MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI
P A R T E A I
Anul 173 (XVII) - Nr. 739 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Luni, 15 august 2005
SUMAR
DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE
Decizia nr. 368 din 5 iulie 2005
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 217 alin.
1 si art. 219 alin. 1 din Codul penal
HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
873. – Hotărâre
privind aprobarea unor măsuri speciale pentru prevenirea si combaterea faptelor
de evaziune fiscală în domeniul alcoolului etilic de origine agricolă,
băuturilor spirtoase, produselor din tutun si al uleiurilor minerale
876. – Hotărâre pentru aprobarea
Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 218/2005 privind stimularea
absorbtiei fondurilor SAPARD prin preluarea riscului de către fondurile de
garantare
DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU
412. – Decizie privind desemnarea
domnului Andrei Gabriel Plesu în functia de membru în Consiliul de conducere al
Institutului Cultural Român
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI
PUBLICE CENTRALE
625. – Decizie a presedintelui
Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale privind
procedurile de întocmire a raportului financiar si a evidentei contabile
reglementate de către titularul de licentă din sectorul gazelor naturale
869. – Ordin al ministrului
sănătătii privind modificarea si completarea Ordinului ministrului sănătătii
nr. 605/2005 pentru aprobarea listei medicamentelor la care nu se stabileste
pret de referintă si pentru stabilirea pretului de decontare al acestora
DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
din 5 iulie 2005
referitoare
la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 217 alin. 1 si art.
219 alin. 1 din Codul penal
Ioan Vida – presedinte
Nicolae Cochinescu – judecător
Constantin Doldur – judecător
Acsinte Gaspar – judecător
Kozsokár Gábor – judecător
Petre Ninosu – judecător
Ion Predescu – judecător
Serban Viorel Stănoiu – judecător
Iuliana Nedelcu – procuror
Afrodita Laura Tutunaru – magistrat-asistent
Pe rol se află
solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 217 alin.
1 si art. 219 alin. 1 din Codul
penal, exceptie ridicată de Rakosfalvy T. Zoltan în Dosarul nr. 3.245/2004
al Judecătoriei Sfântu Gheorghe.
La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, deoarece
consideră că art. 217 alin. 1 din Codul penal reprezintă
forma infractiunii de distrugere care are cel mai redus pericol social,
pe când art. 219 alin. 1 din Codul
penal, desi este o faptă comisă din culpă, presupune existenta unui pericol
social mai mare, întrucât prin modalitatea de săvârsire prezintă pericol
public. Pe cale de consecintă, invocarea lipsei unui tratament de procedură
identic referitor la principiul oficialitătii nu este de natură a duce la concluzia
încălcării art. 16 din Constitutie, deoarece textele legale criticate nu
instituie nici un fel de discriminări cu privire la aplicarea acestui principiu
tuturor persoanelor aflate în una dintre situatiile juridice prevăzute de cele
două infractiuni.
CURTEA,
având în vedere actele si lucrările dosarului,
constată următoarele:
Prin Încheierea din 24 februarie 2005, pronuntată în
Dosarul nr. 3.245/2004, Judecătoria Sfântu Gheorghe a sesizat Curtea
Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 217
alin. 1 si art. 219 alin. 1 din Codul penal.
Exceptia a fost ridicată de Rakosfalvy T. Zoltan în
dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect solutionarea unei cauze penale.
În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul
acesteia sustine că prin incriminarea infractiunilor de distrugere si
distrugere din culpă, în reglementarea variantelor prevăzute de alin. 1, se
aduce atingere principiului egalitătii cetătenilor în fata legii, deoarece se
creează o diferentiere prin aplicarea nejustificată a principiului
oficialitătii în exercitarea actiunii penale. Astfel, spre deosebire de
subiectul activ al infractiunii de distrugere intentionată (art. 217 alin. 1
din Codul penal),
persoana cercetată pentru infractiunea de distrugere din culpă (art. 219 alin.
1 din Codul penal) nu
poate beneficia de consecintele împăcării părtilor sau ale retragerii plângerii
prealabile. Această inechitate rezidă si din împrejurarea că permite aplicarea
unui regim sanctionator mai sever pentru o infractiune săvârsită din culpă fată
de regimul aplicat aceleiasi infractiuni comise cu intentie. În opinia
autorului exceptiei această reglementare diferentiată produce aceleasi
consecinte si în ceea ce priveste ocrotirea proprietătii private.
