MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 173 (XVII) - Nr. 739         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 15 august 2005

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 368 din 5 iulie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 217 alin. 1 si art. 219 alin. 1 din Codul penal

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

873. – Hotărâre privind aprobarea unor măsuri speciale pentru prevenirea si combaterea faptelor de evaziune fiscală în domeniul alcoolului etilic de origine agricolă, băuturilor spirtoase, produselor din tutun si al uleiurilor minerale

 

876. – Hotărâre pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 218/2005 privind stimularea absorbtiei fondurilor SAPARD prin preluarea riscului de către fondurile de garantare

 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

412. – Decizie privind desemnarea domnului Andrei Gabriel Plesu în functia de membru în Consiliul de conducere al Institutului Cultural Român

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

625. – Decizie a presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale privind procedurile de întocmire a raportului financiar si a evidentei contabile reglementate de către titularul de licentă din sectorul gazelor naturale

 

869. – Ordin al ministrului sănătătii privind modificarea si completarea Ordinului ministrului sănătătii nr. 605/2005 pentru aprobarea listei medicamentelor la care nu se stabileste pret de referintă si pentru stabilirea pretului de decontare al acestora

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 368

din 5 iulie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 217 alin. 1 si art. 219 alin. 1 din Codul penal

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Constantin Doldur – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Iuliana Nedelcu – procuror

Afrodita Laura Tutunaru – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 217 alin. 1 si art. 219 alin. 1 din Codul penal, exceptie ridicată de Rakosfalvy T. Zoltan în Dosarul nr. 3.245/2004 al Judecătoriei Sfântu Gheorghe.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, deoarece consideră că art. 217 alin. 1 din Codul penal reprezintă forma infractiunii de distrugere care are cel mai redus pericol social, pe când art. 219 alin. 1 din Codul penal, desi este o faptă comisă din culpă, presupune existenta unui pericol social mai mare, întrucât prin modalitatea de săvârsire prezintă pericol public. Pe cale de consecintă, invocarea lipsei unui tratament de procedură identic referitor la principiul oficialitătii nu este de natură a duce la concluzia încălcării art. 16 din Constitutie, deoarece textele legale criticate nu instituie nici un fel de discriminări cu privire la aplicarea acestui principiu tuturor persoanelor aflate în una dintre situatiile juridice prevăzute de cele două infractiuni.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 24 februarie 2005, pronuntată în Dosarul nr. 3.245/2004, Judecătoria Sfântu Gheorghe a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 217 alin. 1 si art. 219 alin. 1 din Codul penal.

Exceptia a fost ridicată de Rakosfalvy T. Zoltan în dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect solutionarea unei cauze penale.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prin incriminarea infractiunilor de distrugere si distrugere din culpă, în reglementarea variantelor prevăzute de alin. 1, se aduce atingere principiului egalitătii cetătenilor în fata legii, deoarece se creează o diferentiere prin aplicarea nejustificată a principiului oficialitătii în exercitarea actiunii penale. Astfel, spre deosebire de subiectul activ al infractiunii de distrugere intentionată (art. 217 alin. 1 din Codul penal), persoana cercetată pentru infractiunea de distrugere din culpă (art. 219 alin. 1 din Codul penal) nu poate beneficia de consecintele împăcării părtilor sau ale retragerii plângerii prealabile. Această inechitate rezidă si din împrejurarea că permite aplicarea unui regim sanctionator mai sever pentru o infractiune săvârsită din culpă fată de regimul aplicat aceleiasi infractiuni comise cu intentie. În opinia autorului exceptiei această reglementare diferentiată produce aceleasi consecinte si în ceea ce priveste ocrotirea proprietătii private.

Judecătoria Sfântu Gheorghe opinează că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece legiuitorul este cel care decide modalitatea de sesizare a instantei, prin plângere prealabilă sau rechizitoriu, cât si regimul juridic aplicabil fiecărei infractiuni în parte, în functie de gravitatea faptei, de consecintele produse, de atingerea adusă valorilor sociale protejate de lege ori de alte aspecte avute în vedere la incriminarea faptei. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul României apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece încadrarea juridică a faptelor de distrugere în functie de latura subiectivă a infractiunii, respectiv dacă aceasta a fost săvârsită cu intentie sau din culpă, este o chestiune de aplicare a legii care excede controlului de constitutionalitate.

