merit la
registratura Ministerului Educatiei si Cercetării, respectând graficul de mai
sus.
ANEXA
Nr. 2
la
sectiunea I
|
Nr. crt. |
Numele si prenumele |
Functia |
Specialitatea |
Vechimea în învătământ |
Unitatea de învătământ |
Punctajul obtinut |
|
|
|
|
|
|
|
|
NOTĂ:
În cazul personalului didactic de îndrumare si control,
la rubrica “Unitatea de învătământ“ se va preciza unitatea de învătământ unde
are obligatia de predare. Adeverintele emise de unitătile de învătământ
respective se vor anexa la lista transmisă, prin postă, la Ministerul Educatiei
si Cercetării.
SECTIUNEA a II-a
Acordarea salariului de merit în
învătământul preuniversitar
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Art. 13. – În conformitate cu prevederile art. 50
alin. (7) din Legea nr.
128/1997, cu modificările si completările ulterioare, personalul didactic
si didactic auxiliar poate beneficia de salariu de merit.
Art. 14. – Numărul salariilor de merit se calculează
la totalul posturilor didactice si didactice auxiliare existente la nivelul
inspectoratului scolar si se distribuie pe unităti de învătământ, indiferent de
numărul cadrelor didactice si didactice auxiliare al acestora, iar acordarea lor
se face cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
Art. 15. – (1) Salariul de merit este un procent de
15%, aplicat la salariul de bază, si anume la salariul functiei didactice
conform grilei, cumulat, când este cazul, cu indemnizatia de conducere. Salariul
de merit se include în salariul de bază si constituie bază de calcul pentru
sporuri si alte drepturi care se acordă în raport cu salariul de bază.
(2) Persoanele care beneficiază de salariu de merit se
stabilesc o dată pe an, de regulă după aprobarea bugetului de stat, în raport
cu rezultatele obtinute în activitatea desfăsurată în anul precedent.
(3) Persoanele care solicită salariul de merit vor
depune la conducerea unitătii de învătământ o fisă de autoevaluare, stabilită
de consiliul de administratie al unitătii de învătământ.
(4) Pentru personalul nou-angajat, salariul de merit
se poate acorda după o perioadă de 6 luni de la angajare.
(5) Salariul de merit poate fi acordat pentru cel mult
15% din numărul total de posturi didactice si didactice auxiliare prevăzut în
statul de functii al unitătilor bugetare, din care cel putin două treimi vor fi
utilizate pentru functiile de executie si cel mult o treime pentru functiile de
conducere din unitătile de învătământ.
(6) În situatia în care personalului didactic,
inclusiv celui din cluburile sportive scolare si celui din palatele copiilor, I
se modifică locul de muncă, la nivelul aceluiasi judet/al municipiului
Bucuresti, acesta îsi păstrează salariul de merit.
(7) Aceleasi drepturi le are si personalul detasat în
alte judete.
Art. 16. – Pentru directorii si directorii adjuncti,
salariile de merit se aprobă de consiliul de administratie al inspectoratului
scolar din numărul salariilor repartizate unitătii respective.
Art. 17. – Un cadru didactic nu poate beneficia
simultan de gradatie de merit si de salariu de merit în acelasi an
calendaristic.
Art. 18. – Salariul de merit se acordă pe an
calendaristic, începând cu 1 ianuarie 2006, pe baza punctajului realizat în
urma evaluării activitătii desfăsurate în anul precedent de candidat, conform
fisei de evaluare stabilite de consiliul de administratie al unitătii de
învătământ, în baza prezentei metodologii.
Art. 19. – (1) Contestatiile se depun la conducerea
unitătii de învătământ sau la organul ierarhic superior (inspectoratul scolar),
după caz, în termen de 3 zile calendaristice de la data comunicării
rezultatelor, în conformitate cu graficul prevăzut în anexa la sectiunea a
II-a.
(2) Contestatiile se solutionează de către o comisie
numită prin decizia directorului unitătii, respectiv inspectorului scolar
general.
(3) Hotărârea comisiei de solutionare a contestatiilor
este definitivă.
CAPITOLUL II
Art. 20. – (1) Criterii
privind calitatea activitătii instructiv-educative (50 de puncte):
a) calificativ “Foarte bine“ în anul scolar precedent;
b) activitate de profesor coordonator de proiecte si
programe educative;
c) utilizarea Sistemului educativ informatizat, pentru
cadrele didactice din unitătile de învătământ în care acesta există;
d) activităti educative desfăsurate cu elevii care au
cerinte educative speciale:
1. activitate de predare, învătare, evaluare,
diagnosticare si terapie desfăsurată cu copiii cu cerinte educative speciale în
scolile de masă;
2. integrarea copiilor cu cerinte educative speciale
în scolile de masă si desfăsurarea activitătilor de educatie remedială;
e) activitate de sef de catedră/comisie metodică,
metodist, coordonator de cerc pedagogic, membru în consiliul consultativ de
specialitate, formator, mentor;
f) performante obtinute în pregătirea prescolarilor
sau a elevilor, în urma testărilor si a examenelor de sfârsit de ciclu;
g) rezultate obtinute cu prescolarii/elevii la
concursurile si olimpiadele scolare la nivel local/judetean si national;
h) coordonarea activitătilor din cadrul Strategiei
nationale de actiune comunitară.
(2) Pentru personalul de conducere si profesorii
coordonatori de proiecte si programe educative, evaluarea se va face pe baza
unei fise speciale elaborate la nivelul inspectoratului scolar, care va
cuprinde indicatori specifici.