Judecătoria Sfântu Gheorghe opinează
că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece legiuitorul
este cel care decide modalitatea de sesizare a instantei, prin plângere
prealabilă sau rechizitoriu, cât si regimul juridic aplicabil fiecărei
infractiuni în parte, în functie de gravitatea faptei, de consecintele produse,
de atingerea adusă valorilor sociale protejate de lege ori de alte aspecte
avute în vedere la incriminarea faptei. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si
exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul României apreciază că exceptia de
neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece încadrarea juridică a
faptelor de distrugere în functie de latura subiectivă a infractiunii,
respectiv dacă aceasta a fost săvârsită cu intentie sau din culpă, este o
chestiune de aplicare a legii care excede controlului de constitutionalitate.
Instanta judecătorească este singura competentă să
stabilească dacă sunt întrunite elementele constitutive ale infractiunii
prevăzute de art. 217 din Codul
penal sau cele ale art. 219 din acelasi cod.
Avocatul Poporului consideră că exceptia de
neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece instituirea unui tratament
penal diferit pentru acele forme diferite ale infractiunii de distrugere,
apreciate de legiuitor ca fapte cu un grad de pericol social diferit, nu
contravine sub nici un aspect principiului egalitătii cetătenilor în fata
legii. În acest sens Curtea Constitutională, în acord cu jurisprudenta Curtii
Europene a Drepturilor Omului, a decis în mod constant că principiul egalitătii
si nediscriminării nu are semnificatia instituirii unei uniformităti, ci
permite ca în situatii diferite să se aplice un tratament juridic diferit când
aceasta se justifică în mod rational si obiectiv.
Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au
comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate
ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele: Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl
constituie dispozitiile art. 217 alin. 1 si ale art. 219 alin. 1 din Codul penal, cu următorul
continut:
– Art. 217 alin. 1 din Codul penal – Distrugerea:
“Distrugerea, degradarea ori aducerea în stare de neîntrebuintare a unui bun
apartinând altuia sau împiedicarea luării măsurilor de conservare ori de
salvare a unui astfel de bun, precum si înlăturarea măsurilor luate, se
pedepsesc cu închisoare de la o lună la 3 ani sau cu amendă.“;
– Art. 219 alin. 1 din Codul penal – Distrugerea din culpă:
“Distrugerea, degradarea ori aducerea în stare de
neîntrebuintare, din culpă, a unui bun, chiar dacă acesta apartine
făptuitorului, în cazul în care fapta este săvârsită prin incendiere, explozie
sau prin orice alt asemenea mijloc si dacă rezultă pericol public, se pedepsesc
cu închisoare de la o lună la 2 ani sau cu amendă.“
Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine că
prin dispozitiile legale criticate sunt încălcate prevederile constitutionale
ale art. 16 alin. (1), potrivit cărora “Cetătenii sunt egali în fata legii
si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări“, precum
si ale art. 44 alin. (2) teza initială, potrivit cărora “Proprietatea
privată este garantată si ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular.“
Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea
constată că potrivit art. 126 alin. (2) din Constitutie “Competenta
instantelor judecătoresti si procedura de judecată sunt prevăzute numai prin
lege“. Legiuitorul român a optat pentru regula generală de urmărire,
judecare si sanctionare din oficiu a infractiunilor, ca fapte antisociale. Este
dreptul constitutional al legiuitorului de a stabili si anumite exceptii de la
această regulă generală. Astfel, s-a prevăzut ca în anumite cazuri, datorită
caracterului si continutului concret al faptelor, statutului special al
autorului faptei ori al persoanei vătămate sau relatiilor speciale dintre
făptuitor si persoana lezată, punerea în miscare a actiunii penale să fie
conditionată de existenta plângerii prealabile a persoanei vătămate.
Generalizarea acestei conditionări ar împiedica însă în mod evident protectia
eficientă a societătii, a intereselor generale fată de faptele care prezintă
pericol social, prevăzute de legea penală.
Curtea constată, de asemenea, că în cazul infractiunii
de distrugere din culpă prevăzute de art. 219 alin. 1 din Codul penal, legiuitorul
are temeiuri serioase de politică penală să păstreze principiul oficialitătii,
având în vedere gradul de pericol ridicat pe care îl presupune această faptă
antisocială. În consecintă, nu se poate vorbi de încălcarea principiului
constitutional al egalitătii în drepturi, deoarece nu există identitate de
situatii juridice care să ducă la concluzia că tratamentul juridic diferit
constituie o discriminare.
În ceea ce priveste încălcarea dispozitiilor
constitutionale ale art. 44 alin. (2), Curtea constată, de asemenea, că nu
poate fi primită această sustinere, deoarece aceleasi ratiuni sunt valabile si
în ceea ce priveste protectia dreptului de proprietate privată.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 217 alin. 1 si art. 219 alin. 1 din Codul penal, exceptie
ridicată de Rakosfalvy T. Zoltan în Dosarul nr. 3.245/2004 al Judecătoriei
Sfântu Gheorghe.
