MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

P A R T E A I

Anul 173 (XVII) - Nr. 1137 LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE Joi, 15 decembrie 2005

SUMAR

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

Decizia nr. 636 din 24 noiembrie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 363 alin. 1 si 3 din Codul de procedurã penalã

HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

1.610. – Hotãrâre privind alocarea unei sume din Fondul de rezervã bugetarã la dispozitia Guvernului, prevãzut în bugetul de stat pe anul 2005, pentru judetul Dâmbovita

1.618. – Hotãrâre privind alocarea unei sume din Fondul de rezervã bugetarã la dispozitia Guvernului, prevãzut în bugetul de stat pe anul 2005, pentru judetul Ialomita

1.631. – Hotãrâre pentru aprobarea finantãrii din Fondul pentru mediu si din bugetul Ministerului Mediului si Gospodãririi Apelor a lucrãrilor de prevenire si înlãturare a efectelor calamitãtilor naturale produse de inundatii în luna septembrie 2005, în zona

localitãtii Costinesti, judetul Constanta

1.632. – Hotãrâre privind acordarea unui ajutor financiar

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

660. – Decizie a presedintelui Inspectoratului General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei privind aprobarea Regulamentului de radiocomunicatii pentru serviciul de amator din România

2.348/1.883. – Ordin al ministrului culturii si cultelor si al ministrului finantelor publice pentru modificarea anexei nr. 7 la Normele metodologice privind perceperea, încasarea, utilizarea, evidenta si controlul destinatiei sumelor rezultate din aplicarea timbrului literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii si de divertisment, precum si procedura de solicitare si comunicare a optiunilor titularilor de drepturi de autor sau ale titularilor de drepturi conexe dreptului de autor ori, dupã caz, ale mostenitorilor acestora, aprobate prin Ordinul ministrului culturii si cultelor si al ministrului finantelor publice nr. 2.823/1.566/2003, cu modificãrile ulterioare

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

CURTEA CONSTITUTIONALÃ

DECIZIA Nr. 636

din 24 noiembrie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 363 alin. 1 si 3 din Codul de procedurã penalã

Ioan Vida – presedinte

Aspazia Cojocaru – judecãtor

Acsinte Gaspar – judecãtor

Kozsokár Gábor – judecãtor

Ion Predescu – judecãtor

Serban Viorel Stãnoiu – judecãtor

Iuliana Nedelcu – procuror

Marieta Safta – magistrat-asistent

Pe rol se aflã solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 363 din Codul de procedurã penalã, exceptie ridicatã de Marian Codîrlã în Dosarul nr. 966/2005 al Tribunalului Bucuresti – Sectia I penalã.

La apelul nominal lipsesc pãrtile, fatã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiatã, invocând si jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrãrile dosarului, retine urmãtoarele:

Prin Încheierea din 24 iunie 2005, pronuntatã în Dosarul nr. 966/2005, Tribunalul Bucuresti – Sectia I penalã a sesizat Curtea Constitutionalã cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 363 din Codul de procedurã penalã, exceptie ridicatã de Marian Codîrlã în dosarul mentionat.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentã, cã “art. 363 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, raportat la alin. 3 al aceluiasi articol, creeazã o gravã inechitate între persoanele care au fost prezente la procesul penal si nu s-au sustras în nici un fel cercetãrii judecãtoresti si persoanele care din diferite motive nu s-au prezentat la chemãrile instantei de judecatã“.

