MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 173 (XVII) - Nr. 636         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 20 iulie 2005

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 246 din 10 mai 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1718 din Codul civil, ale art. 376, ale art. 488 si ale art. 494 din Codul de procedură civilă, precum si ale art. 79 alin. 2 din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancară

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

589. – Ordin al ministrului mediului si gospodăririi apelor pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea activitătii de certificare a unitătilor specializate în elaborarea de studii, proiecte, executie lucrări, consultantă în domeniul gospodăririi apelor si documentatii tehnice pentru obtinerea avizelor si autorizatiilor de gospodărire a apelor

 

718. – Ordin al ministrului administratiei si internelor pentru aprobarea Criteriilor de performantă privind structura organizatorică si dotarea serviciilor voluntare pentru situatii de urgentă

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

6. – Regulament pentru modificarea si completarea Regulamentului Băncii Nationale a României nr. 4/2005 privind regimul valutar si a Normei Băncii Nationale a României nr. 5/2005 privind autorizarea operatiunilor valutare

 

25. – Circulară privind adresele paginilor Reuters si Bloomberg în care se comunică ratele de dobândă BUBID, EURIBOR si LIBOR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 246

din 10 mai 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1718 din Codul civil, ale art. 376, ale art. 488 si ale art. 494 din Codul de procedură civilă, precum si ale art. 79 alin. 2 din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancară

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Constantin Doldur – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Kozsokár Gabor – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Ion Tiucă – procuror

Ingrid Alina Tudora – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1718 din Codul civil, ale art. 376, ale art. 488 si ale art. 494 din Codul de procedură civilă, precum si ale art. 79 alin. 2 din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancară, exceptie ridicată de Ionel Bancu, Anastasia Bancu, Gheorghe Susoi, Mariana Susoi, Marian Tărăbăsanu si Cornelia Tărăbăsanu în dosarele nr. 1.537/2004, nr. 1.538/2004 si nr. 1.539/2004 ale Tribunalului Călărasi.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere că exceptiile de neconstitutionalitate ridicate în Dosarele nr. 22D/2005, nr. 23D/2005 si nr. 24D/2005 au obiect identic, pune în discutie, din oficiu, problema conexării.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarelor nr. 23D/2005 si nr. 24D/2005 la Dosarul nr. 22D/2005, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, arătând că legiuitorul are legitimarea constitutională să adopte o astfel de reglementare în domeniul dreptului de proprietate, în temeiul dispozitiilor art. 44 alin. (1) teza a doua din Constitutie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierile din 29 noiembrie 2004, pronuntate în dosarele nr. 1.537/2004, nr. 1.538/2004 si nr. 1.539/2004, Tribunalul Călărasi a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1718 din Codul civil, ale art. 376, ale art. 488 si ale art. 494 din Codul de procedură civilă, precum si ale art. 56 alin. 2 din Legea bancară nr. 58/1998, exceptie ridicată de Ionel Bancu, Anastasia Bancu, Gheorghe Susoi, Mariana Susoi, Marian Tărăbăsanu si Cornelia Tărăbăsanu.

            În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorii acesteia sustin că dispozitiile art. 1718 din Codul civil, precum si cele ale art. 488 si ale art. 494 din Codul de procedură civilă, contravin prevederilor constitutionale ale art. 44, ale art. 53 si ale art. 136, întrucât, prin reglementarea unei posibilităti de trecere a bunurilor imobile din patrimoniul unei persoane fizice în patrimoniul altei persoane fizice sau juridice, fără a fi în discutie vreun caz de exceptie care să impună restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti, se anulează pur si simplu dreptul de proprietate privată, ocrotit prin Constitutie. De asemenea, autorii exceptiei apreciază că textele criticate sunt neconstitutionale si datorită faptului că sunt adoptate prin legi ordinare, desi, pentru situatiile în care sunt reglementate exceptii de la principiul inviolabilitătii dreptului de proprietate privată, Constitutia instituie obligatia adoptării unei legi organice. Totodată, autorii exceptiei arată că dispozitiile art. 56 alin. 2 din Legea bancară nr. 58/1998, precum si cele ale art. 376 din Codul de procedură civilă sunt neconstitutionale si contravin art. 124 si 126 din Constitutie, deoarece acordă băncilor posibilitatea de a executa silit, chiar în mod arbitrar, obligatiile de restituire a unor sume de bani înscrise în contractele de credit si garantie, fără ca aceste obligatii de plată să fie stabilite printr-o hotărâre judecătorească definitivă si irevocabilă.

Tribunalul Călărasi apreciază că exceptia de neconstitutionalitate invocată este neîntemeiată, deoarece “normele civile si procesual civile criticate nu pot fi în

raport de conformitate“ cu prevederile constitutionale invocate, “atâta timp cât acestea sanctionează comportamentul ilicit al debitorului“. Instanta arată că textele de lege criticate privesc executarea silită, institutie procedurală al cărui scop final este acela de realizare definitivă si practică a drepturilor care au fost recunoscute printr-o hotărâre judecătorească sau printr-un alt titlu executoriu prevăzut de lege. Ca atare, apreciază că nu poate fi retinută sustinerea autorilor exceptiei, referitoare la anularea, prin dispozitiile legale criticate, a dreptului de proprietate al acestora, deoarece garantarea dreptului de proprietate al unei persoane fizice ori juridice este limitată de drepturile altor asemenea persoane.

În final, instanta consideră că nu poate fi retinută nici contrarietatea dispozitiilor art. 56 alin. 2 din Legea nr. 58/1998 cu prevederile art. 124 si ale art. 126 din Constitutie.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate invocată este neîntemeiată. În acest sens, arată că sustinerile autorilor exceptiei vizează aspecte referitoare la obiectul si finalitatea procedurii executării silite în ansamblul său. Astfel, textele criticate nu pot fi analizate decât în contextul reglementării unitare din care fac parte, în cadrul căreia stabilirea obiectului si modalitătile executării silite, precum si a sferei titlurilor executorii, departe de a leza principiile constitutionale invocate, constituie expresia aplicării lor. De altfel, procedura de judecată în ansamblul ei, incluzând, în sens larg, si întreaga procedură de executare silită, deci si prevederile legale criticate, se întemeiază pe dispozitiile art. 126 alin. (2) din Constitutie, care prevăd în mod expres că reglementarea procedurii de judecată se face “prin lege“, dând astfel libertate legiuitorului să statueze în aceste domenii. Asa fiind, prevederile criticate contribuie la determinarea cadrului legal de exercitare a drepturilor legitime ale creditorilor si debitorilor în cadrul executării silite, institutie procedurală al cărei scop este reprezentat de realizarea definitivă si practică a unor drepturi recunoscute printr-o hotărâre judecătorească sau un alt titlu executoriu. Invocând jurisprudenta Curtii Constitutionale, Guvernul arată că asupra dispozitiilor art. 376 si ale art. 488 din Codul de procedură civilă Curtea s-a mai pronuntat, în sensul constitutionalitătii acestora, prin Deciziile nr. 134/2002 si nr. 303/2002, respectiv prin Decizia nr. 333/2004.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile legale criticate sunt constitutionale. În acest sens, arată că nu poate fi retinută critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1718 din Codul civil, ale art. 376, ale art. 488 si ale art. 494 din Codul de procedură civilă, precum si a celor ale art. 56 alin. 2 din Legea bancară nr. 58/1998, fată de  art. 44 si 53 din Constitutie, întrucât, potrivit art. 44 alin. (1) teza a doua, continutul si limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege. Astfel, arată că dispozitiile legale criticate au ca scop asigurarea executării prestatiei la care debitorul este obligat, fără a aduce atingere dreptului de proprietate al acestuia. De asemenea, apreciază că obligatia de natură patrimonială stabilită în sarcina debitorului este o consecintă a angajării răspunderii juridice contractuale sau delictuale a acestuia, iar la procedura executării silite se recurge numai în situatia în care debitorul obligatiei stabilite prin hotărâre sau titlu executoriu nu execută de bunăvoie prestatia la care este obligat. În sustinerea acestui punct de vedere, invocă Decizia Curtii Constitutionale nr. 217/2001. Totodată, Avocatul Poporului arată că textele criticate instituie o restrângere legală a exercitării dreptului de proprietate al debitorului, în deplină conformitate cu prevederile art. 53 din Constitutie. În ceea ce priveste contrarietatea dispozitiilor legale criticate cu prevederile art. 124, ale  art. 126 si ale art. 136 alin. (4) din Constitutie, consideră că textele constitutionale invocate nu au relevantă în cauza de fată.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit în cauză de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 1718 din Codul civil, ale art. 376, ale art. 488 si ale art. 494 din Codul de procedură civilă, precum si cele ale art. 56 alin. 2 din Legea bancară nr. 58/1998, dispozitii care au următorul continut:

Art. 1718 din Codul civil: “Oricine este obligat personal este tinut de a îndeplini îndatoririle sale cu toate bunurile sale, mobile si imobile, prezente si viitoare.“

Art. 376, art. 488 si art. 494 din Codul de procedură civilă:

– Art. 376: “Se învestesc cu formula executorie hotărârile care au rămas definitive ori au devenit irevocabile, înscrisurile autentice, precum si orice alte hotărâri sau înscrisuri, pentru ca acestea să devină executorii, în cazurile anume prevăzute de lege.

Actele autentificate de o reprezentantă diplomatică sau consulară a României se vor putea învesti cu formula executorie de judecătoria domiciliului uneia din părtile părtase la actul autentic.

Dacă nici una din părti nu are domiciliul cunoscut în tară, învestirea cu formula executorie se face de judecătoria sectorului III din Capitala României.“;

– Art. 488: “Sunt supuse urmăririi silite imobiliare bunurile imobile.

Pot forma obiectul urmăririi silite imobiliare si dreptul de uzufruct asupra unui bun imobil, precum si dreptul de superficie.

Dreptul de servitute poate fi urmărit silit numai o dată cu fondul dominant căruia îi profită.“;

– Art. 494: “Imobilele urmărite silit se valorifică prin vânzare la licitatie publică, vânzare directă si prin alte modalităti admise de lege. Dispozitiile art. 431 sunt aplicabile.“

În ceea ce priveste dispozitiile art. 56 alin. 2 din Legea bancară nr. 58/1998, ulterior sesizării Curtii Constitutionale acest act normativ a fost republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 24 ianuarie 2005, cu un nou titlu, si anume Legea privind activitatea bancară, iar ca urmare a renumerotării textelor, art. 56 alin. 2 a devenit art. 79 alin. 2, având acelasi continut. Ca atare, Curtea urmează a se pronunta asupra acestor din urmă dispozitii legale, potrivit cărora “Contractele de credit bancar, precum si garantiile reale si personale, constituite în scopul garantării creditului bancar, constituie titluri executorii“.

Autorii exceptiei sustin că dispozitiile legale criticate contravin prevederilor constitutionale ale art. 44, 53, 124, 126, respectiv ale art. 136 alin. (4), cu următorul continut:

– Art. 44: “(1) Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.

(2) Proprietatea privată este garantată si ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetătenii străini si apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în conditiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană si din alte tratate internationale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în conditiile prevăzute prin lege organică, precum si prin mostenire legală.

(3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă si prealabilă despăgubire.

(4) Sunt interzise nationalizarea sau orice alte măsuri de trecere silită în proprietatea publică a unor bunuri pe baza apartenentei sociale, etnice, religioase, politice sau de altă natură discriminatorie a titularilor.

(5) Pentru lucrări de interes general, autoritatea publică poate folosi subsolul oricărei proprietăti imobiliare, cu obligatia de a despăgubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantatiilor sau constructiilor, precum si pentru alte daune imputabile autoritătii.

(6) Despăgubirile prevăzute în alineatele (3) si (5) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, în caz de divergentă, prin justitie.

(7) Dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea bunei vecinătăti, precum si la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.

(8) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.

(9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infractiuni ori contraventii pot fi confiscate numai în conditiile legii.“;

– Art. 53: “(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertăti poate fi restrâns numai prin lege si numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securitătii nationale, a ordinii, a sănătătii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertătilor cetătenilor; desfăsurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamităti naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

(2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proportională cu situatia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu si fără a aduce atingere existentei dreptului sau a libertătii.“;

– Art. 124: “(1) Justitia se înfăptuieste în numele legii.

(2) Justitia este unică, impartială si egală pentru toti.

(3) Judecătorii sunt independenti si se supun numai legii.“;

– Art. 126: “(1) Justitia se realizează prin Înalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecătoresti stabilite de lege.

(2) Competenta instantelor judecătoresti si procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege.

(3) Înalta Curte de Casatie si Justitie asigură interpretarea si aplicarea unitară a legii de către celelalte instante judecătoresti, potrivit competentei sale.

(4) Compunerea Înaltei Curti de Casatie si Justitie si regulile de functionare a acesteia se stabilesc prin lege organică. (5) Este interzisă înfiintarea de instante extraordinare. Prin lege organică pot fi înfiintate instante specializate în anumite materii, cu posibilitatea participării, după caz, a unor persoane din afara magistraturii.

(6) Controlul judecătoresc al actelor administrative ale autoritătilor publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu exceptia celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum si a actelor de comandament cu caracter militar. Instantele de contencios administrativ sunt competente să solutioneze cererile persoanelor vătămate prin ordonante sau, după caz, prin dispozitii din ordonante declarate neconstitutionale.“;

– Art. 136 alin. (4): “Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. În conditiile legii organice, ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori institutiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate; de asemenea, ele pot fi date în folosintă gratuită institutiilor de utilitate publică.“

Examinând exceptia, Curtea constată că, în argumentarea criticii de neconstitutionalitate potrivit căreia textele deduse controlului reglementează posibilităti de trecere a bunurilor imobile din patrimoniul unei persoane fizice în acela al alteia, iar prin aceasta “se anulează pur si simplu dreptul de proprietate privată, ocrotit de Constitutie“, autorii exceptiei utilizează o premisă gresită, rezultat al absolutizării exercitiului dreptului de proprietate.

În acest sens, se face abstractie de prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constitutie, potrivit cărora continutul si limitele dreptului de proprietate sunt stabilite prin lege. Curtea retine că finalitatea acestor prevederi constitutionale constă în asigurarea realizării dreptului de proprietate, ca drept subiectiv fundamental, într-o dimensiune rezonabilă, de natură să asigure respectarea drepturilor si intereselor legitime ale altor subiecte de drept cărora statul este tinut, în egală măsură, să le acorde ocrotire.