Instanta judecătorească este singura competentă să stabilească dacă sunt întrunite elementele constitutive ale infractiunii prevăzute de art. 217 din Codul penal sau cele ale art. 219 din acelasi cod.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece instituirea unui tratament penal diferit pentru acele forme diferite ale infractiunii de distrugere, apreciate de legiuitor ca fapte cu un grad de pericol social diferit, nu contravine sub nici un aspect principiului egalitătii cetătenilor în fata legii. În acest sens Curtea Constitutională, în acord cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, a decis în mod constant că principiul egalitătii si nediscriminării nu are semnificatia instituirii unei uniformităti, ci permite ca în situatii diferite să se aplice un tratament juridic diferit când aceasta se justifică în mod rational si obiectiv.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele: Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 217 alin. 1 si ale art. 219 alin. 1 din Codul penal, cu următorul continut:

– Art. 217 alin. 1 din Codul penal – Distrugerea: “Distrugerea, degradarea ori aducerea în stare de neîntrebuintare a unui bun apartinând altuia sau împiedicarea luării măsurilor de conservare ori de salvare a unui astfel de bun, precum si înlăturarea măsurilor luate, se pedepsesc cu închisoare de la o lună la 3 ani sau cu amendă.“;

– Art. 219 alin. 1 din Codul penal – Distrugerea din culpă:

“Distrugerea, degradarea ori aducerea în stare de neîntrebuintare, din culpă, a unui bun, chiar dacă acesta apartine făptuitorului, în cazul în care fapta este săvârsită prin incendiere, explozie sau prin orice alt asemenea mijloc si dacă rezultă pericol public, se pedepsesc cu închisoare de la o lună la 2 ani sau cu amendă.“

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine că prin dispozitiile legale criticate sunt încălcate prevederile constitutionale ale art. 16 alin. (1), potrivit cărora “Cetătenii sunt egali în fata legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări“, precum si ale art. 44 alin. (2) teza initială, potrivit cărora “Proprietatea privată este garantată si ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular.“

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că potrivit art. 126 alin. (2) din Constitutie “Competenta instantelor judecătoresti si procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“. Legiuitorul român a optat pentru regula generală de urmărire, judecare si sanctionare din oficiu a infractiunilor, ca fapte antisociale. Este dreptul constitutional al legiuitorului de a stabili si anumite exceptii de la această regulă generală. Astfel, s-a prevăzut ca în anumite cazuri, datorită caracterului si continutului concret al faptelor, statutului special al autorului faptei ori al persoanei vătămate sau relatiilor speciale dintre făptuitor si persoana lezată, punerea în miscare a actiunii penale să fie conditionată de existenta plângerii prealabile a persoanei vătămate. Generalizarea acestei conditionări ar împiedica însă în mod evident protectia eficientă a societătii, a intereselor generale fată de faptele care prezintă pericol social, prevăzute de legea penală.

Curtea constată, de asemenea, că în cazul infractiunii de distrugere din culpă prevăzute de art. 219 alin. 1 din Codul penal, legiuitorul are temeiuri serioase de politică penală să păstreze principiul oficialitătii, având în vedere gradul de pericol ridicat pe care îl presupune această faptă antisocială. În consecintă, nu se poate vorbi de încălcarea principiului constitutional al egalitătii în drepturi, deoarece nu există identitate de situatii juridice care să ducă la concluzia că tratamentul juridic diferit constituie o discriminare.

