MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 172 (XVI) - Nr. 1.086         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marti, 23 noiembrie 2004

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

468. - Lege pentru ratificarea Aranjamentului stand-by de tip preventiv dintre România si Fondul Monetar International, convenit la Bucuresti si la Washington, prin Scrisoarea Primului-Ministru al României si a Băncii Nationale a României din 22 iunie 2004 si Decizia Consiliului executiv al Fondului Monetar International din 7 iulie 2004, a Memorandumului de politici economice si financiare pentru perioada 2004-2006, precum si a Memorandumului tehnic de întelegere

 

Memorandum de politici economice si financiare pentru perioada 2004-2006

 

887. - Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Aranjamentului stand-by de tip preventiv dintre România si Fondul Monetar International, convenit la Bucuresti si la Washington, prin Scrisoarea Primului-Ministru al României si a Băncii Nationale a României din 22 iunie 2004 si Decizia Consiliului executiv al Fondului Monetar International din 7 iulie 2004, a Memorandumului de politici economice si financiare pentru perioada 2004-2006, precum si a Memorandumului tehnic de întelegere

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru ratificarea Aranjamentului stand-by de tip preventiv dintre România si Fondul Monetar International, convenit la Bucuresti si la Washington, prin Scrisoarea Primului-Ministru al României si a Băncii Nationale a României din 22 iunie 2004 si Decizia Consiliului executiv al Fondului Monetar International din 7 iulie 2004, a Memorandumului de politici economice si financiare pentru perioada 2004-2006, precum si a Memorandumului tehnic de întelegere

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. 1. - Se ratifică Aranjamentul stand-by de tip preventiv cu acces la 250 milioane DST dintre România si Fondul Monetar International, convenit la Bucuresti si la Washington, prin Scrisoarea Primului-Ministru al României si a Băncii Nationale a României din 22 iunie 2004 si Decizia Consiliului executiv al Fondului Monetar International din 7 iulie 2004, a Memorandumului de politici economice si financiare pentru perioada 2004-2006, precum si a Memorandumului tehnic de întelegere.

Art. 2. - În cazul în care necesitătile de finantare externă a României vor impune astfel de cumpărări, echivalentul în lei al sumei de 250 milioane DST se acoperă de Banca Natională a României si se virează, pe măsura primirii transelor de credit, în contul Fondului Monetar International deschis la Banca Natională a României.

Art. 3. - Rambursarea creditului prevăzut la art. 2, plata dobânzilor si a comisioanelor aferente, precum si diferentele în lei rezultate din regularizări se suportă de către Banca Natională a României.

Art. 4. - (1) Se autorizează Guvernul României, prin Ministerul Finantelor Publice si Banca Natională a României, să introducă, de comun acord cu Fondul Monetar International, amendamente la textul aranjamentului stand-by, care privesc detalii ce nu sunt de natură să sporească obligatiile financiare ale României fată de Fondul Monetar International.

(2) Guvernul României va informa periodic Parlamentul în legătură cu aceste amendamente, în cadrul raportului privind datoria publică internă si externă a României.

(3) Includerea valorii noului aranjament stand-by în plafonul de îndatorare publică externă se va efectua doar în cazul utilizării creditului, la data primei utilizări.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TĂRĂCILĂ

 

Bucuresti, 4 noiembrie 2004.

Nr. 468.

 

22 iunie 2004

Rodrigo de Rato

Director general

Fondul Monetar International

Washington, D.C. 20431

 

Stimate domnule de Rato,

 

Memorandumul de politici economice si financiare (MEPF) atasat prezintă întelegerile la care s-a ajuns cu expertii Fondului Monetar International (Fondul) în contextul discutiilor asupra unui program de 24 de luni, sprijinit printr-un aranjament stand-by cu acces la 250 milioane DST (24,27 procente din cotă), pe care intentionăm să îl tratăm ca fiind de tip preventiv.

Pe durata programului anterior (2001-2003) dezechilibrele macroeconomice din cadrul economiei noastre au fost reduse, reformele structurale au avansat, iar produsul intern brut (PIB) si investitiile au crescut rapid. Am redus inflatia de la 40 de procente la începutul anului 2001 la 14 procente la sfârsitul anului 2003, în conformitate cu tintele din program.

După o reducere puternică în anul 2002, deficitul contului curent s-a mărit în anul 2003, ca rezultat al cresterii rapide a creditului si a salariilor, precum si a importurilor aferente investitiilor străine directe. Privatizarea si reformele structurale au avansat, chiar dacă într-un ritm mai lent decât s-a prevăzut.

Obiectivele noastre macroeconomice principale sunt consolidarea stabilizării si scăderea graduală a inflatiei la o singură cifră până în anul 2006, mentinerea deficitului de cont curent sub 5 1/2 procente din PIB si mentinerea gradului de acoperire a rezervelor la 3 1/2 luni de importuri. Mai mult, în conformitate cu angajamentul nostru puternic de aderare la Uniunea Europeană în anul 2007, intentionăm să îmbunătătim decisiv guvernanta si climatul de afaceri si să finalizăm agenda de privatizare. MEPF specifică măsurile, dintre care unele sunt deja implementate, pentru îndeplinirea acestor obiective. Pe baza acestora solicităm aprobarea aranjamentului.

Guvernul este de părere că politicile stabilite în MEPF atasat sunt adecvate pentru îndeplinirea programului si asigură evolutii macroeconomice sustenabile în perioada 2004-2006, însă va întreprinde si alte măsuri ulterioare care pot deveni adecvate în acest scop. România se va consulta cu Fondul referitor la adoptarea acestor măsuri, si anterior revizuirii politicilor cuprinse în MEPF, în conformitate cu politicile Fondului referitoare la asemenea consultări.

 

Cu stimă,

Adrian Năstase,

prim-ministru,

Mugur Isărescu,

guvernator,

Guvernul României Banca Natională a României

 

MEMORANDUM

de politici economice si financiare pentru perioada 2004-2006

 

I. INTRODUCERE

 

1. Prezentul memorandum prezintă principalele obiective economice si financiare si politicile Guvernului si ale Băncii Nationale a României pentru perioada 2004-2006. Programul reflectă angajamentul nostru ferm pentru consolidarea si continuarea stabilizării macroeconomice realizate în cadrul aranjamentului stand-by anterior, precum si pentru accelerarea reformelor structurale în vederea asigurării unei cresteri economice rapide si sustenabile si a asigurării aderării la Uniunea Europeană în anul 2007. În urma implementării unei agende de reformă cuprinzătoare si a unor obiective macroeconomice ambitioase în cadrul acestui program, ne asteptăm ca România să nu mai aibă nevoie de alte aranjamente cu Fondul Monetar International.

 

II. CADRU GENERAL

 

2. Prin politici monetare si fiscale prudente am realizat un progres sustinut în stabilizarea macroeconomică în perioada 2001-2003 si am creat baza unei cresteri economice robuste. Consolidarea politicii fiscale, reducerea pierderilor companiilor de stat si politici monetare prudente au condus la reducerea inflatiei de la 40% la începutul anului 2001 la 12,5% în luna aprilie 2004.

Mai mult decât atât, procesul de dezinflatie a fost realizat fără generarea de efecte adverse asupra cresterii produsului intern brut (PIB) care, la nivelul de aproximativ 5% în ultimii 3 ani, a fost printre cele mai ridicate în regiune. Investitiile au crescut puternic, cu o rată a investitiilor de capital fix în crestere de la 18,9% din PIB în anul 2000, la 22,5% în anul 2003. După un declin îndelungat, numărul de salariati a crescut cu 1/3% în anul 2003. Pozitia noastră externă s-a îmbunătătit remarcabil, cu rezervele oficiale crescând de la 2,5 luni importuri prognozate la sfârsitul anului 2000 la circa 3 1/4 luni la sfârsitul anului 2003.

Ratingurile obligatiunilor de stat s-au îmbunătătit de câteva ori, în timp ce marjele au scăzut rapid.

3. Totusi, expansiunea recentă extrem de rapidă a creditului si într-o mai mică măsură cresterea salariilor au condus la o crestere a deficitului de cont curent în anul 2003. În conditiile îmbunătătirii credibilitătii, creditul bancar către sectorul privat a crescut considerabil, cu peste 50% în termeni reali în anul 2003, în special datorită creditelor ipotecare si de consum. Cresterea rezultată a cererii interne, care reflectă, de asemenea, si efectele majorării salariului minim pe economie din luna ianuarie 2003, a generat cresterea importurilor, în timp ce recesiunea economică prelungită în zona euro a încetinit exporturile. Aceste evolutii au crescut deficitul de cont curent de la 3,4% din PIB în anul 2002 la 5,9% din PIB în anul 2003, depăsind tinta noastră cu aproape 1,1% din PIB.

4. Ca urmare a performantei mai bune decât cea programată, înregistrată în reducerea inflatiei în prima jumătate a anului 2003, dezinflatia a stagnat în a doua parte a anului 2003. Încetinirea a reflectat atât efectele ajustării salariului minim, cât si cresterea puternică a cererii interne si cresterea preturilor la energie. Cu toate acestea, am realizat în mare parte tinta de 14% în luna decembrie, iar procesul de dezinflatie a fost reluat la începutul anului 2004.

5. Politica fiscală în anul 2003 a fost în concordantă cu programul convenit. Deficitul bugetului general a fost mai mic cu 0,3% din PIB decât cel prognozat. Balanta de economii-investitii a întreprinderilor de stat s-a îmbunătătit cu 0,1% din PIB, în timp ce arieratele către buget au fost mai scăzute decât în anul 2002. Am reusit mentinerea salariilor la întreprinderile de stat în limita bugetelor aprobate. Mai mult, ratele de colectare la principalele utilităti s-au mentinut în intervalul de 95-98%, mai putin la energia termică.

6. Politica monetară a fost fermă si supravegherea bancară îmbunătătită. Ca răspuns la încetinirea temporară a procesului de dezinflatie si la cresterea rapidă a creditului, Banca Natională a României (B.N.R.) a majorat rata dobânzii de referintă, cumulativ cu 300 de puncte de bază din luna august 2003, si a introdus norme prudentiale care restrâng eligibilitatea persoanelor fizice pentru creditele de consum si cele ipotecare. În particular, B.N.R. a limitat ponderea plătilor privind creditele în venitul net lunar la 30%, a impus plata unui avans obligatoriu de 25% sau un girant/asigurare pentru creditele de consum si cerinta prezentării unui girant, asigurare sau a unei garantii la creditele pentru nevoi personale. B.N.R. si Comisia de Supraveghere a Valorilor Mobiliare au redus ponderea maximă a plătilor în venitul net la 35% pentru creditele ipotecare si au introdus o limită maximă de creditare de 75% din valoarea bunului ipotecat. Toate aceste măsuri au intrat în vigoare la 1 februarie 2004. De asemenea, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor a emis un  regulament care limitează expunerea asumată de companiile de asigurări pentru creditele bancare. Băncile comerciale sunt în proces de înfiintare a biroului de credit, care să monitorizeze creditele de consum si pentru afaceri si care se asteaptă să devină operational în trimestrul IV al anului 2004. De asemenea, am amânat liberalizarea depozitelor în lei ale nerezidentilor la băncile locale, programată pentru luna ianuarie 2004. În pofida cresterii rapide a creditului înregistrate până în prezent, considerăm că riscurile prudentiale rezultate sunt controlabile, deoarece băncile sunt bine capitalizate si lichide. Ca urmare a introducerii unui nou regulament privind clasificarea creditelor la începutul anului 2003, nivelul provizioanelor pentru riscul de credit este, după părerea noastră, adecvat, ceea ce a fost, de asemenea, confirmat si de evaluarea efectuată în anul 2003, în cadrul Programului de evaluare a sectorului financiar (FSAP).

7. În anul 2003 si la începutul anului 2004 am realizat progrese substantiale în privatizare si îmbunătătirea climatului de afaceri. De la începutul anului 2003, Autoritatea pentru Privatizarea Administratiei Participatiilor Statului (APAPS) a vândut 23 de companii mari de stat producătoare de pierderi cu peste 70.000 de salariati. În circa 70 de întreprinderi mari de stat monitorizate în cadrul programului, numărul de salariati a fost redus cu 7 1/2% sau peste 34.000 de salariati, în special în sectorul căilor ferate. Am finalizat, de asemenea, negocierile privind investitia Corporatia Financiară Internatională (CFI) si BERD în cea mai mare bancă, Banca Comercială Română - S.A. (B.C.R.), si se asteaptă ca tranzactia să aibă loc la începutul lunii iunie. Mai mult decât atât, am primit 3 oferte angajante pentru privatizarea celei mai mari societăti, Societatea Natională a Petrolului “Petrom” - S.A., si am selectat oferta câstigătoare.

Totusi, am înregistrat întârzieri în privatizarea distributiilor de electricitate si gaze. În scopul îmbunătătirii climatului de afaceri, am aprobat un plan pentru lupta împotriva coruptiei si am înfiintat în anul 2003 Parchetul National Anticoruptie.

8. Reformele sectorului energetic au avansat semnificativ în perioada 2001-2003. Cresterile la preturile la energie au redus substantial pierderile din cadrul sectorului energetic. Am adus preturile la electricitate aproape de nivelurile de acoperire a costurilor, am crescut semnificativ preturile la energia termică si am crescut preturile interne la gaze naturale, desi cele din urmă rămân substantial sub paritatea de import. Lupta noastră împotriva fenomenului de neplată a fost pusă în aplicare în sectoarele gazelor naturale si de electricitate, însă sunt necesare eforturi suplimentare în sectorul energiei termice.

 

III. POLITICI ECONOMICE SI FINANCIARE

 

A. Obiective si strategie

 

9. Principalele obiective ale programului nostru pentru perioada 2004-2006 sunt sustinerea si continuarea stabilizării macroeconomice si accelerarea reformelor structurale. Principalele obiective macroeconomice sunt:

(i) reducerea inflatiei la 9% până la sfârsitul anului 2004, la 6% până la sfârsitul anului 2005 si la 5% la sfârsitul anului 2006;

(ii) limitarea deficitului de cont curent extern la mai putin de 5,5% din PIB; si

(iii) mentinerea rezervelor la un nivel confortabil de 3 1/2 luni de importuri prognozate.