În conditiile în care participarea la circuitul civil, componentă esentială a vietii sociale, cu corolarul său – dobândirea de drepturi si asumarea de obligatii –, constituie însăsi ratiunea de a fi a oricărui subiect de drept, Curtea apreciază că ar fi fost un nonsens ca din acest circuit să fie exclus dreptul de proprietate, în maniera preconizată de autorul exceptiei. A accepta un atare punct de vedere ar însemna a institui o clauză de nerăspundere pentru titularul obligatiei asumate (debitor), pus astfel la adăpost împotriva valorificării silite a creantei de către creditorul său. Realizarea dreptului acestuia din urmă ar deveni dependentă exclusiv de bunul plac al debitorului, ceea ce ar afecta esential securitatea circuitului civil. Asa fiind, Curtea constată că, examinate în contextul acestor consideratii principiale, reglementările legale deduse controlului îsi relevă utilitatea si perenitatea, ele constituindu-se în limitări necesare ale dreptului de proprietate, impuse de ratiuni sociale majore si instituite de legiuitor în cadrul competentei sale constitutionale.

De altfel, Curtea constată că o parte din dispozitiile legale criticate prin exceptia de neconstitutionalitate ce formează obiectul dosarelor de fată, si anume art. 376 si 488 din Codul de procedură civilă, a mai fost supusă controlului de constitutionalitate.

Astfel, prin Decizia nr. 45 din 27 ianuarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 8 martie 2005, Curtea Constitutională a respins exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 376 alin. 1 din Codul de procedură civilă, iar în ceea ce priveste art. 488 din acelasi act normativ, Curtea s-a mai pronuntat prin decizii precum Decizia nr. 217 din 3 iulie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 552 din 4 septembrie 2001, si Decizia nr. 333 din 16 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 930 din 12 octombrie 2004, statuând că aceste dispozitii de lege sunt constitutionale. Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură să determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, atât solutia, cât si considerentele cuprinse în aceste decizii îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d), precum si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1718 din Codul civil, ale art. 376, ale art. 488 si ale art. 494 din Codul de procedură civilă, precum si ale art. 79 alin. 2 din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancară, exceptie ridicată de Ionel Bancu, Anastasia Bancu, Gheorghe Susoi, Mariana Susoi, Marian Tărăbăsanu si Cornelia Tărăbăsanu în dosarele nr. 1.537/2004, nr. 1.538/2004 si nr. 1.539/2004 ale Tribunalului Călărasi.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 10 mai 2005.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODĂRIRII APELOR

 

ORDIN

pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea activitătii de certificare a unitătilor specializate în elaborarea de studii, proiecte, executie lucrări, consultantă în domeniul gospodăririi apelor si documentatii tehnice pentru obtinerea avizelor si autorizatiilor de gospodărire a apelor

 

În conformitate cu prevederile art. 52 din Legea apelor nr. 107/1996, modificată si completată prin Legea nr. 310/2004,

în baza art. 4 pct. II.19 din Hotărârea Guvernului nr. 408/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul mediului si gospodăririi apelor emite prezentul ordin.

Art. 1. – Se aprobă Regulamentul privind organizarea activitătii de certificare a unitătilor specializate în elaborarea de studii, proiecte, executie lucrări, consultantă în domeniul gospodăririi apelor si documentatii tehnice pentru obtinerea avizelor si autorizatiilor de gospodărire a apelor, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. – Inspectia de Stat a Apelor din cadrul Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. – Pe data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului mediului si gospodăririi apelor nr. 50/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea activitătii de certificare a unitătilor specializate în elaborarea de studii, proiecte, executie lucrări, consultantă în domeniul gospodăririi apelor si documentatii tehnice pentru obtinerea avizelor si autorizatiilor de gospodărire a apelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 447 din 19 mai 2004, îsi încetează aplicabilitatea.

Art. 4. – Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul mediului si gospodăririi apelor,

Lucia Ana Varga,

secretar de stat

 

Bucuresti, 27 iunie 2005.

Nr. 589.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENT

privind organizarea activitătii de certificare a unitătilor specializate în elaborarea de studii, proiecte, executie lucrări, consultantă în domeniul gospodăririi apelor si documentatii tehnice pentru obtinerea avizelorsi autorizatiilor de gospodărire a apelor

 

CAPITOLUL I

Prevederi generale

 

Art. 1. – Activitatea de elaborare de studii, proiecte, executie lucrări, consultantă în domeniul gospodăririi apelor si documentatii tehnice pentru obtinerea avizelor si autorizatiilor de gospodărire a apelor se poate face numai de unităti specializate certificate de Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor. Modul de organizare si procedura de certificare sunt prevăzute în prezentul regulament.

Art. 2. – Recunoasterea oficială a certificării unitătilor si persoanelor abilitate să desfăsoare activitătile prevăzute la art. 1 se face prin eliberarea certificatelor de atestare în domeniile stabilite de comisia de certificare.

 

CAPITOLUL II

Organizarea activitătii de certificare

 

Art. 3. – Certificarea unitătilor solicitante se realizează de comisia de certificare înfiintată în acest scop, care îsi desfăsoară activitatea pe lângă Inspectia de Stat a Apelor din cadrul Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor.

Art. 4. – Componenta comisiei de certificare este următoarea:

– presedinte – secretarul de stat pentru ape din cadrul Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor;

– vicepresedinte – directorul Directiei managementul resurselor de apă;

– directorul Directiei investitii si achizitii publice;

– 3 cadre didactice universitare din învătământul superior de specialitate;

– secretarul comisiei – seful Inspectiei de Stat a Apelor.

 

CAPITOLUL III

Atributiile comisiei de certificare

 

Art. 5. – Comisia de certificare are următoarele atributii:

a) analizează documentele ce însotesc cererile de certificare;

b) evaluează pe baza documentelor depuse la dosar si a interviului capabilitatea stiintifică si tehnică a solicitantului, în vederea certificării;

c) aprobă eliberarea certificatelor.

Art. 6. – Pentru îndeplinirea atributiilor sale comisia de certificare are un secretariat tehnic asigurat de Inspectia de Stat a Apelor, având următoarele atributii:

a) asigură înregistrarea dosarelor depuse în scopul obtinerii certificării;

b) verifică întocmirea corectă a dosarelor si existenta tuturor documentelor solicitate prin prezentul regulament;

c) propune data de desfăsurare a sedintei comisiei de certificare si Ontocmeste ordinea de zi;

d) redactează referatul tehnic aferent fiecărei persoane juridice solicitante, cu propunerea către comisia de certificare a domeniilor ce urmează a fi acordate;

e) înregistrează si tine evidenta certificatelor emise;

f) îndeplineste alte sarcini stabilite de membrii comisiei de certificare.

 

CAPITOLUL IV

Functionarea comisiei de certificare

 

Art. 7. – La analizarea fiecărui dosar înaintat comisiei de certificare se vor evalua realizările si posibilitătile solicitantului, împreună cu referatul tehnic întocmit în acest sens.

Art. 8. – Comisia de certificare va decide dacă acordă sau nu certificatul. În cazul neacordării certificatului, toate documentele vor fi returnate solicitantului.

