MONITORUL
OFICIAL AL ROMANIEI
P A R T E
A I
Anul 173 (XVII) - Nr. 13 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Miercuri, 5 ianuarie 2005
SUMAR
HOTĂRÂRI ALE
GUVERNULUI ROMÂNIEI
2.167/2004.
- Hotărâre privind stabilirea principiilor de evaluare a riscurilor pentru
om si mediu ale substantelor notificate
2.408/2004.
- Hotărâre privind metodologia de acordare de la bugetul de stat si/sau de
la bugetele locale a diferentei dintre tarife si costuri în transportul
feroviar public de călători
2.410/2004.
- Hotărâre privind transmiterea unor imobile, aflate în proprietatea
privată a statului, din administrarea Regiei Autonome “Administratia
Patrimoniului Protocolului de Stat” în administrarea Ministerului Public -
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie
ACTE ALE
ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
1.899/2004.
- Ordin al ministrului finantelor publice pentru aprobarea Procedurii de
restituire si de rambursare a sumelor de la buget, precum si de acordare a
dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu
depăsirea termenului legal
ACTE ALE
CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII
276/2004.
- Hotărâre pentru modificarea si completarea Regulamentului privind
organizarea si desfăsurarea concursului de admitere în magistratură, aprobat
prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 157/2004
HOTĂRÂRI
ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
GUVERNUL
ROMÂNIEI
privind stabilirea principiilor de evaluare a
riscurilor pentru om si mediu ale substantelor notificate
În temeiul art. 108
din Constitutia
României, republicată, si al art. 36 lit. b) din Ordonanta de urgentă a
Guvernului nr.
200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si
preparatelor chimice periculoase, aprobată cu modificări si completări prin
Legea nr.
451/2001,
Guvernul
României adoptă prezenta
hotărâre.
CAPITOLUL I
Dispozitii
generale
Art. 1. - (1) Prezenta
hotărâre stabileste principiile generale pentru evaluarea riscurilor pentru om
si mediu prezentate de substantele notificate.
(2) Autoritatea
competentă pentru evaluarea riscurilor pentru om si pentru mediu ale
substantelor notificate este Agentia Natională pentru Substante si Preparate
Chimice Periculoase, denumită în continuare autoritate competentă.
(3) În exercitarea
atributiilor sale autoritatea competentă colaborează cu Comitetul
interministerial stiintific consultativ pentru evaluarea toxicitătii si
ecotoxicitătii substantelor chimice periculoase.
Art. 2. - (1) În
sensul prezentei hotărâri, următoarele expresii se definesc astfel:
1. identificarea
pericolelor - activitatea prin care se identifică efectele adverse pe care
o substantă are capacitatea intrinsecă de a le produce;
2. evaluarea
relatiei doză-răspuns sau concentratie-efect - estimarea relatiei între
doză sau nivelul de expunere la o anumită substantă si incidenta si gravitatea
efectului;
3. evaluarea
expunerii - determinarea emisiilor, căilor de transfer si a vitezelor de
pătrundere a substantei, precum si de transformare sau degradare a acesteia, în
vederea estimării concentratiilor/dozelor la care populatiile umane sau
componentele de mediu sunt sau pot fi expuse;
4. caracterizarea
riscurilor - estimarea incidentei si gravitătii efectelor adverse
susceptibile a se produce în cadrul unei populatii umane sau într-o componentă
de mediu, datorită expunerii reale sau previzibile la o substantă;
caracterizarea poate include estimarea riscurilor, adică cuantificarea acestei
probabilităti;
5. recomandări
de reducere a riscului – recomandări care permit reducerea riscurilor pe
care le prezintă comercializarea substantei pentru om si/sau mediu.
Recomandările pot
include:
a) modificări ale
clasificării, ambalării sau etichetării substantei propuse de notificator în
dosarul de notificare depus în conformitate cu prevederile art. 4, art. 6 alin.
(1) sau ale art. 6 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr.
1.300/2002 privind notificarea substantelor chimice, cu modificările si
completările ulterioare;
b) modificări ale
fisei tehnice de securitate propuse de notificator în dosarul de notificare
depus în conformitate cu prevederile art. 4, art. 6 alin. (1) sau ale art. 6
alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr.
1.300/2002, cu modificările si completările ulterioare;
c) modificări ale
metodelor si măsurilor de precautie recomandate sau ale măsurilor de urgentă,
prevăzute la pct. 2.3, 2.4 si 2.5 din anexele nr. 1, 3 sau 4 la Hotărârea
Guvernului nr.
1.300/2002, cu modificările si completările ulterioare, propuse de
notificator în dosarul tehnic de notificare depus în conformitate cu
prevederile art. 4, art. 6 alin. (1) sau ale art. 6 alin. (2) din Hotărârea
Guvernului nr.
1.300/2002, cu modificările si completările ulterioare;
d) recomandări
pentru autoritătile de control responsabile de a avea în vedere măsuri adecvate
de protectie pentru om si/sau mediu fată de riscurile identificate.
(2) Expresiile
definite la alin. (1) se completează cu termenii si expresiile definite la art.
6 si 7 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si
preparatelor chimice periculoase, aprobată cu modificări si completări prin
Legea nr.
451/2001, si la art. 2 lit. b), f) si g) din Hotărârea Guvernului nr.
1.300/2002, cu modificările si completările ulterioare.
CAPITOLUL II
Evaluarea
riscurilor
Art. 3. - (1)
Evaluarea riscurilor include identificarea pericolelor si, după caz, evaluarea
relatiei doză-răspuns sau concentratie-efect, evaluarea expunerii si caracterizarea
riscurilor. În mod normal, evaluarea riscurilor se efectuează în conformitate
cu procedurile prevăzute la art. 4 si 5.
(2) Fară a aduce
atingere prevederilor alin. (1), riscurile asociate unor efecte specifice, cum
ar fi epuizarea stratului de ozon, pentru care procedurile prevăzute la art. 4
si 5 sunt imposibil de pus în practică, se evaluează caz cu caz si autoritatea
competentă va include o descriere completă si justificarea unei astfel de
evaluări în raportul scris transmis Comisiei Europene în conformitate cu
prevederile art. 7.
(3) În procedura
de evaluare a expunerii autoritatea competentă ia în considerare acele
populatii umane sau componente de mediu pentru care expunerea la o substantă
este rezonabil previzibilă pe baza informatiilor disponibile despre substanta
respectivă, în special a informatiilor privind depozitarea, încorporarea
într-un preparat sau alt proces de prelucrare, utilizarea si eliminarea ori
recuperarea acesteia.
(4) Evaluarea
riscurilor conduce la una sau mai multe dintre următoarele concluzii:
a) substanta nu
produce motive imediate de îngrijorare si nu este necesar a fi evaluată din
nou, anterior comunicării informatiilor suplimentare conform art. 5 alin. (1),
art. 6 alin. (3) si (4) sau art. 12 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr.
1.300/2002, cu modificările si completările ulterioare;
b) substanta
produce motive de îngrijorare si autoritatea competentă decide ce informatii
suplimentare sunt necesare pentru revizuirea evaluării, cererea pentru aceste
informatii fiind amânată până când cantitatea introdusă pe piată atinge nivelul
următor de tonaj, conform art. 5 alin. (1), art. 6 alin. (3) si (4) sau art. 12
alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr.
1.300/2002, cu modificările si completările ulterioare;
c) substanta
produce motive de îngrijorare si trebuie solicitate imediat informatii
suplimentare;
d) substanta
produce motive de îngrijorare si autoritatea competentă trebuie să facă imediat
recomandări de reducere a riscurilor.
(5) Când evaluarea
riscurilor indică una dintre concluziile prevăzute la alin. (4) lit. b), c) sau
d), autoritatea competentă poate informa notificatorul despre concluziile sale
si îi poate acorda posibilitatea de a-si prezenta observatiile în legătură cu
acest subiect si de a furniza informatii suplimentare. Autoritatea competentă
va utiliza toate informatiile relevante pentru reevaluarea riscurilor înainte
de a transmite evaluarea către Comisia Europeană în conformitate cu prevederile
art. 162 din Hotărârea Guvernului nr.
1.300/2002, cu modificările si completările ulterioare.
(6) În
recomandările sale de reducere a riscurilor aferente unei substante autoritatea
competentă are în vedere faptul că reducerea expunerii unor categorii de
populatii umane sau a unor componente ale mediului poate mări expunerea unor
alte categorii de populatii umane sau componente ale mediului.
Art. 4. - (1)
Pentru fiecare substantă notificată în conformitate cu prevederile art. 4, ale
art. 6 alin. (1) sau (2) din Hotărârea Guvernului nr.
