MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 173 (XVII) - Nr. 697         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 3 august 2005

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 403 din 14 iulie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 197 alin. 1 si 4 din Codul de procedură penală cu referire la art. 255 si art. 257 din acelasi cod

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

792. – Hotărâre privind achizitia de echipamente în vederea realizării Sistemului antiefractie, control acces si supraveghere video la sediile unitătilor Politiei Române, de către Ministerul Administratiei si Internelor

 

802. – Hotărâre privind organizarea si functionarea Administratiei Fondului Cultural National

 

805. – Hotărâre privind aprobarea Programului de actiuni pe anul 2005 pentru reabilitarea termică a unor clădiri de locuit multietajate

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 403

din 14 iulie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 197 alin. 1 si 4 din Codul de procedură penală cu referire la art. 255 si art. 257 din acelasi cod

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Constantin Doldur – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Iuliana Nedelcu – procuror

Marieta Safta – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 197 alin. 1 si 4 din Codul de procedură penală cu referire la art. 255 si art. 257 din acelasi cod, exceptie ridicată de Dan Vasilică Petrea în Dosarul nr. 338/P/2005 al Curtii de Apel Galati – Sectia penală.

La apelul nominal lipseste autorul exceptiei, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, invocând jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Decizia penală nr. 187/R din 22 martie 2005, pronuntată în Dosarul nr. 338/P/2005, Curtea de Apel Galati – Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 197 alin. 1 si 4 din Codul de procedură penală cu referire la art. 255 si art. 257 din acelasi cod. Exceptia a fost ridicată de Dan Petrea Vasilică în fata Tribunalului Vrancea care, prin Încheierea de sedintă din 28 februarie 2005, pronuntată în Dosarul nr. 1.261/P/2004, a respins ca inadmisibilă exceptia invocată. Împotriva acestei încheieri, inculpatul a declarat recurs. Curtea de Apel Galati – Sectia penală a admis recursul astfel formulat si a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate invocată.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că dispozitiile legale criticate aduc atingere dreptului învinuitului la un proces echitabil, precum si dreptului la apărare al acestuia, întrucât conditionează anularea actelor făcute cu încălcarea dispozitiilor legale. Astfel, câtă vreme încălcarea dispozitiilor art. 255 si art. 257 din Codul de procedură penală nu este sanctionată de lege decât în conditiile în care s-a adus o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului în cauză, si numai dacă această încălcare este invocată într-un anumit termen, este lăsată la latitudinea instantei restituirea cauzei la procuror în vederea refacerii actelor de urmărire penală întocmite cu nesocotirea legii. Ca urmare, se permite organelor de urmărire penală să nesocotească drepturile constitutionale ale învinuitului, fără a fi sanctionate în mod obligatoriu actele nelegale ale acestora.

Se mai arată că aprecierea pe care trebuie să o facă instanta de judecată în conditiile art. 197 alin. 4 din Codul de procedură penală, potrivit căruia instanta ia în considerare din oficiu încălcările, în orice stare a procesului, “dacă anularea actului este necesară pentru aflarea adevărului si justa solutionare a cauzei“, “este pur arbitrară“, întrucât “în dispozitiile de procedură penală nu există o delimitare a actelor de urmărire penală care servesc aflării adevărului, fată de anumite acte de procedură care ar duce la alterarea adevărului judiciar“. Ca urmare, “învinuitul poate sau nu beneficia de refacerea acelor acte prin care i-au fost vătămate drepturile constitutionale“.

Autorul exceptiei sustine, de asemenea, că textele de lege criticate creează o inegalitate între învinuitii care invocă încălcările drepturilor consacrate de dispozitiile art. 255 si art. 257 din Codul de procedură penalăla primul termen de judecată cu procedura completă“ si cei care nu fac acest lucru din nestiintă sau pentru că nu beneficiază de asistentă juridică.

