MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI
P A R T E A I
Anul 173 (XVII) -
Nr. 529 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI
ALTE ACTE Miercuri, 22 iunie 2005
SUMAR
HOTĂRÂRI
ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
521. – Hotărâre privind procedura de consultare a
structurilor asociative ale autoritătilor administratiei publice locale la elaborarea
proiectelor de acte normative
528. – Hotărâre privind modificarea si completarea Hotărârii
Guvernului nr. 1.459/2003 pentru aprobarea participării Ministerului Educatiei,
Cercetării si Tineretului în calitate de membru la Fundatia Europeană pentru
Stiintă (ESF) si a plătii cotizatiei anuale
ACTE
ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
56. – Ordin al presedintelui Autoritătii Nationale Sanitare
Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor pentru modificarea si completarea
Ordinului presedintelui Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru
Siguranta Alimentelor nr. 140/2004 privind aprobarea tarifelor de plată pentru
manopera actiunilor sanitare veterinare publice de interes national efectuate
de medicii veterinari de liberă practică în baza contractului de concesionare,
pentru anul 2005
296/216.– Ordin al ministrului mediului si gospodăririi apelor
si al ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale privind
aprobarea Programuluicadru de actiune tehnic pentru elaborarea programelor de
actiune în zone vulnerabile la poluarea cu nitrati din surse agricole
ACTE
ALE OFICIULUI ROMÂN PENTRU DREPTURILE DE AUTOR
124. – Decizie pentru publicarea în Monitorul Oficial al
României, Partea I, a Protocolului referitor la Metodologia privind utilizarea
de retransmitere prin cablu a operelor muzicale, audiovizuale, cinematografice,
scrise, plastice, a fonogramelor publicate în scop comercial sau a
reproducerilor acestora, preluate din radiodifuzări initiale, si a tabelului
cuprinzând drepturile patrimoniale cuvenite titularilor de drepturi de autor si
titularilor de drepturi conexe dreptului de autor, pentru aplicarea
prevederilor Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, cu
modificările si completările ulterioare
HOTĂRÂRI
ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
GUVERNUL
ROMÂNIEI
privind procedura de
consultare a structurilor asociative ale autoritătilor administratiei publice
locale la elaborarea proiectelor de acte normative
Având
în vedere art. 4 pct. 6 din Carta europeană a autonomiei locale, adoptată la
Strasbourg la 15 octombrie 1985, ratificată de România prin Legea nr. 199/1997,
precum si art. 8 din Legea administratiei publice locale nr.
215/2001, cu modificările si completările ulterioare,
în
temeiul art. 108 din Constitutia
României, republicată,
Guvernul
României adoptă
prezenta hotărâre.
Art.
1. – Prezenta hotărâre reglementează procedura de consultare de către autoritătile
administratiei publice centrale a structurilor asociative ale autoritătilor
administratiei publice locale, înainte de supunerea spre adoptare sau, după
caz, aprobare în conditiile legii, a proiectelor de acte normative care le
privesc în mod direct.
Art.
2. – În sensul prezentei hotărâri, termenii si expresiile de mai jos au
următorul înteles:
a) autorităti
ale administratiei publice centrale – ministerele, organele de specialitate
sau autoritătile administrative autonome;
b) structuri
asociative ale autoritătilor administratiei publice locale – Asociatia
Comunelor din România, Asociatia Oraselor din România, Asociatia Municipiilor
din România, Uniunea Natională a Consiliilor Judetene din România si Federatia
Autoritătilor Locale din România;
c) procedură
de consultare – totalitatea actelor si a formalitătilor îndeplinite de
autoritătile prevăzute la lit. a), precum si de structurile prevăzute la lit.
b), prin care structurile asociative ale administratiei publice locale sunt
informate asupra continutului proiectelor de acte normative care le privesc în
mod direct si prin care punctele de vedere ale acestora sunt avute în vedere,
după caz, la definitivarea proiectelor respective.
Art.
3. – (1) Proiectele de acte normative care privesc în mod direct autoritătile
administratiei publice locale trebuie transmise presedintilor structurilor
asociative ale acestora de către autoritatea administratiei publice centrale
initiatoare, cu cel putin 15 zile înainte de prezentarea, spre însusire, de
către conducătorul acesteia.
(2)
În cazul proiectelor de acte normative cu caracter urgent, termenul prevăzut la
alin. (1) poate fi redus la 5 zile lucrătoare.
(3)
Transmiterea proiectelor de acte normative în conditiile prevăzute la alin. (1)
se face prin postă electronică sau fax, la adresele comunicate autoritătilor
administratiei publice centrale prin grija presedintilor
structurilor asociative ale
autoritătilor administratiei publice locale.
(4)
Odată cu transmiterea proiectelor de acte normative, autoritătile administratiei
publice centrale initiatoare sunt obligate să informeze structurile asociative
ale autoritătilor administratiei publice locale cu privire la elementele de
identificare a persoanelor sau, după caz, a structurilor pentru relatia cu
mediul asociativ ori a structurilor care asigură procedura de consultare, care
pot oferi relatii cu privire la proiectul actului normativ respectiv, precum si
adresele la care se primesc punctele de vedere.
(5)
Conducătorii autoritătilor publice centrale sunt obligati să desemneze, prin
ordin, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei
hotărâri, persoanele sau, după caz, structurile care asigură procedura de
consultare, prevăzute la alin. (4).
Art.
4. – (1) Punctele de vedere ale structurilor asociative ale autoritătilor
administratiei publice locale cu privire la proiectele de acte normative asupra
cărora au fost consultate se motivează în concordantă cu prevederile legale si
se transmit, prin grija presedintilor acestora, în termen de 5 zile lucrătoare
de la primire, la autoritatea administratiei publice centrale initiatoare a
proiectului de act normativ, în situatia prevăzută la art. 3 alin. (1),
respectiv 3 zile lucrătoare, în situatia prevăzută la art. 3 alin. (2).
(2)
Punctele de vedere comunicate de către structurile asociative ale autoritătilor
administratiei publice locale se analizează si, în functie de oportunitatea
lor, se preiau în continutul proiectului de act normativ, prin grija
conducătorului autoritătii administratiei publice centrale. (3) Persoanele sau,
după caz, structurile prevăzute la art. 3 alin. (5) sunt obligate să
întocmească proceseverbale în care consemnează structurile asociative ale
autoritătilor administratiei publice locale care au fost consultate, data la
care s-a transmis proiectul de act normativ spre consultare, datele la care
s-au primit punctele de vedere ale acestor structuri, precum si modul în care
au fost preluate propunerile si observatiile acestora. Un exemplar al
procesului-verbal se prezintă conducerii autoritătii administratiei publice
centrale initiatoare cu ocazia însusirii proiectului de către conducătorul
acesteia, iar un exemplar se transmite structurilor asociative ale
autoritătilor administratiei publice locale, spre informare.
(4)
Punctele de vedere transmise de structurile asociative ale autoritătilor
administratiei publice locale după împlinirea termenelor prevăzute la alin. (1)
nu se mai iau în consideratie de către initiator cu ocazia definitivării
proiectului de act normativ.
Art.
5. – (1) În documentele de motivare care însotesc proiectele de acte normative
ce intră sub incidenta prevederilor prezentei hotărâri se includ referiri cu
privire la îndeplinirea procedurii de consultare a structurilor asociative ale
autoritătilor administratiei publice locale si se mentionează solutiile propuse
de aceste structuri care au fost incluse în continutul proiectelor respective.
(2)
În cazul în care o structură asociativă a autoritătilor administratiei publice
locale nu comunică punctul de vedere în cadrul procedurii de consultare, se
mentionează despre aceasta în documentul de motivare.
Art.
6. – (1) În vederea monitorizării modului de aplicare a prevederilor prezentei
hotărâri, autoritătile administratiei publice centrale transmit copii ale
proceselorverbale prevăzute la art. 4 alin. (3) structurii de specialitate din
subordinea secretarului de stat pentru comunitătile locale din cadrul
Ministerului Administratiei si Internelor.
