MONITORUL
OFICIAL AL ROMANIEI
P A R T E
A I
Anul 173
(XVII) - Nr. 298 LEGI, DECRETE,
HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Luni, 11
aprilie 2005
SUMAR
DECIZII ALE
CURTII CONSTITUTIONALE
Decizia nr. 103 din
22 februarie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 68 alin. 4 din Codul de procedură civilă
Decizia
nr. 154 din 17 martie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate
a dispozitiilor art. V alin. (2) liniuta a 4-a din Ordonanta Guvernului nr.
3/2003 pentru modificarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 158/2001
privind regimul accizelor si pentru instituirea unor măsuri de îmbunătătire a
colectării unor venituri bugetare si ale art. 24 din Ordonanta Guvernului nr.
2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor
ACTE ALE
ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
137.
- Ordin al ministrului economiei si comertului privind organizarea si
functionarea Comisiei pentru derularea mecanismului de acordare a sprijinului
financiar, precum si a modului de gestionare a activitătii
251.
- Ordin al ministrului mediului si gospodăririi apelor pentru organizarea
si functionarea secretariatelor de risc privind controlul activitătilor care
prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substante
periculoase
DECIZII
ALE CURTII CONSTITUTIONALE
CURTEA
CONSTITUTIONALĂ
din 22
februarie 2005
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 68 alin. 4 din Codul de procedură civilă
Constantin Doldur -
presedinte
Nicolae Cochinescu
- judecător
Aspazia Cojocaru -
judecător
Acsinte Gaspar -
judecător
Kozsokár Gábor -
judecător
Petre Ninosu -
judecător
Serban Viorel
Stănoiu - judecător
Ion Tiucă -
procuror
Cristina Toma -
magistrat-asistent
Pe rol se află
solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 68 alin. 4
din Codul de procedură civilă,
exceptie ridicată de Elena Vacariu în Dosarul nr. 746/C/2004 al Tribunalului
Galati - Sectia civilă.
La apelul nominal
lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Magistratul-asistent referă asupra cererii depuse la dosar, prin care autorul
exceptiei solicită judecarea cauzei în lipsă.
Reprezentantul
Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate
ca fiind neîntemeiată. În acest sens, arată că interdictia mandatarului de a
pune concluzii în fata instantei de judecată nu încalcă prevederile
constitutionale invocate, scopul dispozitiilor criticate fiind acela de a
protegui partea reprezentată. De altfel, partea interesată se poate prezenta
personal în fata instantei si, de asemenea, îsi poate angaja un avocat ce are
dreptul de a pune concluzii.
CURTEA,
având în vedere
actele si lucrările dosarului, retine următoarele:
Prin Încheierea din
20 octombrie 2004, pronuntată în Dosarul nr. 746/C/2004, Tribunalul Galati -
Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 68 alin. 4 din Codul de procedură civilă, exceptie
ridicată de Elena Vacariu.
Autorul
exceptiei de neconstitutionalitate, în calitate de mandatar al reclamantului, arată că dispozitiile art. 68
alin. 4 din Codul de
procedură civilă sunt neconstitutionale în ceea ce priveste dreptul la
apărare exercitat prin intermediul unui consilier juridic cu procură în fata
notarului. Consideră că poate pune concluzii orale, astfel cum prevede art. 68
alin. 4 din Codul de
procedură civilă, însă instanta de judecată a apreciat că îi sunt opozabile
aceste dispozitii de lege si, drept urmare, nu poate pune concluzii orale.
Tribunalul
Galati - Sectia civilă apreciază
că restrictia mandatarului care nu are calitatea de avocat de a pune concluzii
orale în instantă nu constituie o încălcare a dispozitiilor art. 24 alin. (1)
din Constitutie, deoarece mandatarul are posibilitatea de a formula cereri si
de a propune probe, precum si dreptul de a depune concluzii scrise.
În opinia
instantei de judecată, consilierul juridic, în conformitate cu dispozitiile
Legii nr.
514/2003, precum si cu cele ale Statutului profesiei de consilier juridic,
poate pune concluzii orale în instantă numai pentru persoanele juridice pe care
le reprezintă, nu si pentru persoanele fizice, astfel încât dispozitiile art.
68 alin. 4 din Codul de
procedură civilă trebuie interpretate în acest sens.
În concluzie,
instanta de judecată apreciază că exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 68 alin. 4 din Codul de procedură civilă
este neîntemeiată. Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si
formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate
ridicată.
Guvernul, în punctul de vedere prezentat, consideră că
art. 24 alin. (1) din Constitutie garantează dreptul la apărare, dar că, tocmai
pentru ca această garantie să functioneze, alin. (2) al aceluiasi articol
prevede expres că în tot cursul procesului părtile au dreptul de a fi asistate
de un avocat. În acest sens, arată că, în concordantă cu aceste principii,
pentru a garanta că orice parte în proces poate fi asistată de o persoană cu
pregătire adecvată, în măsură să ofere o asistentă calificată si, totodată,
pentru a preveni exercitarea fără drept a avocaturii, dispozitiile art. 68
alin. 4 din Codul de
procedură civilă limitează dreptul de a pune concluzii orale în proces,
permitând aceasta numai avocatului si consilierului juridic, pentru persoana
juridică la care este angajat.
În concluzie, Guvernul
consideră că exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 68 alin. 4
din Codul de procedură civilă
este neîntemeiată.
Avocatul
Poporului apreciază că
restrictia mandatarului care nu are calitatea de avocat de a pune concluzii
orale în instantă nu constituie o încălcare a dreptului la apărare, întrucât
partea însăsi poate participa la dezbateri si poate pune concluzii înaintea
instantei de judecată, iar mandatarul are posibilitatea să formuleze cereri si
să propună probe în tot cursul procesului, precum si dreptul de a depune
concluzii scrise.
Totodată, se arată
că posibilitatea reprezentării părtilor prin mandatar este prevăzută de art. 67
si 68 din Codul de procedură
civilă, care stabilesc conditiile de exercitare a acestui mandat. Aceste
conditii, precum si limitele în care poate fi exercitat mandatul, inclusiv
posibilitatea mandatarului de a pune sau nu concluzii în instantă în numele
părtii, reprezintă optiuni ale legiuitorului, care, potrivit art. 126 alin. (2)
din Constitutie, stabileste regulile privind procedura de judecată. În acest
sens, se invocă jurisprudenta Curtii Constitutionale, respectiv Decizia nr.
31/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 199 din
5 martie 2004, si Decizia nr.
54/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din
10 martie 2003.
În concluzie,
Avocatul Poporului consideră că dispozitiile art. 68 alin. 4 din Codul de procedură civilă
sunt constitutionale.
Presedintii
celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de
neconstitutionalitate ridicată.
CURTEA,
examinând
încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului
Poporului, raportul întocmit de judecătorul raportor, concluziile procurorului
si dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei,
precum si dispozitiile Legii nr.
47/1992, retine următoarele:
Curtea
Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2),
ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr.
47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.
Obiectul exceptiei
de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 68 alin. 4 din Codul de procedură civilă,
care au următorul cuprins: “Dacă mandatul este dat unei alte persoane decât
unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii decât prin avocat, cu exceptia
consilierului juridic care, potrivit legii, reprezintă partea.”
Autorul exceptiei
sustine, în esentă, că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile art.
24 alin. (1) din Constitutie, care prevăd că “Dreptul la apărare este
garantat”.
Examinând exceptia de
neconstitutionalitate, Curtea Constitutională constată că aceasta este
neîntemeiată si, în consecintă, urmează a fi respinsă pentru următoarele
considerente:
Curtea
Constitutională s-a mai pronuntat asupra constitutionalitătii dispozitiilor
art. 68 alin. 4 din Codul de
procedură civilă, prin raportare la aceleasi dispozitii din Legea
fundamentală, respingând exceptiile de neconstitutionalitate invocate. Astfel,
în Decizia nr.