Curtea de Apel Galati – Sectia penală arată că “punctul de vedere al instantei cu privire la exceptia invocată [...]“ este “[...] cel arătat în motivarea încheierii de sedintă din 28.02.2005, pronuntată în Dosarul nr. 1.261/P/2004 al Tribunalului Vrancea“, încheiere prin care s-a respins ca inadmisibilă exceptia de neconstitutionalitate invocată de Dan Petrea Vasilică, motivat de faptul că aceasta nu are legătură cu solutionarea cauzei.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, decizia de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, întrucât dispozitiile criticate nu sunt în contradictie cu textele constitutionale pretins încălcate, argumentele aduse de autorul exceptiei în motivarea acesteia privind doar probleme de aplicare a legii. Totodată, arată că, potrivit art. 361 alin. 2 si 3 din Codul de procedură penală, inculpatul poate ataca cu apel încheierile instantei considerate nelegale.

Avocatul Poporului apreciază că exceptia este neîntemeiată. În ceea ce priveste neconstitutionalitatea dispozitiilor de lege criticate în raport cu prevederile art. 21 alin. (3) din Constitutie, arată că aceasta nu poate fi retinută, deoarece conditionarea anulării actului de procedură care nu îndeplineste conditiile legale, de existenta unei vătămări ce nu poate fi înlăturată în alt mod, nu are semnificatia unei sustrageri a acestuia de la aplicarea sanctiunilor legale. Totodată, consideră că prevederile legale ce fac obiectul exceptiei nu aduc atingere dreptului la apărare si nici normelor constitutionale care reglementează egalitatea în fata legii. Se invocă jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând decizia de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei îl constituie dispozitiile art. 197 alin. 1 si 4 din Codul de procedură penală, potrivit cărora “Încălcările dispozitiilor legale care reglementează desfăsurarea procesului penal atrag nulitatea actului, numai atunci când s-a adus o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin anularea acelui act. [...]

Încălcarea oricărei alte dispozitii legale decât cele prevăzute în alin. 2 atrage nulitatea actului în conditiile alin. 1, numai dacă a fost invocată în cursul efectuării actului când partea este prezentă sau la primul termen de judecată cu procedura completă când partea a lipsit la efectuarea actului. Instanta ia în considerare din oficiu încălcările, în orice stare a procesului, dacă anularea actului este necesară pentru aflarea adevărului si justa solutionare a cauzei.“

De asemenea, autorul exceptiei face referire si la prevederile art. 255 si art. 257 din Codul de procedură penală, care reglementează ascultarea învinuitului înainte de terminarea cercetării, respectiv prezentarea materialului de urmărire penală de către procuror.

Textele constitutionale invocate în motivarea exceptiei au următorul cuprins:

– Art. 16 alin. (1): “Cetătenii sunt egali în fata legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări.“;

– Art. 21 alin. (3): “Părtile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil.“;

– Art. 24 alin. (2): “În tot cursul procesului, părtile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.“

Examinând exceptia de neconstitutionalitate formulată, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată si urmează să fie respinsă.

Curtea retine că nulitatea reprezintă o sanctiune procedurală extremă, care intervine numai atunci când alte remedii nu sunt posibile. Cum însă nu orice încălcare a unei norme procedurale provoacă o vătămare care să nu poată fi reparată decât prin anularea actului, legiuitorul, în art. 197 alin. 1 din Codul de procedură penală, a instituit regula potrivit căreia nulitatea actului făcut cu încălcarea dispozitiilor legale care reglementează desfăsurarea procesului penal intervine numai atunci când s-a adus o vătămare ce nu poate fi înlăturată în alt mod. Această reglementare reflectă preocuparea legiuitorului de a salva actele procedurale care, desi initial nu au respectat formele procedurale, îsi pot atinge scopul, prin completarea sau refacerea lor. Nimic nu împiedică persoana interesată ca, în ipoteza în care există o vătămare ce nu poate fi înlăturată, să invoce si să dovedească vătămarea pretinsă.

Asa fiind, normele criticate nu aduc atingere prevederilor constitutionale privind egalitatea cetătenilor în fata legii si dreptul la un proces echitabil, deoarece, pe de o parte, acestea sunt aplicabile în egală măsură tuturor celor cărora li s-a produs o vătămare în drepturile lor procesuale prin încălcarea dispozitiilor legale care reglementează desfăsurarea procesului penal, asigurându-se astfel dreptul părtilor la un proces echitabil, iar pe de altă parte, conditionarea anulării actului de procedură care nu îndeplineste conditiile prevăzute de lege de existenta unei vătămări ce nu poate fi înlăturată în alt mod nu are semnificatia unei sustrageri a acestuia de la aplicarea sanctiunilor legale sau a unei derogări de la obligativitatea respectării legii de către organele de cercetare penală.

