MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 173 (XVII) - Nr. 518         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Vineri, 17 iunie 2005

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 186 din 29 martie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 180 alin. (31) si (51) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale

 

Decizia nr. 227 din 21 aprilie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

61. – Ordin al presedintelui Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale privind aprobarea Listei perimetrelor petroliere oferite pentru concesiune prin apel public de ofertă, Runda a VII-a/2005

 

754/29. – Ordin al ministrului finantelor publice si al presedintelui Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare pentru aprobarea Normelor privind reflectarea în contabilitate a operatiunilor de denominare a valorii nominale a actiunilor/părtilor sociale/unitătilor de fond ca urmare a aplicării Legii nr. 348/2004 privind denominarea monedei nationale, cu modificările si completările ulterioare

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 186

din 29 martie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 180 alin. (31) si (51) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Constantin Doldur – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Aurelia Popa – procuror

Patricia Marilena Ionea – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 180 alin. (31) si (51) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, exceptie ridicată de Emilia Cozlov în Dosarul nr. 3.870/2004 al Tribunalului Brăila – Sectia comercială si de contencios administrativ.

La apelul nominal se prezintă autorul exceptiei, Emilia Cozlov personal, si consilierul juridic Loredana Alexandru, pentru Casa Judeteană de Pensii Brăila.

Autorul exceptiei solicită admiterea acesteia, arătând că dispozitiile art. 180 alin. (31) din Legea nr. 19/2000 generează o situatie discriminatorie între cei iesiti la pensie, în functie de perioada aleasă pentru stabilirea drepturilor de pensie. Astfel, apreciază că această perioadă nu îi plasează pe titularii dreptului la pensie în situatii diferite, de natură să impună un tratament diferentiat. În sfârsit, sustine că criteriul după care sunt stabiliti beneficiarii măsurilor reparatorii nu este obiectiv si legea ar trebui să prevadă ca beneficiarii acestor măsuri să fie stabiliti în urma analizei individuale a drepturilor cuvenite, în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000. Reprezentantul Casei Judetene de Pensii Brăila solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, sens în care arată că modul de calcul al punctajului mediu anual se face în aceleasi conditii pentru toate categoriile de pensionari aflate în aceeasi situatie, fără a determina privilegii si discriminări si fără a se încălca, prin urmare, prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutie. De asemenea, arată că persoanele care se înscriu la pensie în perioade diferite, când sunt în vigoare diferite reglementări legale, se află în mod obiectiv în situatii diferite, iar tratamentul juridic diferentiat în acest caz nu înseamnă încălcarea principiului egalitătii în drepturi.

Reprezentantul Ministerului Public, invocând jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale, pune concluzii de respingere a exceptiei ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 19 noiembrie 2004, pronuntată în Dosarul nr. 3.870/2004, Tribunalul Brăila – Sectia comercială si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 180 alin. (31) si (51) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, exceptie ridicată de Emilia Cozlov într-o cauză având ca obiect modul de stabilire si de plată a pensiei de asigurări sociale.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că prevederile art. 180 alin. (31) din Legea nr. 19/2000, coroborate cu cele ale alin. (51) din acelasi articol, contravin prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie. În acest sens, arată că prin introducerea în art. 180 din Legea nr. 19/2000 a alin. (31) s-a instituit o discriminare între diferite categorii de pensionari în raport cu perioada aleasă pentru stabilirea bazei de calcul a pensiei. Acest fapt a determinat diminuarea drepturilor de pensie ale unor categorii de pensionari, încălcându-se astfel principiul constitutional al egalitătii în drepturi.

Tribunalul Brăila – Sectia comercială si de contencios administrativ apreciază că sustinerile autorului exceptiei sunt întemeiate. Astfel, arată că, desi prin introducerea alin. (31) în art. 180 din Legea nr. 19/2000 s-a urmărit corijarea unor nedreptăti, prin consecintele sale acest text de lege, coroborat cu alin. (51) din acelasi articol, a introdus o nouă discriminare, încălcând astfel prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutie. În acest sens, mentionează că “persoanele prevăzute la art. 180 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 au iesit la pensie în aceleasi conditii în perioada 1 ianuarie 1998–31 martie 2001 si drepturile lor la pensie au fost stabilite conform acelorasi reglementări.