31 din 29 ianuarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 199 din 5 martie 2004, Curtea a retinut că “reprezentarea părtilor
într-un proces prin mandatar, care poate fi avocat sau altă persoană cu sau
fără pregătire juridică, este una dintre modalitătile prin care Codul de procedură civilă
asigură accesul liber la justitie, precum si exercitarea dreptului la apărare
al părtilor, drepturi fundamentale prevăzute de art. 21, respectiv de art. 24
din Constitutie. Restrictia mandatarului care nu are calitatea de avocat de a
pune concluzii orale în instantă nu constituie o împiedicare a accesului liber
la justitie, întrucât partea însăsi poate participa la dezbateri si poate pune
concluzii înaintea instantei de judecată, iar mandatarul are posibilitatea să
formuleze cereri si să propună probe în tot cursul procesului, precum si
dreptul de a depune concluzii scrise. Posibilitatea reprezentării părtii prin
mandatar este prevăzută doar de art. 67 si 68 din Codul de procedură civilă,
care stabilesc conditiile de exercitare a acestui mandat. Aceste conditii,
precum si limitele în care poate fi exercitat mandatul, inclusiv posibilitatea
mandatarului de a pune sau nu concluzii în instantă în numele părtii,
reprezintă optiuni ale legiuitorului, care, potrivit dispozitiilor art. 126
alin. (2) din Constitutie, stabileste regulile privind procedura de judecată”.
De asemenea, în
Decizia nr.
416 din 12 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 1.217 din 17 decembrie 2004, Curtea a constatat că, întrucât
Legea fundamentală, prevăzând în alin. (1) al art. 24 garantarea dreptului la
apărare, consacră în alin. (2) al aceluiasi articol dreptul părtilor de a fi
asistate de un avocat în tot timpul procesului, nu si pe acela de a apela la
serviciile unui mandatar. Tăcerea legiuitorului constitutional în această
privintă nu poate fi complinită pe calea unei interpretări extensive, astfel
încât prevederea constitutională mentionată lipseste de temei critica de
neconstitutionalitate.
Deoarece nu au
intervenit elemente noi, de natură să justifice schimbarea jurisprudentei
Curtii Constitutionale, cele statuate în deciziile mentionate îsi mentin
valabilitatea si în prezenta cauză.
Pentru
considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin.
(4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si
al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA
CONSTITUTIONALĂ
În numele
legii
DECIDE:
Respinge exceptia
de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 68 alin. 4 din Codul de procedură civilă,
exceptie ridicată de Elena Vacariu în Dosarul nr. 746/C/2004 al Tribunalului
Galati - Sectia civilă.
Definitivă si
general obligatorie.
Pronuntată în
sedinta publică din data de 22 februarie 2005.
PRESEDINTE,
CONSTANTIN
DOLDUR
Magistrat-asistent,
Cristina
Toma
din 17
martie 2005
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. V alin. (2) liniuta a 4-a din Ordonanta Guvernului nr.
3/2003 pentru modificarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 158/2001
privind regimul accizelor si pentru instituirea unor măsuri de îmbunătătire a
colectării unor venituri bugetare si ale art. 24 din Ordonanta Guvernului nr.
2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor
Ioan Vida -
presedinte
Nicolae Cochinescu
- judecător
Aspazia Cojocaru -
judecător
Constantin Doldur
- judecător
Kozsokár Gábor -
judecător
Acsinte Gaspar -
judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu -
judecător
Serban Viorel
Stănoiu - judecător
Aurelia Popa -
procuror
Daniela Ramona
Maritiu - magistrat-asistent
Pe rol se află
solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. V alin.
(2) liniuta a 4-a din Ordonanta Guvernului nr.
3/2003 pentru modificarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr.
158/2001 privind regimul accizelor si pentru instituirea unor măsuri de
îmbunătătire a colectării unor venituri bugetare si ale art. 24 din Ordonanta
Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al
contraventiilor, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Petrisil” - S.R.L.
din Diosig în Dosarul nr. 1.196/2004 al Judecătoriei Marghita.
La apelul nominal
lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în
stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată. Stabilirea
faptului că, o dată cu aplicarea sanctiunii, se dispune si confiscarea
bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contraventii, nu înfrânge
prezumtia referitoare la caracterul licit al dobândirii averii, ci este în
deplin acord cu dispozitiile constitutionale ale art. 44 alin. (8) si (9).
CURTEA,
având în vedere
actele si lucrările dosarului, retine următoarele:
Prin Încheierea
din 3 noiembrie 2004, pronuntată în Dosarul nr. 1.196/2004, Judecătoria
Marghita a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate
a dispozitiilor art. V alin. (2) liniuta a 4-a din Ordonanta Guvernului nr.
3/2003 pentru modificarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr.
158/2001 privind regimul accizelor si pentru instituirea unor măsuri de
îmbunătătire a colectării unor venituri bugetare si ale art. 24 din Ordonanta
Guvernului nr.
2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, exceptie ridicată de
Societatea Comercială “Petrisil” - S.R.L. din Diosig.
În motivarea
exceptiei de neconstitutionalitate, formulată oral în fata instantei de judecată si cuprinsă în încheierea
de sesizare a Curtii Constitutionale, autorul acesteia sustine că textele de
lege criticate contravin prevederilor art. 41 alin. (7) din Constitutie.
Consideră că prezumtia de dobândire licită a bunurilor, instituită de textul
constitutional invocat, operează si în ceea ce priveste bunurile confiscate
prin proces-verbal de contraventie.
Judecătoria
Marghita consideră că
exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, întrucât în cazul
bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contraventii nu se poate vorbi
de o dobândire licită care să poată fi prezumată. Arată că sustinerile
autorului exceptiei pornesc de la premisa eronată că proprietatea trebuie
ocrotită în orice conditii, inclusiv atunci când legea este încălcată. De
altfel, din întreaga economie a art. 41 din Constitutie, rezultă că textele
constitutionale care contin dispozitii privind protectia proprietătii private
au în vedere desfăsurarea de activităti comerciale în conditiile respectării
prevederilor legale referitoare la dreptul de proprietate. În conformitate cu
dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si
formula punctele de vedere cu privire la exceptia ridicată.
Guvernul consideră că exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. V alin. (2) liniuta a 4-a din
Ordonanta Guvernului nr.
3/2003 este inadmisibilă, deoarece prin dispozitiile art. 298 alin. (1)
pct. 39 din Legea nr.
571/2003 privind Codul fiscal a fost abrogată Ordonanta de urgentă a
Guvernului nr.
158/2001, pe cale de consecintă fiind abrogate si prevederile Ordonantei
Guvernului nr.
3/2003.
Astfel, ele nu mai
sunt în vigoare, fiind incidente prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, potrivit cărora Curtea Constitutională se pronuntă numai asupra
exceptiilor de neconstitutionalitate ce au ca obiect dispozitii legale în
vigoare. În ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 24 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al
contraventiilor, apreciază că este neîntemeiată. În acest sens, precizează că
de prezumtia dobândirii licite, stabilită de art. 44 alin. (8) din Constitutie,
“se bucură numai averea dobândită printr-o activitate în acord cu ordinea de
drept, nu si cea obtinută prin fapte de încălcare a legii, anume prin
săvârsirea de infractiuni si contraventii”. Întrucât, prin dispozitiile art. 44
alin. (9), Legea fundamentală a abilitat legiuitorul ordinar să fixeze
conditiile în care pot fi confiscate bunurile destinate, folosite sau rezultate
din contraventii, consideră că prevederile de lege criticate sunt concordante
cu dispozitiile Constitutiei. În continuare, mentionează că, în jurisprudenta
sa, Curtea Constitutională a statuat că este la latitudinea legiuitorului să
aplice un regim juridic mai sever în cazul circulatiei bunurilor supuse
accizelor, inclusiv sub aspectul gravitătii sanctiunilor prevăzute. Citează, în
acest sens, Decizia Curtii Constitutionale nr.
477 din 9 decembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 105 din 4 februarie 2004.