Curtea mai retine că instituirea, prin art. 197 alin. 4 din Codul de procedură penală, a unor termene privind invocarea încălcării dispozitiilor legale ce reglementează desfăsurarea procesului penal (cu exceptia încălcărilor vizând dispozitiile prevăzute de art. 197 alin. 2 din acelasi cod), nu este de natură să aducă atingere drepturilor constitutionale invocate de autorul exceptiei, ci, dimpotrivă, este menită să asigure solutionarea cauzei într-un termen rezonabil, în concordantă cu exigentele constitutionale ale dreptului la un proces echitabil. De asemenea, contrar sustinerilor autorului exceptiei, nu se aduce atingere în acest mod principiului egalitătii cetătenilor în fata legii, eventuala necunoastere a legii nefiind, de altfel, un criteriu de discriminare, în sensul dispozitiilor art. 4 alin. (2) din Legea fundamentală. În plus, faptul că, în conformitate cu art. 197 alin. 4 teza finală din Codul de procedură penală, instanta ia în considerare din oficiu încălcările, în orice stare a procesului, dacă anularea actului este necesară pentru aflarea adevărului si justa solutionare a cauzei, constituie o garantie că nerespectarea legii nu va rămâne nesanctionată.

În sfârsit, nu poate fi retinută nici critica formulată în raport de dispozitiile constitutionale privind dreptul la apărare, întrucât textele legale ce fac obiectul exceptiei nu împiedică părtile să fie asistate de un apărător, ales sau numit din oficiu.

În argumentarea exceptiei de neconstitutionalitate se face referire si la dispozitiile art. 255 si art. 257 din Codul de procedură penală, care reglementează ascultarea învinuitului înainte de terminarea cercetării, respectiv prezentarea materialului de urmărire penală de către procuror. Curtea observă în acest sens că, în realitate, ceea ce a determinat invocarea exceptiei de neconstitutionalitate este modul de aplicare si interpretare a legii, pretinsa încălcare, în spetă, a dispozitiilor art. 255 si art. 257 din Codul de procedură penală determinând critica normelor procedural penale care reglementează nulitătile. Or, art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale stabileste că aceasta nu se poate pronunta sub aceste aspecte, ci numai asupra întelesului contrar al legii în raport cu dispozitiile Constitutiei.

De altfel, în jurisprudenta sa, Curtea Constitutională s-a mai pronuntat asupra constitutionalitătii prevederilor art. 197 alin. 1 si 4 din Codul de procedură penală cu referire la art. 255 si art. 257 din acelasi cod, în raport de critici similare, prin Decizia nr. 113 din 24 februarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din 14 martie 2005. Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea jurisprudentei Curtii, atât solutia pronuntată prin această decizie, cât si considerentele care au fundamentat-o sunt valabile si în prezenta cauză.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 197 alin. 1 si 4 din Codul de procedură penală cu referire la art. 255 si art. 257 din acelasi cod, exceptie ridicată de Dan Vasilică Petrea în Dosarul nr. 338/P/2005 al Curtii de Apel Galati – Sectia penală.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 14 iulie 2005.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Marieta Safta

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind achizitia de echipamente în vederea realizării Sistemului antiefractie, control acces si supraveghere video la sediile unitătilor Politiei Române, de către Ministerul Administratiei si Internelor

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea datoriei publice nr. 313/2004 si al art. 14 lit. c) pct. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 63/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Administratiei si Internelor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 604/2003, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. – (1) Se autorizează Ministerul Administratiei si Internelor pentru încheierea contractelor comerciale pentru achizitia de echipamente si furnizarea de servicii, necesare realizării Sistemului antiefractie, control acces si supraveghere video la sediile unitătilor Politiei Române, actiune cuprinsă în strategia de dotare a Ministerului Administratiei si Internelor pentru perioada 2006–2009, cu respectarea prevederilor legale privind achizitiile publice.

