MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 173 (XVII) - Nr. 1137         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 15 decembrie 2005

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 636 din 24 noiembrie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 363 alin. 1 si 3 din Codul de procedură penală

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.610. – Hotărâre privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2005, pentru judetul Dâmbovita

 

1.618. – Hotărâre privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2005, pentru judetul Ialomita

 

1.631. – Hotărâre pentru aprobarea finantării din Fondul pentru mediu si din bugetul Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor a lucrărilor de prevenire si înlăturare a efectelor calamitătilor naturale produse de inundatii în luna septembrie 2005, în zona

localitătii Costinesti, judetul Constanta

 

1.632. – Hotărâre privind acordarea unui ajutor financiar

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

660. – Decizie a presedintelui Inspectoratului General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei privind aprobarea Regulamentului de radiocomunicatii pentru serviciul de amator din România

 

2.348/1.883. – Ordin al ministrului culturii si cultelor si al ministrului finantelor publice pentru modificarea anexei nr. 7 la Normele metodologice privind perceperea, încasarea, utilizarea, evidenta si controlul destinatiei sumelor rezultate din aplicarea timbrului literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii si de divertisment, precum si procedura de solicitare si comunicare a optiunilor titularilor de drepturi de autor sau ale titularilor de drepturi conexe dreptului de autor ori, după caz, ale mostenitorilor acestora, aprobate prin Ordinul ministrului culturii si cultelor si al ministrului finantelor publice nr. 2.823/1.566/2003, cu modificările ulterioare

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 636

din 24 noiembrie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 363 alin. 1 si 3 din Codul de procedură penală

 

Ioan Vida – presedinte

Aspazia Cojocaru – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Iuliana Nedelcu – procuror

Marieta Safta – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 363 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Marian Codîrlă în Dosarul nr. 966/2005 al Tribunalului Bucuresti – Sectia I penală.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, invocând si jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 24 iunie 2005, pronuntată în Dosarul nr. 966/2005, Tribunalul Bucuresti – Sectia I penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 363 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Marian Codîrlă în dosarul mentionat.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că “art. 363 alin. 1 din Codul de procedură penală, raportat la alin. 3 al aceluiasi articol, creează o gravă inechitate între persoanele care au fost prezente la procesul penal si nu s-au sustras în nici un fel cercetării judecătoresti si persoanele care din diferite motive nu s-au prezentat la chemările instantei de judecată“.

Autorul exceptiei arată că, în cauză, nu a cunoscut momentul de la care începe să curgă termenul de apel, fiind în eroare de drept cu privire la acest termen prevăzut de lege, astfel încât a formulat apel în termen de 10 zile de la comunicarea hotărârii. Or, în conditiile în care instanta de judecată nu respectă dispozitiile art. 310 alin. 1 din Codul de procedură penală, potrivit cărora “Hotărârea se pronuntă în sedintă publică de către presedintele completului de judecată asistat de grefier“, respectiv pe cele ale art. 358 din acelasi cod, privind pronuntarea dispozitivului hotărârii, momentul de la care începe să curgă termenul pentru exercitarea apelului ar trebui să fie – în opinia autorului exceptiei – cel al comunicării hotărârii, iar nu al pronuntării acesteia, aceeasi solutie fiind propusă si pentru situatia în care “există o imposibilitate morală de notorietate ca inculpatul să poată fi prezent la pronuntarea hotărârii [...]“. Se apreciază că acceptarea unei solutii contrare, în sensul curgerii termenului de declarare a apelului de la data pronuntării hotărârii judecătoresti, iar nu de la cel al comunicării acesteia, este de natură să încalce “principiile constitutionale privitoare la respectarea si la garantarea dreptului la apărare [...], principiul liberului acces la justitie, dreptul efectiv la exercitarea unei căi de atac si dreptul la un proces echitabil [...]“. Autorul exceptiei mai arată că institutia repunerii în termenul de apel “nu este în măsură să înlăture neajunsurile ce pot fi cauzate drepturilor recunoscute si garantate inculpatilor de Constitutie si conventiile internationale indicate“.

