MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 173 (XVII) - Nr. 298         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 11 aprilie 2005

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 103 din 22 februarie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 68 alin. 4 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 154 din 17 martie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. V alin. (2) liniuta a 4-a din Ordonanta Guvernului nr. 3/2003 pentru modificarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor si pentru instituirea unor măsuri de îmbunătătire a colectării unor venituri bugetare si ale art. 24 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

137. - Ordin al ministrului economiei si comertului privind organizarea si functionarea Comisiei pentru derularea mecanismului de acordare a sprijinului financiar, precum si a modului de gestionare a activitătii

 

251. - Ordin al ministrului mediului si gospodăririi apelor pentru organizarea si functionarea secretariatelor de risc privind controlul activitătilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substante periculoase

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 103

din 22 februarie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 68 alin. 4 din Codul de procedură civilă

 

Constantin Doldur - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Ion Tiucă - procuror

Cristina Toma - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 68 alin. 4 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Elena Vacariu în Dosarul nr. 746/C/2004 al Tribunalului Galati - Sectia civilă.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra cererii depuse la dosar, prin care autorul exceptiei solicită judecarea cauzei în lipsă.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată. În acest sens, arată că interdictia mandatarului de a pune concluzii în fata instantei de judecată nu încalcă prevederile constitutionale invocate, scopul dispozitiilor criticate fiind acela de a protegui partea reprezentată. De altfel, partea interesată se poate prezenta personal în fata instantei si, de asemenea, îsi poate angaja un avocat ce are dreptul de a pune concluzii.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 20 octombrie 2004, pronuntată în Dosarul nr. 746/C/2004, Tribunalul Galati - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 68 alin. 4 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Elena Vacariu.

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate, în calitate de mandatar al reclamantului, arată că dispozitiile art. 68 alin. 4 din Codul de procedură civilă sunt neconstitutionale în ceea ce priveste dreptul la apărare exercitat prin intermediul unui consilier juridic cu procură în fata notarului. Consideră că poate pune concluzii orale, astfel cum prevede art. 68 alin. 4 din Codul de procedură civilă, însă instanta de judecată a apreciat că îi sunt opozabile aceste dispozitii de lege si, drept urmare, nu poate pune concluzii orale.

Tribunalul Galati - Sectia civilă apreciază că restrictia mandatarului care nu are calitatea de avocat de a pune concluzii orale în instantă nu constituie o încălcare a dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Constitutie, deoarece mandatarul are posibilitatea de a formula cereri si de a propune probe, precum si dreptul de a depune concluzii scrise.

În opinia instantei de judecată, consilierul juridic, în conformitate cu dispozitiile Legii nr. 514/2003, precum si cu cele ale Statutului profesiei de consilier juridic, poate pune concluzii orale în instantă numai pentru persoanele juridice pe care le reprezintă, nu si pentru persoanele fizice, astfel încât dispozitiile art. 68 alin. 4 din Codul de procedură civilă trebuie interpretate în acest sens.

În concluzie, instanta de judecată apreciază că exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 68 alin. 4 din Codul de procedură civilă este neîntemeiată. Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Guvernul, în punctul de vedere prezentat, consideră că art. 24 alin. (1) din Constitutie garantează dreptul la apărare, dar că, tocmai pentru ca această garantie să functioneze, alin. (2) al aceluiasi articol prevede expres că în tot cursul procesului părtile au dreptul de a fi asistate de un avocat. În acest sens, arată că, în concordantă cu aceste principii, pentru a garanta că orice parte în proces poate fi asistată de o persoană cu pregătire adecvată, în măsură să ofere o asistentă calificată si, totodată, pentru a preveni exercitarea fără drept a avocaturii, dispozitiile art. 68 alin. 4 din Codul de procedură civilă limitează dreptul de a pune concluzii orale în proces, permitând aceasta numai avocatului si consilierului juridic, pentru persoana juridică la care este angajat.

În concluzie, Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 68 alin. 4 din Codul de procedură civilă este neîntemeiată.

Avocatul Poporului apreciază că restrictia mandatarului care nu are calitatea de avocat de a pune concluzii orale în instantă nu constituie o încălcare a dreptului la apărare, întrucât partea însăsi poate participa la dezbateri si poate pune concluzii înaintea instantei de judecată, iar mandatarul are posibilitatea să formuleze cereri si să propună probe în tot cursul procesului, precum si dreptul de a depune concluzii scrise.

Totodată, se arată că posibilitatea reprezentării părtilor prin mandatar este prevăzută de art. 67 si 68 din Codul de procedură civilă, care stabilesc conditiile de exercitare a acestui mandat. Aceste conditii, precum si limitele în care poate fi exercitat mandatul, inclusiv posibilitatea mandatarului de a pune sau nu concluzii în instantă în numele părtii, reprezintă optiuni ale legiuitorului, care, potrivit art. 126 alin. (2) din Constitutie, stabileste regulile privind procedura de judecată. În acest sens, se invocă jurisprudenta Curtii Constitutionale, respectiv Decizia nr. 31/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 199 din 5 martie 2004, si Decizia nr. 54/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 10 martie 2003.

În concluzie, Avocatul Poporului consideră că dispozitiile art. 68 alin. 4 din Codul de procedură civilă sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul raportor, concluziile procurorului si dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 68 alin. 4 din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: “Dacă mandatul este dat unei alte persoane decât unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii decât prin avocat, cu exceptia consilierului juridic care, potrivit legii, reprezintă partea.”

Autorul exceptiei sustine, în esentă, că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile art. 24 alin. (1) din Constitutie, care prevăd că “Dreptul la apărare este garantat”.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea Constitutională constată că aceasta este neîntemeiată si, în consecintă, urmează a fi respinsă pentru următoarele considerente:

Curtea Constitutională s-a mai pronuntat asupra constitutionalitătii dispozitiilor art. 68 alin. 4 din Codul de procedură civilă, prin raportare la aceleasi dispozitii din Legea fundamentală, respingând exceptiile de neconstitutionalitate invocate. Astfel, în Decizia nr. 31 din 29 ianuarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 199 din 5 martie 2004, Curtea a retinut că “reprezentarea părtilor într-un proces prin mandatar, care poate fi avocat sau altă persoană cu sau fără pregătire juridică, este una dintre modalitătile prin care Codul de procedură civilă asigură accesul liber la justitie, precum si exercitarea dreptului la apărare al părtilor, drepturi fundamentale prevăzute de art. 21, respectiv de art. 24 din Constitutie. Restrictia mandatarului care nu are calitatea de avocat de a pune concluzii orale în instantă nu constituie o împiedicare a accesului liber la justitie, întrucât partea însăsi poate participa la dezbateri si poate pune concluzii înaintea instantei de judecată, iar mandatarul are posibilitatea să formuleze cereri si să propună probe în tot cursul procesului, precum si dreptul de a depune concluzii scrise. Posibilitatea reprezentării părtii prin mandatar este prevăzută doar de art. 67 si 68 din Codul de procedură civilă, care stabilesc conditiile de exercitare a acestui mandat. Aceste conditii, precum si limitele în care poate fi exercitat mandatul, inclusiv posibilitatea mandatarului de a pune sau nu concluzii în instantă în numele părtii, reprezintă optiuni ale legiuitorului, care, potrivit dispozitiilor art. 126 alin. (2) din Constitutie, stabileste regulile privind procedura de judecată”.