Ne asteptăm la o rată de crestere economică medie anuală de 5% în perioada 2004-2006, ceea ce va contribui la reducerea

diferentelor existente în ceea ce priveste PIB pe locuitor, comparativ cu Uniunea Europeană. Stabilizarea ratei inflatiei la o singură cifră pentru prima dată în istoria tranzitiei din România ar fi, în opinia noastră, un semnal puternic în sensul realizării politicilor economice majore. Din moment ce aproximativ două treimi din deficitul de cont curent vor fi acoperite de fluxuri care nu generează datorii, suntem de părere că nivelul tintit este sustenabil. Deoarece soldul balantei economii-investitii în sectorul privat se asteaptă să scadă în continuare, toate îmbunătătirile în ceea ce priveste deficitul de cont curent extern vor proveni din sectorul public, de la buget si din soldul economii-investitii al întreprinderilor de stat. Riscurile externe rămân scăzute prin prisma progresului înregistrat în reformele structurale, a ponderii reduse a datoriei externe si publice în PIB si a structurii favorabile a datoriei din punct de vedere al maturitătii.

10. Principalele elemente ale pachetului de politici macroeconomice în anul 2004 vor fi următoarele: îmbunătătirea balantei de economii-investitii a sectorului public în sens larg cu aproximativ 1,25% din PIB, obiectiv ce va fi atins prin strângerea tintei bugetare pentru anul 2004, o crestere modestă în termeni nominali a salariului minim, o politică salarială prudentă în întreprinderile de stat si prin continuarea reformelor în sectorul energetic, feroviar si minier. Politica monetară va fi adecvat de restrictivă si, împreună cu alte măsuri prudentiale, ar trebui să încetinească cresterea creditului în vederea sprijinirii dezinflatiei si a limitării deficitului contului curent.

11. Reformele structurale în perioada 2004-2006 vor avea ca scop încheierea agendei de privatizare, întărirea disciplinei financiare si a conformitătii la plată în întreprinderile de stat si în companiile private, precum si îmbunătătirea decisivă a guvernantei si mediului de afaceri. Acest program va constitui un puternic impuls pentru privatizările din sectorul energetic, incluzând Societatea Natională a Petrolului “Petrom” - S.A., cea mai mare companie din tară, întregul sector de distributie a gazelor si multi distribuitori si generatori de energie electrică. În acest context, reformarea mecanismului de stabilire a pretului la gaze naturale în vederea majorării pretului producătorilor interni la paritatea de import până în luna ianuarie 2007 câstigă în importantă si urgentă. Programul va facilita, de asemenea, privatizarea sau lichidarea celor 19 întreprinderi de stat mari producătoare de pierderi, rămase în portofoliul APAPS. Vor fi luate măsuri decisive împotriva rău-platnicilor de taxe, în timp ce performantele financiare ale rău-platnicilor din sectorul public - concentrati în special în sectorul feroviar si minier - vor fi îmbunătătite prin intermediul unor programe puternice si credibile de reducere a pierderilor. Alte măsuri se referă la îmbunătătirea domeniilor importante de guvernantă, concurentă si mediu de afaceri.

 

B. Politica fiscală

 

12. Politica bugetară în anul 2004 va sustine obiectivele de dezinflatie si limitarea deficitului de cont curent extern, creând în acelasi timp conditii pentru cresterea în continuare a investitiilor sectorului privat. În particular:

- în luna mai 2004 vom anunta public decizia de reducere a tintei deficitului bugetului general consolidat la 2,1% din PIB, în vederea asigurării pietelor, că întreprindem măsurile necesare pentru limitarea deficitului de cont curent. Vom aproba până la 20 iulie 2004 (criteriu de performantă structurală) un buget rectificat în conformitate cu această tintă revizuită de deficit.

Datorită unei performante în domeniul veniturilor mai bune decât cea din momentul aprobării bugetului pe anul 2004, vom fi capabili să atingem acest obiectiv mentinând nivelul total al cheltuielilor bugetare si compensând unele cheltuieli relativ mai mari ale bugetelor locale cu reduceri ale cheltuielilor bugetului de stat. Dacă vor fi obtinute venituri mai mari decât cele corespunzătoare tintei de deficit de 2,1% din PIB, nu vom creste cheltuielile prevăzute în program si vom utiliza veniturile suplimentare pentru reducerea deficitului. Toate cheltuielile pentru proiectele de autostrăzi, inclusiv proiectele pe bază de parteneriat public-privat si proiectele finantate din garantii extrabugetare, vor fi incluse în noul plafon de deficit bugetar, în afara cazului în care o abordare diferită ar deveni adecvată în conformitate cu recomandările misiunii de asistentă tehnică a Departamentului de afaceri fiscale din cadrul Fondului (FAD). Veniturile din privatizare vor fi tratate în continuare ca articole de finantare în conturile fiscale [Memorandumul tehnic de întelegere (MTI), paragraful III;

- vom implementa măsuri pentru îmbunătătirea balantei de economii-investitii a companiilor de stat pentru a facilita o ajustare globală a deficitului sectorului public în sens larg de 1 1/4% din PIB. Măsurile sunt prezentate în paragrafele 21-26 si 32-33. Pentru a ne asigura de îndeplinirea obiectivului fiscal pentru sectorul public în sens larg, vom stabili un sistem de monitorizare lunară a necesitătii de finantare a sectorului public (PSBR), care va fi obiectiv cantitativ în anul 2004. Vom face toate eforturile pentru a îmbunătăti credibilitatea acestor date, pentru transformarea acestui obiectiv într-un criteriu de performantă cantitativă începând cu primul trimestru al anului 2005.

13. Suntem pregătiti pentru înăsprirea în continuare a politicii bugetare, dacă atingerea tintelor de cont curent si dezinflatie se va afla sub riscul neîndeplinirii. Ne asteptăm ca reducerea tintită a deficitului bugetar si măsurile pentru îmbunătătirea balantei economii-investitii a companiilor de stat să fie suficiente pentru limitarea recentei cresteri puternice a cererii interne si să aibă ca rezultat îmbunătătirea deficitului de cont curent extern în primul semestru al anului 2004. Dacă nu se va întâmpla astfel, suntem ferm angajati să implementăm măsuri corective, inclusiv înăsprirea în continuare a politicii fiscale. Pentru a ne asigura de îndeplinirea tintei de deficit bugetar si pentru înlesnirea ajustărilor suplimentare, dacă devin necesare, am stabilit obiective indicative pentru plafoanele lunare ale cheltuielilor bugetare pentru primele 6 luni ale anului 2004. Bugetele rectificate si posibilele modificări ale plafoanelor de cheltuieli vor fi discutate în contextul analizelor trimestriale din program.

14. Referitor la politica fiscală, am hotărât să acordăm prioritate reducerii în continuare a ratelor la contributiile de asigurări sociale. Ca urmare a reducerii cotelor la contributii cu 3 puncte procentuale în anul 2002 si cu 5 puncte procentuale în anul 2003, am diminuat contributia angajatorilor la fondul de pensii cu 2,5 puncte procentuale si contributia angajatorilor la fondul de somaj cu 0,5 puncte procentuale de la 1 ianuarie 2004.

Eligibilitatea pentru aplicarea cotei de T.V.A. reduse va fi limitată la un număr de produse farmaceutice, cazarea hotelieră, distributia de ziare si la un grup restrâns de produse anterior exceptate de la plata T.V.A. Ne vom abtine de la reducerea impozitului pe profit si a impozitului pe venit în anul 2004, având în vedere că aceste rate sunt comparabile cu cele din alte tări candidate la integrarea în UE si nu ne putem permite o pierdere de venituri. De asemenea, ne vom abtine de la introducerea deductibilitătii dobânzii pentru creditele ipotecare. Nu vom modifica legislatia fiscală în anul 2004 si ne vom consulta cu Fondul pentru orice amendamente pe care le-am putea avea în vedere pentru anul 2005. Mai mult, ne vom abtine de la introducerea de scutiri fiscale sau a altor noi facilităti fiscale distorsionante ori de la amânarea întreruperii celor care expiră (obiectiv structural continuu).

15. Implementarea unei reforme comprehensive a administratiei fiscale va continua. La 1 ianuarie 2004 am înfiintat Agentia Natională de Administrare Fiscală (ANAF) în subordinea Ministerului Finantelor Publice si am transferat colectarea contributiilor sociale la noua agentie. Modernizarea administratiei veniturilor se va concentra acum pe operatiuni, sisteme, procese si resurse umane. Intentionăm să creăm o structură bazată pe functiuni cu o supraveghere centrală puternică ce va controla automatizat activitătile economice si va implementa programe de conformare bazate pe evaluarea riscului. În concordantă cu recomandările FAD, am înfiintat structuri de proiect pentru reformele recomandate. Planurile detaliate pentru atingerea principalelor obiective vor fi aprobate până la sfârsitul lunii iunie 2004. În luna iulie 2004 vom începe discutiile privind posibile finantări cu organizatii donatoare. Mai mult, pentru a asigura că toate functiile de colectare a veniturilor sunt integrate, Guvernul va aproba un act normativ care va subordona de la 1 ianuarie 2005 administratia vămilor si Garda Financiară ministrului finantelor publice (criteriu de performantă structurală).

16. Rămânem ferm angajati să păstrăm salariile în sectorul bugetar si pensiile în limitele bugetului pe anul 2004. Am limitat cresterea salariilor din sectorul bugetar pentru 2004 la 6% în termeni nominali la 1 ianuarie 2004 si la alte 6% la 1 octombrie 2004 prin aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 123/2003. Am limitat primele anuale pentru anul 2003, plătite la începutul anului 2004, la echivalentul unui salariu lunar din anul 2003 si vom aplica acest principiu si pentru primele corespunzătoare anului 2004, ce vor fi plătite în anul 2005. În sectorul întreprinderilor de stat, pentru a evita ca utilizarea profiturilor întreprinderilor de stat ca bonusuri salariale să submineze programul nostru salarial, vom amenda până la sfârsitul lunii iulie 2004 Ordonanta Guvernului nr. 64/2001 pentru limitarea utilizării profiturilor în acest scop la un salariu de bază mediu lunar. Luând în considerare necesitatea consolidării fondului de pensii, suntem hotărâti să nu depăsim cresterea programată a pensiilor si cheltuielilor cu pensiile în bugetul pe 2004. Pentru asigurarea sustenabilitătii pe termen mediu a sistemului public de pensii, vom conveni cu Banca Mondială, în contextul operatiunilor din cadrul împrumutului de ajustare programatică (PAL), să accelerăm cresterea vârstei de pensionare si să initiem egalizarea vârstei de pensionare pentru femei si bărbati începând cu 1 iulie 2005. Nu vom decide nici o nouă recorelare a pensiilor după încheierea recorelării actuale, până la mijlocul anului 2004, fără consultarea în prealabil cu expertii Fondului si ai Băncii Mondiale.

17. Vom intensifica lupta împotriva acumulării de arierate la buget. Ne vom asigura că autoritătile locale nu acumulează arierate, inclusiv la subventiile către companiile de încălzire în sistem centralizat. Mai mult, sumele neplătite, reprezentând arierate către furnizorii sectorului de sănătate, acumulate în anul 2002, identificate în protocoalele convenite cu organizatiile furnizorilor, în sumă de 3.644 miliarde lei, vor fi plătite până la sfârsitul lunii septembrie 2004 (criteriu de performantă structurală).

Pentru evitarea reaparitiei arieratelor, am aprobat în luna februarie 2004 actele normative pentru întărirea legislatiei privind achizitiile de produse medicale. Pe baza recomandărilor Băncii Mondiale, pentru îmbunătătirea eficientei sistemului spitalicesc vom aproba, până la sfârsitul lunii iunie 2004, o strategie pe termen scurt, mediu si lung pentru rationalizarea întregului sistem de sănătate.

18. Vom actiona decisiv împotriva marilor contribuabili răuplatnici si a evaziunii fiscale. În completarea eforturilor noastre de a asigura plata integrală a taxelor de către întreprinderile de stat, vom actiona ferm în ceea ce priveste arieratele sectorului privat către bugetul general consolidat. În perioada 2002-2003 cele mai mari arierate ale sectorului privat către bugetul general consolidat au fost acumulate de 3 rafinării. Procedura de faliment împotriva uneia dintre acestea a fost initiată în data de 22 ianuarie 2004. Ca o preconditie, Ministerul Finantelor Publice (M.F.P.) a initiat în data de 31 martie 2004 procedura de faliment împotriva celei de-a doua mari rafinării. Ulterior M.F.P. a initiat procedura de faliment împotriva altor 4 companii private cu cele mai mari fluxuri de arierate către bugetul general consolidat, precum si împotriva unui număr mare de alte companii. Cea mai mare rafinărie privată si-a îmbunătătit conformarea la plată după reesalonarea stocului de arierate. Totusi, vom revoca reesalonarea în situatia în care compania nu îsi plăteste taxele si serviciul stocului reesalonat de arierate în întregime si la timp.

Reducerea arieratelor pentru cei mai mari 452 de debitori privati către bugetul de stat si fondurile de asigurări sociale va fi un criteriu de performantă cantitativ în cadrul programului (MTI, paragraful V), în timp ce reducerea arieratelor întreprinderilor de stat către bugetul general consolidat va fi o tintă indicativă (MTI, paragraful VI). Mai mult, vom continua afisarea pe Internet a primilor 549 de debitori către bugetul de stat si vom actualiza această listă în fiecare trimestru, în timp ce vom include de la 1 ianuarie 2004 arieratele către cele 4 fonduri de asigurări sociale (datele lunare actualizate vor fi comunicate expertilor Fondului).

