MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI
Anul 173 (XVII) - Nr. 1029 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE
ACTE Luni, 21 noiembrie 2005
SUMAR
LEGI SI DECRETE
317. – Lege privind
acceptarea amendamentelor la anexele la Protocolul din 1978 referitor la
Conventia internatională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave
(MARPOL 73/78), adoptate de Organizatia Maritimă Internatională la Londra prin
rezolutiile MEPC.111(50) la 4 decembrie 2003 si MEPC.116(51) la 1 aprilie 2004
1.070. – Decret
pentru promulgarea Legii privind acceptarea amendamentelor la anexele la
Protocolul din 1978 referitor la Conventia internatională din 1973 pentru
prevenirea poluării de către nave (MARPOL 73/78), adoptate de Organizatia
Maritimă Internatională la Londra prin rezolutiile MEPC.111(50) la 4 decembrie
2003 si MEPC.116(51) la 1 aprilie 2004
329. – Lege pentru
completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 179/2002 privind
demilitarizarea unitătilor aparatului central al Ministerului de Interne si a
structurilor subordonate acestuia
1.082. – Decret
privind promulgarea Legii pentru completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului
nr. 179/2002 privind demilitarizarea unitătilor aparatului central al
Ministerului de Interne si a structurilor subordonate acestuia
DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE
Decizia nr. 424 din
13 septembrie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de
timbru, precum si ale art. 127, ale art. 137 alin. (4) si ale art. 172 alin.
(2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală
HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
1.357. – Hotărâre
privind înfiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru
Calificările din Învătământul Superior si Parteneriat cu Mediul Economic si
Social – ACPART
1.371. – Hotărâre
privind redobândirea cetăteniei române de către unele persoane
1.392. – Hotărâre
pentru modificarea si completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.369/2004 privind
garantarea de către Ministerul Finantelor Publice a unor împrumuturi externe,
în valoare totală de maximum 210 milioane euro, contractate de Societatea
Comercială “Complexul Energetic Craiova“ – S.A., pentru finantarea obiectivului
“Reabilitarea si modernizarea blocului 7 de 315 MW din Termocentrala Isalnita“
1.410. – Hotărâre
privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia
Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2005, pentru judetul Hunedoara
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE
ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
1.941.
– Ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului pentru
aprobarea Reglementării aeronautice civile române referitoare la limitări
privind timpul de muncă si de odihnă pentru personalul aeronautic civil
navigant/RACR-LTMO, editia 1/2005
LEGI SI DECRETE
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
|
CAMERA DEPUTATILOR |
SENATUL |
privind
acceptarea amendamentelor la anexele la Protocolul din 1978 referitor la
Conventia internatională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave
(MARPOL 73/78), adoptate de Organizatia Maritimă Internatională la Londra prin
rezolutiile MEPC.111(50) la 4 decembrie 2003 si MEPC.116(51) la 1 aprilie 2004
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Art. 1. – Se acceptă amendamentele la
anexa la Protocolul din 1978 referitor la Conventia internatională din 1973
pentru prevenirea poluării de către nave (MARPOL 73/78), adoptate de Organizatia
Maritimă Internatională la Londra prin Rezolutia MEPC.111(50) la 4 decembrie
2003.
Art. 2. – Se acceptă amendamentele la
anexa la Protocolul din 1978 referitor la Conventia internatională din 1973
pentru prevenirea poluării de către nave (MARPOL 73/78), adoptate de
Organizatia Maritimă Internatională la Londra prin Rezolutia MEPC.116(51) la 1
aprilie 2004.
Art. 3. – Ministerul Transporturilor,
Constructiilor si Turismului va lua măsurile necesare în vederea punerii în
aplicare a amendamentelor prevăzute la art. 1 si 2.
Această lege a fost adoptată de
Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin.
(2) din Constitutia României, republicată.
|
PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR ADRIAN NĂSTASE |
p. PRESEDINTELE SENATULUI, TEODOR VIOREL MELESCANU |
Bucuresti, 10 noiembrie 2005.
Nr. 317.
REZOLUTIA MEPC.111(50)
adoptată la 4 decembrie 2003
AMENDAMENTE*)
la anexa la Protocolul din 1978
referitor la Conventia internatională din 1973 pentru prevenirea poluării de
către nave (Amendamente la Regula 13G, completarea cu noua regulă 13H si
amendamente corespunzătoare la suplimentul la Certificatul IOPP din anexa nr. I
la MARPOL 73/78)
*) Traducere.
Comitetul pentru Protectia Mediului
Marin,
amintind art. 38(a) din Conventia
privind Organizatia Maritimă Internatională referitor la atributiile
Comitetului pentru Protectia Mediului Marin (Comitetul) conferite
acestuia prin conventiile internationale pentru prevenirea si controlul
poluării marine,
notând art. 16 din Conventia
internatională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, denumită în
continuare Conventia din 1973, si art. VI din Protocolul din 1978
referitor la Conventia internatională din 1973 pentru prevenirea poluării de
către nave, denumit în continuare Protocolul din 1978, care specifică
împreună procedura de amendare a Protocolului din 1978 si conferă organului
competent al Organizatiei functia de examinare si adoptare a amendamentelor la
Conventia din 1973, modificată prin Protocolul din 1978 (MARPOL 73/78),
având în vedere amendamentele propuse la
regula 13G si amendamentele corespunzătoare la Suplimentul (Formularul B) la
Certificatul IOPP din anexa I la MARPOL 73/78,
având în vedere, de asemenea, noua
regulă 13H propusă la anexa nr. I la MARPOL 73/78, 1. adoptă, în conformitate
cu art. 16(2)(d) din Conventia din 1973, amendamentele la anexa nr. I la MARPOL
73/78, al căror text este prezentat în anexele nr. 1, 2, 3 si 4 la prezenta
rezolutie, fiecare dintre acestea fiind supus unei analize separate de către
părti conform art. 16(2)(f)(ii) din Conventia din 1973;
2. stabileste, în conformitate cu art. 16(2)(f)(iii)
din Conventia din 1973, că amendamentele se vor considera ca fiind acceptate la
4 octombrie 2004, cu exceptia cazului în care, înainte de această dată, cel
putin o treime din părti sau părtile ale căror flote comerciale reprezintă în
total nu mai putin de 50% din tonajul brut al flotei comerciale mondiale vor fi
notificat Organizatiei obiectiile lor la aceste amendamente;
3. invită părtile să noteze că, în
conformitate cu art. 16(2)(g)(ii) din Conventia din 1973, amendamentele
mentionate vor intra în vigoare la 5 aprilie 2005, după acceptarea lor în
conformitate cu paragraful 2 de mai sus;
4. solicită secretarului general, în
conformitate cu art. 16(2)(e) din Conventia din 1973, să transmită tuturor
părtilor la MARPOL 73/78 copii certificate ale prezentei rezolutii si textul
amendamentelor continut în anexe; si
5. solicită, de asemenea, secretarului
general să transmită membrilor Organizatiei care nu sunt părti la MARPOL 73/78
copii ale prezentei rezolutii si ale anexelor sale.
ANEXA Nr. 1
AMENDAMENTE LA ANEXA NR. I LA MARPOL
73/78
Textul existent al regulii 13G se
înlocuieste cu următorul:
,,REGULA 13G
Prevenirea poluării accidentale cu
hidrocarburi – Măsuri pentru petrolierele existente
(1) Dacă nu se specifică în mod expres
altfel, prezenta regulă:
(a) se aplică petrolierelor de 5.000 tone deadweight
si mai mult, ale căror contracte de constructie au fost încheiate, ale căror
chile au fost puse sau care sunt livrate înaintea datelor specificate în regula
13F(1) din prezenta anexă; si
(b) nu se aplică petrolierelor care
corespund regulii 13F din prezenta anexă, ale căror contracte de constructie au
fost încheiate, ale căror chile au fost puse sau care sunt livrate înaintea
datelor specificate în Regula 13F(1) din prezenta anexă; si
(c) nu se aplică petrolierelor la care
se referă alin. (a) de mai sus, care corespund regulii 13F(3)(a) si (b) sau
13F(4) ori 13F(5) din prezenta anexă, cu exceptia faptului că cerinta privind
distantele minime dintre învelisul tancurilor de marfă si bordul navei si,
respectiv, învelisul fundului nu este necesar să fie respectată sub toate
aspectele. În acest caz, distantele de protectie laterală nu trebuie să fie mai
mici decât cele specificate în Codul international pentru transportul în vrac
al produselor chimice pentru amplasarea tancurilor de marfă de tip 2 si
distantele de protectie a fundului, măsurate în planul diametral, trebuie să
corespundă regulii 13E(4)(b) din prezenta anexă.
(2) În sensul prezentei reguli:
a) combustibil diesel greu înseamnă
motorină, alta decât acele produse distilate la care mai mult de 50% din volum
se distilează la o temperatură ce nu depăseste 340sC în cursul încercărilor
efectuate printr-o metodă acceptată de Organizatie1);
(b) combustibil lichid înseamnă
distilati grei sau reziduuri din titei ori amestecuri din aceste materiale
destinate pentru utilizarea drept combustibil la producerea căldurii sau
energiei de o calitate echivalentă specificatiei acceptate de Organizatie2).