Cu toate acestea beneficiarii prevederilor alin. (31) din acelasi articol sunt doar cei ale căror drepturi de pensie s-au stabilit pe baza salariilor din ultimii 5 ani de activitate sau pe baza salariilor de până la 1 aprilie 1992. Prin aplicarea hotărârilor Guvernului nr. 523/2001 si nr. 1.315/2001, ca si prin aplicarea Hotărârii Guvernului nr. 565/1996, corelată cu dispozitiile legale sus-mentionate, s-a ajuns la mari diferente între pensionari cu privire la drepturile de pensie, încât se poate aprecia că s-au încălcat prevederile art. 16 din Constitutie“.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că prevederile art. 180 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 reglementează determinarea punctajului mediu anual pentru toate persoanele pensionate pe baza legislatiei anterioare datei intrării în vigoare a acestui act normativ. Acest procedeu tehnic ce urmează a se avea în vedere la recalcularea si recorelarea pensiilor are ca scop eliminarea discrepantelor inerente dintre drepturile persoanelor pensionate conform legislatiei anterioare si ale celor pensionate pe baza noilor legi. Exceptarea unor categorii de persoane de la atribuirea punctajului mediu estimat, conform alin. (31) al aceluiasi articol, nu este de natură să instituie privilegii sau discriminări, “întrucât este aplicabilă deopotrivă tuturor persoanelor pensionate aflate în situatii identice”. În acelasi timp observă că pensionarii prevăzuti în art. 180 alin. (31) din Legea nr. 19/2000 se află într-o situatie diferită fată de cei prevăzuti la alin. (3) al aceluiasi articol, fapt ce justifică aplicarea unui tratament juridic diferentiat. De asemenea, în punctul de vedere exprimat, Guvernul apreciază că nu este întemeiată nici critica potrivit căreia drepturile de pensie anterior stabilite au fost diminuate, sens în care aminteste că prevederile art. 180 alin. (51) si (7) din Legea nr. 19/2000 nu permit o astfel de diminuare. În sfârsit, în sprijinul celor arătate invocă jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate nu contravin art. 16 alin. (1) din Constitutie, întrucât stabilesc un tratament juridic diferit pentru categorii si situatii diferite. Astfel, arată că prevederile legale supuse controlului de constitutionalitate reglementează proceduri tehnice prin a căror aplicare, în timp, se urmăreste înlăturarea discrepantelor inerente dintre cei pensionati sub imperiul legii anterioare si cei pensionati după intrarea în vigoare a noii reglementări. Existenta unor categorii diferite de pensionari, distinct individualizate în textele de lege indicate, justifică aplicarea unui tratament juridic diferentiat în ceea ce priveste stabilirea punctajului mediu anual, în acord cu interpretarea dată de Curtea Constitutională si de Curtea Europeană a Drepturilor Omului principiului egalitătii în drepturi.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutia României, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 180 alin. (31) si (51) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, dispozitii introduse prin pct. 13 al articolului unic din Legea nr. 577/2003 privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 9/2003 pentru modificarea si completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 2004.

Textele legale criticate au următoarea redactare:

Art. 180 alin. (31) si (51): “(31) Se exceptează de la prevederile alin. (3) pensionarii de asigurări sociale de stat ale căror drepturi de pensie s-au stabilit pe baza salariilor din ultimii 5 ani de activitate sau pe baza salariilor de până la data de 1 aprilie 1992. Acestor categorii de persoane li se aplică prevederile alin. (2). [...]