Vom intensifica lupta împotriva evaziunii fiscale. În acest scop, vom aproba până la sfârsitul lunii iunie 2004 un plan cuprinzător pentru: a) a elimina comertul ilegal cu produse petroliere si tigări, domenii în care coruptia este percepută ca fiind foarte răspândită;

b) a lupta împotriva coruptiei în administratia vămilor. Acest plan va fi pregătit în strânsă consultare cu asociatiile de afaceri si cu alte părti implicate. În plus, până la sfârsitul lunii iunie 2004 vom solicita asistenta tehnică din partea Fondului pentru a analiza legislatia cu privire la prevenirea, descoperirea, controlul si sanctionarea fraudelor fiscale. În plus, deciziile Consiliului Concurentei cu privire la ajutorul de stat, inclusiv în cazurile reesalonărilor arieratelor la impozite, vor fi făcute publice pe Internet, împreună cu justificarea aferentă.

19. Pentru finantarea deficitului bugetar pe anul 2004 vom acorda prioritate împrumuturilor interne, în vederea limitării presiunilor ofertei de credite către sectorul privat. Luând în considerare veniturile mari prognozate din privatizare, provenite din afara tării, vom limita emisiunea de eurobonduri la nu mai mult de 600 milioane euro în anul 2004, din care 425 milioane euro nu vor fi cheltuiti în anul curent (această cifră poate fi revizuită la prima analiză). Finantarea internă va avea ca scop extinderea maturitătii titlurilor denominate în lei.

20. Vom limita acordarea tuturor garantiilor extrabugetare externe în anul 2004 la 2,3% din PIB (1,5 miliarde dolari S.U.A.) fată de 2,2% în anul 2003, pentru a ne asigura că tinta privind situatia fiscală a sectorului public în sens larg este atinsă.

Plafonul va fi aplicat garantiilor extrabugetare pentru carburanti, împrumuturilor de la creditori multilaterali si oficiali si altor garantii extrabugetare. În cadrul plafonului vom acorda prioritate proiectelor de modernizare în sectorul energetic si al căilor ferate. Vom limita emisiunea de garantii interne la maximum 20 milioane dolari S.U.A. (cu exceptia garantiilor pentru împrumuturile acordate autoritătilor locale pentru finantarea temporară a proiectelor SAPARD 21), cu garantii limitate la cazurile aprobate de către Consiliul Concurentei. În plus, vom amenda până la sfârsitul lunii septembrie 2004 Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 146/2002 (aprobată prin Legea nr. 201/2003), în sensul prevenirii acordării de noi împrumuturi de la Trezoreria Statului către întreprinderile de stat.

 

C. Politica salarială

 

21. Pentru a proteja competitivitatea economiei noastre am crescut numai în mică măsură salariul minim în anul 2004. Am aprobat o hotărâre a Guvernului care stabileste o crestere de 12% a salariului minim la 1 ianuarie 2004, respectiv 2,8 milioane lei, nivel care va rămâne neschimbat până la sfârsitul anului 2004 (criteriu de performantă structurală continuu). Toti oficialii Guvernului care participă la negocierile contractului colectiv de muncă la nivel national vor căuta să se asigure că salariul minim din acest contract nu diferă în mod semnificativ de salariul minim stabilit prin lege. În plus, Guvernul va instrui reprezentantii companiilor de stat: a) să nu accepte un salariu minim diferit de salariul minim aprobat; b) să solicite asociatiilor patronale din care fac parte să refuze o astfel de diferentă. Guvernul se va asigura că un asemenea contract national sau alte contracte colective nu vor afecta în nici un fel programul salarial în întreprinderile de stat, prezentat în următorul paragraf, si, în acelasi timp, va încerca să convingă sectorul privat în acordarea unor cresteri salariale moderate. Cresterea salariului minim în anul 2005 va fi discutată cu expertii Fondului în contextul primei analize a programului.

22. Politica salarială a întreprinderilor de stat în anul 2004 are ca obiectiv îmbunătătirea performantelor financiare ale unui număr de 72 de companii mari monitorizate, cu aproximativ circa 1/2% din PIB. Pentru asigurarea unei politici salariale prudente în sectorul întreprinderilor de stat vom rectifica bugetele companiilor monitorizate până la sfârsitul lunii aprilie 2004, limitând cresterea fondului de salarii la aproximativ 7% (preconditie). Având în vedere reducerea proiectată a numărului de salariati cu 19.000 de pozitii, aceasta implică o crestere brută a salariului de aproximativ 11% în termeni nominali, sub rata inflatiei estimată. Pentru întărirea credibilitătii tintei noastre salariale, ministerele vor bloca plata echivalentului a 4% din fondul de salarii trimestrial în întreprinderile monitorizate, până în ultima lună a trimestrului, si îl vor debloca numai după ce devine clar faptul că tinta respectivă va fi atinsă.

 

D. Reformele din sectorul energetic

 

23. Pentru a reduce dependenta noastră crescândă de importurile de gaze, vom continua cresterea preturilor la producătorii interni în vederea atingerii nivelului paritătii de import până în luna ianuarie 2007. În data de 15 martie 2004 am anuntat un grafic al cresterii preturilor la gaze (preconditie).

Pentru anul 2004 acest grafic stabileste că pretul la gaze la consumatorii finali va fi majorat în fiecare trimestru cu 5%, exprimat în lei (preconditie pentru 1 aprilie si 1 iulie, criteriu de performantă structurală ulterior). Pentru perioada 2005-2007 acest grafic specifică pretul la producător pe piata reglementată, după cum este prevăzut în Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale si al presedintelui Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale nr. 1.075/216/2003. În timp ce în actualul sistem producătorii interni primesc ceea ce rămâne efectiv după ce costurile variabile de import sunt acoperite (în plus fată de costurile de transport, depozitare si distributie), în noul sistem distribuitorii de gaze si consumatorii finali vor trebui să absoarbă costurile variabile de import si cresterea graduală a preturilor producătorilor la paritatea de import. Prima crestere anuală a pretului administrat la consumatorul final, în conformitate cu noul sistem de stabilire a preturilor, va intra în vigoare la 1 ianuarie 2005, când preturile interne la producători pe piata reglementată vor creste cu cel putin 25 dolari S.U.A./mm3, începând cu nivelul estimat al anului 2004 de 60 dolari S.U.A./mm3 (criteriu de performantă structurală; cursul valutar folosit pentru convertirea cresterii dolarului S.U.A. în preturi în lei este specificat în MTI, paragraful VII). Ajustarea următoare de aceeasi amploare va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2006.

24. Vom continua ajustarea preturilor la electricitate si încălzire către nivelul acoperirii costurilor. Preturile la electricitate si căldură ale Societătii Comerciale “Termoelectrica” - S.A. pentru consumatorul final vor fi ajustate către nivelul de recuperare a costurilor (inclusiv rentabilitatea capitalului pentru companiile de distributie) semestrial, la 1 ianuarie si la 1 iulie (criteriu de performantă structurală). Agentia de reglementare va elabora raporturi asupra acestor ajustări si le va transmite expertilor Fondului (obiectiv structural continuu). Mai mult, în cooperare cu Banca Mondială, am revizuit în luna martie 2004 structura preturilor la electricitate, fapt care a confirmat că preturile de distributie la consumatorul final sunt în concordantă cu plata integrală către producători si vor acoperi integral marjele distribuitorilor, o dată ce propunerea Băncii Mondiale pentru ajustarea pretului în luna iulie 2004 este implementată. De asemenea, Banca Mondială a revizuit pretul de productie la electricitate la termocentrale si a concluzionat că acesta este la un nivel adecvat, recomandând ca Guvernul să aprobe un plan care să vizeze costurile mari ale unor unităti din cadrul termocentralelor (.activele neperformante”). Banca Mondială a recomandat, de asemenea, ca ajustarea de preturi de la 1 iulie 2004 să includă o marjă necesară pentru asigurarea unei rate de profitabilitate la un nivel cel putin egal cu costul datoriilor în sectorul de distributie, care reprezintă un pas important pentru comercializarea si privatizarea companiilor de distributie. Vom implementa aceste recomandări, care vor necesita o ajustare a pretului la consumatorul final de aproximativ 6-7%. În contextul primei analize, vom discuta cu expertii Fondului si alti pasi în reforma sectorului energetic, inclusiv eliminarea politicii de tarif uniform, permitând diferentierea pretului la consumatorul final în cadrul regiunilor geografice, eliminarea taxei nationale de dezvoltare si măsuri pentru cresterea preturilor producătorilor la hidroelectricitate, în vederea liberalizării integrale a acestei piete până în anul 2007.

25. Vom aproba o strategie de reformă a sistemului de încălzire centrală, în strânsă cooperare cu Banca Mondială (preconditie). Această strategie va urmări o trecere la contracte de încălzire sau conventii cu gospodăriile individuale, instalarea valvelor termostat si a contoarelor de încălzire, precum si introducerea unei structuri defalcate a tarifului. În plus, vom reanaliza asistenta socială pentru gospodării si o vom modifica, dacă va fi necesar. Un calendar pentru introducerea acestor măsuri a fost pregătit în aprilie 2004. Vom aproba o ordonantă de urgentă până la 10 iunie 2004, eliminând toate subventiile si livrările de combustibili ale companiilor de stat monitorizate către 15 dintre cel mai putin eficiente centrale termice (preconditie). Suntem hotărâti să nu reluăm asemenea subventii sau livrări si astfel să încurajăm administratiile locale să stopeze productia si să decidă asupra închiderii acestor centrale termice. Până la sfârsitul lunii iunie ne vom asigura că, pentru fiecare dintre aceste centrale, fie administratia locală a luat o asemenea decizie, fie procedurile de faliment au fost initiate de către Guvern (în cazul datoriilor la buget) sau de către un furnizor de stat de combustibili (în cazul datoriilor către furnizorii de combustibili) (preconditie). În plus, vom transmite aceste documente pentru a demonstra că aceste decizii au fost luate împreună cu Fondul si cu Banca Mondială. În plus, împreună cu administratiile locale, vom lua toate măsurile necesare pentru a sprijini gospodăriile conectate la sistemul de încălzire centralizată să treacă pe sistemul de încălzire individuală. Pretul de producere a energiei termice la Societatea Comercială “Termoelectrica” - S.A. va creste cu 12% de la 1 iulie 2004. Pretul national de referintă pentru energia termică va creste cu 12% de la 1 august 2004 (criteriu de performantă structurală). Hotărârea respectivă va fi aprobată de Guvern până la mijlocul lunii iulie 2004. Până la sfârsitul lunii septembrie vom pregăti o analiză care să evidentieze etapele necesare în vederea eliminării sistemului actual de subventii pentru producători, prin sporirea sprijinului către gospodării pentru energia termică, eliminând astfel pretul national de referintă.

26. Vom continua eforturile pentru eliminarea neplătii facturilor la electricitate si gaze prin punerea strictă în aplicare a termenelor de deconectare în cazul neplătii energiei electrice si a gazelor. Cu toate acestea, în anul 2004 bugetul va continua să îsi asume plătile pentru facturile la energie pentru câtiva mari producători de pierderi (lista întreprinderilor de stat eligibile va fi aprobată prin hotărâre a Guvernului până la sfârsitul lunii iulie 2004), a căror deconectare ar putea crea probleme sociale. Vom intensifica, de asemenea, eforturile de îmbunătătire a colectărilor de la populatie. În acest scop, vom pune în aplicare măsuri de confiscare a activelor rău-platnicilor prin sistemul judiciar, după cum se specifică în Ordonanta Guvernului nr. 85/2001 si prin Hotărârea Guvernului nr. 400/2003. Cei mai mari rău-platnici industriali la cele 4 utilităti vor rămâne deconectati sau furnizarea se va realiza la nivel minim de alimentare, până când plătile în totalitate pentru toate facturile începând cu luna decembrie 2002 vor fi încasate de către furnizorii de utilităti, în timp ce facturile pentru companiile cu alimentare minimă vor fi plătite de către Guvern (obiectiv structural continuu).

 

E. Privatizare, lichidare si restructurare

 

27. Privatizarea cu succes a Societătii Nationale a Petrolului “Petrom” - S.A. este cea mai mare prioritate a noastră. Am eliminat unele restrictii si neclarităti care pot afecta în mod negativ succesul privatizării. În special, ca o preconditie, în luna martie 2004 am decis ca: a) întreaga sumă a arieratelor la bugetul general consolidat, aflate în litigiu, va fi stearsă la momentul transferului de proprietate; b) Guvernul îsi va asuma răspunderea pentru compensatiile de mediu; si c) nu va fi nici o penalitate pentru devierile postprivatizare de la nivelurile de personal, incluse în planul de afaceri al investitorilor. În plus, am clarificat ulterior, printr-o scrisoare transmisă investitorilor de pe lista scurtă, faptul că Guvernul îsi va asuma obligatiile de mediu aferente sondelor abandonate si va limita restrictiile cu privire la restructurarea companiei, inclusiv vânzarea  activelor principale, la cel mult 4 ani, în timp ce am arătat, de asemenea, că vom fi de acord cu externalizarea unei rafinării si a unui complex petrochimic chiar si înainte de acest termen. După cum s-a mentionat în paragraful 23, graficul de ajustare a preturilor la gaze a fost anuntat la 15 martie 2004. Toate aceste decizii au crescut valoarea Societătii Nationale a Petrolului “Petrom” - S.A. si au creat conditiile pentru o privatizare de succes.

28. Dorim să obtinem progrese substantiale în privatizarea utilitătilor, pe baza recomandărilor Băncii Mondiale. În strânsă consultare cu Banca Mondială, vom accelera pregătirile pentru privatizarea a două companii de distributie a gazelor prin invitarea la depunerea până la 20 iulie 2004 a ofertelor finale (preconditie).

Am primit o ofertă finală pentru privatizarea a două companii de distributie a energiei electrice în luna martie 2004, pentru care negocierile sunt în curs de desfăsurare. Nu vom oferi facilităti fiscale speciale investitorilor sau tratamente preferentiale în privatizări ulterioare. Dacă acestea esuează, fie vom relansa procesul de privatizare pentru aceste două companii, fie vom selecta alte două pentru privatizare în anul 2004, în plus fată de cele două avute în vedere pentru privatizare. Până la sfârsitul lunii septembrie 2004 vom pregăti o strategie de privatizare pentru Societatea Comercială “Electrica-Muntenia Sud” - S.A., în scopul de a invita la depunerea ofertelor angajante până la sfârsitul lunii martie 2005. Vom începe discutiile cu Banca Mondială cu privire la privatizarea Societătii Comerciale “Romgaz” - S.A. si a termocentralelor Rovinari si Turceni.