De asemenea, în Decizia nr. 416 din 12 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.217 din 17 decembrie 2004, Curtea a constatat că, întrucât Legea fundamentală, prevăzând în alin. (1) al art. 24 garantarea dreptului la apărare, consacră în alin. (2) al aceluiasi articol dreptul părtilor de a fi asistate de un avocat în tot timpul procesului, nu si pe acela de a apela la serviciile unui mandatar. Tăcerea legiuitorului constitutional în această privintă nu poate fi complinită pe calea unei interpretări extensive, astfel încât prevederea constitutională mentionată lipseste de temei critica de neconstitutionalitate.

Deoarece nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, cele statuate în deciziile mentionate îsi mentin valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 68 alin. 4 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Elena Vacariu în Dosarul nr. 746/C/2004 al Tribunalului Galati - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 22 februarie 2005.

 

PRESEDINTE,

CONSTANTIN DOLDUR

Magistrat-asistent,

Cristina Toma

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 154

din 17 martie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. V alin. (2) liniuta a 4-a din Ordonanta Guvernului nr. 3/2003 pentru modificarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor si pentru instituirea unor măsuri de îmbunătătire a colectării unor venituri bugetare si ale art. 24 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Aurelia Popa - procuror

Daniela Ramona Maritiu - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. V alin. (2) liniuta a 4-a din Ordonanta Guvernului nr. 3/2003 pentru modificarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor si pentru instituirea unor măsuri de îmbunătătire a colectării unor venituri bugetare si ale art. 24 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Petrisil” - S.R.L. din Diosig în Dosarul nr. 1.196/2004 al Judecătoriei Marghita.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată. Stabilirea faptului că, o dată cu aplicarea sanctiunii, se dispune si confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contraventii, nu înfrânge prezumtia referitoare la caracterul licit al dobândirii averii, ci este în deplin acord cu dispozitiile constitutionale ale art. 44 alin. (8) si (9).

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 3 noiembrie 2004, pronuntată în Dosarul nr. 1.196/2004, Judecătoria Marghita a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. V alin. (2) liniuta a 4-a din Ordonanta Guvernului nr. 3/2003 pentru modificarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor si pentru instituirea unor măsuri de îmbunătătire a colectării unor venituri bugetare si ale art. 24 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Petrisil” - S.R.L. din Diosig.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, formulată oral în fata instantei de judecată si cuprinsă în încheierea de sesizare a Curtii Constitutionale, autorul acesteia sustine că textele de lege criticate contravin prevederilor art. 41 alin. (7) din Constitutie. Consideră că prezumtia de dobândire licită a bunurilor, instituită de textul constitutional invocat, operează si în ceea ce priveste bunurile confiscate prin proces-verbal de contraventie.

Judecătoria Marghita consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, întrucât în cazul bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contraventii nu se poate vorbi de o dobândire licită care să poată fi prezumată. Arată că sustinerile autorului exceptiei pornesc de la premisa eronată că proprietatea trebuie ocrotită în orice conditii, inclusiv atunci când legea este încălcată. De altfel, din întreaga economie a art. 41 din Constitutie, rezultă că textele constitutionale care contin dispozitii privind protectia proprietătii private au în vedere desfăsurarea de activităti comerciale în conditiile respectării prevederilor legale referitoare la dreptul de proprietate. În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia ridicată.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. V alin. (2) liniuta a 4-a din Ordonanta Guvernului nr. 3/2003 este inadmisibilă, deoarece prin dispozitiile art. 298 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost abrogată Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 158/2001, pe cale de consecintă fiind abrogate si prevederile Ordonantei Guvernului nr. 3/2003.

Astfel, ele nu mai sunt în vigoare, fiind incidente prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora Curtea Constitutională se pronuntă numai asupra exceptiilor de neconstitutionalitate ce au ca obiect dispozitii legale în vigoare. În ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 24 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, apreciază că este neîntemeiată. În acest sens, precizează că de prezumtia dobândirii licite, stabilită de art. 44 alin. (8) din Constitutie, “se bucură numai averea dobândită printr-o activitate în acord cu ordinea de drept, nu si cea obtinută prin fapte de încălcare a legii, anume prin săvârsirea de infractiuni si contraventii”. Întrucât, prin dispozitiile art. 44 alin. (9), Legea fundamentală a abilitat legiuitorul ordinar să fixeze conditiile în care pot fi confiscate bunurile destinate, folosite sau rezultate din contraventii, consideră că prevederile de lege criticate sunt concordante cu dispozitiile Constitutiei. În continuare, mentionează că, în jurisprudenta sa, Curtea Constitutională a statuat că este la latitudinea legiuitorului să aplice un regim juridic mai sever în cazul circulatiei bunurilor supuse accizelor, inclusiv sub aspectul gravitătii sanctiunilor prevăzute. Citează, în acest sens, Decizia Curtii Constitutionale nr. 477 din 9 decembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 4 februarie 2004.

Avocatul Poporului apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că aplicarea, în mod legal, a unei amenzi, pentru o contraventie săvârsită, este consecinta legitimă a încălcării unei norme legale, iar nu o încălcare a dreptului de proprietate. De asemenea, stabilirea faptului că, o dată cu aplicarea sanctiunii, se dispune si confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contraventii, nu înfrânge prezumtia referitoare la caracterul licit al dobândirii averii, ci este în deplin acord cu dispozitiile constitutionale ale art. 44 alin. (1) teza a doua si alin. (9). De altfel, în jurisprudenta sa, Curtea Constitutională a retinut că stabilirea unei contraventii si sanctionarea acesteia cu amendă reprezintă o optiune legitimă a legiuitorului, care dă expresie preocupării statului pentru a asigura libertatea comertului, protectia concurentei loiale si crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie, asa cum prevede art. 135 alin. (2) lit. a) din Constitutie. Mentionează, în acest sens, Decizia nr. 319 din 9 septembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 701 din 7 octombrie 2003.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. V alin. (2) liniuta a 4-a din Ordonanta Guvernului nr. 3/2003 pentru modificarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor si pentru instituirea unor măsuri de îmbunătătire a colectării unor venituri bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 17 ianuarie 2003, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 247/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 414 din 13 iunie 2003, precum si cele ale art. 24 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 22 aprilie 2002, cu modificările ulterioare.

Textele de lege criticate au următorul continut:

- Art. V alin. (2) liniuta a 4-a din Ordonanta Guvernului nr. 3/2003: “(2) Prin derogare de la prevederile art. 8 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, contraventiile prevăzute la alin. (1) se sanctionează după cum urmează: (...)