Autorul exceptiei aratã cã, în cauzã, nu a cunoscut momentul de la care începe sã curgã termenul de apel, fiind în eroare de drept cu privire la acest termen prevãzut de lege, astfel încât a formulat apel în termen de 10 zile de la comunicarea hotãrârii. Or, în conditiile în care instanta de judecatã nu respectã dispozitiile art. 310 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, potrivit cãrora “Hotãrârea se pronuntã în sedintã publicã de cãtre presedintele completului de judecatã asistat de grefier“, respectiv pe cele ale art. 358 din acelasi cod, privind pronuntarea dispozitivului hotãrârii, momentul de la care începe sã curgã termenul pentru exercitarea apelului ar trebui sã fie – în opinia autorului exceptiei – cel al comunicãrii hotãrârii, iar nu al pronuntãrii acesteia, aceeasi solutie fiind propusã si pentru situatia în care “existã o imposibilitate moralã de notorietate ca inculpatul sã poatã fi prezent la pronuntarea hotãrârii [...]“. Se apreciazã cã acceptarea unei solutii contrare, în sensul curgerii termenului de declarare a apelului de la data pronuntãrii hotãrârii judecãtoresti, iar nu de la cel al comunicãrii acesteia, este de naturã sã încalce “principiile constitutionale privitoare la respectarea si la garantarea dreptului la apãrare [...], principiul liberului acces la justitie, dreptul efectiv la exercitarea unei cãi de atac si dreptul la un proces echitabil [...]“. Autorul exceptiei mai aratã cã institutia repunerii în termenul de apel “nu este în mãsurã sã înlãture neajunsurile ce pot fi cauzate drepturilor recunoscute si garantate inculpatilor de Constitutie si conventiile internationale indicate“.

Tribunalul Bucuresti – Sectia I penalã apreciazã cã exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiatã. În opinia instantei, stabilirea unor date diferite de la care curge termenul de 10 zile, prevãzut pentru exercitarea apelului de cãtre pãrtile dintr-un proces penal, nu aduce atingere principiului egalitãtii, întrucât acesta nu înseamnã uniformitate, la situatii diferite tratamentul neputând fi decât diferit. Normele criticate nu contravin liberului acces la justitie si nici dreptului la apãrare, câtã vreme nu este îngrãdit în nici un fel dreptul inculpatului de a formula calea de atac în termenul legal. Se mai aratã cã stabilirea unei date diferite de la care curge termenul de apel în functie de situatia în care se aflã partea nu încalcã art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apãrarea drepturilor omului si a libertãtilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã presedintilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul considerã cã exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiatã. Se aratã cã prin reglementarea momentului de la care începe sã curgã termenul de apel nu se restrânge dreptul la apãrare al vreuneia dintre pãrti, acestea având asiguratã posibilitatea de a cunoaste termenul în care se face deliberarea si pronuntarea hotãrârii. În situatia în care instanta a amânat pronuntarea hotãrârii, pãrtile “dispun de numeroase posibilitãti de informare pentru a afla rezultatul deliberãrii si, în functie de rezultatul deliberãrii, sã exercite calea de atac“. Se precizeazã totodatã cã “în cazul în care, din motive obiective, independent de vointa si culpa lor, pãrtile nu au putut participa la dezbateri sau la pronuntare ori nu au putut exercita cãile de atac în termen legal, existã reglementate în Cod douã remedii procesuale pentru acestea, si anume apelul peste termen si repunerea în termen“. Se mai aratã cã modalitatea diferitã de reglementare a momentului de la care începe sã curgã termenul de apel nu încalcã principiul egalitãtii în fata legii, care presupune solutii diferite pentru situatii diferite.

Avocatul Poporului, fãcând referire la jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie, considerã cã dispozitiile legale criticate nu aduc atingere prevederilor constitutionale invocate în motivarea exceptiei. Se conchide în sensul cã aceste dispozitii legale sunt norme procedurale, a cãror reglementare este de competenta exclusivã a legiuitorului, si dau expresie preocupãrii acestuia de a asigura realizarea dreptului la apãrare, inclusiv în ceea ce priveste posibilitatea promovãrii cãilor de atac împotriva hotãrârilor pronuntate de instantele judecãtoresti.

În concluzie, Avocatul Poporului considerã cã exceptia este neîntemeiatã.

Presedintii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicatã.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmãtoarele:

Curtea Constitutionalã a fost legal sesizatã si este competentã, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sã solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicatã.

Curtea constatã mai întâi cã, desi a fost sesizatã cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 363 din Codul de procedurã penalã, în realitate criticile autorului exceptiei vizeazã doar prevederile alin. 1 si 3 ale art. 363 din Codul de procedurã penalã, asupra acestor critici exprimându-si, de altfel, si instanta de judecatã opinia, în considerentele încheierii de sesizare.

Asa fiind, Curtea urmeazã sã se pronunte asupra exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 363 alin. 1 si 3 din Codul de procedurã penalã, potrivit cãrora “(1) Termenul de apel este de 10 zile, dacã legea nu dispune altfel.