Art. 9. – Domeniile de certificare, în sensul prezentului ordin, sunt următoarele:

a) întocmirea de studii de gospodărire a apelor: studii hidrologice, hidrogeologice, de explorare prin foraje, bilanturi;

b) întocmirea de studii de fezabilitate si proiecte în domeniile:

1. gospodărirea apelor: ansamblul activitătilor de protectie si valorificare ratională a folosintelor de apă;

2. hidroedilitare: lucrări de folosire a apelor, cu constructiile si instalatiile aferente, respectiv alimentări cu apă potabilă si industrială, lucrări de canalizare si evacuare a apelor uzate, statii si instalatii de prelucrare a calitătii apelor;

3. constructii hidrotehnice: baraje, acumulări, derivatii, apărări si consolidări de maluri si albii, rectificări si reprofilări de albii, lucrări de dirijare a apei, traversări de cursuri de apă cu poduri, conducte, linii electrice, extragerea agregatelor minerale din albiile cursurilor de apă, depozite de deseuri etc.;

4. amenajări hidrotehnice pentru irigatii, desecări si instalatiile aferente;

5. lucrări de regularizare a scurgerii pe versanti, lucrări de corectare a torentilor;

c) executie (c1–c5) aferentă domeniilor prevăzute la lit. b);

d) consultantă (d1–d5) aferentă domeniilor prevăzute la lit. a), b) si c);

e) întocmirea documentatiilor tehnice necesare pentru obtinerea avizelor si autorizatiilor de gospodărire a apelor.

Art. 10. – Certificatele acordate de comisia de certificare se referă numai la persoane juridice.

Art. 11. – (1) Comisia de certificare are dreptul să retragă certificatul în cazul în care autoritătile competente în domeniu:

a) resping cel putin două documentatii întocmite, datorită slabei lor calităti si nerespectării cerintelor legale în vigoare;

b) în cazul antreprenorilor sau al executantilor de lucrări, constată că acestia nu respectă pe parcursul executiei lucrărilor normele si reglementările în vigoare legate de calitatea si siguranta în exploatare a constructiilor, precum si existenta unor declaratii neconforme cu realitatea.

(2) Inspectia de Stat a Apelor poate suspenda certificatul până când comisia de certificare îl analizează si îl anulează. Pe perioada suspendării certificatului toate unitătile subordonate Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor vor fi informate operativ în vederea luării măsurilor legale ce se impun.

Art. 12. – Lucrările comisiei de certificare sunt conduse de presedinte sau, în lipsa acestuia, de vicepresedinte.

Art. 13. – Convocarea comisiei de certificare si ordinea de zi se aprobă de presedintele acesteia, la propunerea secretariatului tehnic.

Art. 14. – Propunerile făcute în cadrul comisiei de certificare se aprobă cu votul a două treimi din numărul membrilor comisiei prezenti la sedinta de certificare.

Art. 15. – Sedintele comisiei de certificare se pot desfăsura numai în prezenta a două treimi din numărul membrilor acesteia.

Art. 16. – Hotărârile comisiei de certificare se consemnează în procesul-verbal al sedintei. Procesul-verbal va fi redactat de secretariatul tehnic si va fi semnat de fiecare membru al comisiei de certificare.

 

CAPITOLUL V

Criterii de certificare

 

Art. 17. – (1) Stabilirea domeniilor de certificare se face în functie de politica de personal, de politica de calitate (în conformitate cu standardele ISO 9000, 9001 si 9002) si de experienta în domeniul pentru care se solicită certificarea. Politica de personal a firmelor ce doresc certificarea în domeniile stabilite de prezentul regulament va consta în stabilirea unui număr optim necesar de specialisti în domeniu (apreciat de comisia de certificare), atestati conform Legii nr. 10/1995 privind calitatea în constructii, cu modificările ulterioare, pentru complexitatea si tipul activitătilor ce vor fi realizate.

(2) Politica de calitate se va înscrie în prevederile Legii nr. 10/1995 si pachetului de reglementări ISO 9000.

 

CAPITOLUL VI

Procedura de certificare

 

Art. 18. – Dosarul pentru obtinerea certificării trebuie să contină următoarele documente:

a) cerere-tip;

b) memoriu de activitate în domeniu, cu exemple de lucrări realizate în domeniul pentru care se solicită certificarea;

c) lista cuprinzând personalul atestat de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, curriculum vitae al acestuia, copii de pe atestatele eliberate de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului expertilor care reprezintă societatea solicitantă (sustinută de acte doveditoare), la cererea secretariatului comisiei de certificare;

d) actul constitutiv al solicitantului – în copie;

e) certificatul de înregistrare emis de oficiul registrului comertului – în copie;

f) lista cuprinzând personalul de specialitate angajat, însotită de curriculum vitae al acestuia (copii de pe diploma ce atestă calificarea);

g) lista cuprinzând utilajele si aparatura de calcul, după caz, din dotare;

h) recomandări de la asociatiile profesionale din domeniu si de la beneficiarii lucrărilor realizate în domeniul pentru care se solicită certificarea;

i) recomandare din partea Institutului National de Hidrologie si Gospodărirea Apelor – S.A. – Laboratorul de hidrogeologie si izotopi de mediu – pentru societătile care proiectează si execută foraje sau realizează studii hidrogeologice.

Art. 19. – Dosarul complet se depune si se înregistrează de solicitant la Inspectia de Stat a Apelor din cadrul Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor, urmând a fi transmis spre verificare la secretariatul tehnic al comisiei de certificare.

Art. 20. – Comisia de certificare analizează în plen dosarul solicitantului, în prezenta acestuia, si în urma interviului cu reprezentantul legal al solicitantului decide admiterea sau respingerea certificatului pentru domeniile solicitate.

Art. 21. – În termen de maximum 60 de zile de la desfăsurarea interviului, comisia de certificare va acorda certificatul solicitantului.

Art. 22. – Certificatele sunt valabile un termen de 3 ani de la data emiterii lor, putând fi prelungite la cerere.

Art. 23. – Pentru prelungirea valabilitătii certificatului se întocmeste un dosar care trebuie să contină:

a) cerere de solicitare a prelungirii certificatului;

b) memoriu de activitate al unitătii certificate privind activitatea din perioada certificată, cu exemple de lucrări;

c) certificatul detinut anterior – în copie;

d) recomandări de la beneficiarii lucrărilor prezentate în memoriu;

e) eventuale modificări referitoare la obiectul de activitate al unitătii certificate, la structura de personal sau orice alte modificări survenite.

Art. 24. – Prelungirea valabilitătii certificatului se aprobă de comisia de certificare, pe baza propunerii secretariatului tehnic, care primeste si verifică dosarul de solicitare a prelungirii valabilitătii certificatului, în urma unui nou interviu.

 

CAPITOLUL VII

Dispozitii finale

 

Art. 25. – Membrii comisiei de certificare si ai secretariatului tehnic sunt nominalizati prin ordin al ministrului.

Art. 26. – Specialistii care au responsabilităti în domeniul certificării sunt atestati pentru domeniile definite prin prezentul ordin. Exercitarea acestui drept se poate face numai după încetarea activitătii desfăsurate de către acestia în cadrul Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor, inclusiv în unitătile sale teritoriale.

Art. 27. – Modelul cererii pentru obtinerea certificării este prezentat în anexa nr. 1.

Art. 28. – Modelul certificatului este prezentat în anexa nr. 2.

Art. 29. – Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezentul regulament.

 

ANEXA Nr. 1

la regulament

 

Nr. ................/.............

 

CERERE

pentru obtinerea certificării

 

Unitatea .............................................. (denumirea), având codul unic de înregistrare nr. ........................, înregistrată în registrul comertului la nr. ......................, cu sediul în ...................................................., str. ............................... nr. ........., judetul/sectorul ..............., telefon/fax ..........................., reprezentată legal prin director/manager ..............................., solicit participarea la verificarea în vederea eliberării certificatului pentru domeniul (domeniile) ...................................... de către comisia de certificare din cadrul Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor.