(2) Valoarea totală a contractelor prevăzute la alin. (1) este de până la 2.500.000 euro.

Art. 2. – Livrările de bunuri si servicii care fac obiectul contractelor comerciale prevăzute la art. 1 vor fi incluse în programele anuale de achizitii publice ale Ministerului Administratiei si Internelor.

Art. 3. – Contractele comerciale prevăzute la art. 1 vor fi finantate în conformitate cu prevederile Legii datoriei publice nr. 313/2004.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul administratiei si internelor,

Anghel Andreescu,

secretar de stat

Ministrul finantelor publice,

Ionel Popescu

 

Bucuresti, 14 iulie 2005.

Nr. 792.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind organizarea si functionarea Administratiei Fondului Cultural National

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 15 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 10/2005 privind reglementarea unor măsuri financiare, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 146/2005,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. – (1) Administratia Fondului Cultural National, denumită în continuare Administratia, este institutie publică, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Culturii si Cultelor.

(2) Sediul Administratiei este în municipiul Bucuresti, Calea Dorobantilor nr. 99A, sectorul 1.

Art. 2. – (1) Cheltuielile curente si de capital ale Administratiei se finantează din venituri proprii si din subventii acordate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii si Cultelor.

(2) Excedentul rezultat din executia bugetului Administratiei se regularizează la sfârsitul anului cu bugetul de stat, în limita sumelor primite de la acesta, conform dispozitiilor legale.

Art. 3. – (1) Veniturile proprii ale Administratiei, necesare realizării activitătilor sale, se pot realiza, în conditiile legii, din:

a) valorificarea bunurilor care fac parte din patrimoniul său;

b) donatii, legate au alte liberalităti, precum si din sponsorizări ale persoanelor fizice ori juridice, române sau străine;

c) fonduri obtinute în cadrul colaborărilor internationale;

d) alte venituri dobândite în conditiile legii.

(2) Veniturile proprii ale Fondului Cultural National se gestionează în conditiile art. 17 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 10/2005 privind reglementarea unor măsuri financiare, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 146/2005.

Art. 4. – Obiectivele principale ale Administratiei sunt:

a) gestionarea Fondului Cultural National;

b) finantarea programelor, proiectelor si actiunilor culturale, organizate în tară si/sau în străinătate;

c) sustinerea relatiilor culturale internationale ale României.

Art. 5. – (1) Administratia este condusă de un director, numit prin ordin al ministrului culturii si cultelor, potrivit legii.

(2) Directorul este ordonator tertiar de credite.

(3) În exercitarea atributiilor sale, directorul emite decizii.

Art. 6. – (1) Directorul conduce întreaga activitate a Administratiei, pe care o reprezintă în raporturile cu persoane fizice si juridice din tară si din străinătate, si are următoarele atributii:

a) ia măsurile necesare în vederea organizării selectiilor de oferte pentru finantarea nerambursabilă a programelor, proiectelor si actiunilor culturale, de minimum două ori în cadrul unui exercitiu financiar;

b) face publice, prin mijloacele de informare, lansarea selectiilor de oferte;

c) ia măsurile necesare pentru constituirea comisiilor de evaluare si selectie a ofertelor;

d) acordă, prin atribuire directă, finantări nerambursabile destinate satisfacerii unor nevoi culturale de urgentă;

e) încheie contractele de finantare cu beneficiarii finantărilor nerambursabile si verifică derularea acestora;

f) desemnează persoanele abilitate să efectueze controlul respectării obligatiilor de plată a contributiilor la Fondul Cultural National;

g) desemnează persoanele abilitate să constate contraventiile si să aplice sanctiunile prevăzute la art. 20 din Ordonanta Guvernului nr. 10/2005, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 146/2005.

(2) Directorul îndeplineste orice alte atributii, potrivit legii.

Art. 7. – (1) Directorul Administratiei numeste si eliberează din functie, în conditiile legii, personalul din aparatul propriu.