(2)
În prima decadă a fiecărui trimestru structurile asociative transmit structurii
de specialitate din subordinea secretarului de stat pentru comunitătile locale
din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor o informare asupra
respectării procedurii de consultare a structurilor asociative ale
autoritătilor administratiei publice locale pe perioada trimestrului anterior.
Informarea trebuie să prezinte actele normative aprobate fără consultarea
structurilor asociative sau în cuprinsul cărora nu au fost incluse, în mod
nejustificat, propunerile si observatiile comunicate de către acestea, precum
si consecintele pe care le generează aceste situatii asupra domeniului ce
vizează activitatea autoritătilor administratiei publice locale.
(3)
Netransmiterea informării în termenul prevăzut la alin. (2) este asimilată
respectării procedurii de consultare reglementate de prezenta hotărâre.
(4)
În a doua decadă a fiecărui trimestru, pe baza datelor cuprinse în documentele
prevăzute la alin. (1) si (2), compartimentul de specialitate din subordinea
secretarului de stat pentru comunitătile locale din structura Ministerului
Administratiei si Internelor Ontocmeste un raport cu privire la respectarea
prevederilor prezentei hotărâri referitoare la procedura de consultare pe
perioada trimestrului anterior, care se prezintă ministrului administratiei si
internelor, precum si Guvernului.
Art.
7. – Pentru asigurarea unui cadru coerent de analiză privind îndeplinirea
procedurii de consultare prevăzute de prezenta hotărâre, la nivelul
Ministerului Administratiei si Internelor se organizează trimestrial întâlniri
consultative între conducerea acestuia si cea a structurilor asociative.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN
POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
p.
Ministrul administratiei si internelor,
Anghel
Andreescu,
secretar
de stat
Ministrul
delegat pentru coordonarea
Secretariatului
General al Guvernului,
Mihai
Alexandru Voicu
Bucuresti, 9 iunie 2005.
Nr. 521.
GUVERNUL
ROMÂNIEI
privind modificarea si completarea
Hotărârii Guvernului nr. 1.459/2003 pentru aprobarea participării Ministerului
Educatiei, Cercetării si Tineretului în calitate de membru la Fundatia
Europeană pentru Stiintă (ESF) si a plătii cotizatiei anuale
În
temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,
Guvernul
României adoptă
prezenta hotărâre.
Art.
I. – Hotărârea
Guvernului nr.
1.459/2003 pentru aprobarea participării Ministerului Educatiei, Cercetării
si Tineretului în calitate de membru la Fundatia Europeană pentru Stiintă (ESF)
si a plătii cotizatiei anuale, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 898 din 16 decembrie 2003, se modifică si se completează după cum
urmează:
1. Articolul
1 va avea următorul cuprins:
“Art.1.
– Se aprobă participarea Ministerului Educatiei si Cercetării, prin Consiliul
National al Cercetării Stiintifice din Învătământul Superior, în calitate de
membru al Fundatiei Europene pentru Stiintă (European Science Foundation –
ESF), precum si plata cotizatiei anuale de participare.“
2. La
articolul 2, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu
următorul cuprins:
“(3)
Plata contributiei pentru ceilalti ani se va face de către Ministerul Educatiei
si Cercetării în conditiile alin. (1), pe baza facturii emise în acest sens de
către Fundatia Europeană pentru Stiintă (ESF), a cărei valoare este calculată
avându-se în vedere indicatorii macroeconomici oficiali ai României.“
Art.
II. –
Hotărârea Guvernului nr.
1.459/2003 pentru aprobarea participării Ministerului Educatiei, Cercetării
si Tineretului în calitate de membru la Fundatia Europeană pentru Stiintă (ESF)
si a plătii cotizatiei anuale, cu modificările si completările aduse prin
prezenta hotărâre, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I,
dându-se textelor o nouă numerotare.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN
POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Ministrul
educatiei si cercetării,
Mircea
Miclea
p.
Ministrul finantelor publice,
Doina-Elena
Dascălu,
secretar
de stat
Bucuresti, 9 iunie 2005.
Nr. 528.
ACTE
ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
AUTORITATEA NATIONALĂ SANITARĂ
VETERINARĂ SI PENTRU SIGURANfiA ALIMENTELOR
pentru modificarea si completarea Ordinului
presedintelui Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta
Alimentelor nr. 140/2004 privind aprobarea tarifelor de plată pentru manopera
actiunilor sanitare veterinare publice de interes national efectuate de medicii
veterinari de liberă practică în baza contractului de concesionare, pentru anul
2005
Văzând Referatul de
aprobare nr. 32.387 din 26 mai 2005, întocmit de Directia generală sanitară
veterinară si pentru siguranta alimentelor,
având
în vedere prevederile art. 66 alin.
2 din Ordonanta Guvernului nr.
42/2004 privind organizarea activitătii sanitar-veterinare si pentru
siguranta alimentelor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr.
215/2004, cu modificările si completările ulterioare,
în
baza Hotărârii Guvernului nr.
308/2004 privind organizarea si functionarea Autoritătii Nationale Sanitare
Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor si a unitătilor din subordinea
acesteia, cu modificările si completările ulterioare,
presedintele
Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor emite următorul ordin:
Art.
I. – Anexa la
Ordinul nr.
140/2004 privind aprobarea tarifelor de plată pentru manopera actiunilor
sanitare veterinare publice de interes national efectuate de medicii veterinari
de liberă practică în baza contractului de concesionare, pentru anul 2005,
publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 107 si 107 bis din 2
februarie 2005, se înlocuieste cu anexa care face parte integrantă din
prezentul ordin.
Art.
II. –
Directiile sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor judetene si a
municipiului Bucuresti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art.
III. –
Autoritatea Natională Sanitară Veterinară si pentru Siguranta Alimentelor va
controla respectarea prevederilor prezentului ordin.
Art.
IV. – Prezentul
ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, si va intra în
vigoare la 15 zile de la publicare.
Presedintele
Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor,
Bucuresti, 8 iunie 2005.
Nr. 56.
ANEXĂ*)
TARIFE
DE PLATĂ
pentru
manopera actiunilor sanitare veterinare publice de interes national, efectuate
de medicii veterinari de liberă practică în baza contractului de concesionare
pentru anul 2005**)
|
MINISTERUL
MEDIULUI SI GOSPODĂRIRII APELOR Nr.
296 din 11 aprilie 2005 |
MINISTERUL
AGRICULTURII, PĂDURILOR SI DEZVOLTĂRII RURALE Nr.
216 din 13 aprilie 2005 |
privind aprobarea
Programului-cadru de actiune tehnic pentru elaborarea programelor de actiune în
zone vulnerabile la poluarea cu nitrati din surse agricole
În
conformitate cu prevederile art. 6 si 9 din Planul de actiune pentru protectia
apelor împotriva poluării cu nitrati
proveniti
din surse agricole, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.
964/2000,
în
conformitate cu prevederile art. 110 din Legea apelor nr. 107/1996, cu
modificările si completările ulterioare,
în
temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr.
408/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului si
Gospodăririi
Apelor, cu modificările si completările ulterioare, si ale Hotărârii Guvernului
nr.
155/2005 privind organizarea
si
functionarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale,
ministrul
mediului si gospodăririi apelor si ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării
rurale emit următorul ordin:
Art. 1. – Se aprobă
Programul-cadru de actiune tehnic pentru elaborarea programelor de actiune în
zone vulnerabile la poluarea cu nitrati din surse agricole, prevăzut în anexa
care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art.
2. – Comitetele de bazin înfiintate conform art. 47 din Legea apelor nr.