Definitivă si general obligatorie.
Pronuntată în sedinta publică din data de 5 iulie
2005.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru
HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
GUVERNUL ROMÂNIEI
privind
aprobarea unor măsuri speciale pentru prevenirea si combaterea faptelor de
evaziune fiscală în domeniul alcoolului etilic de origine agricolă, băuturilor
spirtoase, produselor din tutun si al uleiurilor minerale
În temeiul art. 108 din Constitutia
României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1. – Se aprobă Măsurile speciale pentru prevenirea si combaterea faptelor de evaziune fiscală în domeniul alcoolului etilic de origine agricolă, băuturilor spirtoase, produselor din tutun si al uleiurilor minerale, prevăzute în anexa nr. 1.
Art. 2. – (1) În vederea îndeplinirii măsurilor
prevăzute în anexa nr. 1 se constituie o comisie centrală de coordonare si
echipe de control la nivel teritorial, denumite în continuare echipe mixte
de control.
(2) Comisia centrală de coordonare va fi alcătuită din
câte un reprezentant cu putere de decizie din Ministerul Finantelor Publice –
Agentia Natională de Administrare Fiscală, Ministerul Agriculturii, Pădurilor
si Dezvoltării Rurale, Ministerul Sănătătii, Ministerul Administratiei si
Internelor, Ministerul Economiei si Comertului, Autoritatea Natională pentru
Protectia Consumatorilor si din organizatiile patronale reprezentative pe
ramură, potrivit anexei nr. 3.
(3) Componenta nominală a Comisiei centrale de
coordonare va fi stabilită prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de
Administrare Fiscală, pe baza propunerilor transmise de institutiile si
organizatiile patronale implicate.
(4) Echipele mixte de control vor fi alcătuite din
reprezentanti ai Ministerului Finantelor Publice – Agentia Natională de
Administrare Fiscală, Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării
Rurale, Ministerului Sănătătii, Ministerului Administratiei si Internelor,
Ministerului Economiei si Comertului, Autoritătii Nationale pentru Protectia
Consumatorilor si ai organizatiilor patronale reprezentative pe ramură.
Reprezentantii organizatiilor patronale reprezentative pe ramură au calitatea
de observator pentru expertizarea capacitătilor tehnice de productie.
(5) Componenta nominală a echipelor mixte de control
se stabileste de Comisia centrală de coordonare, pe baza propunerilor transmise
de fiecare institutie implicată.
(6) Modul de constituire si functionare a Comisiei
centrale de coordonare si a echipelor mixte de control este prevăzut în anexa
nr. 2.
Art. 3. – Cheltuielile ocazionate de expertizarea
capacitătilor tehnice de productie sau pentru analiza si expertizarea, în
laboratoarele de specialitate acreditate în tară, a probelor prelevate în
timpul controalelor se suportă de către operatorul economic verificat.
Art. 4. – Anexele nr. 1, 2 si 3 fac parte integrantă
din prezenta hotărâre.
Art. 5. – Pe data intrării în vigoare a prezentei
hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr.
1.184/2001 privind constituirea echipelor mixte de control pentru
verificarea producătorilor de alcool si băuturi alcoolice spirtoase, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 820 din 19 decembrie 2001.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Ministrul finantelor publice,
Ionel Popescu
Ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării
rurale,
Gheorghe Flutur
Ministrul economiei si comertului,
Codrut Ioan Seres
Ministrul administratiei si internelor,
Vasile Blaga
Bucuresti,
28 iulie 2005.
Nr. 873.