(2) Numărul maxim de posturi al Administratiei este de 15.

(3) Salarizarea personalului Administratiei se realizează în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Art. 8. – (1) Directorul Administratiei este ajutat de un consiliu, format din 11 membri cu drept de vot, constituit astfel:

a) un membru – Ministerul Culturii si Cultelor;

b) un membru – Ministerul Finantelor Publice;

c) un membru – Institutul Cultural Român;

d) un membru – Consiliul Minoritătilor Nationale;

e) 7 membri – numiti de ministrul culturii si cultelor, pe

baza propunerilor formulate de operatorii culturali, astfel încât să se asigure o reprezentare proportională a tuturor domeniilor culturii.

(2) Numirea în functia de membru al consiliului se face prin ordin al ministrului culturii.

(3) Propunerile formulate de operatorii culturali, persoane juridice de drept privat, conform alin. (1) lit. e), vor fi însotite de documente din care să reiasă reprezentativitatea operatorului cultural si activitatea depusă în ultimii 3 ani.

(4) Propunerile operatorilor culturali vor fi însotite de curriculum vitae al persoanei propuse în functia de membru al consiliului Administratiei.

Art. 9. – (1) Consiliul Administratiei are următoarele atributii principale:

a) stabileste strategia si prioritătile de finantare din Fondul Cultural National;

b) stabileste cuantumul total al finantării pentru fiecare sesiune, în functie de disponibilitătile existente în Fondul Cultural National;

c) stabileste, pentru fiecare sesiune, aria tematică a programelor, proiectelor si actiunilor culturale ce vor fi finantate, precum si termenul limită de depunere a documentatiei către Administratie;

d) desemnează membrii comisiilor de evaluare si selectie.

(2) Strategia si prioritătile de finantare se stabilesc anual, în functie de cuantumul sumelor existente si al celor care se preconizează a fi colectate în bugetul Fondului Cultural National, precum si în concordantă cu strategia si prioritătile Ministerului Culturii si Cultelor.

(3) În exercitarea atributiilor sale, Consiliul Administratiei se consultă periodic cu operatorii culturali.

(4) Membrii Consiliului Administratiei vor fi numiti pe o perioadă de 2 ani, prin ordin al ministrului culturii si cultelor.

(5) Directorul Administratiei participă la lucrările consiliului, fără drept de vot.

Art. 10. – (1) Nu poate fi membru al Consiliului Administratiei persoana care:

a) face parte din organele de conducere ale unui operator cultural care a solicitat sau a beneficiat de finantare nerambursabilă din Fondul Cultural National;

b) are calitatea de asociat, actionar sau fondator, el sau rudele ori afinii până la gradul al II-lea inclusiv, la unul dintre operatorii culturali care a solicitat sau a beneficiat de finantări nerambursabile din Fondul Cultural National;

c) are un interes patrimonial sau nepatrimonial, personal ori printr-o rudă sau afin până la gradul al II-lea inclusiv, în legătură cu operatorii culturali care au solicitat sau au beneficiat de finantări nerambursabile din Fondul Cultural National;

d) exercită un mandat similar în cadrul altor comisii.

(2) Numirea în Consiliul Administratiei se face numai după ce membrii propusi dau o declaratie de interese, sub sanctiunea prevederilor legale referitoare la falsul în declaratii, prin care certifică faptul că nu se află în nici una dintre situatiile prevăzute la alin. (1).

(3) Formularul declaratiei de interese este prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 11. – (1) Sunt fapte care determină incompatibilitatea cu calitatea de membru al Consiliului Administratiei următoarele:

a) începerea urmăririi penale pentru săvârsirea unei infractiuni în legătură cu exercitarea profesiei sau în timpul exercitării acesteia;

b) începerea urmăririi penale pentru fapte precum acceptarea, solicitarea sau nerespingerea unor avantaje materiale sau de altă natură din partea solicitantilor de finantări nerambursabile din Fondul Cultural National;

c) dezvăluirea, fără drept, a unor informatii în legătură cu activitatea Consiliului Administratiei;

d) solicitarea acordării de finantări nerambursabile, în calitate de operator cultural sau partener al acestuia, ori beneficierea de finantări nerambursabile.