Tribunalul Bucuresti – Sectia I penală apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În opinia instantei, stabilirea unor date diferite de la care curge termenul de 10 zile, prevăzut pentru exercitarea apelului de către părtile dintr-un proces penal, nu aduce atingere principiului egalitătii, întrucât acesta nu înseamnă uniformitate, la situatii diferite tratamentul neputând fi decât diferit. Normele criticate nu contravin liberului acces la justitie si nici dreptului la apărare, câtă vreme nu este îngrădit în nici un fel dreptul inculpatului de a formula calea de atac în termenul legal. Se mai arată că stabilirea unei date diferite de la care curge termenul de apel în functie de situatia în care se află partea nu încalcă art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. Se arată că prin reglementarea momentului de la care începe să curgă termenul de apel nu se restrânge dreptul la apărare al vreuneia dintre părti, acestea având asigurată posibilitatea de a cunoaste termenul în care se face deliberarea si pronuntarea hotărârii. În situatia în care instanta a amânat pronuntarea hotărârii, părtile “dispun de numeroase posibilităti de informare pentru a afla rezultatul deliberării si, în functie de rezultatul deliberării, să exercite calea de atac“. Se precizează totodată că “în cazul în care, din motive obiective, independent de vointa si culpa lor, părtile nu au putut participa la dezbateri sau la pronuntare ori nu au putut exercita căile de atac în termen legal, există reglementate în Cod două remedii procesuale pentru acestea, si anume apelul peste termen si repunerea în termen“. Se mai arată că modalitatea diferită de reglementare a momentului de la care începe să curgă termenul de apel nu încalcă principiul egalitătii în fata legii, care presupune solutii diferite pentru situatii diferite.

Avocatul Poporului, făcând referire la jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie, consideră că dispozitiile legale criticate nu aduc atingere prevederilor constitutionale invocate în motivarea exceptiei. Se conchide în sensul că aceste dispozitii legale sunt norme procedurale, a căror reglementare este de competenta exclusivă a legiuitorului, si dau expresie preocupării acestuia de a asigura realizarea dreptului la apărare, inclusiv în ceea ce priveste posibilitatea promovării căilor de atac împotriva hotărârilor pronuntate de instantele judecătoresti.

În concluzie, Avocatul Poporului consideră că exceptia este neîntemeiată.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Curtea constată mai întâi că, desi a fost sesizată cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 363 din Codul de procedură penală, în realitate criticile autorului exceptiei vizează doar prevederile alin. 1 si 3 ale art. 363 din Codul de procedură penală, asupra acestor critici exprimându-si, de altfel, si instanta de judecată opinia, în considerentele încheierii de sesizare.

Asa fiind, Curtea urmează să se pronunte asupra exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 363 alin. 1 si 3 din Codul de procedură penală, potrivit cărora “(1) Termenul de apel este de 10 zile, dacă legea nu dispune altfel.

[...] (3) Pentru partea care a fost prezentă la dezbateri sau la pronuntare, termenul curge de la pronuntare. Pentru părtile care au lipsit atât la dezbateri, cât si la pronuntare, precum si pentru inculpatul detinut ori pentru inculpatul militar în termen, militar cu termen redus, rezervist concentrat, elev al unei institutii militare de învătământ, ori pentru inculpatul internat într-un centru de reeducare sau într-un institut medicaleducativ, care au lipsit de la pronuntare, termenul curge de la comunicarea copiei de pe dispozitiv“.

Dispozitiile constitutionale pretins încălcate sunt cele cuprinse în art. 16 alin. (1), privind egalitatea în drepturi, în art. 21, privind liberul acces la justitie, în art. 24 alin. (1), privind dreptul la apărare, si în art. 129, privind folosirea căilor de atac.

Se invocă, de asemenea, în motivarea exceptiei, încălcarea art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, care reglementează dreptul la un proces echitabil, precum si a prevederilor din Declaratia Universală a Drepturilor Omului, cuprinse în art. 7, privind egalitatea în fata legii, în art. 8, privind accesul efectiv la o instantă natională, în art. 10, privind dreptul la un proces echitabil, si în art. 11 paragraful 1, referitoare la prezumtia de nevinovătie.

Examinând exceptia astfel cum a fost formulată, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată.

