MONITORUL
OFICIAL AL ROMANIEI
P
A R T E A I
Anul
173 (XVII) - Nr. 545 LEGI,
DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE
Luni, 27 iunie 2005
SUMAR
LEGI
SI DECRETE
189. – Lege pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului
nr. 130/2004 privind unele măsuri pentru vânzarea de către societătile
comerciale, companiile si societătile nationale din sectorul energiei,
petrolului, gazelor naturale, resurselor minerale si al industriei de apărare,
precum si de către alti agenti economici din subordinea Ministerului Economiei
si Comertului a locuintelor pe care acestia le au în patrimoniu personalului
propriu, titularilor contractelor de închiriere sau pensionarilor cu ultimul
loc de muncă la acesti agenti economici
521. – Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea
Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 130/2004 privind unele măsuri pentru
vânzarea de către societătile comerciale, companiile si societătile nationale
din sectorul energiei, petrolului, gazelor naturale, resurselor minerale si al
industriei de apărare, precum si de către alti agenti economici din subordinea
Ministerului Economiei si Comertului a locuintelor pe care acestia le au în
patrimoniu personalului propriu, titularilor contractelor de închiriere sau
pensionarilor cu ultimul loc de muncă la acesti agenti economici
192. – Lege privind aprobarea Ordonantei de urgentă a
Guvernului nr. 31/2005 pentru aprobarea Contractului de finantare dintre
România si Banca Europeană de Investitii – Programul de dezvoltare a
infrastructurii în orasele mici si mijlocii din România (SAMTID), faza I,
semnat la Bucuresti la 28 februarie 2005
524. – Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei
de urgentă a Guvernului nr. 31/2005 pentru aprobarea Contractului de finantare
dintre România si Banca Europeană de Investitii – Programul de dezvoltare a
infrastructurii în orasele mici si mijlocii din România (SAMTID), faza I,
semnat la Bucuresti la 28 februarie 2005
193. – Lege privind aprobarea Ordonantei de urgentă a
Guvernului nr. 32/2005 pentru ratificarea Acordului de compensare dintre
România si Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare privind Proiectul
de privatizare a societătilor comerciale filiale de distributie si furnizare a
energiei electrice “Electrica Banat“ – S.A. si “Electrica Dobrogea“ – S.A.,
semnat la Bucuresti la 20 aprilie 2005, în legătură cu garantia partială de
risc acordată de Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare si
aprobarea acordurilor care compun garantia partială de risc
525. – Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea
Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 32/2005 pentru ratificarea Acordului de
compensare dintre România si Banca Internatională pentru Reconstructie si
Dezvoltare privind Proiectul de privatizare a societătilor comerciale filiale
de distributie si furnizare a energiei electrice “Electrica Banat“ – S.A. si “Electrica
Dobrogea“ – S.A., semnat la Bucuresti la 20 aprilie 2005, în legătură cu
garantia partială de risc acordată de Banca Internatională pentru Reconstructie
si Dezvoltare si aprobarea acordurilor care compun garantia partială de risc
DECIZII
ALE CURTII CONSTITUTIONALE
Decizia nr. 272 din 26 mai 2005 referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 141 alin. 1 din Codul de procedură
penală
DECIZII
ALE PRIMULUI-MINISTRU
365. – Decizie privind numirea domnului Rujan Ion Cristinel în
functia publică de secretar general adjunct al Ministerului Educatiei si
Cercetării
366. – Decizie privind numirea doamnei Gavrilă Georgeta în
functia publică de secretar general al Ministerului Apărării Nationale
367. – Decizie privind numirea doamnei Mucică Delia Ruxandra
în functia publică de secretar general al Ministerului Culturii si Cultelor
368. – Decizie privind numirea doamnei Bâra Gina în functia
publică de secretar general adjunct al Ministerului Finantelor Publice
LEGI
SI DECRETE
PARLAMENTUL
ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTATILOR |
SENATUL |
pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a
Guvernului nr. 130/2004 privind unele măsuri pentru vânzarea de către
societătile comerciale, companiile si societătile nationale din sectorul
energiei, petrolului, gazelor naturale, resurselor minerale si al industriei de
apărare, precum si de către alti agenti economici din subordinea Ministerului
Economiei si Comertului a locuintelor pe care acestia le au în patrimoniu
personalului propriu, titularilor contractelor de închiriere sau pensionarilor
cu ultimul loc de muncă la acesti agenti economici
Parlamentul
României adoptă
prezenta lege.