Anexăm dosarul întocmit în conformitate cu prevederile Regulamentului privind organizarea activitătii de certificare a unitătilor specializate în elaborarea de studii, proiecte, executie lucrări, consultantă în domeniul gospodăririi apelor si documentatii tehnice pentru obtinerea avizelor si autorizatiilor de gospodărire a apelor, aprobat prin Ordinul ministrului mediului si gospodăririi apelor nr. 589/2005.

Data ..........................

 

........................................................................

(functia, numele, prenumele si semnătura)

L.S.

 

ANEXA Nr. 2

la regulament

 

MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODĂRIRII APELOR

 

Comisia de certificare a unitătilor specializate în

elaborarea de studii, proiecte, executie de lucrări,

consultantă în domeniul gospodăririi apelor si

documentatii tehnice pentru obtinerea avizelor si

autorizatiilor de gospodărire a apelor

 

CERTIFICAT

Cod numeric ................ Ordinul nr. ......./2005

 

În conformitate cu prevederile Legii apelor nr. 107/1996, modificată si completată prin Legea nr. 310/2004, si ale Ordinului ministrului mediului si gospodăririi apelor nr. 589/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea activitătii de certificare a unitătilor specializate în elaborarea de studii, proiecte, executie lucrări, consultantă în domeniul gospodăririi apelor si documentatii tehnice pentru obtinerea avizelor si autorizatiilor de gospodărire a apelor, se certifică ........................., având codul unic de înregistrare nr. ............, înregistrat în registrul comertului la nr. ......................, cu sediul în ............................................., pentru efectuarea de ....................................................., în baza Cererii si Dosarului nr. ..................... .

Emis la data de ....................... .

Valabil până la data de ..................., cu respectarea conditiilor înscrise pe verso.

 

Presedintele comisiei de certificare,

.......................................

 

– verso –

 

Prezentul certificat poate fi utilizat numai de titular.

Cu 60 de zile înainte de expirarea termenului de valabilitate, titularul va solicita reînnoirea certificatului.

Responsabilitatea pentru corectitudinea si calitatea lucrărilor proiectate si executate revine în exclusivitate elaboratorului.

Prezentul certificat îsi pierde valabilitatea în conditiile prevăzute la art. 11 din Regulamentul privind organizarea activitătii de certificare a unitătilor specializate în elaborarea de studii, proiecte, executie lucrări, consultantă în domeniul gospodăririi apelor si documentatii tehnice pentru obtinerea avizelor si autorizatiilor de gospodărire a apelor, aprobat prin Ordinul ministrului mediului si gospodăririi apelor nr. 589/2005, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 20 iulie 200.

 

MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR

 

ORDIN

pentru aprobarea Criteriilor de performantă privind structura organizatorică

si dotarea serviciilor voluntare pentru situatii de urgentă

 

Având în vedere prevederile art. 15 alin. (4) din Legea nr. 481/2004 privind protectia civilă si ale art. 11 lit. e) din Regulamentul de organizare si functionare a Inspectoratului General pentru Situatii de Urgentă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.490/2004, în temeiul art. 9 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 63/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Administratiei si Internelor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 604/2003, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul administratiei si internelor emite următorul ordin:

Art. 1. – Se aprobă Criteriile de performantă privind structura organizatorică si dotarea serviciilor voluntare pentru situatii de urgentă, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. – Autoritătile administratiei publice centrale si locale asigură aplicarea criteriilor de performantă aprobate prin prezentul ordin.

Art. 3. – Inspectoratul General pentru Situatii de Urgentă si inspectoratele pentru situatii de urgentă judetene si al municipiului Bucuresti controlează, în conditiile legii, modul de aplicare a criteriilor de performantă prevăzute în anexa la prezentul ordin.

Art. 4. – (1) Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, si intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării.

(2) La data intrării în vigoare a prezentului ordin orice dispozitii contrare îsi încetează aplicabilitatea.

 

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

 

Bucuresti, 30 iunie 2005.

Nr. 718.

 

ANEXĂ

 

CRITERII DE PERFORMANTĂ

privind structura organizatorică si dotarea serviciilor voluntare pentru situatii de urgentă

 

CAPITOLUL I

Criterii generale

 

Art. 1. – Serviciile voluntare pentru situatii de urgentă, denumite în continuare servicii voluntare, se constituie, potrivit legii, în comune, orase si municipii, în subordinea consiliilor locale.

Art. 2. – Termenii folositi în prezenta anexă au următorul înteles:

a) sector de competentă – unitatea administrativ-teritorială pe a cărei rază serviciul voluntar îsi Ondeplineste atributiile legale;

b) echipaj/grupă de interventie – structură încadrată cu personal voluntar sau/si angajat care deserveste o autospecială;

c) echipă specializată – structură de interventie care are în compunere minimum 3 persoane, specializată în anumite tipuri de interventii;

d) timp mediu de alertare – intervalul mediu cuprins între momentul alarmării în caz de situatie de urgentă si cel al constituirii formatiei de deplasare în vederea interventiei;

e) timp de răspuns – intervalul cuprins între momentul alertării fortelor destinate interventiei si intrarea acestora în actiune;

f) capacitate de răspuns – potentialul fortelor destinate interventiei de a rezolva o situatie de urgentă.

Art. 3. – (1) Serviciul voluntar îsi Ondeplineste atributiile, în conditiile legii, într-un sector de competentă stabilit cu acordul inspectoratului pentru situatii de urgentă judetean/al municipiului Bucuresti.

(2) Teritoriul fiecărui sector de competentă trebuie să fie acoperit, din punct de vedere al interventiei, în timpul de răspuns stabilit, cu cel putin o autospecială de interventie.

(3) Până la asigurarea dotării la nivelul prevăzut de reglementările în vigoare, consiliile locale încheie în mod obligatoriu contracte sau conventii de interventie cu consiliile locale limitrofe care au constituite servicii voluntare dotate cu autospeciale de interventie.

 

CAPITOLUL II

Criterii privind organizarea serviciilor voluntare

 

Art. 4. – Constituirea, dimensionarea si dotarea structurilor serviciilor voluntare se fac pe baza următoarelor criterii:

a) suprafata sectorului de competentă;

b) numărul de locuitori din sectorul de competentă;

c) clasificarea localitătilor din punct de vedere al riscurilor;

d) tipurile de riscuri identificate în profil teritorial;

e) măsurile stabilite în Planul de analiză si acoperire a riscurilor;

f) căile de comunicatii rutiere si gradul de practicabilitate al acestora;

g) sursele de alimentare cu apă pentru stingerea incendiilor.

Art. 5. – Serviciul voluntar este condus de un sef,

profesionist în domeniu, si are în structură:

a) un compartiment sau specialisti pentru prevenire;

b) una sau mai multe formatii de interventie, salvare si prim ajutor, denumite în continuare formatii de interventie, după caz;

c) ateliere de reparatii si întretinere, după caz.

Art. 6. – Compartimentul/specialistii pentru prevenire are/au ca principală atributie prevenirea riscurilor producerii unor situatii de urgentă, prin activităti de îndrumare si control.

Art. 7. – (1) Formatia de interventie este o structură specializată, constituită în vederea limitării si înlăturării urmărilor situatiilor de urgentă.

(2) Formatia de interventie are în compunere minimum un echipaj/o grupă de interventie si 2–4 echipe specializate.

(3) Echipajele/grupele de interventie specializate se organizează în functie de specialitatea pe care o au, precum si în raport cu categoriile si tipurile de autospeciale si utilaje folosite pentru îndeplinirea atributiilor.