Avocatul
Poporului apreciază că
exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că
aplicarea, în mod legal, a unei amenzi, pentru o contraventie săvârsită, este
consecinta legitimă a încălcării unei norme legale, iar nu o încălcare a
dreptului de proprietate. De asemenea, stabilirea faptului că, o dată cu
aplicarea sanctiunii, se dispune si confiscarea bunurilor destinate, folosite
sau rezultate din contraventii, nu înfrânge prezumtia referitoare la caracterul
licit al dobândirii averii, ci este în deplin acord cu dispozitiile
constitutionale ale art. 44 alin. (1) teza a doua si alin. (9). De altfel, în
jurisprudenta sa, Curtea Constitutională a retinut că stabilirea unei
contraventii si sanctionarea acesteia cu amendă reprezintă o optiune legitimă a
legiuitorului, care dă expresie preocupării statului pentru a asigura
libertatea comertului, protectia concurentei loiale si crearea cadrului favorabil
pentru valorificarea tuturor factorilor de productie, asa cum prevede art. 135
alin. (2) lit. a) din Constitutie. Mentionează, în acest sens, Decizia nr.
319 din 9 septembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 701 din 7 octombrie 2003.
Presedintii
celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de
neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând
încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului
Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului,
dispozitiile legale criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si
dispozitiile Legii nr.
47/1992, retine următoarele:
Curtea
Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), art. 2,
3, 10 si 29 din Legea nr.
47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.
Obiectul exceptiei
de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. V alin. (2) liniuta a
4-a din Ordonanta Guvernului nr.
3/2003 pentru modificarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr.
158/2001 privind regimul accizelor si pentru instituirea unor măsuri de
îmbunătătire a colectării unor venituri bugetare, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 17 ianuarie 2003, aprobată cu
modificări si completări prin Legea nr. 247/2003, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 414 din 13 iunie 2003, precum si cele ale
art. 24 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al
contraventiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410
din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr.
180/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din
22 aprilie 2002, cu modificările ulterioare.
Textele de lege
criticate au următorul continut:
- Art. V alin. (2)
liniuta a 4-a din Ordonanta Guvernului nr.
3/2003: “(2) Prin derogare de la prevederile art. 8 din Ordonanta Guvernului
nr. 2/2001 privind regimul juridic al
contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002,
contraventiile prevăzute la alin. (1) se sanctionează după cum urmează: (...)
- cu amendă
între 5 miliarde lei si 10 miliarde lei si confiscarea carburantilor auto,
fapta prevăzută la lit. e)”;
- Art. 24 din
Ordonanta Guvernului nr. 2/2001: “(1) Persoana
împuternicită să aplice sanctiunea dispune si confiscarea bunurilor destinate,
folosite sau rezultate din contraventii. În toate situatiile agentul
constatator va descrie în procesul-verbal bunurile supuse confiscării si va lua
în privinta lor măsurile de conservare sau de valorificare prevăzute de lege,
făcând mentiunile corespunzătoare în procesul-verbal.
(2) În cazul în
care bunurile nu se găsesc contravenientul este obligat la plata contravalorii
lor în lei.
(3) Agentul
constatator are obligatia să stabilească cine este proprietarul bunurilor
confiscate si, dacă acestea apartin unei alte persoane decât contravenientul,
în procesul-verbal se vor mentiona, dacă este posibil, datele de identificare a
proprietarului sau se vor preciza motivele pentru care identificarea nu a fost
posibilă.”
Autorul exceptiei
de neconstitutionalitate sustine că prin dispozitiile legale criticate este
încălcat art. 41 alin. (7) din Constitutia României, devenit, ca urmare a
revizuirii si republicării Constitutiei, art. 44 alin. (8), cu următorul
continut:
- Art. 44 alin.
(8): “Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al
dobândirii se prezumă.”
Examinând exceptia
de neconstitutionalitate, Curtea observă că textul art. V alin. (2) liniuta a
4-a din Ordonanta Guvernului nr.
3/2003 stabileste sanctiunea aplicabilă în ipoteza săvârsirii contraventiei
reglementate la lit. e) a alineatului (1) al aceluiasi articol. Astfel,
comercializarea de carburanti auto care nu corespund certificatului de
conformitate se sanctionează cu amendă între 5 miliarde lei si 10 miliarde lei
si confiscarea acestora.
Curtea
Constitutională constată că s-a mai pronuntat asupra unei exceptii
asemănătoare. Astfel, prin Decizia nr.
105 din 11 martie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 239 din 8 aprilie 2003, Curtea a observat că prin săvârsirea unei
contraventii, în speta de fată comercializarea de carburanti auto care nu
corespund certificatului de conformitate, se încalcă o normă legală care
reglementează regimul juridic special al produselor supuse accizelor. Acest
fapt constituie, eo ipso, o cauză de înlăturare a prezumtiei generale de
dobândire licită a averii. O interpretare contrară ar duce la concluzia eronată
că proprietatea ar trebui ocrotită în orice conditii, inclusiv când legea este
încălcată. Cu acelasi prilej, Curtea a retinut că interdictia confiscării
averii dobândite licit si prezumtia caracterului licit al dobândirii, reguli
stabilite de alin. (8) al art. 44 din Constitutie, nu exclud posibilitatea
confiscării bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contraventii
potrivit alin. (9). Or, carburantii auto ale căror caracteristici nu corespund
celor înscrise în certificatul de conformitate se circumscriu, în cazul
comercializării lor, sferei bunurilor a căror confiscare este permisă de textul
constitutional al art. 44 alin. (9). De asemenea, Curtea Constitutională a
constatat prin Decizia nr.
372 din 2 octombrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 800 din 13 noiembrie 2003, că prin însăsi săvârsirea
contraventiei autorul acesteia se situează în afara sferei licitului, cu
consecinta firească, prevăzută de art. 44 alin. (9) din Constitutie, a
posibilitătii de a suferi rigorile legii, între care si confiscarea bunurilor
destinate, folosite sau rezultate din fapta sa.
Curtea
Constitutională s-a mai pronuntat asupra exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. V alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr.
3/2003, si prin Decizia nr. 98 din 4 martie 2004, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 382 din 30 aprilie 2004, a statuat că
acestea sunt constitutionale.
Pentru aceste considerente, exceptia de neconstitutionalitate a art. V alin. (2) liniuta a 4-a din Ordonanta Guvernului nr. 3/2003 urmează să fie respinsă ca neîntemeiată. Aceeasi concluzie se impune si în ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate a art. 24 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, pe baza unui rationament similar, critica fiind identică. De altfel, Curtea Constitutională s-a mai pronuntat asupra exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 24 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, statuând prin Decizia nr. 251 din 12 iunie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 31 iulie 2003, Decizia nr. 317 din 9 septembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 705 din 8 octombrie 2003, Decizia nr. 319 din 9 septembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 701 din 7 octombrie 2003, si Decizia nr. 407 din 4 noiembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 839 din 25 noiembrie 2003, că acestea sunt constitutionale.
Solutia adoptată
si considerentele deciziilor citate sunt valabile si în prezenta cauză,
întrucât nu au apărut elemente noi de natură a determina reconsiderarea
jurisprudentei Curtii Constitutionale.
Pentru
considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin.
(4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si
al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA
CONSTITUTIONALĂ
În numele
legii
DECIDE:
Respinge exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. V alin. (2) liniuta a 4-a din
Ordonanta Guvernului nr.
3/2003 pentru modificarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr.
158/2001 privind regimul accizelor si pentru instituirea unor măsuri de
îmbunătătire a colectării unor venituri bugetare si ale art. 24 din Ordonanta
Guvernului nr. 2/2001 privind
regimul juridic al contraventiilor, exceptie ridicată de Societatea Comercială
“Petrisil” - S.R.L. din Diosig în Dosarul nr. 1.196/2004 al Judecătoriei
Marghita. Definitivă si general obligatorie.
Pronuntată în
sedinta publică din data de 17 martie 2005.