29. Fie vom privatiza, fie vom lichida ultimele 19 mari întreprinderi de stat din subordinea Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) până la sfârsitul lunii septembrie 2004. În plus, fată de compania deja privatizată în primul trimestru al anului 2004, am initiat procedura de faliment pentru 5 companii mari de stat (companii cu mai mult de 1.000 de angajati), inclusiv Societatea Comercială “Republica” - S.A., Societatea Comercială “Combinatul de Utilaj Greu” Cluj - S.A. si Societatea Comercială  “Turnu” - S.A. (preconditie). După aceasta fie vom privatiza, fie vom lichida câte 6 astfel de companii în trimestrele II si III ale anului 2004 (obiective structurale), lăsând două astfel de companii pentru trimestrul IV al anului 2004. Pentru a îmbunătăti perspectivele unei privatizări de succes, am implementat un program de reducere a personalului si am eliminat 15.000 de posturi în luna martie 2004, inclusiv 2.600 de disponibilizări la Societatea Comercială “Roman” - S.A. (preconditie). Mai mult, ca parte din programul salarial aprobat pentru anul 2004, va fi impusă o înghetare a salariilor în toate companiile de sub autoritatea A.V.A.S., care au acumulat pierderi (după impozitare) în anul 2003 (preconditie); acelea care nu au acumulat pierderi pot beneficia de o crestere salarială de până la 9%. Pentru companiile cu rezultate financiare slabe, în luna martie 2004 APAPS si adunările generale ale actionarilor au decis lichidarea voluntară a 15 companii neviabile (inclusiv Societatea Comercială

“Republica” - S.A., Societatea Comercială “Combinatul de Utilaj Greu” Cluj - S.A. si Societatea Comercială “Turnu” - S.A.) si vor numi acum lichidatorii. De asemenea, vom stabili tinte trimestriale pentru privatizarea sau lichidarea companiilor mai mici.

30. În ceea ce priveste privatizarea Societătii Comerciale “Roman” - S.A., suntem hotărâti să împiedicăm întoarcerea în proprietatea statului a oricărei părti a companiei. Ca parte a întelegerii de privatizare, 2.600 de concedieri au fost implementate până la 15 aprilie 2004 în unitătile rămase ale Societătii Comerciale “Roman” - S.A. (preconditie). Dacă vreo unitate nu plăteste facturile la utilităti si impozitele la timp, vom începe imediat procedurile de închidere (obiectiv structural continuu).

31. Vom revizui privatizarea Companiei Nationale “Tutunul Românesc”. Am încheiat un contract cu o firmă internatională de audit pentru a desfăsura procedura de due-dilligence a contractului de privatizare, care va fi finalizată până la sfârsitul lunii iunie 2004. Vom relansa privatizarea companiei până la sfârsitul lunii iunie 2004, dacă se dovedeste că procesul de licitatie a fost deficitar.

32. Eforturile noastre de restructurare a sectorului căilor ferate vor continua. Ulterior concedierilor masive si privatizării a 21 de filiale în a doua jumătate a anului 2003, intentionăm să închidem până la sfârsitul lunii iunie 2004 aproximativ 3.000 km de linii secundare de cale ferată producătoare de pierderi (26% din reteaua totală), dacă sectiunile respective nu sunt preluate de către investitori sub forma unor contracte de concesionare până la 15 iunie 2004. Am aprobat o hotărâre a Guvernului corespunzătoare în luna ianuarie 2004. Pentru segmentele cu contracte de subconcesionare nu vom impune investitorilor obligatii de a păstra angajatii. Angajatii care nu sunt preluati de către investitori vor fi concediati de către Societatea Natională a Căilor Ferate Române - S.A. până la data intrării în vigoare a contractului de subconcesiune, dar nu mai târziu de sfârsitul lunii iunie 2004. Vom continua reducerea personalului în companiile feroviare cu 8.000 de angajati în perioada ianuarie-septembrie 2004. Pentru îmbunătătirea performantei financiare a căilor ferate am crescut pretul biletelor de călători cu 6,3% la 15 februarie 2004 si îl vom creste cu încă 6% pe 15 iulie 2004. Am crescut, de asemenea, tariful de transport mărfuri cu 10% la 1 martie 2004 si cu alte 10% la 1 iulie 2004. Până la 1 iulie 2004 vom finaliza externalizarea serviciilor de mesagerie CFR către o companie privată, care se asteaptă să aibă ca rezultat economii de aproximativ 200 miliarde lei. Bugetele companiilor de căi ferate pentru anul 2004 vor fi rectificate pentru a asigura faptul că pierderile operationale, precum si obligatiile către utilităti si către bugetul general consolidat sunt în totalitate acoperite de subventiile bugetare alocate. De asemenea, companiile de căi ferate vor continua privatizarea a 4 filiale, precum si vânzarea activelor nefolosite în activitatea de bază.

33. Vom implementa un plan de restructurare ambitios în sectorul minier. Am aprobat si am publicat pe 28 mai 2004 o strategie pentru restructurarea sectorului minier în perioada 2004-2010, care a fost elaborată în cooperare cu Banca Mondială si care respectă criteriile UE privind protectia mediului (preconditie). Strategia stabileste calendare detaliate pentru minele ce urmează a fi privatizate sau închise, reducerile de personal necesare pentru fiecare mină, precum si programe pentru rezolvarea problemelor sociale în regiunile afectate. De asemenea, strategia include un plan de actiune pe anul 2004, cu planuri de reducere a personalului si lista minelor care vor fi închise si o decizie de închidere a 30 de mine până la 30 iunie 2004. În conformitate cu această strategie, 4.000 de angajati din sectorul minier urmează să fie disponibilizati până la 30 iunie 2004 (preconditie) si alti 4.000 de angajati până la data de 30 septembrie 2004 (criteriu de performantă structurală). Bugetele companiilor din sectorul minier pentru anul 2004 vor fi rectificate pentru a asigura faptul că pierderile operationale rămase sunt în totalitate acoperite prin subventiile alocate de la buget, inclusiv obligatiile la utilităti si obligatiile către bugetul general consolidat.

34. Ca parte a planurilor noastre de a spori eficienta planurilor de cheltuieli cu autostrăzi pe termen mediu, cooperăm cu Banca Mondială pentru a evalua suportabilitatea generală a programului. Anterior finalizării contractelor pentru autostrăzi, aflate în prezent în negociere, vom solicita asistentă Băncii Mondiale cu privire la următoarele aspecte:

- un raport al unui consultant, finantat de Banca Mondială, care să evalueze preturile unitare si aranjamentele financiare ale proiectului Autostrăzii Bors-Brasov;

- am solicitat Băncii Mondiale să pregătească până la sfârsitul lunii iulie 2004, în consultare cu BERD, o evaluare a prioritătilor si a celui mai bun traseu de constructie a autostrăzii. Acest studiu va aborda, de asemenea, suportabilitatea generală si împărtirea riscului în cadrul proiectelor de parteneriat public-privat planificate pentru Autostrada Brasov-Bucuresti, precum si optiunile de relicitare a acestora;

- analiza, pregătită în consultare cu Comisia Europeană si cu alte părti implicate, a implementării legislatiei în domeniul achizitiilor, inclusiv normele relevante, utilizate pentru acordarea proiectelor mari de infrastructură, precum si a liniilor directoare pentru acordarea contractelor de acest tip în viitor;

- în urma elaborării acestor rapoarte, vom consulta Fondul cu privire la sustenabilitatea fiscală a programului general de constructie a autostrăzilor, inclusiv cu privire la posibilitatea de a relua licitatia, retrasarea si etapizarea programului de autostrăzi, anterior finalizării proiectelor existente, aflate în pregătire;

- vom limita cheltuielile pentru constructia de autostrăzi (inclusiv cheltuielile din contractele si proiectele de parteneriat public-privat, Proiectul Bechtel si proiectele finantate cu garantii extrabugetare) la 260 milioane euro în anul 2004.

35. Eforturile noastre pentru finalizarea privatizării în sectorul bancar vor continua. Am decis în luna aprilie 2004 asupra calendarului pentru privatizarea Casei de Economii si Consemnatiuni - C.E.C. - S.A., banca de economii a statului, în vederea finalizării acestei privatizări în anul 2005. În plus, vom anunta licitatia pentru un consultant de privatizare al Casei de Economii si Consemnatiuni - C.E.C. - S.A., până la sfârsitul lunii mai 2004. De asemenea, vom finaliza negocierile cu BERD si CFI pentru achizitionarea pachetului de actiuni al B.C.R., până la sfârsitul lunii iunie 2004 (preconditie).

36. Vom implementa o serie de măsuri pentru îmbunătătirea transparentei si responsabilitătii în sectorul întreprinderilor de stat:

(i) Guvernul va decide până la sfârsitul lunii martie 2004 (preconditie) ca toate cele 72 de întreprinderi de stat monitorizate să îsi publice pe paginile web ale ministerelor de resort declaratiile de venituri auditate independent, începând cu conturile pentru anul 2003; în acelasi sens vom publica si rezultatele financiare trimestriale (neauditate) pe aceste pagini web; (ii) vom continua publicarea în mod regulat, pe Internet, a rapoartelor referitoare la ajutorul de stat, inclusiv subventiile sub formă de arierate; (iii) standardele de contabilitate acceptate pe plan international vor fi integral obligatorii începând cu anul 2005 pentru toti agentii economici care depăsesc o anumită mărime.

 

F. Politica monetară si aspecte bancare

 

37. B.N.R. se va concentra în continuare pe reducerea inflatiei la o singură cifră, gestionând în acelasi timp tranzitia politicii monetare la un nou regim. Noua lege privind statutul B.N.R., care urmează să fie aprobată până la sfârsitul lunii iunie 2004 (preconditie), va asigura independenta acesteia în conformitate cu acquisul UE relevant si va face ca stabilitatea preturilor să fie obiectivul primar al politicii monetare a B.N.R. Aceasta, împreună cu progresele pe care le-am înregistrat în prognozarea inflatiei si în elaborarea procedurilor referitoare la transparentă si responsabilitate, va furniza premisele legale, tehnice si institutionale necesare pentru implementarea graduală a tintirii inflatiei. Noul regim va avea în vedere faptul că efectul cursului de schimb asupra preturilor domină încă modificările ratei dobânzii în determinarea evolutiei inflatiei. Cu inflatia stabilizată ferm la nivelul unei singure cifre si îmbunătătirea transmisiei prin canalul dobânzilor, responsabilitatea actiunilor de politică monetară se va transfera treptat către rata dobânzii.

38. În anul 2004 politica monetară va continua să aplice regimul actual. B.N.R. va continua să ghideze cursul de schimb pe un traseu consecvent obiectivului de inflatie si unei aprecieri reale modeste fată de noul cos de 75/25 euro-dolar, în concordantă cu efectul Balassa-Samuelson estimat. Această politică combină flexibilitatea substantială a cursului de schimb pe termen scurt cu ghidarea în vederea stabilizării inflatiei într-un

orizont de timp mai lung. Politicile fiscală si salarială restrictive, asa cum au fost prezentate mai sus, vor facilita îmbunătătirea deficitului contului curent extern, permitând B.N.R. să se concentreze asupra dezinflatiei. Vom începe să reducem gradual rata dobânzii de referintă după ce vom fi siguri că procesul de dezinflatie si deficitul de cont curent sunt înscrise ferm pe traiectoria dorită. Vom continua cu liberalizarea depozitelor în lei ale nerezidentilor la băncile locale, atunci când diferentialul ratei dobânzii dintre piata internă si pietele externe nu va crea oportunităti pentru intrări de volum mare cu potential destabilizator.

39. B.N.R. va continua să monitorizeze cresterea creditului si să implementeze măsuri decisive pentru limitarea acestuia, după cum va fi necesar, din motive atât macroeconomice, cât si prudentiale. În conditiile în care cresterea rapidă a creditului nu se va atenua ca urmare a măsurilor de restrângere a eligibilitătii introduse în luna februarie 2004, vom introduce raportarea obligatorie de către bănci si institutii nebancare către biroul de credit nou-înfiintat si vom avea în vedere alte măsuri pentru limitarea cresterii creditului, inclusiv prin cresterea rezervelor minime obligatorii pentru sursele de finantare în valută. Începând cu 1 septembrie 2004, Centrala riscurilor bancare din cadrul B.N.R. îsi va extinde baza de date si pentru creditele neperformante mai mici de 200 milioane lei, încă nemonitorizate. Întrucât companiile de asigurări au asigurat mai mult de jumătate din portofoliul de credite pentru persoanele fizice al băncilor, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va monitoriza stabilirea primelor si reasigurarea riscului respectiv de către companiile de asigurare. Mai mult, pentru protectia consumatorilor vom adopta o lege care să solicite tuturor furnizorilor de credite de consum dezvăluirea conditiilor reale de creditare si a riscurilor.

 

G. Aspecte de guvernantă, climatul de afaceri si piata muncii

 

40. Eforturile noastre pentru întărirea administratiei publice, eliminarea coruptiei si îmbunătătirea climatului de afaceri vor continua în strânsă cooperare cu UE si cu Banca Mondială.

41. Intensificăm eforturile noastre de a îmbunătăti functionarea sistemului judiciar. Până la sfârsitul lunii iunie 2004 vom aproba legi cu privire la organizarea sistemului judiciar, statutul magistratilor si al Consiliului Suprem al Magistraturii sub forma unui pachet unic si coerent (preconditie), după consultarea Comisiei Europene, Băncii Mondiale si a altor părti implicate. Noile legi vor întări rolul Consiliului Suprem al Magistraturii ca garant al independentei sistemului judiciar. În particular, noile legi vor stabili autoritatea deplină a Consiliului Suprem al Magistraturii în ceea ce priveste recrutarea, perfectionarea si carierele profesionale ale judecătorilor, precum si luarea măsurilor în actiunile disciplinare în sistemul judiciar (cea mai mare parte dintre aceste puteri a fost până acum sub autoritatea Ministerului Justitiei). Fiind eliminată procedura de recurs extraordinar de către procurorul general pentru cazurile civile, am transmis Parlamentului pe 1 aprilie 2004 legislatia privind eliminarea recursului extraordinar pentru toate celelalte cazuri (preconditie).