(4) Echipele specializate sunt constituite în functie de tipurile de riscuri identificate în sectorul de competentă, pe următoarele domenii principale: transmisiuni-alarmare, cercetare-căutare, deblocare-salvare, sanitar-veterinar, evacuare, protectie NBC, suport logistic.

(5) Dotarea echipajelor/grupelor de interventie si echipelor specializate este prevăzută în anexa nr. 1.

Art. 8. – Atelierele de reparatii si întretinere sunt compartimente tehnice destinate întretinerii si executării lucrărilor de reparatii curente la mijloacele tehnice din dotare.

 

CAPITOLUL III

Criterii operationale

 

Art. 9. – (1) La amplasarea în teritoriu a formatiilor de interventie se tine seama de următoarele criterii operationale:

a) timpul mediu de alertare: 5–10 minute, în functie de anotimp si de ora din zi sau din noapte la care s-a produs situatia de urgentă;

b) timpul de răspuns;

c) raza medie a sectorului de competentă: 5–10 km;

d) viteza medie de deplasare a autospecialelor de interventie: 50 km/h.

(2) Timpul maxim de răspuns:

a) la obiectivele care prezintă risc ridicat: 10 minute;

b) în cel mai îndepărtat punct din sectorul de competentă stabilit: 30 de minute;

c) în celelalte localităti cu care s-au încheiat contracte sau conventii de interventie: 45 de minute.

(3) Criteriile operationale prevăzute la alin. (1) se corelează, după caz, cu criteriul complementaritătii dat de existenta în sectorul de competentă a serviciilor private pentru situatii de urgentă.

(4) Derularea interventiei se face gradual, după caz, astfel:

a) alarmarea serviciului voluntar, concomitent cu anuntarea/alertarea structurilor profesioniste de interventie ale inspectoratului pentru situatii de urgentă judetean sau al municipiului Bucuresti, precum si a serviciului privat/voluntar cu care s-a încheiat un contract/o conventie de interventie;

b) interventia propriu-zisă efectuată de serviciile voluntare;

c) sprijinul acordat interventiei (în tehnică si personal specializat) de către serviciul privat/voluntar cu care s-a încheiat un contract/o conventie de interventie;

d) sprijinul acordat interventiei (în tehnică si personal specializat) de către structurile profesioniste.

(5) Serviciul de urgentă voluntar solicită în sprijin interventia serviciilor de urgentă private si a celor voluntare cu care a încheiat contracte/conventii de interventie sau, după caz, a serviciilor de urgentă profesioniste, ori de câte ori amploarea situatiei de urgentă depăseste capacitatea de răspuns a acestuia.

Art. 10. – Pentru asigurarea permanentă a interventiei conducătorul/conducătorii autospecialei/autospecialelor de interventie sau mecanicul de motopompă efectuează serviciul în ture, conform regulamentului propriu de organizare si functionare.

 

CAPITOLUL IV

Clasificarea serviciilor voluntare

 

Art. 11. – (1) Serviciile voluntare se clasifică în functie de numărul de locuitori, precum si de numărul si de dotarea echipajelor/grupelor de interventie cu autospeciale sau cu alte mijloace de interventie, astfel:

a) serviciu de categoria I – având numai compartiment sau specialisti de prevenire si/sau echipe specializate de interventie, indiferent de numărul de locuitori;

b) serviciu de categoria a II-a – având numai echipaje/grupe de interventie care încadrează autospeciale si/sau utilaje mobile de interventie, altele decât cele pentru lucrul cu apă si spumă, în functie de riscul existent, indiferent de numărul de locuitori;

c) serviciu de categoria a III-a – având cel putin un echipaj/o grupă de interventie la motopompă sau la alt utilaj mobil pentru lucrul cu apă si spumă, în localitătile cu maximum 500 de locuitori;

d) serviciu de categoria a IV-a – având un echipaj/o grupă de interventie la o autospecială pentru lucrul cu apă si spumă, în localitătile cu o populatie cuprinsă între 501– 10.000 de locuitori;

e) serviciu de categoria a V-a – având două sau mai multe echipaje/grupe de interventie la două sau mai multe autospeciale pentru lucrul cu apă si spumă, în localitătile cu peste 10.000 de locuitori.

(2) Serviciile prevăzute la alin. (1) lit. b)–e) au în compunere în mod obligatoriu si un compartiment sau specialisti de prevenire, după caz.

 

CAPITOLUL V

Criterii privind încadrarea cu personal

 

Art. 12. – (1) Serviciul voluntar se încadrează cu personal angajat si/sau cu personal voluntar.

(2) Personalul angajat si cel voluntar trebuie să corespundă cerintelor de pregătire fizică si psihică si să aibă aptitudinile necesare în vederea îndeplinirii atributiilor.

(3) În serviciul voluntar, functiile de sef serviciu si conducător autospeciale/mecanic de motopompă se încadrează în mod obligatoriu cu personal angajat.

(4) La încadrare si anual personalul serviciului voluntar este supus controlului medical, în conditiile legii.

(5) Personalul angajat trebuie să aibă calificarea si atestarea necesare, conform reglementărilor în vigoare.

Art. 13. – Numărul specialistilor (personalului compartimentului) pentru activitatea de prevenire se stabileste astfel:

a) pentru institutiile publice si operatorii economici din subordinea consiliilor locale, un specialist;

b) în mediul rural, pentru 200 de gospodării cetătenesti, un specialist;

c) în mediul urban, pentru 500–1.000 de locuinte individuale sau gospodării, un specialist.

Art. 14. – Echipajele/grupele de interventie specializate se încadrează cu personal stabilit conform prevederilor instructiunilor si cărtilor tehnice de utilizare a utilajelor si autospecialelor de interventie.

 

CAPITOLUL VI

Criterii privind dotarea serviciilor voluntare

 

Art. 15. – Pentru realizarea si mentinerea unei capacităti de răspuns optime, dotarea serviciului voluntar trebuie să asigure:

a) acoperirea riscurilor potentiale din sectorul de competentă, atât din punct de vedere preventiv, cât si din punct de vedere operational;

b) executarea oportună a misiunilor si operatiunilor specifice;

c) corelarea performantelor tehnice ale mijloacelor de interventie cu specificul si gradul de dificultate ale situatiei de urgentă, în vederea exploatării cu eficientă maximă a acestora;

d) crearea conditiilor necesare pentru pregătirea si antrenamentul personalului.

Art. 16. – (1) Sediile si utilitătile necesare serviciilor voluntare, precum si spatiile adecvate pentru pregătirea de specialitate a personalului, gararea, adăpostirea si întretinerea mijloacelor tehnice, depozitarea materialelor sunt puse la dispozitie de consiliile locale, în conditiile legii.

(2) Spatiile prevăzute la alin. (1) se dotează cu telefon si mijloace de alarmare si alertare, instalatii utilitare, mijloace de pregătire, cu materiale de birotică si de acordare a primului ajutor medical.

(3) În functie de necesităti, dotarea se completează cu alte categorii de bunuri materiale utile îndeplinirii atributiilor serviciului.

(4) Personalul serviciilor voluntare se antrenează, după caz:

a) în poligoanele de antrenament proprii, dotate cu aparate, utilaje, aparatură si echipamente specifice interventiei în situatii de urgentă, inclusiv pentru concursurile profesionale;

b) în poligoanele de antrenament ale inspectoratelor pentru situatii de urgentă judetene/al municipiului Bucuresti sau ale serviciilor private, în baza unor protocoale.