(3) În sensul prezentei reguli,
petrolierele se împart în următoarele categorii:
(a) petrolier de categoria 1 înseamnă
un petrolier de 20.000 tone deadweight si mai mult, care transportă ca marfă
titei, combustibil lichid, combustibil diesel greu sau ulei de ungere, si de
30.000 tone deadweight si mai mult, care transportă hidrocarburi, altele decât
cele mentionate mai sus, care nu corespunde cerintelor pentru petrolierele noi,
asa cum sunt definite în regula 1(26) din prezenta anexă;
(b) petrolier de categoria 2 înseamnă
un petrolier de 20.000 tone deadweight si mai mult, care transportă ca marfă
titei, combustibil lichid, combustibil diesel greu sau ulei de ungere, si de
30.000 tone deadweight si mai mult, care transportă hidrocarburi, altele decât
cele mentionate mai sus, care corespunde cerintelor pentru petrolierele noi,
asa cum sunt definite în regula 1(26) din prezenta anexă; si
(c) petrolier de categoria 3 înseamnă
un petrolier de 5.000 tone deadweight si mai mult, dar mai putin decât s-a
specificat la alin. (a) sau (b) din acest paragraf.
(4) Un petrolier la care se aplică
prezenta regulă va corespunde cerintelor regulii 13F din prezenta anexă nu mai
târziu de 5 aprilie 2005 ori de aniversarea datei de livrare a navei la data
sau în anul specificat în următorul tabel:
|
Categoria de petrolier |
Data sau anul |
|
Categoria 1 |
• 5 aprilie 2005, pentru navele livrate la 5 aprilie 1982 sau mai
devreme • 2005, pentru navele livrate după 5 aprilie 1982 |
|
Categoria 2 si categoria 3 |
• 5 aprilie 2005, pentru navele livrate la 5 aprilie 1977 sau mai
devreme • 2005, pentru navele livrate după 5 aprilie 1977, dar înainte de 1
ianuarie 1978 • 2006, pentru navele livrate în anii 1978 si 1979 • 2007, pentru navele livrate în anii 1980 si 1981 • 2008, pentru navele livrate în anul 1982 • 2009, pentru navele livrate în anul 1983 • 2010, pentru navele livrate în anul 1984 sau mai târziu |
(5) Fără a încălca prevederile
paragrafului (4) din prezenta regulă, în cazul unui petrolier de categoria 2
sau 3 prevăzut doar cu dublu fund sau dublu bordaj neutilizat la transportul
hidrocarburilor si extins pe întreaga lungime a tancurilor de marfă sau cu
spatii cu corp dublu neutilizate la transportul hidrocarburilor si extinse pe
întreaga lungime a tancurilor de marfă, dar care nu îndeplineste conditiile
pentru a fi exceptat de la prevederile paragrafului (1)(c) din prezenta regulă,
Administratia poate permite continuarea exploatării unei astfel de nave după
data mentionată la paragraful (4) din prezenta regulă, cu conditia ca:
(a) nava să fi fost în exploatare la 1
iulie 2001;
(b) Administratia să fie convinsă, prin
verificarea înregistrărilor oficiale, că nava corespunde conditiilor mentionate
mai sus;
(c) conditiile specificate mai sus să
rămână neschimbate; si
(d) această mentinere în exploatare să
nu depăsească data la care nava împlineste 25 de ani după data livrării sale.
(6) Un petrolier de categoria 2 sau 3 cu
o vechime mai mare ori egală cu 15 ani după data livrării sale trebuie să
corespundă Sistemului de evaluare a stării navei adoptat de Comitetul pentru
Protectia Mediului Marin prin Rezolutia MEPC.94(46), au amendamentele
ulterioare, cu conditia ca aceste amendamente să fie adoptate, să fie puse în
vigoare si să aibă efect în conformitate cu prevederile art. 16 din prezenta
conventie cu privire la procedurile de amendare aplicabile unui apendice la o
anexă.
(7) Administratia poate permite
continuarea exploatării unui petrolier de categoria 2 sau 3 după data
specificată în paragraful (4) din prezenta regulă, dacă rezultatele
satisfăcătoare ale Sistemului de evaluare a stării navei garantează că, în
opinia Administratiei, nava este aptă să continue această exploatare, cu
conditia ca exploatarea să nu depăsească aniversarea datei de livrare a navei
în anul 2015 sau data la care nava împlineste 25 de ani de la livrarea sa,
oricare dintre acestea se împlineste mai devreme.
(8) (a) Administratia unei părti la
prezenta conventie, care permite aplicarea paragrafului (5) din prezenta regulă
sau care autorizează, suspendă, retrage ori refuză aplicarea paragrafului (7)
din prezenta regulă unei nave autorizate să arboreze pavilionul său, va
comunica imediat detaliile referitoare la această Organizatie, care le va
difuza părtilor la prezenta conventie în scopul informării lor si luării de
măsuri corespunzătore, dacă este cazul.
(b) O parte la prezenta conventie va fi
autorizată să refuze intrarea în porturile sau terminalele din larg aflate sub
jurisdictia sa a petrolierelor care sunt exploatate în conformitate cu
prevederile:
(i) paragrafului (5) din prezenta
regulă, după aniversarea datei de livrare a navei în 2015; sau
(ii) paragrafului (7) din prezenta
regulă.
În aceste cazuri, acea parte va comunica
detaliile referitoare la aceasta Organizatiei, care le va difuza părtilor la
prezenta conventie în scopul informării lor.“
1) Se face referire la Metoda de încercare standard a
Societătii americane pentru încercare si materiale (Clasificare alfanumerică
D86).
2) Se face referire la Specificatia pentru combustibilul
lichid numărul patru a Societătii americane pentru încercare si materiale
(Clasificare alfanumerică D396) sau pentru combustibili lichizi mai grei).
ANEXA Nr. 2
AMENDAMENTE LA ANEXA I LA MARPOL 73/78
După regula 13G se adaugă următoarea
nouă regulă:
,,REGULA 13 H
Prevenirea poluării cu hidrocarburi de
la petrolierele care transportă ca marfă produse petroliere grele
(1) Prezenta regulă:
(a) se aplică petrolierelor de 600 tone
deadweight si mai mult, care transportă ca marfă produse petroliere grele,
indiferent de data livrării; si
(b) nu se aplică petrolierelor la care se referă alin. (a)
de mai sus, care corespund regulii 13F(3)(a) si (b) sau 13F(4) ori 13F(5) din
prezenta anexă, cu exceptia faptului că cerinta privind distantele minime
dintre învelisul tancurilor de marfă si bordul navei si,
respectiv, învelisul fundului nu este necesar să fie respectată sub toate
aspectele. În acest caz, distantele de protectie laterală nu trebuie să fie mai
mici decât cele specificate în Codul international pentru transportul în vrac
al produselor chimice pentru amplasarea tancurilor de marfă de tip 2 si
distantele de protectie a fundului, măsurate în planul diametral, trebuie să
corespundă regulii 13E(4)(b) din prezenta anexă.
(2) În sensul prezentei reguli, produs
petrolier greu înseamnă oricare dintre următoarele produse:
(a) titei având o densitate mai mare de
900 kg/m3 la o temperatură de 15sC;
(b) combustibil lichid având fie o
densitate mai mare de 900 kg/m3 la o
temperatură de 15sC, fie o vâscozitate cinematică mai mare de 180 mm2/s la o temperatuă de 50sC;
(c) bitumuri si gudroane si emulsii ale
acestora.
(3) Un petrolier la care se aplică
prezenta regulă trebuie să corespundă prevederilor din paragrafele (4) până la
(8) din prezenta regulă, suplimentar prevederilor aplicabile din regula 13G.
(4) Sub rezerva prevederilor
paragrafelor (5), (6) si (7) din această regulă, un petrolier căruia i se
aplică această regulă trebuie:
(a) dacă este de 5.000 tone deadweight
si mai mult, să corespundă cerintelor din regula 13F din prezenta anexă nu mai
târziu de 5 aprilie 2005; sau
(b) dacă este de 600 tone deadweight si
mai mult, dar mai putin de 5.000 tone deadweight, să fie prevăzut atât cu
tancuri cu dublu fund sau cu spatii care corespund prevederilor regulii
13F(7)(a) din prezenta anexă, cât si cu tancuri laterale sau spatii dispuse în
conformitate cu regula 13F(3)(a) si care corespund cerintei privind distanta w,
asa cum se mentionează în regula 13F(7)(b), nu mai târziu de aniversarea datei
de livrare a navei în anul 2008.
(5) În cazul unui petrolier de 5.000
tone deadweight si mai mult, care transportă ca marfă produse petroliere grele,
prevăzut doar cu dublu fund sau dublu bordaj neutilizat la transportul
hidrocarburilor si extins pe întreaga lungime a tancurilor de marfă sau cu spatii
cu corp dublu neutilizate la transportul hidrocarburilor si extinse pe întreaga
lungime a tancurilor de marfă, dar care nu îndeplineste conditiile pentru a fi
exceptat de la prevederile paragrafului (1)(b) din prezenta regulă,
Administratia poate permite continuarea exploatării unei astfel de nave după
data mentionată la paragraful (4) din prezenta regulă, cu conditia ca:
(a) nava să fi fost în exploatare la 4
decembrie 2003;
(b) Administratia să fie convinsă, prin
verificarea înregistrărilor oficiale, că nava corespunde conditiilor mentionate
mai sus;
(c) conditiile specificate mai sus să
rămână neschimbate; si
(d) această mentinere în exploatare să
nu depăsească data la care nava împlineste 25 de ani după data livrării sale.
(6) (a) Administratia poate permite
continuarea operării unui petrolier de 5.000 tone deadweight si mai mult, care
transportă titei cu o densitate, la o temperatură de 15sC, mai mare de 900 kg/m3, dar mai mică de 945 kg/m3, după data specificată în paragraful (4)(a) din prezenta regulă, dacă
rezultatele satisfăcătoare ale Sistemului de evaluare a stării navei mentionat
în regula 13G(6) garanteză că, în opinia Administratiei, nava este aptă să
continue această exploatare, tinând seama de mărimea, vârsta, zona de
exploatare si starea tehnică a structurii navei, cu conditia ca exploatarea să
nu depăsească data la care nava împlineste 25 de ani după data livrării sale.