Curtea retine că prevederile legale criticate sunt norme de procedură, stabilite de legiuitor în temeiul prerogativelor conferite de art. 126 alin. (2) din Constitutie, si, contrar sustinerilor autorului exceptiei, acestea respectă dispozitiile constitutionale, precum si pe cele din documentele internationale invocate.

Astfel, faptul că, potrivit reglementării criticate, pentru părtile prezente la dezbateri sau la pronuntare termenul de declarare a apelului curge (cu exceptiile prevăzute de lege) de la data pronuntării hotărârii nu este de natură să aducă atingere dreptului la apărare, respectiv dreptului la un proces echitabil al acestora, câtă vreme părtile, fiind prezente, au posibilitatea să cunoască solutia instantei si să actioneze în consecintă, exercitându-si fără nici o îngrădire drepturile procesuale prevăzute de lege. Situatia relevată de autorul exceptiei, în sensul că în spetă sau în practică instantele judecătoresti nu respectă art. 310 alin. 1 din Codul de procedură penală, potrivit căruia “Hotărârea se pronuntă în sedintă publică de către presedintele completului de judecată asistat de grefier“, încălcând astfel drepturile constitutionale ale părtilor, nu reprezintă o problemă de constitutionalitate, ci de aplicare a legii, care nu intră în competenta de solutionare a Curtii Constitutionale.

Pentru aceleasi motive aplicarea dispozitiilor art. 363 alin. 1 si 3 din Codul de procedură penală în situatia amânării de pronuntare nu aduce atingere dreptului la un proces echitabil, respectiv dreptului la apărare. Astfel, chiar dacă instanta dispune amânarea pronuntării, partea prezentă la dezbateri poate afla data pronuntării hotărârii si deci solutia instantei, având, prin urmare, posibilitatea să exercite împotriva acesteia căile de atac în conditiile legii.

Mai mult, pentru situatiile în care părtile sunt în imposibilitatea de a promova căile de atac în termenele prevăzute de lege, legiuitorul a reglementat repunerea în termen, art. 364 alin. 1 din Codul de procedură penală stabilind în acest sens că “apelul declarat după expirarea termenului prevăzut de lege este considerat ca fiind făcut în termen, dacă instanta de apel constată că întârzierea a fost determinată de o cauză temeinică de împiedicare, iar cererea de apel a fost făcută în cel mult 10 zile de la începerea executării pedepsei sau a despăgubirilor civile“. Asa fiind, si în aceste cazuri este asigurată deplina exercitare a dreptului la apărare, respectiv la un proces echitabil, criticile autorului exceptiei fiind neîntemeiate.

Curtea constată că nu poate fi retinută nici pretinsa încălcare, prin dispozitiile art. 363 alin. 1 si 3 din Codul de procedură penală, a prevederilor constitutionale, respectiv a celor din Declaratia Universală a Drepturilor Omului, care reglementează egalitatea în drepturi. Potrivit jurisprudentei constante a Curtii Constitutionale, egalitate nu înseamnă uniformitate, astfel încât la situatii diferite regimul juridic aplicabil nu poate fi decât diferit. Situatia diferită a părtilor prezente la dezbateri sau la pronuntare, si care, în cunostintă de cauză, pot să promoveze căile de atac împotriva hotărârii pronuntate, justifică un tratament juridic diferit, respectiv stabilirea ca moment de la care începe să curgă termenul pentru declararea acestor căi de atac pe cel al pronuntării hotărârii.

De altfel, potrivit art. 129 din Constitutie, invocat chiar de autorul exceptiei ca temei al criticilor sale, exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătoresti se face “în conditiile legii “. Eventuala lipsă de diligentă a părtii care, desi a fost prezentă la dezbateri sau la pronuntarea hotărârii judecătoresti, nu promovează căile de atac împotriva acesteia în termenul prevăzut de lege nu poate constitui temei al criticii de neconstitutionalitate.

Curtea nu poate retine, de asemenea, pretinsa încălcare a prezumtiei de nevinovătie, textul din Declaratia Universală a Drepturilor Omului invocat în acest sens neavând incidentă în cauză.