(51) După definitivarea procesului de recorelare, punctajul mediu anual al pensiilor cuvenite persoanelor prevăzute la alin. (31) nu poate fi mai mic decât cel calculat la data de 1 aprilie 2001.“

În sustinerea neconstitutionalitătii acestor texte de lege, autorul exceptiei invocă încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie, potrivit cărora “(1) Cetătenii sunt egali în fata legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări“.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că art. 180 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 a obligat Casa Natională de Pensii si Asigurări de Sănătate să determine punctajul mediu anual al fiecărui pensionar prin raportarea cuantumului pensiilor cuvenite conform legislatiei anterioare la valoarea unui punct de pensie stabilit în conditiile art. 80.

În continuare, alin. (3) al aceluiasi articol prevede că, în cazul pensionarilor ale căror drepturi au fost stabilite în perioada 1 ianuarie 1998–31 martie 2001 si sunt mai mari decât un punctaj mediu estimat pentru persoanele ce se pensionează în conditiile Legii nr. 19/2000, pe lângă punctajul mediu anual stabilit prin raportare la cuantumul pensiei primite li se adaugă si punctajul mediu estimat.

În sfârsit, alin. (31) al aceluiasi articol, criticat prin exceptia de neconstitutionalitate, îi exceptează de la beneficiul drepturilor prevăzute de alineatul precedent pe acei pensionari ale căror drepturi de pensie s-au stabilit pe baza salariilor din ultimii 5 ani de activitate sau pe baza salariilor de până la data de 1 aprilie 1992.

Având în vedere aceste dispozitii legale, Curtea constată că pensionarii se află, în raport cu data pensionării, în situatii obiectiv diferite. În acest sens, retine că pe parcursul timpului legislatia pensiilor a suferit numeroase si substantiale modificări atât sub aspectul conditiilor si criteriilor prevăzute pentru înscrierea la pensie cât mai ales în privinta stabilirii bazei de calcul si, în consecintă, a cuantumului pensiei cuvenite.

Astfel, conform legislatiei în vigoare până la 31 martie 2001, baza de calcul a pensiei o reprezenta media venitului realizat într-o perioadă de 5 ani consecutivi din ultimii 10 ani de activitate, perioadă aleasă de persoana îndreptătită la pensie.

Este evident că media veniturilor din 5 ani consecutivi, mai favorabilă persoanei pensionate, determină diferente substantiale chiar si între persoane care au desfăsurat o activitate profesională identică în timp si ca salarizare.

Actuala legislatie are în vedere întreaga perioadă lucrată (perioadă cotizată) si stabileste ca bază de calcul a pensiei punctajul mediu realizat în întreaga perioadă lucrată.

În consecintă, tinând seama de situatiile obiectiv diferite în care se află anumite categorii de persoane, legiuitorul a instituit tratamente juridice diferite, reflectate si în cuantumul pensiilor stabilite.

Această reglementare este în deplin acord cu principiul constitutional al egalitătii în drepturi a cetătenilor, care, asa cum a statuat în mod constant instanta de contencios constitutional, în acord cu practica Curtii Europene a Drepturilor Omului, nu înseamnă uniformitate, astfel că, dacă la situatii egale trebuie să se aplice un tratament juridic egal, situatii obiectiv diferite justifică instituirea unui tratament juridic diferentiat.

În sensul constitutionalitătii prevederilor întregului art. 180 din Legea nr. 19/2000 în raport cu principiul constitutional al egalitătii în drepturi, Curtea s-a mai pronuntat si prin Decizia nr. 255 din 15 iunie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 641 din 15 iulie 2004, când a statuat că acest text de lege nu contravine dispozitiilor art. 16 alin. (1) din Constitutie, “fiind deopotrivă aplicabil pentru toti pensionarii care se află în situatii identice“. În acest sens, a arătat că “determinarea punctajului mediu anual al fiecărei persoane este un procedeu de natură tehnică si se face în aceleasi conditii pentru toate persoanele pensionate anterior datei intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 si urmează a se avea în vedere la recalcularea si recorelarea pensiilor, operatiune ce se efectuează esalonat în timp, în functie de posibilitătile financiare existente“.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice schimbarea jurisprudentei în materie a Curtii Constitutionale, considerentele si solutia din decizia anterioară îsi mentin valabilitatea si în prezenta cauză.