PRESEDINTELE
CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ.
dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Daniela
Ramona Maritiu
ACTE ALE
ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL ECONOMIEI SI COMERTULUI
privind organizarea si functionarea Comisiei
pentru derularea mecanismului de acordare a sprijinului financiar, precum si a
modului de gestionare a activitătii
În conformitate cu
prevederile art. 7 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr.
357/2004 privind aprobarea mecanismului de acordare a sprijinului financiar
de la bugetul de stat prin Programul de crestere a competitivitătii produselor
industriale, modificată si completată prin Hotărârea Guvernului nr.
2.184/2004,
în temeiul
Hotărârii Guvernului nr.
738/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Economiei si
Comertului, cu modificările si completările ulterioare,
ministrul
economiei si comertului emite
următorul ordin:
Art. 1. - Se
aprobă componenta Comisiei pentru derularea mecanismului de acordare a
sprijinului financiar, prevăzută în anexa nr. 1.
Art. 2. - Se
aprobă Regulamentul de organizare si functionare a Comisiei pentru derularea
mecanismului de acordare a sprijinului financiar, prevăzut în anexa nr. 2.
Art. 3. - Se
aprobă Modul de gestionare a documentelor aferente activitătilor pentru
administrarea Programului de crestere a competitivitătii produselor
industriale, prevăzut în anexa nr. 3.
Art. 4. - Prin
delegare de competentă, în conditiile prevederilor art. 20 alin. (2) din Legea nr. 500/2002,
contractele de finantare si actele aditionale aferente cu o valoare mai mică de
1.000 milioane lei se semnează de către secretarul general al Ministerului
Economiei si Comertului, iar cele cu o valoare mai mare de 1.000 milioane lei,
avizate favorabil de secretarul general al ministerului, se semnează de către
secretarul de stat care coordonează politicile industriale.
Art. 5. - Directia
generală politică industrială, Directia generală buget, economico-financiară si
administrativ, Directia infrastructură, calitate si mediu, Directia generală
legislatie management si Serviciul contencios vor duce la îndeplinire
prevederile prezentului ordin.
Art. 6. -
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 7. - Pe data
intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului economiei
si comertului nr.
225/2004 privind organizarea si functionarea Comisiei pentru derularea
mecanismului de acordare a sprijinului financiar, precum si a modului de
gestionare a activitătii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 380 din 30 aprilie 2004.
Ministrul
economiei si comertului,
Codrut
Ioan Seres
Bucuresti, 1 aprilie 2005.
Nr. 137.
ANEXA Nr. 1
Comisiei
pentru derularea mecanismului de acordare a sprijinului financiar
Comisia pentru
derularea mecanismului de acordare a sprijinului financiar este formată din 7
membri, după cum urmează:
Presedinte: -
Eugen Tapu Nazare, secretar de stat în Ministerul Economiei si Comertului
Vicepresedinti: -
Viorel Palască, secretar general în Ministerul Economiei si Comertului;
- Aurica Sereny,
director general adjunct în cadrul Directiei generale politică industrială
Membri: - Nichita
Liliana, consilier în cadrul Directiei infrastructură, calitate si mediu;
- Chim Niculina,
consilier în cadrul Directiei generale politică industrială;
- Stan Cornel,
expert în cadrul Directiei generale buget, economico-financiară si
administrativ;
- un reprezentant
al patronatului de ramură.
ANEXA Nr. 2
REGULAMENT
de organizare si functionare a Comisiei pentru derularea mecanismului de acordare a sprijinului financiar
1. Comisia pentru
derularea mecanismului de acordare a sprijinului financiar, denumită în
continuare Comisie, functionează în cadrul Ministerului Economiei si
Comertului, cu atributii în organizarea si derularea mecanismului de acordare a
sprijinului financiar de la bugetul de stat prin Programul de crestere a
competitivitătii produselor industriale, denumit în continuare Program.
2. Principalele
atributii ale Comisiei sunt următoarele:
a) coordonează
întreaga activitate de acordare a sprijinului financiar de la bugetul de stat
prin Program, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr.
357/2004, modificată si completată prin Hotărârea Guvernului nr.
2.184/2004;
b) promovează
campanii de informare publică privind Programul, prin conferinte si comunicate
de presă, interviuri, întâlniri cu patronatele, asociatiile profesionale de
profil si/sau camerele de comert si industrie, autoritătile locale si altele,
precum si prezentarea acestuia pe site-ul Ministerului Economiei si Comertului
- www.minind.ro;
c) evaluează
proiectele (documentele) prezentate de agentii economici, în ordinea
înregistrării lor în Registrul unic de evidentă al Comisiei, si decide asupra
acceptării sau respingerii acordării sprijinului financiar de la bugetul de
stat;
d) evaluează
solicitările beneficiarilor, după caz, privind modificarea clauzelor
contractuale si decide asupra acceptării sau respingerii acestora;
e) analizează
stadiul derulării Programului, stabilind măsuri în consecintă;
f) aprobă
programul de control si stabileste mandatul reprezentantilor Ministerului
Economiei si Comertului care verifică la fata locului realizarea proiectelor;
g) analizează
modul de utilizare a fondurilor alocate si adoptă măsuri de crestere a
eficientei activitătii;
h) decide asupra
necesitării sistării sprijinului financiar către beneficiarii Programului care
nu respectă clauzele contractuale si/sau care furnizează informatii eronate;
i) informează
conducerea Ministerului Economiei si Comertului asupra modului de acordare a
sprijinului financiar de la bugetul de stat prin Program si face propuneri
pentru îmbunătătirea derulării acestuia;
j) asigură
realizarea bazei de date privind programele prezentate si acceptate de Comisie,
utilizarea fondurilor alocate, stadiul realizării proiectelor pentru
contractele în derulare, rezultatele implementării proiectelor.
3. Convocarea
Comisiei se face, ori de câte ori este necesar, de către presedinte sau, în
lipsa acestuia, de vicepresedinte, cu cel putin 3 zile lucrătoare înainte de
data prevăzută pentru sedintă.
4. Comisia este
legal întrunită dacă sunt prezenti cel putin 5 membri si decide cu votul
majoritătii absolute a numărului de membri numiti în cadrul acesteia.
5. Participarea la
sedintele Comisiei reprezintă sarcină de serviciu si nu este remunerată.
6. Deciziile
Comisiei se consemnează într-un procesverbal înscris într-un registru unic
înfiintat în acest scop.
7. Secretariatul
Comisiei este asigurat de către Directia generală politică industrială.
8. Secretariatul
Comisiei gestionează următoarele registre: Registrul unic de evidentă a
proiectelor, Registrul de procese-verbale, Registrul de evidentă contracte,
Registrul de evidentă acte aditionale, Registrul de evidentă documente de
plată.
9. Informatiile
privind Programul, prezentate pe site-ul Ministerului Economiei si Comertului,
sunt actualizate prin grija secretariatului Comisiei.
10. Periodic,
secretariatul Comisiei pregăteste comunicate de presă privind stadiul derulării
Programului, precum si materialele necesare pentru promovarea campaniei de
informare publică privind Programul.
11. La sedintele
Comisiei pot participa si invitati, cu luarea în considerare a domeniilor care
fac obiectul proiectelor evaluate.
ANEXA Nr. 3
aferente
activitătilor pentru administrarea Programului de crestere a competitivitătii
produselor industriale
1. Programul de
crestere a competitivitătii produselor industriale, denumit în continuare Program,
se derulează în cadrul Ministerului Economiei si Comertului, cu
participarea directă a Directiei generale politică industrială, Directiei
generale buget, economico-financiară si administrativ, Directiei
infrastructură, calitate si mediu si a Serviciului contencios.
2. Toate
documentele care au legătură cu Programul se înregistrează la Registratura
Ministerului Economiei si Comertului.
3. Proiectele
depuse de potentialii beneficiari se înregistrează de către secretariatul
Comisiei pentru derularea mecanismului de acordare a sprijinului financiar,
denumită în continuare Comisie, în Registrul unic de evidentă al
Comisiei, în ordinea numerelor de înregistrare primite de la Registratura
Ministerului Economiei si Comertului.