(5) Întretinerea si repararea autospecialelor si utilajelor serviciilor voluntare se fac, după caz, în ateliere proprii dotate cu utilaje si scule adecvate lucrărilor executate sau de către alte persoane fizice ori juridice atestate, conform legii, pentru activitătile respective.

Art. 17. – Criteriile specifice care stau la baza dotării cu mijloace tehnice si materiale a serviciilor voluntare pentru situatii de urgentă sunt prezentate în anexa nr. 2.

Art. 18. – Documentele de organizare, desfăsurare si conducere a activitătii serviciului voluntar pentru situatii de urgentă sunt prezentate în anexa nr. 3.

Art. 19. – (1) Serviciile voluntare îsi desfăsoară activitatea pe baza regulamentului de organizare si functionare, aprobat de consiliul local, cu avizul inspectoratului pentru situatii de urgentă judetean/al municipiului Bucuresti.

(2) Structura-cadru a regulamentului de organizare si functionare a serviciului voluntar pentru situatii de urgentă este prevăzută în anexa nr. 4.

Art. 20. – Anexele nr. 1–4 fac parte integrantă din prezentele criterii de performantă.

 

ANEXA Nr. 1

la criteriile de performantă

 

DOTAREA

echipajelor/grupelor si echipelor specializate de interventie, în functie de specialitate

 

1. Echipaje/grupe de interventie

 

Nr. crt.

Tipul echipajului/grupei de interventie în functie de specialitate

Dotarea

1.

Salvare si prim ajutor

– ambulantă

2.

Stingerea incendiilor cu apă si spumă

– autospecială de lucru cu apă si spumă, motopompă sau utilaj mobil

3.

Stingerea incendiilor cu pulberi si gaze

– autospecială de lucru cu pulberi si gaze

4.

Interventie la înăltime

– autoscară

5.

Interventie la inundatie si/sau înec

– barcă pneumatică de salvare

6.

Descarcerare

– autospecială de descarcerare

7.

Decontaminare si protectie NBC

– autospecială sau utilaj

8.

Suport logistic al interventiilor

– autocamion, tractor, remorcă auto sau alt utilaj

9.

Cercetare-căutare

– autoturism

 

NOTĂ:

Fiecare autospecială sau utilaj are în dotare aparatură, echipament si complete de protectie, mijloace de transmisiuni, accesorii, substante si alte materiale specifice, conform cărtilor tehnice si instructiunilor de exploatare.

2. Echipe specializate

Dotarea echipelor specializate cu mijloace initiale, aparatură, echipament si complete de protectie, mijloace de transmisiuni, accesorii, substante si alte materiale specifice se face conform normelor de înzestrare si dotare elaborate de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgentă.

 

ANEXA Nr. 2

la criteriile de performantă

 

CRITERII SPECIFICE

care stau la baza dotării cu mijloace tehnice si materiale a serviciilor voluntare pentru situatii de urgentă

 

Nr. crt.

Categoriile de mijloace tehnice

Criteriile specifice

1.

Autospeciale si utilaje de interventie

– natura si volumul operatiunilor de interventie

 

 

– caracteristicile si performantele tehnico-tactice ale autospecialelor si utilajelor

 

 

– duratele normale de exploatare a autospecialelor si utilajelor

2.

Echipament si mijloace de protectie

– natura si periculozitatea specifică a operatiunilor de interventie

 

 

– efectele negative ale agentilor dinamici, termici, electromagnetici si biologici specifici evenimentelor periculoase potentiale

 

 

– numărul de persoane care participă la operatiuni

 

 

– durata normală de folosintă a echipamentului

3.

Aparatură de transmisiuni si informatică

– mărimea si particularitătile sectorului de competentă din punct de vedere al comunicatiilor

 

 

– numărul de formatii, echipaje/grupe si echipe, precum si efectivele acestora

 

 

– numărul de personal cu atributii de conducere

4.

Substante necesare interventiei

– numărul si caracteristicile tehnice ale autospecialelor

 

 

– frecventa si numărul interventiilor, precum si consumul estimat de substante

5.

Mijloace de transport

– numărul de utilaje ce trebuie tractate

 

 

– efectivele si materialele ce trebuie transportate

 

 

– normele de alocare la drepturi

 

 

– durata normală de exploatare

 

ANEXA Nr. 3

la criteriile de performantă

 

DOCUMENTELE

de organizare, desfăsurare si conducere a activitătii serviciului voluntar pentru situatii de urgentă

 

I. Dosarul privind organizarea si înzestrarea serviciului voluntar pentru situatii de urgentă

I.1. Hotărârea consiliului local de înfiintare, organigrama si numărul de personal ale serviciului voluntar

I.2. Contractele de voluntariat încheiate între consiliul local si voluntari

I.3. Contractele de interventie

I.4. Tabel nominal cu personalul, în functie de structurile din care acesta face parte, si modul de Onstiintare

I.5. Tabel cu necesarul de tehnică, aparatură si materiale, în functie de structura serviciului voluntar

I.6. Tabel cu materialele si tehnica existente în dotare

I.7. Evidenta referatelor prin care se solicită completarea dotării cu tehnică, aparatură si materiale a serviciului voluntar, întocmite de seful serviciului

I.8. Schema legăturilor de comunicatii ale fortelor ce actionează în cazul situatiilor de urgentă

II. Regulamentul de organizare si functionare a serviciului voluntar pentru situatii de urgentă

III. Dosar privind interventia serviciului voluntar

III.1. Planuri de interventie (de răspuns) în functie de riscurile identificate în sectorul de competentă

III.2. Planuri de cooperare

III.3. Planul de evacuare în caz de urgentă

III.4. Planurile sau schitele localitătilor din sectorul de competentă pe care sunt marcate zonele locuite, amplasarea agentilor economici si institutiilor, sursele de alimentare cu apă, zonele greu accesibile si vulnerabile la riscuri

III.5. Planul de analiză si acoperire a riscurilor

IV. Dosar privind pregătirea personalului

IV.1. Planul de pregătire profesională anuală si lunară, pe teme si exercitii

IV.2. Registrul de evidentă a participării la pregătirea profesională si calificativele obtinute

IV.3. Planificarea exercitiilor si aplicatiilor

V. Dosar operativ

V.1. Registrul cu note de anuntare si de evidentă a interventiilor

V.2. Organizarea interventiei pe ture de serviciu

V.3. Raportul de interventie

VI. Registrul istoric al serviciului voluntar pentru situatii de urgentă

VII. Registrul de control

VIII. Programul de măsuri în vederea acordării asistentei pentru prevenirea situatiilor de urgentă la gospodăriile populatiei

VIII.1. Graficul controalelor la gospodăriile populatiei

VIII.2. Carnetele cu constatările rezultate din controale

IX. Dosar tehnic

IX.1. Planul de asistentă la autospecialele si utilajele de interventie

IX.2. Dosarul tehnic al mijloacelor de Onstiintare-alarmare

 

ANEXA Nr. 4

la criteriile de performantă

 

STRUCTURA-CADRU

a regulamentului de organizare si functionare a serviciului voluntar pentru situatii de urgentă

 

CAPITOLUL 1

Dispozitii generale

 

– hotărârea consiliului local de constituire a serviciului voluntar;

– prezentarea succintă a activitătii serviciului voluntar în functie de tipurile de risc gestionate;

– alte date de interes general.