Articol
unic. – Se
aprobă Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
130 din 9 decembrie 2004 privind unele măsuri pentru vânzarea de către
societătile comerciale, companiile si societătile nationale din sectorul
energiei, petrolului, gazelor naturale, resurselor minerale si al industriei de
apărare, precum si de către alti agenti economici din subordinea Ministerului
Economiei si Comertului a locuintelor pe care acestia le au în patrimoniu
personalului propriu, titularilor contractelor de închiriere sau pensionarilor
cu ultimul loc de muncă la acesti agenti economici, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 1.216 din 17 decembrie 2004, cu următoarele
modificări:
1. Titlul
ordonantei de urgentă va avea următorul cuprins:
,,ORDONANTĂ DE URGENTĂ
privind
unele măsuri pentru vânzarea de către societătile comerciale, companiile si
societătile nationale din sectorul energiei, petrolului, gazelor naturale,
resurselor minerale si al industriei de apărare, precum si de către alti agenti
economici din subordinea Ministerului Economiei si Comertului a locuintelor pe
care acestia le au în patrimoniu personalului propriu, titularilor contractelor
de închiriere, pensionarilor sau disponibilizatilor cu ultimul loc de muncă la
acesti agenti economici“
2. Articolul
1 va avea următorul cuprins:
“Art.
1. – Societătile comerciale, companiile si societătile nationale din sectorul
energiei, petrolului, gazelor naturale, resurselor minerale si al industriei de
apărare, precum si alti agenti economici din subordinea Ministerului Economiei
si Comertului, în baza aprobării de către adunarea generală a actionarilor sau,
după caz, a consiliului de administratie, pot vinde locuintele pe care le au în
patrimoniu personalului propriu – salariati care sunt titulari ai contractelor
de închiriere –, disponibilizatilor cu ultimul loc de muncă la acesti agenti
economici, care sunt titluari ai contractelor de închiriere la data disponibilizării,
sau pensionarilor cu ultimul loc de muncă la acesti agenti economici.“
3. Alineatul
(1) al articolului 2 va avea următorul cuprins:
“Art. 2. – (1)
Titularii contractelor de închiriere pot cumpăra numai o locuintă pe care o
detin în baza unui contract de închiriere valabil încheiat.“
4. Articolul
5 va avea următorul cuprins:
“Art. 5. – În situatia în care locuintele nu sunt cumpărate de chiriasi si au devenit disponibile ca urmare a eliberării acestora, pot fi vândute prin licitatie publică, în conditiile legii, numai dacă nu pot fi închiriate altor angajati ai societătii, disponibilizatilor sau pensionarilor cu ultimul loc de muncă la societate, la cererea acestora.“
5. Alineatele
(1) si (2) ale articolului 6 vor avea următorul cuprins:
“Art.
6. – (1) Locuintele cumpărate cu plata în rate în conditiile prezentei
ordonante de urgentă nu pot fi înstrăinate prin acte între vii timp de 5 ani de
la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare, dacă în acest interval
pretul a fost achitat integral.
(2)
Locuintelor dobândite în conditiile prezentei ordonante de urgentă nu li se pot
schimba structura si destinatia până la achitarea integrală a pretului, fără
autorizarea prealabilă a consiliului de administratie al societătii.“
Această
lege a fost adoptată de Parlamentul României, în conditiile art. 77 alin. (2),
cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia
României, republicată.