În sfârsit, fată de sustinerile autorului exceptiei, potrivit cărora dispozitiile legale criticate ar fi determinat o diminuare a pensiei cuvenite, Curtea retine că atât dispozitiile art. 180 alin. (51), cât si cele ale alin. (7) al aceluiasi articol instituie garantii corespunzătoare pentru ca, în urma operatiunilor de recalculare si de recolerare a pensiilor, să nu fie diminuate în cazul niciunui pensionar drepturile legal si corect stabilite, în conformitate cu legislatia în vigoare la data înscrierii la pensie.

Eventualele greseli apărute în legătură cu stabilirea punctajului mediu anual constituie probleme de fapt ale căror elucidare si rezolvare intră în competenta exclusivă a instantelor judecătoresti, iar nu a Curtii Constitutionale.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 180 alin. (31) si (51) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, exceptie ridicată de Emilia Cozlov în Dosarul nr. 3.870/2004 al Tribunalului Brăila – Sectia comercială si de contencios administrativ.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 29 martie 2005.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 227

din 21 aprilie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Constantin Doldur – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Nicoleta Grigorescu – procuror

Marieta Safta – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, exceptie ridicată de Damian Cimpoesu în Dosarul nr. 7.600/2004 al Judecătoriei Pitesti.

La apelul nominal este prezent Damian Cimpoesu, personal, lipsind partea Banca Comercială Carpatica, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă Curtii că autorul exceptiei a depus la dosar o cerere de judecare a cauzei în lipsa apărătorului ales, care se află în imposibilitate de prezentare, din motive medicale, probate cu adeverintă medicală anexată cererii. S-au depus, de asemenea, concluzii scrise prin care se solicită admiterea exceptiei de neconstitutionalitate astfel cum a fost formulată.

Damian Cimpoesu, având cuvântul, solicită admiterea exceptiei de neconstitutionalitate, făcând referire la concluziile scrise depuse la dosar.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca inadmisibilă, arătând că autorul exceptiei invocă lipsa de claritate a textului de lege criticat. Or, nu intră în competenta Curtii Constitutionale suplinirea deficientelor de redactare a textelor de lege.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 11 noiembrie 2004, pronuntată în Dosarul nr. 7.600/2004, Judecătoria Pitesti a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, exceptie ridicată de Damian Cimpoesu.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că “redactarea lapidară a art. 10 lit. c) din legea mentionată, care nu explicitează termenii [...], întelesul si întinderea lor, creează posibilitatea săvârsirii unor abuzuri în aplicarea legii de către autoritătile în drept (procurori, judecători) [...]“, în contradictie cu dispozitiile constitutionale invocate. Se arată totodată că textul de lege criticat “[...] înlătură dispozitiile de drept civil si comercial privitoare la posibilitatea acordării de împrumuturi între persoane fizice si juridice, pe de o parte, iar pe de altă parte înlătură posibilitatea administratorului de a ridica numerar din contul societătii pentru nevoile curente ale acesteia“.

Autorul exceptiei conchide în sensul că “se impune «nuantarea» [...] art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000, în sensul detalierii si lămuririi întelesului acestuia“.

Judecătoria Pitesti apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. Faptul că textul de lege criticat este susceptibil de îmbunătătiri nu conduce, în opinia instantei, la concluzia neconstitutionalitătii acestuia. În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul consideră că exceptia este inadmisibilă, arătând că “obiectiunile ridicate de autorul exceptiei se referă, în primul rând, la caracterul neclar si incomplet al dispozitiilor art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000“. Se apreciază totodată că prevederea criticată nu încalcă libertatea economică, ci “constituie una din normele care alcătuiesc cadrul necesar asigurării exercitării în conditii normale si în limitele legii a activitătilor economice“, si nici dreptul la un proces echitabil, libertatea individuală, respectiv normele constitutionale referitoare la înfăptuirea justitiei, sub acest aspect exceptia fiind, în opinia Guvernului, neîntemeiată.