ANEXA
Nr. 1
MĂSURI SPECIALE
pentru prevenirea si combaterea faptelor de evaziune
fiscală în domeniul alcoolului etilic de origine agricolă, băuturilor
spirtoase, produselor din tutun si al uleiurilor minerale
Pentru prevenirea si combaterea faptelor de evaziune
fiscală în domeniul productiei, importului, distributiei si comercializării
alcoolului etilic de origine agricolă, băuturilor spirtoase, produselor din
tutun si a uleiurilor minerale, se instituie următoarele măsuri:
I. În domeniul alcoolului etilic de origine
agricolă si al băuturilor spirtoase
1. (1) Verificarea modului în care sunt respectate
prevederile legale în vigoare pentru producerea, importul, distributia si
comercializarea alcoolului etilic de origine agricolă si a băuturilor spirtoase
(2) În acest sens se vor verifica:
a) detinerea licentelor de fabricatie si a
autorizatiilor de antrepozit fiscal, în conformitate cu prevederile legale în
vigoare;
b) originalitatea documentelor fiscale cu regim
special folosite în comercializarea alcoolului si a băuturilor alcoolice,
precum si a banderolelor de marcare a băuturilor alcoolice;
c) concordanta dintre conditiile existente la data
controlului fată de cele declarate pentru obtinerea licentelor de fabricatie si
a autorizatiilor de antrepozit fiscal sau a autorizatiilor de import;
d) instalatiile si echipamentele autorizate pentru fabricarea alcoolului etilic de origine agricolă si a băuturilor spirtoase, prin expertizare tehnică pentru determinarea capacitătilor reale de productie;
e) respectarea prevederilor legale privind protectia
consumatorilor;
f) respectarea prevederilor legale privind normele de
igienă si sănătate publică, elaborate de Ministerul Sănătătii;
g) respectarea normelor de calitate si securitate
declarate de producător sau prevăzute prin reglementări legale, precum si
respectarea modului de etichetare efectuat de producători;
h) respectarea normelor legale referitoare la productia,
importul, distributia si comercializarea băuturilor spirtoase;
i) respectarea normelor legale referitoare la
definirea, descrierea si prezentarea băuturilor spirtoase.
(3) Actiunea de control va începe cu prelevarea de
probe pentru toate produsele distribuite si comercializate, provenite din
productia internă sau din import, în vederea stabilirii calitătii si
concentratiei alcoolice, precum si a modului de respectare a normelor legale
referitoare la definirea, descrierea si prezentarea acestora. Probele prelevate
vor fi transmise pentru analize la laboratoarele de specialitate acreditate în
tară pentru astfel de operatiuni.
(4) În orice situatie în care se constată
neîndeplinirea sau nerespectarea conditiilor de acordare si detinere a
licentelor de fabricatie, precum si a autorizatiilor de antrepozit fiscal,
echipele mixte de control vor proceda la sigilarea instalatiilor. Sigiliile vor
fi aplicate de către reprezentantii Ministerului Finantelor Publice – Agentia
Natională de Administrare Fiscală, membri ai echipelor mixte de control.
(5) Măsura de sigilare, precum si motivele care au dus
la luarea acesteia vor fi comunicate în aceeasi zi autoritătii fiscale care a
emis autorizatia de antrepozit fiscal, pentru luarea măsurilor legale.
(6) În cazul în care vor fi depistati astfel de
operatori, se va proceda la extinderea controlului la antrepozitele fiscale
implicate, urmând a fi atrase în actiune organele fiscale teritoriale, pentru
stabilirea obligatiilor fiscale suplimentare la bugetul general consolidat,
precum si organele de urmărire penală, dacă se constată îndeplinirea
elementelor constitutive ale unei infractiuni, potrivit legii.
2. (1) Echipele mixte de control, prin intermediul
autoritătilor administratiei publice locale, vor lua măsuri de identificare a
cazanelor din gospodăriile individuale, care sunt utilizate la obtinerea tuicii
si a rachiurilor din fructe sau din alte materii prime, destinate consumului
propriu ori pentru comercializare.
(2) Datele vor fi centralizate lunar si vor fi transmise
de echipa mixtă de control Comisiei centrale de coordonare până cel mai târziu
în data de 10 a lunii următoare celei pentru care se face raportarea.
II. În domeniul produselor din tutun
(1) Verificarea modului în care sunt respectate
prevederile legale în vigoare pentru producerea, importul, distributia si
comercializarea productiei de tigarete sau a altor produse din tutun
(2) În acest sens se vor verifica:
a) detinerea licentelor de fabricatie si a
autorizatiilor de antrepozit fiscal, în conformitate cu prevederile legale în
vigoare;
b) concordanta dintre conditiile existente la data
controlului fată de cele declarate pentru obtinerea licentelor de fabricatie si
a autorizatiilor de antrepozit fiscal sau a autorizatiilor de importator;
c) respectarea prevederilor legale privind protectia
consumatorilor;
d) respectarea prevederilor legale privind normele de
igienă si sănătate publică, elaborate de Ministerul Sănătătii;
e) respectarea normelor de calitate si securitate
declarate si a modului de inscriptionare a produselor;
f) autenticitatea elementelor de sigurantă continute
în timbrele de marcare a pachetelor de tigări.