PRESEDINTELE
CAMEREI DEPUTATILOR ADRIAN NĂSTASE |
PRESEDINTELE
SENATULUI NICOLAE VĂCĂROIU |
Bucuresti, 23 iunie 2005.
Nr. 189.
PRESEDINTELE
ROMÂNIEI
privind promulgarea
Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 130/2004 privind
unele măsuri pentru vânzarea de către societătile comerciale, companiile si
societătile nationale din sectorul energiei, petrolului, gazelor naturale,
resurselor minerale si al industriei de apărare, precum si de către alti agenti
economici din subordinea Ministerului Economiei si Comertului a locuintelor pe
care acestia le au în patrimoniu personalului propriu, titularilor contractelor
de închiriere sau pensionarilor cu ultimul loc de muncă la acesti agenti
economici
În
temeiul prevederilor art. 77 alin. (3) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia
României, republicată,
Presedintele
României decretează:
Articol
unic. – Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr.
130/2004 privind unele măsuri pentru vânzarea de către societătile
comerciale, companiile si societătile nationale din sectorul energiei,
petrolului, gazelor naturale, resurselor minerale si al industriei de apărare,
precum si de către alti agenti economici din subordinea Ministerului Economiei
si Comertului a locuintelor pe care acestia le au în patrimoniu personalului
propriu, titularilor contractelor de închiriere sau pensionarilor cu ultimul
loc de muncă la acesti agenti economici si se dispune publicarea acestei legi
în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PRESEDINTELE
ROMÂNIEI
TRAIAN
BĂSESCU
Bucuresti, 21 iunie 2005.
Nr. 521.
CAMERA DEPUTATILOR |
SENATUL |
privind aprobarea
Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 31/2005 pentru aprobarea Contractului de
finantare dintre România si Banca Europeană de Investitii – Programul de
dezvoltare a infrastructurii în orasele mici si mijlocii din România (SAMTID),
faza I, semnat la Bucuresti la 28 februarie 2005
Parlamentul
României adoptă
prezenta lege.
Articol
unic. – Se aprobă Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 31
din 28 aprilie 2005 pentru aprobarea Contractului de finantare dintre România
si Banca Europeană de Investitii – Programul de dezvoltare a infrastructurii în
orasele mici si mijlocii din România (SAMTID), faza I, semnat la Bucuresti la
28 februarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
399 din 11 mai 2005.
Această
lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art.
75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.
PRESEDINTELE
CAMEREI DEPUTATILOR ADRIAN NĂSTASE |
PRESEDINTELE
SENATULUI NICOLAE VĂCĂROIU |
Bucuresti, 23 iunie 2005.
Nr. 192.
PRESEDINTELE
ROMÂNIEI
pentru promulgarea
Legii privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 31/2005 pentru
aprobarea Contractului de finantare dintre România si Banca Europeană de
Investitii – Programul de dezvoltare a infrastructurii în orasele mici si
mijlocii din România (SAMTID), faza I, semnat la Bucuresti la 28 februarie 2005
În
temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia
României, republicată,
Presedintele
României decretează:
Articol
unic. – Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr.
31/2005 pentru aprobarea Contractului de finantare dintre România si Banca
Europeană de Investitii – Programul de dezvoltare a infrastructurii în orasele
mici si mijlocii din România (SAMTID), faza I, semnat la Bucuresti la 28
februarie 2005, si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
PRESDINTELE
ROMÂNIEI
TRAIAN
BĂSESCU
Bucuresti, 21 iunie 2005.
Nr. 524.
CAMERA DEPUTATILOR |
SENATUL |
privind aprobarea Ordonantei de urgentă a
Guvernului nr. 32/2005 pentru ratificarea Acordului de compensare dintre
România si Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare privind
Proiectul de privatizare a societătilor comerciale filiale de distributie si
furnizare a energiei electrice “Electrica Banat“ – S.A. si “Electrica Dobrogea“
– S.A., semnat la Bucuresti la 20 aprilie 2005, în legătură cu garantia
partială de risc acordată de Banca Internatională pentru Reconstructie si
Dezvoltare si aprobarea acordurilor care compun garantia partială de risc
Parlamentul
României adoptă
prezenta lege.