În realitate, autorul exceptiei invocă propria “eroare de drept“, respectiv necunoasterea normelor criticate la momentul la care a formulat apel împotriva unei hotărâri penale, solicitând modificarea solutiei legislative consacrate  de acestea, în sensul ca “termenul de apel [...] să înceapă să curgă de la momentul comunicării hotărârii si nu de la pronuntarea acesteia“. Or, Curtea Constitutională a retinut în mod constant că acceptarea unei asemenea critici ar echivala cu transformarea instantei de contencios constitutional într-un legislator pozitiv, ceea ce ar contraveni art. 61 din Constitutie, potrivit căruia “Parlamentul este [...] unica autoritate legiuitoare a tării“, fiind în contradictie si cu dispozitiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora “Curtea Constitutională se pronuntă numai asupra constitutionalitătii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“.

De altfel, în jurisprudenta sa, Curtea Constitutională s-a mai pronuntat asupra constitutionalitătii art. 363 alin. 3 din Codul de procedură penală, în raport de critici similare, în acest sens fiind Decizia nr. 114 din 24 februarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 337 din 21 aprilie 2005, a cărei solutie, precum si considerentele care au fundamentat-o sunt valabile si în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudentei Curtii.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 363 alin. 1 si 3 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Marian Codîrlă în Dosarul nr. 966/2005 al Tribunalului Bucuresti – Sectia I penală.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 24 noiembrie 2005.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Marieta Safta

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2005, pentru judetul Dâmbovita

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 30 alin. (2) si (3) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările ulterioare, precum si al art. 21 lit. a) din Legea bugetului de stat pe anul 2005 nr. 511/2004, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. – Se aprobă suplimentarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru sustinerea sistemului de protectie a persoanelor cu handicap, cultură, culte si echilibrarea bugetelor locale pe anul 2005, cu suma de 448,4 mii lei (RON), pentru judetul Dâmbovita, din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2005, si alocarea acesteia bugetului propriu al comunei Vulcana-Băi pentru finantarea unor cheltuieli curente si reabilitarea sistemului de încălzire.

Art. 2. – Utilizarea sumei prevăzute la art. 1 se va face de către ordonatorul principal de credite, potrivit dispozitiilor legale.

Art. 3. – Ministerul Finantelor Publice este autorizat să introducă modificările corespunzătoare în volumul si în structura bugetului de stat pe anul 2005.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 14 decembrie 2005.

Nr. 1.610.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2005, pentru judetul Ialomita

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 30 alin. (2) si (3) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările ulterioare, si al art. 21 lit. a) din Legea bugetului de stat pe anul 2005 nr. 511/2004, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. – Se aprobă suplimentarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru sustinerea sistemului de protectie a persoanelor cu handicap, cultură, culte si echilibrarea bugetelor locale pe anul 2005, cu suma de 1.980 mii lei (RON), pentru judetul Ialomita, din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2005, si alocarea acesteia bugetelor locale ale unitătilor administrativ-teritoriale, potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre, pentru finantarea unor cheltuieli curente si obiective de investitii.

Art. 2. – Utilizarea sumei prevăzute la art. 1 se va face de către ordonatorii principali de credite, potrivit dispozitiilor legale.

Art. 3. – Ministerul Finantelor Publice este autorizat să introducă modificările corespunzătoare în volumul si în structura bugetului de stat pe anul 2005.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 14 decembrie 2005.

Nr. 1.618.

 

ANEXĂ*)

 

REPARTIZAREA

pe unităti administrativ-teritoriale a sumei alocate din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2005, pentru judetul Ialomita

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea finantării din Fondul pentru mediu si din bugetul Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor a lucrărilor de prevenire si înlăturare a efectelor calamitătilor naturale produse de inundatii în luna septembrie 2005, în zona localitătii Costinesti, judetul Constanta

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 10 alin. (31)–(34) din Legea nr. 73/2000 privind Fondul pentru mediu, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. – (1) Valoarea totală estimată a lucrărilor de prevenire si înlăturare a efectelor calamitătilor naturale produse de inundatii în luna septembrie 2005, în zona localitătii Costinesti, judetul Constanta, aferente categoriei de investitii “Amenajarea complexă pentru atenuarea viiturilor si refacere plajă si faleză Costinesti, judetul Constanta“, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, este de 19.848 mii lei (RON).