(3) În cazul în care vor fi depistati astfel de
operatori, se va proceda la extinderea controlului la antrepozitele fiscale
implicate, urmând a fi atrase în actiune organele fiscale teritoriale, pentru
stabilirea obligatiilor fiscale suplimentare la bugetul general consolidat,
precum si organele de urmărire penală, dacă se constată îndeplinirea
elementelor constitutive ale unei infractiuni, potrivit legii.
III. În domeniul uleiurilor minerale
1. (1) Verificarea modului în care sunt respectate
prevederile legale în vigoare pentru producerea, importul, distributia si
comercializarea de uleiuri minerale
(2) În acest sens se vor verifica:
a) detinerea avizelor tehnice si a autorizatiilor de
antrepozit fiscal, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
b) concordanta dintre conditiile existente la data
controlului fată de cele declarate pentru obtinerea avizelor tehnice si a
autorizatiilor de antrepozit fiscal sau a autorizatiilor de importator;
c) respectarea prevederilor legale privind protectia
consumatorilor
2. (1) Verificarea contribuabililor distribuitori
angro de uleiuri minerale si a statiilor de distribuire a carburantilor în
scopul de a depista:
a) aprovizionările cu produse care nu provin de la
antrepozite fiscale sau de la importatori;
b) uleiurile minerale contrafăcute
(2) În cazul în care
vor fi depistati astfel de operatori, se va proceda la extinderea controlului
la antrepozitele fiscale implicate, urmând a fi atrase în actiune organele
fiscale teritoriale, pentru stabilirea obligatiilor fiscale suplimentare la
bugetul general consolidat, precum si organele de urmărire penală, dacă se
constată îndeplinirea elementelor constitutive ale unei infractiuni, potrivit
legii.
3. Verificarea utilizatorilor de uleiuri minerale care
achizitionează astfel de produse în regim de scutire de accize, cu scopul
depistării cazurilor în care produsele au fost deturnate de la destinatia
pentru care a fost acordată scutirea, si aplicarea măsurilor legale.
ANEXA
Nr. 2
de constituire si functionare a Comisiei centrale de
coordonare si a echipelor mixte de control
1. Pentru îndeplinirea măsurilor speciale de reducere
a faptelor de evaziune fiscală în domeniul alcoolului etilic de origine
agricolă, băuturilor spirtoase, produselor din tutun si al uleiurilor minerale
se constituie o comisie centrală de coordonare a tuturor activitătilor de
control ce se vor efectua în aceste domenii, conform procedurilor speciale
prezentate în anexa nr. 1 la hotărâre.
2. (1) Se constituie echipe mixte de control la nivel
teritorial, alcătuite, după caz, din reprezentanti ai unitătilor subordonate
următoarelor institutii: Ministerul Finantelor Publice – Agentia Natională de
Administrare Fiscală, Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale,
Ministerul Economiei si Comertului, Ministerul Administratiei si Internelor,
Ministerul Sănătătii, Autoritatea Natională pentru Protectia Consumatorilor si
din reprezentanti ai organizatiilor patronale reprezentative pe ramură.
(2) În termen de 15 zile de la data intrării în
vigoare a prezentei hotărâri, fiecare institutie va comunica secretariatului
Comisiei centrale de coordonare lista persoanelor nominalizate pentru a face
parte din echipele mixte de control.
(3) Coordonarea echipei mixte de control la nivel
teritorial se asigură de către reprezentantul directiei generale a finantelor
publice.
3. (1) Echipele mixte de control constituite potrivit
prezentei hotărâri vor efectua controale potrivit dispozitiilor Comisiei
centrale de coordonare.
(2) Controalele se vor efectua conform graficelor
proprii de control avizate de Comisia centrală de coordonare.
4. (1) Comisia centrală de coordonare va stabili prin
decizie, pentru fiecare tip de actiune de control, obiectivele si procedura de
lucru ale echipelor mixte de control. De asemenea, va stabili termenele de
realizare a actiunilor, precum si termenele de prezentare a rapoartelor
cuprinzând constatările si măsurile dispuse la sfârsitul actiunilor de control.
(2) Echipele mixte de control au obligatia respectării
procedurii de lucru stabilite de Comisia centrală de coordonare, asigurând
îndeplinirea obiectivelor specifice proprii, în mod operativ si cu maximă
eficientă, în strictă conformitate cu legislatia în vigoare.
5. Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării
Rurale va comunica lunar, până la data de 15 a lunii următoare, Ministerului
Finantelor Publice – Directia de autorizări lista cuprinzând contribuabilii cărora
le-au fost acordate licente de fabricatie, precum si lista cuprinzând
contribuabilii cărora le-au fost anulate licentele de fabricatie si va asigura
publicarea acestor liste pe pagina proprie de web, la adresa www.maap.ro .