Articol
unic. – Se aprobă Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 32
din 28 aprilie 2005 pentru ratificarea Acordului de compensare dintre România
si Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare privind Proiectul de
privatizare a societătilor comerciale filiale de distributie si furnizare a
energiei electrice “Electrica Banat“ – S.A. si “Electrica Dobrogea“ – S.A.,
semnat la Bucuresti la 20 aprilie 2005, în legătură cu garantia partială de
risc acordată de Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare si
aprobarea acordurilor care compun garantia partială de risc, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 395 din 10 mai 2005.
Această
lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art.
75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.
PRESEDINTELE
CAMEREI DEPUTATILOR ADRIAN NĂSTASE |
PRESEDINTELE
SENATULUI NICOLAE VĂCĂROIU |
Bucuresti, 23 iunie 2005.
Nr. 193.
PRESEDINTELE
ROMÂNIEI
pentru promulgarea
Legii privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 32/2005 pentru
ratificarea Acordului de compensare dintre România si Banca Internatională
pentru Reconstructie si Dezvoltare privind Proiectul de privatizare a
societătilor comerciale filiale de distributie si furnizare a energiei
electrice “Electrica Banat“ – S.A. si
“Electrica Dobrogea“ – S.A., semnat la Bucuresti la 20 aprilie 2005, în
legătură cu garantia partială de risc acordată de Banca Internatională pentru
Reconstructie si Dezvoltare si aprobarea acordurilor care compun garantia
partială de risc
În temeiul prevederilor
art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia
României, republicată,
Presedintele
României decretează:
Articol
unic. – Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr.
32/2005 pentru ratificarea Acordului de compensare dintre România si Banca
Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare privind Proiectul de
privatizare a societătilor comerciale filiale de distributie si furnizare a
energiei electrice “Electrica Banat“ – S.A. si “Electrica Dobrogea“ – S.A.,
semnat la Bucuresti la 20 aprilie 2005, în legătură cu garantia partială de
risc acordată de Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare si
aprobarea acordurilor care compun garantia partială de risc, si se dispune
publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PRESEDINTELE
ROMÂNIEI
TRAIAN
BĂSESCU
Bucuresti, 21 iunie 2005.
Nr. 525.
DECIZII
ALE CURTII CONSTITUTIONALE
CURTEA
CONSTITUTIONALĂ
din
26 mai 2005
referitoare la
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 141 alin. 1 din Codul de
procedură penală
Ioan
Vida – presedinte
Aspazia
Cojocaru – judecător
Constantin
Doldur – judecător
Acsinte
Gaspar – judecător
Petre
Ninosu – judecător
Ion
Predescu – judecător
Serban
Viorel Stănoiu – judecător
Iuliana
Nedelcu – procuror
Marieta
Safta – magistrat-asistent
Pe rol se află
solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 141 din Codul de procedură penală,
exceptie ridicată de Călin Laurentiu Pop în Dosarul nr. 7.069/2004 al Înaltei
Curti de Casatie si Justitie – Sectia penală.
La
apelul nominal lipseste autorul exceptiei, fată de care procedura de citare a
fost legal îndeplinită.
Reprezentantul
Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de
neconstitutionalitate ca neîntemeiată, făcând referire la jurisprudenta Curtii
Constitutionale în materie.
CURTEA,
având
în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:
Prin
Încheierea din 15 decembrie 2004, pronuntată în Dosarul nr. 7.069/2004, Înalta
Curte de Casatie si Justitie – Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională
cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 141 din Codul
de procedură penală, exceptie ridicată de Călin Laurentiu Pop în dosarul
mentionat.