În ceea ce priveste încălcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 44 alin. (2), Curtea constată, de asemenea, că nu poate fi primită această sustinere, deoarece aceleasi ratiuni sunt valabile si în ceea ce priveste protectia dreptului de proprietate privată.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 217 alin. 1 si art. 219 alin. 1 din Codul penal, exceptie ridicată de Rakosfalvy T. Zoltan în Dosarul nr. 3.245/2004 al Judecătoriei Sfântu Gheorghe.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 5 iulie 2005.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea unor măsuri speciale pentru prevenirea si combaterea faptelor de evaziune fiscală în domeniul alcoolului etilic de origine agricolă, băuturilor spirtoase, produselor din tutun si al uleiurilor minerale

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. – Se aprobă Măsurile speciale pentru prevenirea si combaterea faptelor de evaziune fiscală în domeniul alcoolului etilic de origine agricolă, băuturilor spirtoase, produselor din tutun si al uleiurilor minerale, prevăzute în anexa nr. 1.

Art. 2. – (1) În vederea îndeplinirii măsurilor prevăzute în anexa nr. 1 se constituie o comisie centrală de coordonare si echipe de control la nivel teritorial, denumite în continuare echipe mixte de control.

(2) Comisia centrală de coordonare va fi alcătuită din câte un reprezentant cu putere de decizie din Ministerul Finantelor Publice – Agentia Natională de Administrare Fiscală, Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale, Ministerul Sănătătii, Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Economiei si Comertului, Autoritatea Natională pentru Protectia Consumatorilor si din organizatiile patronale reprezentative pe ramură, potrivit anexei nr. 3.

(3) Componenta nominală a Comisiei centrale de coordonare va fi stabilită prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscală, pe baza propunerilor transmise de institutiile si organizatiile patronale implicate.

(4) Echipele mixte de control vor fi alcătuite din reprezentanti ai Ministerului Finantelor Publice – Agentia Natională de Administrare Fiscală, Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale, Ministerului Sănătătii, Ministerului Administratiei si Internelor, Ministerului Economiei si Comertului, Autoritătii Nationale pentru Protectia Consumatorilor si ai organizatiilor patronale reprezentative pe ramură. Reprezentantii organizatiilor patronale reprezentative pe ramură au calitatea de observator pentru expertizarea capacitătilor tehnice de productie.

(5) Componenta nominală a echipelor mixte de control se stabileste de Comisia centrală de coordonare, pe baza propunerilor transmise de fiecare institutie implicată.

(6) Modul de constituire si functionare a Comisiei centrale de coordonare si a echipelor mixte de control este prevăzut în anexa nr. 2.

Art. 3. – Cheltuielile ocazionate de expertizarea capacitătilor tehnice de productie sau pentru analiza si expertizarea, în laboratoarele de specialitate acreditate în tară, a probelor prelevate în timpul controalelor se suportă de către operatorul economic verificat.

Art. 4. – Anexele nr. 1, 2 si 3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 5. – Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 1.184/2001 privind constituirea echipelor mixte de control pentru verificarea producătorilor de alcool si băuturi alcoolice spirtoase, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 820 din 19 decembrie 2001.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul finantelor publice,

Ionel Popescu

Ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale,

Gheorghe Flutur

Ministrul economiei si comertului,

Codrut Ioan Seres

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

 

Bucuresti, 28 iulie 2005.

Nr. 873.

 

ANEXA Nr. 1

 

MĂSURI SPECIALE

pentru prevenirea si combaterea faptelor de evaziune fiscală în domeniul alcoolului etilic de origine agricolă, băuturilor spirtoase, produselor din tutun si al uleiurilor minerale

 

Pentru prevenirea si combaterea faptelor de evaziune fiscală în domeniul productiei, importului, distributiei si comercializării alcoolului etilic de origine agricolă, băuturilor spirtoase, produselor din tutun si a uleiurilor minerale, se instituie următoarele măsuri:

I. În domeniul alcoolului etilic de origine agricolă si al băuturilor spirtoase

1. (1) Verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale în vigoare pentru producerea, importul, distributia si comercializarea alcoolului etilic de origine agricolă si a băuturilor spirtoase

