MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 173 (XVII) - Nr. 545         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 27 iunie 2005

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

189. – Lege pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 130/2004 privind unele măsuri pentru vânzarea de către societătile comerciale, companiile si societătile nationale din sectorul energiei, petrolului, gazelor naturale, resurselor minerale si al industriei de apărare, precum si de către alti agenti economici din subordinea Ministerului Economiei si Comertului a locuintelor pe care acestia le au în patrimoniu personalului propriu, titularilor contractelor de închiriere sau pensionarilor cu ultimul loc de muncă la acesti agenti economici

 

521. – Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 130/2004 privind unele măsuri pentru vânzarea de către societătile comerciale, companiile si societătile nationale din sectorul energiei, petrolului, gazelor naturale, resurselor minerale si al industriei de apărare, precum si de către alti agenti economici din subordinea Ministerului Economiei si Comertului a locuintelor pe care acestia le au în patrimoniu personalului propriu, titularilor contractelor de închiriere sau pensionarilor cu ultimul loc de muncă la acesti agenti economici

 

192. – Lege privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 31/2005 pentru aprobarea Contractului de finantare dintre România si Banca Europeană de Investitii – Programul de dezvoltare a infrastructurii în orasele mici si mijlocii din România (SAMTID), faza I, semnat la Bucuresti la 28 februarie 2005

 

524. – Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 31/2005 pentru aprobarea Contractului de finantare dintre România si Banca Europeană de Investitii – Programul de dezvoltare a infrastructurii în orasele mici si mijlocii din România (SAMTID), faza I, semnat la Bucuresti la 28 februarie 2005

 

193. – Lege privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 32/2005 pentru ratificarea Acordului de compensare dintre România si Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare privind Proiectul de privatizare a societătilor comerciale filiale de distributie si furnizare a energiei electrice “Electrica Banat“ – S.A. si “Electrica Dobrogea“ – S.A., semnat la Bucuresti la 20 aprilie 2005, în legătură cu garantia partială de risc acordată de Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare si aprobarea acordurilor care compun garantia partială de risc

 

525. – Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 32/2005 pentru ratificarea Acordului de compensare dintre România si Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare privind Proiectul de privatizare a societătilor comerciale filiale de distributie si furnizare a energiei electrice “Electrica Banat“ – S.A. si “Electrica Dobrogea“ – S.A., semnat la Bucuresti la 20 aprilie 2005, în legătură cu garantia partială de risc acordată de Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare si aprobarea acordurilor care compun garantia partială de risc

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 272 din 26 mai 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 141 alin. 1 din Codul de procedură penală

 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

365. – Decizie privind numirea domnului Rujan Ion Cristinel în functia publică de secretar general adjunct al Ministerului Educatiei si Cercetării

 

366. – Decizie privind numirea doamnei Gavrilă Georgeta în functia publică de secretar general al Ministerului Apărării Nationale

 

367. – Decizie privind numirea doamnei Mucică Delia Ruxandra în functia publică de secretar general al Ministerului Culturii si Cultelor

 

368. – Decizie privind numirea doamnei Bâra Gina în functia publică de secretar general adjunct al Ministerului Finantelor Publice

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 130/2004 privind unele măsuri pentru vânzarea de către societătile comerciale, companiile si societătile nationale din sectorul energiei, petrolului, gazelor naturale, resurselor minerale si al industriei de apărare, precum si de către alti agenti economici din subordinea Ministerului Economiei si Comertului a locuintelor pe care acestia le au în patrimoniu personalului propriu, titularilor contractelor de închiriere sau pensionarilor cu ultimul loc de muncă la acesti agenti economici

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. – Se aprobă Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 130 din 9 decembrie 2004 privind unele măsuri pentru vânzarea de către societătile comerciale, companiile si societătile nationale din sectorul energiei, petrolului, gazelor naturale, resurselor minerale si al industriei de apărare, precum si de către alti agenti economici din subordinea Ministerului Economiei si Comertului a locuintelor pe care acestia le au în patrimoniu personalului propriu, titularilor contractelor de închiriere sau pensionarilor cu ultimul loc de muncă la acesti agenti economici, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.216 din 17 decembrie 2004, cu următoarele modificări:

1. Titlul ordonantei de urgentă va avea următorul cuprins:

,,ORDONANTĂ DE URGENTĂ

privind unele măsuri pentru vânzarea de către societătile comerciale, companiile si societătile nationale din sectorul energiei, petrolului, gazelor naturale, resurselor minerale si al industriei de apărare, precum si de către alti agenti economici din subordinea Ministerului Economiei si Comertului a locuintelor pe care acestia le au în patrimoniu personalului propriu, titularilor contractelor de închiriere, pensionarilor sau disponibilizatilor cu ultimul loc de muncă la acesti agenti economici“

2. Articolul 1 va avea următorul cuprins:

“Art. 1. – Societătile comerciale, companiile si societătile nationale din sectorul energiei, petrolului, gazelor naturale, resurselor minerale si al industriei de apărare, precum si alti agenti economici din subordinea Ministerului Economiei si Comertului, în baza aprobării de către adunarea generală a actionarilor sau, după caz, a consiliului de administratie, pot vinde locuintele pe care le au în patrimoniu personalului propriu – salariati care sunt titulari ai contractelor de închiriere –, disponibilizatilor cu ultimul loc de muncă la acesti agenti economici, care sunt titluari ai contractelor de închiriere la data disponibilizării, sau pensionarilor cu ultimul loc de muncă la acesti agenti economici.“

3. Alineatul (1) al articolului 2 va avea următorul cuprins:

“Art. 2. – (1) Titularii contractelor de închiriere pot cumpăra numai o locuintă pe care o detin în baza unui contract de închiriere valabil încheiat.“

4. Articolul 5 va avea următorul cuprins:

“Art. 5. – În situatia în care locuintele nu sunt cumpărate de chiriasi si au devenit disponibile ca urmare a eliberării acestora, pot fi vândute prin licitatie publică, în conditiile legii, numai dacă nu pot fi închiriate altor angajati ai societătii, disponibilizatilor sau pensionarilor cu ultimul loc de muncă la societate, la cererea acestora.“

5. Alineatele (1) si (2) ale articolului 6 vor avea următorul cuprins:

“Art. 6. – (1) Locuintele cumpărate cu plata în rate în conditiile prezentei ordonante de urgentă nu pot fi înstrăinate prin acte între vii timp de 5 ani de la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare, dacă în acest interval pretul a fost achitat integral.

(2) Locuintelor dobândite în conditiile prezentei ordonante de urgentă nu li se pot schimba structura si destinatia până la achitarea integrală a pretului, fără autorizarea prealabilă a consiliului de administratie al societătii.“

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, în conditiile art. 77 alin. (2), cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

ADRIAN NĂSTASE

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

 

Bucuresti, 23 iunie 2005.

Nr. 189.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 130/2004 privind unele măsuri pentru vânzarea de către societătile comerciale, companiile si societătile nationale din sectorul energiei, petrolului, gazelor naturale, resurselor minerale si al industriei de apărare, precum si de către alti agenti economici din subordinea Ministerului Economiei si Comertului a locuintelor pe care acestia le au în patrimoniu personalului propriu, titularilor contractelor de închiriere sau pensionarilor cu ultimul loc de muncă la acesti agenti economici

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (3) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. – Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 130/2004 privind unele măsuri pentru vânzarea de către societătile comerciale, companiile si societătile nationale din sectorul energiei, petrolului, gazelor naturale, resurselor minerale si al industriei de apărare, precum si de către alti agenti economici din subordinea Ministerului Economiei si Comertului a locuintelor pe care acestia le au în patrimoniu personalului propriu, titularilor contractelor de închiriere sau pensionarilor cu ultimul loc de muncă la acesti agenti economici si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 21 iunie 2005.