În
motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, în esentă, că statuarea prin textul criticat
asupra posibilitătii atacării cu recurs exclusiv a încheierilor date la
judecarea în fond si în apel a cauzei penale, prin care s-a dispus cu privire la
o măsură preventivă, si excluderea posibilitătii exercitării aceleiasi căi de
atac în vederea verificării legalitătii încheierilor cu acelasi obiect, date la
judecarea în recurs a cauzei penale, contravin dispozitiilor constitutionale
ale art. 16, privind egalitatea în drepturi, ale art. 21, privind accesul liber
la justitie, ale art. 23, privind libertatea individuală, si ale art. 24,
privind dreptul la apărare. Se arată că “[...] nu are relevantă ce fel de
instantă solutionează pentru prima dată [...]“ o astfel de cerere, iar “în
toate cazurile trebuie să existe o cale de atac împotriva acestei solutii“.
Înalta
Curte de Casatie si Justitie – Sectia penală apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este
neîntemeiată, deoarece textul de lege criticat nu limitează în nici un fel
accesul la o jurisdictie superioară si nu încalcă dreptul la apărare sau
egalitatea în drepturi, având în vedere posibilitatea inculpatului sau
procurorului de a ataca separat cu recurs încheierile date în primă instantă si
în apel. Totodată, se arată că art. 141 din Codul de procedură penală se
referă la căi de atac împotriva unor măsuri procesuale provizorii, si nu la căi
de atac care privesc hotărâri judecătoresti, acestea din urmă fiind avute în
vedere de art. 2 din Protocolul aditional nr. 7 la Conventia pentru apărarea
drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, privind dreptul unei
persoane de a cere examinarea condamnării de o jurisdictie superioară.
Se
mai precizează că reglementarea căilor de atac constituie atributul exclusiv al
legiuitorului, precum si faptul că o garantie a respectării legalitătii în
materie sunt prevederile art. 160b din
Codul de procedură penală,
potrivit cărora în cursul judecătii se verifică periodic legalitatea si
temeinicia arestării.
În
conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si
exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul
apreciază că
exceptia ridicată este neîntemeiată. Se arată că normele criticate nu creează
nici o discriminare în folosirea căilor de atac, iar faptul că legiuitorul nu a
prevăzut o cale de atac în sensul celor arătate de autorul exceptiei nu este
contrar Constitutiei, câtă vreme art. 129 din Legea fundamentală statuează că
acestea se exercită numai în conditiile stabilite de lege. De asemenea, arată
că nici normele constitutionale, nici cele cuprinse în conventiile
internationale privind drepturile omului nu stabilesc dreptul la exercitarea
căilor de atac împotriva încheierilor privind măsurile preventive. Astfel,
dispozitiile art. 2 din Protocolul aditional nr. 7 la Conventia pentru apărarea
drepturilor omului si a libertătilor fundamentale invocate de autorul exceptiei
stabilesc dreptul la un recurs efectiv pentru cauzele în care se atacă o
hotărâre de condamnare, asadar o hotărâre prin care s-a solutionat cauza în
fond. În opinia Guvernului, sunt lipsite de temei si sustinerile privind
încălcarea, prin textul criticat, a accesului liber la justitie, a libertătii
individuale si a dreptului la apărare, art. 141 din Codul de procedură penală
reglementând tocmai calea de atac a recursului împotriva încheierii prin care
instanta de judecată a dispus luarea, revocarea, înlocuirea sau încetarea unei
măsuri preventive. În punctul de vedere exprimat în cauză se face referire si
la garantia reglementată în materie de dispozitiile art. 160b din Codul
de procedură penală, privind obligatia verificării periodice de către
instantă a legalitătii si temeiniciei arestării preventive.
Avocatul
Poporului consideră
că dispozitiile art. 141 din Codul de procedură penală sunt constitutionale.