107/1996, cu modificările si completările ulterioare, stabilesc procedeul de
elaborare, reexaminare sau de revizuire a programului de actiune pentru punerea
în practică în zonele vulnerabile ori în fiecare parte a zonei vulnerabile si
organizează grupuri de lucru care cuprind reprezentanti ai administratiei
publice locale, directiile pentru agricultură si dezvoltare rurală, organizatii
profesionale agricole si zootehnice, directiile de sănătate publică,
colectivităti teritoriale, directiile de gospodărire a apelor, oficii judetene
de studii pedologice si agrochimie, agentii si asociatii de protectie a
mediului si a consumatorilor si (în măsura în care este necesar) toate
persoanele sau organismele competente din domeniu (15–20 de persoane).
Art.
3. – Situatia zonelor vulnerabile va fi examinată după stabilirea sau
actualizarea unei diagnoze (identificări) a diferitelor surse de poluare cu
nitrati proveniti din activităti agricole (culturi si zootehnie) si a
importantei acestora în raport cu alte surse de poluare cu azot (neagricole).
Diagnoza
este realizată pe baza analizelor cu privire la:
•
caracteristicile mediului receptor (starea de calitate a apelor de suprafată si
subterane);
•
caracteristicile reliefului si ale solului, capacitatea de productie si
conditiile pedohidrogeologice;
•
caracteristicile sistemelor agricole (actuale si istorice) care sunt prezente
în zonele vulnerabile;
•
climă;
•
riscurile pe care activitătile agricole le produc asupra calitătii apei si
ecosistemelor acvatice.
Diagnoza
conduce la identificarea măsurilor si actiunilor specifice pentru fiecare zonă
vulnerabilă sau portiune de zonă vulnerabilă. Identificarea si stabilirea cu
precizie a acestor măsuri si actiuni vor permite stabilirea programului de
actiune.
Art.
4. – Sarcinile si componenta grupului de lucru vor fi avizate de Comisia pentru
aplicarea Planului de actiune pentru protectia apelor împotriva poluării cu
nitrati proveniti din surse agricole, înfiintată prin Hotărârea Guvernului nr.
964/2000, iar un comitet stiintific si tehnic national format din
specialisti ai Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie,
Agrochimie si Protectia Mediului – ICPA Bucuresti si ai Administratiei
Nationale “Apele Române“ va evalua si va confirma comisiei rigurozitatea
diagnozei, corectitudinea si legitimitatea grupului de lucru si corectitudinea
evaluării impactului asupra riscurilor poluării apelor si solului cu nitrati.
Art. 5. – Măsuri si actiuni suplimentare de punere în practică în zonele vulnerabile sau părti ale zonelor vulnerabile sunt definite pe baza diagnozei. Ele sunt destinate reducerii poluării apelor provocate sau induse de nitratii proveniti din agricultură, în cazul în care măsurile obligatorii cuprinse în anexa nr. 4 la Planul de actiune aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 964/2000 si în Codul de bune practici agricole nu sunt considerate suficiente pentru realizarea obiectivelor directivei. Totalitatea măsurilor si actiunilor, inclusiv cele suplimentare, formează programul de actiune consolidat.
Art.
6. – Aplicarea prevederilor Codului de bune practici agricole de către fermieri
si producători agricoli este obligatorie în zonele vulnerabile.
Art.
7. – Comitetul de bazin încetează (opreste) programul de actiune privitor la o
zonă vulnerabilă/zone vulnerabile si părti ale acestora din teritoriul său,
după consultarea cu comisia, si dispune elaborarea si aprobarea unui nou
program de actiune. El ia această hotărâre dacă aceste programe nu sunt
eficiente, dacă măsurile si actiunile nu sunt suficiente ori sunt improprii,
dacă acestea nu sunt aplicate corespunzător sau în functie de evolutia
cunostintelor stiintifice si tehnice ori de evolutia stării mediului.
Art.
8. – Fiecare program de actiune precizează indicatorii care permit urmărirea si
evaluarea eficacitătii sale.
Comitetul
de bazin, după consultarea directiilor pentru agricultură si dezvoltare rurală,
va desemna (specifica) unul sau mai multe organisme însărcinate cu obtinerea
informatiilor de la agricultori, care să permită aprecierea si analiza
evolutiei actiunilor întreprinse si a implementării măsurilor, a riscurilor de
poluare a apelor cu nitrati, si va furniza analiza integrală sau partială a
acestor informatii ori sinteza ei către Sistemul national de monitoring
integrat al solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea
aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de management al
reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile si potential
vulnerabile la poluarea cu nitrati, gestionat de Institutul National de
Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si Protectia Mediului – ICPA
Bucuresti, înfiintat prin Ordinul ministrului mediului si gospodăririi apelor
si al ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale nr.
242/197/2005.
Art.
9. – Comitetul de bazin Ontocmeste un raport care să evidentieze modalitătile
de punere în practică, progresele realizate în limitarea practică a riscurilor
de poluare cu azot a apelor si evolutia continutului de nitrati al acestora.
Raportul va fi întocmit înainte de încheierea anului pentru reexaminarea
programului de actiune prevăzut. Reexaminarea va avea loc nu mai târziu de 20
decembrie 2008 si apoi o dată la 2 ani.
Art.
10. – Programul de actiune poate fi unic pentru bazinul/spatiul hidrografic si
toti producătorii agricoli si fermierii trebuie să îl respecte în exploatatiile
agricole situate în zone vulnerabile.
Art.
11. – Programul local de actiune aprobat de comisie va fi distribuit tuturor
institutiilor si factorilor implicati si un duplicat va fi afisat obligatoriu
la primăria comunei din zona vulnerabilă. Fiecare producător agricol sau
fermier din zona vulnerabilă va primi de la primărie un duplicat si va semna un
tabel de confirmare a primirii.
Art.
12. – Anexa face parte integrantă din prezentul ordin.
Art.
13. – Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea
I.
|
Ministrul
mediului si gospodăririi apelor, Sulfina Barbu |
Ministrul
agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale, Gheorghe Flutur |
ANEXĂ
PROGRAMUL
- CADRU DE ACTIUNE TEHNIC
pentru
elaborarea programelor de actiune în zone vulnerabile la poluarea cu nitrati
din surse agricole
PARTEA
I
Prezentul
program-cadru de actiune defineste măsurile si actiunile necesare unei bune
aplicări a fertilizării cu azot si a unei gestiuni integrate a terenurilor
agricole în vederea limitării scurgerilor de compusi cu azot la un nivel
compatibil cu obiectivele de remediere si de conservare, pentru parametrul
nitrati, al calitătii apelor de suprafată si subterane în zona vulnerabilă/zone
vulnerabile si părti ale acestora dintr-un bazin/spatiu hidrografic. Ansamblul
acestor măsuri si actiuni se numeste primul program de actiune.
Acest
program de actiune se aplică pentru comună/parte a comunei sau este unic pentru
ansamblul de zone vulnerabile din bazinul/spatiul hidrografic respectiv.
Lista
comunelor implicate constituie anexa nr. 1 la programul de actiune.
Toti
agricultorii trebuie să respecte programul de actiune în exploatatiile situate
în zona/zonele vulnerabilă/vulnerabile.
Programul
local de actiune va fi astfel redactat încât să nu apară posibile confuzii
între:
•
codul de bune practici agricole, ale cărui prevederi se aplică obligatoriu în
zonele vulnerabile si pe baze voluntare (facultative) în afara zonelor
vulnerabile;
•
programul de actiune, care defineste si alte măsuri si actiuni suplimentare,
precum si continutul lor, care, de asemenea, trebuie să fie obligatoriu
aplicate si implementate în zona vulnerabilă sau în părti ale acesteia.
Programul
de actiune devine astfel un program de actiune consolidat.
Această
anexă indică modalitatea de lucru pentru precizarea si adaptarea continutului
măsurilor si actiunilor programului de actiune consolidat, în functie de
situatia locală analizată, o dată cu stabilirea diagnozei definite în art. 3
din ordin.