(b) Administratia poate permite
continuarea exploatării unui petrolier de 600 tone deadweight si mai mult, dar
mai putin de 5.000 tone deadweight, care transportă ca marfă produse petroliere
grele, după data specificată în paragraful (4)(b) din prezenta regulă, dacă, în
opinia Administratiei, nava este aptă să continue această exploatare, tinând
seama de mărimea, vârsta, zona de exploatare si starea tehnică a structurii
navei, cu conditia ca exploatarea să nu depăsească data la care nava împlineste
25 de ani după data livrării sale.
(7) Administratia unei părti la prezenta
conventie poate excepta de la prevederile acestei reguli un petrolier de 600
tone deadweight si mai mult care transportă ca marfă produse petroliere grele,
dacă petrolierul:
(a) fie este angajat în voiajuri
exclusiv într-o zonă aflată sub jurisdictia sa, fie operează ca o unitate
plutitoare de stocare a produselor petroliere grele situată într-o zonă aflată
sub jurisdictia sa; sau
(b)
fie este angajată în voiajuri exclusiv într-o zonă aflată sub jurisdictia altei
părti, fie operează ca o unitate plutitoare de stocare a produselor petroliere
grele situată într-o zonă aflată sub jurisdictia altei părti, cu conditia ca
partea sub a cărei jurisdictie va fi exploatat petrolierul să accepte
exploatarea petrolierului într-o zonă aflată sub jurisdictia sa.
(8) (a) Administratia unei părti la
prezenta conventie, care autorizează, suspendă, retrage sau refuză aplicarea
paragrafului (5), (6) sau (7) din prezenta regulă unei nave autorizate să
arboreze pavilionul său, va comunica imediat detaliile referitoare la aceasta
Organizatiei, care le va difuza părtilor la prezenta conventie în scopul
informării lor si luării de măsuri corespunzătoare, dacă este cazul.
(b)
Sub rezerva prevederilor legislatiei internationale, o parte la prezenta
conventie va fi autorizată să refuze intrarea petrolierelor care operează în
conformitate cu prevederile paragrafului (5) sau (6) din această regulă în
porturile sau terminalele din larg aflate sub jurisdictia sa ori să refuze
transferul de la navă la navă al produselor petroliere grele în zonele aflate
sub jurisdictia sa, cu exceptia cazului în care este necesar în scopul
asigurării sigurantei unei nave sau salvării vietii omenesti pe mare. În aceste
cazuri, acea parte va comunica Organizatiei detaliile referitoare la aceasta,
care le va difuza părtilor la prezenta conventie în scopul informării lor.“
ANEXA Nr. 3
la formularul B din suplimentul la
Certificatul IOPP referitor la regula 13G revizuită din anexa nr. I la MARPOL
73/78
Textul paragrafului 5.8.4 existent din
formularul B din suplimentul la Certificatul IOPP se înlocuieste cu următorul
text:
“5.8.4. Nava este supusă prevederilor
regulii 13G si:
1. trebuie să satisfacă prevederile
regulii 13F cel mai târziu la
..........................................................
2. este astfel concepută încât
următoarele tancuri sau spatii să nu fie folosite pentru transportul
hidrocarburilor
.....................................................................................................................
3. i se permite să continue să fie
exploatată în conformitate cu regula 13G(5) până la .... ............
4. i se permite să continue să fie
exploatată în conformitate cu regula 13G(7) până la ................ “
ANEXA Nr. 4
AMENDAMENTE
la formularul B din suplimentul la
Certificatul IOPP referitor la noua regulă 13H din anexa nr. I la MARPOL 73/78
Se adaugă următoarele noi paragrafe după
paragraful 5.8.5 din formularul B din suplimentul la Certificatul IOPP:
“5.8.6. Nava face obiectul prevederilor
regulii 13H si:
1. trebuie să satisfacă prevederile
regulii 13H(4) cel mai târziu la
...............................................................
2. i se permite să continue să fie
exploatată în conformitate cu regula 13H(5) până la .......................
3. i se permite să continue să fie
exploatată în conformitate cu regula 13H(6)(a) până la .....................
4. i se permite să continue să fie
exploatată în conformitate cu regula 13H(6)(b) până la .......................
5. este exceptată de la prevederile
regulii 13H în conformitate cu regula 13H(7)(b)
..................................
5.8.7. Nava nu face obiectul regulii 13H
....................................................................................................................
“
REZOLUTIA MEPC.116(51)
adoptată la 1 aprilie 2004
AMENDAMENTE*)
la anexa
la Protocolul din 1978 referitor la Conventia internatională din 1973 pentru
prevenirea poluării de către nave
(Amendamente la apendicele anexei nr. V
la MARPOL 73/78)
*) Traducere.
Comitetul pentru Protectia Mediului
Marin,
amintind art. 38(a) din Conventia
privind Organizatia Maritimă Internatională referitor la atributiile
Comitetului pentru Protectia Mediului Marin (Comitetul) conferite
acestuia prin conventiile internationale pentru prevenirea si controlul poluării
marine,
notând art. 16 din Conventia
internatională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, denumită în
continuare Conventia din 1973, si art. VI din Protocolul din 1978
referitor la Conventia internatională din 1973 pentru prevenirea poluării de
către nave, denumit în continuare Protocolul din 1978, care specifică
împreună procedura de amendare a Protocolului din 1978 si conferă organului
competent al Organizatiei functia de examinare si adoptare a amendamentelor la
Conventia din 1973, modificată prin Protocolul din 1978 (MARPOL 73/78),
având în vedere amendamentele propuse la
apendicele anexei nr. V la MARPOL 73/78,
1. adoptă, în conformitate cu art.
16(2)(d) din Conventia din 1973, amendamentele la apendicele anexei nr. V la
MARPOL 73/78, al căror text este prezentat în anexa la prezenta rezolutie;
2. stabileste, în conformitate cu art.
16(2)(f)(iii) din Conventia din 1973, că amendamentele se vor considera ca
fiind acceptate la 1 februarie 2005, cu exceptia cazului în care, înainte de
această dată, cel putin o treime din părti sau părtile ale căror flote
comerciale reprezintă în total nu mai putin de 50% din tonajul brut al flotei
comerciale mondiale vor fi notificat Organizatiei obiectiile lor la aceste
amendamente;
3. invită părtile la MARPOL 73/78 să
noteze faptul că, în conformitate cu art. 16(2)(g)(ii) din Conventia din 1973,
amendamentele mentionate vor intra în vigoare la 1 august 2005, după acceptarea
lor în conformitate cu paragraful 2 de mai sus;
4. solicită secretarului general, în
conformitate cu art. 16(2)(e) din Conventia din 1973, să transmită tuturor
părtilor la MARPOL 73/78 copii certificate ale prezentei rezolutii si textul
amendamentelor continut în anexă;
5. solicită, de asemenea, secretarului
general să transmită membrilor Organizatiei care nu sunt părti la MARPOL 73/78
copii ale prezentei rezolutii si ale anexei sale.
ANEXĂ
AMENDAMENTE
la apendicele anexei nr. V la MARPOL
73/78
1. Categoria “4“ de gunoi din
sectiunea 3 a modelului de jurnal de înregistrare a operatiunilor de descărcare
a gunoiului se modifică după cum urmează:
“4 Reziduurile de marfă, produsele din
hârtie, cârpe, obiecte din sticlă si metal, sticle, veselă concasate etc.“
2. Paragraful 4.1(a)(ii) din sectiunea
4 al modelului de jurnal de înregistrare a operatiunilor de descărcare a
gunoiului se modifică după cum urmează:
“(ii) Pozitia navei (latitudinea si
longitudinea). Nota pentru descărcările de reziduuri de marfă va cuprinde si
pozitia navei la începutul si la terminarea descărcării.“
3. Nota inclusă în înregistrarea
descărcării gunoiului se modifică prin adăugarea următoarei propozitii:
“Trebuie înregistrată pozitia navei la
începutul si la terminarea descărcărilor de reziduuri de marfă.“
PRESEDINTELE ROMÂNIEI
privind promulgarea Legii pentru acceptarea amendamentelor la Anexele
Protocolului din 1978 referitor la Conventia internatională din 1973 pentru
prevenirea poluării de către nave (MARPOL 73/78), adoptate de către Organizatia
Maritimă Internatională la Londra prin Rezolutiile MEPC.111 (50) la 4 decembrie
2003 si MEPC.116(51) la 1 aprilie 2004
În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art.
100 alin. (1) din Constitutia
României, republicată,
Presedintele României decretează:
Articol unic. – Se promulgă Legea pentru
acceptarea amendamentelor la Anexele Protocolului din 1978 referitor la
Conventia internatională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave
(MARPOL 73/78), adoptate de către Organizatia Maritimă Internatională la Londra
prin Rezolutiile MEPC.111 (50) la 4 decembrie 2003 si MEPC.116(51) la 1 aprilie
2004 si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României,
Partea I.
PRESEDINTELE ROMÂNIEI
TRAIAN BĂSESCU
Bucuresti, 9 noiembrie 2005.
Nr. 1.070.
|
CAMERA DEPUTATILOR |
SENATUL |
pentru completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului
nr. 179/2002 privind demilitarizarea unitătilor aparatului central al
Ministerului de Interne si a structurilor subordonate acestuia
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Articol unic. – Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
179 din 6 decembrie 2002 privind demilitarizarea unitătilor aparatului
central al Ministerului de Interne si a structurilor subordonate acestuia,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 18 decembrie
2002, aprobată cu modificări prin Legea nr.