[...] (3) Pentru partea care a fost prezentã la dezbateri sau la pronuntare, termenul curge de la pronuntare. Pentru pãrtile care au lipsit atât la dezbateri, cât si la pronuntare, precum si pentru inculpatul detinut ori pentru inculpatul militar în termen, militar cu termen redus, rezervist concentrat, elev al unei institutii militare de învãtãmânt, ori pentru inculpatul internat într-un centru de reeducare sau într-un institut medicaleducativ, care au lipsit de la pronuntare, termenul curge de la comunicarea copiei de pe dispozitiv“.

Dispozitiile constitutionale pretins încãlcate sunt cele cuprinse în art. 16 alin. (1), privind egalitatea în drepturi, în art. 21, privind liberul acces la justitie, în art. 24 alin. (1), privind dreptul la apãrare, si în art. 129, privind folosirea cãilor de atac.

Se invocã, de asemenea, în motivarea exceptiei, încãlcarea art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apãrarea drepturilor omului si a libertãtilor fundamentale, care reglementeazã dreptul la un proces echitabil, precum si a prevederilor din Declaratia Universalã a Drepturilor Omului, cuprinse în art. 7, privind egalitatea în fata legii, în art. 8, privind accesul efectiv la o instantã nationalã, în art. 10, privind dreptul la un proces echitabil, si în art. 11 paragraful 1, referitoare la prezumtia de nevinovãtie.

Examinând exceptia astfel cum a fost formulatã, Curtea constatã cã aceasta este neîntemeiatã.

Curtea retine cã prevederile legale criticate sunt norme de procedurã, stabilite de legiuitor în temeiul prerogativelor conferite de art. 126 alin. (2) din Constitutie, si, contrar sustinerilor autorului exceptiei, acestea respectã dispozitiile constitutionale, precum si pe cele din documentele internationale invocate.

Astfel, faptul cã, potrivit reglementãrii criticate, pentru pãrtile prezente la dezbateri sau la pronuntare termenul de declarare a apelului curge (cu exceptiile prevãzute de lege) de la data pronuntãrii hotãrârii nu este de naturã sã aducã atingere dreptului la apãrare, respectiv dreptului la un proces echitabil al acestora, câtã vreme pãrtile, fiind prezente, au posibilitatea sã cunoascã solutia instantei si sã actioneze în consecintã, exercitându-si fãrã nici o îngrãdire drepturile procesuale prevãzute de lege. Situatia relevatã de autorul exceptiei, în sensul cã în spetã sau în practicã instantele judecãtoresti nu respectã art. 310 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, potrivit cãruia “Hotãrârea se pronuntã în sedintã publicã de cãtre presedintele completului de judecatã asistat de grefier“, încãlcând astfel drepturile constitutionale ale pãrtilor, nu reprezintã o problemã de constitutionalitate, ci de aplicare a legii, care nu intrã în competenta de solutionare a Curtii Constitutionale.

Pentru aceleasi motive aplicarea dispozitiilor art. 363 alin. 1 si 3 din Codul de procedurã penalã în situatia amânãrii de pronuntare nu aduce atingere dreptului la un proces echitabil, respectiv dreptului la apãrare. Astfel, chiar dacã instanta dispune amânarea pronuntãrii, partea prezentã la dezbateri poate afla data pronuntãrii hotãrârii si deci solutia instantei, având, prin urmare, posibilitatea sã exercite împotriva acesteia cãile de atac în conditiile legii.

Mai mult, pentru situatiile în care pãrtile sunt în imposibilitatea de a promova cãile de atac în termenele prevãzute de lege, legiuitorul a reglementat repunerea în termen, art. 364 alin. 1 din Codul de procedurã penalã stabilind în acest sens cã “apelul declarat dupã expirarea termenului prevãzut de lege este considerat ca fiind fãcut în termen, dacã instanta de apel constatã cã întârzierea a fost determinatã de o cauzã temeinicã de împiedicare, iar cererea de apel a fost fãcutã în cel mult 10 zile de la începerea executãrii pedepsei sau a despãgubirilor civile“. Asa fiind, si în aceste cazuri este asiguratã deplina exercitare a dreptului la apãrare, respectiv la un proces echitabil, criticile autorului exceptiei fiind neîntemeiate.