1.300/2002, cu modificările si completările ulterioare, autoritatea
competentă efectuează evaluarea riscurilor, a cărei primă etapă este
identificarea pericolelor. Această etapă vizează cel putin proprietătile si
efectele adverse potentiale prevăzute în anexa nr. 1 sectiunea A si în anexa
nr. 2 sectiunea A. După această etapă autoritatea competentă parcurge
următoarele etape de actiune, care se realizează în conformitate cu liniile
directoare prevăzute în anexa nr. 1 sectiunea B si în anexa nr. 2 sectiunea B:
a) (i) evaluarea
relatiei doză-răspuns sau concentratie- efect, dacă este cazul;
(ii) evaluarea
expunerii la care orice populatie umană, ca de exemplu: lucrători, consumatori
si persoane expuse indirect prin contact cu mediul, este susceptibilă a fi
supusă;
b) caracterizarea
riscurilor.
(2) Se pot excepta
de la prevederile alin. (1) următoarele situatii:
a) dacă a fost
efectuat testul pentru identificarea pericolului asociat cu un efect sau o
proprietate specifică si rezultatele nu au condus la clasificarea substantei în
conformitate cu prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr.
200/2000, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr.
451/2001, evaluarea riscului legat de acest efect sau proprietate nu
trebuie să includă actiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) si b), fiind
aplicabile concluziile prevăzute la art. 3 alin. (4) lit. a), în afară de cazul
în care există alte motive întemeiate de îngrijorare; si
b) dacă testul
pentru identificarea pericolului asociat cu un efect sau o proprietate
specifică nu a fost încă efectuat, acest efect sau proprietate nu trebuie luată
în considerare în procesul de evaluare a riscurilor, în afară de cazul în care
există alte motive întemeiate de îngrijorare.
Art. 5. - (1)
Pentru fiecare substantă notificată în conformitate cu prevederile art. 4, art.
6 alin. (1) sau (2) din Hotărârea Guvernului nr.
1.300/2002, cu modificările si completările ulterioare, autoritatea
competentă realizează evaluarea riscurilor privind efectele substantei asupra
mediului, a cărei primă etapă este identificarea pericolelor.
După această etapă
autoritatea competentă parcurge etapele următoare de actiune, care se
realizează în conformitate cu liniile directoare prevăzute în anexa nr. 3:
a) (i) evaluarea
relatiei doză-răspuns sau concentratie-efect, dacă este cazul;
(ii) evaluarea
expunerii la care componentele de mediu - mediu acvatic, terestru si aerian –
sunt susceptibile a fi supuse;
b) caracterizarea
riscurilor.
(2) Se pot excepta
de la prevederile alin. (1) următoarele situatii:
a) pentru
substantele notificate conform prevederilor art. 4 din Hotărârea Guvernului nr.
1.300/2002, cu modificările si completările ulterioare, care nu sunt
clasificate ca fiind periculoase pentru mediu, evaluarea riscurilor nu trebuie
să includă actiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) si b), fiind aplicabile
concluziile prevăzute la art. 3 alin. (4) lit. a), în afară de cazul în care
există alte motive întemeiate de îngrijorare; si
b) pentru
substantele notificate conform prevederilor art. 6 alin. (1) si (2) din
Hotărârea Guvernului nr.
1.300/2002, cu modificările si completările ulterioare, în cazul în care nu
există date suficiente pentru a le clasifica în categoria substantelor
periculoase pentru mediu, identificarea pericolelor se stabileste pe baza altor
date, ca de exemplu datele existente privind proprietătile fizicochimice si
proprietătile toxice, dacă există motive întemeiate de îngrijorare privind
efectele asupra mediului.
În cazul în care
nu există motive întemeiate de îngrijorare, evaluarea riscurilor nu trebuie să
includă actiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) si b), fiind aplicabile
concluziile prevăzute la art. 3 alin. (4) lit. a).
Art. 6. - (1) După
efectuarea evaluării riscurilor conform prevederilor art. 4 si 5 si anexelor
nr. 1-3, autoritatea competentă determină, conform anexei nr. 4, care dintre
concluziile prevăzute la art. 3 alin. (4) sunt aplicabile si adoptă, dacă este
cazul, măsurile prevăzute la art. 3 alin. (5).
(2) Când se
primesc informatii suplimentare în conformitate cu prevederile art. 5 alin.
(1), art. 6 alin. (3) si (4), art. 12 alin. (1) sau ale art. 16 alin. (1) din
Hotărârea Guvernului nr.
1.300/2002, cu modificările si completările ulterioare, evaluarea
riscurilor, efectuată conform prevederilor art. 4 si 5 si anexelor nr. 1-3,
trebuie revăzută si, dacă este necesar, revizuită.
Art. 7. - (1) După
finalizarea evaluării riscurilor în conformitate cu prevederile art. 4 si 5,
precum si după elaborarea concluziilor conform prevederilor art. 6, autoritatea
competentă pregăteste un raport scris care contine cel putin informatiile
prevăzute în anexa nr. 5.
Raportul va fi
trimis Comisiei Europene în conformitate cu prevederile art. 162 din
Hotărârea Guvernului nr.
1.300/2002, cu modificările si completările ulterioare. Ca urmare a
revizuirii evaluării riscurilor pe baza informatiilor suplimentare primite de
la notificator, raportul se reactualizează si se transmite Comisiei Europene.
(2) În cazul în
care, în conformitate cu prevederile art. 163 din Hotărârea
Guvernului nr.
1.300/2002, cu modificările si completările ulterioare, autoritătile
competente ajung la un acord asupra raportului scris privind evaluarea
riscurilor sau asupra revizuirii evaluării riscurilor, o copie a raportului
este pusă la dispozitia notificatorului, la solicitarea acestuia.
CAPITOLUL III
Art. 8. - Prezenta
hotărâre intră în vigoare la data aderării României la Uniunea Europeană.
Art. 9. - Prezenta
hotărâre transpune Directiva Comisiei 93/67/CEE de stabilire a principiilor de
evaluare a riscurilor prezentate de substantele notificate pentru om si pentru
mediu, publicată în Jurnalul Oficial nr. L 227 din 8 septembrie 1993.
Art. 10. - Anexele
nr. 1-5 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN
NĂSTASE
Contrasemnează:
p. Ministrul
de stat, ministrul economiei si comertului,
Iulian
Iancu,
secretar de
stat
p. Ministrul
sănătătii,
Ion Bazac,
secretar de
stat
p. Ministrul
mediului si gospodăririi apelor,
Florin
Stadiu,
secretar de
stat
Bucuresti, 30 noiembrie 2004.
Nr. 2.167.
ANEXA Nr. 1
Sectiunea A
Evaluarea
riscurilor, efectuată în conformitate cu prevederile art. 4 din hotărâre, ia în
considerare următoarele efecte toxice potentiale si următoarele populatii umane
susceptibile a fi expuse:
Efecte:
1. toxicitate
acută;
2. iritare;
3. efecte
corosive;
4. sensibilizare;
5. toxicitatea la
doze repetate;
6. mutagenitate;
7.
carcinogenitate;
8. toxicitate
pentru reproducere.
Populatii
umane:
1. lucrători;
2. consumatori;
3. persoane expuse
indirect prin contact cu mediul.
Sectiunea B
1. Identificarea
pericolelor
1.1. În cazurile
în care a fost efectuat testul adecvat pentru identificarea pericolului asociat
unui efect potential specific, dar rezultatele nu au condus la clasificarea
substantei conform prevederilor art. 4 alin. (2) lit. a) din hotărâre,
caracterizarea riscului asociat acestui efect nu este necesară decât în cazul
în care există alte motive întemeiate de îngrijorare, cum ar fi rezultate
pozitive ale testului de mutagenitate in vitro.
1.2. În cazurile
în care nu a fost efectuat testul adecvat pentru identificarea pericolului
asociat unui efect potential specific conform prevederilor art. 4 alin. (2)
lit. b) din hotărâre, caracterizarea riscului asociat acestui efect nu este
necesară decât în cazul în care există alte motive întemeiate de îngrijorare,
cum ar fi consideratii privind expunerea sau indicatii de toxicitate potentială
din relatiile structură-activitate.
2. Evaluarea
relatiei doză-răspuns sau concentratie-efect
2.1. Pentru
toxicitatea la doze repetate si toxicitatea pentru reproducere se evaluează
relatia doză-răspuns si, în măsura posibilitătilor, se identifică nivelul
concentratiei la care nu se observă nici un efect advers - NOAEL. Dacă nu este
posibilă identificarea NOAEL, se identifică doza/concentratia cea mai mică
asociată unui efect advers, cum ar fi cel mai mic nivel al concentratiei la
care se observă un efect advers - LOAEL.