Concluziile
diagnozei situatiei locale vor fi precizate în anexa nr. 2 la programul de
actiune.
Se
vor prevedea actiuni si măsuri legate de sensibilizarea, formarea si
consilierea agricultorilor care participă la realizarea programului de actiune.
PARTEA
a II-a
Definirea
continutului măsurilor programului de actiune
Măsurile
programului de actiune vizează limitarea aportului activitătilor agricole la un
nivel compatibil cu obiectivele refacerii si prevenirii poluării, pentru
parametrul nitrati, a calitătii apelor freatice si de suprafată. Ele trebuie nu
doar să elimine întreaga suprafertilizare, dar să si reducă cantitătile de azot
mineral din sol, supus riscului levigării (spălării). Fiecare măsură a
programului de actiune trebuie să fie stabilită corespunzător modalitătilor de
aplicare, să indice referintele si valorile cifrelor utilizate, permitându-se,
de asemenea, adaptarea lor la conditiile locale.
2.1.
Obligatia de a stabili un plan de fertilizare si de a completa un caiet de
evidente a aplicărilor pe câmp a fertilizantilor cu azot, organici si minerali.
Documentele pentru evidenta tipurilor si modului de aplicare a îngrăsămintelor
Documentele permit
sprijinirea agricultorilor, crescătorilor de animale si a celor care girează
(administrează în locul altei persoane) fertilizarea cu azot. Unul sau mai
multe modele de documente vor fi adăugate programului de actiune. Pentru
fiecare parcelă trebuie să se înregistreze minimum: data efectuării arăturii,
cultura practicată, data însământării, natura fertilizantului, cantitatea de
azot adusă de tipul de fertilizant, data fertilizării, obiectivul randamentului
culturii, randamentul obtinut (cantitatea si calitatea necesare) si
modalitătile de gestionare a subculturilor (resturile vegetale si cultura
intermediară “inhibitoare“ de nitrati).
Pentru
cresterea animalelor se recomandă descrierea septelului care a fost înregistrat
în documente, în scopul estimării cantitătii totale de azot continute de
dejectiile produse de animale.
Mai mult
decât atât, de fiecare dată când dejectii provenite din zootehnie, produse de
exploatatie si utilizate ca îngrăsăminte organice au fost răspândite în afara
zonei (suprafetei) agricole utile a fermei zootehnice respective (au fost
exportate în afara fermei), va trebui furnizat un borderou contrasemnat de
furnizorul dejectiilor si trebuie stabilit destinatarul la fiecare livrare.
Acest borderou trebuie să cuprindă cel putin: numele si adresa producătorului
si destinatarului, cantitatea totală livrată, tipul si provenienta dejectiilor
animaliere si data livrării.
Apoi,
pentru fiecare parcelă care a fost fertilizată, trebuie precizate localizarea
(identificarea) suprafetei, data aplicării îngrăsămintelor, cultura care a fost
fertilizată si cantitatea totală de azot împrăstiat, furnizat de dejectiile
animaliere utilizate ca îngrăsăminte organice naturale.
Diferitele
modele de planuri de fertilizare si de evidente ale distribuirilor de
îngrăsăminte vor fi prezentate în anexa nr. 3 la programul de actiune.
2.2.
Obligatia de a respecta cantitatea maximă de azot continută în dejectiile
împrăstiate (aplicate) anual
Legislatia
pentru zone vulnerabile la poluarea cu nitrati fixează o limită pentru
încărcările cu îngrăsământ organic (azot), astfel: 250 kg/ha de N total pe
fânete si 210 kg/ha de N total pe terenurile arabile, acestea reprezentând
valori medii pentru întregul teren agricol încadrat ca zonă vulnerabilă la
poluarea cu nitrati. Este necesar a se avea în vedere că limita de încărcare
pentru terenurile arabile scade la 170 kg/ha după primii 4 ani de aplicare a
planului de actiune. Aceste limite sunt stabilite pentru azot din dejectiile
provenite de la animalele crescute în interiorul fermei si din alte materiale
organice reziduale importate.
Aceste
valori sunt limite anuale care se aplică de la data de 19 decembrie a anului în
curs până la data de 18 decembrie a anului următor. Cantitatea de azot produsă
de excrementele animaliere depinde de numărul si tipul de animale din cadrul
fermei.
Modalitătile
de calcul se vor indica în anexa nr. 4 la programul de actiune.
Această
cantitate se aplică, pentru fiecare exploatare, în cadrul fertilizării cu azot
pe parcelă.
2.3.
Obligatia de a împrăstia fertilizanti organici si minerali pe baza
echilibrului fertilizării cu azot pe parcelă pentru toate culturile si de a
respecta elementele de calcul ale normei de aplicare si modalitătile de
fractionare, făcând deosebirea, dacă este cazul, între culturile irigate si
neirigate. Reducerea aporturilor de azot provenit din apele reziduale (efluenti
zootehnici)
Aceste
elemente vor fi indicate în anexa nr. 5 la programul de actiune, ca si
modalitătile de calcul. Obiectivul reducerii aportului de azot continut de
apele reziduale din zootehnie este obligatoriu pentru fiecare fermă zootehnică,
în contextul unei fertilizări echilibrate si prin aplicarea unei furajări
corespunzătoare.
Se
stabileste, pentru fiecare fermă (complex de crestere a animalelor), un plan de
gestionare în acord cu conditiile specifice locale (tipul de sol, distanta fată
de sursele de apă, panta terenului, volumul precipitatiilor), sistemul fermei
si durata perioadelor de crestere, pentru asigurarea gestionării corecte a
dejectiilor, fără riscul de a provoca poluarea surselor de apă.
2.3.1.
Echilibrarea fertilizării cu azot a parcelei irigate
Doza
de fertilizant aplicată este limitată din necesitatea echilibrării necesarului
previzibil de azot al culturilor si aporturile si sursele de azot de orice
provenientă (natură).
Aporturile
de azot care trebuie considerate tin cont de toate fertilizările ce au fost
utilizate: dejectii provenite din zootehnie, composturi, îngrăsăminte chimice
sau alti fertilizanti pe bază de azot.
În
programul de actiune sunt cuprinse si modalitătile de aplicare, în cazul
culturilor irigate, care să asigure acest echilibru de fertilizare. Acestea se
referă cel putin la: specificul culturii (separând culturile irigate de cele
neirigate), elementele de calcul al normelor (randament previzibil, aportul de
azot în sol) si modalitătile de fractionare a aplicărilor pe sol ale
fertilizantilor.
Aceste elemente de calcul si modalităti se stabilesc, plecându-se de la resursele agricole locale disponibile, tinându-se cont de nivelul de pierdere al nitratilor si de restrictiile impuse de protectia apei.
Cantitătile
de azot aduse de dejectii animaliere sau de alti fertilizanti organici (nămol,
composturi, resturi vegetale etc.) trebuie cunoscute de către agricultor. În
cazul fertilizantilor organici proveniti din afara exploatatiei agricole,
exploatatorul agricol trebuie să dispună de informatii privitoare la tipul
gunoiului de grajd sau la alte dejectii animaliere ce se constituie ca
fertilizant, informatii pe care trebuie să i le dea furnizorul acestora.
2.4.
Tipurile de fertilizanti si obligatia de a respecta perioadele de
interdictie (restrictionare) de aplicare (împrăstiere)
Tipurile
fertilizantilor organici sau chimici au fost definite în Codul de bune practici
agricole. Programul de actiune trebuie să specifice produsele susceptibile a fi
aplicate pe sol ca fertilizanti.
Sunt
stabilite perioadele minime si maxime pentru care este interzisă împrăstierea
(aplicarea) diverselor tipuri de fertilizanti pe terenurile agricole.