108/2003, se completează după cum urmează:
– La punctul II din anexă, după
pozitia 38 se introduc două noi pozitii, pozitiile 39 si 40, cu următorul
cuprins:
“39. Liceul Militar «Neagoe Basarab»
Buzău
40. Liceul Militar «Constantin
Brâncoveanu» Ploiesti.“
Această lege a fost adoptată de
Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin.
(1) din Constitutia României, republicată.
|
PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR ADRIAN NĂSTASE |
PRESEDINTELE SENATULUI NICOLAE VĂCĂROIU |
Bucuresti, 10 noiembrie 2005.
Nr. 329.
PRESEDINTELE ROMÂNIEI
privind promulgarea Legii pentru completarea Ordonantei de urgentă a
Guvernului nr. 179/2002 privind demilitarizarea unitătilor aparatului central
al Ministerului de Interne si a structurilor subordonate acestuia
În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art.
100 alin. (1) din Constitutia
României, republicată,
Presedintele României decretează:
Articol unic. – Se promulgă Legea pentru
completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr.
179/2002 privind demilitarizarea unitătilor aparatului central al Ministerului
de Interne si a structurilor subordonate acestuia si se dispune publicarea
acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PRESEDINTELE ROMÂNIEI
TRAIAN BĂSESCU
Bucuresti, 9 noiembrie 2005.
Nr. 1.082.
din 13 septembrie 2005
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17
din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, precum si ale art.
127, ale art. 137 alin. (4) si ale art. 172 alin. (2) din Ordonanta Guvernului
nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală
Ioan Vida – presedinte
Nicolae Cochinescu – judecător
Aspazia Cojocaru – judecător
Constantin Doldur – judecător
Acsinte Gaspar – judecător
Kozsokár Gábor – judecător
Petre Ninosu – judecător
Ion Predescu – judecător
Serban Viorel Stănoiu – judecător
Ion Tiucă – procuror
Mihai Paul Cotta – magistrat-asistent
Pe rol se află solutionarea exceptiei de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17 din Legea nr. 146/1997 si ale art.
172 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr.
92/2003, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Agroindustriala Rupea“
– S.A. în Dosarul nr. 82/F/2004 al Tribunalului Brasov – Sectia comercială si
de contencios administrativ, care formează obiectul Dosarului nr. 279D/2005 al
Curtii Constitutionale, precum si a exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 17 din Legea nr. 146/1997 si ale art. 127, art. 137 alin.
(4) si art. 172 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr.
92/2003, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Astoria“ – S.R.L.
Brasov în Dosarul nr. 557/F/2004 al aceleiasi instante, care formează obiectul
Dosarului nr. 307D/2005 al Curtii Constitutionale. În sedinta de judecată din
data de 14 iulie 2005, Curtea Constitutională a dispus conexarea celor două
dosare, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr.
47/1992.
La apelul nominal făcut în sedinta de
judecată de astăzi răspunde reprezentantul Societătii Comerciale “Astoria“ –
S.R.L. Brasov, lipsind celelalte părti, fată de care procedura de citare a fost
legal îndeplinită.
Reprezentantul autorului exceptiei de
neconstitutionalitate prezent la dezbateri solicită admiterea acesteia,
considerând că textul art. 17 din Legea nr. 146/1997, care prevede scutirea
cererilor creditorilor bugetari de taxa judiciară de timbru, este
discriminatoriu în comparatie cu ceilalti creditori. De asemenea, textul de
lege care prevede scutirea cererilor organelor fiscale de plata vreunei
cautiuni încalcă, în opinia autorului exceptiei, dispozitiile art. 16 alin. (2)
si ale art. 21 din Constitutie.
Referitor la art. 127 din Ordonanta
Guvernului nr.
92/2003 privind Codul de procedură fiscală, se arată că acest text încalcă
dispozitiile constitutionale care reglementează dreptul de proprietate, deoarece
prevede că termenul de prescriptie de 5 ani privind dreptul de a cere
executarea silită a creantelor fiscale se naste de la data de 1 ianuarie a
anului următor celui în care a luat nastere dreptul.
Reprezentantul Ministerului Public pune
concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată,
arătând că dispozitiile legale criticate referitoare la termenul de
prescriptie, precum si modalitatea de calcul al acestuia nu sunt probleme de
constitutionalitate, ci de aplicare a legii.
CURTEA,
având în vedere actele si lucrările
dosarelor, constată următoarele:
Prin Încheierea din 21 martie 2005,
pronuntată în Dosarul nr. 82/F/2004, Tribunalul Brasov – Sectia comercială
si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17 din Legea nr. 146/1997 si ale
art. 172 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr.
92/2003. De asemenea, prin Încheierea din 22 martie 2005, pronuntată în
Dosarul nr. 557/F/2004, al aceleiasi instante de judecată, Curtea
Constitutională a fost sesizată cu exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 17 din Legea nr. 146/1997 si ale art. 127, art. 137 alin.
(4) si art. 172 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr.
92/2003.
Exceptiile au fost ridicate de
Societatea Comercială “Agroindustriala Rupea“ – S.A. si de Societatea
Comercială “Astoria“ – S.R.L. Brasov în cadrul unor cauze având ca obiect
cererile de deschidere a procedurii de reorganizare si lichidare judiciară
formulate în baza Legii nr. 64/1995 împotriva autorilor exceptiei.
În motivarea exceptiilor de
neconstitutionalitate, se sustine, în esentă, că
prevederile art. 17 din Legea nr. 146/1997, care reglementează scutirea
cererilor si actiunilor, inclusiv a căilor de atac introduse de autoritătile
publice, de taxa judiciară de timbru, precum si cele ale art. 172 alin. (2) din
Ordonanta Guvernului nr.
92/2003, care prevăd scutirea organelor fiscale de la consemnarea unei
cautiuni, contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 16, 44, 45 si 136.
În acest sens, se arată că este neconstitutională reglementarea criticată care
prevede că “o cerere de deschidere a procedurii reorganizării judiciare si a
falimentului făcută de un creditor bugetar [...] este scutită de plata taxelor
judiciare de timbru, [întrucât] se creează, pe de o parte, o situatie
privilegiată a acestuia în raport cu alti creditori, iar pe de altă parte, se
creează o situatie privilegiată si fată de debitorul bugetar care este obligat
să plătească taxele judiciare de timbru pentru a putea să se apere fată de
cererile creditorilor bugetari“.
În ceea ce priveste criticile de
neconstitutionalitate aduse celorlalte prevederi legale, sustinute în Dosarul
Curtii Constitutionale nr. 307/2005, si anume celor ale art. 127 si art. 137
alin. (4) din Ordonanta Guvernului nr.
92/2003, autorul exceptiei consideră că sunt încălcate aceleasi dispozitii
constitutionale, apreciind că, “astfel, pe de o parte, se produce un
dezechilibru major între creditorii bugetari si ceilalti creditori ai unei societăti
comerciale, iar, pe de altă parte, aduce comerciantul în imposibilitatea
desdăunării în cazul în care se dovedeste că cererea înaintată de creditorul
bugetar este nefondată“.
Tribunalul Brasov – Sectia comercială si
de contencios administrativ, formulându-si opinia asupra
exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17 din Legea nr.
146/1997 si a celor ale art. 172 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr.
92/2003 privind Codul de procedură fiscală, ridicate în Dosarul nr.
82/F/2004, conform dispozitiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr.
47/1992, apreciază, în esentă, că aceasta este neîntemeiată, întrucât
textele de lege criticate nu încalcă principiul constitutional al egalitătii în
drepturi, prevăzut de art. 16. În acest sens, instanta mentionează
jurisprudenta Curtii Constitutionale, cu referire la deciziile nr. 183 din 10
octombrie 2000, nr. 87 din 20 martie 2001 si nr. 29 din 30 ianuarie 2002, “în
care s-a arătat, în mod constant, că egalitatea [...] nu pretinde uniformitate,
ci presupune existenta unui tratament egal pentru persoane aflate în situatii
similare, precum si reglementarea unor măsuri sau solutii diferite pentru
situatii diferite“. De asemenea, instanta consideră că scutirea, prin lege, de
plata taxei de timbru a actiunilor judecătoresti introduse de institutiile
publice este constitutională isi prin prisma analizei destinatiei acestor sume
de bani [...]“.
În ceea ce priveste sustinerea că
dispozitiile art. 17 din Legea nr. 146/1997 si ale art. 172 alin. (2) din
Ordonanta Guvernului nr.
92/2003 ar încălca textul constitutional al art. 44 alin. (2) privind
garantarea proprietătii private, instanta, precizând că prin promovarea cererii
Directiei Generale a Finantelor Publice Brasov se urmăreste recuperarea unor
venituri ale statului, mentionează că “aceste garantii constitutionale privesc
orice fel de proprietate privată care este garantată si ocrotită în mod egal
indiferent de proprietar si nicidecum proprietatea publică al cărui regim este
stabilit la art. 136 din Constitutie“. În acest sens, sunt mentionate deciziile
Curtii Constitutionale nr. 185/2000 si nr. 4/2003.
În legătură cu invocarea încălcării
dispozitiilor art. 45 din Constitutie, care prevăd accesul liber al persoanei
la o activitate economică, instanta consideră că “acest drept nu i-a fost
încălcat în nici un mod prin sesizarea instantei de către creditoare si nici
prin scutirea Ministerului Finantelor de plata unei taxe judiciare de timbru
sau de plata unei cautiuni“. De asemenea, instanta mai arată, în legătură cu dispozitiile
art. 172 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr.
92/2003, că “art. 38 alin. (4) din Legea nr. 64/1995 (aplicabil în spetă)
nu instituie obligatia creditorului de a depune o cautiune, ci lasă cererea
debitoarei la aprecierea judecătorului-sindic“, iar, pe de altă parte,
“debitoarea nu a indicat ce pagube i s-au produs, sau i s-ar putea produce prin
înregistrarea cererii creditoarei“.