- cu amendă între 5 miliarde lei si 10 miliarde lei si confiscarea carburantilor auto, fapta prevăzută la lit. e)”;

- Art. 24 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001: “(1) Persoana împuternicită să aplice sanctiunea dispune si confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contraventii. În toate situatiile agentul constatator va descrie în procesul-verbal bunurile supuse confiscării si va lua în privinta lor măsurile de conservare sau de valorificare prevăzute de lege, făcând mentiunile corespunzătoare în procesul-verbal.

(2) În cazul în care bunurile nu se găsesc contravenientul este obligat la plata contravalorii lor în lei.

(3) Agentul constatator are obligatia să stabilească cine este proprietarul bunurilor confiscate si, dacă acestea apartin unei alte persoane decât contravenientul, în procesul-verbal se vor mentiona, dacă este posibil, datele de identificare a proprietarului sau se vor preciza motivele pentru care identificarea nu a fost posibilă.”

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine că prin dispozitiile legale criticate este încălcat art. 41 alin. (7) din Constitutia României, devenit, ca urmare a revizuirii si republicării Constitutiei, art. 44 alin. (8), cu următorul continut:

- Art. 44 alin. (8): “Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea observă că textul art. V alin. (2) liniuta a 4-a din Ordonanta Guvernului nr. 3/2003 stabileste sanctiunea aplicabilă în ipoteza săvârsirii contraventiei reglementate la lit. e) a alineatului (1) al aceluiasi articol. Astfel, comercializarea de carburanti auto care nu corespund certificatului de conformitate se sanctionează cu amendă între 5 miliarde lei si 10 miliarde lei si confiscarea acestora.

Curtea Constitutională constată că s-a mai pronuntat asupra unei exceptii asemănătoare. Astfel, prin Decizia nr. 105 din 11 martie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 239 din 8 aprilie 2003, Curtea a observat că prin săvârsirea unei contraventii, în speta de fată comercializarea de carburanti auto care nu corespund certificatului de conformitate, se încalcă o normă legală care reglementează regimul juridic special al produselor supuse accizelor. Acest fapt constituie, eo ipso, o cauză de înlăturare a prezumtiei generale de dobândire licită a averii. O interpretare contrară ar duce la concluzia eronată că proprietatea ar trebui ocrotită în orice conditii, inclusiv când legea este încălcată. Cu acelasi prilej, Curtea a retinut că interdictia confiscării averii dobândite licit si prezumtia caracterului licit al dobândirii, reguli stabilite de alin. (8) al art. 44 din Constitutie, nu exclud posibilitatea confiscării bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contraventii potrivit alin. (9). Or, carburantii auto ale căror caracteristici nu corespund celor înscrise în certificatul de conformitate se circumscriu, în cazul comercializării lor, sferei bunurilor a căror confiscare este permisă de textul constitutional al art. 44 alin. (9). De asemenea, Curtea Constitutională a constatat prin Decizia nr. 372 din 2 octombrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 13 noiembrie 2003, că prin însăsi săvârsirea contraventiei autorul acesteia se situează în afara sferei licitului, cu consecinta firească, prevăzută de art. 44 alin. (9) din Constitutie, a posibilitătii de a suferi rigorile legii, între care si confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din fapta sa.

Curtea Constitutională s-a mai pronuntat asupra exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. V alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 3/2003, si prin Decizia nr. 98 din 4 martie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 382 din 30 aprilie 2004, a statuat că acestea sunt constitutionale.

Pentru aceste considerente, exceptia de neconstitutionalitate a art. V alin. (2) liniuta a 4-a din Ordonanta Guvernului nr. 3/2003 urmează să fie respinsă ca neîntemeiată. Aceeasi concluzie se impune si în ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate a art. 24 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, pe baza unui rationament similar, critica fiind identică. De altfel, Curtea Constitutională s-a mai pronuntat asupra exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 24 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, statuând prin Decizia nr. 251 din 12 iunie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 31 iulie 2003, Decizia nr. 317 din 9 septembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 705 din 8 octombrie 2003, Decizia nr. 319 din 9 septembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 701 din 7 octombrie 2003, si Decizia nr. 407 din 4 noiembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 839 din 25 noiembrie 2003, că acestea sunt constitutionale.

Solutia adoptată si considerentele deciziilor citate sunt valabile si în prezenta cauză, întrucât nu au apărut elemente noi de natură a determina reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. V alin. (2) liniuta a 4-a din Ordonanta Guvernului nr. 3/2003 pentru modificarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor si pentru instituirea unor măsuri de îmbunătătire a colectării unor venituri bugetare si ale art. 24 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Petrisil” - S.R.L. din Diosig în Dosarul nr. 1.196/2004 al Judecătoriei Marghita. Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 17 martie 2005.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Daniela Ramona Maritiu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL ECONOMIEI SI COMERTULUI

 

ORDIN

privind organizarea si functionarea Comisiei pentru derularea mecanismului de acordare a sprijinului financiar, precum si a modului de gestionare a activitătii

 

În conformitate cu prevederile art. 7 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 357/2004 privind aprobarea mecanismului de acordare a sprijinului financiar de la bugetul de stat prin Programul de crestere a competitivitătii produselor industriale, modificată si completată prin Hotărârea Guvernului nr. 2.184/2004,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 738/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Economiei si Comertului, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul economiei si comertului emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă componenta Comisiei pentru derularea mecanismului de acordare a sprijinului financiar, prevăzută în anexa nr. 1.

Art. 2. - Se aprobă Regulamentul de organizare si functionare a Comisiei pentru derularea mecanismului de acordare a sprijinului financiar, prevăzut în anexa nr. 2.

Art. 3. - Se aprobă Modul de gestionare a documentelor aferente activitătilor pentru administrarea Programului de crestere a competitivitătii produselor industriale, prevăzut în anexa nr. 3.

Art. 4. - Prin delegare de competentă, în conditiile prevederilor art. 20 alin. (2) din Legea nr. 500/2002, contractele de finantare si actele aditionale aferente cu o valoare mai mică de 1.000 milioane lei se semnează de către secretarul general al Ministerului Economiei si Comertului, iar cele cu o valoare mai mare de 1.000 milioane lei, avizate favorabil de secretarul general al ministerului, se semnează de către secretarul de stat care coordonează politicile industriale.

Art. 5. - Directia generală politică industrială, Directia generală buget, economico-financiară si administrativ, Directia infrastructură, calitate si mediu, Directia generală legislatie management si Serviciul contencios vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 6. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 7. - Pe data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului economiei si comertului nr. 225/2004 privind organizarea si functionarea Comisiei pentru derularea mecanismului de acordare a sprijinului financiar, precum si a modului de gestionare a activitătii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 30 aprilie 2004.

 

Ministrul economiei si comertului,

Codrut Ioan Seres

 

Bucuresti, 1 aprilie 2005.

Nr. 137.