2.2. În ceea ce
priveste toxicitatea acută, corosivitatea si iritabilitatea nu este posibil, în
mod obisnuit, să se obtină NOAEL sau LOAEL pe baza rezultatelor testelor
efectuate în conformitate cu cerintele Hotărârii Guvernului nr.
490/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de
urgentă a Guvernului nr.
200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si
preparatelor chimice periculoase. Pentru toxicitatea acută se determină
valoarea LD 50 ori LC 50 sau, atunci când a fost utilizată metoda dozei fixe,
va fi obtinută doza discriminatorie. Pentru celelalte efecte este suficient să
se evalueze dacă substanta are capacitatea intrinsecă de a produce astfel de
efecte.
2.3. Pentru
mutagenitate si carcinogenitate este suficient să se evalueze dacă substanta
are capacitatea intrinsecă de a produce astfel de efecte. Totusi, dacă se poate
demonstra că substanta identificată drept cancerigenă nu este toxică pentru
reproducere, este adecvat să se identifice NOAEL/LOAEL, conform prevederilor
pct. 2.1.
2.4. În ceea ce
priveste sensibilizarea cutanată si sensibilizarea căilor respiratorii, în
măsura în care nu există un consens privind posibilitatea de a se identifica
doza/concentratia sub care nu se pot produce efecte adverse la un subiect deja
sensibilizat la o substantă dată, este suficient să se evalueze dacă substanta
are capacitatea intrinsecă de a produce astfel de efecte.
3. Evaluarea
expunerii
3.1. Se efectuează
o evaluare a expunerii pentru fiecare categorie de populatie umană - lucrători,
consumatori si persoane expuse indirect prin contact cu mediul – pentru care
este previzibilă, în mod rezonabil, expunerea la o substantă. Obiectivul
evaluării este acela de a face o estimare calitativă sau cantitativă a
dozei/concentratiei substantei la care o populatie umană este sau poate fi
expusă. Această estimare tine cont de variatiile spatiale si temporale în modul
de expunere.
3.2. Evaluarea
expunerii se bazează pe informatiile din dosarul tehnic constituit în
conformitate cu sectiunea 2 din anexa nr. 1, anexa nr. 3 sau anexa nr. 4 la
Hotărârea Guvernului nr.
1.300/2002 privind notificarea substantelor chimice, modificată si
completată prin Hotărârea Guvernului nr.
693/2004, si pe orice alte informatii disponibile si relevante. Dacă este
cazul, o atentie deosebită se acordă următoarelor:
(i) datele privind
expunerea, măsurate adecvat;
(ii) cantitatea de
substantă existentă pe piată;
(iii) forma sub
care substanta este comercializată si/sau utilizată, de exemplu substanta ca
atare sau sub formă de componentă a unui preparat;
(iv) categoriile
de utilizare si gradul de containerizare;
(v) datele
referitoare la prelucrare, în cazul în care acestea sunt relevante;
(vi) proprietătile
fizico-chimice ale substantei, incluzând, dacă sunt relevante, proprietătile
dobândite în timpul procesului de prelucrare, de exemplu formarea aerosolilor;
(vii) calea
probabilă de expunere si potentialul de absorbtie;
(viii) frecventa
si durata expunerii;
(ix) tipul si
mărimea populatiei/populatiilor specifice expuse, dacă aceste informatii sunt
disponibile.
3.3. Dacă se
utilizează metode predictive pentru estimarea nivelurilor de expunere, se
acordă prioritate datelor relevante de monitorizare referitoare la substantele
cu moduri de utilizare si expunere similare.
3.4. Dacă
substanta este continută într-un preparat, expunerea la acea substantă din
preparat este luată în considerare numai dacă preparatul este clasificat pe
baza proprietătilor toxicologice ale substantei în conformitate cu prevederile
Ordonantei de urgentă a Guvernului nr.
200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si
preparatelor chimice periculoase, aprobată cu modificări si completări prin
Legea nr.
451/2001, în afară de cazul în care există alte motive întemeiate de
îngrijorare.
4. Caracterizarea
riscurilor
4.1. Atunci când
pentru oricare dintre efectele prevăzute în sectiunea A se identifică un NOAEL
sau un LOAEL, caracterizarea riscului asociat fiecăruia dintre aceste efecte implică
compararea NOAEL sau LOAEL cu doza/concentratia estimată la care
populatia/populatiile umană/umane este/sunt expusă/expuse. Dacă este
disponibilă o estimare cantitativă a expunerii, se determină raportul dintre
nivelul expunerii si N(L)OAEL. Pe baza comparatiei dintre estimările
cantitative si calitative ale expunerii si N(L)OAEL, autoritatea competentă
decide care dintre cele patru concluzii prevăzute la art. 3 alin. (4) din
hotărâre este aplicabilă.
4.2. Atunci când
pentru oricare dintre efectele prevăzute în sectiunea A nu s-a determinat
N(L)OAEL, caracterizarea riscului asociat fiecăruia dintre aceste efecte
implică o evaluare a probabilitătii de aparitie a acestui efect, pe baza
informatiilor cantitative si/sau calitative referitoare la expunerea
populatiilor umane considerate1). După efectuarea aceste evaluări autoritatea
competentă decide care dintre cele patru concluzii prevăzute la art. 3 alin.
(4) din hotărâre este aplicabilă.
4.3. Pentru a
decide care dintre cele patru concluzii prevăzute la art. 3 alin. (4) din
hotărâre este aplicabilă, autoritatea competentă trebuie să ia în considerare,
printre altele, si:
(i) incertitudinea
generată în special de variabilitatea datelor experimentale si de variatia
intra- si interspecii;
(ii) natura si severitatea
efectelor;
(iii) populatia
umană la care se referă informatiile cantitative si/sau calitative privind
expunerea.
5. Integrarea
5.1. În
conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) din hotărâre, caracterizarea
riscurilor poate fi efectuată pentru mai multe efecte adverse potentiale sau
pentru mai multe populatii umane. În aceste cazuri autoritatea competentă
decide care dintre cele patru concluzii prevăzute la art. 3 alin. (4) din
hotărâre este aplicabilă pentru fiecare efect.
După efectuarea
evaluării riscurilor, autoritatea competentă reexaminează diferitele concluzii
si emite concluzii integrate privind toxicitatea globală a substantei.
1) Atunci când, desi N(L)OAEL nu a fost determinat, rezultatele testării
demonstrează că există o relatie între doza/concentratia si gravitatea unui
efect advers sau atunci când, în cadrul unei metode de testare ce utilizează o
singură doză/concentratie, este posibilă evaluarea gravitătii relative a
efectului, aceste informatii trebuie, de asemenea, luate în considerare la
evaluarea probabilitătii de aparitie a efectului.
ANEXA Nr. 2
EVALUAREA
RISCURILOR:
Sectiunea A
Evaluarea riscurilor,
efectuată în conformitate cu prevederile art. 4 din hotărâre, trebuie să tină cont
de efectele adverse potentiale care pot să apară la următoarele categorii de
populatii umane susceptibile a fi expuse la substantele care au următoarele
proprietăti:
Proprietăti:
1. explozivitate;
2.
inflamabilitate;
3. potential de
oxidare.
Populatii umane:
1. lucrători;
2. consumatori;
3. persoane expuse
indirect prin contact cu mediul.
Sectiunea B
1. Identificarea
pericolului
1.1. În cazurile
în care a fost efectuat testul adecvat pentru identificarea pericolului asociat
unei proprietăti specifice, dar rezultatele nu au condus la clasificarea
substantei conform prevederilor art. 4 alin. (2) lit. a) din hotărâre,
caracterizarea riscului asociat acestei proprietăti nu este necesară decât în
cazul în care există alte motive întemeiate de îngrijorare.
1.2. În cazurile
în care nu a fost efectuat testul adecvat pentru identificarea pericolului
asociat unei proprietăti specifice conform prevederilor art. 4 alin. (2) lit.
b) din hotărâre, caracterizarea riscului asociat acestei proprietăti nu este
necesară decât în cazul în care există alte motive întemeiate de îngrijorare.
2. Evaluarea
expunerii
2.1. În cazul în
care caracterizarea riscului a fost efectuată în conformitate cu prevederile
art. 4 alin. (2) din hotărâre, este necesar să se determine doar conditiile de
utilizare previzibile în mod rezonabil, pe baza informatiilor privind
substanta, incluse în dosarul tehnic conform prevederilor pct. 2 din anexa nr.
1, anexa nr. 3 sau anexa nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr.
1.300/2002, modificată si completată prin Hotărârea Guvernului nr.
693/2004.
