MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 172 (XVI) - Nr. 949         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 18 octombrie 2004

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 371 din 28 septembrie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 si 2 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările si completările ulterioare

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.597. - Hotărâre privind aprobarea acordurilor de concesiune a unor perimetre de dezvoltare-exploatare si exploatare petrolieră, încheiate între Agentia Natională pentru Resurse Minerale si Societatea Natională de Gaze Naturale “Romgaz” - S.A. Medias

 

1.603. - Hotărâre privind darea unui imobil în folosintă gratuită Asociatiei “Grupul pentru Dialog Social”

 

1.617. - Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 383/2002 privind numirea în functia de presedinte al Comitetului interministerial de coordonare a organizării si functionării pietelor produselor agricole si alimentare din România

 

1.618. - Hotărâre privind încetarea mandatului unui membru al Plenului Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spălării Banilor si numirea în functie pe postul rămas vacant a altui membru

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 371

din 28 septembrie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 si 2 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările si completările ulterioare

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Florentina Baltă - procuror

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitu tionalitate a dispozitiilor art. 1 si 2 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările si completările ulterioare, exceptie ridicată de Moise Cuzman în Dosarul nr. 10.609/2003 al Judecătoriei Timisoara.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public, invocând jurisprudenta Curtii Constitutionale, si anume deciziile nr. 175/2000 si nr. 422/2003, pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, sustinând că textele de lege criticate nu contravin prevederilor constitutionale invocate de autorul exceptiei.

În acest sens, arată că instituirea diferentiată a plătii taxelor judiciare de timbru, după cum obiectul acestora este sau nu evaluabil în bani, cu exceptiile prevăzute de lege, nu constituie o discriminare sau o atingere adusă principiului constitutional al egalitătii în drepturi.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 13 aprilie 2004, pronuntată în Dosarul nr. 10.609/2003, Judecătoria Timisoara a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 si 2 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările si completările ulterioare. Exceptia a fost ridicată de Moise Cuzman într-o cauză civilă ce are ca obiect o actiune în pretentii în contradictoriu cu statul român.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine că dispozitiile legale criticate contravin prevederilor constitutionale ale art. 16 alin. (1) si (2), precum si ale art. 44 alin. (2) teza întâi si alin. (4), deoarece “în speta de fată este vorba de o reparatiune justificată tocmai prin abuzul statului totalitar”.

Judecătoria Timisoara apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este nefondată. În acest sens, arată că “invocarea înfrângerii normelor constitutionale referitoare la egalitatea în drepturi a cetătenilor si protectia dreptului de proprietate privată, prin interzicerea nationalizării pe baze discriminatorii”, nu este relevantă pentru solutionarea exceptiei, neavând incidentă cu obiectul acesteia.

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate, iar în conformitate cu art. 181 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, a fost solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.

Guvernul, invocând jurisprudenta constantă a Curtii Constitutionale în materie, apreciază că exceptia de neconstitutionalitate invocată este neîntemeiată. În acest sens, arată că dispozitiile legale criticate stabilesc taxele judiciare de timbru, diferentiate după cum obiectul actiunii sau cererii de sesizare a instantei judecătoresti este sau nu evaluabil în bani. Criteriile de determinare a cuantumului acestor taxe reprezintă însă optiunea legiuitorului, potrivit politicii legislative fiscale. De asemenea, apreciază că “reglementarea acestor taxe nu aduce nici o atingere principiului egalitătii în drepturi, întrucât nu face nici o diferentiere între contribuabili”. Guvernul arată că “plata taxei judiciare de timbru constituie o îndatorire constitutională determinată de lege, în aceleasi conditii, pentru cei care formulează actiuni si cereri adresate instantelor judecătoresti”. În final, observă că autorul exceptiei, de fapt, îsi exprimă nemultumirea fată de dispozitiile fostei Legi nr. 18/1968 privind controlul provenientei unor bunuri ale persoanelor fizice, care nu au fost dobândite în mod licit, prin care a fost lipsit de proprietatea unui autoturism.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile legale criticate sunt neconstitutionale. În acest sens, arată că, “prin modul în care sunt reglementate taxele judiciare de timbru în Legea nr. 146/1997, se creează premisele aplicării unui tratament nediferentiat, pe baza unei discriminări pe criteriul averii, iar în aceste conditii taxa judiciară de timbru apare ca fiind excesivă si contrară art. 4 alin. (2) din Constitutie”. În ceea ce priveste contrarietatea textelor de lege criticate fată de prevederile art. 44 din Constitutie, republicată, consideră că “lipsa posibilitătii materiale de plată, precum si plata anticipată a taxelor judiciare de timbru au drept efect restrângerea exercitiului dreptului de proprietate”.