Vom asigura aprobarea acestei legislatii până la 20 iulie 2004 (criteriu de performantă structurală). Mai mult, în consultare cu Banca Mondială, vom analiza problema duratei excesive a procedurilor judecătoresti în cazurile civile si comerciale, în special în cazurile de restituire si faliment, si vom decide până la 1 octombrie 2004 înfiintarea unui sistem de monitorizare în conformitate cu legea.

42. În cooperare cu Banca Mondială vom întări legislatia privind declararea bunurilor de către oficialii Guvernului, parlamentari si rudele apropiate (în particular, cerintele de evaluare si de transparentă). Această nouă legislatie: va îmbunătăti transparenta declarării averilor inclusiv pentru categoriile privind activele detinute, majorează aria de acoperire a declaratiei si la candidatii pentru functii publice si reduce pragurile de raportare. Legislatia a fost aprobată în luna mai 2004 (preconditie); cel din urmă este un criteriu de performantă structurală pentru sfârsitul lunii iunie 2004. Mai mult, vom explora posibilitatea înfiintării de birouri speciale în fiecare minister responsabil pentru verificarea declaratiei de avere pentru toate persoanele implicate în procesul decizional si vom lua o decizie până la sfârsitul lunii iunie 2004.

43. Vom asigura resurse suplimentare pentru Parchetul National Anticoruptie (PNA) în anul 2004. În particular, vom creste numărul de procurori PNA (în prezent 95) cu aproximativ 50%. PNA va acorda o mai mare prioritate în investigarea si judecarea marii coruptii. În plus, vom aproba până la sfârsitul lunii ianuarie 2005 legislatia care amendează art. 24 alin. 2 din Legea privind responsabilitatea ministerială (Legea nr. 115/1999), prin care s-a acordat imunitate si fostilor membri ai Guvernului.

44. În cooperare cu Banca Mondială vom evalua impactul noului Cod al muncii asupra pietei muncii si angajării si îl vom amenda corespunzător în vederea păstrării flexibilitătii pietei muncii. Revizuirea comprehensivă a Codului muncii la începutul anului 2005 va solutiona, în vederea abordării, îngrijorările exprimate de patronate, printre care fondul de garantare a salariilor, reglementări cu privire la angajare, concediere si birocratie. Revizuirea generală a Codului muncii va fi agreată de către Banca Mondială, în cadrul acquisului UE, si va fi transmis la Parlament până la sfârsitul lunii martie 2005. Respectivul criteriu de performantă structurală va fi stabilit la momentul celei de-a doua sau de-a treia analize în cadrul programului.

 

III. MONITORIZAREA PROGRAMULUI

 

45. Programul va fi monitorizat pe baza criteriilor de performantă si a tintelor indicative, după cum este descris în continuare. Programul va fi analizat trimestrial de Fond, pe perioada aranjamentului stand-by (mai 2004-mai 2006). Pe lângă principalii indicatori financiari de performantă, analizele vor urmări evaluarea progresului în implementarea elementelor structurale ale programului, în particular, pe acelea care privesc ajustarea preturilor la energie, disciplina salarială, reducerea arieratelor si măsuri graduale de privatizare a întreprinderilor de stat mari rămase, incluzând Societatea Natională a Petrolului “Petrom” - S.A. Acordul asupra bugetului corespunzător anilor 2005 si 2006, deciziile privind salariul minim si programul privind numărul de personal si politica salarială la întreprinderile de stat vor fi o conditie pentru finalizarea analizei.

46. Criteriile cantitative de performantă sunt următoarele:

(i) plafoane trimestriale pentru activele interne nete ale B.N.R.;

(ii) plafoane trimestriale asupra activelor externe nete ale B.N.R.;

(iii) plafoane trimestriale pentru deficitul bugetului general consolidat; (iv) plafoane trimestriale pentru fondul nominal de salarii cumulat în cadrul întreprinderilor de stat monitorizate;

(v) plafoane trimestriale la ratele de colectare pentru 4 utilităti;

(vi) plafoane trimestriale la garantiile interne emise de Guvern conform legii datoriei publice si altor legi, excluzând garantiile de promovare a exportului;

(vii) plafoane trimestriale pentru contractarea sau garantarea de către Guvern a datoriei externe neconcesionale;

(viii) plafoane trimestriale la arieratele celor (452) mai mari debitori privati la bugetul de stat si cele 4 fonduri de asigurări sociale; si

(ix) un criteriu continuu de performantă de neacumulare de arierate la plăti externe.

47. Tintele indicative în cadrul programului sunt următoarele:

(i) plafoane trimestriale pentru finantarea totală a sectorului public;

(ii) plafoane trimestriale pentru arieratele întreprinderilor de stat monitorizate la bugetul general consolidat;

(iii) plafoane trimestriale pentru expunerea băncilor comerciale fată de întreprinderile de stat;

(iv) limite minime la ratele de colectare pentru electricitate si energie termică pentru Societatea Comercială “Termoelectrica” - S.A. si unitătile externalizate; si

(v) plafoane trimestriale separate cu privire la ratele de colectare ale Societătii Comerciale “Distrigaz Nord” - S.A. si Societătii Comerciale “Distrigaz Sud” - S.A. Cea de-a doua analiză va examina fezabilitatea convertirii plafonului cu privire la finantarea totală a sectorului public în criteriu de performantă.

48. Toate criteriile cantitative de performantă sunt specificate în tabelul nr. 1; lista preconditiilor, a criteriilor structurale de performantă si a obiectivelor structurale este specificată în tabelul nr. 2. Principalele definitii sunt prezentate în MTI.

 

MEMORANDUM TEHNIC DE ÎNTELEGERE PENTRU ARANJAMENTUL STAND-BY

 

I. Plafoane pentru activele interne nete medii ale B.N.R.

 

Activele interne nete medii ale B.N.R. sunt definite ca diferenta dintre baza monetară medie (asa cum este definită mai jos) si media activelor externe nete (asa cum sunt definite în sectiunea a II-a a acestui memorandum), ambele exprimate în moneda natională.

Baza monetară medie este definită ca suma dintre cantitatea medie de monedă aflată în circulatie, în afara B.N.R., si media depozitelor (rezerve obligatorii plus suplimentare) ale băncilor comerciale la B.N.R., pentru luna indicată. Depozitele băncilor comerciale exclud rezervele obligatorii si rezervele suplimentare în valută pentru depozitele în valută. Datele privind baza monetară vor fi monitorizate pe baza indicatorilor zilnici ai B.N.R., care vor fi transmise săptămânal la Fond de către B.N.R. Stocul bazei monetare medii la sfârsitul lunii martie 2004 a fost de 111.778 miliarde lei.

Datele raportate pentru baza monetară medie vor fi ajustate în următoarele conditii:

1. dacă rezervele obligatorii vor creste/descreste de la 18% pentru toate rezervele obligatorii păstrate în lei, datele raportate privind baza monetară vor creste/descreste cu produsul dintre modificarea rezervelor minime obligatorii si a depozitelor programate pentru care rezervele obligatorii sunt constituite în lei.

Nivelul depozitelor programate este de 242.609 miliarde lei pentru luna iunie 2004, 258.598 miliarde lei pentru luna septembrie 2004 si 293.672 miliarde lei pentru luna decembrie 2004;

2. datele raportate pentru baza monetară vor fi diminuate cu scăderea rezervelor efective fată de rezervele obligatorii ale fiecărei bănci, măsurate de la data de 24 a lunii anterioare până la data de 23 a lunii-test, după cum este specificat în regulamentul relevant al B.N.R.

Stocurile activelor externe nete medii vor fi convertite în lei, în scopul calculării activelor interne nete medii, la cursurile de schimb medii lunare leu/dolar S.U.A., stabilite prin consultări cu personalul Fondului. Stocul mediu al activelor externe nete este definit ca media activelor externe nete zilnice, asa cum sunt definite în sectiunea a II-a. Limitele vor fi monitorizate pe baza datelor zilnice din conturile B.N.R., furnizate săptămânal Fondului de către B.N.R. Nivelul activelor interne nete medii în luna martie 2004 a fost de -122.235 miliarde lei.

Plafonul pentru activele interne nete medii ale B.N.R. va fi ajustat în următoarele conditii:

1. în sensul reducerii (cresterii) în mod proportional, pentru fractiunea din luna în care finantarea externă brută depăseste (se reduce fată de) nivelurile programate, specificate în sectiunea a II-a, cu echivalentul în lei al excesului la care s-a făcut referire (diminuarea);

2. pentru orice modificare în rezervele minime obligatorii, asa cum este descris mai sus. Înainte de a efectua orice astfel de modificare, B.N.R. se va consulta cu personalul Fondului;

3. în sensul cresterii (reducerii), cu echivalentul în lei al scăderii (cresterii) stocului de certificate de trezorerie denominate în valută (cumulat de la sfârsitul lunii martie 2004);

4. în sensul reducerii, cu echivalentul în lei al cresterii veniturilor în valută obtinute din privatizări mari (pret de vânzare de peste 10 milioane dolari S.U.A.) (cumulat de la sfârsitul lunii martie 2004), excluzând încasările rezultate în urma vânzării B.C.R., după cum este specificat în sectiunea a II-a;

5. în sensul reducerii, cu scăderea rezervelor efective fată de rezervele obligatorii ale fiecărei bănci.

 

II. Tinte pentru nivelul minim al activelor externe nete ale B.N.R.

 

Activele externe nete ale B.N.R. reprezintă diferenta dintre activele de rezervă si pasivele externe. Pentru scopurile programului, activele de rezervă sunt definite ca aurul monetar, disponibilitătile de DST, orice pozitie de rezervă la Fond si disponibilitătile de valută ale B.N.R. în monede convertibile. Din rezervele brute se exclud activele pe termen lung, redepozitele B.N.R. la băncile comerciale, orice active în monede neconvertibile, activele de rezervă grevate, activele de rezervă depuse drept colateral pentru creditele externe, activele de rezervă angajate prin contracte forward si metalele pretioase, altele decât aurul. Aurul monetar va fi evaluat la pretul contabil de 407 dolari S.U.A. pe uncie, iar disponibilitătile DST la 1,48597 dolari S.U.A. pe DST. Stocurile de active externe nete sunt măsurate în ultima zi lucrătoare a lunii respective.

Pentru scopurile programului, pasivele externe sunt definite ca împrumut, depozit, operatiuni de swap (inclusiv orice cantitate din aurul B.N.R. folosit drept garantie), si pasive forward ale B.N.R. în monede convertibile, inclusiv depozitele în valută la B.N.R. ale băncilor comerciale rezidente; cumpărări de la Fond; împrumuturi de pe pietele internationale de capital; creditele “punte” de la Banca Reglementelor Internationale, bănci străine, guverne străine sau alte institutii financiare, indiferent de scadenta lor.

Toate activele si pasivele denominate în valute convertibile, altele decât dolarul S.U.A., vor fi convertite la cursurile de schimb corespunzătoare fată de dolarul S.U.A. din 31 decembrie 2003.

Toate modificările cu privire la definirea sau la evaluarea activelor ori pasivelor, precum si detaliile despre operatiunile privind vânzări, cumpărări sau operatiuni swap cu aur vor fi, de asemenea, comunicate expertilor Fondului.

Activele externe nete ale B.N.R. vor fi ajustate:

(i) în sensul cresterii/scăderii cu 100% din depăsirea/reducerea finantării externe brute1) fată de nivelurile programate cumulat de la sfârsitul lunii martie 2004, după cum urmează:

Iunie 2004: 756,87 milioane dolari S.U.A.;

Septembrie 2004: 756,87 milioane dolari S.U.A.;

Decembrie 2004: 756,87 milioane dolari S.U.A.;

(ii) prin modificarea în stocul certificatelor de trezorerie ale Ministerului Finantelor Publice denominate în valută, inclusiv cele emise pentru restructurare bancară (pe baza cumulată de la sfârsitul lunii martie 2004). Stocul rămas la 31 martie 2004 a fost de 450,891 milioane dolari S.U.A., evaluat la cursurile de schimb ale programului;

(iii) în sensul cresterii, cu suma veniturilor în valută obtinute din privatizări mari (pret de vânzare peste 10 milioane dolari S.U.A) (cumulat de la sfârsitul lunii martie 2004), excluzând sumele obtinute din vânzarea B.C.R., care au fost deja incluse în tintă.

Activele externe nete vor fi monitorizate pe baza situatiei monetare. Datele zilnice vor fi utilizate în continuare pentru a calcula media activelor externe nete. Toate datele sunt furnizate de către B.N.R. Activele externe nete au fost 7.304 milioane USD la sfârsitul lunii martie 2004.

 

III. Plafoane pentru deficitul cumulat al bugetului general consolidat

 

Bugetul general consolidat include bugetul de stat, bugetele autoritătilor locale, fondurile de asigurări sociale2); Fondul special pentru modernizarea drumurilor, Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic, Fondul special de reasigurare, Autoritatea pentru valorificarea activelor statului (AVAS)3), Fondul pentru dezvoltarea agriculturii românesti, Regia Autonomă “Administratia Natională a Drumurilor” (AND), alte fonduri extrabugetare administrate de M.F.P. sau de alte ministere si agentii din afara cadrului bugetar; alte operatiuni extrabugetare ale ministerelor, finantate prin împrumuturi externe, si fondurile de contrapartidă create din încasările din împrumuturi externe. Orice alte fonduri noi, create pe perioada derulării programului, în scopul realizării de operatiuni de natură fiscală, asa cum sunt definite în “Manualul pentru statistica finantelor publice” al Fondului, vor fi încorporate în definitia bugetului general consolidat.