(2) În acest sens se vor verifica:

a) detinerea licentelor de fabricatie si a autorizatiilor de antrepozit fiscal, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

b) originalitatea documentelor fiscale cu regim special folosite în comercializarea alcoolului si a băuturilor alcoolice, precum si a banderolelor de marcare a băuturilor alcoolice;

c) concordanta dintre conditiile existente la data controlului fată de cele declarate pentru obtinerea licentelor de fabricatie si a autorizatiilor de antrepozit fiscal sau a autorizatiilor de import;

d) instalatiile si echipamentele autorizate pentru fabricarea alcoolului etilic de origine agricolă si a băuturilor spirtoase, prin expertizare tehnică pentru determinarea capacitătilor reale de productie;

e) respectarea prevederilor legale privind protectia consumatorilor;

f) respectarea prevederilor legale privind normele de igienă si sănătate publică, elaborate de Ministerul Sănătătii;

g) respectarea normelor de calitate si securitate declarate de producător sau prevăzute prin reglementări legale, precum si respectarea modului de etichetare efectuat de producători;

h) respectarea normelor legale referitoare la productia, importul, distributia si comercializarea băuturilor spirtoase;

i) respectarea normelor legale referitoare la definirea, descrierea si prezentarea băuturilor spirtoase.

(3) Actiunea de control va începe cu prelevarea de probe pentru toate produsele distribuite si comercializate, provenite din productia internă sau din import, în vederea stabilirii calitătii si concentratiei alcoolice, precum si a modului de respectare a normelor legale referitoare la definirea, descrierea si prezentarea acestora. Probele prelevate vor fi transmise pentru analize la laboratoarele de specialitate acreditate în tară pentru astfel de operatiuni.

(4) În orice situatie în care se constată neîndeplinirea sau nerespectarea conditiilor de acordare si detinere a licentelor de fabricatie, precum si a autorizatiilor de antrepozit fiscal, echipele mixte de control vor proceda la sigilarea instalatiilor. Sigiliile vor fi aplicate de către reprezentantii Ministerului Finantelor Publice – Agentia Natională de Administrare Fiscală, membri ai echipelor mixte de control.

(5) Măsura de sigilare, precum si motivele care au dus la luarea acesteia vor fi comunicate în aceeasi zi autoritătii fiscale care a emis autorizatia de antrepozit fiscal, pentru luarea măsurilor legale.

(6) În cazul în care vor fi depistati astfel de operatori, se va proceda la extinderea controlului la antrepozitele fiscale implicate, urmând a fi atrase în actiune organele fiscale teritoriale, pentru stabilirea obligatiilor fiscale suplimentare la bugetul general consolidat, precum si organele de urmărire penală, dacă se constată îndeplinirea elementelor constitutive ale unei infractiuni, potrivit legii.

2. (1) Echipele mixte de control, prin intermediul autoritătilor administratiei publice locale, vor lua măsuri de identificare a cazanelor din gospodăriile individuale, care sunt utilizate la obtinerea tuicii si a rachiurilor din fructe sau din alte materii prime, destinate consumului propriu ori pentru comercializare.

(2) Datele vor fi centralizate lunar si vor fi transmise de echipa mixtă de control Comisiei centrale de coordonare până cel mai târziu în data de 10 a lunii următoare celei pentru care se face raportarea.

II. În domeniul produselor din tutun

(1) Verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale în vigoare pentru producerea, importul, distributia si comercializarea productiei de tigarete sau a altor produse din tutun

(2) În acest sens se vor verifica:

a) detinerea licentelor de fabricatie si a autorizatiilor de antrepozit fiscal, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

b) concordanta dintre conditiile existente la data controlului fată de cele declarate pentru obtinerea licentelor de fabricatie si a autorizatiilor de antrepozit fiscal sau a autorizatiilor de importator;

c) respectarea prevederilor legale privind protectia consumatorilor;

d) respectarea prevederilor legale privind normele de igienă si sănătate publică, elaborate de Ministerul Sănătătii;

e) respectarea normelor de calitate si securitate declarate si a modului de inscriptionare a produselor;

f) autenticitatea elementelor de sigurantă continute în timbrele de marcare a pachetelor de tigări.

(3) În cazul în care vor fi depistati astfel de operatori, se va proceda la extinderea controlului la antrepozitele fiscale implicate, urmând a fi atrase în actiune organele fiscale teritoriale, pentru stabilirea obligatiilor fiscale suplimentare la bugetul general consolidat, precum si organele de urmărire penală, dacă se constată îndeplinirea elementelor constitutive ale unei infractiuni, potrivit legii.