Această restrângere nu îndeplineste însă conditiile prevăzute de art. 53 din Constitutie, republicată, iar prin modul discriminatoriu în care se aplică aduce atingere însesi existentei dreptului în cauză.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit în cauză de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei republicate, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicată, si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 1 si 2 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările si completările ulterioare.

Dispozitiile legale criticate au următorul continut:

- Art. 1: “Actiunile si cererile introduse la instantele judecătoresti, precum si cererile adresate Ministerului Justitiei si Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justitie sunt supuse taxelor judiciare de timbru, prevăzute în prezenta lege, si se taxează în mod diferentiat, după cum obiectul acestora este sau nu evaluabil în bani, cu exceptiile prevăzute de lege.”;

- Art. 2: “(1) Actiunile si cererile evaluabile în bani, introduse la instantele judecătoresti, se taxează astfel:

a) până la valoarea de 378.000 lei - plafon valoric pentru anul 2004 17.000 lei

b) între 378.001 lei si 3.782.000 lei - plafon valoric 17.000 lei + 10% pentru anul 2004 pentru ce depăseste 342.000 lei

c) între 3.782.001 lei si 37.825.000 lei - plafon valoric 325.000 lei + 8% pentru anul 2004 pentru ce depăseste 3.420.000 lei

d) între 37.825.001 lei si 189.126.000 lei - plafon valoric 2.787.000 lei + 6% pentru anul 2004 pentru ce depăseste 34.200.000 lei

e) între 189.126.001 lei si 378.252.000 lei - plafon valoric 10.995.000 lei + 4% pentru anul 2004 pentru ce depăseste 171.000.000 lei

f) între 378.252.001 lei si 1.891.260.000 lei - plafon valoric 17.835.000 lei + 2% pentru anul 2004 pentru ce depăseste 342.000.000 lei

g) peste 1.891.260.001 lei - plafon valoric 45.195.000 lei + 1% pentru anul 2004 pentru ce depăseste 1.710.000.000 lei

(2) În cazul contestatiei la executarea silită, taxa se calculează la valoarea bunurilor a căror urmărire se contestă sau la valoarea debitului urmărit, când acest debit este mai mic decât valoarea bunurilor urmărite. Taxa aferentă acestei contestatii nu poate depăsi suma de 1.710.000 lei, indiferent de valoarea contestată.

(3) Valoarea la care se calculează taxa de timbru este cea declarată în actiune sau în cerere. Dacă această valoare este contestată sau apreciată de instantă ca derizorie, evaluarea se va face potrivit normelor metodologice prevăzute la art. 28 alin. (2) din prezenta lege.”

În sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia apreciază că textele legale criticate contravin prevederilor art. 16 alin. (1) si (2) si celor ale art. 44 alin. (2) teza întâi si alin. (4) din Constitutie, republicată, prevederi care au următorul continut:

- Art. 16 alin. (1) si (2): “(1) Cetătenii sunt egali în fata legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări.

(2) Nimeni nu este mai presus de lege.”;

- Art. 44 alin. (2) teza întâi si alin. (4): “(2) Proprietatea privată este garantată si ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. [...]