Avocatul Poporului apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. Se arată că dispozitiile art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 nu opresc părtile interesate de a se adresa instantelor judecătoresti, de a fi apărate si de a se prevala de toate garantiile procesuale care conditionează, într-o societate democratică, desfăsurarea unui proces echitabil, în concordantă cu art. 21 alin. (3) din Constitutie. Totodată se consideră că dispozitiile constitutionale ale art. 23 alin. (1), art. 45 si 124, invocate de asemenea în motivarea exceptiei, nu au incidentă în cauză.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, potrivit cărora: “Sunt pedepsite cu închisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi următoarele fapte, dacă sunt săvârsite în scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite:

[...] c) utilizarea creditelor sau a subventiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate.“

Autorul exceptiei consideră că aceste dispozitii legale sunt contrare prevederilor constitutionale ale art. 21 alin. (3), art. 23 alin. (1), art. 45 si art. 124, având următorul continut:

– Art. 21 alin. (3): “Părtile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil.“;

– Art. 23 alin. (1): “Libertatea individuală si siguranta persoanei sunt inviolabile.“;

– Art. 45: “Accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera initiativă si exercitarea acestora în conditiile legii sunt garantate.“;

– Art. 124: “(1) Justitia se înfăptuieste în numele legii.

(2) Justitia este unică, impartială si egală pentru toti.

(3) Judecătorii sunt independenti si se supun numai legii.“

Se sustine, în esentă, că textul criticat este neconstitutional întrucât este defectuos redactat si creează posibilitatea săvârsirii unor abuzuri în aplicarea legii de către autoritătile în drept, apreciindu-se că se impune nuantarea acestuia, în sensul detalierii si lămuririi întelesului său.

Curtea retine că aceste critici excedează competentei sale. Astfel, potrivit dispozitiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, “Curtea Constitutională se pronuntă numai asupra constitutionalitătii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“, si, prin urmare, nu are competenta de a cenzura o eventuală redactare defectuoasă a textului legal criticat si nici de a face propuneri de lege ferenda. În acest sens, Curtea Constitutională a statuat în mod constant în jurisprudenta sa faptul că nu îsi poate asuma rolul de a crea, de a abroga sau de a modifica o normă juridică, spre a îndeplini rolul de legislator pozitiv.

Se observă, de altfel, că dispozitiile art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2004 nu aduc nici o atingere dispozitiilor constitutionale invocate de autorul exceptiei. Prin incriminarea faptei de utilizare a creditelor sau a subventiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate nu este îngrădită libertatea economică, asa cum este aceasta consfintită de prevederile constitutionale.

Astfel, art. 45 din Legea fundamentală garantează exercitarea liberei initiative si accesul persoanei la o activitate economică “în conditiile legii“, iar textul de lege criticat nu face decât să sanctioneze nerespectarea unor astfel de conditii legale. De asemenea, art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 nu contine nici o prevedere de natură să împiedice părtile interesate să se prevaleze, fără nici o îngrădire, de toate garantiile care caracterizează dreptul la un proces echitabil, reglementat de dispozitiile constitutionale ale art. 21 alin. (3), si nu aduce atingere libertătii individuale sau principiilor constitutionale care guvernează înfăptuirea justitiei, întrucât nu afectează în vreun fel impartialitatea, unicitatea, egalitatea si independenta acesteia.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca inadmisibilă exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, exceptie ridicată de Damian Cimpoesu în Dosarul nr. 7.600/2004 al Judecătoriei Pitesti.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 21 aprilie 2005.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Marieta Safta

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

AGENTIA NATIONALĂ PENTRU RESURSE MINERALE

 

ORDIN

privind aprobarea Listei perimetrelor petroliere oferite pentru concesiune prin apel public de ofertă, Runda a VII-a/2005

 

În temeiul art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 756/2003 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale, al art. 29 alin. (1) din Legea petrolului nr. 238/2004 si al art. 30 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii petrolului nr. 238/2004, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 2.075/2004,

presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale emite prezentul ordin.