Referitor la dispozitiile
constitutionale ale art. 136 alin. (5), invocate, de asemenea, în sustinerea
exceptiei, instanta consideră că si acestea se referă la proprietatea privată.
Or, opinează instanta, îcererile avute în vedere [de textele criticate] au ca
obiect venituri publice. Taxele de timbru judiciare si cautiunea s-ar plăti din
bugetul de stat. Plata de către Ministerul Finantelor a acestor taxe ar
determina scoaterea temporară si nejustificată a unor sume de bani din bugetul
statului pentru a fi recuperate ulterior.
[...] Plata taxelor de timbru este o
obligatie si nu un drept.
Legiuitorul, în considerarea anumitor
situatii determinate, poate stabili anumite exceptii de la plata acestor taxe.“
Instanta de judecată, formulându-si opinia asupra exceptiei ridicate în Dosarul
nr. 557/F/2004 cu privire la scutirea autoritătilor fiscale de plata taxelor
judiciare de timbru si a cautiunii, apreciază că dispozitiile criticate nu
contravin prevederilor art. 16 alin. (2) din Constitutie. Este mentionată, în
acest sens, de către instantă jurisprudenta Curtii Constitutionale, “care a
relevat constant că scutirea de la plata taxelor judiciare de timbru si a
cautiunii datorate în cazul formulării unei cereri de deschidere a procedurii
prevăzute de Legea nr. 64/1995 este justificată în mod obiectiv si rational de
faptul că autoritătile respective, creditori bugetari, sunt finantate de la
bugetul de stat pentru a putea functiona, iar taxele respective se fac venit
tot la bugetul de stat“.
În conformitate cu prevederile art. 30
alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierile de sesizare au fost communicate presedintilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si
exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul, în
punctul său de vedere, având un continut asemănător, consideră, în esentă, că
exceptiile sunt neîntemeiate. În argumentarea acestei sustineri, Guvernul
arată, referitor la scutirea organelor fiscale de la consemnarea cautiunii
prevăzute de art. 172 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr.
92/2003, că aceasta este “consecinta faptului că în realizarea creantelor
fiscale si, de altfel, în întreaga activitate de administrare a creantelor
fiscale, organele fiscale reprezintă interesele generale ale societătii“.
Astfel, arată Guvernul, cautiunea a fost “instituită în vederea împiedicării
introducerii abuzive a cererilor de deschidere a procedurii reoganizării
judiciare si a falimentului, însă în cazul organelor fiscale de executare
acestea au chiar obligatia de a solicita deschiderea procedurii, astfel încât
obligarea la plata cautiunii nu îsi mai găseste justificarea“. Se apreciază, de
asemenea, că “din interpretarea sistematică a dispozitiilor Legii fundamentale
rezultă că reglementarea procedurii de judecată este de competenta exclusivă a
legiuitorului, [iar] solutia legislativă criticată corespunde celor statuate în
mod constant în jurisprudenta Curtii Constitutionale“. În acest sens, este
mentionată Decizia Plenului Curtii Constitutionale nr. 1/1994.
În
legătură cu critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17 din Legea
nr. 146/1997, Guvernul mentionează Decizia Curtii Constitutionale nr. 509/2004
prin care s-a statuat că “scutirea autoritătilor publice vizate de textele
criticate de taxele judiciare de timbru este justificată, în mod obiectiv si
rational, de faptul că autoritătile respective – creditori bugetari – sunt
finantate de la bugetul de stat pentru a putea functiona, iar taxele respective
se fac venit tot la bugetul de stat, astfel că ar fi absurd ca autoritătile în
cauză să fie obligate (formal) să plătească din buget o taxă care revine
aceluiasi buget“. Referitor la invocarea de către autorii exceptiei a
încălcării prevederilor constitutionale ale art. 44 alin. (2) si ale art. 136
alin. (5), Guvernul sustine că acestea vizează protectia proprietătii private
si că, în consecintă, nu sunt incidente în cauză. Totodată, Guvernul arată,
referitor la invocarea încălcării prevederilor art. 45 din Constitutie, că “din
interpretarea dispozitiilor constitutionale mentionate reiese că exercitarea
accesului liber al persoanei la o activitate economică, precum si a liberei
initiative este garantată în conditiile legii, impunându-se concluzia că
debitoarea se bucură de această garantie constitutională, în conditiile
respectării reglementărilor financiar-fiscale si contabile“.
În punctul de vedere al Guvernului se
mai arată că “instituirea unui termen de prescriptie a dreptului de a cere
executarea silită a creantelor fiscale de 5 ani si a neperimării executării
silite a acestor creante reprezintă prerogativa exclusivă a legiuitorului, care
a consacrat [...] solutii derogatorii de la cele prevăzute de dreptul comun în
considerarea interesului general urmărit în activitatea de colectare a
creantelor fiscale si în realizarea obligatiei statului de a asigura, potrivit
prevederilor art. 135 alin. (2) lit. b) din Legea fundamentală, protejarea
intereselor nationale în activitatea economică, financiară si valutară“.
Totodată, în acest sens se mai arată că,
de altfel, potrivit “prevederilor art. 22 din Decretul nr. 167/1958 privitor la
prescriptia extinctivă [...], impozitele si taxele datorate statului rămân
supuse dispozitiilor privitoare la prescriptie din legile speciale“.
Avocatul Poporului, în punctul său de vedere cu privire la exceptiile de
neconstitutionalitate, având un continut asemănător, consideră că exceptia este
neîntemeiată. Se apreciază, în esentă, că prevederile criticate nu contravin
principiului egalitătii în drepturi reglementat de art. 16 din Constitutie,
“întrucât prin acesta este garantată egalitatea în drepturi a cetătenilor, iar
nu egalitatea persoanelor colective, a persoanelor juridice. În plus, scutirea
institutiilor publice de plata taxei judiciare de timbru si de consemnarea unei
cautiuni la începerea procedurii reorganizării judiciare si a falimentului
pentru cererile si actiunile formulate, potrivit legii, are o justificare
obiectivă si ratională, institutiile publice respective fiind finantate de la
bugetul de stat [...]“.
În legătură cu critica de
neconstitutionalitate formulată prin invocarea încălcării dispozitiilor art. 44
alin. (2) si ale art. 136 alin. (5) din Constitutie, Avocatul Poporului
consideră că aceste prevederi constitutionale “reprezintă garantii ce privesc
orice fel de proprietate privată, care este ocrotită în mod egal, indiferent de
proprietar, si nicidecum proprietatea publică, al cărei regim este stabilit de
art. 136 din Constitutie. Ratiunea pentru care anumite autorităti publice sunt
scutite de plata taxei judiciare de timbru si de consemnarea unei cautiuni la
începerea procedurii reorganizării judiciare este aceea că actiunile si
cererile introduse de ele prezintă o strânsă legătură cu veniturile bugetului
de stat, fiind vorba de realizarea unui interes public“. Totodată, în punctul
de vedere prezentat se precizează că stabilirea unor exceptii de la plata taxelor
de timbru, plată ce constituie o obligatie, iar nu un drept, constituie un
atribut exclusiv al legiuitorului.
Referitor la invocarea de către autorii
exceptiei a încălcării art. 45 din Constitutie, Avocatul Poporului apreciază că
acest text nu are incidentă în cauza de fată.
Presedintii celor două Camere ale
Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere
asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare,
punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele întocmite
de judecătorul-raportor, concluziile părtii prezente si ale procurorului,
dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si
Legea nr.
47/1992, retine următoarele:
Curtea Constitutională a fost legal
sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din
Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2) si ale art. 2, 3, 10 si 29 din
Legea nr.
47/1992, să solutioneze exceptiile de neconstitutionalitate ridicate, ce
formează obiectul celor două dosare conexate.
Obiectul
criticii de neconstitutionalitate, cu care Curtea este sesizată, astfel cum
rezultă din motivarea celor două exceptii si din încheierile de sesizare ale
Curtii Constitutionale, îl constituie dispozitiile art. 17 din Legea nr.
146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările si completările
ulterioare, precum si cele ale art. 127, ale art. 137 alin. (4) si ale art. 172
alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr.
92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 560 din 24 iunie 2004, cu modificările si
completările ulterioare, texte care au următorul cuprins:
– Art. 17 din Legea nr. 146/1997: “Sunt
scutite de taxa judiciară de timbru cererile si actiunile, inclusiv căile de
atac formulate, potrivit legii, de Senat, Camera Deputatilor, Presedintia
României, Guvernul României, Curtea Constitutională, Curtea de Conturi,
Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, de Ministerul Public si de Ministerul
Finantelor, indiferent de obiectul acestora, precum si cele formulate de alte
institutii publice, indiferent de calitatea procesuală a acestora, când au ca
obiect venituri publice.“;
– Art. 127 din Ordonanta Guvernului nr.
92/2003: “(1) Dreptul de a cere executarea silită a creantelor fiscale
se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui
în care a luat nastere acest drept.
(2) Termenul de prescriptie prevăzut la
alin. (1) se aplică si creantelor provenind din amenzi contraventionale.“;
– Art. 137 alin. (4) din Ordonanta
Guvernului nr.
92/2003: “Executarea silită a creantelor fiscale nu se perimează.“;
– Art. 172 alin. (2) din Ordonanta Guvernului
nr.