 

CAPITOLUL 2

Organizarea si atributiile serviciului voluntar

 

– conducerea si structura organizatorică;

– relatiile dintre structurile serviciului voluntar:

– ierarhice;

– functionale;

– organizarea pe ture a serviciului voluntar;

– atributiile serviciului voluntar:

– atributiile compartimentului/specialistilor de prevenire;

– atributiile formatiilor de interventie:

• atributiile echipajelor/grupelor de interventie;

• atributiile echipelor specializate;

– atributiile atelierului.

 

CAPITOLUL 3

Atributiile personalului din structura serviciului voluntar

 

– atributiile sefului de serviciu;

– atributiile sefului de compartiment/specialistului de prevenire;

– atributiile sefului formatiei de interventie;

– atributiile sefului echipajului/grupei de interventie;

– atributiile sefului echipei specializate;

– atributiile conducătorilor autospecialelor de interventie;

– atributiile mecanicului de utilaj;

– atributiile membrilor echipajelor/grupelor de interventie si echipelor specializate.

 

CAPITOLUL 4

Coordonarea, controlul si îndrumarea serviciului voluntar

 

– relatiile de coordonare;

– relatiile de control;

– relatiile de cooperare;

– relatiile de îndrumare.

 

CAPITOLUL 5

Gestionarea patrimoniului serviciului voluntar

 

– modul de finantare, dotare, exploatare, întretinere, evidentă si control al patrimoniului.

 

CAPITOLUL 6

Pregătirea personalului serviciului voluntar

 

– stabilirea modului de pregătire de specialitate si fizică a personalului;

– participarea la cursuri de calificare si atestare;

– participarea la concursurile profesionale.

 

CAPITOLUL 7

Dispozitii finale

 

– dispozitii privind obligativitatea cunoasterii si aplicării prevederilor regulamentului de către personalul serviciului voluntar;

– dispozitii privind intrarea în vigoare a regulamentului.

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI

 

REGULAMENT

pentru modificarea si completarea Regulamentului Băncii Nationale a României nr. 4/2005 privind regimul valutar si a Normei Băncii Nationale a României nr. 5/2005 privind autorizarea operatiunilor valutare

 

În baza art. 10 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Nationale a României,

în temeiul art. 48 din Legea nr. 312/2004,

Banca Natională a României emite prezentul regulament.

Art. I. – Regulamentul Băncii Nationale a României nr. 4/2005 privind regimul valutar, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 297 din 8 aprilie 2005, se modifică si se completează după cum urmează:

1. Alineatul (4) al articolului 5 se abrogă.

2. După litera h) din anexa nr. 2 “Categorii de rezidenti care pot efectua operatiuni în valută“ se introduce litera i) cu următorul cuprins:

“i) persoane juridice si alte entităti, pentru plăti efectuate către furnizorii si subfurnizorii de bunuri si servicii pentru produsele si serviciile exportate.“

Art. II. – Norma Băncii Nationale a României nr. 5/2005 privind autorizarea operatiunilor valutare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 297 din 8 aprilie 2005, se modifică si se completează după cum urmează:

1. Litera b) a alineatului (1) al articolului 1 se abrogă.

2. După alineatul (1) al articolului 1 se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

“(11) Operatiunile prevăzute la alin. (1) sunt supuse autorizării, inclusiv dacă sunt efectuate prin conturi deschise de rezidenti în străinătate la institutii de credit si la alte institutii asimilate acestora.“

3. Litera b) a alineatului (2) al articolului 1 se abrogă.

4. Alineatul (3) al articolului 1 va avea următorul cuprins:

“(3) Operatiunile valutare de capital prevăzute la alin. (1) vor fi liberalizate până la data de 1 septembrie 2006.“

5. Articolul 3 va avea următorul cuprins:

“Art.3. – În vederea autorizării operatiunilor valutare prevăzute la art. 1 alin. (1), solicitantii vor depune la registratura Băncii Nationale a României sau vor transmite prin corespondentă o cerere de autorizare, în care se va specifica, după caz, institutia de credit rezidentă prin care urmează să se efectueze operatiunea respectivă, precum si institutia de credit nerezidentă si codurile conturilor din/în care se va face transferul si care va fi însotită de documentatia corespunzătoare (conform anexei nr. 1 la normă): D1–D2 si D9. În cazul persoanelor juridice si al altor entităti, cererea de autorizare va fi semnată de persoane împuternicite prin actul constitutiv să le reprezinte sau de persoane care pot dovedi cu acte că au fost mandatate în mod expres să le reprezinte în relatia cu anca Natională a României.“

6. Capitolul II “Autorizarea operatiunilor cu instrumente financiare tranzactionate în mod curent pe piata monetară“ si capitolul III “Autorizarea operatiunilor în conturi curente si în conturi de depozit în valută si în moneda natională (leu) deschise de rezidenti în străinătate, la institutii de credit si la alte institutii asimilate acestora“, respectiv articolele 4, 5 si 6, se abrogă.

7. Articolul 13 va avea următorul cuprins:

“Art.13. – Anexa nr. 1 face parte integrantă din prezenta normă.“

8. Pozitiile D3–D8 din anexa nr. 1 “Lista documentelor necesare obtinerii autorizatiei Băncii Nationale a României“ se abrogă.

9. Anexa nr. 2 se abrogă.

 

Guvernatorul Băncii Nationale a României,

Mugur Isărescu

 

Bucuresti, 14 iulie 2005.

Nr. 6.

 

BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI

 

CIRCULARĂ

privind adresele paginilor Reuters si Bloomberg în care se comunică ratele de dobândă BUBID, EURIBOR si LIBOR

 

Având în vedere prevederile art. I lit. B pct. 8 (1401) si ale art. I lit. C pct. 2 (911) din Hotărârea Guvernului nr. 610/2005 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004,

în temeiul art. 48 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Nationale a României,

Banca Natională a României emite prezenta circulară.

Art. 1. – Pentru rata dobânzii de referintă BUBID la o lună se va utiliza informatia existentă în pagina de contributie a Băncii Nationale a României din sistemele Reuters (<RBOR>) si Bloomberg (BUBR1M Index <GO>), publicată în prima zi bancară a fiecărei luni, după ora 11,00, ora României.

Art. 2. – Pentru rata dobânzii de referintă EURIBOR la o lună, comunicată prin sistemele de difuzare a informatiei Reuters si Bloomberg, se va utiliza informatia existentă la adresele de mai jos, publicată în prima zi bancară a fiecărei luni, după ora 11,00, ora Bruxelles/ora 12,00, ora României:

– pentru Reuters: <EURIBOR=>;

– pentru Bloomberg: EUR001M Index <GO>.

Art. 3. – Pentru ratele dobânzii de referintă LIBOR la o lună, comunicate prin sistemele de difuzare a informatiei Reuters si Bloomberg, se va utiliza informatia existentă la adresele de mai jos, publicată în prima zi bancară a fiecărei luni, după ora 11,00, ora Londrei/ora 13,00, ora României:

– pentru Reuters: <USDLIBOR>, <GBPLIBOR>, <CHFLIBOR>, <CADLIBOR>, <AUDLIBOR>, <JPYLIBOR>, <DKKLIBOR>;

– pentru Bloomberg: BBAM1 <GO>.

Art. 4. – În cazul în care prima zi bancară din lună pe piata financiară din România este zi nebancară pe pietele financiare internationale, se vor utiliza ratele de dobândă din ultima zi bancară pe pietele internationale.

 

Guvernatorul Băncii Nationale a României,

Mugur Isărescu

 

Bucuresti, 14 iulie 2005.

Nr. 25.