Art. 1. – Agentia Natională pentru Resurse Minerale, în calitate de autoritate competentă abilitată să aplice prevederile Legii petrolului nr. 238/2004, oferă:

a) în vederea concesionării operatiunilor petroliere de explorare, dezvoltare si exploatare, prin apel public de ofertă, perimetrele prevăzute si delimitate prin coordonate topogeodezice în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentul ordin;

b) în vederea concesionării operatiunilor petroliere de exploatare, prin apel public de ofertă, perimetrele prevăzute si delimitate prin coordonate topogeodezice în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. – Acordurile petroliere intră în vigoare după aprobarea de către Guvernul României, iar durata concesiunii nu poate depăsi 45 de ani.

Art. 3. – (1) Ofertele se vor depune la sediul Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale din Bucuresti, str. Mendeleev nr. 36–38, sectorul 1.

(2) Termenul de depunere a ofertelor pentru perimetrele prevăzute în anexa nr. 1 este ora 15,00 a celei de-a 120-a zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentului ordin.

(3) Termenul de depunere a ofertelor pentru perimetrele prevăzute în anexa nr. 2 este ora 15,00 a celei de-a 150-a zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentului ordin.

(4) Dacă termenele prevăzute la alin. (2) si/sau (3) se împlinesc într-o zi nelucrătoare, acestea se prorogă până la ora 15,00 a primei zile lucrătoare următoare.

Art. 4. – Întocmirea ofertelor si continutul acestora se realizează în conformitate cu art. 32–35 din Normele metodologice pentru apliccarea Legii petrolului nrnr. 238/2004, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 2.075/2004.

Art. 5. – În vederea formulării ofertelor, Agentia Natională pentru Resurse Minerale pune la dispozitia persoanelor juridice interesate date si informatii geologice, conform prevederilor art. 26 alin. (3) lit. c)–g) din Normele metodologice pentru aplicarea Legii petrolului nr. 238/2004, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 2.075/2004.

Art. 6. – Ofertele vor fi deschise la sediul Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale la ora 10,00 a celei de-a 3-a zile lucrătoare de la data împlinirii termenelor prevăzute la art. 3.

Art. 7. – (1) Organizarea si desfăsurarea concursului public de ofertă pentru concesionarea unor operatiuni petroliere se realizează în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 2.075/2004 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii petrolului nr. 238/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.170 din 10 decembrie 2004.

(2) Procedura de organizare a apelului public de ofertă poate fi obtinută gratuit de la sediul Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale. Procedura cuprinde detalii privind modalitatea de evaluare, punctajele aferente capacitătii financiare, capacitătii tehnice, programului minim pentru perimetrele de explorare, dezvoltare, exploatare, respectiv studiul de prefezabilitate pentru perimetrele de exploatare, precum si datele limită ale evaluării ofertelor si cele ale declarării câstigătorului.

(3) Relatii suplimentare pot fi obtinute la sediul Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale ori la telefon: 317.01.84 sau 317.00.96.

Art. 8. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, si intră în vigoare în termen de 3 zile de la data publicării.

 

Presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale,

Gheorghe Buliga

 

Bucuresti, 2 iunie 2005.

Nr. 61.

 

ANEXE

 

LISTA

perimetrelor oferite pentru concesionarea operatiunilor petroliere de explorare, dezvoltare si exploatare si coordonatele topogeodezice ale acestora

 

Pagina 1

Pagina a 2-a

Pagina a 3-a

Pagina a 4-a

Pagina a 5-a

Pagina a 6-a

 

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

Nr. 754 din 6 iunie 2005

COMISIA NATIONALĂ A VALORILOR MOBILIARE

Nr. 29 din 7 iunie 2005

 

ORDIN

pentru aprobarea Normelor privind reflectarea în contabilitate a operatiunilor de denominare a valorii nominale a actiunilor/părtilor sociale/unitătilor de fond ca urmare a aplicării Legii nr. 348/2004 privind denominarea monedei nationale, cu modificările si completările ulterioare