Arată că aceste prevederi legale se aplică în mod egal tuturor inculpatilor
împotriva cărora au fost dispuse măsuri preventive, fără discriminări pe
criterii arbitrare, neputând fi retinută, prin urmare, critica formulată în
raport de art. 4 alin. (2) si art. 16 din Constitutie. Art. 141 din Codul de procedură penală nu
încalcă nici art. 21 din Constitutie, întrucât accesul liber la justitie nu
înseamnă accesul, în toate cazurile, la toate structurile judecătoresti si la
toate căile de atac, iar notiunea de “proces echitabil“ nu implică, imperios,
existenta mai multor grade de jurisdictie. În opinia Avocatului Poporului,
textul de lege criticat nu contravine nici art. 24 din Constitutie, întrucât nu
îngrădeste sub nici un aspect dreptul inculpatului de a fi asistat de un avocat
ales sau numit din oficiu, în tot cursul procesului penal. Totodată, se arată
că legiuitorul a stabilit calea de atac împotriva încheierii pronuntate de
instantă în cursul judecătii privind măsurile preventive, în deplină
concordantă cu prevederile art. 23 alin. (7) si ale art. 129 din Constitutie,
criticile formulate sub acest aspect fiind lipsite de temei.
În
concluzie, Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este
neîntemeiată.
Presedintii
celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la
exceptia de neconstitutionalitate ridicată.
CURTEA,
examinând
încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului,
raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului,
dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si
dispozitiile Legii nr.
47/1992, retine următoarele:
Curtea
Constitutională este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din
Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr.
47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.
Curtea
constată că, desi a fost sesizată cu exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 141 din Codul
de procedură penală, în realitate, asa cum rezultă din motivarea exceptiei,
critica de neconstitutionalitate priveste numai dispozitiile alineatului 1 al
acestui articol. Asa fiind, Curtea urmează să se pronunte asupra exceptiei de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 141 alin. 1 din Codul de procedură penală,
potrivit cărora “Încheierea dată în primă instantă si în apel, prin care se
dispune luarea, revocarea, înlocuirea, încetarea sau mentinerea unei măsuri
preventive ori prin care se constată încetarea de drept a arestării preventive,
poate fi atacată separat, cu recurs, de procuror sau de inculpat.
Termenul
de recurs este de 24 de ore si curge de la pronuntare, pentru cei prezenti, si
de la comunicare, pentru cei lipsă.“
Autorul
exceptiei sustine că textul de lege criticat încalcă dispozitiile
constitutionale cuprinse în art. 16, privind egalitatea în drepturi, în art.
21, privind accesul liber la justitie, în art. 23, privind libertatea
individuală, si în art. 24, care reglementează dreptul la apărare.
Examinând
exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea constată că aceasta este
neîntemeiată si urmează să fie respinsă.
Curtea
retine că nu există nici o contradictie între dispozitiile art. 141 alin. 1 din
Codul de procedură penală si
ale art. 16 din Constitutie, câtă vreme dispozitiile legale criticate se aplică
în mod egal tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei, fără nici o
discriminare în raport de criteriile egalitătii în drepturi stabilite de art. 4
din Constitutie.
Textul
de lege ce face obiectul exceptiei nu aduce nici o atingere liberului acces la
justitie, prevăzut de art. 21 din Constitutie, ci, dimpotrivă, dă expresie
acestui drept, reglementând posibilitatea atacării separat cu recurs, de către
procuror sau de către inculpat, a încheierii date în primă instantă si în apel,
prin care se dispune luarea, revocarea, înlocuirea, încetarea sau mentinerea
unei măsuri preventive ori prin care se constată încetarea de drept a arestării
preventive.
De
asemenea, prevederile art. 141 alin. 1 din Codul de procedură penală nu
contravin art. 24 din Constitutie, întrucât nu îngrădesc sub nici un aspect
dreptul inculpatului de a fi asistat de un avocat ales sau numit din oficiu, în
tot cursul procesului penal.