(2) Existenta stării de incompatibilitate se constată de către ministrul culturii si cultelor si are ca efect revocarea persoanei respective.

Art. 12. – (1) Încetarea calitătii de membru al Consiliului Administratiei se face prin ordin al ministrului culturii si cultelor si are loc în următoarele situatii:

a) revocarea mandatului de către institutia sau operatorul cultural care a făcut propunerea respectivă;

b) revocarea mandatului ca urmare a două absente nemotivate consecutive de la sedintele Consiliului Administratiei;

c) săvârsirea de fapte care determină incompatibilitatea cu calitatea de membru al Consiliului Administratiei, prevăzute la art. 11 alin. (1);

d) demisie;

e) alte situatii prevăzute de lege.

(2) În situatia în care un loc din consiliu devine vacant, institutia sau operatorul care a făcut numirea va desemna un nou membru pentru o perioadă egală cu perioada rămasă din mandatul devenit vacant.

Art. 13. – (1) Consiliul Administratiei se Ontruneste în sedinte ordinare si extraordinare.

(2) Sedintele sunt conduse de un presedinte ales dintre membrii Consiliului Administratiei prin vot deschis.

(3) Convocarea Consiliului Administratiei se face prin dispozitie a presedintelui.

(4) Consiliul Administratiei hotărăste prin votul majoritătii simple din totalul membrilor săi.

(5) Secretariatul Consiliului Administratiei este asigurat de personalul pus la dispozitie de Administratie.

Art. 14. – (1) Fiecare membru are dreptul la un singur vot.

(2) Dreptul la vot nu poate fi delegat.

(3) Orice conventie privind exercitarea dreptului la vot altfel decât în mod direct este nulă.

Art. 15. – Regulamentul de organizare si functionare, precum si organigrama Administratiei se aprobă prin ordin al ministrului culturii si cultelor, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul culturii si cultelor,

Monica Octavia Muscă

Ministrul muncii, solidaritătii sociale si familiei,

Gheorghe Barbu

Ministrul finantelor publice,

Ionel Popescu

 

Bucuresti, 14 iulie 2005.

Nr. 802.

 

ANEXĂ

 

DECLARATIE DE INTERESE

 

Subsemnatul .........................................................., în calitate de membru al Consiliului Administratiei Fondului Cultural National, declar pe propria răspundere că:

– nu fac parte din organele de conducere ale unui operator cultural care a solicitat sau a beneficiat de finantare nerambursabilă din Fondul Cultural National;

– nu am calitatea de actionar, nici eu, nici rudele sau afinii până la gradul al II-lea inclusiv, la nici un operator cultural care a solicitat sau a beneficiat de finantare nerambursabilă din Fondul Cultural National;

– nici eu, nici rudele ori afinii mei până la gradul al II-lea inclusiv nu avem nici un interes patrimonial sau nepatrimonial în legătură cu operatorii culturali care au solicitat ori au beneficiat de finantări nerambursabile din Fondul Cultural National;

– nu exercit un mandat similar în cadrul altor comisii.

Confirm că, în situatia în care as descoperi, pe durata exercitării mandatului, că mă aflu în una dintre situatiile arătate, voi declara imediat acest lucru si mă voi retrage.

Sub sanctiunea aplicabilă infractiunii de fals în declaratii, declar că am verificat datele din prezenta declaratie si, în conformitate cu informatiile furnizate, o declar completă si corectă.

 

Semnătura,

............................................................

Data,

.............................................................

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Programului de actiuni pe anul 2005 pentru reabilitarea termică a unor clădiri de locuit multietajate

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 2 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 174/2002 privind instituirea măsurilor speciale pentru reabilitarea termică a unor clădiri de locuit multietajate, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 211/2003,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. – Se aprobă Programul de actiuni pe anul 2005 pentru reabilitarea termică a unor clădiri de locuit multietajate, realizate după proiecte tip în perioada 1950–1985, amplasate în zone urbane si racordate la sistemele centralizate de furnizare a energiei termice ale unitătilor administrativ-teritoriale, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. – Actiunile privind expertizarea si auditul energetic, proiectarea si executarea lucrărilor de reabilitare termică a clădirilor de locuit multietajate prevăzute în anexă se finantează potrivit prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 174/2002 privind instituirea măsurilor speciale pentru reabilitarea termică a unor clădiri de locuit multietajate, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 211/2003.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului,

Gheorghe Dobre

Ministrul delegat pentru lucrări publice

si amenajarea teritoriului,

László Borbély

p. Ministrul administratiei si internelor,

Anghel Andreescu,

secretar de stat

Ministrul finantelor publice,

Ionel Popescu

 

Bucuresti, 14 iulie 2005.