 

În temeiul art. 11 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 208/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice si a Agentiei Nationale de Administrare Fiscală,

în conformitate cu prevederile art. 1, art. 2 si ale art. 7 alin. (3) din Statutul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, aprobat prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 25/2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 514/2002, modificat si completat prin Legea nr. 297/2004 privind piata de capital,

având în vedere dispozitiile art. 5 alin. (31) din Legea nr. 348/2004 privind denominarea monedei nationale, cu modificările si completările ulterioare, si ale art. 44 alin. (2) din Legea contabilitătii nr. 82/1991, republicată,

ministrul finantelor publice si presedintele Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare emit următorul ordin:

Art. 1. – Se aprobă Normele privind reflectarea în contabilitate a operatiunilor de denominare a valorii nominale a actiunilor/părtilor sociale/unitătilor de fond ca urmare a aplicării Legii nr. 348/2004 privind denominarea monedei nationale, cu modificările si completările ulterioare, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. – (1) Normele prevăzute la art. 1 se aplică de către persoanele juridice prevăzute la art. 5 alin. (31) din Legea nr. 348/2004, cu modificările si completările ulterioare.

(2) Prevederile Legii nr. 348/2004, cu modificările si completările ulterioare, se aplică si fondurilor deschise de investitii.

Art. 3. – Directia de reglementări contabile din cadrul Ministerului Finantelor Publice si Directia reglementare din cadrul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare vor lua măsuri pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

Art. 4. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul finantelor publice,

Ionel Popescu

Presedintele Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare,

Gabriela Anghelache

 

ANEXĂ

 

NORME

privind reflectarea în contabilitate a operatiunilor de denominare a valorii nominale a actiunilor/părtilor sociale/unitătilor de fond ca urmare a aplicării Legii nr. 348/2004 privind denominarea monedei nationale, cu modificările si completările ulterioare

 

1. În vederea efectuării operatiunii de denominare a valorii nominale a actiunilor/părtilor sociale, societătile comerciale prevăzute la art. 5 alin. (31) din Legea nr. 348/2004 privind denominarea monedei nationale, cu modificările si completările ulterioare, vor convoca adunarea generală extraordinară a actionarilor/asociatilor si vor hotărî, până la data de 30 iunie 2005, modificarea capitalului social astfel încât valoarea nominală a actiunilor/părtilor sociale să fie multiplu de 100 lei vechi.

Pentru fondurile deschise de investitii, consiliul de administratie al societătii de administrare a investitiilor fondului va hotărî, până la data de 30 iunie 2005, modificarea capitalului privind unitătile de fond, astfel încât valoarea nominală a unitătilor de fond să fie multiplu de 100 lei vechi.

2. Majorarea sau reducerea capitalului social/capitalului privind unitătile de fond se va realiza cu păstrarea numărului de actiuni/părti sociale/unităti de fond si a cotei de participare la capitalul social/capitalul privind unitătile de fond.

3. Operatiunea de majorare a capitalului social prin majorarea valorii nominale a actiunilor/părtilor sociale, hotărâtă de adunarea generală extraordinară a actionarilor/asociatilor în conformitate cu prevederile pct. 1, se evidentiază în contabilitatea persoanelor care aplică Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitătilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 94/2001, cu modificările si completările ulterioare, si Reglementările contabile simplificate, armonizate cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 306/2002, cu modificările ulterioare, în functie de sursa de majorare, astfel:

a) din profitul contabil realizat în exercitiile precedente, articol contabil: 117 “Rezultat reportat“ = 1011 “Capital social subscris nevărsat“

b) prin încorporarea primelor de capital, articol contabil: 104 “Prime de capital“ = 1011 “Capital social subscris nevărsat“

c) prin încorporarea rezervelor, articol contabil: 106 “Rezerve“ = 1011 “Capital social subscris nevărsat“

d) prin subscrierea de către actionari/asociati, articol contabil: 456 “Decontări cu actionarii/asociatii = 1011 “Capital social subscris nevărsat“ privind capitalul“ urmând ca la momentul efectuării vărsământului să se efectueze înregistrarea: 5121 “Conturi curente la bănci în lei“ = 456 “Decontări cu actionarii/asociatii privind capitalul“