III. În domeniul uleiurilor minerale

1. (1) Verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale în vigoare pentru producerea, importul, distributia si comercializarea de uleiuri minerale

(2) În acest sens se vor verifica:

a) detinerea avizelor tehnice si a autorizatiilor de antrepozit fiscal, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

b) concordanta dintre conditiile existente la data controlului fată de cele declarate pentru obtinerea avizelor tehnice si a autorizatiilor de antrepozit fiscal sau a autorizatiilor de importator;

c) respectarea prevederilor legale privind protectia consumatorilor

2. (1) Verificarea contribuabililor distribuitori angro de uleiuri minerale si a statiilor de distribuire a carburantilor în scopul de a depista:

a) aprovizionările cu produse care nu provin de la antrepozite fiscale sau de la importatori;

b) uleiurile minerale contrafăcute

(2) În cazul în care vor fi depistati astfel de operatori, se va proceda la extinderea controlului la antrepozitele fiscale implicate, urmând a fi atrase în actiune organele fiscale teritoriale, pentru stabilirea obligatiilor fiscale suplimentare la bugetul general consolidat, precum si organele de urmărire penală, dacă se constată îndeplinirea elementelor constitutive ale unei infractiuni, potrivit legii.

3. Verificarea utilizatorilor de uleiuri minerale care achizitionează astfel de produse în regim de scutire de accize, cu scopul depistării cazurilor în care produsele au fost deturnate de la destinatia pentru care a fost acordată scutirea, si aplicarea măsurilor legale.

 

ANEXA Nr. 2

 

MODUL

de constituire si functionare a Comisiei centrale de coordonare si a echipelor mixte de control

 

1. Pentru îndeplinirea măsurilor speciale de reducere a faptelor de evaziune fiscală în domeniul alcoolului etilic de origine agricolă, băuturilor spirtoase, produselor din tutun si al uleiurilor minerale se constituie o comisie centrală de coordonare a tuturor activitătilor de control ce se vor efectua în aceste domenii, conform procedurilor speciale prezentate în anexa nr. 1 la hotărâre.

2. (1) Se constituie echipe mixte de control la nivel teritorial, alcătuite, după caz, din reprezentanti ai unitătilor subordonate următoarelor institutii: Ministerul Finantelor Publice – Agentia Natională de Administrare Fiscală, Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale, Ministerul Economiei si Comertului, Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Sănătătii, Autoritatea Natională pentru Protectia Consumatorilor si din reprezentanti ai organizatiilor patronale reprezentative pe ramură.

(2) În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, fiecare institutie va comunica secretariatului Comisiei centrale de coordonare lista persoanelor nominalizate pentru a face parte din echipele mixte de control.

(3) Coordonarea echipei mixte de control la nivel teritorial se asigură de către reprezentantul directiei generale a finantelor publice.

3. (1) Echipele mixte de control constituite potrivit prezentei hotărâri vor efectua controale potrivit dispozitiilor Comisiei centrale de coordonare.

(2) Controalele se vor efectua conform graficelor proprii de control avizate de Comisia centrală de coordonare.

4. (1) Comisia centrală de coordonare va stabili prin decizie, pentru fiecare tip de actiune de control, obiectivele si procedura de lucru ale echipelor mixte de control. De asemenea, va stabili termenele de realizare a actiunilor, precum si termenele de prezentare a rapoartelor cuprinzând constatările si măsurile dispuse la sfârsitul actiunilor de control.

(2) Echipele mixte de control au obligatia respectării procedurii de lucru stabilite de Comisia centrală de coordonare, asigurând îndeplinirea obiectivelor specifice proprii, în mod operativ si cu maximă eficientă, în strictă conformitate cu legislatia în vigoare.

5. Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale va comunica lunar, până la data de 15 a lunii următoare, Ministerului Finantelor Publice – Directia de autorizări lista cuprinzând contribuabilii cărora le-au fost acordate licente de fabricatie, precum si lista cuprinzând contribuabilii cărora le-au fost anulate licentele de fabricatie si va asigura publicarea acestor liste pe pagina proprie de web, la adresa www.maap.ro .