 

ANEXA Nr. 1

 

COMPONENTA

Comisiei pentru derularea mecanismului de acordare a sprijinului financiar

 

Comisia pentru derularea mecanismului de acordare a sprijinului financiar este formată din 7 membri, după cum urmează:

Presedinte: - Eugen Tapu Nazare, secretar de stat în Ministerul Economiei si Comertului

Vicepresedinti: - Viorel Palască, secretar general în Ministerul Economiei si Comertului;

- Aurica Sereny, director general adjunct în cadrul Directiei generale politică industrială

Membri: - Nichita Liliana, consilier în cadrul Directiei infrastructură, calitate si mediu;

- Chim Niculina, consilier în cadrul Directiei generale politică industrială;

- Stan Cornel, expert în cadrul Directiei generale buget, economico-financiară si administrativ;

- un reprezentant al patronatului de ramură.

 

ANEXA Nr. 2

 

REGULAMENT

de organizare si functionare a Comisiei pentru derularea mecanismului de acordare a sprijinului financiar

 

1. Comisia pentru derularea mecanismului de acordare a sprijinului financiar, denumită în continuare Comisie, functionează în cadrul Ministerului Economiei si Comertului, cu atributii în organizarea si derularea mecanismului de acordare a sprijinului financiar de la bugetul de stat prin Programul de crestere a competitivitătii produselor industriale, denumit în continuare Program.

2. Principalele atributii ale Comisiei sunt următoarele:

a) coordonează întreaga activitate de acordare a sprijinului financiar de la bugetul de stat prin Program, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 357/2004, modificată si completată prin Hotărârea Guvernului nr. 2.184/2004;

b) promovează campanii de informare publică privind Programul, prin conferinte si comunicate de presă, interviuri, întâlniri cu patronatele, asociatiile profesionale de profil si/sau camerele de comert si industrie, autoritătile locale si altele, precum si prezentarea acestuia pe site-ul Ministerului Economiei si Comertului - www.minind.ro;

c) evaluează proiectele (documentele) prezentate de agentii economici, în ordinea înregistrării lor în Registrul unic de evidentă al Comisiei, si decide asupra acceptării sau respingerii acordării sprijinului financiar de la bugetul de stat;

d) evaluează solicitările beneficiarilor, după caz, privind modificarea clauzelor contractuale si decide asupra acceptării sau respingerii acestora;

e) analizează stadiul derulării Programului, stabilind măsuri în consecintă;

f) aprobă programul de control si stabileste mandatul reprezentantilor Ministerului Economiei si Comertului care verifică la fata locului realizarea proiectelor;

g) analizează modul de utilizare a fondurilor alocate si adoptă măsuri de crestere a eficientei activitătii;

h) decide asupra necesitării sistării sprijinului financiar către beneficiarii Programului care nu respectă clauzele contractuale si/sau care furnizează informatii eronate;

i) informează conducerea Ministerului Economiei si Comertului asupra modului de acordare a sprijinului financiar de la bugetul de stat prin Program si face propuneri pentru îmbunătătirea derulării acestuia;

j) asigură realizarea bazei de date privind programele prezentate si acceptate de Comisie, utilizarea fondurilor alocate, stadiul realizării proiectelor pentru contractele în derulare, rezultatele implementării proiectelor.

3. Convocarea Comisiei se face, ori de câte ori este necesar, de către presedinte sau, în lipsa acestuia, de vicepresedinte, cu cel putin 3 zile lucrătoare înainte de data prevăzută pentru sedintă.

4. Comisia este legal întrunită dacă sunt prezenti cel putin 5 membri si decide cu votul majoritătii absolute a numărului de membri numiti în cadrul acesteia.

5. Participarea la sedintele Comisiei reprezintă sarcină de serviciu si nu este remunerată.

6. Deciziile Comisiei se consemnează într-un procesverbal înscris într-un registru unic înfiintat în acest scop.

7. Secretariatul Comisiei este asigurat de către Directia generală politică industrială.

8. Secretariatul Comisiei gestionează următoarele registre: Registrul unic de evidentă a proiectelor, Registrul de procese-verbale, Registrul de evidentă contracte, Registrul de evidentă acte aditionale, Registrul de evidentă documente de plată.

9. Informatiile privind Programul, prezentate pe site-ul Ministerului Economiei si Comertului, sunt actualizate prin grija secretariatului Comisiei.

10. Periodic, secretariatul Comisiei pregăteste comunicate de presă privind stadiul derulării Programului, precum si materialele necesare pentru promovarea campaniei de informare publică privind Programul.

11. La sedintele Comisiei pot participa si invitati, cu luarea în considerare a domeniilor care fac obiectul proiectelor evaluate.

 

ANEXA Nr. 3

 

MODUL DE GESTIONARE A DOCUMENTELOR

aferente activitătilor pentru administrarea Programului de crestere a competitivitătii produselor industriale

 

1. Programul de crestere a competitivitătii produselor industriale, denumit în continuare Program, se derulează în cadrul Ministerului Economiei si Comertului, cu participarea directă a Directiei generale politică industrială, Directiei generale buget, economico-financiară si administrativ, Directiei infrastructură, calitate si mediu si a Serviciului contencios.

2. Toate documentele care au legătură cu Programul se înregistrează la Registratura Ministerului Economiei si Comertului.

3. Proiectele depuse de potentialii beneficiari se înregistrează de către secretariatul Comisiei pentru derularea mecanismului de acordare a sprijinului financiar, denumită în continuare Comisie, în Registrul unic de evidentă al Comisiei, în ordinea numerelor de înregistrare primite de la Registratura Ministerului Economiei si Comertului.

4. Proiectele se evaluează de către specialisti si se analizează în cadrul Consiliului tehnico-economic al Directiei generale politică industrială pentru stabilirea încadrării agentilor economici în conditiile de eligibilitate si, respectiv, a încadrării proiectelor prezentate în criteriile de eligibilitate, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 357/2004, modificată si completată prin Hotărârea Guvernului nr. 2.184/2004.

5. În cadrul sedintelor Comisiei se prezintă si se sustin rezultatele analizei de către membrii Comisiei reprezentanti ai Directiei generale politică industrială.

6. Secretariatul Comisiei întocmeste procesele-verbale ale acesteia, pe care le înscrie în registrul prevăzut la pct. 6 din anexa nr. 2.

7. În termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data desfăsurării sedintei de evaluare a proiectului, secretariatul Comisiei transmite notificări agentilor economici privind deciziile Comisiei.

8. În cazul în care proiectul este acceptat pentru finantare, secretariatul Comisiei transmite pe cale electronică modelul de contract sau de act aditional, după caz, modelul de raport tehnico-financiar si graficul de lucrări pentru etapa următoare, precum si orice informatii referitoare la Program.

9. Contractele de finantare întocmite de către beneficiari, depuse la Registratura Ministerului Economiei si Comertului, se transmit Directiei generale politică industrială pentru finalizare. Actele aditionale întocmite de beneficiari urmează acelasi circuit de avizare aplicabil contractelor de finantare.

10. Contractele de finantare finalizate primesc un număr de înregistrare din Registrul de evidentă contracte.

11. Contractele de finantare semnate de către reprezentantii Directiei generale politică industrială urmează circuitul de avizare, prin grija secretariatului Comisiei.