3. Caracterizarea
riscurilor
3.1. Caracterizarea
riscurilor implică evaluarea probabilitătii aparitiei unui efect advers în
conditii de utilizare previzibile în mod rezonabil. Dacă această evaluare
indică faptul că nu apare un efect advers, în mod normal se aplică concluzia
prevăzută la art. 3 alin. (4) lit. a) din hotărâre. Dacă această evaluare
indică faptul că se produce un efect advers, în mod normal se aplică concluzia
prevăzută la art. 3 alin. (4) lit. d) din hotărâre.
4. Integrarea
4.1. Atunci când
rezultă diferite recomandări de reducere a riscurilor pentru diferite efecte
sau diferite populatii umane, aceste recomandări sunt revizuite după efectuarea
evaluării riscurilor si autoritatea competentă formulează recomandări
integrate.
ANEXA Nr. 3
1. Identificarea
pericolului
1.1. Pentru
substantele neclasificate ca periculoase pentru mediu conform prevederilor art.
5 alin. (2) lit. a) din hotărâre, autoritatea competentă analizează existenta
altor motive întemeiate de îngrijorare pentru a efectua caracterizarea riscurilor
si ia în considerare, în special:
(i) indicatiile
privind potentialul de bioacumulare a substantei;
(ii) forma curbei
toxicitate/timp în cadrul testelor de ecotoxicitate;
(iii) indicatii
privind alte efecte adverse pe baza studiilor de toxicitate, de exemplu
clasificarea unei substante ca fiind mutagenă, toxică ori foarte toxică sau
nocivă cu fraza de risc R40 “Posibil efect cancerigen - dovezi insuficiente”
sau R48 “Pericol de efecte grave asupra sănătătii în caz de expunere
prelungită”;
(iv) date privind
substante similare din punct de vedere structural.
1.2. Dacă
autoritatea competentă consideră că sunt motive întemeiate pentru a efectua
caracterizarea riscurilor pentru o substantă neclasificată ca fiind periculoasă
pentru mediu si pentru care nu există suficiente date privind efectele asupra
organismelor conform prevederilor art. 5 alin. (2) lit. b) din hotărâre,
aceasta aplică, după caz, prevederile art. 3 alin. (4) lit. b) sau c) din
hotărâre.
2. Evaluarea
relatiei doză-răspuns sau concentratie- efect
2.1. Obiectivul
este acela de a determina concentratia de substantă sub care nu se
previzionează aparitia de efecte adverse în componentele de mediu.
Această
concentratie este denumită concentratie previzibilă fără efect (PNEC).
2.2. PNEC este determinată
pe baza informatiilor referitoare la efectele asupra organismelor incluse în
dosarul de notificare, prevăzute la pct. 5 din anexa nr. 1 sau în anexa nr. 3
la Hotărârea Guvernului nr.
1.300/2002, modificată si completată prin Hotărârea Guvernului nr.
693/2004, precum si pe baza studiilor de ecotoxicitate prevăzute în anexa
nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 1.300/2002, modificată si completată prin
Hotărârea Guvernului nr. 693/2004.
2.3. Pentru calcularea PNEC se aplică un factor de evaluare la valorile rezultate din testele efectuate pe organisme, de exemplu: LD 50 - doză letală medie, LC 50 - concentratie letală medie, EC 50 – concentratie efectivă medie, IC 50 - concentratie ce provoacă inhibitia cu 50% a unui parametru dat, cum ar fi cresterea, NOEL (C) - doza/concentratia la care nu se observă nici un efect advers, LOEL (C) - doza/concentratia cea mai mică la care se observă un efect advers.
2.4. Un factor de
evaluare este expresia gradului de incertitudine la extrapolarea, la mediul
real, a datelor rezultate în urma testelor pe un număr limitat de specii. De
aceea, în general, cu cât datele sunt mai numeroase si durata testelor mai
mare, cu atât gradul de incertitudine si mărimea factorului de evaluare sunt
mai mici1).
3. Evaluarea
expunerii
3.1. Obiectivul
evaluării expunerii constă în a previziona concentratia substantei care poate
fi eventual prezentă în mediu. Această concentratie este denumită concentratia
previzibilă în mediu - PEC. Totusi, în unele cazuri nu se poate stabili PEC
si atunci trebuie efectuată o estimare calitativă a expunerii.
3.2. PEC sau, unde
se impune, estimarea calitativă a expunerii se determină numai pentru
componentele de mediu susceptibile de a fi expuse emisiilor, evacuărilor,
eliminărilor sau difuziilor.
3.3. Determinarea
PEC sau a estimării calitative a expunerii se realizează pe baza informatiilor
continute în dosarul tehnic întocmit conform anexelor nr. 1, 2, 3 sau 4 la
Hotărârea Guvernului nr.
1.300/2002, modificată si completată prin Hotărârea Guvernului nr.
693/2004, care includ, după caz, următoarele informatii:
(i) date de
expunere adecvat măsurate;
(ii) cantitatea de
substantă existentă pe piată;
(iii) forma sub
care substanta este comercializată si/sau utilizată, de exemplu, substanta ca
atare sau sub formă de component al unui preparat;
(iv) categoriile
de utilizare si gradul de containerizare;
(v) datele
referitoare la prelucrare, în cazul în care acestea sunt relevante;
(vi) proprietătile
fizico-chimice ale substantei, în special punctul de topire, punctul de
fierbere, presiunea vaporilor, tensiunea superficială, solubilitatea în apă,
coeficientul de partitie n-octanol/apă;
(vii) calea
probabilă de pătrundere în componentele mediului si potentialul de
adsorbtie/desorbtie si degradare;
(viii) frecventa
si durata expunerii.
3.4. Pentru
substantele introduse pe piată în cantităti mai mici sau egale cu 10 tone/an
sau 50 tone cumulat, factorul PEC sau estimarea calitativă a expunerii se
determină, de regulă, pentru mediul local în care substanta este susceptibilă
de a fi eliberată.
4. Caracterizarea
riscurilor
4.1. Pentru o
componentă de mediu dată, caracterizarea riscurilor implică, în măsura
posibilului, comparatia dintre PEC si PNEC, astfel încât să se obtină raportul
PEC/PNEC. Dacă raportul PEC/PNEC este mai mic sau egal cu 1, se aplică
concluzia prevăzută la art. 3 alin. (4) lit. a) din hotărâre. Dacă acest raport
este mai mare decât 1, autoritatea competentă decide, pe baza mărimii acestui
raport si a altor factori relevanti, cum ar fi cei prevăzuti la pct. 1.1 lit.
(i)-(iv), care dintre concluziile prevăzute la art. 3 alin. (4) lit. b), c) sau
d) din hotărâre este adecvată.
4.2. În cazul în
care nu este posibilă determinarea raportului PEC/PNEC, caracterizarea
riscurilor se va face pe baza evaluărilor calitative ale probabilitătii
aparitiei unui efect advers în conditii previzibile de expunere. După
efectuarea acestei evaluări si tinând cont de factorii relevanti, cum ar fi cei
prevăzuti la pct. 1.1, autoritatea competentă decide care dintre cele patru
concluzii prevăzute la art. 3 alin. (4) din hotărâre este adecvată.
5. Integrarea
5.1. În
conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1) din hotărâre, caracterizarea
riscurilor poate fi efectuată pentru mai multe componente ale mediului. În
aceste cazuri, autoritatea competentă decide care dintre cele patru concluzii
prevăzute la art. 3 alin. (4) din hotărâre este aplicabilă pentru fiecare
componentă a mediului. După efectuarea evaluării riscurilor, autoritatea
competentă examinează diferitele concluzii si formulează concluzii integrate
privind efectele globale ale substantei asupra mediului.
1)
Un factor de evaluare de ordinul 1.000 este aplicat, de regulă, uneia dintre
valorile L(E) C 50 obtinută din rezultatele testelor de toxicitate acută, dar
acest factor poate fi redus, luându-se în considerare alte informatii
relevante. Un factor mai mic de evaluare este aplicat de obicei unei valori
NOEC obtinute din rezultatele testelor de toxicitate cronică.
ANEXA Nr. 4
1. Concluziile
elaborate în conformitate cu pct. 5.1 din anexa nr. 1, pct. 4.1 din anexa nr. 2
si pct. 5.1 din anexa nr. 3 sunt examinate de autoritatea competentă si
integrate pentru totalitatea riscurilor identificate în evaluarea acestora.
2. Informatiile
suplimentare solicitate în baza prevederilor art. 3 alin. (4) lit. b) si c) din
hotărâre sau recomandările pentru reducerea riscurilor prevăzute la art. 3 alin.