6. Comisia centrală de coordonare, prin secretariatul său, are obligatia ca, lunar, să prezinte conducerii Ministerului Finantelor Publice o informare privind rezultatele actiunilor de verificare întreprinse de echipele mixte de control, iar trimestrial, o sinteză a acestor rezultate va fi prezentată Guvernului.

 

ANEXA Nr. 3

 

COMPONENTA

Comisiei centrale de coordonare

 

Comisia centrală de coordonare va fi formată din reprezentanti cu putere de decizie din:

a) Ministerul Finantelor Publice – Agentia Natională de Administrare Fiscală;

b) Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale;

c) Ministerul Economiei si Comertului;

d) Ministerul Administratiei si Internelor;

e) Autoritatea Natională pentru Protectia Consumatorilor;

f) Ministerul Sănătătii;

g) organizatiile patronale reprezentative pe ramură.

Presedintele Comisiei centrale de coordonare va fi vicepresedintele coordonator pe probleme de control al Agentiei Nationale de Administrare Fiscală.

Fiecare autoritate va nominaliza persoanele propuse pentru a face parte din Comisia centrală de coordonare.

În baza acestor propuneri, prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscală, se va stabili componenta nominală a Comisiei centrale de coordonare.

Secretariatul Comisiei centrale de coordonare va fi numit de presedintele acesteia.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 218/2005 privind stimularea absorbtiei fondurilor SAPARD prin preluarea riscului de către fondurile de garantare

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 13 din Legea nr. 218/2005 privind stimularea absorbtiei fondurilor SAPARD prin preluarea riscului de către fondurile de garantare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. – Se aprobă Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 218/2005 privind stimularea absorbtiei fondurilor SAPARD prin preluarea riscului de către fondurile de garantare, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii,

pădurilor si dezvoltării rurale,

Gheorghe Flutur

Ministrul finantelor publice,

Ionel Popescu

 

Bucuresti, 28 iulie 2005.

Nr. 876.

 

ANEXĂ

 

NORME METODOLOGICE

de aplicare a Legii nr. 218/2005 privind stimularea absorbtiei fondurilor SAPARD prin preluarea riscului de către fondurile de garantare

 

1. Potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 218/2005, se constituie la dispozitia Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale Fondul de garantare a creditelor pentru realizarea proiectelor din cadrul Programului SAPARD, denumit în continuare Fond.

2. Fondul se constituie anual, din fonduri de la bugetul de stat acordate Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale cu această destinatie.

3. Ministerul Finantelor Publice, pe baza cererii Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale, deschide credite din bugetul de stat la capitolul “Agricultura si silvicultura“. Din creditele bugetare deschise Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale alimentează contul fondurilor de garantare, pe baza unor esalonări de plăti (trimestriale) si a justificării sumelor utilizate în perioada precedentă pentru acordarea de garantii.

4. Dreptul de administrare si dispozitie asupra contului “Fond“ îl exercită în mod exclusiv ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale, în calitate de ordonator principal de credite.

5. Alocarea sumelor din Fond, care se efectuează de către Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale, se va face pe baza conventiilor de lucru încheiate de acesta cu Fondul de Garantare a Creditului Rural – S.A. si, respectiv, cu Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici si Mijlocii, în care se vor stabili obligatiile părtilor si modul de lucru.

6. Sumele alocate si dobânzile aferente acestora vor fi evidentiate distinct în evidentele contabile ale fondurilor de garantare, fiind considerate îîmprumuturi subordonate“ acordate pe durata derulării creditelor angajate pentru finantarea beneficiarilor Programului SAPARD.

7. Sumele primite de fondurile de garantare vor fi plasate la băncile comerciale care oferă cele mai sigure si avantajoase conditii, stabilite pe bază de concurs de oferte.