În cadrul programului, deficitul bugetului general consolidat va fi calculat pe baza datelor privind veniturile si cheltuielile furnizate de M.F.P. si, de asemenea, pe baza datelor “înregistrate sub linie”, ceea ce reprezintă suma finantării externe si interne a bugetului, precum si veniturile din privatizare obtinute de toate entitătile bugetului general consolidat si veniturile din recuperarea activelor bancare de către AVAS. Vor fi întreprinse toate eforturile pentru armonizarea calculului deficitului bugetar de “sub” si de “deasupra liniei”. Totusi, dacă aceste eforturi nu se vor concretiza în eliminarea discrepantelor, pentru scopurile programului se va utiliza valoarea mai mare a deficitului bugetar.

Pentru scopurile programului, valoarea creditului net al sistemului bancar către bugetul general consolidat este definită ca totalitatea creantelor sistemului bancar asupra bugetului general consolidat minus valoarea totală a depozitelor bugetului general consolidat detinute în sistemul bancar. Soldul creditului în valută către buget la 31 decembrie 2003 va fi convertit în dolari S.U.A., la cursul de schimb valabil la sfârsitul lunii decembrie 2003, si din dolari S.U.A. în lei, la cursurile de schimb determinate prin consultări cu expertii Fondului. Valoarea creditului în valută nou-acordat în anul 2004 va fi evaluată la cursurile valutare specificate prin consultări cu expertii Fondului. Împrumuturile guvernamentale către bănci la o rată a dobânzii mai mică decât rata de referintă a B.N.R., pentru a finanta subîmprumuturile agentilor economici, sunt excluse din depozitele guvernamentale; o listă convenită a conturilor care urmează să fie tratate ca depozite guvernamentale, în scopurile programului, este prezentată în “Aide memoire-ul FAD Romania: măsurarea deficitului fiscal”, partea a II-a, anexa nr. 11, din februarie 1994.

 

IV. Plafoane pentru fondul de salarii agregat al întreprinderilor de stat monitorizate

 

Lista celor 72 de întreprinderi de stat, ale căror salarii urmează să fie monitorizate prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 79/2001, este mentionată în Hotărârea Guvernului nr. 393/2004.

Fondul de salarii va fi ajustat după cum urmează:

(i) în sensul scăderii, cu suma economiilor datorate “externalizării” (definită ca desprindere a unei unităti sau transferul acesteia la o altă entitate ori transferurile temporare/permanente ale angajatilor, atunci când dimensiunea acestor transferuri depăseste 100 de angajati lunar). În fiecare lună economiile din externalizare vor fi calculate, pentru fiecare companie, ca produs între numărul de salariati externalizati până la  momentul respectiv si salariul mediu brut la nivelul companiei;

(ii) în sensul scăderii, dacă o societate se privatizează, cu fondul de salarii al respectivei companii, prevăzut în buget, începând cu luna în care a fost semnat contractul de privatizare.

Fondurile de salarii vor fi măsurate lunar, pe bază cumulată, la nivelul diferitelor sectoare. Ministerul Muncii si Solidaritătii Sociale îsi va asuma responsabilitatea colectării datelor de la diferite ministere (regii autonome si companii nationale) si AVAS (societăti comerciale) si va raporta lunar Fondului nivelul fondurilor de salarii si numărul de salariati pentru fiecare dintre întreprinderile monitorizate (inclusiv cifrele agregate pentru fiecare minister si pentru totalul general). Reducerea de personal rezultată din toate formele de externalizare va fi raportată în coloana “externalizări” a respectivelor tabele, cu o notă de subsol, dacă este necesar.

 

V. Plafoane referitoare la stocul de arierate ale întreprinderilor la bugetul de stat si al celor 4 fonduri de asigurări sociale

 

Plafonul se aplică stocului rămas de arierate ale celor 452 de companii private (privatizate în totalitate sau prin participarea statului cu mai putin de 50%) monitorizate de către Agentia Natională de Administrare Fiscală (ANAF). Aceste 452 de companii sunt un subset al celor 549 de companii (private si de stat) cu cele mai mari arierate la bugetul de stat si la cele 4 fonduri de asigurări sociale la 31 decembrie 2003. Datele

referitoare la stocul de arierate ale acestor 549 de companii sunt publicate trimestrial pe pagina de Internet a M.F.P. (cu o defalcare pe arieratele bugetului de stat si pentru fiecare dintre cele 4 fonduri de asigurări sociale; separat pentru stocul de arierate, cu si fără dobândă si penalităti). Setul complet de date este furnizat lunar expertilor Fondului, cu cel mult 35 de zile calendaristice după sfârsitul lunii respective. Criteriul de performantă se referă la stocul de arierate fără dobânzi si penalităti. Schimbările în stocul de arierate datorită anulării arieratelor nu vor fi reflectate în datele folosite pentru măsurarea stocului de arierate din cadrul

programului. Expertii Fondului vor fi informati asupra fiecărei companii în ceea ce priveste anulările de arierate, în maximum 5 zile lucrătoare de la data aprobării anulării. Pentru schimbările din setul companiilor monitorizate, tintele vor fi ajustate descendent/ascendent prin suma de arierate ale companiilor sterse/adăugate în set. În mod specific, în cazul privatizării unei companii în întregime cu capital de stat sau a unei companii din lista la care se face referire mai sus, dintre cele 549 de companii, compania respectivă va fi adăugată pe lista companiilor private (pentru baza de date, precum si pentru viitoarele datetest) la care se aplică criteriul de performantă. Aceste companii vor fi adăugate pe listă în momentul semnăturii finale a contractului de privatizare. În cazul initierii procedurilor de faliment împotriva unei companii dintre cele 452 de companii din lista la care se face referire mai sus, compania respectivă va fi stearsă de pe lista (pentru baza de date ca si pentru datele-test ulterioare) pentru care se aplică criteriul de performantă. Aceste companii vor fi sterse de pe listă în momentul în care se transmite tribunalului cererea de deschidere a procedurii de faliment. Stocul de arierate la sfârsitul lunii martie 2004 a fost de 54.866 miliarde lei.

 

VI. Tinte indicative pentru plafoanele privind arieratele întreprinderilor de stat monitorizate către bugetul de stat si cele 4 fonduri de asigurări sociale

 

Plafonul se aplică la stocul de arierate rămas pentru setul de 72 de întreprinderi de stat monitorizate, ale căror arierate urmează să fie monitorizate prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 79/2001 si Hotărârea Guvernului nr. 393/2004. Prin ordonanta mentionată arieratele sunt definite ca sume care nu au fost plătite la termenele scadente stipulate explicit în contracte sau, dacă un asemenea termen nu există, la 30 de zile după ce serviciile/produsele au fost furnizate. Raportarea arieratelor va contine următoarele subcategorii: la bugetul de stat, la bugetul de asigurări sociale, la bugetele locale, la fondurile speciale si pentru alti creditori. Arieratele către bugetul general consolidat sunt definite ca suma primelor 4 categorii. Sumele reflectând arieratele fiscale, excluzând penalitătile, vor fi raportate separat. Pentru arieratele care au fost esalonate/anulate, sumele reesalonate/anulate (incluzând penalitătile) nu vor fi calculate ca reducere de arierate si urmează să fie raportate. Raportul va include o defalcare a arieratelor pentru cei mai mari 10 creditori pentru fiecare companie. Raportul va mai include, de asemenea, date referitoare la obligatiile pentru fiecare companie monitorizată, după cum este specificat în Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 79/2001 si în Hotărârea Guvernului nr. 393/2004. Pentru schimbările din setul de companii monitorizate datorită privatizării sau initierii procedurilor de faliment, tintele vor fi ajustate descendent/ascendent prin suma de arierate ale companiilor sterse/adăugate setului. Datele pentru monitorizare vor fi furnizate lunar expertilor Fondului de către M.F.P., în cel mult 35 de zile calendaristice după sfârsitul lunii respective. Stocul de arierate la sfârsitul lunii martie 2004 a fost de 42.262 miliarde lei.

 

VII. Limite minime privind ratele de colectare agregate cumulate pentru Societatea Comercială “Distrigaz Sud” - S.A., Societatea Comercială “Distrigaz Nord” - S.A., Societatea Comercială “Termoelectrica” - S.A. si Societatea Comercială “Electrica” - S.A.

 

Se vor stabili limite minime pentru ratele de încasări cumulate ale următoarelor companii:

- rata combinată (criteriu de performantă) pentru societătile comerciale Distrigaz Nord si Distrigaz Sud (tinte indicative pentru ratele de încasare ale fiecărei companii);

- rata combinată pentru încasările Societătii Comerciale “Termoelectrica” - S.A., inclusiv pentru unitătile de productie transferate la autoritătile locale (criteriu de performantă), atât pentru energie termică, cât si pentru energie electrică. Vor fi stabilite tinte indicative pentru ratele de încasare la:

(i) electricitate, atât pentru Societatea Comercială “Termoelectrica” - S.A., cât si pentru unitătile de productie transferate la autoritătile locale;

(ii) energia termică furnizată de Societatea Comercială “Termoelectrica” - S.A.; (iii) energia termică a unitătilor transferate;

- rata de încasare pentru Societatea Comercială “Electrica” - S.A. (criteriu de performantă).

Limitele pentru ratele de colectare sunt definite după cum urmează:

(i) Societatea Comercială “Termoelectrica” - S.A. si unitătile de la autoritătile locale (sectorul termic), Societatea Comercială “Distrigaz Nord” - S.A. si Societatea Comercială “Distrigaz Sud” - S.A.: facturile pentru energia termică si gaze naturale sunt luate în calcul devansat cu o lună. Definitia ratei de încasare mobile pe 12 luni c(m) pentru luna m = 1,2...12: c(m) = suma [încasări pentru energia termică (m): încasări pentru energia termică (m-12)] împărtit la suma [valori facturate pentru energia termică (m-1): valori facturate pentru energia termică (m-13)].

(ii) Societatea Comercială “Termoelectrica” - S.A. si unitătile de la autoritătile locale (sectorul de energie electrică); Societatea Comercială “Electrica” - S.A.: definitia ratei de încasare mobile pe 12 luni c(m) pentru luna m = 1,2...12: c(m) = suma [încasări pentru energia electrică (m): încasări pentru energia electrică (m-12)] împărtit la suma [valori facturate pentru energia electrică (m): valori facturate pentru energia electrică (m-12)].

Utilizându-se aceste definitii, ratele de încasare la sfârsitul lunii decembrie 2003 au fost de 87,9 pentru Societatea Comercială “Termoelectrica” - S.A. si unitătile externalizate, 98,1 pentru Societatea Comercială “Electrica” - S.A. si 98,8 pentru cele două companii de distributie a gazelor naturale.

Datele pentru aceste companii vor fi colectate de Ministerul Economiei si Comertului si raportate lunar Fondului. Veniturile rezultate din actiunile obtinute în urma conversiei datoriilor nu vor fi incluse în încasări, cu exceptia cazului în care aceste actiuni sunt vândute pentru numerar. Ministerul Economiei si Comertului va include în acest raport si datele cu privire la valorile facturate si încasate, înregistrate de Societatea Comercială “Distrigaz Nord” - S.A., Societatea Comercială “Distrigaz Sud” - S.A., Societatea Comercială “Electrica” - S.A. si Societatea Comercială “Termoelectrica” - S.A., precum si informatii cu privire la posibilele deconectări si reconectări pentru următoarele companii: a) industriale; b) termice:

a) Societatea Comercială “Siderurgica” - S.A., Societatea Comercială “COS” - S.A. Târgoviste, Compania Natională a Cuprului, Aurului si Fierului “Minvest” - S.A. Deva Filiala “Rosiamin” Rosia Montană - S.A., Societatea Comercială “Moldomin” - S.A., Compania Natională a Cuprului, Aurului si Fierului “Minvest” - S.A. Deva Filiala Bălan - S.A., Societatea Natională de Îmbunătătiri Funciare - S.A., Societatea Comercială “Industria Sârmei” - S.A. Câmpia Turzii, Societatea Comercială “Gavazzi Steel” - S.A., Compania Natională a Cuprului, Aurului si Fierului “Minvest” - S.A. Deva Filiala “Ariesmin” Baia de Aries - S.A., Societatea Comercială “Turnu” - S.A., Societatea Comercială “Combinatul de Utilaj Greu” Cluj - S.A., Societatea Comercială “Apaterm” - S.A. Galati, Societatea Comercială “Tractorul UTB” - S.A., Societatea Comercială “Chimcomplex” - S.A. Onesti, Compania Natională a Cuprului, Aurului si Fierului “Minvest” - S.A. Deva Filiala “Bradmin” - S.A., Apa Nova Bucuresti - S.A. (R.G.A.B.), Compania Natională a Cuprului, Aurului si Fierului “Minvest” - S.A. Deva Filiala “Certej” - S.A., Compania Natională a Cuprului, Aurului si Fierului “Minvest” - S.A. Deva Filiala Poiana Ruscă “Teliuc” - S.A., Societatea Comercială “Siderca” - S.A., Societatea Comercială “Electrocarbon” - S.A., Societatea Comercială “Tepro” - S.A. Iasi, Societatea Comercială “Nitramonia” - S.A., Societatea Comercială “Viromet” - S.A., Societatea Comercială “Amonil” - S.A. Slobozia, Societatea Comercială “Oltchim” - S.A. Râmnicu Vâlcea, Societatea Comercială “Sere Codlea” - S.A., Societatea Comercială “Uzinele Sodice Govora” - S.A., Societatea Comercială “Republica” - S.A., Fabrica de Zahăr “Bod” - S.A., Societatea Comercială “Stirom” - S.A. Bucuresti, Societatea Comercială “Danubiana” - S.A., Societatea Comercială “Gerom” - S.A. Buzău, Societatea Comercială “Colorom” - S.A. Codlea, Societatea Comercială “Roman” - S.A. Brasov, Compania Natională “Romarm” - S.A. Bucuresti Filiala Societatea Comercială “Metrom” - S.A., Compania Natională “Romarm” - S.A. Bucuresti Filiala Societatea Comercială “Carfil” - S.A., Societatea Comercială “Stiaz” - S.A. Azuga, Societatea Comercială “Faur” - S.A. Bucuresti, Societatea Comercială “Upsom” - S.A. Ocna Mures, Societatea Comercială “Bicapa” - S.A. Târgoviste, Societatea Comercială “Stipo” - S.A. Dorohoi, Societatea Comercială “Ampellum” - S.A. Zlatna, Compania Natională “Romarm” - S.A. Bucuresti Filiala Societatea Comercială Uzina Mecanică “Cugir” - S.A., Societatea Comercială “Melana Săvinesti” - S.A., Societatea Comercială “Letea” - S.A. Bacău, Societatea Comercială “Rafo” - S.A. Onesti, Societatea Comercială “Fortus” - S.A. Iasi, Societatea Comercială “Ambro” - S.A. Suceava, Societatea Comercială “Stratusmob” - S.A. Blaj, Societatea Comercială “Sticla Turda” - S.A., Societatea Comercială “Iris” - S.A. Cluj, Societatea Comercială “Metalurgica” - S.A. Aiud; .