Curtea constatã cã nu poate fi retinutã nici pretinsa încãlcare, prin dispozitiile art. 363 alin. 1 si 3 din Codul de procedurã penalã, a prevederilor constitutionale, respectiv a celor din Declaratia Universalã a Drepturilor Omului, care reglementeazã egalitatea în drepturi. Potrivit jurisprudentei constante a Curtii Constitutionale, egalitate nu înseamnã uniformitate, astfel încât la situatii diferite regimul juridic aplicabil nu poate fi decât diferit. Situatia diferitã a pãrtilor prezente la dezbateri sau la pronuntare, si care, în cunostintã de cauzã, pot sã promoveze cãile de atac împotriva hotãrârii pronuntate, justificã un tratament juridic diferit, respectiv stabilirea ca moment de la care începe sã curgã termenul pentru declararea acestor cãi de atac pe cel al pronuntãrii hotãrârii.

De altfel, potrivit art. 129 din Constitutie, invocat chiar de autorul exceptiei ca temei al criticilor sale, exercitarea cãilor de atac împotriva hotãrârilor judecãtoresti se face “în conditiile legii “. Eventuala lipsã de diligentã a pãrtii care, desi a fost prezentã la dezbateri sau la pronuntarea hotãrârii judecãtoresti, nu promoveazã cãile de atac împotriva acesteia în termenul prevãzut de lege nu poate constitui temei al criticii de neconstitutionalitate.

Curtea nu poate retine, de asemenea, pretinsa încãlcare a prezumtiei de nevinovãtie, textul din Declaratia Universalã a Drepturilor Omului invocat în acest sens neavând incidentã în cauzã.

În realitate, autorul exceptiei invocã propria “eroare de drept“, respectiv necunoasterea normelor criticate la momentul la care a formulat apel împotriva unei hotãrâri penale, solicitând modificarea solutiei legislative consacrate de acestea, în sensul ca “termenul de apel [...] sã înceapã sã curgã de la momentul comunicãrii hotãrârii si nu de la pronuntarea acesteia“. Or, Curtea Constitutionalã a retinut în mod constant cã acceptarea unei asemenea critici ar echivala cu transformarea instantei de contencios constitutional într-un legislator pozitiv, ceea ce ar contraveni art. 61 din Constitutie, potrivit cãruia “Parlamentul este [...] unica autoritate legiuitoare a tãrii“, fiind în contradictie si cu dispozitiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cãrora “Curtea Constitutionalã se pronuntã numai asupra constitutionalitãtii actelor cu privire la care a fost sesizatã, fãrã a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“.

De altfel, în jurisprudenta sa, Curtea Constitutionalã s-a mai pronuntat asupra constitutionalitãtii art. 363 alin. 3 din Codul de procedurã penalã, în raport de critici similare, în acest sens fiind Decizia nr. 114 din 24 februarie 2005, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 337 din 21 aprilie 2005, a cãrei solutie, precum si considerentele care au fundamentat-o sunt valabile si în prezenta cauzã, întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea jurisprudentei Curtii.

Pentru considerentele arãtate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALÃ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 363 alin. 1 si 3 din Codul de procedurã penalã, exceptie ridicatã de Marian Codîrlã în Dosarul nr. 966/2005 al Tribunalului Bucuresti – Sectia I penalã.

Definitivã si general obligatorie.

Pronuntatã în sedinta publicã din data de 24 noiembrie 2005.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Marieta Safta

HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTÃRÂRE

privind alocarea unei sume din Fondul de rezervã bugetarã la dispozitia Guvernului, prevãzut în bugetul de stat pe anul 2005, pentru judetul Dâmbovita

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicatã, al art. 30 alin. (2) si (3) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificãrile ulterioare, precum si al art. 21 lit. a) din Legea bugetului de stat pe anul 2005 nr. 511/2004, cu modificãrile si completãrile ulterioare,

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

Art. 1. – Se aprobã suplimentarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adãugatã pentru sustinerea sistemului de protectie a persoanelor cu handicap, culturã, culte si echilibrarea bugetelor locale pe anul 2005, cu suma de 448,4 mii lei (RON), pentru judetul Dâmbovita, din Fondul de rezervã bugetarã la dispozitia Guvernului, prevãzut în bugetul de stat pe anul 2005, si alocarea acesteia bugetului propriu al comunei Vulcana-Bãi pentru finantarea unor cheltuieli curente si reabilitarea sistemului de încãlzire.