12. Contractele de finantare sunt avizate de Serviciul contencios în termen de o zi lucrătoare.

13. Contractele de finantare/actele aditionale se transmit Directiei generale buget, economico-financiară si administrativ, care le verifică si le avizează în termen de maximum 3 zile lucrătoare.

14. Contractele de finantare la care suma angajată este mai mare de 100 milioane lei se prezintă pentru viză controlorului delegat, reprezentant al Ministerului Finantelor Publice, de către secretariatul Comisiei.

15. Contractele de finantare se semnează de către reprezentantul Ministerului Economiei si Comertului, împuternicit în acest sens, cu beneficiarii sprijinului financiar.

16. Câte un exemplar al contractului de finantare încheiat se transmite de către secretariatul Comisiei beneficiarilor Programului, Directiei generale politică industrială si Directiei generale buget, economico-financiară si administrativ. Un exemplar al contractului de finantare se păstrează în arhiva Comisiei.

17. Pentru fiecare contract de finantare/act aditional aprobat de conducerea Ministerului Economiei si Comertului, Directia generală politică industrială întocmeste angajamentele bugetare individuale si propunerile de angajare a unei cheltuieli, care se transmit Directiei generale buget, economico-financiară si administrativ.

18. Derularea contractelor de finantare încheiate cu beneficiarii se urmăreste de către Directia generală politică industrială.

19. Documentele de plată depuse de beneficiari la registratura ministerului, preluate de către secretariatul Comisiei si înregistrate în Registrul de evidentă documente de plată, se repartizează salariatilor Directiei generale politică industrială, care verifică existenta, legalitatea si corectitudinea documentatiilor de plată în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la data preluării acestora de la secretariatul Comisiei.

20. În cazul în care documentatiile de plată nu sunt corespunzător întocmite, Directia generală politică industrială întreprinde demersurile necesare (în scris, telefonic sau prin întâlniri directe) în vederea finalizării acestora, iar termenul prevăzut la pct. 19 se decalează corespunzător).

21. Asigurarea parcurgerii fazei de lichidare a cheltuielilor, prin verificarea documentelor justificative si confirmarea pe propria răspundere a persoanei responsabile că această verificare a fost realizată, se face de către Directia generală politică industrială. În situatia achizitiei de bunuri si/sau servicii se verifică dacă documentele de plată sunt însotite de documente care atestă că aceasta s-a realizat pe bază de licitatie sau selectie de oferte.

22. Directia generală politică industrială vizează prin persoanele delegate cu aceste atributii, pentru “Bun de plată”, documentele justificative de plată corespunzătoare.

23. Periodic, Directia generală politică industrială întocmeste ordonantarea de plată, separat pentru documentele de plată cu valoarea sub 100 milioane lei si peste 100 milioane lei, si le depune la Directia generală buget, economico-financiară si administrativ.

Se are în vedere ca valoarea însumată a celor două ordonantări să fie de minimum 1 miliard lei. Numărul maxim de ordonantări pe lună este de 3.

24. În termen de maximum 15 zile lucrătoare Directia generală buget, economico-financiară si administrativ asigură plata cheltuielilor efectuate de către beneficiarii Programului, în limita creditelor bugetare aprobate prin bugetul ministerului cu destinatia “Stimularea exporturilor”, în conditiile legii.

25. Urmărirea efectuării fazei de plată a cheltuielilor se face de către Directia generală politică industrială care informează telefonic, după caz, agentii economici asupra plătilor efectuate.

 

MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODĂRIRII APELOR

 

ORDIN

pentru organizarea si functionarea secretariatelor de risc privind controlul activitătilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substante periculoase

 

În baza prevederilor art. 19 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 95/2003 privind controlul activitătilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substante periculoase,

în temeiul art. 4 pct. I.17 din Hotărârea Guvernului nr. 408/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul art. 5 alin. (8) din Hotărârea Guvernului nr. 408/2004, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 1.625/2003 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului,

în temeiul art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 1.626/2003 privind înfiintarea, organizarea si functionarea agentiilor regionale de protectie a mediului,

ministrul mediului si gospodăririi apelor emite următorul ordin:

Art. 1. - Prezentul ordin stabileste organizarea si functionarea secretariatelor de risc privind controlul activitătilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substante periculoase si limitarea consecintelor acestora pentru populatie si mediu.

Art. 2. - Măsurile, atributiile si activitătile prevăzute de prezentul ordin asigură implementarea dispozitiilor legale în vigoare în domeniul controlului activitătilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substante periculoase.

Art. 3. - (1) În sensul prezentului ordin se folosesc următoarele abrevieri:

a) APM - agentia de protectie a mediului;

b) ARPM - agentia regională de protectie a mediului;

c) ANPM - Agentia Natională pentru Protectia Mediului;

d) MMGA - Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor.

(2) În sensul prezentului ordin termenii specifici utilizati sunt definiti după cum urmează:

a) obiectiv fără risc - obiectiv în care sunt prezente substante periculoase în cantităti (tone) mai mici decât cele prezentate în coloana 2 din tabelele 1 si 3 din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 95/2003 privind controlul activitătilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substante periculoase;

b) obiectiv cu risc minor - obiectiv în care sunt prezente substante periculoase în cantităti (tone) mai mari sau egale cu cele prezentate în coloana 2 si mai mici decât cele prezentate în coloana 3 din tabelele 1 si 3 din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 95/2003;

c) obiectiv cu risc major - obiectiv în care sunt prezente substante periculoase în cantităti (tone) mai mari sau egale cu cele prezentate în coloana 3 din tabelele 1 si 3 din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 95/2003;

d) efect Domino - cresterea probabilitătii producerii unui accident major sau agravarea consecintelor acestuia, prin amplasarea a cel putin două obiective, dintre care unul este obiectiv cu risc major, la distante suficient de mici ca să se influenteze reciproc;

e) Comisia pentru acreditarea expertilor externi – comisie formată la nivelul Secretariatului de risc din ANPM, cu scopul recunoasterii oficiale a competentei expertilor de a participa la activităti specifice prevenirii accidentelor majore în care sunt implicate substante periculoase si limitării consecintelor acestora pentru populatie si mediu;

f) Comisia pentru siguranta instalatiilor si accidente - comisie formată din experti acreditati de comisia specializată a Secretariatului de risc din ANPM si reprezentanti ai secretariatelor de risc;

g) expert extern - expert în domeniul tehnic, având pregătire superioară si o experientă relevantă de cel putin 7 ani, acreditat de comisia specializată a Secretariatului de risc din ANPM.

Art. 4. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin conducerea APM, ARPM, ANPM si a directiei de specialitate din MMGA va lua măsuri de functionare a secretariatelor de risc în conformitate cu denumirile si cu distributia de personal prezentate în anexa nr. 1.