(4) lit. d) din hotărâre trebuie justificate. Recomandările sunt formulate
luându-se în considerare prevederile art. 3 alin. (6) din hotărâre.
care
trebuie incluse în rezumatul evaluării riscurilor
1. Raportul scris,
transmis Comisiei Europene în conformitate cu prevederile art. 7 din hotărâre,
include următoarele elemente:
(i) rezumatul
general al concluziilor formulate în conformitate cu prevederile art. 6 din
hotărâre si ale anexei nr. 4;
(ii) în cazul în
care substantei i se aplică concluzia prevăzută la art. 3 alin. (4) lit. a) din
hotărâre cu privire la toate efectele adverse potentiale pentru categoriile de
populatii umane si componente ale mediului, o declaratie atestând faptul că, pe
baza informatiilor disponibile, substanta nu prezintă motive imediate de
îngrijorare si nu este necesar a fi evaluată din nou înainte ca notificatorul
să transmită informatiile suplimentare conform prevederilor art. 5 alin. (1),
art. 6 alin. (3), art. 6 alin. (4) sau art. 12 alin. (1) din Hotărârea
Guvernului nr.
1.300/2002, modificată si completată prin Hotărârea Guvernului nr.
693/2004;
(iii) în cazul în
care concluziile prevăzute la art. 3 alin. (4) lit. b) sau c) din hotărâre se
aplică pentru unul sau mai multe efecte adverse potentiale, pentru una ori mai
multe categorii de populatii umane sau pentru una ori mai multe componente ale
mediului, o descriere si o justificare a informatiilor suplimentare solicitate;
(iv) în cazul în
care concluzia prevăzută la art. 3 alin. (4) lit. d) din hotărâre se aplică
pentru unul sau mai multe efecte adverse potentiale, una ori mai multe
categorii de populatii umane sau una ori mai multe componente ale mediului, o
descriere si o justificare a recomandărilor de reducere a riscurilor;
(v) în cazul în
care se actionează în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (5) din hotărâre,
un rezumat al comentariilor/observatiilor notificatorului privind propunerile
autoritătii competente, precum si orice alte informatii suplimentare relevante
disponibile.
2. În cazul în
care caracterizarea riscurilor a fost determinată pe baza rapoartelor
expunere/efect, în conformitate cu prevederile pct. 4 din anexa nr. 1 sectiunea
B si ale pct. 4 din anexa nr. 3, sau au fost utilizati factorii de evaluare
descrisi la pct. 2 din anexa nr. 3, aceste rapoarte sau factori trebuie
precizati.
GUVERNUL
ROMÂNIEI
privind metodologia de acordare de la bugetul de
stat si/sau de la bugetele locale a diferentei dintre tarife si costuri în
transportul feroviar public de călători
În temeiul art.
108 din Constitutia
României, republicată,
Guvernul
României adoptă prezenta
hotărâre.
Art. 1. - (1)
Volumele de transport public de călători ce trebuie realizate pe calea ferată
română pentru a se asigura libera circulatie a persoanelor constituie pachetul
minim pentru serviciul public social în transportul feroviar, denumit în
continuare pachet minim social, se stabilesc de Ministerul
Transporturilor, Constructiilor si Turismului, la propunerea Companiei
Nationale de Căi Ferate “C.F.R.” - S.A., si se aprobă anual prin hotărâre a
Guvernului.
(2) Pachetul minim
social cuprinde numărul de perechi de trenuri pentru fiecare categorie de tren,
care vor circula zilnic pe fiecare sectie de circulatie deschisă traficului
feroviar public de călători, precum si volumul anual de tren-km pentru fiecare
sectie de circulatie si pentru toată reteaua feroviară.
Art. 2. -
Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului stabileste conditiile
minimale privind calitatea serviciilor de transport feroviar public de călători
pentru fiecare categorie de tren, care se aprobă prin ordin al ministrului si
se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 3. - Pachetul
minim social se determină de către Ministerul Transporturilor, Constructiilor
si Turismului, până la data de 1 iulie a fiecărui an pentru anul următor,
pentru întreaga retea de cale ferată.
Art. 4. - (1)
Compania Natională de Căi Ferate “C.F.R.” - S.A., denumită în continuare C.F.R.
- S.A., în calitatea sa de administrator al infrastructurii feroviare, va
asigura anual colectarea datelor privind pachetul minim social, în vederea
transmiterii acestora la Ministerul Transporturilor, Constructiilor si
Turismului, în următoarele conditii:
a) până la data de
1 aprilie a fiecărui an calendaristic, C.F.R. - S.A. va înainta propuneri în
scris la consiliile judetene implicate, privind pachetul minim social ce
urmează să fie executat în anul următor; propunerile se vor baza pe pachetul
minim social în executie în anul curent, corectat în functie de capacitătile de
transport disponibile si de volumele de călători transportati;
b) până la data de
1 mai a fiecărui an calendaristic, consiliile judetene vor transmite în scris
la C.F.R. - S.A. propunerile proprii privind pachetul minim social; pentru
orice solicitări care impun cresteri ale volumului de tren-km fată de pachetul
minim social existent se vor anexa documentatii si fundamentări detaliate
privind cresterea volumului de călători; consiliile judetene vor înainta, de
asemenea, la C.F.R. - S.A. si la Ministerul Finantelor Publice date privind
eventuale contributii din bugetul local pentru subventionarea totală sau
partială a pachetului minim social solicitat;
c) până la data de
10 iunie a fiecărui an calendaristic, C.F.R. - S.A. va analiza propunerile
consiliilor judetene în functie de capacitătile de transport existente pe
reteaua de cale si va transmite la Ministerul Transporturilor, Constructiilor
si Turismului descrierea completă a pachetului minim social pentru anul
următor, mentionând inclusiv propunerile consiliilor judetene privind acordarea
unor subventii prin bugetele locale, în vederea elaborării propunerilor pentru
proiectul legii bugetare pe anul următor.
(2) Părtile
implicate în stabilirea pachetului minim social vor avea în vedere, pentru
fiecare sectie de circulatie, preluarea cu prioritate a cerintelor de transport
feroviar de călători la orele de trafic maxim, pentru a răspunde solicitărilor
majoritătii publicului călător.
Art. 5. - Anual,
până la data de 1 iulie, Ministerul Transporturilor, Constructiilor si
Turismului va evalua nivelul subventiilor necesare pentru pachetul minim
social, care urmează să fie asigurate din bugetul de stat si/sau din bugetele
locale astfel:
a) stabileste pe
baza datelor de bilant si a altor date statistice privind activitatea
operatorilor feroviari pe ultimele 12 luni calendaristice, transmise de acestia
în formatul solicitat de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si
Turismului, nivelul costului mediu la nivelul retelei feroviare pe un tren-km
pentru pachetul minim social si nivelul venitului mediu la nivelul retelei
feroviare pe un tren-km pentru pachetul minim social, exclusiv valoarea
subventiei pentru pachetul minim social primit pentru perioada analizată;
b) diferenta
dintre valoarea costului mediu pentru un tren-km si valoarea venitului mediu
pentru un tren-km din pachetul minim social, la care se adaugă cota de profit
în limitele stabilite de lege, devine baza de evaluare a subventiei propuse
pentru anul calendaristic următor pentru pachetul minim social.
Art. 6. -
Fondurile necesare subventiilor pentru serviciile cuprinse în pachetul minim
social în transportul feroviar se vor aloca din bugetul Ministerului
Transporturilor, Constructiilor si Turismului si/sau bugetele locale.
Art. 7. - După
aprobarea bugetului de stat, repartizarea subventiei pe fiecare operator
feroviar se realizează de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si
Turismului proportional cu volumul de tren-km realizat în cadrul pachetului
minim social contractat de acestia.
Art. 8. -
Aprobarea de către Guvern a bugetului annual de venituri si cheltuieli al
C.F.R. - S.A. va cuprinde si aprobarea pachetului minim social pe anul
respectiv, pentru care s-au aprobat subventii prin legea bugetului de stat.
Art. 9. - Serviciile de transport feroviar public din pachetul minim social se mentionează în mod distinct în contractul de acces pe infrastructura feroviară interoperabilă sau în contractul de închiriere a infrastructurii feroviare neinteroperabile, semnat de operatorii de transport feroviar cu C.F.R. - S.A., în calitate de administrator al infrastructurii feroviare, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Art. 10. -
Acordarea subventiei de la bugetul de stat si/sau bugetele locale, după caz,
pentru serviciile de transport din cadrul pachetului minim social se face pe
baza înregistrării la Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului
si/sau la autoritatea locală, după caz, a unui exemplar al contractului de
acces pe infrastructura feroviară sau a contractului de închiriere a
infrastructurii feroviare neinteroperabile, semnat de operatorul de transport
feroviar cu C.F.R. - S.A., conform prevederilor art. 9.
Art. 11. - (1)
Operatorii de transport feroviar licentiati pentru servicii de transport de
călători pot semna cu C.F.R. - S.A. contracte de acces pe infrastructura
feroviară interoperabilă pentru orice alte servicii de transport feroviar de
călători, în afara celor stabilite prin pachetul minim social, cu plata
tarifului corespunzător de utilizare a infrastructurii.