Ulterior înregistrării modificării capitalului social în registrul comertului, potrivit prevederilor art. 5 alin. (32) din Legea nr. 348/2004, cu modificările si completările ulterioare, se înregistrează trecerea capitalului social subscris nevărsat la capital social subscris vărsat, articol contabil: 1011 “Capital social subscris nevărsat“ = 1012 “Capital social subscris vărsat“

4. Operatiunea de reducere a capitalului social, potrivit art. 5 alin. (31) si (32) din Legea nr. 348/2004, cu modificările si completările ulterioare, se realizează prin reducerea valorii nominale a actiunilor/părtilor sociale. Operatiunea se evidentiază în contabilitatea persoanelor care aplică Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitătilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 94/2001, cu modificările si completările ulterioare, si Reglementările contabile simplificate, armonizate cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 306/2002, cu modificările ulterioare, pe seama:

a) majorării rezervelor, articol contabil: 1012 “Capital social subscris vărsat“ = 106 “Rezerve“/analitic distinct

b) acoperirii pierderilor contabile din exercitiile precedente, articol contabil: 1012 “Capital social subscris vărsat“ = 117 “Rezultat reportat“

c) retragerii capitalului subscris de către actionari/asociati, articol contabil: 1012 “Capital social subscris vărsat“ = 456 “Decontări cu actionarii/asociatii privind capitalul“ urmând ca la momentul plătii să se efectueze înregistrarea: 456 “Decontări cu actionarii/asociatii = 5121 “Conturi curente la bănci în lei“ privind capitalul“

5. Denominarea valorii nominale a actiunilor/părtilor sociale/unitătilor de fond se efectuează prin împărtirea valorii nominale în lei vechi a actiunilor/părtilor sociale/unitătilor de fond la 10.000 (zece mii).

De exemplu:

 

Număr de

actiuni/părti

sociale/unităti

de fond

Valoare

nominală/

actiune/parte

socială/unitate

de fond

(lei vechi)

Rotunjire la sută

în plus

în minus

Valoare

nominală/actiune/

parte socială/

unitate de fond

(lei vechi)

Valoare

nominală/actiune/

parte socială/

unitate de fond

(lei vechi)

Valoare

nominală/actiune/

parte socială/

unitate de fond

(lei vechi)

Valoare

nominală/actiune/

parte socială/

unitate de fond

(lei vechi)

1.000

1.340

1.400

0,14

1.300

0,13

 

Înregistrări contabile:

– majorarea capitalului social, în cazul rotunjirii în plus:

%

= 1011 “Capital social subscris nevărsat“ 60.000 lei vechi

117

“Rezultat reportat“

104

“Prime de capital“

106

“Rezerve“

456

“Decontări cu actionarii/asociatii privind capitalul”

(60 lei/actiune x 1.000 actiuni)

 

Ulterior înregistrării în registrul comertului, potrivit prevederilor art. 5 alin. (32) din Legea nr. 348/2004, cu modificările si completările ulterioare, se înregistrează trecerea capitalului social subscris nevărsat la capital social subscris vărsat.

sau

– reducerea capitalului social, în cazul rotunjirii în minus:

 

1012 “Capital social subscris vărsat“ =

%

106

“Rezerve“

117

“Rezultat reportat“

456

“Decontări cu actionarii/asociatii privind capitalul“

40.000 lei vechi

(40 lei/actiune x 1.000 actiuni)

 

6. Înregistrarea în contabilitate a operatiunilor de majorare/reducere a capitalului social/capitalului privind unitătile de fond ca urmare a aplicării Legii nr. 348/2004, cu modificările si completările ulterioare, de către persoanele juridice si fondurile deschise de investitii care aplică reglementări contabile specifice se efectuează utilizându-se conturile cuprinse în planul de conturi aplicabil acestora.