(4) Sunt interzise nationalizarea sau orice alte măsuri de trecere silită în proprietate publică a unor bunuri pe baza apartenentei sociale, etnice, religioase, politice sau de altă natură discriminatorie a titularilor.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile art. 1 si 2 din Legea nr. 146/1997, care reglementează cuantumul taxelor judiciare de timbru pentru actiunile si cererile evaluabile în bani, introduse la instantele judecătoresti, au mai fost supuse controlului de constitutionalitate. Astfel, raportat la prevederile constitutionale ale art. 16, Curtea a stabilit că instituirea unor exceptii de la regula generală a plătii taxelor judiciare de timbru nu constituie o discriminare sau o atingere adusă principiului constitutional al egalitătii în drepturi. Plata unor taxe sau impozite nu reprezintă un drept, ci o obligatie constitutională a cetătenilor, în conformitate cu prevederile constitutionale, potrivit cărora “Cetătenii au obligatia să contribuie, prin impozite si prin taxe, la cheltuielile publice”. În acest sens este Decizia nr. 175 din 26 septembrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 702 din 28 decembrie 2000, si Decizia nr. 16 din 22 ianuarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 127 din 18 februarie 2002.

De asemenea, prin Decizia nr. 422 din 13 noiembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 908 din 19 decembrie 2003, Curtea a statuat că stabilirea modalitătii de plată a taxelor judiciare de timbru, ca de altfel si a cuantumului lor, este o optiune a legiuitorului, ce tine de politica legislativă fiscală. Curtea a constatat că instituirea diferentiată a plătii taxelor judiciare de timbru, după cum obiectul acestora este sau nu este evaluabil în bani, cu exceptiile prevăzute de lege, nu constituie o discriminare sau o atingere adusă principiului constitutional al egalitătii în drepturi.

Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură să determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, atât solutiile, cât si considerentele cuprinse în aceste decizii îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată.

În legătură cu invocarea înfrângerii principiului constitutional prevăzut la art. 44, care consacră dreptul de proprietate privată, Curtea constată că aceste critici sunt nerelevante pentru solutionarea exceptiei de fată.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si ale art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicată, precum si al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si alin. (3) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 si 2 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările si completările ulterioare, exceptie ridicată de Moise Cuzman în Dosarul nr. 10.609/2003 al Judecătoriei Timisoara.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 28 septembrie 2004.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea acordurilor de concesiune a unor perimetre de dezvoltare-exploatare si exploatare petrolieră, încheiate între Agentia Natională pentru Resurse Minerale si Societatea Natională de Gaze Naturale “Romgaz” - S.A. Medias

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 13 alin. (4) din Legea petrolului nr. 134/1995, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă acordurile de concesiune încheiate între Agentia Natională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, si Societatea Natională de Gaze Naturale “Romgaz” - S.A. Medias, în calitate de concesionar, pentru perimetrele de dezvoltare-exploatare si exploatare petrolieră prevăzute în anexa nr. 1*).

(2) Acordurile de concesiune a perimetrelor de dezvoltare-exploatare si exploatare petrolieră, prevăzute la alin. (1), sunt cuprinse în anexele nr. 2-100**) care fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Acordurile de concesiune pentru dezvoltareexploatare si exploatare petrolieră prevăzute la art. 1 intră în vigoare la data publicării prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 3. - Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă dispozitiile referitoare la perimetrele identificate în anexa nr. 1, cuprinse în Hotărârea Guvernului nr. 288/2000 privind aprobarea acordurilor de concesiune a unor perimetre de dezvoltare-exploatare si exploatare petrolieră, încheiate între Agentia Natională pentru Resurse Minerale si Societatea Natională de Gaze Naturale “Romgaz” - S.A., publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 176 din 24 aprilie 2000.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministru de stat, ministrul economiei si comertului,

Dan Ioan Popescu

Presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale,

Maria Iuliana Stratulat

p. Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

 

Bucuresti, 30 septembrie 2004.

Nr. 1.597.