Nr. 521.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 31/2005 pentru aprobarea Contractului de finantare dintre România si Banca Europeană de Investitii – Programul de dezvoltare a infrastructurii în orasele mici si mijlocii din România (SAMTID), faza I, semnat la Bucuresti la 28 februarie 2005

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. – Se aprobă Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 31 din 28 aprilie 2005 pentru aprobarea Contractului de finantare dintre România si Banca Europeană de Investitii – Programul de dezvoltare a infrastructurii în orasele mici si mijlocii din România (SAMTID), faza I, semnat la Bucuresti la 28 februarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 din 11 mai 2005.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

ADRIAN NĂSTASE

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

 

Bucuresti, 23 iunie 2005.

Nr. 192.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 31/2005 pentru aprobarea Contractului de finantare dintre România si Banca Europeană de Investitii – Programul de dezvoltare a infrastructurii în orasele mici si mijlocii din România (SAMTID), faza I, semnat la Bucuresti la 28 februarie 2005

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. – Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 31/2005 pentru aprobarea Contractului de finantare dintre România si Banca Europeană de Investitii – Programul de dezvoltare a infrastructurii în orasele mici si mijlocii din România (SAMTID), faza I, semnat la Bucuresti la 28 februarie 2005, si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 21 iunie 2005.

Nr. 524.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 32/2005 pentru ratificarea Acordului de compensare dintre România si Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare privind Proiectul de privatizare a societătilor comerciale filiale de distributie si furnizare a energiei electrice “Electrica Banat“ – S.A. si “Electrica Dobrogea“ – S.A., semnat la Bucuresti la 20 aprilie 2005, în legătură cu garantia partială de risc acordată de Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare si aprobarea acordurilor care compun garantia partială de risc

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. – Se aprobă Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 32 din 28 aprilie 2005 pentru ratificarea Acordului de compensare dintre România si Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare privind Proiectul de privatizare a societătilor comerciale filiale de distributie si furnizare a energiei electrice “Electrica Banat“ – S.A. si “Electrica Dobrogea“ – S.A., semnat la Bucuresti la 20 aprilie 2005, în legătură cu garantia partială de risc acordată de Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare si aprobarea acordurilor care compun garantia partială de risc, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 395 din 10 mai 2005.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

ADRIAN NĂSTASE

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

 

Bucuresti, 23 iunie 2005.

Nr. 193.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 32/2005 pentru ratificarea Acordului de compensare dintre România si Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare privind Proiectul de privatizare a societătilor comerciale filiale de distributie si furnizare a energiei electrice  “Electrica Banat“ – S.A. si “Electrica Dobrogea“ – S.A., semnat la Bucuresti la 20 aprilie 2005, în legătură cu garantia partială de risc acordată de Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare si aprobarea acordurilor care compun garantia partială de risc

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. – Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 32/2005 pentru ratificarea Acordului de compensare dintre România si Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare privind Proiectul de privatizare a societătilor comerciale filiale de distributie si furnizare a energiei electrice “Electrica Banat“ – S.A. si “Electrica Dobrogea“ – S.A., semnat la Bucuresti la 20 aprilie 2005, în legătură cu garantia partială de risc acordată de Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare si aprobarea acordurilor care compun garantia partială de risc, si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 21 iunie 2005.

Nr. 525.

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 272

din 26 mai 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 141 alin. 1 din Codul de procedură penală

 

Ioan Vida – presedinte

Aspazia Cojocaru – judecător

Constantin Doldur – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Iuliana Nedelcu – procuror

Marieta Safta – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 141 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Călin Laurentiu Pop în Dosarul nr. 7.069/2004 al Înaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectia penală.

La apelul nominal lipseste autorul exceptiei, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, făcând referire la jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 15 decembrie 2004, pronuntată în Dosarul nr. 7.069/2004, Înalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 141 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Călin Laurentiu Pop în dosarul mentionat.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, în esentă, că statuarea prin textul criticat asupra posibilitătii atacării cu recurs exclusiv a încheierilor date la judecarea în fond si în apel a cauzei penale, prin care s-a dispus cu privire la o măsură preventivă, si excluderea posibilitătii exercitării aceleiasi căi de atac în vederea verificării legalitătii încheierilor cu acelasi obiect, date la judecarea în recurs a cauzei penale, contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 16, privind egalitatea în drepturi, ale art. 21, privind accesul liber la justitie, ale art. 23, privind libertatea individuală, si ale art. 24, privind dreptul la apărare. Se arată că “[...] nu are relevantă ce fel de instantă solutionează pentru prima dată [...]“ o astfel de cerere, iar “în toate cazurile trebuie să existe o cale de atac împotriva acestei solutii“.

Înalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia penală apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece textul de lege criticat nu limitează în nici un fel accesul la o jurisdictie superioară si nu încalcă dreptul la apărare sau egalitatea în drepturi, având în vedere posibilitatea inculpatului sau procurorului de a ataca separat cu recurs încheierile date în primă instantă si în apel. Totodată, se arată că art. 141 din Codul de procedură penală se referă la căi de atac împotriva unor măsuri procesuale provizorii, si nu la căi de atac care privesc hotărâri judecătoresti, acestea din urmă fiind avute în vedere de art. 2 din Protocolul aditional nr. 7 la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, privind dreptul unei persoane de a cere examinarea condamnării de o jurisdictie superioară.

Se mai precizează că reglementarea căilor de atac constituie atributul exclusiv al legiuitorului, precum si faptul că o garantie a respectării legalitătii în materie sunt prevederile art. 160b din Codul de procedură penală, potrivit cărora în cursul judecătii se verifică periodic legalitatea si temeinicia arestării.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul apreciază că exceptia ridicată este neîntemeiată. Se arată că normele criticate nu creează nici o discriminare în folosirea căilor de atac, iar faptul că legiuitorul nu a prevăzut o cale de atac în sensul celor arătate de autorul exceptiei nu este contrar Constitutiei, câtă vreme art. 129 din Legea fundamentală statuează că acestea se exercită numai în conditiile stabilite de lege. De asemenea, arată că nici normele constitutionale, nici cele cuprinse în conventiile internationale privind drepturile omului nu stabilesc dreptul la exercitarea căilor de atac împotriva încheierilor privind măsurile preventive. Astfel, dispozitiile art. 2 din Protocolul aditional nr. 7 la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale invocate de autorul exceptiei stabilesc dreptul la un recurs efectiv pentru cauzele în care se atacă o hotărâre de condamnare, asadar o hotărâre prin care s-a solutionat cauza în fond. În opinia Guvernului, sunt lipsite de temei si sustinerile privind încălcarea, prin textul criticat, a accesului liber la justitie, a libertătii individuale si a dreptului la apărare, art. 141 din Codul de procedură penală reglementând tocmai calea de atac a recursului împotriva încheierii prin care instanta de judecată a dispus luarea, revocarea, înlocuirea sau încetarea unei măsuri preventive. În punctul de vedere exprimat în cauză se face referire si la garantia reglementată în materie de dispozitiile art. 160b din Codul de procedură penală, privind obligatia verificării periodice de către instantă a legalitătii si temeiniciei arestării preventive.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile art. 141 din Codul de procedură penală sunt constitutionale. Arată că aceste prevederi legale se aplică în mod egal tuturor inculpatilor împotriva cărora au fost dispuse măsuri preventive, fără discriminări pe criterii arbitrare, neputând fi retinută, prin urmare, critica formulată în raport de art. 4 alin. (2) si art. 16 din Constitutie. Art. 141 din Codul de procedură penală nu încalcă nici art. 21 din Constitutie, întrucât accesul liber la justitie nu înseamnă accesul, în toate cazurile, la toate structurile judecătoresti si la toate căile de atac, iar notiunea de “proces echitabil“ nu implică, imperios, existenta mai multor grade de jurisdictie. În opinia Avocatului Poporului, textul de lege criticat nu contravine nici art. 24 din Constitutie, întrucât nu îngrădeste sub nici un aspect dreptul inculpatului de a fi asistat de un avocat ales sau numit din oficiu, în tot cursul procesului penal. Totodată, se arată că legiuitorul a stabilit calea de atac împotriva încheierii pronuntate de instantă în cursul judecătii privind măsurile preventive, în deplină concordantă cu prevederile art. 23 alin. (7) si ale art. 129 din Constitutie, criticile formulate sub acest aspect fiind lipsite de temei.