6. Comisia centrală de coordonare, prin secretariatul
său, are obligatia ca, lunar, să prezinte conducerii Ministerului Finantelor
Publice o informare privind rezultatele actiunilor de verificare întreprinse de
echipele mixte de control, iar trimestrial, o sinteză a acestor rezultate va fi
prezentată Guvernului.
ANEXA
Nr. 3
COMPONENTA
Comisia centrală de coordonare va fi formată din
reprezentanti cu putere de decizie din:
a) Ministerul Finantelor Publice – Agentia Natională
de Administrare Fiscală;
b) Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării
Rurale;
c) Ministerul Economiei si Comertului;
d) Ministerul Administratiei si Internelor;
e) Autoritatea Natională pentru Protectia
Consumatorilor;
f) Ministerul Sănătătii;
g) organizatiile patronale reprezentative pe ramură.
Presedintele Comisiei centrale de coordonare va fi
vicepresedintele coordonator pe probleme de control al Agentiei Nationale de
Administrare Fiscală.
Fiecare autoritate va nominaliza persoanele propuse
pentru a face parte din Comisia centrală de coordonare.
În baza acestor propuneri, prin ordin al presedintelui
Agentiei Nationale de Administrare Fiscală, se va stabili componenta nominală a
Comisiei centrale de coordonare.
Secretariatul Comisiei centrale de coordonare va fi
numit de presedintele acesteia.
pentru
aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 218/2005 privind
stimularea absorbtiei fondurilor SAPARD prin preluarea riscului de către
fondurile de garantare
În temeiul art. 108
din Constitutia
României, republicată, si al art. 13 din Legea nr.
218/2005 privind stimularea absorbtiei fondurilor SAPARD prin preluarea
riscului de către fondurile de garantare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic. – Se aprobă Normele metodologice de
aplicare a Legii nr. 218/2005 privind stimularea absorbtiei fondurilor SAPARD
prin preluarea riscului de către fondurile de garantare, prevăzute în anexa
care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Ministrul agriculturii,
pădurilor si dezvoltării rurale,
Gheorghe Flutur
Ministrul finantelor publice,
Ionel Popescu
Bucuresti,
28 iulie 2005.
Nr. 876.
ANEXĂ
NORME METODOLOGICE
de aplicare a Legii nr. 218/2005 privind stimularea
absorbtiei fondurilor SAPARD prin preluarea riscului de către fondurile de
garantare
1. Potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr.
218/2005, se constituie la dispozitia Ministerului Agriculturii, Pădurilor
si Dezvoltării Rurale Fondul de garantare a creditelor pentru realizarea
proiectelor din cadrul Programului SAPARD, denumit în continuare Fond.
2. Fondul se constituie anual, din fonduri de la
bugetul de stat acordate Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării
Rurale cu această destinatie.
3. Ministerul Finantelor Publice, pe baza cererii
Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale, deschide credite
din bugetul de stat la capitolul “Agricultura si silvicultura“. Din creditele
bugetare deschise Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale
alimentează contul fondurilor de garantare, pe baza unor esalonări de plăti
(trimestriale) si a justificării sumelor utilizate în perioada precedentă
pentru acordarea de garantii.
4. Dreptul de administrare si dispozitie asupra contului “Fond“ îl exercită în mod exclusiv ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale, în calitate de ordonator principal de credite.
5. Alocarea sumelor din Fond, care se efectuează de
către Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale, se va face pe
baza conventiilor de lucru încheiate de acesta cu Fondul de Garantare a
Creditului Rural – S.A. si, respectiv, cu Fondul National de Garantare a
Creditelor pentru Întreprinderile Mici si Mijlocii, în care se vor stabili
obligatiile părtilor si modul de lucru.
6. Sumele alocate si dobânzile aferente acestora vor
fi evidentiate distinct în evidentele contabile ale fondurilor de garantare,
fiind considerate îîmprumuturi subordonate“ acordate pe durata derulării
creditelor angajate pentru finantarea beneficiarilor Programului SAPARD.
7. Sumele primite de fondurile de garantare vor fi
plasate la băncile comerciale care oferă cele mai sigure si avantajoase
conditii, stabilite pe bază de concurs de oferte.
8. Sumele alocate si dobânzile aferente sunt utilizate
de fondurile de garantare pentru:
a) constituirea plafonului anual de garantare, cu o
expunere de până la 5 ori. Valoarea totală a garantiilor care pot fi acordate
în anul următor în baza prevederilor Legii nr.