Pe
solurile nisipoase sau cu un profil scurt, programul de actiune pentru zone
vulnerabile la poluarea cu nitrati impune, în functie de tipul de cultură,
conditiile hidrometeorologice si vulnerabilitatea naturală a zonei, o perioadă
închisă maximă în perioada 1 august – 1 februarie si o perioadă minimă (1
august – 1 noiembrie), în care nici un fel de îngrăsământ organic, cum ar fi:
bălegarul animalier de consistentă solidă, semilichidă sau lichidă, asternutul
de pasăre, fractiunea lichidă a nămolului orăsenesc, nu poate fi aplicat pe
terenurile care nu sunt fânete sau nu sunt semănate cu culturi de toamnă si
nici dacă solurile sunt nisipoase ori cu un profil scurt. Perioada închisă
maximă pentru terenurile aflate sub fânete sau culturi de toamnă este de la 1
septembrie la 1 februarie, iar perioada minimă, de la 15 septembrie la 15
noiembrie.
Avându-se
în vedere schimbările climatice pe care România le traversează, aceste perioade
minime si maxime pot fi modificate în functie de conditiile locale, la
recomandările specialistilor din cadrul Sistemului national de monitoring
integrat al solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea
aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de management al
reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile si potential
vulnerabile la poluarea cu nitrati, înfiintat prin Ordinul ministrului mediului
si gospodăririi apelor si al ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării
rurale nr. 242/197/2005.
Programul
de actiune stabileste limitele perioadelor de interdictie (închise), în functie
de conditiile locale si mai ales de cele climatice. Trebuie stabilite tipurile
de sol locale ale fiecărui teren agricol si tipurile culturilor practicate pe
acestea. Perioadele de interdictie a aplicării (împrăstierii) îngrăsămintelor
trebuie să fie stabilite local, în scopul reducerii scurgerilor (pierderilor)
de azot în ape în anumite perioade ale anului (de exemplu, perioade ploioase),
si, în mod special, pe perioada rece (de iarnă).
De
asemenea, modalitătile de fractionare a aplicărilor pe sol ale îngrăsămintelor
se vor realiza în functie de tipul culturii si de diferitele faze de crestere a
acestora.
Codul
de bune practici agricole prezintă informatii suplimentare cu privire la
momentul aplicării bălegarului si a altor îngrăsăminte naturale, în scopul
evitării poluării directe a apelor curgătoare sau a altor corpuri de apă.
Tabelul nr. 1 (exemplu)
|
Ocuparea
solului (cultura) |
Tipuri
de fertilizanti |
||
|
Gunoi
de grajd |
Mranită |
Dejectii
lichide |
|
|
Soluri necultivate |
Tot anul |
Tot anul |
Tot anul |
|
Culturi mari înfiintate toamna |
De la 1 noiembrie la 1
februarie |
De la 1 noiembrie la 15
ianuarie |
De la 1 noiembrie la 15
ianuarie |
|
Culturi mari înfiintate
primăvara |
De la 1 iulie la 31 august |
De la 1 iulie la 15 ianuarie |
De la 1 iulie la 15 ianuarie |
|
Culturi de ierburi perene
înfiintate de mai mult de 6 luni |
De la 1 septembrie la 1
februarie |
De la 15 noiembrie la 15
ianuarie |
De la 1 noiembrie la 31
ianuarie |
Fermierii
sunt încurajati să dezvolte un plan de management al reziduurilor în cadrul fermei
pentru a-i ajuta să decidă când, unde si ce doză de îngrăsământ organic trebuie
să împrăstie pe terenul fermei lor.
a)
Perioade de interdictie de împrăstiere a îngrăsămintelor:
Se
prezintă sub formă de tabel în care se indică ocuparea solului (cultura),
tipurile de îngrăsăminte si perioadele de interdictie:
Definitia
ocupării solului:
• culturi
mari: cereale, oleaginoase, culturi de plante tehnice (sfeclă, cartof, in,
cânepă), culturi semincere sau de reproducere, păsuni instalate de mai mult de
6 luni etc.;
• soluri
necultivate: suprafete neutilizate în vederea unei productii agricole,
întelegându-se suprafetele necultivate prin aplicarea directivelor sau
regulamentelor comunitare.
Perioadele
de interdictie nu sunt valabile în cazul dejectiilor animaliere produse si
depuse direct de animale (dejectii proaspete), pentru care se va examina
oportunitatea limitării duratei de păsunat si “încărcării“, mai ales în
perioada hibernală. De asemenea, aceste perioade închise nu se iau în
considerare în cazul resturilor vegetale sau al altor tipuri de produse
organice reziduale rămase pe sol.
Păsunile
înfiintate de mai putin de 6 luni apartin, în functie de data înfiintării,
categoriei culturilor mari de toamnă sau de primăvară.
Se
acordă derogări, cu titlu provizoriu, pentru perioadele de interdictie, în baza
unui memoriu tehnic care va demonstra că aplicarea derogării nu impune riscuri
de scurgere (pierdere) de azot în apele de suprafată sau
subterane.
Derogarea precizează, în functie de tipul culturii actuale si anterioare,
durata pentru care se acordă, modalitătile de aplicare (tipul de sol, natura si
caracteristicile fertilizantului, perioadele, normele si tehnicile de
împrăstiere) si procedurile de supraveghere puse în practică pentru evaluarea
(judecarea) riscurilor aplicării derogării pentru ape.
b)
Este posibilă
acordarea derogărilor pentru anumiti fertilizanti pentru care se indică
perioada la fiecare în parte, cu rezerva respectării conditiilor care se impun.
Acestea
privesc:
•
solurile care se ară până în iarnă, în scopul de a putea profita de efectul
gerului hibernal asupra structurii solului (soluri luto-argiloase spre
argiloase);
•
înfiintarea de culturi consumatoare de azot înainte de 1 septembrie si
desfiintarea cel mai târziu la 15 noiembrie;
•
furnizarea de azot de către cultura consumatoare de azot care trebuie luată în
considerare în ipoteza fertilizării;
•
cantitatea împrăstiată, care trebuie fixată în functie de mineralizarea
azotului în sol, de capacitatea de absorbtie a covorului vegetal si de nevoile
previzibile ale plantelor.
De
asemenea, este necesară înfiintarea unui dispozitiv de urmărire si evaluare
constituit de o retea locală de parcele test, care fac obiectul unei
supravegheri a culturilor si unei supravegheri a azotului mineral din sol din
împrăstiere până la înfiintarea culturii următoare. Această supraveghere va
trebui să permită evaluarea riscurilor derogărilor de împrăstiere pentru
calitatea apei. Rezultatele fac obiectul unei sinteze anuale.
2.5.
Obligatia de a respecta conditiile particulare de aplicare (împrăstiere) a
fertilizantilor azotati organici si minerali (cazuri specifice)
1s. În
vecinătatea apelor de suprafată
Măsuri
speciale la aplicarea îngrăsămintelor se impun pe terenurile din vecinătatea
cursurilor de apă, lacurilor, captărilor de apă potabilă, care sunt expuse
riscului de poluare cu nitrati (si, în unele situatii, cu fosfati) transportati
cu apele de drenaj si scurgerile de suprafată.
Se
impune păstrarea fâsiilor de protectie fată de aceste ape, late de minimum 5–6
m în cazul cursurilor de apă, cu exceptia dejectiilor lichide, la care banda de
protectie trebuie să fie lată de cel putin 30 m pentru cursuri de apă si de 100
m pentru captări de apă potabilă. În zonele de protectie nu se aplică si nu se
vehiculează îngrăsăminte. Efluentul de siloz nu se aplică în zonele de
protectie a cursurilor de apă. Înainte de a fi administrat pe teren, trebuie
diluat cu o cantitate de apă echivalentă cu cantitatea de efluent. Nu se aplică
mai mult de 50 m3/ha din efluentul diluat.