(2) Operatorii de
transport feroviar licentiati pentru servicii de transport de călători pot
semna cu C.F.R. - S.A. contracte de închiriere a infrastructurii feroviare
neinteroperabile pentru orice alte servicii de transport feroviar de călători,
în afara celor stabilite prin pachetul minim social.
(3) Pentru
serviciile de transport feroviar public de călători desfăsurate conform
prevederilor alin. (1) si (2), operatorii de transport feroviar nu au dreptul
de a primi subventie de la bugetul de stat.
Art. 12. -
Operatorii de transport feroviar licentiati în conditiile legii pot primi
subventii de la bugetul de stat si/sau de la bugetele locale numai în
conditiile în care încheie bilant contabil exclusiv pentru activitătile
feroviare necesare pentru asigurarea transportului de călători din pachetul
minim social vizat de organele financiare competente, conform prevederilor
legale.
Art. 13. -
Acordarea subventiei de la bugetul de stat si/sau de la bugetele locale, după
caz, pentru serviciile de transport din cadrul pachetului minim social se face
lunar, pentru activitatea aferentă lunii anterioare, cu încadrarea în
prevederile bugetare aprobate.
Art. 14. - Pentru
solicitarea subventiei de la bugetul de stat si/sau de la bugetele locale operatorul
de transport feroviar trebuie să prezinte la Ministerul Transporturilor,
Constructiilor si Turismului si/sau la autoritatea locală, după caz,
următoarele documente:
a) cerere de
subventionare a serviciilor de transport efectuate în luna anterioară, cu
mentiunea că subventia solicitată asigură un nivel de rentabilitate de maximum
5%;
b) o declaratie pe
propria răspundere privind volumul de tren-km din pachetul minim social
realizat în luna anterioară, confirmată de C.F.R. - S.A.;
c) dovada plătii
la zi a tuturor obligatiilor la bugetul de stat si/sau la bugetele locale, după
caz, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
d) dovada plătii
la zi a tarifului de acces pe infrastructura feroviară, dacă este cazul, si/sau
dovada plătii oricăror alte eventuale chirii datorate C.F.R. - S.A., confirmate
de C.F.R. - S.A.;
e) balanta lunară
avizată de organele financiare teritoriale, în conditiile legii.
Art. 15. -
Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului va acorda subventia
lunară pentru realizarea de servicii de transport feroviar de călători din
pachetul minim social fiecărui operator feroviar care a solicitat aceasta, în
conditiile stabilite de prezenta hotărâre, proportional cu activitatea
desfăsurată, prin înmultirea subventiei unitare pe tren-km cu volumul de
tren-km realizat, fără a se depăsi, după acordarea subventiei, un nivel de
rentabilitate de maximum 5%, conform prevederilor legale.
Art. 16. -
Modificarea în cursul anului a pachetului minim social aprobat se poate face în
functie de cerintele pietei de transport, fără depăsirea volumului anual
aprobat de tren-km, în următoarele conditii:
a) pentru
trenurile programate să circule pe linii interoperabile, la propunerea
operatorului de transport de călători interesat, cu avizul C.F.R. - S.A.
privind capacitătile disponibile si cu aprobarea Ministerului Transporturilor,
Constructiilor si Turismului;
b) pentru
trenurile programate să circule pe liniile neinteroperabile, la propunerea
persoanei juridice care a preluat prin contract de închiriere cu C.F.R. - S.A.
serviciile de transport de călători pe liniile respective, cu aprobarea
consiliilor judetene implicate si a Ministerului Transporturilor,
Constructiilor si Turismului.
Art. 17. -
Operatorii de transport feroviar de călători vor utiliza tarife de transport
maximale prevăzute în Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
149/2001 privind instituirea Tarifului intern de călători în transportul feroviar,
aprobată cu modificări prin Legea nr.
299/2002, cu modificările ulterioare, si care pot fi ajustate cu aprobarea
Consiliului Concurentei, în conditiile legii.
Art. 18. -
Facilitătile de călătorie pe calea ferată, acordate prin acte normative unor
anumite categorii de călători, se plătesc de Ministerul Transporturilor,
Constructiilor si Turismului către operatorii de transport feroviar de călători
în conformitate cu normele metodologice în vigoare si în limita sumelor
prevăzute cu această destinatie în bugetul Ministerului Transporturilor,
Constructiilor si Turismului.
Art. 19. -
Dispozitiile prezentei hotărâri se aplică începând cu anul 2005.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN
NĂSTASE
Contrasemnează:
p. Ministrul
transporturilor, constructiilor si turismului,
Traian
Panait,
secretar de
stat
p. Ministrul
de stat, ministrul administratiei si internelor,
Toma
Zaharia,
secretar de
stat
p. Ministrul
delegat pentru administratia publică,
Ilie
Stefan,
secretar de
stat
Ministrul
finantelor publice,
Mihai
Nicolae Tănăsescu
Bucuresti, 21 decembrie 2004.
Nr. 2.408.
GUVERNUL
ROMÂNIEI
privind transmiterea unor imobile, aflate
în proprietatea privată a statului, din administrarea Regiei Autonome
“Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat” în administrarea
Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie
În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 11 lit. m) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare,
Guvernul
României adoptă prezenta
hotărâre.
Art. 1. - Se
aprobă transmiterea unor imobile, având datele de identificare prevăzute în
anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, aflate în proprietatea
privată a statului, din administrarea Regiei Autonome “Administratia
Patrimoniului Protocolului de Stat” în administrarea Ministerului Public -
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie.
Art. 2. -
Predarea-preluarea imobilelor prevăzute la art. 1 se face pe bază de protocol
încheiat de părtile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în
vigoare a prezentei hotărâri.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN
NĂSTASE
Contrasemnează:
Ministrul
pentru coordonarea
Secretariatului
General al Guvernului,
Eugen
Bejinariu
Ministrul
justitiei,
Ministrul
finantelor publice,
Mihai
Nicolae Tănăsescu
Bucuresti, 21 decembrie 2004.
Nr. 2.410.
ANEXĂ
DATELE DE
IDENTIFICARE
a
imobilelor, proprietate privată a statului, care se transmit din administrarea
Regiei Autonome “Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat” în
administrarea Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de
Casatie si Justitie
|
Nr. crt. |
Locul unde sunt
situate imobilele
care se transmit |
Persoana
juridică de la care
se transmit imobilele |
Persoana
juridică la care se
transmit imobilele |
Caracteristicile
tehnice |
Terenul
aferent - cotă
indiviză - |
|
1. |
Municipiul Bucuresti, str. Nicolae Racotă nr. 12-14, ap. 7, sectorul 1 |
Regia Autonomă “Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat” |
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie |
Suprafata construită = 130,20 m2 |
52,54 m2 |
|
2. |
Municipiul Bucuresti, str. Nicolae Racotă nr. 12-14, ap. 9, sectorul 1 |
Regia Autonomă “Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat” |
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie |
Suprafata construită = 116,85 m2 |
41,04 m2 |
|
3. |
Municipiul Bucuresti, str. Mihai Eminescu nr. 124, sc. A, ap. 10, sectorul 2 |
Regia Autonomă “Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat” |
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie |
Suprafata construită = 215,05 m2 |
53,61 m2 |
|
4. |
Municipiul Bucuresti, bd. Dacia nr. 55, et. 6, ap. 14, sectorul 1 |
Regia Autonomă “Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat” |
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie |
Suprafata construită = 93,29 m2 |
14,15 m2 |
|
5. |
Municipiul Bucuresti, str. Nicolae Racotă nr. 16-18, ap. 10, sectorul 1 |
Regia Autonomă “Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat” |
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie |
Suprafata construită = 94,70 m2 |
21,75 m2 |
|
6. |
Municipiul Bucuresti, bd. Dacia nr. 55, ap. 16, sectorul 1 |
Regia Autonomă “Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat” |
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie |
Suprafata construită = 95,24 m2 |
14,44 m2 |
|
7. |
Municipiul Bucuresti, str. Paris nr. 45A, ap. 1, sectorul 1 |
Regia Autonomă “Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat” |
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie |
Suprafata construită = 66,65 m2 |
38,22 m2 |
MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE
pentru aprobarea Procedurii de restituire si de
rambursare a sumelor de la buget, precum si de acordare a dobânzilor cuvenite
contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu depăsirea
termenului legal
În temeiul art. 10
alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr.
1.574/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor
Publice si a Agentiei Nationale de Administrare Fiscală, cu modificările si
completările ulterioare, si al art. 112 alin. (7) din Ordonanta Guvernului nr.