Art. 5. - Conducerea APM, ARPM, ANPM si a directiei de specialitate din MMGA va emite decizii de nominalizare a persoanelor în secretariatele de risc, cu respectarea prevederilor art. 4 si având la bază consimtământul persoanei, sau după caz, va angaja prin concurs personalul necesar conform anexei nr. 1.

Art. 6. - Personalul numit sau, după caz, angajat în secretariatele de risc va avea studii superioare. La angajare, tematica de concurs va include si continutul prezentului ordin.

Art. 7. - Se aprobă atributiile secretariatelor de risc prezentate în anexa nr. 2.

Art. 8. - În conformitate cu prevederile legislatiei în vigoare, conducerea APM, ARPM, ANPM si a directiei de specialitate din MMGA va întocmi fisele de post ale persoanelor nominalizate sau angajate în secretariatele de risc, potrivit art. 5 si 6, numai în limita atributiilor prevăzute în anexa nr. 2.

Art. 9. - Procedura de inspectie pentru obiectivele care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt implicate substante periculoase si Procedura de acreditare a expertilor externi, elaborate de Secretariatul de risc din MMGA, vor fi aprobate prin ordin al ministrului mediului si gospodăririi apelor, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului ordin.

Art. 10. - În conformitate cu dispozitiile legale în vigoare, se împuterniceste personalul din secretariatele de risc să efectueze inspectii privind siguranta instalatiilor la obiectivele care intră sub incidenta Hotărârii Guvernului nr. 95/2003.

Art. 11. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 12. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului apelor si protectiei mediului nr. 1.441 din 12 martie 2003 privind înfiintarea Secretariatului de risc pentru controlul activitătilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substante periculoase, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 26 martie 2003.

Art. 13. - Conducerea APM, ARPM, ANPM si a directiei de specialitate din MMGA va pune în aplicare dispozitiile prezentului ordin.

Art. 14. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul mediului si gospodăririi apelor,

Sulfina Barbu

 

Bucuresti, 26 martie 2005.

Nr. 251.

 

ANEXA Nr. 1

 

DISTRIBUTIA, LA NIVELUL ANILOR 2005-2006, A PERSONALULUI ÎN SECRETARIATELE DE RISC PENTRU CONTROLUL ACTIVITĂTILOR CARE PREZINTĂ PERICOLE DE ACCIDENTE MAJORE ÎN CARE SUNT IMPLICATE SUBSTANTE PERICULOASE

 

Nr.

crt.

Denumirea secretariatului 

Numărul de salariati

1.

Secretariatul de risc din MMGA

3

2.

Secretariatul de risc din ANPM

15

3.

Secretariatul de risc din ARPM Bacău pentru Regiunea 1 - Nord-Est

3

4.

Secretariatul de risc din ARPM Galati pentru Regiunea 2 - Sud-Est

3

5.

Secretariatul de risc din ARPM Pitesti pentru Regiunea 3 - Sud-Muntenia

3

6.

Secretariatul de risc din ARPM Craiova pentru Regiunea 4 - Sud-Vest

3

7.

Secretariatul de risc din ARPM Timisoara pentru Regiunea 5 - Vest

3

8.

Secretariatul de risc din ARPM Cluj-Napoca pentru Regiunea 6 - Nord-Vest

3

9.

Secretariatul de risc din ARPM Sibiu pentru Regiunea 7 - Centru

3

10.

Secretariatul de risc din ARPM Bucuresti pentru Regiunea 8 - Bucuresti-Ilfov

3

11.

Secretariatul de risc din APM Alba Iulia

2

12.

Secretariatul de risc din APM Alexandria

2

13.

Secretariatul de risc din APM Arad

2

14.

Secretariatul de risc din APM Baia Mare

3

15.

Secretariatul de risc din APM Bistrita

2

16.

Secretariatul de risc din APM Botosani

2

17.

Secretariatul de risc din APM Brăila

2

18.

Secretariatul de risc din APM Brasov

3

19.

Secretariatul de risc din APM Buzău

2

20.

Secretariatul de risc din APM Călărasi

2

21.

Secretariatul de risc din APM Constanta

3

22.

Secretariatul de risc din APM Deva

3

23.

Secretariatul de risc din APM Drobeta-Turnu Severin

2

24.

Secretariatul de risc din APM Focsani

2

25.

Secretariatul de risc din APM Giurgiu

2

26.

Secretariatul de risc din APM Iasi

2

27.

Secretariatul de risc din APM Ilfov

2

28.

Secretariatul de risc din APM Miercurea-Ciuc

2

29.

Secretariatul de risc din APM Oradea

2

30.

Secretariatul de risc din APM Piatra-Neamt

2

31.

Secretariatul de risc din APM Ploiesti

3

32.

Secretariatul de risc din APM Resita

2

33.

Secretariatul de risc din APM Râmnicu Vâlcea

3

34.

Secretariatul de risc din APM Satu Mare

2

35.

Secretariatul de risc din APM Sfântu Gheorghe

2

36.

Secretariatul de risc din APM Slatina

2

37.

Secretariatul de risc din APM Slobozia

2

38.

Secretariatul de risc din APM Suceava

2

39.

Secretariatul de risc din APM Târgoviste

2

40.

Secretariatul de risc din APM Târgu Jiu

2

41.

Secretariatul de risc din APM Târgu Mures

2

42.

Secretariatul de risc din APM Tulcea

2

43.

Secretariatul de risc din APM Vaslui

2

44.

Secretariatul de risc din APM Zalău

2

 

TOTAL:

116

 

ANEXA Nr. 2

 

ATRIBUTII ALE SECRETARIATELOR DE RISC

 

A. Secretariatul de risc din APM:

1. răspunde de implementarea la nivel de judet a dispozitiilor Hotărârii Guvernului nr. 95/2003 privind controlul activitătilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substante periculoase si ale legislatiei subsecvente;

2. identifică/inventariază titularii activitătilor, respectiv obiectivele care intră sub incidenta prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 95/2003 si ale legislatiei subsecvente; 3. asigură verificarea în teren a obiectivelor, respectiv a titularilor de activitate, cu privire la obligatiile prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 95/2003 si în legislatia subsecventă, în conformitate cu procedura de inspectie aprobată prin ordin al ministrului mediului si gospodăririi apelor;

4. colaborează si schimbă informatii, în conditiile legii, cu autoritătile locale si cu organisme neguvernamentale;

5. informează operatorii asupra cerintelor referitoare la continutul notificării activitătii care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt implicate substante periculoase;

6. verifică continutul notificării activitătii care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt implicate substante periculoase si, după caz, comunică titularului activitătii observatii;

7. tine evidenta notificărilor, conform Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor, apelor si mediului nr. 1.084/2003 privind aprobarea procedurilor de notificare a activitătilor care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt implicate substante periculoase si, respectiv, a accidentelor majore produse;

8. solicită titularilor de activitate si celorlalte autorităti locale informatii necesare desfăsurării activitătii;

9. utilizează proceduri elaborate si transmise spre aplicare de Secretariatul de risc din MMGA;

10. verifică luarea măsurilor pentru prevenirea accidentelor cu impact asupra sănătătii omului si a mediului si limitarea consecintelor acestora;