b) Regia Autonomă de Distributie a Energiei Termice Bucuresti, Regia Autonomă de Distributie a Energiei Termice Constanta, Societatea Comercială “Apaterm” - S.A. Galati, Societatea Comercială “Aptercol” - S.A. Brăila, Regia Autonomă de Termoficare Cluj-Napoca, Societatea Comercială “Citadin” - S.A. Aninoasa, Societatea Comercială “Aqua Calor” - S.A., Regia Autonomă “Energomur” Târgu Mures, Societatea Comercială “Apaterm” - S.A. Deva, Societatea Comercială “Termica” - S.A. Botosani, Societatea Comercială “Termoficare” - S.A. Petrosani, Societatea Comercială “Dalkia” - S.R.L. Ploiesti, Societatea Comercială “Universal” - S.A. Lupeni, Societatea Comercială “Energie Termică” - S.A. Sibiu, Societatea Comercială “Termoloc” - S.A. Bacău, Societatea Comercială “Proditerm” - S.A. Bistrita, Regia Autonomă de Interes Local Hunedoara, Regia Autonomă Comunală Satu Mare, Societatea Comercială “ENET” - S.A. Focsani, Societatea Comercială “CET Brăila” - S.A., Regia Autonomă “Termoficare Craiova”, Societatea Comercială “CET Govora” - S.A., Regia Autonomă Municipală Buzău, Regia Autonomă “Termo” Brasov, Societatea Comercială “Termica” - S.A. - Târgoviste, Societatea Comercială “Aquaterm - S.A. Târgu Jiu, Societatea Comercială “Aquaterm” AG 98” - S.A. Pitesti, Societatea Comercială “Goscomroman” - S.A.

De asemenea, pentru monitorizarea plătilor efective în sectorul de electricitate, Ministerul Economiei si Comertului va include în aceste raportări următoarele tabele privind plătile lunare:

a) un tabel continând sumele facturate de către producătorii de electricitate la Societatea Comercială “Electrica” - S.A., sumele plătite de Societatea Comercială “Electrica” - S.A. generatorilor de electricitate si rata de colectare (raportul dintre cea de-a doua coloană si prima coloană). Tabelul va contine linii separate pentru sumele facturate si colectate, aferente taxei de dezvoltare, si astfel sumele facturate si colectate de Societatea Comercială “Electrica” - S.A. ar trebui să nu includă taxa de dezvoltare;

b) 4 tabele cu rate de colectare de la Societatea Comercială “Termoelectrica” - S.A., cuprinzând sumele facturate si încasate de la companiile distribuitoare de electricitate. Primul tabel va contine totalul sumelor facturate si încasate, tabelul al doilea va contine sumele facturate si încasate la Societatea Comercială “Electrica” - S.A., tabelul al treilea va contine sumele facturate si încasate la Societatea Comercială “Hidroelectrica” - S.A., iar tabelul al patrulea va contine sumele facturate si încasate de la alti consumatori de energie. Astfel, sumele din tabelele 2-4 ar trebui să fie corelate cu sumele din tabelul 1. Fiecare tabel ar trebui să cuprindă sumele facturate si încasate de diversele centrale, Societatea Comercială “Termoelectrica” - S.A. si termocentralele Rovinari, Turceni, Craiova si Deva. Pentru perioada ianuarie 2004 - aprilie 2004, aceste tabele vor fi realizate retroactiv. Începând cu luna aprilie 2004, aceste tabele vor fi incluse în raportările lunare privind ratele de colectare. Cursul de schimb (ROL/USD) utilizat pentru calcularea cresterii anuale la producător la gaze naturale de minimum 25 USD/1.000 m3 (paragraful 23 din MPEF), la 1 ianuarie în fiecare an din perioada 2005-2007, nu va fi mai scăzut decât media cursului de schimb din luna noiembrie precedentă majorării respective.

 

VIII. Plafoane pentru preluarea datoriei întreprinderilor fată de bănci la bugetul general consolidat si emiterea de garantii guvernamentale interne pentru creditele bancare acordate întreprinderilor

 

Plafoanele se aplică stocului cumulat al datoriei interne de la sfârsitul lunii martie 2004, nou-garantată sau preluată la bugetul general consolidat. Pentru scopurile programului, preluarea datoriilor întreprinderilor către bănci la bugetul general consolidat este considerată echivalentă cu emiterea de garantii pentru preluarea datoriei întreprinderilor fată de bănci. Această limită include orice împrumut a cărui dobândă este plătită sau garantată de Guvern, chiar dacă rambursarea împrumutului nu este garantată. Bugetul general consolidat este definit în sectiunea a III-a a acestui memorandum. Criteriul se aplică si la folosirea resurselor AVAS pentru recapitalizarea întreprinderilor sau drept colateral pentru împrumuturi bancare. Împrumuturile în valută vor fi convertite la cursuri de schimb contabile convenite prin consultări cu personalul Fondului.

Aceste plafoane exclud:

- contractarea sau garantarea datoriei externe, pentru care au fost stabilite limite separate în sectiunea a IX-a a acestui memorandum;

- datoria transferată în procesul de restructurare bancară, privatizare sau lichidare a întreprinderilor de stat;

- preluarea unei datorii ca rezultat al activării unei garantii sau depozit colateral.

Datele pentru monitorizare vor fi furnizate lunar Fondului de către M.F.P. Stocul garantiilor si datoriei preluate, după cum a fost prezentat în această sectiune, a fost de 746 miliarde lei la sfârsitul lunii martie 2003.

 

IX. Plafoane privind contractarea sau garantarea datoriei externe

 

Plafoanele se aplică stocului cumulat pentru fiecare an al datoriei externe nou-contractate sau garantate de bugetul general consolidat. Bugetul general consolidat este definit în sectiunea a III-a a prezentului memorandum. Acest criteriu de performantă se aplică nu numai datoriei, asa cum este definită la pct. 9 din Liniile directoare ale Fondului, privind Criteriile de performantă referitoare la datoria externă, adoptate la 24 august 2000 [(Decizia Consiliului Directorilor Executivi nr. 12.274-(00/85)], ci si angajamentelor contractate sau garantate pentru care nu a fost primită valoarea. Plafoanele se aplică, de asemenea, oricărei preluări de împrumuturi la stocul datoriei, care nu au fost contractate sau garantate anterior de bugetul general consolidat.

Sunt excluse din plafoane datoriile către Fond si împrumuturile “punte” de la BRI, bănci străine, guverne străine sau orice alte institutii financiare. Datoria, în limitele plafoanelor, va fi denominată în dolari S.U.A., la cursul de schimb valabil la data la care contractul de împrumut sau garantie devine efectiv.

Împrumuturile considerate concesionate sunt, de asemenea, excluse din plafoane. Datoria extrabugetară include toate datoriile entitătilor nebugetare de la creditorii din sectorul privat, garantate de M.F.P. Împrumuturile pentru importurile de combustibili pentru Societatea Comercială “Distrigaz Sud” - S.A., Societatea Comercială “Distrigaz Nord” - S.A., Societatea Comercială “Termoelectrica” - S.A. si cele 23 de unităti producătoare de energie termică, care au fost transferate de la Societatea Comercială “Termoelectrica” - S.A. la autoritătile locale, sunt incluse în plafoanele generale, dar sunt excluse din plafoanele pentru datoria garantată extrabugetară.

Împrumuturile concesionale sunt definite ca acele împrumuturi cu element nerambursabil de cel putin 35% din valoarea împrumutului, utilizându-se rate de discount pentru valute specifice, pe baza ratelor de referintă ale dobânzii comerciale (CIRRS) ale OCDE, în vigoare la momentul contractării sau garantării împrumutului.

Plafonul privind contractarea si garantarea datoriei externe cu maturitatea mai mare decât un an include o emisiune Eurobond în sumă de 600 milioane euro (paragraful 19 din MPEF). În cazul în care Eurobondul nu este emis sau este emis într-o sumă mai mică, plafonul se va ajusta cu valoarea neemisă, cumulat începând cu sfârsitul lunii martie, după cum urmează:

Iunie 2004 0 milioane USD;

Septembrie 2004 780 milioane USD;

Decembrie 2004 780 milioane USD

Numai pentru ajustare va fi utilizat un curs de schimb 1,3 USD/1 EUR.

Plafoanele vor fi monitorizate pe baza datelor furnizate lunar Fondului de către M.F.P. Stocul datoriei acumulat de la 1 ianuarie până la sfârsitul lunii martie 2004 a fost de 157 milioane USD, pentru datoria cu scadentă mai mare de un an (nefiind nimic contractat extrabugetar), 1 milion USD pentru subplafonul datoriei cu scadenta între 1 an si 3 ani (fără datoria extrabugetară), zero pentru datoria cu scadenta mai mică de un an.

Neacumularea de către Guvern a aerieratelor la plăti externe va fi un criteriu de performantă monitorizat pe o bază continuă.

Pentru scopurile programului, arieratele aferente garantiilor de stat executate sunt definite ca plăti externe datorate pe o perioadă mai mare de 30 de zile.

 

X. Tinte indicative pentru plafoanele privind masa monetară

 

Masa monetară este definită ca fiind pasivele sistemului bancar fată de sectorul nebancar. Masa monetară include depozitele în valută ale rezidentilor, dar exclude depozitele statului si ale institutiilor monetare străine si ale altor nerezidenti. Pentru scopurile programului, depozitele care sunt exprimate în valută vor fi convertite în lei la cursurile de schimb contabile convenite prin consultări cu personalul Fondului.

Datele privind masa monetară vor fi monitorizate pe baza datelor din situatia monetară lunară, care va fi furnizată lunar Fondului de către B.N.R. Stocul masei monetare la 31 martie 2004 a fost de 481.460 miliarde lei.

 

XI. Tinte indicative pentru plafoanele privind expunerea totală a sectorului bancar către întreprinderile de stat

 

Expunerea totală acoperă toate creditele, aconturile, detinerea de datorie si expunerea extrabilantieră ale băncilor rezidente către întreprinderile de stat. De asemenea, datele privind împrumuturile vor fi raportate separat de expunerea totală.

Întreprinderi de stat sunt toate regiile autonome, societătile nationale si societătile comerciale al căror actionar majoritar este Guvernul, în sens larg, asa cum este definit în sectiunea a III-a a acestui memorandum. În scopul monitorizării, datoria în valută va fi convertită în lei la cursurile valutare leu/dolar de la sfârsitul lunii, stabilite prin consultări cu personalul Fondului. Creditul în monede convertibile, altele decât dolarul S.U.A., va fi convertit la cursurile valutare respective fată de dolarul S.U.A., după cum se specifică în sectiunea a II-a a acestui memorandum. Datele referitoare la împrumuturile acordate de către sectorul bancar întreprinderilor de stat vor fi monitorizate pe baza datelor lunare furnizate de către B.N.R.

Valoarea expunerii totale, raportată la B.N.R., va include (pe baza cumulată de la sfârsitul lunii martie 2004):

(i) expunerea către societătile în care capitalul majoritar a fost transferat sectorului privat. În acest scop, AVAS si ministerele implicate vor furniza lunar B.N.R. actualizări ale portofoliului lor;

(ii) orice anulare de datorie sau de sume extrabilantiere;

(iii) orice preluare de datorie sau de elemente extrabilantiere, de către Guvern sau de către alte institutii publice.

În plus, B.N.R. va raporta lunar date cu privire la expunerea totală a sistemului bancar către întreprinderile de stat cu un stoc mai mare de 100 miliarde lei, pentru fiecare întreprindere. Stocul de expunere a sectorului bancar către întreprinderile de stat, la cursurile de schimb mentionate în program, a fost de 49.260 miliarde lei la 31 martie 2004, din care către B.C.R., 17.377 miliarde lei.

 

XII. Tinte indicative privind finantarea deficitului sectorului public în sens larg

 

Finantarea deficitului sectorului public este monitorizată lunar si elaborată de M.F.P., pe baza datelor furnizate de B.N.R. si C.N.V.M. Aceasta constă în finantarea bugetului general consolidat, asa cum este definit în sectiunea a III-a, si a întreprinderilor de stat.

Finantarea bugetului general consolidat constă în finantarea externă netă, finantarea nebancară si finantarea bancară.

Finantarea externă netă cuprinde obligatiunile suverane si împrumuturile pentru sustinerea balantei de plăti, finantarea proiectelor în cadrul bugetului general consolidat, operatiunile de leasing ale ministerelor si autoritătilor locale, bonurile de trezorerie emise pe piata internă, detinute de nerezidenti (calculate separat în lei si în valută). Finantarea nebancară cuprinde veniturile din privatizare (venituri totale din privatizare pentru toate componentele sectorului guvernamental, independent dacă sunt transferate la Trezoreria Statului), recuperarea activelor (încasările AVAS din valorificarea activelor transferate la bugetul consolidat), obligatiuni municipale (emise de autoritătile locale pe piata internă sau externă, calculate ca diferentă între valoarea de emisiune si cea de răscumpărare pe parcursul lunii), bonuri de trezorerie si obligatiuni detinute de către public (calculate separat în lei si în valută). Finantarea bancară este definită ca totalul obligatiunilor si bonurilor de trezorerie în lei detinute de bănci, bonurilor de trezorerie si obligatiunilor în valută detinute de bănci, creditelor bancare în lei si în valută, reducerea depozitelor guvernamentale în lei (o valoare pozitivă indică o scădere a depozitelor) si reducerea depozitelor guvernamentale în valută (o valoare pozitivă indică o scădere a depozitelor).