Art. 2. – Utilizarea sumei prevãzute la art. 1 se va face de cãtre ordonatorul principal de credite, potrivit dispozitiilor legale.

Art. 3. – Ministerul Finantelor Publice este autorizat sã introducã modificãrile corespunzãtoare în volumul si în structura bugetului de stat pe anul 2005.

PRIM-MINISTRU

CÃLIN POPESCU-TÃRICEANU

Contrasemneazã:

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlãdescu

Bucuresti, 14 decembrie 2005.

Nr. 1.610.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTÃRÂRE

privind alocarea unei sume din Fondul de rezervã bugetarã la dispozitia Guvernului, prevãzut în bugetul de stat pe anul 2005, pentru judetul Ialomita

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicatã, al art. 30 alin. (2) si (3) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificãrile ulterioare, si al art. 21 lit. a) din Legea bugetului de stat pe anul 2005 nr. 511/2004, cu modificãrile si completãrile ulterioare,

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

Art. 1. – Se aprobã suplimentarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adãugatã pentru sustinerea sistemului de protectie a persoanelor cu handicap, culturã, culte si echilibrarea bugetelor locale pe anul 2005, cu suma de 1.980 mii lei (RON), pentru judetul Ialomita, din Fondul de rezervã bugetarã la dispozitia Guvernului, prevãzut în bugetul de stat pe anul 2005, si alocarea acesteia bugetelor locale ale unitãtilor administrativ-teritoriale, potrivit anexei care face parte integrantã din prezenta hotãrâre, pentru finantarea unor cheltuieli curente si obiective de investitii.

Art. 2. – Utilizarea sumei prevãzute la art. 1 se va face de cãtre ordonatorii principali de credite, potrivit dispozitiilor legale.

Art. 3. – Ministerul Finantelor Publice este autorizat sã introducã modificãrile corespunzãtoare în volumul si în structura bugetului de stat pe anul 2005.

PRIM-MINISTRU

CÃLIN POPESCU-TÃRICEANU

Contrasemneazã:

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlãdescu

Bucuresti, 14 decembrie 2005.

Nr. 1.618.

ANEXÃ*)

REPARTIZAREA

pe unitãti administrativ-teritoriale a sumei alocate din Fondul de rezervã bugetarã la dispozitia Guvernului, prevãzut în bugetul de stat pe anul 2005, pentru judetul Ialomita

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTÃRÂRE

pentru aprobarea finantãrii din Fondul pentru mediu si din bugetul Ministerului Mediului si Gospodãririi Apelor a lucrãrilor de prevenire si înlãturare a efectelor calamitãtilor naturale produse de inundatii în luna septembrie 2005, în zona localitãtii Costinesti, judetul Constanta

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicatã, si al art. 10 alin. (31)–(34) din Legea nr. 73/2000 privind Fondul pentru mediu, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare,

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

Art. 1. – (1) Valoarea totalã estimatã a lucrãrilor de prevenire si înlãturare a efectelor calamitãtilor naturale produse de inundatii în luna septembrie 2005, în zona localitãtii Costinesti, judetul Constanta, aferente categoriei de investitii “Amenajarea complexã pentru atenuarea viiturilor si refacere plajã si falezã Costinesti, judetul Constanta“, prevãzute în anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrâre, este de 19.848 mii lei (RON).

(2) Se alocã din Fondul pentru mediu suma de 14.240 mii lei (RON), sub formã de finantare nerambursabilã, pentru sustinerea lucrãrilor prevãzute la alin. (1), esalonat, astfel:

a) 1.000 mii lei (RON) pentru anul 2005;

b) 13.240 mii lei (RON) pentru anul 2006.

(3) Diferenta de 5.608 mii lei (RON) se va asigura, esalonat, din bugetul Ministerului Mediului si Gospodãririi Apelor, astfel:

a) 500 mii lei (RON) din prevederile bugetare aprobate pentru anul 2005;

b) 5.108 mii lei (RON) din prevederile bugetare aprobate pentru anul 2006, cu respectarea prevederilor legale.

(4) Suma prevãzutã la alin. (1) se acordã beneficiarului Administratia Nationalã “Apele Române“.