8. Sumele alocate si dobânzile aferente sunt utilizate de fondurile de garantare pentru:

a) constituirea plafonului anual de garantare, cu o expunere de până la 5 ori. Valoarea totală a garantiilor care pot fi acordate în anul următor în baza prevederilor Legii nr. 218/2005 nu va putea depăsi de 5 ori suma primită si dobânzile acumulate până la finele fiecărui an, din care se vor deduce soldurile garantiilor acordate deja si sumele cuvenite fondurilor de garantare din comisionul de garantare datorat de fermierii privati – persoane fizice autorizate si asociatiile familiale, constituite conform legii, beneficiare de fonduri SAPARD.

Plafonul anual de garantare se va calcula de către fondurile de garantare odată cu bugetul de venituri si cheltuieli pe anul următor, se va aproba de Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale si se va repartiza pe institutiile de credit finantatoare cu care acestea au încheiate conventii de lucru.

Valorile maxime ale creditelor acordate de institutiile de credit pentru cofinantarea Programului SAPARD care pot fi garantate de fondurile de garantare acoperă cheltuielile eligibile si neeligibile pentru realizarea proiectelor din cadrul măsurilor 1.1 “Îmbunătătirea prelucrării si marketingului produselor agricole si piscicole“, 2.1 “Îmbunătătirea si dezvoltarea infrastructurii rurale“, 3.1 “Investitii în exploatatii agricole“, si 3.4 “Dezvoltarea si diversificarea activitătilor economice care să genereze activităti multiple si venituri alternative“ din Programul SAPARD;

b) acoperirea riscului asumat de fondurile de garantare din garantiile acordate pe seama Fondului (suma garantată) prin plata soldului garantiei, în cazul contractelor de garantare executate de institutiile de credit pentru împrumutatii care nu îsi îndeplinesc obligatiile asumate prin contractele de credit.

Fondurile de garantare, la solicitarea institutiilor de credit, vor putea acorda garantii sindicalizate care pot acoperi integral valoarea creditului acordat pentru realizarea proiectelor din Programul SAPARD, dobânda urmând a fi garantată de împrumutati.

riscul garantat asumat de fondurile de garantare constă în plata garantiei (sold) ulterior declarării exigibilitătii obligatiilor debitorului stabilite prin contractul de credit.

Asumarea riscului de către fondurile de garantare se face proportional pe măsura acordării si rambursării creditului (potrivit graficului de esalonare si a efectuării plătilor). Valoarea garantiei acordate se reduce cu suma ratelor rambursate de către beneficiarul de credit, proportional cu procentul de garantare prevăzut în contractele de garantare încheiate între institutiile de credit si fondurile de garantare.

suma garantată reprezintă suma maximă până la care fondurile de garantare răspund în cazul producerii riscului garantat, în limita garantiei acordate prin contractul de garantare, si anume maximum 70% din valoarea creditului de investitii pe termen scurt, mediu si lung.

Pentru suma garantată (valoarea garantiei acordate de fondurile de garantare) institutiile de credit vor solicita debitorilor să emită un bilet la ordin stipulat fără protest, cu scadentă la vedere, de valoare egală cu suma garantată pe care creditorul îl va gira fără drept de regres fondurilor de garantare la momentul executării contractului de garantare.

Garantiile se vor acorda la solicitarea institutiilor de credit, pe baza documentatiei de credit aprobate de acestea si a normelor proprii de lucru ale fondurilor de garantare, fără a solicita garantii din partea împrumutatilor.

soldul garantiei reprezintă soldul creditului la care se aplică procentul de garantare prevăzut în contractul de garantare, sumă pe care fondurile de garantare sunt obligate să o plătească creditorilor în cazul în care împrumutatul este declarat exigibil.

Plata sumei garantate/soldul acesteia se va face de către fondurile de garantare numai dacă s-au respectat prevederile contractului de garantare încheiat între părti si în conditiile în care institutiile de credit au initiat procedurile judiciare împotriva debitorului si girează biletul la ordin emis de împrumutat în favoarea institutiilor de credit;

c) acoperirea comisioanelor datorate fondurilor de garantare de către persoanele fizice autorizate si asociatiile familiale constituite conform legii. Comisionul se calculează ca procent aplicat la baza de calcul si se încasează de fondurile de garantare în conditiile art. 4 lit. c) din lege, după cum urmează:

– pentru creditele de investitii pe termen scurt, o singură dată la acordarea garantiei, proportional cu perioada de garantare;

– pentru creditele de investitii pe termen mediu si lung, anual, proportional cu perioada de garantare, la soldul garantiei de la 31 decembrie. Comisionul se va plăti la acordarea garantiei pentru primul an si, respectiv, până la data de 1 martie a anului următor, pe toată perioada de creditare.