Finantarea întreprinderilor de stat constă în finantarea externă netă, finantarea bancară si acumularea de arierate. Finantarea externă netă cuprinde obligatiunile si bonurile garantate de stat (exclusiv garantiile expirate si incluzând garantiile de stat pentru importurile de combustibili), obligatiunile si bonurile fără garantia statului, împrumuturile garantate de stat (exclusiv garantiile expirate) si împrumuturile fără garantia statului. Finantarea bancară este definită ca suma cu care se majorează creditul către întreprinderile de stat (calculat separat în lei si în valută) si descresterea depozitelor întreprinderilor de stat (calculat separat în lei si în valută; o valoare pozitivă indică o reducere a depozitelor). Acumularea de arierate este definită ca fiind cresterea arieratelor către bugetul general consolidat pentru un grup de 72 de întreprinderi de stat monitorizate, exclusiv dobânzile si penalitătile specificate prin lege.

Fluxurile lunare de finantare sunt aproximate pe baza următoarei metodologii:

(i) pentru stocurile în lei - variatia stocurilor dintre sfârsitul lunilor respective;

(ii) stocurile de valută exprimate în lei sunt mai întâi convertite în stocuri USD, utilizându-se cursul de schimb lei/USD de la sfârsitul lunii. După aceea variatia stocurilor în USD este convertită în lei, utilizându-se cursul de schimb lunar mediu lei/USD;

(iii) Fluxurile în valută exprimate în USD sunt convertite în lei, utilizându-se cursul de schimb lunar mediu lei/USD;

(iv) conversia în USD a stocurilor si fluxurilor în alte valute, altele decât USD, se realizează conform conventiei de raportare a institutiei (de obicei, cursul de schimb de pe piată sau cel de la momentul încheierii tranzactiei ori cel de la sfârsitul lunii).

Principalii furnizori de date sunt:

(i) Ministerul Finantelor Publice pentru:

- obligatiuni suverane si împrumuturi pentru sustinerea balantei de plăti;

- finantarea bugetară a proiectelor;

- încasări din privatizare;

- recuperare de active;

- obligatiuni si titluri garantate de stat;

- împrumuturi garantate de stat (exclusiv garantiile expirate);

- acumularea arieratelor celor 72 de întreprinderi de stat monitorizate către bugetul general consolidat.

(ii) Banca Natională a României pentru:

- operatiuni de leasing ale ministerelor si autoritătilor locale;

- bonuri de trezorerie emise pe piata internă, detinute de nerezidenti;

- bonuri de trezorerie si obligatiuni detinute de agentii nebancari;

- bonuri de trezorerie si obligatiuni în lei si în valută detinute de bănci;

- împrumuturi în lei si în valută, inclusiv pentru AND;

- reducerea depozitelor guvernamentale în lei si în valută, inclusiv depozite ale AND;

- bonuri si obligatiuni emise extern de întreprinderile de stat fără garantia statului;

- împrumuturi externe ale întreprinderilor de stat fără garantia statului;

- împrumuturi interne ale întreprinderilor de stat;

- reducerea depozitelor întreprinderilor de stat în bănci rezidente.

(iii) CNVM pentru obligatiunile emise de autoritătile locale.

 

Tabelul nr. 1*) - România: Criterii de performantă cantitative si tinte indicative pentru 2004 1/

 

Tabelul nr. 2 - România: Preconditii, criterii de performantă si obiective structurale

 

Măsurile

Stadiul

Preconditii:

 

- Rectificarea bugetelor companiilor monitorizate aflate în proprietatea statului, până la sfârsitul lunii aprilie, în concordantă cu programul de personal si salarizare pentru anul 2004, cum se specifică în paragraful 22

 

- Impunerea unei înghetări a salariilor la companiile din subordinea AVAS, care înregistrează pierderi (paragraful 29)

 

- Publicarea oficială până la 15 martie 2004 a unui program trimestrial pentru aducerea preturilor la gura sondei pentru gaze naturale la paritatea de import, până în anul 2007, astfel cum s-a prezentat în paragraful 23

Realizat

- Cresterea pretului la gaze naturale la utilizatorul final cu 5% pe 1 aprilie si 1 iulie 2004, asa cum este specificat în paragraful 23

Realizat

- Referitor la privatizarea Societătii Nationale a Petrolului “Petrom” - S.A. (paragraful 27) se va decide ca:

 

(i) întreaga sumă de arierate către bugetul general consolidat va fi anulată la momentul transferului de actiuni;

Realizat

(ii) Guvernul va prelua responsabilitatea pentru indemnizatiile de mediu; si

 

(iii) nu vor fi penalităti pentru deviatiile postprivatizare privind nivelul de salariati inclus în planul de afaceri al investitorului

 

- Aprobarea Guvernului si publicarea unei strategii pentru restructurarea sectorului minier, inclusiv un plan de actiune pentru anul 2004, si o hotărâre privind 30 de mine ce vor fi închise până la sfârsitul lunii iunie 2004, în concordantă cu paragraful 33

Realizat

- Reducerea personalului în mine prin concedierea a 4.000 de salariati până la sfârsitul lunii iunie în concordantă cu paragraful 33

Realizat

- Emiterea unei hotărâri a Guvernului până la sfârsitul lunii martie 2004 privind publicarea pe site a declaratiilor anuale de venit auditate si bilanturile companiilor monitorizate aflate în proprietatea statului si situatiile lor financiare trimestriale, astfel cum este mentionat în paragraful 36

Realizat

- Initierea procedurilor de faliment până la sfârsitul lunii martie 2004 împotriva primilor 5 rău-platnici privati în ceea ce priveste obligatiile fiscale, inclusiv Societatea Comercială “RAFO” - S.A. Onesti, cum se specifică în paragraful 18

Realizat

- Reducerea numărului de angajati cu 15.000 de salariati în 33 de companii mari din portofoliul AVAS, inclusiv 2.600 de concedieri la Societatea Comercială “Roman” - S.A. Brasov, astfel cum se specifică în paragraful 29

Realizat

- Semnarea unui contract de privatizare pentru o companie si initierea procedurilor de lichidare printr-o decizie a adunărilor generale ale asociatilor pentru 5 companii proprietate de stat, în perioada 1 ianuarie-15 aprilie 2004, astfel cum prevede paragraful 29

Realizat

- Înaintarea către Parlament, până la 1 aprilie 2004, a legislatiei pentru eliminarea procedurii de apel extraordinar al procurorului general pentru toate cazurile (paragraful 41)

Realizat

- Aprobarea de către Guvern până la 31 mai 2004 a unei strategii de reformă a sistemului de încălzire centralizată, convenită cu Banca Mondială, astfel cum prevede paragraful 25

Realizat

- Realizarea tranzactiei finale cu BERD si CFI privind cumpărarea unui pachet de actiuni la B.C.R. (paragraful 35)

Realizat

- Ajustarea preturilor la electricitate la consumatorul final, efectiv la 1 iulie 2004, pentru a le aduce la nivelul recuperării costurilor (inclusiv rentabilitatea capitalului pentru companiile de distributie)

Ajustarea preturilor la electricitate si încălzire la Societatea Comercială “Termoelectrica” - S.A., efectiv de la 1 iulie 2004, pentru a le mentine la nivelul recuperării costurilor. Hotărârile relevante ale reglementatorului vor fi convenite cu Fondul (paragraful 24)

 

- Adoptarea unei noi legi a B.N.R., asa cum specifică paragraful 37, până la 30 iunie 2004

 

- Aprobarea unei ordonante de urgentă până la 10 iunie 2004, prin care să se anuleze toate subventiile si distribuirea de combustibil de către companiile aflate în proprietatea statului către 15 centrale de încălzire ineficiente, astfel cum se specifică în paragraful 25

Realizat

- Pentru fiecare dintre cele 15 centrale de încălzire, până la 30 iunie 2004 initierea procedurii de faliment de către stat sau furnizorii de combustibil apartinând statului ori a unei hotărâri a autoritătilor locale responsabile de închiderea respectivelor centrale (paragraful 25)

 

- Aprobarea Parlamentului pentru un pachet de legi privind atributiile Consiliului Superior al Magistraturii, statutul magistratilor si organizarea judiciară până la 30 iunie 2004 (paragraful 41)

 

- Aprobarea legislatiei de întărire a procedurilor existente privind declararea activelor până la 30 iunie 2004, astfel cum se specifică în paragraful 42

Realizat

- Invitatie la depunere de oferte pentru 2 distribuitori de gaze naturale, Societatea Comercială “Distrigaz Nord” - S.A. si Societatea Comercială “Distrigaz Sud” - S.A., în concordantă cu paragraful 28

Realizat

 

Criterii de performantă structurală:

 

Continue:

- Salariul minim nu va depăsi 2,8 milioane lei în anul 2004 (paragraful 21)

Până la 20 iulie 2004:

- Aprobarea unui buget rectificat în concordantă cu tinta de deficit revizuită (paragraful 12)

- Hotărâre a Guvernului privind cresterea pretului national de referintă pentru energie termică cu 12%, efectiv de la 1 august 2004 (paragraful 25)

- Aprobarea legislatiei pentru eliminarea procedurii de apel extraordinar al procurorului general pentru toate cazurile (paragraful 41)

Până la 30 septembrie 2004:

- Cresterea preturilor la gaze naturale la utilizatorul final cu 5%, efectiv de la 1 octombrie (paragraful 23)

- Implementarea a 4.000 de concedieri în sectorul minier (paragraful 33)

- Rambursarea arieratelor acumulate în sistemul sanitar în anul 2002, astfel cum s-a specificat în protocoalele convenite cu furnizorii (paragraful 17)

Până la 31 decembrie 2004:

- Cresterea preturilor la gaze naturale la utilizatorul final prin noul mecanism, efectiv de la 1 ianuarie 2005 (paragraful 23)

- Ajustarea preturilor la electricitate la utilizatorul final, efectiv de la 1 ianuarie 2005, pentru a le mentine la nivelul recuperării costurilor (inclusiv rata rentabilitătii capitalului pentru companiile distribuitoare). Ajustarea preturilor la electricitate si energie termică la Societatea Comercială “Termoelectrica” - S.A., efectiv din 1 ianuarie 2005, pentru a le mentine la nivelul recuperării costurilor. Hotărârile relevante ale reglementatorului vor fi convenite cu expertii Fondului

- Aprobarea de către Guvern a unui act care ar subordona administratia vamală si Garda Financiară ministrului finantelor publice, efectiv din 1 ianuarie 2005 (paragraful 15).

 

Obiective structurale:

 

Continue:

- Cei mai mari rău-platnici industriali la cele 4 utilităti vor rămâne deconectati sau la nivelul minim de furnizare, până când vor fi primite sumele restante pentru toate facturile din decembrie 2002. Facturile companiilor pentru nivelul minim de furnizare vor fi plătite de către Guvern (paragraful 26)

- Guvernul se va abtine de la introducerea oricăror scutiri fiscale sau a altor facilităti fiscale ori amânarea celor care expiră (paragraful 14)

- Agentia de reglementare în domeniul electricitătii va elabora rapoarte privind ajustările necesare la preturile la electricitate si energie termică si convenirea lor cu expertii Fondului (paragraful 24)

- Dacă oricare unitate a Societătii Comerciale “Roman” - S.A. Brasov nu îsi plăteste facturile la energie, companiile de utilităti sau M.F.P. vor initia imediat procedurile de lichidare (paragraful 30)

Până la 31 mai 2004:

- Desemnarea de lichidatori de către AVAS pentru 15 rău-platnici care nu îsi plătesc facturile la utilităti (inclusiv Societatea Comercială “Republica” - S.A., Societatea Comercială “Combinatul de Utilaj Greu” Cluj - S.A. si Societatea Comercială “Turnu” - S.A.), astfel cum se specifică la paragraful 29

Până la 30 iunie 2004:

- AVAS va privatiza sau va lichida 6 companii mari (paragraful 29)

Până la 30 septembrie 2004:

- AVAS va privatiza sau va lichida alte 6 noi companii (paragraful 29)


1) Finantarea externă este definită ca intrări de credite acordate Guvernului pentru sustinerea balantei de plăti, cu o scadentă mai mare de un an, de la creditorii multilaterali si bilaterali, precum si resurse cu o scadentă mai mare de un an obtinute de Guvern de pe pietele internationale de capital. Acestea exclud utilizarea resurselor Fondului.

2) Acestea includ Fondul asigurărilor sociale de stat, Fondul pentru accidente de muncă, Fondul de somaj si Fondul asigurărilor sociale de sănătate.

3) AVAS a rezultat din fuziunea Autoritătii de Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului (APAPS) si a Agentiei de Valorificare a Activelor Bancare (AVAB) la data de 1 mai 2004. Înaintea acestei fuziuni APAPS a fost o componentă a bugetului general consolidat, în timp ce AVAB nu.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru ratificarea Aranjamentului stand-by de tip preventiv dintre România si Fondul Monetar International, convenit la Bucuresti si la Washington, prin Scrisoarea Primului-Ministru al României si a Băncii Nationale a României din 22 iunie 2004 si Decizia Consiliului executiv al Fondului Monetar International din 7 iulie 2004, a Memorandumului de politici economice si financiare pentru perioada 2004-2006, precum si a Memorandumului tehnic de întelegere

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru ratificarea Aranjamentului stand-by de tip preventiv dintre România si Fondul Monetar International, convenit la Bucuresti si la Washington, prin Scrisoarea Primului-Ministru al României si a Băncii Nationale a României din 22 iunie 2004 si Decizia Consiliului executiv al Fondului Monetar International din 7 iulie 2004, a Memorandumului de politici economice si financiare pentru perioada 2004-2006, precum si a Memorandumului tehnic de întelegere si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 2 noiembrie 2004.

Nr. 887.