92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată,
ministrul
finantelor publice emite
următorul ordin:
Art. 1. - Se
aprobă Procedura de restituire si de rambursare a sumelor de la buget, precum
si de acordare a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite
sau rambursate cu depăsirea termenului legal, prevăzută în anexa care face
parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. - Directia
generală de colectare a creantelor bugetare, Directia economică si
administrativă, Directia juridică din cadrul Agentiei Nationale de Administrare
Fiscală, precum si directiile generale ale finantelor publice judetene,
Directia generală a finantelor publice a municipiului Bucuresti si Directia generală
de administrare a marilor contribuabili vor duce la îndeplinire prezentul
ordin.
Art. 3. -
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul
finantelor publice,
Mihai
Nicolae Tănăsescu
Bucuresti, 22 decembrie 2004.
Nr. 1.899.
ANEXĂ
PROCEDURA
de
restituire si de rambursare a sumelor de la buget, precum si de acordare a
dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu
depăsirea termenului legal
CAPITOLUL I
Procedura
de restituire si de rambursare a sumelor de la buget
1. Sumele care se
restituie contribuabililor sunt cele prevăzute la art. 112 din Ordonanta
Guvernului nr.
92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată.
2. Restituirea se
efectuează la cererea contribuabilului, în termen de 45 de zile de la data
depunerii si înregistrării acesteia la organul fiscal căruia îi revine
competenta de administrare a creantelor bugetare, potrivit prevederilor art. 33
din Ordonanta Guvernului nr.
92/2003, republicată, denumit în continuare organul fiscal competent.
3. (1) Cererea de
restituire trebuie să fie depusă în cadrul termenului legal de prescriptie a
dreptului de a cere restituirea, respectiv în termen de 5 ani de la data de 1
ianuarie a anului următor celui în care a luat nastere dreptul la restituire,
să cuprindă codul de înregistrare fiscală a contribuabilului, suma si natura
creantei solicitate a fi restituită, precum si documentele necesare din care să
rezulte că aceasta nu este datorată la buget.
(2) Cererea de
restituire va fi însotită de copii de pe documentele din care rezultă că suma a
fost plătită la buget pentru sumele plătite fără existenta unui titlu de
creantă, precum si de copii legalizate de pe hotărârile definitive si
irevocabile sau de pe decizii ale organelor jurisdictionale sau administrative,
după caz, pentru sumele stabilite prin acestea.
(3) Pentru
accizele a căror scutire la plată, prevăzută de Legea nr.
571/2003 privind Codul fiscal, se acordă prin restituirea acestora, se
efectuează în conformitate cu procedura de restituire specifică, aprobată prin
ordin al ministrului finantelor publice.
4. (1) După
primirea cererii de restituire organul fiscal competent va efectua verificarea
acesteia, a documentatiei anexate si a datelor din evidenta pe plătitori.
(2) Dacă organul
fiscal competent consideră că mai are nevoie de anumite documente relevante
solutionării cererii, va solicita contribuabilului în scris prezentarea
acestora.
(3) Termenul de 45
de zile prevăzut pentru solutionarea cererilor de restituire se prelungeste cu
perioada cuprinsă între data la care s-a comunicat contribuabilului solicitarea
de informatii suplimentare relevante solutionării acesteia si data
înregistrării primirii acestor informatii la organul fiscal competent.
5. În cazul în
care, după primirea documentatiei complete înaintate de contribuabil si
verificarea datelor din evidenta pe plătitori, organul fiscal competent
constată existenta unor obligatii fiscale restante ale contribuabilului care a
depus cerere de restituire, sumele solicitate se vor restitui numai după
efectuarea compensării acestor obligatii bugetare restante.
6. (1) În cazul în
care suma de restituit este mai mare decât suma reprezentând obligatiile
fiscale restante ale contribuabilului, organul fiscal competent va efectua
compensarea până la concurenta acestor obligatii fiscale, iar diferenta
rezultată o va restitui acestuia.
(2) Pentru
restituirea diferentei de sumă rămasă după efectuarea compensării, în
conditiile legii, organul fiscal competent va întocmi în 3 exemplare decizia de
restituire, conform modelului prezentat în anexa care face parte integrantă din
prezenta procedură. Decizia de restituire se aprobă de conducătorul unitătii
fiscale.
(3) În baza
deciziei de restituire aprobate, organul fiscal competent va întocmi în 3
exemplare nota de restituire.
(4) Documentele
prevăzute la alin. (3) se transmit de îndată, pe bază de borderou, unitătii de
trezorerie si contabilitate publică, în vederea operării restituirii în
conturile bugetare corespunzătoare.
(5) Unitatea de
trezorerie si contabilitate publică efectuează restituirea, înscrie pe cele 3
exemplare ale notei de restituire data la care s-a efectuat această operatiune
si îsi retine un exemplar, restituind organului fiscal competent celelalte două
exemplare.
(6) Organul fiscal
competent înregistrează operatiunea de restituire în evidenta pe plătitor, îsi
retine un exemplar din cele două ale deciziei de restituire si notei de
restituire, transmise de unitatea de trezorerie si contabilitate publică, iar celălalt
exemplar al fiecăruia dintre aceste documente îl transmite contribuabilului o
dată cu înstiintarea de efectuare a operatiunii de compensare si/sau
restituire, în termen de 7 zile de la data înregistrării acestor operatiuni în
trezorerie.
(7) Organul fiscal
competent va întocmi un dosar complet pentru operatiunea de restituire, care va
cuprinde:
- cererea
contribuabilului;
- documentatia
care a stat la baza acesteia;
- copia fisei
contribuabilului din evidenta analitică pe plătitori pentru veniturile care au
făcut obiectul operatiunii de compensare, dacă a fost cazul;
- nota de
compensare si/sau nota de restituire, după caz, confirmate de unitatea de
trezorerie si contabilitate publică.
7. Pentru
creantele fiscale administrate de Agentia Natională de Administrare Fiscală,
reprezentând venituri la bugetul de stat si bugetele contributiilor sociale
încasate de institutiile publice finantate integral de la bugetul de stat, pe
cererea de restituire, depusă la organul fiscal competent unde este înregistrat
ca plătitor contribuabilul respectiv, vor trebui mentionate, în mod
obligatoriu, confirmarea institutiei publice privind numărul si data
documentului de plată cu care s-a virat suma respectivă la buget, precum si
confirmarea unitătii de trezorerie si contabilitate publică la care aceasta a
fost virată.
8. Prin exceptie
de la prevederile pct. 2, sumele de restituit reprezentând diferente de
impozite rezultate din regularizarea anuală a impozitului pe venit datorat de
persoanele fizice se restituie din oficiu de organele fiscale competente, în
termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere.
Procedura de restituire a impozitului pe venit este cea prevăzută prin normele
specifice cu privire la acest impozit.
9. Deconturile cu
sume negative de taxă pe valoarea adăugată cu optiune de rambursare, care, în
conformitate cu prevederile art. 149 alin. (5) din Legea nr.
571/2003, reprezintă si cerere de rambursare, se solutionează potrivit
metodologiei de solutionare a acestor deconturi, aprobate prin ordin al
ministrului finantelor publice.
10. Procedura de
restituire pentru taxele de timbru este cea prevăzută de reglementările
specifice în materie, coroborate cu cele ale art. 112 alin. (4) din Ordonanta
Guvernului nr.
92/2003, republicată.
CAPITOLUL II
Procedura de
acordare a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau
rambursate cu depăsirea termenului legal
1. Pentru sumele
nerestituite sau nerambursate în termenul prevăzut de art. 199 alin. (1) si (2)
sau de art. 112 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr.
92/2003, republicată, după caz, contribuabilul are dreptul la dobândă
conform dispozitiilor art. 119 din aceeasi ordonantă.
2. Dobânda se
calculează începând cu ziua imediat următoare expirării termenului prevăzut la
pct. 1 sau a celui prevăzut la cap. I pct. 4 alin. (3), după caz, până în ziua
înregistrării, inclusiv, a operatiunii de compensare si/sau a operatiunii de
restituire ori rambursare a eventualelor diferente rămase după efectuarea
compensării, în conturile bugetare corespunzătoare, cu exceptia impozitului pe
venit.
3. Dobânda se
calculează de organul fiscal competent numai asupra sumei care a fost aprobată
a fi restituită, după efectuarea operatiunii de compensare, care se înmulteste
cu numărul de zile determinate conform pct. 2 si cu nivelul dobânzii prevăzute
la art. 115 alin. (5) din Ordonanta Guvernului nr.
92/2003, republicată.
4. Plata dobânzii
cuvenite contribuabilului se va face numai în baza cererii exprese depuse de
acesta la organul fiscal competent.