218/2005 nu va putea depăsi de 5 ori suma primită si dobânzile acumulate
până la finele fiecărui an, din care se vor deduce soldurile garantiilor
acordate deja si sumele cuvenite fondurilor de garantare din comisionul de
garantare datorat de fermierii privati – persoane fizice autorizate si
asociatiile familiale, constituite conform legii, beneficiare de fonduri
SAPARD.
Plafonul anual de garantare se va calcula de către
fondurile de garantare odată cu bugetul de venituri si cheltuieli pe anul
următor, se va aproba de Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării
Rurale si se va repartiza pe institutiile de credit finantatoare cu care
acestea au încheiate conventii de lucru.
Valorile maxime ale creditelor acordate de
institutiile de credit pentru cofinantarea Programului SAPARD care pot fi
garantate de fondurile de garantare acoperă cheltuielile eligibile si
neeligibile pentru realizarea proiectelor din cadrul măsurilor 1.1
“Îmbunătătirea prelucrării si marketingului produselor agricole si piscicole“,
2.1 “Îmbunătătirea si dezvoltarea infrastructurii rurale“, 3.1 “Investitii în
exploatatii agricole“, si 3.4 “Dezvoltarea si diversificarea activitătilor
economice care să genereze activităti multiple si venituri alternative“ din
Programul SAPARD;
b) acoperirea riscului asumat de fondurile de
garantare din garantiile acordate pe seama Fondului (suma garantată) prin plata
soldului garantiei, în cazul contractelor de garantare executate de
institutiile de credit pentru împrumutatii care nu îsi îndeplinesc obligatiile
asumate prin contractele de credit.
Fondurile de garantare, la solicitarea institutiilor
de credit, vor putea acorda garantii sindicalizate care pot acoperi integral
valoarea creditului acordat pentru realizarea proiectelor din Programul SAPARD,
dobânda urmând a fi garantată de împrumutati.
– riscul garantat asumat de fondurile de
garantare constă în plata garantiei (sold) ulterior declarării exigibilitătii
obligatiilor debitorului stabilite prin contractul de credit.
Asumarea riscului de către fondurile de garantare se
face proportional pe măsura acordării si rambursării creditului (potrivit
graficului de esalonare si a efectuării plătilor). Valoarea garantiei acordate
se reduce cu suma ratelor rambursate de către beneficiarul de credit,
proportional cu procentul de garantare prevăzut în contractele de garantare
încheiate între institutiile de credit si fondurile de garantare.
– suma garantată reprezintă suma maximă până la
care fondurile de garantare răspund în cazul producerii riscului garantat, în
limita garantiei acordate prin contractul de garantare, si anume maximum 70%
din valoarea creditului de investitii pe termen scurt, mediu si lung.
Pentru suma garantată (valoarea garantiei acordate de
fondurile de garantare) institutiile de credit vor solicita debitorilor să
emită un bilet la ordin stipulat fără protest, cu scadentă la vedere, de
valoare egală cu suma garantată pe care creditorul îl va gira fără drept de
regres fondurilor de garantare la momentul executării contractului de
garantare.
Garantiile se vor acorda la solicitarea institutiilor de credit, pe baza documentatiei de credit aprobate de acestea si a normelor proprii de lucru ale fondurilor de garantare, fără a solicita garantii din partea împrumutatilor.
– soldul garantiei reprezintă soldul creditului
la care se aplică procentul de garantare prevăzut în contractul de garantare,
sumă pe care fondurile de garantare sunt obligate să o plătească creditorilor
în cazul în care împrumutatul este declarat exigibil.
Plata sumei garantate/soldul acesteia se va face de
către fondurile de garantare numai dacă s-au respectat prevederile contractului
de garantare încheiat între părti si în conditiile în care institutiile de
credit au initiat procedurile judiciare împotriva debitorului si girează
biletul la ordin emis de împrumutat în favoarea institutiilor de credit;
c) acoperirea comisioanelor datorate fondurilor de
garantare de către persoanele fizice autorizate si asociatiile familiale
constituite conform legii. Comisionul se calculează ca procent aplicat la baza
de calcul si se încasează de fondurile de garantare în conditiile art. 4 lit.
c) din lege, după cum urmează:
– pentru creditele de investitii pe termen scurt, o
singură dată la acordarea garantiei, proportional cu perioada de garantare;
– pentru creditele de investitii pe termen mediu si
lung, anual, proportional cu perioada de garantare, la soldul garantiei de la
31 decembrie. Comisionul se va plăti la acordarea garantiei pentru primul an
si, respectiv, până la data de 1 martie a anului următor, pe toată perioada de
creditare.