4. Proiectele se
evaluează de către specialisti si se analizează în cadrul Consiliului
tehnico-economic al Directiei generale politică industrială pentru stabilirea
încadrării agentilor economici în conditiile de eligibilitate si, respectiv, a
încadrării proiectelor prezentate în criteriile de eligibilitate, în
conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.
357/2004, modificată si completată prin Hotărârea Guvernului nr.
2.184/2004.
5. În cadrul
sedintelor Comisiei se prezintă si se sustin rezultatele analizei de către
membrii Comisiei reprezentanti ai Directiei generale politică industrială.
6. Secretariatul
Comisiei întocmeste procesele-verbale ale acesteia, pe care le înscrie în
registrul prevăzut la pct. 6 din anexa nr. 2.
7. În termen de
maximum 5 zile lucrătoare de la data desfăsurării sedintei de evaluare a
proiectului, secretariatul Comisiei transmite notificări agentilor economici
privind deciziile Comisiei.
8. În cazul în
care proiectul este acceptat pentru finantare, secretariatul Comisiei transmite
pe cale electronică modelul de contract sau de act aditional, după caz, modelul
de raport tehnico-financiar si graficul de lucrări pentru etapa următoare,
precum si orice informatii referitoare la Program.
9. Contractele de finantare întocmite de către beneficiari, depuse la Registratura Ministerului Economiei si Comertului, se transmit Directiei generale politică industrială pentru finalizare. Actele aditionale întocmite de beneficiari urmează acelasi circuit de avizare aplicabil contractelor de finantare.
10. Contractele de
finantare finalizate primesc un număr de înregistrare din Registrul de evidentă
contracte.
11. Contractele de
finantare semnate de către reprezentantii Directiei generale politică
industrială urmează circuitul de avizare, prin grija secretariatului Comisiei.
12. Contractele de
finantare sunt avizate de Serviciul contencios în termen de o zi lucrătoare.
13. Contractele de
finantare/actele aditionale se transmit Directiei generale buget,
economico-financiară si administrativ, care le verifică si le avizează în
termen de maximum 3 zile lucrătoare.
14. Contractele de
finantare la care suma angajată este mai mare de 100 milioane lei se prezintă
pentru viză controlorului delegat, reprezentant al Ministerului Finantelor
Publice, de către secretariatul Comisiei.
15. Contractele de
finantare se semnează de către reprezentantul Ministerului Economiei si
Comertului, împuternicit în acest sens, cu beneficiarii sprijinului financiar.
16. Câte un
exemplar al contractului de finantare încheiat se transmite de către
secretariatul Comisiei beneficiarilor Programului, Directiei generale politică
industrială si Directiei generale buget, economico-financiară si administrativ.
Un exemplar al contractului de finantare se păstrează în arhiva Comisiei.
17. Pentru fiecare
contract de finantare/act aditional aprobat de conducerea Ministerului
Economiei si Comertului, Directia generală politică industrială întocmeste
angajamentele bugetare individuale si propunerile de angajare a unei
cheltuieli, care se transmit Directiei generale buget, economico-financiară si
administrativ.
18. Derularea
contractelor de finantare încheiate cu beneficiarii se urmăreste de către
Directia generală politică industrială.
19. Documentele de
plată depuse de beneficiari la registratura ministerului, preluate de către
secretariatul Comisiei si înregistrate în Registrul de evidentă documente de
plată, se repartizează salariatilor Directiei generale politică industrială,
care verifică existenta, legalitatea si corectitudinea documentatiilor de plată
în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la data preluării acestora de la
secretariatul Comisiei.
20. În cazul în
care documentatiile de plată nu sunt corespunzător întocmite, Directia generală
politică industrială întreprinde demersurile necesare (în scris, telefonic sau
prin întâlniri directe) în vederea finalizării acestora, iar termenul prevăzut
la pct. 19 se decalează corespunzător).
21. Asigurarea
parcurgerii fazei de lichidare a cheltuielilor, prin verificarea documentelor
justificative si confirmarea pe propria răspundere a persoanei responsabile că
această verificare a fost realizată, se face de către Directia generală
politică industrială. În situatia achizitiei de bunuri si/sau servicii se
verifică dacă documentele de plată sunt însotite de documente care atestă că
aceasta s-a realizat pe bază de licitatie sau selectie de oferte.
22. Directia
generală politică industrială vizează prin persoanele delegate cu aceste
atributii, pentru “Bun de plată”, documentele justificative de plată
corespunzătoare.
23. Periodic,
Directia generală politică industrială întocmeste ordonantarea de plată,
separat pentru documentele de plată cu valoarea sub 100 milioane lei si peste
100 milioane lei, si le depune la Directia generală buget, economico-financiară
si administrativ.
Se are în vedere
ca valoarea însumată a celor două ordonantări să fie de minimum 1 miliard lei.
Numărul maxim de ordonantări pe lună este de 3.
24. În termen de
maximum 15 zile lucrătoare Directia generală buget, economico-financiară si
administrativ asigură plata cheltuielilor efectuate de către beneficiarii
Programului, în limita creditelor bugetare aprobate prin bugetul ministerului
cu destinatia “Stimularea exporturilor”, în conditiile legii.
25. Urmărirea
efectuării fazei de plată a cheltuielilor se face de către Directia generală
politică industrială care informează telefonic, după caz, agentii economici
asupra plătilor efectuate.
MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODĂRIRII APELOR
pentru
organizarea si functionarea secretariatelor de risc privind controlul
activitătilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate
substante periculoase
În baza prevederilor
art. 19 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr.
95/2003 privind controlul activitătilor care prezintă pericole de accidente
majore în care sunt implicate substante periculoase,
în temeiul art. 4
pct. I.17 din Hotărârea Guvernului nr.
408/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului si
Gospodăririi Apelor, cu modificările si completările ulterioare,
în temeiul art. 5
alin. (8) din Hotărârea Guvernului nr.
408/2004, cu modificările si completările ulterioare,
în temeiul art. 3
din Hotărârea Guvernului nr.
1.625/2003 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Agentiei
Nationale pentru Protectia Mediului,
în temeiul art. 4
din Hotărârea Guvernului nr.
1.626/2003 privind înfiintarea, organizarea si functionarea agentiilor
regionale de protectie a mediului,
ministrul
mediului si gospodăririi apelor emite următorul ordin:
Art. 1. -
Prezentul ordin stabileste organizarea si functionarea secretariatelor de risc
privind controlul activitătilor care prezintă pericole de accidente majore în
care sunt implicate substante periculoase si limitarea consecintelor acestora
pentru populatie si mediu.
Art. 2. -
Măsurile, atributiile si activitătile prevăzute de prezentul ordin asigură
implementarea dispozitiilor legale în vigoare în domeniul controlului
activitătilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate
substante periculoase.
Art. 3. - (1) În
sensul prezentului ordin se folosesc următoarele abrevieri:
a) APM -
agentia de protectie a mediului;
b) ARPM -
agentia regională de protectie a mediului;
c) ANPM -
Agentia Natională pentru Protectia Mediului;
d) MMGA -
Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor.
(2) În sensul
prezentului ordin termenii specifici utilizati sunt definiti după cum urmează:
a) obiectiv
fără risc - obiectiv în care sunt prezente substante periculoase în
cantităti (tone) mai mici decât cele prezentate în coloana 2 din tabelele 1 si
3 din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr.
95/2003 privind controlul activitătilor care prezintă pericole de accidente
majore în care sunt implicate substante periculoase;
b) obiectiv cu
risc minor - obiectiv în care sunt prezente substante periculoase în
cantităti (tone) mai mari sau egale cu cele prezentate în coloana 2 si mai mici
decât cele prezentate în coloana 3 din tabelele 1 si 3 din anexa nr. 2 la
Hotărârea Guvernului nr.