2s. Pe
terenuri în pantă
Pe astfel de terenuri există un risc crescut al pierderilor de azot prin scurgeri de suprafată, care depind de o serie de factori, cum sunt: panta terenului, caracteristicile solului (în special permeabilitatea pentru apă), sistemul de cultivare, amenajările antierozionale si, în mod deosebit, cantitatea de precipitatii. Riscul este maxim când îngrăsămintele sunt aplicate superficial si urmează o perioadă cu precipitatii abundente.
Pe
terenurile cu pantă mare aplicarea fertilizantilor este interzisă. Programul de
actiune precizează situatiile pentru care se aplică această interdictie,
tinându-se cont de riscurile de siroire pe parcelă sau cel putin de înclinarea
pantei pentru care această aplicare se interzice.
Pe
terenurile agricole în pantă fertilizarea trebuie făcută numai prin
încorporarea îngrăsămintelor în sol si tinând cont de prognozele meteorologice
(nu se aplică îngrăsăminte, mai ales dejectii lichide, când sunt prognozate
precipitatii intense).
O
atentie deosebită trebuie acordată culturilor pomicole si viticole situate, de
regulă, pe astfel de terenuri, la care procesele de eroziune a solului si,
implicit, pericolele de pierdere a nutrientilor prin siroire sunt mai frecvente
si mai intense.
3s. Pe
terenuri saturate de apă, inundate, înghetate sau acoperite de zăpadă
Pe
soluri periodic saturate cu apă sau inundate trebuie ales momentul de aplicare
a îngrăsămintelor atunci când solul are o umiditate corespunzătoare, evitându-se
astfel pierderile de azot nitric cu apele de percolare si cu scurgerile, precum
si pierderile prin denitrificare sub formă de azot elementar sau oxizi de azot.
Se va evita administrarea gunoiului, precum si a oricărui tip de îngrăsământ,
pe timp de ploaie, ninsoare si soare puternic si pe terenurile cu exces de apă
sau acoperite cu zăpadă. În plus, fată de cele arătate mai sus, nu se recomandă
să fie aplicate dacă:
•
solul este puternic înghetat; sau
•
solul este crăpat (fisurat) în adâncime ori săpat în vederea instalării unor
drenuri sau pentru a servi la depunerea unor materiale de umplutură; sau
•
câmpul a fost prevăzut cu drenuri sau a suportat lucrări de subsolaj în
ultimele 12 luni.
Pe
solurile înghetate doar la suprafată, atunci când solul este înghetat
superficial în decurs de 24 de ore mai putin de 12 ore, este posibilă
împrăstierea tuturor tipurilor de fertilizanti.
Împrăstierea
gunoiului de grajd grosier de la vaci este permisă pe soluri înzăpezite sau
înghetate.
2.6.
Depozitarea dejectiilor zootehnice. Obligatia de a dispune de o capacitate
etansă de stocare
Trebuie
etansată orice platformă sau orice bazin de stocare a dejectiilor zootehnice
existente.
Capacitatea
de depozitare a dejectiilor de la fermele zootehnice (cresterea animalelor) trebuie
să acopere cel putin perioadele de interdictie a aplicării, fixate la pct. 2.4,
si care tin cont de riscurile suplimentare datorate conditiilor meteorologice,
de posibilitătile tratării sau evacuării fără riscuri pentru calitatea apelor.
Programul
de actiune aminteste ansamblul dispozitiilor de reglementare cu privire la
stocarea dejectiilor de origine animală. (Ordinul ministrului mediului si
gospodăririi apelor si al ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării
rurale nr. 242/197/2005 reglementează modul de calcul al capacitătii de
stocare).
Dacă
este nevoie, programul de actiune fixează capacitătile maxime de stocare.
Durata de stocare se va
prevedea sub formă de tabel, precizându-se tipul dejectiilor si durata minimă
de stocare.
Tabelul nr. 2
|
Tipul
de dejectie |
Durata
de stocare |
|
|
|
În
zonele vulnerabile, unde există traditia cresterii animalelor în gospodăriile
populatiei, se vor prevedea, obligatoriu, dispozitii privind constructia platformelor
individuale si comunale pentru depozitarea reziduurilor organice si înfiintarea
si organizarea serviciilor aferente gospodăririi acestora si a fertilizantilor
organici rezultati. Se va insista pe constructia platformelor individuale, iar
decizia de a construi platforme comunale va fi luată de către colectivitatea si
administratia locală.
2.7.
Gestionarea durabilă a terenurilor agricole
Măsurile
necesare unei gestiuni durabile a terenurilor vor fi bazate pe alegerea
culturilor si rotatia acestora, ponderea culturilor de iarnă în raport cu cele
de primăvară, gradul de acoperire a terenului între ciclurile de recoltaresemă
nare si a fazelor de crestere la culturile perene (perioada de repaus
vegetativ), amenajările funciare, înfiintarea culturilor intermediare si
gestionarea resturilor vegetale.
Programul de actiune fixează modalitătile de gestionare a resturilor vegetale si, dacă este necesar, obiectivele, cel putin pentru zona vulnerabilă sau părti ale acesteia, în materie de acoperire a solurilor necultivate sau a celor cultivate în sezoanele umede si reci (toamnă–iarnă), pentru a reduce cantitătile de azot mineral din sol, supus riscului spălării, si pentru înfiintarea culturilor inhibitoare de nitrati sau a culturilor intercalate.
Se
vor stabili la marginea cursurilor de apă obiectivele mentinerii suprafetelor
ierboase, de arbori, cu garduri si împădurite si obiectivele înierbării
taluzurilor. De asemenea, atunci când se impune, este necesară obligatia
înfiintării culturilor permanente.
Regulile
de gestionare durabilă a terenurilor agricole vor fi prevăzute în anexa nr. 6
la programul de actiune.
2.8.
Limitarea aporturilor de azotati minerali si alte măsuri
În
cazul în care se constată suprafertilizările prin folosirea excesivă a
îngrăsămintelor chimice pe bază de azot, contrar recomandărilor oficiilor de
studii pedologice si agrochimice, se va impune o limitare a aporturilor de azot
mineral la scara exploatatiei (acolo unde este cazul) sau măcar a zonei sau a
unei părti a zonei vulnerabile.
În
programul de actiune trebuie incluse toate celelalte măsuri utile, cuprinse în
Codul de bune practici agricole, pentru a răspunde la obiectivele protejării
calitătii apei, si alte măsuri complementare care se impun.
Diagnoza
prevăzută în art. 3 din ordin permite identificarea zonelor cu excedent de azot
datorat cresterii animalelor. Diagnoza indică, pentru aceste zone, situatia
exploatatiilor si mai ales contributia lor la excedentul global, aplicări
practice (tipuri si efective), tratamentele si transferurile actuale de
afluenti în interiorul zonei si în afara ei, precum si evolutia previzibilă a
exploatatiilor si septelurilor. În programul de actiune comitetul de bazin
desemnează zonele cu excedent de azot datorat cresterii animalelor si defineste
obiectivele de resorbtie pe zonă si contributia diferitelor modalităti de
resorbtie pentru a le atinge. Exploatatiile din aceste zone sunt supuse
actiunilor suplimentare, care se referă la:
•
reducerea cantitătilor de azot provenind din dejectii aplicate în zonă (tratarea
apelor uzate, transportul si exportul dejectiilor animaliere în afara zonelor
cu excedent, modificările de alimentare si de structură a efectivelor de
animale);
• o
mai bună utilizare a suprafetelor din zonă, susceptibile de primirea
dejectiilor (mai ales o împrăstiere realizată efectiv pe toate terenurile
incluse în planurile de aplicare a acestora, utilizarea de noi terenuri pentru
împrăstiere, aplicarea de tehnici si practici permitând o distribuire extinsă
pe suprafetele ocupate de terti, pe terenurile sportive sau pe terenurile de
camping agreate, dacă aceste tehnici si practici sunt permise de reglementările
în vigoare).
2.8.1.