9. Creantele fondurilor de garantare rezultate din contractele de garantare, executate de institutiile de credit, au regim de creantă bugetară si sunt executate în conditiile legislatiei în vigoare de către Agentia Natională de Administrare Fiscală.

În acest scop, fondurile de garantare vor pune la dispozitie Agentiei Nationale de Administrare Fiscală următoarele documente:

– contractul de garantare încheiat între institutia de credit si fondurile de garantare;

– ordinul de plată cu care fondurile de garantare au plătit contravaloarea garantiei (sold) prevăzute în contractul de garantare;

– biletul la ordin emis de împrumutat, girat de bancă în favoarea fondurilor de garantare si girat de fondurile de garantare în favoarea Agentiei Nationale de Administrare Fiscală.

10. Agentia Natională de Administrare Fiscală, după executarea biletelor la ordin, va vira sumele încasate la bugetul de stat.

 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

privind desemnarea domnului Andrei Gabriel Plesu în functia de membru în Consiliul de conducere al Institutului Cultural Român

 

Având în vedere prevederile art. 6 alin. (2) din Legea nr. 356/2003 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Institutului Cultural Român, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 15 lit. e) si ale art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare,

primul-ministru emite următoarea decizie:

Articol unic. – Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Andrei Gabriel Plesu se desemnează în functia de membru în Consiliul de conducere al Institutului Cultural Român.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Vlad Moisescu

 

Bucuresti, 8 august 2005.

Nr. 412.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

AUTORITATEA NATIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL GAZELOR NATURALE

 

DECIZIE

privind procedurile de întocmire a raportului financiar si a evidentei contabile reglementate de către titularul de licentă din sectorul gazelor naturale

 

În temeiul dispozitiilor art. 8 lit. l) si ale art. 10 alin. (4) si (5) din Legea gazelor nr. 351/2004, cu modificările ulterioare,

presedintele Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale emite prezenta decizie.

Art. 1. – Se aprobă procedurile de întocmire a raportului financiar si a evidentei contabile reglementate de către titularul de licentă din sectorul gazelor naturale, prevăzute în anexele nr. 1–5*) care fac parte integrantă din prezenta decizie.

Art. 2. – Compartimentele de specialitate din cadrul Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale, precum si operatorii licentiati din sectorul gazelor naturale vor asigura ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei decizii.

Art. 3. – Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Presedintele Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale,

Mihail Ciocodeică

 

Bucuresti, 4 august 2005.

Nr. 625.


*) Anexele nr. 1–5 vor fi puse la dispozitie titularilor de licentă din sectorul gazelor naturale, gratuit, pe pagina de Internet a Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale – www. anrgn.ro – sau la sediul acesteia.

 

MINISTERUL SĂNĂTĂTII

 

ORDIN

privind modificarea si completarea Ordinului ministrului sănătătii nr. 605/2005 pentru aprobarea listei medicamentelor la care nu se stabileste pret de referintă si pentru stabilirea pretului de decontare al acestora

 

Având în vedere prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, cu modificările si completările ulterioare,

văzând Referatul de aprobare al Directiei generale farmaceutice si aparatură medicală nr. M.C. 9.910/2005,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 168/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul sănătătii emite următorul ordin:

Art. I. – Ordinul ministrului sănătătii nr. 605/2005 pentru aprobarea listei medicamentelor la care nu se stabileste pret de referintă si pentru stabilirea pretului de decontare al acestora, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 477 din 6 iunie 2005, se modifică si se completează după cum urmează:

Alineatul (4) al articolului 1 va avea următorul cuprins:

“(4) Preturile de decontare se actualizează semestrial, prin ordin al ministrului sănătătii.“

Art. II. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătătii,

Mircea Cinteză

 

Bucuresti, 11 august 2005.

Nr. 869.