Art. 21. – (1) Criterii privind activitatea metodică,
stiintifică si culturală (50 de puncte):
a) valorificarea competentelor dobândite în cadrul
cursurilor de perfectionare, prin sustinerea de activităti demonstrative sau
comunicări la sesiuni stiintifice de specialitate, în scoală;
b) sustinerea de activităti demonstrative sau
comunicări la sesiuni stiintifice de specialitate, la nivel local/judetean/national;
c) elaborarea si publicarea unor studii si articole în
reviste de specialitate, acreditate;
d) obtinerea unor rezultate cu elevii, în urma
participării la concursurile scolare, precum si la activităti culturalartistice
si sportive recunoscute de Ministerul Educatiei si Cercetării;
e) responsabilităti suplimentare, neremunerate,
desfăsurate la nivel local/judetean/national (membru în comisia natională de
specialitate, îndrumarea colectivelor redactionale ale revistelor scolare,
coordonarea unor programe educationale în colaborare cu inspectoratul scolar,
Ministerul Educatiei si Cercetării, alti parteneri – Institutul Francez,
British Council, Institutul Goethe, Banca Mondială, PHARE, MATRA, UNICEF,
participarea la programele de reformă a învătământului preuniversitar PHARE,
initierea si derularea unor programe Socrates, Comenius etc.) recunoscute de
Ministerul Educatiei si Cercetării;
f) participarea la cursuri de formare;
g) contributii la cresterea prestigiului si a
calitătii activitătii unitătii de învătământ prin forme de parteneriat cu
reprezentanti ai comunitătii locale, agenti economici etc.;
h) realizarea unor proiecte de finantare din surse
extrabugetare;
i) activitatea desfăsurată în cadrul unor comisii
tehnice de elaborare a unor acte normative/administrative cu caracter normativ,
în cadrul unor comisii consultative de dialog social si al altor structuri de
dialog social.
(2) Se vor puncta comunicările si lucrările elaborate
si prezentate în perioada evaluată.
Art. 22. – Fiecare unitate scolară, prin consiliul de
administratie, va stabili o fisă cu punctaj defalcat, pentru fiecare categorie
de personal angajat, în vederea întocmirii raportului de autoevaluare a
activitătii, pe baza documentelor doveditoare, depuse pentru fiecare categorie
de personal angajat. Fisa cu punctajul defalcat se va afisa la avizierul
unitătii scolare, înainte de întocmirea dosarelor candidatilor.
Art. 23. – La toate etapele de acordare a salariului
de merit participă, în calitate de observatori, liderul/liderii organizatiilor
sindicale din unitate, respectiv reprezentantii organizatiilor sindicale
afiliate la federatiile reprezentative la nivel de ramură învătământ, ale căror
observatii se consemnează în procesele-verbale.
Art. 24. – În situatia în care persoana care a obtinut
salariul de merit a renuntat la el, chiar dacă acesteia nu i-a încetat
contractul individual de muncă cu unitatea, salariul de merit poate fi
redistribuit, până la expirarea perioadei de un an de zile, altei persoane din
aceeasi unitate de învătământ, în ordinea descrescătoare a punctajului.
Art. 25. – Pentru personalul didactic auxiliar,
salariul de merit se va acorda în urma evaluării calitătii si eficientei
activitătilor cuprinse în fisa postului de către consiliul de administratie al
unitătii scolare. Realizarea criteriilor prevăzute la art. 21 alin. (1) lit. g)
si h) este obligatorie pentru personalul didactic de conducere.
Art. 26. – Candidatii care au obtinut salariul de
merit pot să participe la concursul pentru obtinerea gradatiei de merit. În
cazul în care vor fi nominalizati să obtină gradatie de merit, candidatii au
obligatia să opteze pentru una dintre cele două, după emiterea ordinului
ministrului educatiei si cercetării.
ANEXĂ
la
sectiunea a II-a
GRAFICUL
desfăsurării actiunilor pentru acordarea salariului de
merit în anul 2006
– 15 – 21 noiembrie
2005: inspectoratul scolar analizează, repartizează si transmite unitătilor de
învătământ numărul salariilor de merit;
– 22 – 25 noiembrie 2005: personalul didactic si
didactic auxiliar din învătământ cu rezultate deosebite întocmeste un raport de
autoevaluare a activitătii si o cerere, care se vor depune la conducerea
unitătii;
– 28 noiembrie – 5 decembrie 2005: cererea si raportul
se analizează în consiliul profesoral al unitătii, care formulează o apreciere
sintetică (pentru fiecare solicitant în parte) si va face propuneri, pe care le
înaintează spre aprobare consiliului de administratie;
– 7 decembrie – 8 decembrie 2005: consiliul de
administratie aprobă nominal personalul căruia i se atribuie salariul de merit,
în limita locurilor acordate de inspectoratul scolar, si le transmite
inspectoratului scolar spre validare;
– 9 decembrie 2005: validarea si afisarea
rezultatelor;
– 12 decembrie – 13 decembrie 2005: depunerea
contestatiilor;
– 14 decembrie – 16 decembrie 2005: solutionarea
contestatiilor;
– 19 decembrie 2005: afisarea rezultatelor la contestatii.
NOTĂ:
1. Personalul didactic de conducere din unitătile de
învătământ va întocmi si va depune raportul de autoevaluare a activitătii
desfăsurate, la inspectoratul scolar.
2. Aprobarea nominală va fi dată în consiliul de administratie al inspectoratului scolar, în limita locurilor aprobate.