Indicatorii de supraveghere si evaluare a programelor de actiune
Indicatorii
de supraveghere si de evaluare a programelor de actiune trebuie să arate
avansarea resorbtiei de azot excedentar provenind din dejectii, precizând care
dintre diferitele modalităti de resorbtie puse în functiune pentru a atinge
acest obiectiv au fost eficiente. Unul dintre indicatorii obligatorii este
continutul în nitrati al apelor subterane si de suprafată, măsurat în punctele
de monitorizare stabilite de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru
Pedologie, Agrochimie si Protectia Mediului–ICPA Bucuresti si Administratia
Natională “Apele Române“.
Lista
indicatorilor va putea fi completată ulterior în functie de dispozitiile si de
reglementările la nivel national sau local.
Indicatorii
trebuie să permită măsurarea gradului de atingere a obiectivelor fixate ale
programelor de actiune.
2.8.2.
Dispozitii pentru micile ferme de crestere a animalelor cu potential de
dezvoltare si pentru cele detinute de tinerii agricultori
Mărimea maximă de creare si extindere a micilor ferme de crestere a animalelor de dimensiuni economice insuficiente, dar cu potential de dezvoltare, precum si a celor detinute de tinerii agricultori, pentru care se poate acorda derogare de la interdictia de a creste efective, este fixată în programul de actiune fără a se putea depăsi o marjă de dezvoltare definită în programul de actiune.
Această
marjă este exprimată în kilograme de azot produs de animale. Ea trebuie
definită astfel încât scadentele prevăzute de programele de conformare si de
etapizare să fie respectate. În orice caz, această marjă nu poate depăsi un
procentaj din cantitatea de resorbit, care va fi fixată în programul de
actiune. Pe de altă parte, în nici un moment evolutia marjei nu poate depăsi
procentele din cantitatea de azot efectiv resorbită de culturi. Modalitătile
precizate de gestiunea marjei, stiindu-se criteriile retinute pentru a calcula
consumul sau alimentarea, sunt precizate în programul de actiune. Evolutia si
ritmul de consum al marjei de dezvoltare si de resorbtie sunt urmate în fiecare
fermă după evidentele de activitate zilnică. Se vor stabili si măsuri speciale
de sprijin al fermierilor care detin astfel de ferme.
2.9.
Alte măsuri de remediere ce permit limitarea restrictionărilor si a
efectelor socioeconomice nefavorabile asupra producătorilor agricoli si
fermierilor
Aplicarea
programelor de actiune este dificilă, mai ales că sunt greu de evaluat
consecintele si riscurile în ceea ce priveste aparitia unor efecte
socioeconomice nefavorabile în conditiile în care în multe dintre zonele
vulnerabile se practică o agricultură de subzistentă la nivelul micilor
producători agricoli, iar fermele mici si mijlocii au dimensiuni economice
insuficiente, chiar dacă au potential de dezvoltare. Din această cauză este
necesar ca programele de actiune să fie corelate si chiar să prescrie măsuri
care sunt comune programelor de dezvoltare rurală.
Astfel,
producătorii agricoli trebuie să fie sprijiniti pentru a trece la practicarea
agriculturii ecologice si pentru a obtine calitatea de producător în
agricultura ecologică.
Ca
si în alte tări europene agricultura ecologică, cu contributia sa majoră la
dezvoltarea durabilă a agriculturii, are în România un potential considerabil
de dezvoltare. Suprafetele cultivate după modelul de productie ecologic au
crescut în ultimii ani si acestea trebuie să fie extinse si în zonele
vulnerabile prin:
•
sprijinirea dezvoltării agriculturii ecologice, ca metodă de producere a
alimentelor prietenoase cu mediul;
•
sprijinirea si cresterea competitivitătii agriculturii ecologice;
•
conversia la metode ecologice de productie agricolă pentru legume, fructe,
plante aromatice si medicinale, culturi furajere (orz furajer), păsuni
naturale, producerea de lapte si produse derivate ecologice, carne si produse
derivate ecologice;
•
conversia terenurilor agricole către agricultura ecologică si certificarea
acestora în vederea înfiintării culturilor ecologice.
Implementarea
acestei măsuri estimează si alte efecte favorabile:
•
reducerea riscurilor pentru mediu si sănătate, folosindu-se sub control
strictul necesar de îngrăsăminte organice si produse pentru protectia
plantelor, care ajută la mentinerea fertilitătii solului si la sporirea
biodiversitătii, si protectia calitătii apelor;
•
cresterea suprafetelor cultivate după modul de productie ecologic pentru
crearea unei piete interne de produse agroalimentare ecologice, cu calitatea
garantată de un organism de inspectie si certificare, si crearea unui
disponibil pentru export;
•
cresterea valorii adăugate a produselor organice.
În
zonele vulnerabile în care restrictionările care se impun sunt mai ample se vor
implementa măsurile Programului national de agromediu, care acordă
producătorilor agricoli si fermierilor compensatii si alternative de cultură în
cazul în care acestia acceptă punerea sub incidenta acestui program a
terenurilor agricole pe care le cultivă.
O altă posibilă măsură de remediere constă în reabilitarea sau înfiintarea de foraje de captare a apelor subterane cu concentratii mari de nitrati si utilizarea acestora pentru fertigarea culturilor, în special a celor mari consumatoare de azot.
2.10.
Măsuri de sensibilizare, formare si consiliere a producătorilor agricoli
implicati în implementarea programului de actiune
Se
vor stabili măsurile si actiunile ce trebuie desfăsurate pentru sensibilizarea,
instruirea si consilierea producătorilor agricoli si fermierilor. Se stabilesc
factorii care au responsabilităti în acest domeniu, programe de instruire si
mijloace de informare, precum si modurile de evaluare a programelor de
instruire.
Anexe
ale programului de actiune:
1.
Lista comunelor din bazinul/spatiul hidrografic, zonele vulnerabile, pentru
care se aplică programul de actiune.
2.
Concluziile diagnozei situatiei locale.
3.
Modelele planurilor de fertilizare si ale caietelor de evidentă a
distribuirilor de îngrăsăminte si documentele însotitoare.
4.
Modalitătile de calcul al cantitătii maxime de azot în dejectii.
5.
Modalitătile de calcul al echilibrului fertilizării cu azot si documentele
însotitoare.
6.
Regulile de gestionare durabilă a terenurilor agricole.
ACTE
ALE OFICIULUI ROMÂN PENTRU DREPTURILE DE AUTOR
OFICIUL ROMÂN PENTRU DREPTURILE
DE AUTOR
pentru publicarea în
Monitorul Oficial al României, Partea I, a Protocolului referitor la
Metodologia privind utilizarea de retransmitere prin cablu a operelor muzicale,
audiovizuale, cinematografice, scrise, plastice, a fonogramelor publicate în
scop comercial sau a reproducerilor acestora, preluate din radiodifuzări
initiale, si a tabelului cuprinzând drepturile patrimoniale cuvenite
titularilor de drepturi de autor si titularilor de drepturi conexe dreptului de
autor, pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor
si drepturile conexe, cu modificările si completările ulterioare
Având
în vedere dispozitiile art. 121 alin. (2), ale art. 131 alin. (2) si ale art. 1312 alin. (2) din Legea nr.
8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, cu modificările si
completările ulterioare, precum si ale art. IV din Legea nr.
285/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr.
8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe,
în
baza prevederilor art. 2 alin. (2) si ale art. 6 alin. (3) din Hotărârea
Guvernului nr.
758/2003 privind organizarea si functionarea Oficiului Român pentru
Drepturile de Autor si a corpului de arbitri si ale Hotărârii Guvernului nr.
210/2000 privind numirea în functia de director general al Oficiului Român
pentru Drepturile de Autor (O.R.D.A.),
directorul
general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor emite următoarea decizie:
Art.