11. colaborează cu personalul de specialitate din APM în scopul aplicării procedurii de reglementare pentru activitătile în care sunt prezente substante periculoase;

12. confirmă în scris titularilor de activitate primirea documentatiilor depuse sau transmise;

13. întocmeste documentele de interzicere a utilizării sau punerii în functiune a oricărui obiectiv, a oricărei instalatii ori unităti de stocare sau a oricărei părti din aceasta, dacă titularul activitătii nu a înaintat în termenele legale notificarea, raportul de securitate, planul de urgentă internă, informatiile necesare întocmirii planului de urgentă externă sau alte informatii solicitate, după caz, conform dispozitiilor Hotărârii Guvernului nr. 95/2003 si ale legislatiei subsecvente;

14. informează operatorul cu privire la cerintele legate de structura si continutul documentatiei privind politica de prevenire a accidentelor majore, precum si asupra conditiilor impuse pentru verificarea acesteia;

15. verifică continutul documentatiei privind politica de prevenire a accidentelor majore;

16. tine evidenta documentatiilor privind politica de prevenire a accidentelor majore;

17. informează în scris operatorul asupra rezultatelor verificării documentatiei privind politica de prevenire a accidentelor majore;

18. informează operatorii asupra cerintelor referitoare la rapoartele de securitate;

19. verifică rapoartele de securitate conform Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor, apelor si mediului nr. 142/2004 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a raportului de securitate privind activitătile care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt implicate substante periculoase si, după caz, întocmeste formele necesare implicării expertilor externi în procesul de verificare a rapoartelor de securitate;

20. tine evidenta rapoartelor de securitate;

21. comunică în scris titularilor de activitate rezultatul verificării raportului de securitate;

22. informează operatorii asupra cerintelor referitoare la planurile interne si externe de urgentă;

23. verifică existenta planurilor interne si externe de urgentă pentru obiectivele cu risc major;

24. initiază si participă la evaluarea, inclusiv la testarea planurilor interne si externe de urgentă pentru obiectivele cu risc major;

25. urmăreste modul de respectare a termenelor de transmitere de către titularii de activitate a notificărilor, a politicilor de prevenire a accidentelor majore, a rapoartelor de securitate, a planurilor de urgentă internă si a informatiilor necesare elaborării planurilor de urgentă externă, în concordantă cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 95/2003;

26. întocmeste planurile de inspectie, conform procedurii elaborate si transmise de Secretariatul de risc din MMGA;

27. în urma fiecărei inspectii întocmeste un raport de inspectie, conform procedurii elaborate si transmise de Secretariatul de risc din MMGA;

28. informează titularii de activitate cu privire la obligativitatea notificării unui accident sau a unei avarii în care sunt implicate substante periculoase;

29. în caz de accident major:

a) informează imediat Secretariatul de risc din ARPM privind producerea unui accident;

b) verifică continutul notificării accidentelor conform Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor, apelor si mediului nr. 1.084/2003 privind procedurile de notificare a activitătilor care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt implicate substante periculoase si, respectiv, a accidentelor majore produse;

c) participă la schimbul de informatii cu reprezentantii desemnati de titularul de activitate si cu celelalte autorităti locale;

d) participă la cercetarea la fata locului a accidentelor si întocmeste raportul final pe care îl transmite Secretariatului de risc din ARPM;

e) tine evidenta notificărilor;

f) urmăreste luarea tuturor măsurilor de interventie si remediere necesare, urgente, pe termen mediu sau lung, de către titularul activitătii;

g) colectează si verifică, prin inspectie, informatiile necesare pentru analizarea completă a aspectelor tehnice, organizatorice si manageriale ale accidentului major;

h) stabileste împreună cu titularii activitătilor măsurile preventive ce se impun pentru evitarea unor viitoare accidente;

i) pune la dispozitie compartimentului pentru relatii publice informatii privind posibile efecte, inclusiv pentru situatii cu impact transfrontier;

j) participă la lucrările comisiei tehnice de evaluare a cauzelor si consecintelor inclusiv, si, după caz, întocmeste formele necesare implicării expertilor externi;

30. initiază si participă la programe si proiecte interne si internationale si face propuneri pentru activitatea de cercetare;

31. participă la elaborarea politicilor de dezvoltare si amenajare a teritoriului, a politicilor relevante locale, asigurându-se că se va păstra o distantă adecvată si se vor lua măsuri suplimentare tehnice pentru a nu mări pericolul asupra: populatiei, zonelor rezidentiale, clădirilor si teritoriilor cu utilitate publică, căilor importante de comunicatii, zonelor de recreere etc., datorat obiectivelor care intră sub incidenta Hotărârii Guvernului nr. 95/2003 si a legislatiei subsecvente;

32. participă la evaluarea grupurilor de obiective si a situatiilor probabile declansării efectului Domino;

33. instituie si actualizează un registru care va cuprinde următoarele:

a) informatiile referitoare la obiectivele care intră sub incidenta Hotărârii Guvernului nr. 95/2003 si a legislatiei subsecvente;

b) evidenta accidentelor;

c) analiza cauzelor producerii accidentului major, experienta acumulată si măsurile preventive necesare pentru prevenirea altor asemenea accidente;

34. pune la dispozitie compartimentului pentru relatii publice informatii referitoare la:

a) proiectarea unor noi obiective cărora le sunt aplicabile prevederile Hotărârii Guvernului nr. 95/2003 si ale legislatiei subsecvente;

b) modificările aduse obiectivelor existente, cărora le sunt aplicabile prevederile Hotărârii Guvernului nr. 95/2003 si ale legislatiei subsecvente;

c) dezvoltările în jurul obiectivelor existente, care intră sub incidenta Hotărârii Guvernului nr. 95/2003 si a legislatiei subsecvente;

35. colaborează, potrivit legii, cu autoritătile pentru protectie civilă si cu celelalte autorităti competente;

36. supune spre aprobare conducerii corespondenta destinată factorilor interesati din afara APM;

37. transmite informatiile solicitate de secretariatele de risc din ARPM, ANPM si MMGA;

38. întocmeste un raport lunar privind activitatea proprie si îl prezintă spre avizare conducerii APM;

39. în cazul în care există posibilitatea producerii unui accident major cu efecte transfrontiere la un obiectiv ce intră sub incidenta Hotărârii Guvernului nr. 95/2003 si a legislatiei subsecvente, informează Secretariatul de risc din MMGA.