În concluzie, Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Curtea constată că, desi a fost sesizată cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 141 din Codul de procedură penală, în realitate, asa cum rezultă din motivarea exceptiei, critica de neconstitutionalitate priveste numai dispozitiile alineatului 1 al acestui articol. Asa fiind, Curtea urmează să se pronunte asupra exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 141 alin. 1 din Codul de procedură penală, potrivit cărora “Încheierea dată în primă instantă si în apel, prin care se dispune luarea, revocarea, înlocuirea, încetarea sau mentinerea unei măsuri preventive ori prin care se constată încetarea de drept a arestării preventive, poate fi atacată separat, cu recurs, de procuror sau de inculpat.

Termenul de recurs este de 24 de ore si curge de la pronuntare, pentru cei prezenti, si de la comunicare, pentru cei lipsă.“

Autorul exceptiei sustine că textul de lege criticat încalcă dispozitiile constitutionale cuprinse în art. 16, privind egalitatea în drepturi, în art. 21, privind accesul liber la justitie, în art. 23, privind libertatea individuală, si în art. 24, care reglementează dreptul la apărare.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată si urmează să fie respinsă.

Curtea retine că nu există nici o contradictie între dispozitiile art. 141 alin. 1 din Codul de procedură penală si ale art. 16 din Constitutie, câtă vreme dispozitiile legale criticate se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei, fără nici o discriminare în raport de criteriile egalitătii în drepturi stabilite de art. 4 din Constitutie.

Textul de lege ce face obiectul exceptiei nu aduce nici o atingere liberului acces la justitie, prevăzut de art. 21 din Constitutie, ci, dimpotrivă, dă expresie acestui drept, reglementând posibilitatea atacării separat cu recurs, de către procuror sau de către inculpat, a încheierii date în primă instantă si în apel, prin care se dispune luarea, revocarea, înlocuirea, încetarea sau mentinerea unei măsuri preventive ori prin care se constată încetarea de drept a arestării preventive.

De asemenea, prevederile art. 141 alin. 1 din Codul de procedură penală nu contravin art. 24 din Constitutie, întrucât nu îngrădesc sub nici un aspect dreptul inculpatului de a fi asistat de un avocat ales sau numit din oficiu, în tot cursul procesului penal.

În ceea ce priveste sustinerea în sensul încălcării, prin normele ce fac obiectul exceptiei, a libertătii individuale, Curtea constată că s-a mai pronuntat asupra exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 141 alin. 1 din Codul de procedură penală, în raport de critici similare, prin Decizia nr. 458 din 28 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 60 din 18 ianuarie 2005. Cu acel prilej, respingând exceptia de neconstitutionalitate invocată, Curtea a retinut că, “potrivit art. 23 alin. (7) din Legea fundamentală, «încheierile instantei privind măsura arestării preventive sunt supuse căilor de atac prevăzute de lege».

Rezultă că optiunea legiuitorului de a nu fi prevăzut o astfel de cale de atac si împotriva încheierii de mentinere a măsurii arestării preventive, dată la judecarea în recurs a cauzei penale, nu poate fi considerată neconstitutională, deoarece, potrivit art. 129 din Constitutie, «împotriva hotărârilor judecătoresti, părtile interesate si Ministerul Public pot exercita căile de atac, în conditiile legii». Este atributul exclusiv al legiuitorului de a institui căile de atac si conditiile în care acestea pot fi exercitate“. S-a retinut totodată că “aceste dispozitii se referă la o hotărâre care nu solutionează fondul cauzei, ci care priveste o măsură procesuală provizorie, chiar dacă aceasta este privativă de libertate. Inculpatul sau învinuitul poate cere punerea sa în libertate provizorie sub control judiciar sau pe cautiune, conform art. 5 alin. 5 din Codul de procedură penală, în tot cursul procesului penal, iar dacă nu mai există temei care să justifice mentinerea măsurii preventive, aceasta trebuie revocată din oficiu sau la cerere, potrivit art. 139 alin. 2 din Codul de procedură penală“.