92/2003: “Cererile organelor fiscale privind începerea procedurii
reorganizării judiciare si a falimentului se vor înainta instantelor
judecătoresti si sunt scutite de consemnarea vreunei cautiuni.“
Prevederile constitutionale invocate în
sustinerea exceptiei sunt cele ale art. 16 alin. (2), art. 44 alin. (2) teza
întâi, art. 45 si art. 136 alin. (5), care au următorul cuprins:
– Art. 16 alin. (1) si (2): “(1)
Cetătenii sunt egali în fata legii si a autoritătilor publice, fără privilegii
si fără discriminări.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.“;
– Art. 44 alin. (2) teza întâi: “(2)
Proprietatea privată este garantată si ocrotită în mod egal de lege, indiferent
de titular.[...]“;
– Art. 45: “Accesul liber al
persoanei la o activitate economică, libera initiativă si exercitarea acestora
în conditiile legii sunt garantate.“;
– Art. 136 alin. (5): “Proprietatea
privată este inviolabilă, în conditiile legii organice.“
În esentă, autorii exceptiei sustin că
scutirea de taxa judiciară de timbru, precum si de consemnarea vreunei
cautiuni, a cererilor de deschidere a procedurii reorganizării judiciare si a
falimentului, formulate de organele fiscale, creează o situatie privilegiată
acestora, atât în raport cu alti creditori, cât si fată de “debitorul bugetar
care este obligat să plătească taxele judiciare de timbru pentru a putea să se
apere fată de cererile creditorilor bugetari“. Totodată, se apreciază că
prevederile legale referitoare la instituirea unui termen de prescriptie
special de 5 ani pentru executarea creantelor bugetare, la scutirea organelor
fiscale de la plata taxei judiciare de timbru si de la consemnarea unei
cautiuni, precum si la neperimarea executării silite a creantelor fiscale sunt
de natură să încalce principiul egalitătii în fata legii, protectia egală a
proprietătii private, indiferent de titular, precum si libertatea economică.
Analizând exceptiile de
neconstitutionalitate ridicate, Curtea constată că acestea sunt neîntemeiate,
textele de lege criticate nefiind incompatibile cu dispozitiile constitutionale
invocate.
De
altfel, dispozitiile legale criticate au mai format obiect al controlului de
constitutionalitate exercitat de Curte. Astfel, pronuntându-se cu privire la
constitutionalitatea art. 17 din Legea nr. 146/1997 în raport cu dispozitiile
art. 16 alin. (2) din Constitutie, invocate si în prezenta cauză, Curtea
Constitutională a retinut, prin Decizia nr. 373 din 2 octombrie 2003, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 801 din 13 noiembrie 2003, că
“Principiul egalitătii prevăzut de Constitutie pentru cetăteni nu poate ca,
prin extensie, să primească semnificatia unei egalităti între cetăteni si
autoritătile publice. Asa cum rezultă din dispozitiile constitutionale ale art.
16, cetătenii se bucură de drepturile prevăzute de Constitutie si în legi,
fiind egali în fata acestora si a autoritătilor publice, în timp ce
autoritătile publice exercită atributiile ce le sunt stabilite de lege,
potrivit competentei lor, în realizarea functiilor pentru care sunt create“.
Totodată, prin Decizia nr. 509 din 18 noiembrie 2004, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 20 ianuarie 2005, Curtea a statuat că
“scutirea autoritătilor publice vizate de textele criticate de [a plăti] taxele
judiciare de timbru este justificată, în mod obiectiv si rational, de faptul că
autoritătile respective – creditori bugetari – sunt finantate de la bugetul de
stat pentru a putea functiona, iar taxele respective se fac venit tot la
bugetul de stat, astfel că ar fi absurd ca autoritătile în cauză să fie
obligate (formal) să plătească din buget o taxă care revine aceluiasi buget“.
De asemenea, prin Decizia nr. 4 din 14
ianuarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 110
din 20 februarie 2003, Curtea a respins exceptia de neconstitutionalitate a
prevederilor art. 17 din Legea nr. 146/1997, constatând că nu sunt încălcate
dispozitiile art. 44 alin. (2) din Constitutie. S-a retinut, prin această
decizie, că “este neîntemeiată sustinerea autorului exceptiei privind
încălcarea garantării dreptului de proprietate privată, întrucât stabilirea
unor exceptii de la plata taxelor de timbru, plată ce constituie o obligatie,
iar nu un drept, reprezintă un atribut exclusiv al legiuitorului, pe care
acesta îl exercită în considerarea anumitor situatii determinate, cum este si
cazul scutirii reglementate de dispozitiile legale criticate“.
Curtea constată, de asemenea, că si
prevederile art. 127, ale art. 137 alin. (4), precum si ale art. 172 alin. (2)
din Ordonanta Guvernului nr.
92/2003 au mai format obiectul controlului de constitutionalitate, Curtea
respingând, prin mai multe decizii, exceptiile cu acest obiect.
Astfel, prin Decizia nr. 253 din 10 mai
2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 593 din 8 iulie
2005, referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 172
alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr.
92/2003, Curtea a constatat că acestea nu sunt contrare dispozitiilor art.
16 alin. (1) si (2) din Constitutie.
Curtea a retinut, în motivarea acestei
decizii, că exceptarea organelor fiscale de la plata cautiunii si în cazul
deschiderii procedurii reorganizării judiciare si a falimentului este
justificată de faptul că, “în ipoteza în care calitatea de creditor apartine
statului, riscul ca debitorul prejudiciat prin efectul procedurii reorganizării
judiciare si a falimentului să nu poată obtine repararea acestuia datorită
insolvabilitătii creditorului nu există, potrivit principiului că statul nu
este niciodată în încetare de plăti.
De altfel, un atare debitor beneficiază
în valorificarea dreptului său la dezdăunare de prevederile art. 195 alin. (2)
din Ordonanta Guvernului nr. 92/1992 care instituie răspunderea patrimonială a
statului si a unitătilor administrativ-teritoriale pentru prejudiciile cauzate
contribuabililor de functionarii publici din cadrul organelor fiscale, în
cadrul atributiilor de serviciu“.
Tot astfel, în legătură cu termenul de
prescriptie special, derogatoriu fată de cel de drept comun, prevăzut de art.
127 din ordonanta criticată, Curtea, prin Decizia nr. 81 din 8 februarie 2005
referitoare la dispozitiile art. 13 alin. (5) din Ordonanta de urgentă a
Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active bancare, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 din 24 martie 2005, a statuat
că prin instituirea unor termene de prescriptie speciale “nu se poate sustine
încălcarea principiului egalitătii în fata legii si a autoritătilor publice,
întrucât, asa cum a stabilit Curtea Constitutională în jurisprudenta sa, în
acord cu cea a Curtii Europene a Drepturilor Omului, egalitatea nu înseamnă
uniformitate, fiind posibilă stabilirea unui tratament juridic diferit pentru
situatii diferite, când aceasta se justifică în mod rational si obiectiv. În cazul
de fată, această solutie se impune datorită legăturii indisolubile dintre
creantele fiscale si bugetul de stat, ceea ce constituie o justificare
suficientă pentru diferenta de tratament juridic în ceea ce priveste termenul
de prescriptie a dreptului de a cere executarea silită“.
Cu privire la constitutionalitatea
dispozitiilor art. 137 alin. (4) din Ordonanta Guvernului nr.
92/2003, Curtea s-a mai pronuntat prin Decizia nr. 432 din 21 octombrie
2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.176 din 13
decembrie 2004, statuând că neperimarea executării silite a creantelor fiscale,
reglementarea derogatorie de la dreptul comun, “este în deplin acord cu Legea
fundamentală, care, la art. 126 alin. (2), prevede că «competenta
instantelor judecătoresti si procedura de judecată sunt prevăzute numai prin
lege», legiuitorul fiind astfel îndreptătit să stabilească norme de
procedură speciale, derogatorii de la regulile generale, determinate de anumite
situatii speciale. În cazul de fată, situatia specială a fost determinată de
faptul că obiectul executării silite îl constituie încasarea creantelor fiscale
ce constituie surse ale bugetului de stat, ceea ce reprezintă un interes
general“.
De altfel, se arată în aceeasi decizie,
“asa cum a statuat Curtea Constitutională în Decizia nr. 91 din 25 iunie 1998,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 258 din 10 iulie
1998, potrivit art. 135 alin. (2) din Constitutie, republicată, statul are
obligatia să actioneze pentru apărarea intereselor generale ale societătii, iar
agentii economici trebuie să se integreze cadrului constitutional, în
concordantă cu interesul public la care statul este obligat să vegheze“.
Prin Decizia nr. 432/2004, Curtea a mai
retinut că dispozitiile art. 137 alin. (4) nu încalcă art. 16 din Constitutie.
În acest sens s-a statuat că, “spre deosebire de regula generală cuprinsă în
art. 389 din Codul de
procedură civilă, care se referă la orice persoană fizică sau juridică care
are calitatea de creditor sau debitor, dispozitiile Ordonantei Guvernului nr.
92/2003 au în vedere subiecte calificate ale raportului juridic fiscal, si
anume statul, unitătile administrativ-teritoriale, contribuabilul, precum si
alte persoane care dobândesc drepturi si obligatii în cadrul acestui raport“.
Solutiile Curtii Constitutionale
pronuntate în cauzele respective, precum si considerentele care au stat la baza
lor îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată, întrucât nu se invocă
elemente noi de natură să determine schimbarea jurisprudentei.
În
legătură cu invocarea prevederilor constitutionale ale art. 44 alin. (2) teza
întâi si a celor ale art. 136 alin. (5) privind apărarea si ocrotirea
proprietătii private, în sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate, Curtea
constată că este neîntemeiată. În cauza de fată nu se pune problema încălcării
principiului ocrotirii egale a proprietătii private, indiferent de titular,
întrucât, fiind vorba de creante fiscale, acestea au o strânsă legătură cu
asigurarea veniturilor pentru bugetul public national.