Art. 2. – (1) Elaborarea documentatiei tehnicoeconomice si executia lucrãrilor necesare prevenirii si înlãturãrii efectelor calamitãtilor se contracteazã de cãtre Administratia Nationalã “Apele Române“, avându-se în vedere prevederile Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 60/2001 privind achizitiile publice, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 212/2002, cu modificãrile si completãrile ulterioare, aplicate în situatii de fortã majorã.

(2) Ministerul Mediului si Gospodãririi Apelor va aproba documentatia tehnico-economicã aferentã lucrãrilor prevãzute la art. 1, potrivit legii.

(3) Administratia Nationalã “Apele Române“ urmãreste si controleazã realizarea lucrãrilor si efectueazã receptia acestora.

Art. 3. – (1) Beneficiarul lucrãrii încaseazã suma prevãzutã la art. 1 alin. (2) în baza cererii si a contractului de finantare încheiat cu Administratia Fondului pentru Mediu.

(2) Suma alocatã din Fondul pentru mediu în vederea realizãrii lucrãrilor prevãzute la art. 1 se deconteazã de cãtre beneficiar în mod esalonat, în baza cererilor de tragere, pe mãsura executãrii lucrãrilor, numai pentru cheltuielile eligibile conform Manualului de operare al Fondului pentru mediu.

Art. 4. – Ministerul Mediului si Gospodãririi Apelor si alte organe abilitate de lege vor controla modul de utilizare, în conformitate cu prevederile legale, a sumelor alocate potrivit prezentei hotãrâri.

PRIM-MINISTRU

CÃLIN POPESCU-TÃRICEANU

Contrasemneazã:

Ministrul mediului si gospodãririi apelor,

Sulfina Barbu

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlãdescu

Bucuresti, 14 decembrie 2005.

Nr. 1.631.

ANEXÃ

LISTA

lucrãrilor finantate din Fondul pentru mediu si din bugetul Ministerului Mediului si Gospodãririi Apelor pentru înlãturarea efectelor calamitãtilor naturale produse de inundatii în luna septembrie 2005, în zona localitãtii Costinesti, judetul Constanta, aferente categoriei de investitii “Amenajarea complexã pentru atenuarea viiturilor si refacere plajã si falezã Costinesti, judetul Constanta“

Nr. crt.	Denumire categorie/lucrãri de investitii	U.M.	Cantitãti estimate	Valoarea totalã estimatã – mii lei (RON) –
1.	Amenajarea complexã pentru atenuarea viiturilor si refacere plajã si falezã Costinesti, judetul Constanta			19.848
	– refacere plajã centralã, amenajare lac Costinesti, înnisipare	m3	135.000
	– consolidare falezã	ml	1.000
	– acumulãri	m3	1.150.000
	– canale dalate	km	6

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTÃRÂRE

privind acordarea unui ajutor financiar

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicatã, si al art. 5 alin. (1) lit. e) si alin. (2) din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 118/1999 privind înfiintarea si utilizarea Fondului national de solidaritate, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 366/2001, cu modificãrile ulterioare,

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

Articol unic. – Se aprobã acordarea unui ajutor financiar în sumã totalã de 67.000 lei (RON), din creditele bugetare aprobate cu aceastã destinatie în bugetul Ministerului Muncii, Solidaritãtii Sociale si Familiei pe anul 2005, familiei domnului Nica Aurel, cu domiciliul în municipiul Suceava, str. George Enescu nr. 44, bl. T94, sc. B, ap. 22, judetul Suceava.

PRIM-MINISTRU

CÃLIN POPESCU-TÃRICEANU

Contrasemneazã:

Ministrul muncii, solidaritãtii sociale si familiei,

Gheorghe Barbu

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlãdescu

Bucuresti, 14 decembrie 2005.

Nr. 1.632.

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

GUVERNUL ROMÂNIEI

INSPECTORATUL GENERAL PENTRU COMUNICATII SI TEHNOLOGIA INFORMATIEI

DECIZIE

privind aprobarea Regulamentului de radiocomunicatii pentru serviciul de amator din România

În temeiul art. 13 alin. (2) din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicatiilor, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 591/2002, cu modificãrile si completãrile ulterioare,

în baza Legii nr. 510/2004 privind reorganizarea Inspectoratului General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei,

presedintele Inspectoratului General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei emite prezenta decizie.