95/2003;
c) obiectiv cu
risc major - obiectiv în care sunt prezente substante periculoase în
cantităti (tone) mai mari sau egale cu cele prezentate în coloana 3 din
tabelele 1 si 3 din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 95/2003;
d) efect Domino
- cresterea probabilitătii producerii unui accident major sau agravarea
consecintelor acestuia, prin amplasarea a cel putin două obiective, dintre care
unul este obiectiv cu risc major, la distante suficient de mici ca să se
influenteze reciproc;
e) Comisia
pentru acreditarea expertilor externi – comisie formată la nivelul
Secretariatului de risc din ANPM, cu scopul recunoasterii oficiale a
competentei expertilor de a participa la activităti specifice prevenirii
accidentelor majore în care sunt implicate substante periculoase si limitării
consecintelor acestora pentru populatie si mediu;
f) Comisia
pentru siguranta instalatiilor si accidente - comisie formată din experti
acreditati de comisia specializată a Secretariatului de risc din ANPM si
reprezentanti ai secretariatelor de risc;
g) expert
extern - expert în domeniul tehnic, având pregătire superioară si o
experientă relevantă de cel putin 7 ani, acreditat de comisia specializată a
Secretariatului de risc din ANPM.
Art. 4. - Începând
cu data intrării în vigoare a prezentului ordin conducerea APM, ARPM, ANPM si a
directiei de specialitate din MMGA va lua măsuri de functionare a
secretariatelor de risc în conformitate cu denumirile si cu distributia de
personal prezentate în anexa nr. 1.
Art. 5. -
Conducerea APM, ARPM, ANPM si a directiei de specialitate din MMGA va emite
decizii de nominalizare a persoanelor în secretariatele de risc, cu respectarea
prevederilor art. 4 si având la bază consimtământul persoanei, sau după caz, va
angaja prin concurs personalul necesar conform anexei nr. 1.
Art. 6. -
Personalul numit sau, după caz, angajat în secretariatele de risc va avea
studii superioare. La angajare, tematica de concurs va include si continutul
prezentului ordin.
Art. 7. - Se
aprobă atributiile secretariatelor de risc prezentate în anexa nr. 2.
Art. 8. - În
conformitate cu prevederile legislatiei în vigoare, conducerea APM, ARPM, ANPM
si a directiei de specialitate din MMGA va întocmi fisele de post ale
persoanelor nominalizate sau angajate în secretariatele de risc, potrivit art.
5 si 6, numai în limita atributiilor prevăzute în anexa nr. 2.
Art. 9. -
Procedura de inspectie pentru obiectivele care prezintă pericole de producere a
accidentelor majore în care sunt implicate substante periculoase si Procedura
de acreditare a expertilor externi, elaborate de Secretariatul de risc din
MMGA, vor fi aprobate prin ordin al ministrului mediului si gospodăririi
apelor, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului
ordin.
Art. 10. - În
conformitate cu dispozitiile legale în vigoare, se împuterniceste personalul
din secretariatele de risc să efectueze inspectii privind siguranta
instalatiilor la obiectivele care intră sub incidenta Hotărârii Guvernului nr.
95/2003.
Art. 11. - Anexele
nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 12. - La data
intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului apelor si
protectiei mediului nr.
1.441 din 12 martie 2003 privind înfiintarea Secretariatului de risc pentru
controlul activitătilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt
implicate substante periculoase, publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 196 din 26 martie 2003.
Art. 13. -
Conducerea APM, ARPM, ANPM si a directiei de specialitate din MMGA va pune în
aplicare dispozitiile prezentului ordin.
Art. 14. -
Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul
mediului si gospodăririi apelor,
Sulfina
Barbu
Bucuresti, 26 martie 2005.
Nr. 251.
ANEXA Nr. 1
DISTRIBUTIA,
LA NIVELUL ANILOR 2005-2006, A PERSONALULUI ÎN SECRETARIATELE DE RISC PENTRU
CONTROLUL ACTIVITĂTILOR CARE PREZINTĂ PERICOLE DE ACCIDENTE MAJORE ÎN CARE SUNT
IMPLICATE SUBSTANTE PERICULOASE
Nr. crt. |
Denumirea secretariatului |
Numărul de salariati |
1. |
Secretariatul de risc din MMGA |
3 |
2. |
Secretariatul de risc din ANPM |
15 |
3. |
Secretariatul de risc din ARPM Bacău pentru
Regiunea 1 - Nord-Est |
3 |
4. |
Secretariatul de risc din ARPM Galati
pentru Regiunea 2 - Sud-Est |
3 |
5. |
Secretariatul de risc din ARPM Pitesti
pentru Regiunea 3 - Sud-Muntenia |
3 |
6. |
Secretariatul de risc din ARPM Craiova
pentru Regiunea 4 - Sud-Vest |
3 |
7. |
Secretariatul de risc din ARPM Timisoara
pentru Regiunea 5 - Vest |
3 |
8. |
Secretariatul de risc din ARPM Cluj-Napoca
pentru Regiunea 6 - Nord-Vest |
3 |
9. |
Secretariatul de risc din ARPM Sibiu pentru
Regiunea 7 - Centru |
3 |
10. |
Secretariatul de risc din ARPM Bucuresti
pentru Regiunea 8 - Bucuresti-Ilfov |
3 |
11. |
Secretariatul de risc din APM Alba Iulia |
2 |
12. |
Secretariatul de risc din APM Alexandria |
2 |
13. |
Secretariatul de risc din APM Arad |
2 |
14. |
Secretariatul de risc din APM Baia Mare |
3 |
15. |
Secretariatul de risc din APM Bistrita |
2 |
16. |
Secretariatul de risc din APM Botosani |
2 |
17. |
Secretariatul de risc din APM Brăila |
2 |
18. |
Secretariatul de risc din APM Brasov |
3 |
19. |
Secretariatul de risc din APM Buzău |
2 |
20. |
Secretariatul de risc din APM Călărasi |
2 |
21. |
Secretariatul de risc din APM Constanta |
3 |
22. |
Secretariatul de risc din APM Deva |
3 |
23. |
Secretariatul de risc din APM Drobeta-Turnu
Severin |
2 |
24. |
Secretariatul de risc din APM Focsani |
2 |
25. |
Secretariatul de risc din APM Giurgiu |
2 |
26. |
Secretariatul de risc din APM Iasi |
2 |
27. |
Secretariatul de risc din APM Ilfov |
2 |
28. |
Secretariatul de risc din APM
Miercurea-Ciuc |
2 |
29. |
Secretariatul de risc din APM Oradea |
2 |
30. |
Secretariatul de risc din APM Piatra-Neamt |
2 |
31. |
Secretariatul de risc din APM Ploiesti |
3 |
32. |
Secretariatul de risc din APM Resita |
2 |
33. |
Secretariatul de risc din APM Râmnicu
Vâlcea |
3 |
34. |
Secretariatul de risc din APM Satu Mare |
2 |
35. |
Secretariatul de risc din APM Sfântu
Gheorghe |
2 |
36. |
Secretariatul de risc din APM Slatina |
2 |
37. |
Secretariatul de risc din APM Slobozia |
2 |
38. |
Secretariatul de risc din APM Suceava |
2 |
39. |
Secretariatul de risc din APM Târgoviste |
2 |
40. |
Secretariatul de risc din APM Târgu Jiu |
2 |
41. |
Secretariatul de risc din APM Târgu Mures |
2 |
42. |
Secretariatul de risc din APM Tulcea |
2 |
43. |
Secretariatul de risc din APM Vaslui |
2 |
44. |
Secretariatul de risc din APM Zalău |
2 |
|
TOTAL: |
116 |
ANEXA Nr. 2
A. Secretariatul
de risc din APM:
1. răspunde de
implementarea la nivel de judet a dispozitiilor Hotărârii Guvernului nr.
95/2003 privind controlul activitătilor care prezintă pericole de accidente
majore în care sunt implicate substante periculoase si ale legislatiei
subsecvente;
2.
identifică/inventariază titularii activitătilor, respectiv obiectivele care
intră sub incidenta prevederilor Hotărârii Guvernului nr.
95/2003 si ale legislatiei subsecvente; 3. asigură verificarea în teren a
obiectivelor, respectiv a titularilor de activitate, cu privire la obligatiile
prevăzute în Hotărârea Guvernului nr.