Întrucât nu au intervenit elemente noi care să determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii, atât solutia, cât si considerentele deciziei mai sus mentionate sunt valabile si în prezenta cauză.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 141 alin. 1 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Călin Laurentiu Pop în Dosarul nr. 7.069/2004 al Înaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectia penală.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 26 mai 2005.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Marieta Safta

 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

privind numirea domnului Rujan Ion Cristinel în functia publică de secretar general adjunct al Ministerului Educatiei si Cercetării

 

Având în vedere Adresa nr. 807.128 din 20 iunie 2005 a Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, prin care au fost comunicate rezultatele si procesele-verbale încheiate în urma concursului organizat în perioada 15–16 iunie 2005 pentru ocuparea functiei publice vacante corespunzătoare categoriei înaltilor functionari publici de secretar general adjunct din cadrul Ministerului Educatiei si Cercetării,

în temeiul art. 15 lit. e) si al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare, precum si al art. 17 alin. (1) lit. b) si al art. 54 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicată, cu modificările ulterioare,

Primul-Ministru emite prezenta decizie.

Articol unic. – Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Rujan Ion Cristinel se numeste în functia publică de secretar general adjunct al Ministerului Educatiei si Cercetării.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Aleodor Marian Frâncu

 

Bucuresti, 22 iunie 2005.

Nr. 365.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

privind numirea doamnei Gavrilă Georgeta în functia publică de secretar general al Ministerului Apărării Nationale

 

Având în vedere Adresa nr. 807.165 din 20 iunie 2005 a Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, prin care au fost comunicate rezultatele si procesele-verbale încheiate în urma concursului organizat în perioada 15–16 iunie 2005 pentru ocuparea functiei publice vacante corespunzătoare categoriei înaltilor functionari publici de secretar general din cadrul Ministerului Apărării Nationale,

în temeiul art. 15 lit. e) si al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare, precum si al art. 17 alin. (1) lit. b) si al art. 54 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicată, cu modificările ulterioare,

Primul-Ministru emite prezenta decizie.

Articol unic. – Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna Gavrilă Georgeta se numeste în functia publică de secretar general al Ministerului Apărării Nationale.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Aleodor Marian Frâncu

 

Bucuresti, 22 iunie 2005.

Nr. 366.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

privind numirea doamnei Mucică Delia Ruxandra în functia publică de secretar general al Ministerului Culturii si Cultelor

 

Având în vedere Adresa nr. 807.128 din 20 iunie 2005 a Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, prin care au fost comunicate rezultatele si procesele-verbale încheiate în urma concursului organizat în perioada 15–16 iunie 2005 pentru ocuparea functiei publice vacante corespunzătoare categoriei înaltilor functionari publici de secretar general din cadrul Ministerului Culturii si Cultelor,

în temeiul art. 15 lit. e) si al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare, precum si al art. 17 alin. (1) lit. b) si al art. 54 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicată, cu modificările ulterioare,

Primul-Ministru emite prezenta decizie.

Articol unic. – Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna Mucică Delia Ruxandra se numeste în functia publică de secretar general al Ministerului Culturii si Cultelor.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Aleodor Marian Frâncu

 

Bucuresti, 22 iunie 2005.

Nr. 367.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

privind numirea doamnei Bâra Gina în functia publică de secretar general adjunct al Ministerului Finantelor Publice

 

Având în vedere Adresa nr. 807.128 din 20 iunie 2005 a Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, prin care au fost comunicate rezultatele si procesele-verbale încheiate în urma concursului organizat în perioada 15–16 iunie 2005 pentru ocuparea functiei publice vacante corespunzătoare categoriei înaltilor functionari publici de secretar general adjunct din cadrul Ministerului Finantelor Publice,

în temeiul art. 15 lit. e) si al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare, precum si al art. 17 alin. (1) lit. b) si al art. 54 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicată, cu modificările ulterioare,

Primul-Ministru emite prezenta decizie.

Articol unic. – Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna Bâra Gina se numeste în functia publică de secretar general adjunct al Ministerului Finantelor Publice.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Aleodor Marian Frâncu

 

Bucuresti, 22 iunie 2005.

Nr. 368.