Art. 1. – Prezenta decizie se aplicã serviciului de amator din România.

Art. 2. – Conditiile de autorizare, precum si regulile dupã care radioamatorii îsi desfãsoarã activitatea sunt stabilite prin Regulamentul de radiocomunicatii pentru serviciul de amator din România, prevãzut în anexa nr. 1.

Art. 3. – (1) Benzile de frecvente radio utilizate în serviciul de amator sunt prevãzute în anexa nr. 2.

(2) Benzile de frecvente radio utilizate în serviciul de amator sunt exceptate de la licentiere si pot fi utilizate în conditiile regulamentului prevãzut în anexa nr. 1.

Art. 4. – Conditiile tehnice pentru utilizarea statiilor de radiocomunicatii în serviciul de amator (RO-AMATOR) sunt prevãzute în anexa nr. 3.

Art. 5. – Cuantumul tarifelor de atribuire a indicativelor de identificare în cadrul serviciului de amator sunt prevãzute în anexa nr. 4.

Art. 6. – Continutul-cadru al programelor analitice de examinare în vederea obtinerii certificatului de radioamator este prevãzut în anexele nr. 5 si 6.

Art. 7. – Anexele nr. 1–6*) fac parte integrantã din prezenta decizie.

Art. 8. – Prezenta decizie intrã în vigoare la data publicãrii ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Presedintele Inspectoratului General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei,

Marius Cãtãlin Marinescu

Bucuresti, 30 noiembrie 2005.

Nr. 660.

---

*) Anexele nr. 1–6 se publicã ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.137 bis în afara abonamentului, care se poate achizitiona de la Centrul pentru relatii cu publicul al Regiei Autonome “Monitorul Oficial“, Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.

MINISTERUL CULTURII SI CULTELOR Nr. 2.348 din 2 noiembrie 2005

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE Nr. 1.883 din 8 decembrie 2005

ORDIN

pentru modificarea anexei nr. 7 la Normele metodologice privind perceperea, încasarea, utilizarea, evidenta si controlul destinatiei sumelor rezultate din aplicarea timbrului literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii si de divertisment, precum si procedura de solicitare si comunicare a optiunilor titularilor de drepturi de autor sau ale titularilor de drepturi conexe dreptului de autor ori, dupã caz, ale mostenitorilor acestora, aprobate prin Ordinul ministrului culturii si cultelor si al ministrului finantelor publice nr. 2.823/1.566/2003, cu modificãrile ulterioare

În temeiul prevederilor art. 10 alin. (4) din Hotãrârea Guvernului nr. 78/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Culturii si Cultelor, cu modificãrile si completãrile ulterioare,

în baza art. 11 alin. (5) din Hotãrârea Guvernului nr. 208/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice si a Agentiei Nationale de Administrare Fiscalã, cu modificãrile ulterioare,

ministrul culturii si cultelor si ministrul finantelor publice emit urmãtorul ordin:

Articol unic. – Punctul 3 din anexa nr. 7 la Normele metodologice privind perceperea, încasarea, utilizarea, evidenta si controlul destinatiei sumelor rezultate din aplicarea timbrului literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii si de divertisment, precum si procedura de solicitare si comunicare a optiunilor titularilor de drepturi de autor sau ale titularilor de drepturi conexe dreptului de autor ori, dupã caz, ale mostenitorilor acestora, aprobate prin Ordinul ministrului culturii si cultelor si al ministrului finantelor publice nr. 2.823/1.566/2003, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 873 din 9 decembrie 2003, cu modificãrile ulterioare, se modificã dupã cum urmeazã:

“3. Unitãtile beneficiare

Organizatiile de creatori beneficiare ale timbrului arhitecturii sunt:

– Uniunea Arhitectilor din România (U.A.R.), cont de virament nr. 121052800/Rol 3, Finans Bank – Doamnei;

– Ordinul Arhitectilor din România, cont de virament nr. RO09BRDE410SV58888334100, BRD – Piata Romanã.“

Ministrul culturii si cultelor, Adrian Iorgulescu Sebastian

Ministrul finantelor publice, Teodor Gheorghe Vlãdescu