95/2003 si în legislatia subsecventă, în conformitate cu procedura de
inspectie aprobată prin ordin al ministrului mediului si gospodăririi apelor;
4. colaborează si
schimbă informatii, în conditiile legii, cu autoritătile locale si cu organisme
neguvernamentale;
5. informează
operatorii asupra cerintelor referitoare la continutul notificării activitătii
care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt
implicate substante periculoase;
6. verifică
continutul notificării activitătii care prezintă pericole de producere a
accidentelor majore în care sunt implicate substante periculoase si, după caz,
comunică titularului activitătii observatii;
7. tine evidenta
notificărilor, conform Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor, apelor si
mediului nr.
1.084/2003 privind aprobarea procedurilor de notificare a activitătilor
care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt
implicate substante periculoase si, respectiv, a accidentelor majore produse;
8. solicită
titularilor de activitate si celorlalte autorităti locale informatii necesare
desfăsurării activitătii;
9. utilizează
proceduri elaborate si transmise spre aplicare de Secretariatul de risc din
MMGA;
10. verifică
luarea măsurilor pentru prevenirea accidentelor cu impact asupra sănătătii
omului si a mediului si limitarea consecintelor acestora;
11. colaborează cu
personalul de specialitate din APM în scopul aplicării procedurii de
reglementare pentru activitătile în care sunt prezente substante periculoase;
12. confirmă în
scris titularilor de activitate primirea documentatiilor depuse sau transmise;
13. întocmeste
documentele de interzicere a utilizării sau punerii în functiune a oricărui
obiectiv, a oricărei instalatii ori unităti de stocare sau a oricărei părti din
aceasta, dacă titularul activitătii nu a înaintat în termenele legale
notificarea, raportul de securitate, planul de urgentă internă, informatiile
necesare întocmirii planului de urgentă externă sau alte informatii solicitate,
după caz, conform dispozitiilor Hotărârii Guvernului nr.
95/2003 si ale legislatiei subsecvente;
14. informează
operatorul cu privire la cerintele legate de structura si continutul
documentatiei privind politica de prevenire a accidentelor majore, precum si
asupra conditiilor impuse pentru verificarea acesteia;
15. verifică
continutul documentatiei privind politica de prevenire a accidentelor majore;
16. tine evidenta
documentatiilor privind politica de prevenire a accidentelor majore;
17. informează în
scris operatorul asupra rezultatelor verificării documentatiei privind politica
de prevenire a accidentelor majore;
18. informează
operatorii asupra cerintelor referitoare la rapoartele de securitate;
19. verifică
rapoartele de securitate conform Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor,
apelor si mediului nr.
142/2004 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a raportului de securitate
privind activitătile care prezintă pericole de producere a accidentelor majore
în care sunt implicate substante periculoase si, după caz, întocmeste formele
necesare implicării expertilor externi în procesul de verificare a rapoartelor
de securitate;
20. tine evidenta
rapoartelor de securitate;
21. comunică în
scris titularilor de activitate rezultatul verificării raportului de
securitate;
22. informează
operatorii asupra cerintelor referitoare la planurile interne si externe de
urgentă;
23. verifică
existenta planurilor interne si externe de urgentă pentru obiectivele cu risc
major;
24. initiază si
participă la evaluarea, inclusiv la testarea planurilor interne si externe de
urgentă pentru obiectivele cu risc major;
25. urmăreste
modul de respectare a termenelor de transmitere de către titularii de
activitate a notificărilor, a politicilor de prevenire a accidentelor majore, a
rapoartelor de securitate, a planurilor de urgentă internă si a informatiilor
necesare elaborării planurilor de urgentă externă, în concordantă cu
prevederile Hotărârii Guvernului nr.
95/2003;
26. întocmeste
planurile de inspectie, conform procedurii elaborate si transmise de
Secretariatul de risc din MMGA;
27. în urma
fiecărei inspectii întocmeste un raport de inspectie, conform procedurii
elaborate si transmise de Secretariatul de risc din MMGA;
28. informează
titularii de activitate cu privire la obligativitatea notificării unui accident
sau a unei avarii în care sunt implicate substante periculoase;
29. în caz de
accident major:
a) informează
imediat Secretariatul de risc din ARPM privind producerea unui accident;
b) verifică
continutul notificării accidentelor conform Ordinului ministrului agriculturii,
pădurilor, apelor si mediului nr.
1.084/2003 privind procedurile de notificare a activitătilor care prezintă
pericole de producere a accidentelor majore în care sunt implicate substante
periculoase si, respectiv, a accidentelor majore produse;
c) participă la
schimbul de informatii cu reprezentantii desemnati de titularul de activitate
si cu celelalte autorităti locale;
d) participă la
cercetarea la fata locului a accidentelor si întocmeste raportul final pe care
îl transmite Secretariatului de risc din ARPM;
e) tine evidenta
notificărilor;
f) urmăreste
luarea tuturor măsurilor de interventie si remediere necesare, urgente, pe
termen mediu sau lung, de către titularul activitătii;
g) colectează si
verifică, prin inspectie, informatiile necesare pentru analizarea completă a
aspectelor tehnice, organizatorice si manageriale ale accidentului major;
h) stabileste
împreună cu titularii activitătilor măsurile preventive ce se impun pentru
evitarea unor viitoare accidente;
i) pune la dispozitie compartimentului pentru relatii publice informatii privind posibile efecte, inclusiv pentru situatii cu impact transfrontier;
j) participă la
lucrările comisiei tehnice de evaluare a cauzelor si consecintelor inclusiv,
si, după caz, întocmeste formele necesare implicării expertilor externi;
30. initiază si
participă la programe si proiecte interne si internationale si face propuneri
pentru activitatea de cercetare;
31. participă la
elaborarea politicilor de dezvoltare si amenajare a teritoriului, a politicilor
relevante locale, asigurându-se că se va păstra o distantă adecvată si se vor
lua măsuri suplimentare tehnice pentru a nu mări pericolul asupra: populatiei,
zonelor rezidentiale, clădirilor si teritoriilor cu utilitate publică, căilor
importante de comunicatii, zonelor de recreere etc., datorat obiectivelor care
intră sub incidenta Hotărârii Guvernului nr.
95/2003 si a legislatiei subsecvente;
32. participă la
evaluarea grupurilor de obiective si a situatiilor probabile declansării
efectului Domino;
33. instituie si
actualizează un registru care va cuprinde următoarele:
a) informatiile
referitoare la obiectivele care intră sub incidenta Hotărârii Guvernului nr.
95/2003 si a legislatiei subsecvente;
b) evidenta
accidentelor;
c) analiza
cauzelor producerii accidentului major, experienta acumulată si măsurile
preventive necesare pentru prevenirea altor asemenea accidente;
34. pune la
dispozitie compartimentului pentru relatii publice informatii referitoare la:
a) proiectarea
unor noi obiective cărora le sunt aplicabile prevederile Hotărârii Guvernului nr.
95/2003 si ale legislatiei subsecvente;
b) modificările
aduse obiectivelor existente, cărora le sunt aplicabile prevederile Hotărârii
Guvernului nr.
95/2003 si ale legislatiei subsecvente;
c) dezvoltările în
jurul obiectivelor existente, care intră sub incidenta Hotărârii Guvernului nr.
95/2003 si a legislatiei subsecvente;
35. colaborează,
potrivit legii, cu autoritătile pentru protectie civilă si cu celelalte autorităti
competente;
36. supune spre
aprobare conducerii corespondenta destinată factorilor interesati din afara
APM;
37. transmite
informatiile solicitate de secretariatele de risc din ARPM, ANPM si MMGA;
38. întocmeste un
raport lunar privind activitatea proprie si îl prezintă spre avizare conducerii
APM;
39. în cazul în
care există posibilitatea producerii unui accident major cu efecte
transfrontiere la un obiectiv ce intră sub incidenta Hotărârii Guvernului nr.