Nr. 805.

 

ANEXĂ

 

PROGRAMUL DE ACTIUNI PE ANUL 2005

pentru reabilitarea termică a unor clădiri de locuit multietajate

MUNICIPIUL BUCURESTI – zona climatică II

 

Nr.

crt.

Adresa imobilului

Anul

construirii

Regimul

de înăltime

Nr. de

apartamente

1.

Aleea Politehnicii nr. 2

1977

P+4

20

2.

Aleea Costinesti nr. 7

1970

P+4

20

3.

Bd. Ion Mihalache nr. 35–37

1982

P+9 (P+10)

84

 

ORASUL TOPOLOVENI – judetul Arges – zona climatică II

 

Nr.

crt.

Adresa imobilului

Anul

construirii

Regimul

de înăltime

Nr. de

Apartamente

1.

Calea Bucuresti nr. 76

1977

P+4

24

2.

Str. Parcului nr. 13

1985

P+4

52

 

MUNICIPIUL BUZĂU – judetul Buzău – zona climatică II

 

Nr.

crt.

Adresa imobilului

Anul

construirii

Regimul

de înăltime

Nr. de

Apartamente

1.

Bd. maresal Averescu nr. 43

1968

P+4

20

 

ORASUL MOLDOVA NOUĂ – judetul Caras-Severin – zona climatică I

 

Nr.

crt.

Adresa imobilului

Anul

construirii

Regimul

de înăltime

Nr. de

Apartamente

1.

Str. V. Alecsandri bl. 40

1970

P+4

120

2.

Aleea F. Griselinii bl. 35 sc. 2

1971

P+4

27

3.

Aleea F. Griselinii bl. 34

1970

P+4

120

4.

Sos. N. Titulescu bl. 41

1971

P+4

122

 

MUNICIPIUL MEDGIDIA – judetul Constanta – zona climatică I

 

Nr.

crt.

Adresa imobilului

Anul

construirii

Regimul

de înăltime

Nr. de

Apartamente

1.

Str. Lupeni nr. 22

1972

P+4

20

2.

Str. Independentei nr. 83

1979

P+4

40

3.

Str. Independentei nr. 65

1981

P+4

64

4.

Str. Paltinului nr. 4

1981

P+2

12

5.

Str. Rahovei nr. 8

1977

P+10

43

 

MUNICIPIUL PLOIESTI – judetul Prahova – zona climatică II

 

Nr.

crt.

Adresa imobilului

Anul

construirii

Regimul

de înăltime

Nr. de

Apartamente

1.

Str. g-ral V. Milea nr. 3

1962

P+M+4

33

2.

Str. g-ral V. Milea nr. 5

1962

P+M+4

16

3.

Str. g-ral V. Milea nr. 7

1962

P+M+4

36

4.

Str. g-ral V. Milea nr. 9

1962

P+M+4

33

 

Str. sold. erou Arhip. Nicolae 3D

1981

P+4

20

 

Str. Cuza Vodă nr. 2

1985

P+6

20

 

MUNICIPIUL VASLUI – judetul Vaslui – zona climatică III

 

Nr.

crt.

Adresa imobilului

Anul

construirii

Regimul

de înăltime

Nr. de

Apartamente

1.

Str. Republicii bl. B321

1985

P+4

135

2.

Str. Decebal bl. 209

1978

P+4

40

3.

Str. Husului bl. 193

1977

P+4

40

4.

Str. Husului bl. 216

1977

P+4

20

5.

Str. Stefan cel Mare

1981

D+P+M+7

28