B. Secretariatul de risc din ARPM:

1. coordonează din punct de vedere tehnic, la nivel regional, secretariatele de risc din APM-uri;

2. urmăreste respectarea termenelor stabilite pentru implementarea la nivel de regiune a dispozitiilor Hotărârii Guvernului nr. 95/2003 si ale legislatiei subsecvente;

3. initiază si încurajează schimbul de experientă la nivel regional;

4. initiază/participă la programe si proiecte interne si internationale si face propuneri pentru activitatea de cercetare;

5. elaborează sinteza inventarelor obiectivelor la nivel regional;

6. tine evidenta la nivel regional a rezultatelor evaluărilor rapoartelor de securitate;

7. solicită secretariatelor de risc din APM-uri datele si informatiile necesare elaborării sintezelor privind obiectivele care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt implicate substante periculoase;

8. asigură accesul, în conditiile legii, pentru APM-urile din regiune, precum si pentru APM-urile din celelalte regiuni la date si informatii necesare desfăsurării activitătii si participă la schimbul de astfel de date si informatii între aceste autorităti;

9. informează imediat Secretariatul de risc din ANPM privind producerea unui accident major;

10. transmite informatiile solicitate de secretariatele de risc din ANPM si MMGA;

11. utilizează proceduri elaborate si transmise spre aplicare de Secretariatul de risc din MMGA;

12. supune spre aprobare conducerii corespondenta destinată factorilor interesati din afara ARPM;

13. întocmeste un raport lunar privind activitatea proprie si îl prezintă spre avizare conducerii ARPM (după caz, corelat cu atributia similară a componentei locale a ARPM);

14. evaluează necesitătile de instruire si pregătire a personalului din secretariatele de risc din APM-uri;

15. pentru componenta locală a ARPM (judetul de resedintă) atributiile sunt cele mentionate la lit. A.

C. Secretariatul de risc din ANPM:

1. coordonează din punct de vedere tehnic, la nivel national, secretariatele de risc din APM-uri si ARPM-uri;

2. urmăreste respectarea termenelor stabilite pentru implementarea la nivel national a dispozitiilor Hotărârii Guvernului nr. 95/2003 si ale legislatiei subsecvente;

3. înfiintează Comisia pentru siguranta instalatiilor si accidente;

4. asigură secretariatul tehnic al Comisiei pentru siguranta instalatiilor si accidente;

5. înfiintează Comisia pentru acreditarea expertilor externi;

6. asigură secretariatul tehnic al Comisiei pentru acreditarea expertilor externi;

7. elaborează proceduri specifice în domeniul managementului riscului si controlului activitătilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substante periculoase, împreună cu Secretariatul de risc din MMGA;

8. propune programe de evaluare a riscului la nivel national, le supune dezbaterii specialistilor din domeniu si le transmite Secretariatului de risc din MMGA;

9. solicită de la secretariatele de risc datele si informatiile necesare desfăsurării activitătii;

10. primeste si actualizează datele si informatiile din sistemul secretariatelor de risc cu privire la accidentele produse pe plan national si întocmeste rapoarte privind: cauzele accidentelor produse, rezultatele analizelor de specialitate ale acestora, concluziile si experienta acumulată, în vederea diseminării informatiilor la factorii interesati;

11. creează si actualizează registrul-bază de date care va cuprinde: informatii referitoare la obiectivele ce intră sub incidenta prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 95/2003 si ale legislatiei subsecvente, accidentele produse si cauzele acestora, măsurile stabilite si experienta acumulată, rezultatele evaluărilor si celelalte documente relevante;

12. informează imediat Secretariatul de risc din MMGA privind producerea unui accident major;

13. schimbă date si informatii cu organisme specializate, la nivel national si international;

14. initiază si încurajează schimbul de experientă dintre specialistii din domeniul specific de activitate, inclusiv cu structuri similare internationale;

15. se documentează cu privire la accidentele produse pe plan international si întocmeste informări în vederea diseminării informatiilor la factorii interesati;

16. colaborează, potrivit legii, cu autoritătile pentru protectie civilă si cu celelalte autorităti competente;

17. supune spre aprobare conducerii corespondenta destinată factorilor interesati din afara ANPM;

18. întocmeste un raport lunar privind activitatea proprie si îl prezintă spre avizare conducerii directiei de specialitate din ANPM;

19. initiază si participă la programe si proiecte interne si internationale;

20. evaluează necesitătile de instruire si pregătire a personalului din secretariatele de risc si organizează activităti pentru instruirea si pregătirea acestuia.

D. Secretariatul de risc din MMGA:

1. monitorizează la nivel national activitatea secretariatelor de risc din APM-uri, ARPM-uri si ANPM;

2. verifică respectarea dispozitiilor legale privind functionarea si organizarea secretariatelor de risc din APM-uri, ARPM-uri si ANPM;

3. urmăreste respectarea termenelor stabilite pentru implementarea la nivel national a dispozitiilor Hotărârii Guvernului nr. 95/2003 si ale legislatiei subsecvente si recomandă măsuri de conformare;

4. participă la activitatea Comisiei pentru siguranta instalatiilor si accidente;

5. participă la activitatea Comisiei pentru acreditarea expertilor externi;

6. elaborează împreună cu Secretariatul de risc din ANPM proceduri specifice în domeniul managementului riscului si controlului activitătilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substante periculoase si le transmite spre aplicare secretariatelor de risc;

7. solicită datele si informatiile necesare desfăsurării activitătii de la secretariatele de risc;

8. primeste datele si informatiile din sistemul secretariatelor de risc cu privire la accidentele produse pe plan national si întocmeste rapoarte privind: cauzele accidentelor produse, rezultatele analizelor de specialitate ale acestora, concluziile si experienta acumulată, în vederea diseminării la factorii interesati;

9. creează si actualizează registrul-bază de date care va cuprinde: informatii referitoare la obiectivele ce intră sub incidenta prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 95/2003, accidentele produse si cauzele acestora, măsurile stabilite si experienta acumulată, rezultatele evaluărilor si celelalte documente relevante;

10. initiază si încurajează schimbul de experientă dintre specialistii din domeniul specific de activitate, inclusiv cu structuri similare internationale;

11. se documentează cu privire la accidentele produse pe plan international si întocmeste informări în vederea diseminării la factorii interesati;

12. initiază si participă la programe si proiecte interne si internationale;

13. elaborează si propune spre aprobare ordine ale ministrului, care au fost supuse în prealabil consultării specialistilor;

14. recomandă programe de evaluare a riscului la nivel national si, după caz, le propune spre aprobare prin ordin al ministrului mediului si gospodăririi apelor;

15. colaborează, potrivit legii, cu autoritătile pentru protectie civilă si cu celelalte autorităti competente;

16. la solicitarea autoritătilor, initiază expertize speciale privind pericole probabile sau efecte ale accidentelor în care sunt implicate substante periculoase;

17. schimbă la nivel national si international informatii cu organisme specializate privind activitătile în care sunt implicate substante periculoase;

18. transmite informatii cu privire la accidentele survenite pe plan international către autoritătile competente sau alte organisme specializate;

19. raportează la Uniunea Europeană datele si informatiile, conform procedurilor internationale;

20. supune spre aprobare conducerii corespondenta destinată factorilor interesati din afara MMGA;

21. întocmeste un raport lunar privind activitatea proprie si îl prezintă spre avizare conducerii directiei de specialitate din MMGA;

22. evaluează necesitătile de instruire si pregătire a personalului din secretariatele de risc si organizează activităti pentru instruirea si pregătirea acestuia.