Reglementările legale criticate vizează,
astfel cum s-a mai arătat, realizarea veniturilor publice, fără să se
urmărească deci ocrotirea în mod diferentiat a proprietătii private în raport
cu calitatea titularilor.
Referitor la invocarea, în motivarea
exceptiei, a încălcării prevederilor art. 45 din Constitutie privind accesul
liber al persoanei la o activitate economică, Curtea retine că textul
constitutional stabileste în mod clar că accesul la o activitate economică si
libera initiativă se exercită “în conditiile legii“, ceea ce presupune
în mod logic posibilitatea stabilirii prin lege a unor conditii care trebuie
respectate de către agentul economic. Pe de altă parte, prin continutul lor,
prevederile legale criticate nici nu ar putea fi considerate a fi contrare
textului constitutional invocat, întrucât ele se referă, asa cum s-a arătat mai
sus, la scutirea de taxă de timbru si de consemnarea unei cautiuni pentru
organele fiscale în anumite domenii precizate prin lege, la stabilirea unui
termen de prescriptie derogatoriu pentru executarea creantelor bugetare, precum
si la neperimarea executării silite a creantelor fiscale.
Potrivit considerentelor expuse, în temeiul art. 146
lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru
si ale art. 172 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr.
92/2003 privind Codul de procedură fiscală, exceptie ridicată de Societatea
Comercială “Agroindustriala Rupea“ – S.A. în Dosarul nr. 82/F/2004 al
Tribunalului Brasov – Sectia comercială si de contencios administrativ, precum
si exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17 din Legea nr.
146/1997 privind taxele judiciare de timbru si ale art. 127, art. 137 alin. (4)
si art. 172 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr.
92/2003, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Astoria“ – S.R.L.
Brasov în Dosarul nr. 557/F/2004 al aceleiasi instante.
Definitivă si general obligatorie.
Pronuntată în sedinta publică din data
de 13 septembrie 2005.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihai Paul Cotta
HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
GUVERNUL ROMÂNIEI
privind înfiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale
pentru Calificările din Învătământul Superior si Parteneriat cu Mediul Economic
si Social – ACPART
În temeiul art. 108 din Constitutia
României, republicată, al art. 42 din Legea nr.
90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a
ministerelor, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 141 lit.
s) din Legea învătământului nr.
84/1995, republicată, cu modificările si completările ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
CAPITOLUL I
Art. 1. – (1) Se înfiintează Agentia
Natională pentru Calificările din Învătământul Superior si Parteneriat cu
Mediul Economic si Social – ACPART, denumită în continuare Agentie,
institutie publică cu personalitate juridică, organ de specialitate în subordinea
Ministerului Educatiei si Cercetării, prin reorganizarea Agentiei Nationale
pentru Parteneriatul Universitătilor cu Mediul Economico- Social – APART, care
se desfiintează.
(2) Agentia este autoritatea natională
pentru stabilirea si actualizarea periodică a cadrului national al
calificărilor din învătământul superior.
(3) Agentia are sediul în municipiul
Bucuresti, bd. Schitu Măgureanu nr. 1, sectorul 5.
Art. 2. – În întelesul prezentei
hotărâri, termenii si expresiile de mai jos au următoarele semnificatii:
a) calificarea este rezultatul
învătării obtinut prin parcurgerea si finalizarea unui program de studii
profesionale sau universitare;
b) calificările din învătământul
superior sunt descrise în termeni de cunostinte, abilităti si competente
personale si profesionale;
c) cadrul national al calificărilor cuprinde
în mod progresiv si corelat gradele, diplomele si certificatele de studiu care
atestă nivelurile distincte de calificare, exprimate în termenii rezultatelor
în învătare. Cadrul national este comparabil si compatibil cu cel european
corespunzător.
CAPITOLUL II
Art. 3. – Agentia are următoarele
misiuni principale:
a) elaborarea, implementarea si
actualizarea cadrului national al calificărilor din învătământul superior
privind dezvoltarea, recunoasterea si atestarea calificărilor pe baza
cunostintelor, abilitătilor si competentelor dobândite de beneficiarii
sistemului de învătământ superior;
b) analiza compatibilitătii curriculei
specializărilor din cadrul domeniilor fundamentale ale învătământului superior
cu standardele cadrului national al calificărilor;
c) implicarea institutiilor de
învătământ superior din România în dezvoltarea unei societăti europene bazate
pe cunoastere si productivitate, cu o economie competitivă si dinamică;
d) promovarea deschiderii institutiilor
de învătământ superior spre mediul economico-social prin actiuni de cooperare
între institutii de învătământ superior, operatori economici, alte organizatii,
pentru dezvoltarea de parteneriate specifice, cercetarea pietei fortei de
muncă, dezvoltarea dimensiunii antreprenoriale a universitătilor din România si
pentru transferul de cunostinte.
Art. 4. – (1) Agentia are următoarele
atributii:
a) elaborează, gestionează si
actualizează periodic cadrul national al calificărilor din învătământul
superior;
b) stabileste, mentine si actualizează
periodic metodologia de elaborare si atestare a calificărilor din învătământul
superior;
c) formulează si revizuieste periodic,
pe baza bunelor practici, standardele nationale de referintă si elementele
descriptive ale calificărilor din învătământul superior;
d) emite recomandări către institutiile
de învătământ superior, referitoare la compatibilizarea curriculei
specializărilor din cadrul domeniilor fudamentale ale învătământului superior
cu standardele cadrului national al calificărilor;
e) propune Ministerului Educatiei si
Cercetării acte normative privind cadrul national al calificărilor din
învătământul superior din România, precum si pentru recunoasterea competentelor
si experientei profesionale dobândite pe parcursul vietii;
f) identifică, sustine si promovează
actiuni de cooperare prin dezvoltarea de parteneriate specifice între
universităti, operatori economici, institutii si organizatii din România si din
străinătate, prin elaborarea si implementarea de programe si proiecte
specifice;
g) facilitează absorbtia absolventilor
învătământului superior de către piata fortei de muncă, prin programe si
proiecte specifice;
h) promovează programe de formare
continuă, specializare, conversie si reconversie profesională, pe termen lung
si mediu, pentru personalul angajat al institutiilor de învătământ superior, al
operatorilor economici si al altor organizatii;
i) asigură consultantă si asistentă
tehnică în domeniul său de activitate.
(2) Agentia exercită si alte atributii
specifice în domeniul său de activitate, care se stabilesc prin regulamentul de
organizare si functionare.
Art. 5. – Pentru îndeplinirea atributiilor
sale, Agentia desfăsoară următoarele activităti:
a) pune în aplicare politicile si
strategiile de dezvoltare ale Ministerului Educatiei si Cercetării si
colaborează cu Ministerul Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei si cu
Agentia Română de Asigurare a Calitătii în Învătământul Superior în elaborarea
de criterii si standarde referitoare la calificările din învătământul superior
din România;
b) organizează consultări periodice cu
autorităti si institutii ale statului, sindicate, patronate si organizatii
neguvernamentale, precum si cu organizatiile de specialitate ale minoritătilor
nationale cu privire la calificările din învătământul superior sau răspunde la
solicitările acestora;
c) organizează consultări periodice cu
reprezentanti ai institutiilor de învătământ superior si ai mediului
economico-social pentru a evalua corelarea dintre cadrul national al
calificărilor din învătământul superior si evolutia pietei fortei de muncă;
d)
monitorizează compatibilitatea si asigură conexiunea dintre cadrul national al
calificărilor din învătământul superior cu cel corespunzător din învătământul
preuniversitar;
e) monitorizează compatibilitatea si
conexiunea dintre cadrul national si cel european al calificărilor din
învătământul superior;
f) colaborează cu institutii similare
din alte tări pentru dezvoltarea si aplicarea de măsuri eficiente de
îmbunătătire a cadrului calificărilor din învătământul superior;
g) elaborează, mentine si actualizează
Registrul National al Calificărilor din Învătământul Superior din România;
h) elaborează periodic rapoarte de
autoevaluare a calitătii propriei activităti în vederea pregătirii evaluării
externe de către institutii similare din alte tări;
i) publică manuale si ghiduri de bune
practici, lucrări de sinteză în domeniul calificărilor si în alte domenii
conexe;
j) concepe si implementează programe si
proiecte nationale, internationale sau ale Uniunii Europene pentru îndeplinirea
misiunilor sale;
k) participă la derularea unor programe
sau proiecte finantate din fondurile structurale sau de coeziune ale Uniunii
Europene;
l) efectuează activităti de transfer de
cunostinte, formare, consultantă si asistentă tehnică în domeniul său de
activitate;
m) colaborează cu organismele care au
atributii de dezvoltare regională pentru realizarea si implementarea
strategiilor de dezvoltare si inovare regională, precum si pentru analiza
periodică a relatiei dintre calificări si piata fortei de muncă;
n) diseminează informatii specifice prin
studii de impact si buletine informative;
o) administrează si gestionează
resursele financiare alocate de la bugetul de stat si pe cele rezultate din
venituri proprii;
p) publică anual un raport cu privire la
propria activitate.
Art. 6. – În îndeplinirea atributiilor
sale, Agentia poate:
a) să alcătuiască, pe baza unei
metodologii transparente si folosind criterii de competentă si competitivitate,
propriul registru de experti pentru elaborarea, gestionarea si actualizarea
periodică a cadrului national al calificărilor din învătământul superior;
b) să solicite autoritătilor si
institutiilor publice informatii, date statistice si studii elaborate în
domeniul său de activitate, acestea având obligatia de a i le pune la
dispozitie.
CAPITOLUL III
Art. 7. – (1) Agentia este condusă de un
director, numit prin ordin al ministrului educatiei si cercetării, pe bază de
concurs organizat în conditiile legii, care are si calitatea de ordonator
tertiar de credite.