În
ceea ce priveste sustinerea în sensul încălcării, prin normele ce fac obiectul
exceptiei, a libertătii individuale, Curtea constată că s-a mai pronuntat
asupra exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 141 alin. 1 din Codul de procedură penală, în
raport de critici similare, prin Decizia nr. 458 din 28 octombrie 2004,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 60 din 18 ianuarie
2005. Cu acel prilej, respingând exceptia de neconstitutionalitate invocată,
Curtea a retinut că, “potrivit art. 23 alin. (7) din Legea fundamentală,
«încheierile instantei privind măsura arestării preventive sunt supuse căilor
de atac prevăzute de lege».
Rezultă
că optiunea legiuitorului de a nu fi prevăzut o astfel de cale de atac si
împotriva încheierii de mentinere a măsurii arestării preventive, dată la judecarea
în recurs a cauzei penale, nu poate fi considerată neconstitutională, deoarece,
potrivit art. 129 din Constitutie, «împotriva hotărârilor judecătoresti,
părtile interesate si Ministerul Public pot exercita căile de atac, în
conditiile legii». Este atributul exclusiv al legiuitorului de a institui căile
de atac si conditiile în care acestea pot fi exercitate“. S-a retinut totodată
că “aceste dispozitii se referă la o hotărâre care nu solutionează fondul
cauzei, ci care priveste o măsură procesuală provizorie, chiar dacă aceasta
este privativă de libertate. Inculpatul sau învinuitul poate cere punerea sa în
libertate provizorie sub control judiciar sau pe cautiune, conform art. 5 alin.
5 din Codul de procedură penală,
în tot cursul procesului penal, iar dacă nu mai există temei care să justifice
mentinerea măsurii preventive, aceasta trebuie revocată din oficiu sau la
cerere, potrivit art. 139 alin. 2 din Codul de procedură penală“.
Întrucât
nu au intervenit elemente noi care să determine reconsiderarea jurisprudentei
Curtii, atât solutia, cât si considerentele deciziei mai sus mentionate sunt
valabile si în prezenta cauză.
Pentru
considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4)
din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al
art. 29 alin. (1) din Legea nr.
47/1992,
CURTEA
CONSTITUTIONALĂ
În
numele legii
DECIDE:
Respinge ca
neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 141 alin. 1
din Codul de procedură penală,
exceptie ridicată de Călin Laurentiu Pop în Dosarul nr. 7.069/2004 al Înaltei
Curti de Casatie si Justitie – Sectia penală.
Definitivă
si general obligatorie.
Pronuntată
în sedinta publică din data de 26 mai 2005.
PRESEDINTELE
CURTII CONSTITUTIONALE,
prof.
univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Marieta
Safta
DECIZII
ALE PRIMULUI-MINISTRU
GUVERNUL
ROMÂNIEI
privind numirea
domnului Rujan Ion Cristinel în functia publică de secretar general adjunct al
Ministerului Educatiei si Cercetării
Având în vedere Adresa
nr. 807.128 din 20 iunie 2005 a Agentiei Nationale a Functionarilor Publici,
prin care au fost comunicate rezultatele si procesele-verbale încheiate în urma
concursului organizat în perioada 15–16 iunie 2005 pentru ocuparea functiei
publice vacante corespunzătoare categoriei înaltilor functionari publici de
secretar general adjunct din cadrul Ministerului Educatiei si Cercetării,
în
temeiul art. 15 lit. e) si al art. 19 din Legea nr.
90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a
ministerelor, cu modificările si completările ulterioare, precum si al art. 17
alin. (1) lit. b) si al art. 54 alin. (1) din Legea nr.
188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicată, cu
modificările ulterioare,
Primul-Ministru
emite prezenta
decizie.
Articol
unic. – Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Rujan
Ion Cristinel se numeste în functia publică de secretar general adjunct al
Ministerului Educatiei si Cercetării.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN
POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Seful
Cancelariei Primului-Ministru,
Aleodor
Marian Frâncu
Bucuresti, 22 iunie 2005.