Cererea va
cuprinde următoarele elemente:
- datele de
identificare a contribuabilului;
- specificarea
cererii la care se referă solicitarea de dobânzi, cu indicarea numărului si a
datei de înregistrare la organul fiscal competent (eventual data postei, în
cazul depunerii prin postă);
- felul
impozitului sau taxei si suma solicitată la restituire ori rambursare.
5. Cererea de
plată a dobânzii se solutionează de organul fiscal competent în termenul
prevăzut la art. 199 din Ordonanta Guvernului nr.
92/2003, republicată. 6. (1) După primirea cererii de plată a dobânzii,
organul fiscal competent va verifica de îndată îndeplinirea conditiilor
prevăzute la art. 199 alin. (1) si (2) sau a termenului prevăzut la art. 112
alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr.
92/2003, republicată, după caz, respectiv termenul în care a fost
solutionată cererea de restituire sau rambursare, pentru a cărei întârziere
peste termenul legal contribuabilul solicită dobânda.
(2) Dacă se
constată că cererea de restituire sau rambursare a fost solutionată în termenul
legal, inclusiv în cazul prelungirii acestui termen cu perioada prevăzută la
art. 199 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr.
92/2003, republicată, după caz, organul fiscal competent înstiintează
contribuabilul despre respingerea cererii de acordare a dobânzii, cu
mentionarea motivelor care au stat la baza acestei respingeri.
(3) În cazul în
care se constată că cererea formulată de contribuabil pentru plata dobânzii
este întemeiată, organul fiscal competent va întocmi de îndată procesulverbal
privind calculul dobânzilor cuvenite contribuabilului, al cărui model va fi
aprobat prin ordin al ministrului finantelor publice. Procesul-verbal va fi
însotit de un referat avizat de conducătorul organului fiscal competent, care
va cuprinde motivatia depăsirii termenului legal de solutionare a cererii de
restituire sau rambursare.
7. Procesul-verbal
privind calculul dobânzilor cuvenite contribuabilului se încheie în 3 exemplare
si se aprobă de conducătorul organului fiscal competent.
Organul fiscal
competent îsi retine două exemplare ale procesului-verbal, înaintând câte un
exemplar compartimentului cu atributii de colectare si compartimentului de
evidentă pe plătitori, iar al treilea exemplar îl comunică contribuabilului.
8. (1) Dacă
contribuabilul înregistrează la data plătii dobânzilor obligatii fiscale
restante, sumele reprezentând dobânzi cuvenite acestuia se vor plăti numai după
efectuarea compensării acestor obligatii.
(2) În cazul în
care suma reprezentând dobânda cuvenită contribuabilului este mai mică decât
obligatiile fiscale restante ale acestuia, se efectuează compensarea până la
concurenta sumei reprezentând dobânda, conform art. 112 alin. (5) din Ordonanta
Guvernului nr.
92/2003, republicată. Organul fiscal competent întocmeste în 3 exemplare
nota de compensare privind efectuarea acestei operatiuni, care va avea
circuitul si destinatia prevăzute la cap. 1 pct. 6 alin. (4), (5) si (6).
(3) Atunci când
suma reprezentând dobânda cuvenită contribuabilului este mai mare decât suma
reprezentând obligatiile fiscale restante ale acestuia se efectuează
compensarea până la concurenta obligatiilor fiscale restante, diferenta
rezultată restituindu-se acestuia potrivit dispozitiilor art. 112 alin. (6) din
Ordonanta Guvernului nr.
92/2003, republicată. În această situatie se întocmeste în 3 exemplare nota
de restituire, circuitul si distribuirea acestui document fiind aceleasi cu
cele ale notei de compensare.
9. Dacă
contribuabilul nu are obligatii fiscale restante si nu a solicitat compensarea
cu obligatii fiscale viitoare, organul fiscal competent restituie acestuia suma
reprezentând dobânda cuvenită.
10. Reprezentând
acte administrative fiscale, procesulverbal privind calculul accesoriilor,
împreună cu un exemplar al notei de compensare si/sau al notei de restituire,
după caz, confirmate de unitătile de trezorerie si contabilitate publică, se
comunică contribuabilului de către organul fiscal competent.
11. Pentru fiecare
cerere de solicitare a dobânzilor se va întocmi un dosar care se va arhiva la
dosarul fiscal al contribuabilului si va cuprinde:
- cererea de
acordare a dobânzilor, depusă de contribuabil;
- referatul cuprinzând motivatia depăsirii termenului legal de solutionare a solicitării de restituire sau rambursare;
- procesul-verbal
privind calculul dobânzilor cuvenite contribuabilului;
- nota de
compensare si/sau nota de restituire a dobânzilor;
- orice alte date
necesare solutionării cererii de acordare a dobânzilor.
12. Dobânzile
cuvenite contribuabilului se suportă din acelasi buget si cont de venit bugetar
din care s-au făcut compensarea si/sau restituirea, după caz, a sumei pentru
care s-a solicitat plata dobânzii. Dobânda se plăteste în lei, inclusiv atunci
când contribuabilul solicită plata acestora în valută.
13. În evidenta
analitică pe plătitor, în baza procesuluiverbal privind calculul dobânzilor
cuvenite contribuabilului, suma datorată acestuia se va înregistra pe credit ca
suprasolvire.
14. Compensarea
si/sau plata dobânzilor se operează în rosu, pe credit, în baza notei de
compensare si/sau a notei de restituire, confirmate de unitătile de trezorerie
si contabilitate publică.
la procedură
|
MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE AGENTIA NATIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ D.G.F.P. ..........................................................................
A.F.P.
..............................................................................
Str.
.................................................. nr.
......................... Localitatea .......................................................................
Nr.
....................................../data
.................................... |
Aprobat/Data
........................ Conducătorul
unitătii fiscale, Semnătura L.S. |
DECIZIE DE
RESTITUIRE
a sumelor
de la bugetul ..................
Către:
Denumirea
contribuabilului ............................................................,
cu domiciliul fiscal în localitatea .........................., str.
............................ nr. .........., bl. ..........., sc.
................., ap. ..................., sectorul/judetul
...........................................
Cod de
identificare fiscală*)
...........................................................................................................................................
În baza art. 112
din Ordonanta Guvernului nr.
92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, a Cererii de restituire
nr. .................................... din data
......................................., s-a stabilit cuantumul sumei de
restituit, astfel:
- suma solicitată
la restituire: ...............................................................
lei;
- suma compensată,
în conformitate cu prevederile art. 111 din Ordonanta Guvernului nr.
92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată:
........................................................................ lei;
- suma aprobată
pentru restituire: ....................................................... lei.
Împotriva prezentului
înscris cel interesat poate formula contestatie la organul de solutionare
competent, în conformitate cu prevederile art. 174 din Ordonanta Guvenului nr.
92/2003, republicată, în termenul prevăzut de art. 176 din acelasi act
normativ.
|
Verificat, Functia Numele si
prenumele...................... Data
................................................. Semnătura
....................................... |
Întocmit, Functia Numele si
prenumele ...................... Data
.................................................. Semnătura
........................................ |
*)
Se va completa numărul de identificare fiscală, codul de înregistrare fiscală
sau codul unic de înregistrare, codul numeric personal, după caz.
CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII
pentru modificarea si completarea Regulamentului
privind organizarea si desfăsurarea concursului de admitere în magistratură,
aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 157/2004
Având în vedere
Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.
157/2004 prin care s-a aprobat Regulamentul privind organizarea si
desfăsurarea concursului de admitere în magistratură, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 879 din 27 septembrie 2004, precum si
propunerea de modificare a Regulamentului, formulată de Institutul National al
Magistraturii în Adresa nr. 2.632/2004-3.937/CSM/2004,
în temeiul
prevederilor art. 67 alin. (1) coroborate cu ale art. 37 alin. (1) lit. a) din
Legea nr.
317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii,
Consiliul Superior
al Magistraturii hotărăste:
Art. I. - Se aprobă modificarea si completarea
Regulamentului privind organizarea si desfăsurarea concursului de admitere în
magistratură, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.
157/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 879 din
27 septembrie 2004, astfel:
1. La articolul
6, alineatul (2) va avea următorul cuprins:
“(2) Detinerea oricăror
aparate electronice si de comunicare este interzisă în sala de concurs.
Încălcarea acestei dispozitii atrage eliminarea din concurs.”
2. La articolul
6, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:
“(21) Candidatii au dreptul să aibă asupra lor coduri sau orice alte acte
normative ce vor putea fi consultate în timpul examenului.”
Art. II. - Prezenta hotărâre se va publica în
Monitorul Oficial al României, Partea I, prin grija Secretariatului tehnic.
Secretarul
general al Consiliului Superior al Magistraturii,
Dan
Lupascu
Bucuresti, 22 decembrie 2004.
Nr. 276.