 

ANEXA Nr. 1

 

ACORDURILE DE CONCESIUNE PENTRU PERIMETRELE DE DEZVOLTARE-EXPLOATARE

SI EXPLOATARE PETROLIERĂ

 

Pagina 1

Pagina a 2-a

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind darea unui imobil în folosintă gratuită Asociatiei “Grupul pentru Dialog Social”

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 17 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă darea în folosintă gratuită, pe o perioadă de 5 ani, cu destinatia de sediu, Asociatiei “Grupul pentru Dialog Social”, persoană juridică de drept privat, fără scop lucrativ, care desfăsoară activitate de utilitate publică, a imobilului monument istoric, proprietate publică a statului, situat în municipiul Bucuresti, Calea Victoriei nr. 120, sectorul 1, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, aflat în administrarea Ministerului Culturii si Cultelor - Muzeul National al Statului “Dimitire Gusti” Bucuresti.

Art. 2. - (1) Predarea-preluarea imobilului în conditiile art. 1 se face pe bază de protocol încheiat între părtile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, cu respectarea prevederilor Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, cu modificările si completările ulterioare.

(2) Prin protocolul prevăzut la alin. (1) părtile vor stabili modul de utilizare si punere în valoare a imobilului.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

p. Ministrul culturii si cultelor,

Laurentiu Tănase,

secretar de stat

p. Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

 

Bucuresti, 30 septembrie 2004.

Nr. 1.603.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a imobilului care se dă în folosintă gratuită, pe o perioadă de 5 ani, Asociatiei “Grupul pentru Dialog Social”

 

Adresa

Persoana juridică

de la care

se transmite imobilul

Persoana juridică

la care

se transmite imobilul

Caracteristicile tehnice ale imobilului

Municipiul Bucuresti,

Calea Victoriei nr. 120,

sectorul 1

Ministerul Culturii

si Cultelor – Muzeul

National al Satului

“Dimitrie Gusti”

Bucuresti

Asociatia “Grupul pentru

Dialog Social”

Denumirea imobilului: Clădire a Muzeului

National al Satului  “Dimitrie Gusti”

Bucuresti

Descrierea tehnică: Sediu Evidenta

Patrimoniului

Vecinătăti: Palatul Stirbei

Nr. M.F.P.: 39.747

Cod de clasificare: 8.29.06

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 383/2002 privind numirea în functia de presedinte al Comitetului interministerial de coordonare a organizării si functionării pietelor produselor agricole si alimentare în România

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 5 alin. (3) din Legea nr. 73/2002 privind organizarea si functionarea pietelor agricole si alimentare din România, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Articolul unic din Hotărârea Guvernului nr. 383/2002 privind numirea în functia de presedinte al Comitetului interministerial de coordonare a organizării si functionării pietelor produselor agricole si alimentare în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 277 din 24 aprilie 2002, se modifică si va avea următorul cuprins:

“Articol unic. - Se numeste în functia de presedinte al Comitetului interministerial de coordonare a organizării si functionării pietelor produselor agricole si alimentare în România domnul Nicolae Istudor, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale.”

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale,

Petre Daea

 

Bucuresti, 7 octombrie 2004.

Nr. 1.617.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind încetarea mandatului unui membru al Plenului Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spălării Banilor si numirea în functie pe postul rămas vacant a altui membru

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 19 alin. (5) si alin. (13) lit. b) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spălării banilor, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - În conformitate cu prevederile art. 19 alin. (13) lit. b) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spălării banilor, cu modificările ulterioare, încetează mandatul de membru al Plenului Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spălării Banilor, exercitat de domnul Constantin Dumitrescu, reprezentant al Asociatiei Române a Băncilor.

Art. 2. - Se numeste în functia de membru al Plenului Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spălării Banilor domnul Bogdan Mihai Martimof, reprezentant al Asociatiei Române a Băncilor.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Alin Teodorescu

Ministrul pentru coordonarea Secretariatului General al

Guvernului,

Eugen Bejinariu

 

Bucuresti, 7 octombrie 2004.

Nr. 1.618.