(2) Se alocă din Fondul pentru mediu suma de 14.240 mii lei (RON), sub formă de finantare nerambursabilă, pentru sustinerea lucrărilor prevăzute la alin. (1), esalonat, astfel:

a) 1.000 mii lei (RON) pentru anul 2005;

b) 13.240 mii lei (RON) pentru anul 2006.

(3) Diferenta de 5.608 mii lei (RON) se va asigura, esalonat, din bugetul Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor, astfel:

a) 500 mii lei (RON) din prevederile bugetare aprobate pentru anul 2005;

b) 5.108 mii lei (RON) din prevederile bugetare aprobate pentru anul 2006, cu respectarea prevederilor legale.

(4) Suma prevăzută la alin. (1) se acordă beneficiarului Administratia Natională “Apele Române“.

Art. 2. – (1) Elaborarea documentatiei tehnicoeconomice si executia lucrărilor necesare prevenirii si înlăturării efectelor calamitătilor se contractează de către Administratia Natională “Apele Române“, avându-se în vedere prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 60/2001 privind achizitiile publice, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 212/2002, cu modificările si completările ulterioare, aplicate în situatii de fortă majoră.

(2) Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor va aproba documentatia tehnico-economică aferentă lucrărilor prevăzute la art. 1, potrivit legii.

(3) Administratia Natională “Apele Române“ urmăreste si controlează realizarea lucrărilor si efectuează receptia acestora.

Art. 3. – (1) Beneficiarul lucrării încasează suma prevăzută la art. 1 alin. (2) în baza cererii si a contractului de finantare încheiat cu Administratia Fondului pentru Mediu.

(2) Suma alocată din Fondul pentru mediu în vederea realizării lucrărilor prevăzute la art. 1 se decontează de către beneficiar în mod esalonat, în baza cererilor de tragere, pe măsura executării lucrărilor, numai pentru cheltuielile eligibile conform Manualului de operare al Fondului pentru mediu.

Art. 4. – Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor si alte organe abilitate de lege vor controla modul de utilizare, în conformitate cu prevederile legale, a sumelor alocate potrivit prezentei hotărâri.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul mediului si gospodăririi apelor,

Sulfina Barbu

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 14 decembrie 2005.

Nr. 1.631.

 

ANEXĂ

 

LISTA

lucrărilor finantate din Fondul pentru mediu si din bugetul Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor pentru înlăturarea efectelor calamitătilor naturale produse de inundatii în luna septembrie 2005, în zona localitătii Costinesti, judetul Constanta, aferente categoriei de investitii “Amenajarea complexă pentru atenuarea viiturilor si refacere plajă si faleză Costinesti, judetul Constanta“

 

Nr.

crt.

Denumire categorie/lucrări de investitii

U.M.

Cantităti

estimate

Valoarea

totală

estimată

– mii lei

(RON) –

1.

Amenajarea complexă pentru atenuarea viiturilor si refacere plajă

si faleză Costinesti, judetul Constanta

 

 

19.848

– refacere plajă centrală, amenajare lac Costinesti, înnisipare

m3

135.000

 

– consolidare faleză

ml

1.000

 

– acumulări

m3

1.150.000

 

– canale dalate

km

6

 

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind acordarea unui ajutor financiar

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 5 alin. (1) lit. e) si alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 118/1999 privind înfiintarea si utilizarea Fondului national de solidaritate, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 366/2001, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. – Se aprobă acordarea unui ajutor financiar în sumă totală de 67.000 lei (RON), din creditele bugetare aprobate cu această destinatie în bugetul Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei pe anul 2005, familiei domnului Nica Aurel, cu domiciliul în municipiul Suceava, str. George Enescu nr. 44, bl. T94, sc. B, ap. 22, judetul Suceava.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul muncii, solidaritătii sociale si familiei,

Gheorghe Barbu

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 14 decembrie 2005.