Nr. 365.
GUVERNUL
ROMÂNIEI
PRIMUL-MINISTRU
privind numirea
doamnei Gavrilă Georgeta în functia publică de secretar general al Ministerului
Apărării Nationale
Având în vedere Adresa
nr. 807.165 din 20 iunie 2005 a Agentiei Nationale a Functionarilor Publici,
prin care au fost comunicate rezultatele si procesele-verbale încheiate în urma
concursului organizat în perioada 15–16 iunie 2005 pentru ocuparea functiei
publice vacante corespunzătoare categoriei înaltilor functionari publici de
secretar general din cadrul Ministerului Apărării Nationale,
în
temeiul art. 15 lit. e) si al art. 19 din Legea nr.
90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a
ministerelor, cu modificările si completările ulterioare, precum si al art. 17
alin. (1) lit. b) si al art. 54 alin. (1) din Legea nr.
188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicată, cu
modificările ulterioare,
Primul-Ministru
emite prezenta
decizie.
Articol
unic. – Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna
Gavrilă Georgeta se numeste în functia publică de secretar general al
Ministerului Apărării Nationale.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN
POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Seful
Cancelariei Primului-Ministru,
Aleodor
Marian Frâncu
Bucuresti, 22 iunie 2005.
Nr. 366.
GUVERNUL
ROMÂNIEI
privind numirea
doamnei Mucică Delia Ruxandra în functia publică de secretar general al
Ministerului Culturii si Cultelor
Având
în vedere Adresa nr. 807.128 din 20 iunie 2005 a Agentiei Nationale a
Functionarilor Publici, prin care au fost comunicate rezultatele si
procesele-verbale încheiate în urma concursului organizat în perioada 15–16
iunie 2005 pentru ocuparea functiei publice vacante corespunzătoare categoriei
înaltilor functionari publici de secretar general din cadrul Ministerului
Culturii si Cultelor,
în
temeiul art. 15 lit. e) si al art. 19 din Legea nr.
90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a
ministerelor, cu modificările si completările ulterioare, precum si al art. 17
alin. (1) lit. b) si al art. 54 alin. (1) din Legea nr.
188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicată, cu modificările
ulterioare,
Primul-Ministru
emite prezenta
decizie.
Articol
unic. – Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna Mucică
Delia Ruxandra se numeste în functia publică de secretar general al
Ministerului Culturii si Cultelor.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN
POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Seful
Cancelariei Primului-Ministru,
Aleodor
Marian Frâncu
Bucuresti, 22 iunie 2005.
Nr. 367.
GUVERNUL
ROMÂNIEI
PRIMUL-MINISTRU
privind numirea
doamnei Bâra Gina în functia publică de secretar general adjunct al
Ministerului Finantelor Publice
Având
în vedere Adresa nr. 807.128 din 20 iunie 2005 a Agentiei Nationale a
Functionarilor Publici, prin care au fost comunicate rezultatele si
procesele-verbale încheiate în urma concursului organizat în perioada 15–16
iunie 2005 pentru ocuparea functiei publice vacante corespunzătoare categoriei
înaltilor functionari publici de secretar general adjunct din cadrul
Ministerului Finantelor Publice,
în
temeiul art. 15 lit. e) si al art. 19 din Legea nr.
90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a
ministerelor, cu modificările si completările ulterioare, precum si al art. 17
alin. (1) lit. b) si al art. 54 alin. (1) din Legea nr.
188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicată, cu
modificările ulterioare,
Primul-Ministru
emite prezenta
decizie.
Articol
unic. – Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna Bâra
Gina se numeste în functia publică de secretar general adjunct al Ministerului
Finantelor Publice.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN
POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Seful
Cancelariei Primului-Ministru,
Aleodor
Marian Frâncu
Bucuresti, 22 iunie 2005.
Nr. 368.