1. – Se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, Protocolul
referitor la Metodologia privind utilizarea de retransmitere prin cablu a
operelor muzicale, audiovizuale, cinematografice, scrise, plastice, a
fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora,
preluate din radiodifuzări initiale, si tabelul cuprinzând drepturile
patrimoniale cuvenite titularilor de drepturi de autor si titularilor de
drepturi conexe dreptului de autor, pentru aplicarea prevederilor Legii nr.
8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, cu modificările si
completările ulterioare, încheiat între următoarele organisme de gestiune
colectivă: Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor din România – Asociatia
pentru Drepturi de Autor (UCMR-ADA), Societatea pentru Drepturi de Autor
în Cinematografie si Audiovizual – Societatea Autorilor Români din Audiovizual (DACIN-SARA)
Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (UPFR), Societatea
de Gestiune Colectivă a Drepturilor de Autor – COPYRO, Societatea de Gestiune
Colectivă a Dreptului de Autor în domeniul Artelor Vizuale (VISARTA), Centrul
Român pentru Administrarea Drepturilor Artistilor Interpreti (CREDIDAM) si
Uniunea Producătorilor de Film si Audiovizual din România – Asociatia Română de
Gestiune a Operelor din Audiovizual (UPFAR–ARGOA), pe de o parte, si
Asociatia de Comunicatii prin Cablu (ACC), pe de altă parte, prevăzut în
anexa la prezenta decizie.
Art.
2. – Prezenta decizie intră în vigoare în termen de 3 zile de la data
publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Directorul
general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor,
Rodica
Pârvu
Bucuresti, 1 iunie 2005.
Nr. 124.
PROTOCOL
referitor
la Metodologia privind utilizarea de retransmitere prin cablu a operelor muzicale,
audiovizuale, cinematografice, scrise, plastice, a fonogramelor publicate în
scop comercial sau a reproducerilor acestora, preluate din radiodifuzări
initiale, si tabelul cuprinzând drepturile patrimoniale cuvenite titularilor de
drepturi de autor si titularilor de drepturi conexe dreptului de autor, pentru
aplicarea prevederilor Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile
conexe, cu modificările si completările ulterioare
Încheiat
astăzi, 23 martie 2005
Părti:
UCMR-ADA
CREDIDAM
UPFR
DACIN-SARA
si ACC
UPFAR
COPYRO
VISARTA
În
baza art. 121 alin. (2), (3) si a art. 1312 alin. (1) din Legea nr.
8/1996, cu modificările si completările ulterioare, si a Deciziei
directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 47/2005,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 3 februarie
2005, părtile au negociat o metodologie unică si un tabel unic privind
remuneratia datorată titularilor de drepturi de autor si drepturi conexe
dreptului de autor pentru retransmiterea prin cablu.
1.
În sensul prezentei metodologii, prin utilizare se întelege
retransmiterea simultană, nealterată si integrală prin fir, prin cablu, prin
fibră optică sau prin orice alt procedeu similar ori printr-un sistem de
radiodifuzare prin unde ultrascurte, pentru receptionarea de către public a
unei transmisii initiale, cu sau fără fir, inclusiv prin satelit, de servicii
de programe de radiodifuziune si/sau de televiziune destinate receptionării de
către public a operelor muzicale, audiovizuale, cinematografice, scrise,
plastice, a fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor
acestora.
2. Utilizator,
în sensul prezentei metodologii, este persoana fizică sau juridică autorizată
să realizeze activităti de retransmitere prin cablu, astfel cum se defineste la
pct. 1.
3.
Utilizarea reglementată de prezenta metodologie se poate realiza numai după
obtinerea din partea organismului de gestiune colector unic a autorizatiei sub
formă de licentă neexclusivă, în schimbul unei remuneratii lunare, potrivit
prezentei metodologii si conform tabelului următor:
|
ANUL |
PROCENTE |
|
2005 si următorii |
2% |
4. Utilizatorul
achită organismului de gestiune colector unic, desemnat prin decizie a
directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, valoarea calculată conform
tabelului de mai sus, procentual din baza de calcul, reprezentând drepturile
patrimoniale ale titularilor de drepturi de autor si de drepturi conexe
dreptului de autor.
5.
Baza de calcul a remuneratiei reprezentând drepturile patrimoniale ale
titularilor de drepturi de autor si de drepturi conexe, datorată de
utilizatori, este constituită din totalitatea veniturilor brute lunare obtinute
din activitatea de retransmitere de servicii de programe, fără T.V.A. dacă este
cazul.
6.
În cazul utilizării operelor mentionate în spoturile publicitare, în spoturile
de promovare a unui post de televiziune ori a unui distribuitor de servicii de
programe de televiziune prin cablu, acesta are obligatia de a obtine acordul
expres al titularului de drepturi prin organismul de gestiune colectivă sau
individual.
7.
Utilizatorii au obligatia să comunice organismului de gestiune colector unic,
până la data de 15 a fiecărei luni, un raport privind serviciile de programe
retransmise în luna precedentă. Raportul va cuprinde pentru luna de raportare:
lista serviciilor de programe retransmise, numărul de abonati si valoarea
abonamentului, precum si baza de calcul asupra căreia se aplică procentul din
tabel. Raportul va fi însotit de o adresă de înaintare purtând numele
reprezentantului legal, semnătura si stampila utilizatorului, adresa prin care
va fi confirmată pe propria răspundere veridicitatea informatiilor ce sunt
continute de raport sau de documentele ce îl însotesc. Aceste liste constituie
baza de repartizare a remuneratiilor încasate de organismele de gestiune
colectivă a drepturilor de autor si a drepturilor conexe. Informatiile ce fac
obiectul raportării pot fi transmise si în format electronic.
8.
Remuneratia se plăteste până la data de 20 a lunii următoare celei pentru care
este datorată.
9.
Ori de câte ori organismul de gestiune colectivă solicită în scris,
utilizatorul are obligatia de a-i comunica acestuia copii certificate pe
propria răspundere de pe documentele financiar-contabile de sinteză pe baza
cărora se determină baza de calcul, semnate de reprezentantul legal.
10.
Organismele de gestiune colectivă pot cere audit extern pentru verificarea
raportărilor efectuate de utilizator.
Societatea
de audit va fi agreată de părti.
11.
Pentru întârzieri la plată utilizatorii datorează penalităti echivalente cu
0,1%, aferente sumelor neachitate la termen, calculate pe zi de întârziere.
12.
Organismele de gestiune colectivă beneficiare de drepturi de autor sau de
drepturi conexe vor încheia un protocol în vederea unei juste repartitii a
remuneratiilor unice colectate, cu stabilirea unui comision real retinut pentru
cheltuieli administrative ale organismului de gestiune colector unic desemnat .
13.
Prezenta metodologie intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sale în
Monitorul Oficial al României, Partea I, si va putea fi modificată numai după 3
ani de la data publicării sale în Monitorul Oficial a României, Partea I, cu
exceptia cazului în care dispozitiile Legii nr.
8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificările si
completările ulterioare, avute în vedere la elaborarea prezentei metodologii,
sunt modificate înainte de împlinirea acestui termen, caz în care organismele
de gestiune colectivă vor putea solicita initierea unei noi proceduri de
negociere si înainte de împlinirea termenului de 3 ani.
14.
Prezenta metodologie si tabelul sunt valabile până la intrarea în vigoare a
noilor metodologii. Prezentul protocol s-a încheiat în 9 exemplare.
Un
exemplar va fi înaintat Oficiului Român pentru Drepturile de Autor în baza art.
1312 alin. (2) din Legea nr.
8/1996, cu modificările si completările ulterioare.
UCMR-ADA
– Ana Achim
CREDIDAM
– Stefan Gheorghiu
UPFR
– avocat Andreea Sîrbu
DACIN-SARA
– Mircea Muresan si ACC – avocat Silviu Luncan
UPFAR
– Ioan Ionel
VISARTA
– Aura Maria Pavel
COPYRO – avocat Aurelian Munteanu