(2) Agentia are un număr maxim de 30 de
posturi, care se încadrează în numărul total de posturi aprobate pentru
unitătile de învătământ si cercetare care functionează în subordinea si
coordonarea Ministerului Educatiei si Cercetării, finantate din venituri
proprii si subventii acordate de la bugetul de stat.
(3) Agentia foloseste colaboratori
externi, experti în domeniul său de activitate, remunerati conform legii.
(4)
Structura organizatorică, regulamentul de functionare si atributiile
personalului se aprobă prin ordin al ministrului educatiei si cercetării, la
propunerea Agentiei, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a
prezentei hotărâri.
(5) Agentia poate înfiinta, prin ordin
al ministrului educatiei si cercetării, sedii secundare si sucursale în
teritoriu, în vederea realizării misiunilor si atributiilor sale.
Art. 8. – (1) Finantarea cheltuielilor
curente si de capital ale Agentiei se asigură din venituri proprii si subventii
de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educatiei si Cercetării.
(2) Veniturile proprii ale Agentiei
provin din tarife percepute beneficiarilor activitătilor de consultantă si
asistentă tehnică, precum si din derularea de proiecte nationale si
internationale, din contracte cu operatori economici, din organizarea de
manifestări nationale si internationale, donatii, sponsorizări si din alte
venituri realizate în conditiile legii.
(3) Pentru activitătile realizate,
Agentia poate percepe tarife de la beneficiari, cuantumul acestora fiind
stabilit prin ordin al ministrului educatiei si cercetării.
(4) Agentia poate contribui din bugetul
propriu cu o cotă-parte la proiectele din cadrul programelor internationale
acordate României, în conformitate cu cerintele acestora.
CAPITOLUL IV
Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 9. – Pentru îndeplinirea misiunilor
sale, Agentia preia patrimoniul, toate drepturile si obligatiile,
infrastructura logistică, personalul, baza de date si arhiva Agentiei Nationale
pentru Parteneriatul Universitătilor cu Mediul Economico-Social – APART prin
protocol de predare-preluare încheiat în termen de 30 de zile de la data
hotărârii, pe baza bilantului contabil încheiat la data de 30 iunie 2005.
Art. 10. – Pe data intrării în vigoare a
prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 1.338/2001 privind
înfiintarea Agentiei Nationale pentru Parteneriatul Universitătilor cu Mediul
Economico-Social si participarea României la Programul TEMPUS, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 21 ianuarie 2002, cu
modificările si completările ulterioare.
Art. 11. – Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri punctul XIX din anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 223/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei si Cercetării, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 283 din 5 aprilie 2005, cu modificările ulterioare, va avea următorul cuprins:
“XIX. Agentia Natională pentru
Calificările din Învătământul Superior si Parteneriat cu Mediul Economic si
Social – ACPART – venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de
stat.“
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
p. Ministrul educatiei si cercetării,
Dumitru Miron,
secretar de stat
Ministrul muncii, solidaritătii sociale
si familiei,
Gheorghe Barbu
Ministrul finantelor publice,
Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu
Bucuresti, 3 noiembrie 2005.
Nr. 1.357.
GUVERNUL ROMÂNIEI
privind redobândirea cetăteniei române de către unele persoane
În temeiul art. 108 din Constitutia României,
republicată, si al art. 10 si 11 din Legea cetăteniei române nr. 21/1991, republicată,
cu modificările si completările ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic. – Se aprobă cererea de
redobândire a cetăteniei române persoanelor care au avut această cetătenie si
au solicitat redobândirea ei, cu mentinerea domiciliului în străinătate,
prevăzute în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
p. Ministrul justitiei,
Maria Cristina Manda,
secretar de stat
Ministrul administratiei si internelor,
Vasile Blaga
p. Ministrul afacerilor externe,
Anton Niculescu,
secretar de stat
Bucuresti, 10 noiembrie 2005.
Nr. 1.371.
ANEXĂ
LISTA
persoanelor pentru care comisia a avizat
pozitiv redobândirea cetăteniei române, cu mentinerea domiciliului în
străinătate
pentru modificarea si completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.369/2004
privind garantarea de către Ministerul Finantelor Publice a unor împrumuturi
externe, în valoare totală de maximum 210 milioane euro, contractate de
Societatea Comercială “Complexul Energetic Craiova“ – S.A., pentru finantarea
obiectivului “Reabilitarea si modernizarea blocului 7 de 315 MW din
Termocentrala Isalnita“
În temeiul art. 108 din Constitutia
României, republicată,
Guvernul României adoptă
prezenta hotărâre.
Articol unic. – Hotărârea Guvernului nr.
1.369/2004 privind garantarea de către Ministerul Finantelor Publice a unor
împrumuturi externe, în valoare totală de maximum 210 milioane euro,
contractate de Societatea Comercială “Complexul Energetic Craiova“ – S.A.,
pentru finantarea obiectivului “Reabilitarea si modernizarea blocului 7 de 315
MW din Termocentrala Isalnita“, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 820 din 6 septembrie 2004, cu modificările ulterioare, se
modifică si se completează după cum urmează:
1. Articolul 2 se abrogă.
2. După articolul 5 se introduce un nou
articol, articolul 6, cu următorul cuprins:
“Art.6. – (1) Măsura de ajutor de stat prevăzută
de prezenta hotărâre va fi notificată Consiliului Concurentei de către
initiator/furnizor, conform reglementărilor în vigoare în domeniul ajutorului
de stat, iar ajutorul de stat va fi efectiv acordat numai după autorizarea
acestuia de către Consiliul Concurentei.
(2) În cazul actelor administrative
emise si al contractelor administrative încheiate fără respectarea obligatiei
prevăzute la alin. (1), Consiliul Concurentei va solicita instantelor de
judecată competente anularea acestora, precum si recuperarea/rambursarea
ajutoarelor de stat ilegale, în conformitate cu prevederile Legii nr. 143/1999
privind ajutorul de stat, republicată.“
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Ministrul economiei si comertului,
Codrut Ioan Seres
Ministrul finantelor publice,
Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu
Bucuresti, 10 noiembrie 2005.
Nr. 1.392.
GUVERNUL ROMÂNIEI
privind alocarea
unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în
bugetul de stat pe anul 2005, pentru judetul Hunedoara
În temeiul art. 108 din Constitutia
României, republicată, al art. 30 alin. (2) si (3) din Legea nr. 500/2002
privind finantele publice, cu modificările ulterioare, si al art. 21 lit. a)
din Legea bugetului de stat pe anul 2005 nr. 511/2004, cu modificările si
completările ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1. – Se aprobă suplimentarea
sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru sustinerea sistemului de
protectie a persoanelor cu handicap, cultură, culte si echilibrarea bugetelor
locale pe anul 2005, cu suma de 2.000 mii lei (RON), pentru judetul Hunedoara,
din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de
stat pe anul 2005, si alocarea acesteia bugetului propriu al municipiului
Hunedoara, pentru executarea unor lucrări la obiectivul de investitii
“Infrastructura Parcului Industrial Hunedoara”.
Art. 2. – Utilizarea sumei prevăzute la
art. 1 se face de către ordonatorul principal de credite, potrivit dispozitiilor
legale.
Art. 3. – Ministerul Finantelor Publice
este autorizat să introducă modificările corespunzătoare în volumul si în
structura bugetului de stat pe anul 2005.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
p. Ministrul administratiei si
internelor,
Paul Victor Dobre,
secretar de stat
Ministrul finantelor publice,
Bucuresti, 17 noiembrie 2005.
Nr. 1.410.
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE
ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR SI TURISMULUI
pentru aprobarea Reglementării aeronautice civile române referitoare la
limitări privind timpul de muncă si de odihnă pentru personalul aeronautic
civil navigant/RACR-LTMO, editia 1/2005
Pentru îndeplinirea atributiilor ce
revin Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, ca autoritate
de stat în domeniul transporturilor,
în temeiul prevederilor art. 12 lit. b) din Ordonanta
Guvernului nr. 19/1997 privind transporturile, republicată, cu modificările si
completările ulterioare, ale art. 4 lit. b) si f) si ale art. 62 din Ordonanta
Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian, republicată, ale art. 112 alin.
(1) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, ale art. 2 din Hotărârea Guvernului
nr. 405/1993 privind înfiintarea Autoritătii Aeronautice Civile Române, cu
modificările ulterioare, precum si ale art. 4 alin. (1) pct. 12 si ale art. 5
alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea si functionarea
Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, cu modificările si
completările ulterioare,
ministrul transporturilor,
constructiilor si turismului emite următorul ordin:
Art. 1. – Cu data prezentului ordin, se
aprobă Reglementarea aeronautică civilă română referitoare la limitări privind
timpul de muncă si de odihnă pentru personalul aeronautic civil
navigant/RACR-LTMO, editia 1/2005, prevăzută în anexa*) care face parte
integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. – (1) Prezentul ordin intră în vigoare
la data de 1 martie 2006 si va fi publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I.
(2) La data intrării în vigoare a
prezentului ordin, orice dispozitie contrară îsi încetează aplicabilitatea.
Art. 3. – Ministerul Transporturilor,
Constructiilor si Turismului prin Directia generală aviatie civilă, Regia
Autonomă “Autoritatea Aeronautică Civilă Română“ si operatorii aerieni,
potrivit atributiilor specifice fiecăreia, vor lua măsuri pentru ducerea la
îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.
Ministrul transporturilor,
constructiilor si turismului,
Gheorghe Dobre
Bucuresti, 11 noiembrie 2005.
Nr. 1.941.
*) Anexa se pune la dispozitie celor interesati, de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română.