9. Creantele fondurilor de garantare rezultate din
contractele de garantare, executate de institutiile de credit, au regim de
creantă bugetară si sunt executate în conditiile legislatiei în vigoare de
către Agentia Natională de Administrare Fiscală.
În acest scop, fondurile de garantare vor pune la
dispozitie Agentiei Nationale de Administrare Fiscală următoarele documente:
– contractul de garantare încheiat între institutia de
credit si fondurile de garantare;
– ordinul de plată cu care fondurile de garantare au
plătit contravaloarea garantiei (sold) prevăzute în contractul de garantare;
– biletul la ordin emis de împrumutat, girat de bancă
în favoarea fondurilor de garantare si girat de fondurile de garantare în
favoarea Agentiei Nationale de Administrare Fiscală.
10. Agentia Natională de Administrare Fiscală, după
executarea biletelor la ordin, va vira sumele încasate la bugetul de stat.
DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU
GUVERNUL ROMÂNIEI
PRIMUL-MINISTRU
privind
desemnarea domnului Andrei Gabriel Plesu în functia de membru în Consiliul de
conducere al Institutului Cultural Român
Având în vedere prevederile art. 6 alin. (2) din Legea
nr.
356/2003 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Institutului
Cultural Român, cu modificările si completările ulterioare,
în temeiul prevederilor art. 15 lit. e) si ale art. 19
din Legea nr.
90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a
ministerelor, cu modificările si completările ulterioare,
primul-ministru emite următoarea decizie:
Articol unic. – Începând cu data intrării în vigoare a
prezentei decizii, domnul Andrei Gabriel Plesu se desemnează în functia de
membru în Consiliul de conducere al Institutului Cultural Român.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
p. Seful Cancelariei Primului-Ministru,
Bucuresti,
8 august 2005.
Nr.
412.
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI
PUBLICE CENTRALE
AUTORITATEA
NATIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL GAZELOR NATURALE
privind
procedurile de întocmire a raportului financiar si a evidentei contabile
reglementate de către titularul de licentă din sectorul gazelor naturale
În temeiul dispozitiilor art. 8 lit. l) si ale art. 10
alin. (4) si (5) din Legea gazelor nr.
351/2004, cu modificările ulterioare,
presedintele Autoritătii Nationale de Reglementare în
Domeniul Gazelor Naturale emite prezenta decizie.
Art. 1. – Se aprobă
procedurile de întocmire a raportului financiar si a evidentei contabile
reglementate de către titularul de licentă din sectorul gazelor naturale,
prevăzute în anexele nr. 1–5*) care fac parte integrantă din prezenta decizie.
Art. 2. – Compartimentele de specialitate din cadrul
Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale, precum si
operatorii licentiati din sectorul gazelor naturale vor asigura ducerea la
îndeplinire a prevederilor prezentei decizii.
Art. 3. – Prezenta decizie se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
p. Presedintele Autoritătii Nationale de Reglementare
în Domeniul Gazelor Naturale,
Mihail Ciocodeică
Bucuresti,
4 august 2005.
Nr.
625.
*)
Anexele nr. 1–5 vor fi puse la dispozitie titularilor de licentă din sectorul
gazelor naturale, gratuit, pe pagina de Internet a Autoritătii Nationale de
Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale – www. anrgn.ro – sau la sediul
acesteia.
MINISTERUL
SĂNĂTĂTII
privind
modificarea si completarea Ordinului ministrului sănătătii nr. 605/2005 pentru
aprobarea listei medicamentelor la care nu se stabileste pret de referintă si
pentru stabilirea pretului de decontare al acestora
Având în vedere prevederile Ordonantei de urgentă a
Guvernului nr.
150/2002 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurări
sociale de sănătate, cu modificările si completările ulterioare,
văzând Referatul de aprobare al Directiei generale
farmaceutice si aparatură medicală nr. M.C. 9.910/2005,
în temeiul Hotărârii Guvernului nr.
168/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii, cu
modificările si completările ulterioare,
ministrul sănătătii emite următorul ordin:
Art. I. – Ordinul ministrului sănătătii nr.
605/2005 pentru aprobarea listei medicamentelor la care nu se stabileste
pret de referintă si pentru stabilirea pretului de decontare al acestora,
publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 477 din 6 iunie 2005,
se modifică si se completează după cum urmează:
– Alineatul (4) al articolului 1 va avea următorul
cuprins:
“(4) Preturile de decontare se actualizează
semestrial, prin ordin al ministrului sănătătii.“
Art. II. – Prezentul ordin se publică în
Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul sănătătii,
Mircea Cinteză
Bucuresti,
11 august 2005.
Nr. 869.