95/2003 si a legislatiei subsecvente, informează Secretariatul de risc din
MMGA.
B. Secretariatul
de risc din ARPM:
1. coordonează din
punct de vedere tehnic, la nivel regional, secretariatele de risc din APM-uri;
2. urmăreste
respectarea termenelor stabilite pentru implementarea la nivel de regiune a
dispozitiilor Hotărârii Guvernului nr.
95/2003 si ale legislatiei subsecvente;
3. initiază si
încurajează schimbul de experientă la nivel regional;
4.
initiază/participă la programe si proiecte interne si internationale si face
propuneri pentru activitatea de cercetare;
5. elaborează
sinteza inventarelor obiectivelor la nivel regional;
6. tine evidenta
la nivel regional a rezultatelor evaluărilor rapoartelor de securitate;
7. solicită secretariatelor de risc din APM-uri datele si informatiile necesare elaborării sintezelor privind obiectivele care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt implicate substante periculoase;
8. asigură
accesul, în conditiile legii, pentru APM-urile din regiune, precum si pentru
APM-urile din celelalte regiuni la date si informatii necesare desfăsurării
activitătii si participă la schimbul de astfel de date si informatii între
aceste autorităti;
9. informează
imediat Secretariatul de risc din ANPM privind producerea unui accident major;
10. transmite informatiile
solicitate de secretariatele de risc din ANPM si MMGA;
11. utilizează
proceduri elaborate si transmise spre aplicare de Secretariatul de risc din
MMGA;
12. supune spre
aprobare conducerii corespondenta destinată factorilor interesati din afara ARPM;
13. întocmeste un
raport lunar privind activitatea proprie si îl prezintă spre avizare conducerii
ARPM (după caz, corelat cu atributia similară a componentei locale a ARPM);
14. evaluează
necesitătile de instruire si pregătire a personalului din secretariatele de
risc din APM-uri;
15. pentru
componenta locală a ARPM (judetul de resedintă) atributiile sunt cele
mentionate la lit. A.
C. Secretariatul
de risc din ANPM:
1. coordonează din
punct de vedere tehnic, la nivel national, secretariatele de risc din APM-uri
si ARPM-uri;
2. urmăreste
respectarea termenelor stabilite pentru implementarea la nivel national a
dispozitiilor Hotărârii Guvernului nr.
95/2003 si ale legislatiei subsecvente;
3. înfiintează
Comisia pentru siguranta instalatiilor si accidente;
4. asigură
secretariatul tehnic al Comisiei pentru siguranta instalatiilor si accidente;
5. înfiintează
Comisia pentru acreditarea expertilor externi;
6. asigură
secretariatul tehnic al Comisiei pentru acreditarea expertilor externi;
7. elaborează proceduri
specifice în domeniul managementului riscului si controlului activitătilor care
prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substante
periculoase, împreună cu Secretariatul de risc din MMGA;
8. propune
programe de evaluare a riscului la nivel national, le supune dezbaterii
specialistilor din domeniu si le transmite Secretariatului de risc din MMGA;
9. solicită de la
secretariatele de risc datele si informatiile necesare desfăsurării
activitătii;
10. primeste si
actualizează datele si informatiile din sistemul secretariatelor de risc cu
privire la accidentele produse pe plan national si întocmeste rapoarte privind:
cauzele accidentelor produse, rezultatele analizelor de specialitate ale
acestora, concluziile si experienta acumulată, în vederea diseminării
informatiilor la factorii interesati;
11. creează si
actualizează registrul-bază de date care va cuprinde: informatii referitoare la
obiectivele ce intră sub incidenta prevederilor Hotărârii Guvernului nr.
95/2003 si ale legislatiei subsecvente, accidentele produse si cauzele
acestora, măsurile stabilite si experienta acumulată, rezultatele evaluărilor
si celelalte documente relevante;
12. informează
imediat Secretariatul de risc din MMGA privind producerea unui accident major;
13. schimbă date
si informatii cu organisme specializate, la nivel national si international;
14. initiază si
încurajează schimbul de experientă dintre specialistii din domeniul specific de
activitate, inclusiv cu structuri similare internationale;
15. se documentează
cu privire la accidentele produse pe plan international si întocmeste informări
în vederea diseminării informatiilor la factorii interesati;
16. colaborează,
potrivit legii, cu autoritătile pentru protectie civilă si cu celelalte
autorităti competente;
17. supune spre
aprobare conducerii corespondenta destinată factorilor interesati din afara
ANPM;
18. întocmeste un raport lunar privind activitatea proprie si îl prezintă spre avizare conducerii directiei de specialitate din ANPM;
19. initiază si
participă la programe si proiecte interne si internationale;
20. evaluează
necesitătile de instruire si pregătire a personalului din secretariatele de
risc si organizează activităti pentru instruirea si pregătirea acestuia.
D. Secretariatul
de risc din MMGA:
1. monitorizează
la nivel national activitatea secretariatelor de risc din APM-uri, ARPM-uri si
ANPM;
2. verifică
respectarea dispozitiilor legale privind functionarea si organizarea
secretariatelor de risc din APM-uri, ARPM-uri si ANPM;
3. urmăreste
respectarea termenelor stabilite pentru implementarea la nivel national a
dispozitiilor Hotărârii Guvernului nr.
95/2003 si ale legislatiei subsecvente si recomandă măsuri de conformare;
4. participă la
activitatea Comisiei pentru siguranta instalatiilor si accidente;
5. participă la
activitatea Comisiei pentru acreditarea expertilor externi;
6. elaborează
împreună cu Secretariatul de risc din ANPM proceduri specifice în domeniul
managementului riscului si controlului activitătilor care prezintă pericole de
accidente majore în care sunt implicate substante periculoase si le transmite
spre aplicare secretariatelor de risc;
7. solicită datele
si informatiile necesare desfăsurării activitătii de la secretariatele de risc;
8. primeste datele
si informatiile din sistemul secretariatelor de risc cu privire la accidentele
produse pe plan national si întocmeste rapoarte privind: cauzele accidentelor
produse, rezultatele analizelor de specialitate ale acestora, concluziile si
experienta acumulată, în vederea diseminării la factorii interesati;
9. creează si
actualizează registrul-bază de date care va cuprinde: informatii referitoare la
obiectivele ce intră sub incidenta prevederilor Hotărârii Guvernului nr.
95/2003, accidentele produse si cauzele acestora, măsurile stabilite si
experienta acumulată, rezultatele evaluărilor si celelalte documente relevante;
10. initiază si
încurajează schimbul de experientă dintre specialistii din domeniul specific de
activitate, inclusiv cu structuri similare internationale;
11. se
documentează cu privire la accidentele produse pe plan international si
întocmeste informări în vederea diseminării la factorii interesati;
12. initiază si
participă la programe si proiecte interne si internationale;
13. elaborează si
propune spre aprobare ordine ale ministrului, care au fost supuse în prealabil
consultării specialistilor;
14. recomandă
programe de evaluare a riscului la nivel national si, după caz, le propune spre
aprobare prin ordin al ministrului mediului si gospodăririi apelor;
15. colaborează,
potrivit legii, cu autoritătile pentru protectie civilă si cu celelalte
autorităti competente;
16. la solicitarea
autoritătilor, initiază expertize speciale privind pericole probabile sau
efecte ale accidentelor în care sunt implicate substante periculoase;
17. schimbă la
nivel national si international informatii cu organisme specializate privind
activitătile în care sunt implicate substante periculoase;
18. transmite
informatii cu privire la accidentele survenite pe plan international către
autoritătile competente sau alte organisme specializate;
19. raportează la
Uniunea Europeană datele si informatiile, conform procedurilor internationale;
20. supune spre
aprobare conducerii corespondenta destinată factorilor interesati din afara
MMGA;
21. întocmeste un
raport lunar privind activitatea proprie si îl prezintă spre avizare conducerii
directiei de specialitate din MMGA;
22. evaluează necesitătile de instruire si pregătire a personalului din secretariatele de risc si organizează activităti pentru instruirea si pregătirea acestuia.