Nr. 1.632.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

INSPECTORATUL GENERAL PENTRU COMUNICATII SI TEHNOLOGIA INFORMATIEI

 

DECIZIE

privind aprobarea Regulamentului de radiocomunicatii pentru serviciul de amator din România

 

În temeiul art. 13 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicatiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 591/2002, cu modificările si completările ulterioare,

în baza Legii nr. 510/2004 privind reorganizarea Inspectoratului General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei,

presedintele Inspectoratului General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei emite prezenta decizie.

Art. 1. – Prezenta decizie se aplică serviciului de amator din România.

Art. 2. – Conditiile de autorizare, precum si regulile după care radioamatorii îsi desfăsoară activitatea sunt stabilite prin Regulamentul de radiocomunicatii pentru serviciul de amator din România, prevăzut în anexa nr. 1.

Art. 3. – (1) Benzile de frecvente radio utilizate în serviciul de amator sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(2) Benzile de frecvente radio utilizate în serviciul de amator sunt exceptate de la licentiere si pot fi utilizate în conditiile regulamentului prevăzut în anexa nr. 1.

Art. 4. – Conditiile tehnice pentru utilizarea statiilor de radiocomunicatii în serviciul de amator (RO-AMATOR) sunt prevăzute în anexa nr. 3.

Art. 5. – Cuantumul tarifelor de atribuire a indicativelor de identificare în cadrul serviciului de amator sunt prevăzute în anexa nr. 4.

Art. 6. – Continutul-cadru al programelor analitice de examinare în vederea obtinerii certificatului de radioamator este prevăzut în anexele nr. 5 si 6.

Art. 7. – Anexele nr. 1–6*) fac parte integrantă din prezenta decizie.

Art. 8. – Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Inspectoratului General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei,

Marius Cătălin Marinescu

 

Bucuresti, 30 noiembrie 2005.

Nr. 660.


*) Anexele nr. 1–6 se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.137 bis în afara abonamentului, care se poate achizitiona de la Centrul pentru relatii cu publicul al Regiei Autonome “Monitorul Oficial“, Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.

 

MINISTERUL CULTURII SI CULTELOR

Nr. 2.348 din 2 noiembrie 2005

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

Nr. 1.883 din 8 decembrie 2005

 

ORDIN

pentru modificarea anexei nr. 7 la Normele metodologice privind perceperea, încasarea, utilizarea, evidenta si controlul destinatiei sumelor rezultate din aplicarea timbrului literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii si de divertisment, precum si procedura de solicitare si comunicare a optiunilor titularilor de drepturi de autor sau ale titularilor de drepturi conexe dreptului de autor ori, după caz, ale mostenitorilor acestora, aprobate prin Ordinul ministrului culturii si cultelor si al ministrului finantelor publice nr. 2.823/1.566/2003, cu modificările ulterioare

 

În temeiul prevederilor art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 78/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Culturii si Cultelor, cu modificările si completările ulterioare,

în baza art. 11 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 208/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice si a Agentiei Nationale de Administrare Fiscală, cu modificările ulterioare,

ministrul culturii si cultelor si ministrul finantelor publice emit următorul ordin:

Articol unic. – Punctul 3 din anexa nr. 7 la Normele metodologice privind perceperea, încasarea, utilizarea, evidenta si controlul destinatiei sumelor rezultate din aplicarea timbrului literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii si de divertisment, precum si procedura de solicitare si comunicare a optiunilor titularilor de drepturi de autor sau ale titularilor de drepturi conexe dreptului de autor ori, după caz, ale mostenitorilor acestora, aprobate prin Ordinul ministrului culturii si cultelor si al ministrului finantelor publice nr. 2.823/1.566/2003, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 873 din 9 decembrie 2003, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

“3. Unitătile beneficiare

Organizatiile de creatori beneficiare ale timbrului arhitecturii sunt:

– Uniunea Arhitectilor din România (U.A.R.), cont de virament nr. 121052800/Rol 3, Finans Bank – Doamnei;

– Ordinul Arhitectilor din România, cont de virament nr. RO09BRDE410SV58888334100, BRD – Piata Romană.“

 

Ministrul culturii si cultelor,

Adrian Iorgulescu Sebastian

Ministrul finantelor publice,

Teodor Gheorghe Vlădescu