MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

P A R T E A I

Anul 172 (XVI) - Nr. 1.086 LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE Marti, 23 noiembrie 2004

SUMAR

LEGI SI DECRETE

468. - Lege pentru ratificarea Aranjamentului stand-by de tip preventiv dintre România si Fondul Monetar International, convenit la Bucuresti si la Washington, prin Scrisoarea Primului-Ministru al României si a Bãncii Nationale a României din 22 iunie 2004 si Decizia Consiliului executiv al Fondului Monetar International din 7 iulie 2004, a Memorandumului de politici economice si financiare pentru perioada 2004-2006, precum si a Memorandumului tehnic de întelegere

Memorandum de politici economice si financiare pentru perioada 2004-2006

887. - Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Aranjamentului stand-by de tip preventiv dintre România si Fondul Monetar International, convenit la Bucuresti si la Washington, prin Scrisoarea Primului-Ministru al României si a Bãncii Nationale a României din 22 iunie 2004 si Decizia Consiliului executiv al Fondului Monetar International din 7 iulie 2004, a Memorandumului de politici economice si financiare pentru perioada 2004-2006, precum si a Memorandumului tehnic de întelegere

LEGI SI DECRETE

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

LEGE

pentru ratificarea Aranjamentului stand-by de tip preventiv dintre România si Fondul Monetar International, convenit la Bucuresti si la Washington, prin Scrisoarea Primului-Ministru al României si a Bãncii Nationale a României din 22 iunie 2004 si Decizia Consiliului executiv al Fondului Monetar International din 7 iulie 2004, a Memorandumului de politici economice si financiare pentru perioada 2004-2006, precum si a Memorandumului tehnic de întelegere

Parlamentul României adoptã prezenta lege.

Art. 1. - Se ratificã Aranjamentul stand-by de tip preventiv cu acces la 250 milioane DST dintre România si Fondul Monetar International, convenit la Bucuresti si la Washington, prin Scrisoarea Primului-Ministru al României si a Bãncii Nationale a României din 22 iunie 2004 si Decizia Consiliului executiv al Fondului Monetar International din 7 iulie 2004, a Memorandumului de politici economice si financiare pentru perioada 2004-2006, precum si a Memorandumului tehnic de întelegere.

Art. 2. - În cazul în care necesitãtile de finantare externã a României vor impune astfel de cumpãrãri, echivalentul în lei al sumei de 250 milioane DST se acoperã de Banca Nationalã a României si se vireazã, pe mãsura primirii transelor de credit, în contul Fondului Monetar International deschis la Banca Nationalã a României.

Art. 3. - Rambursarea creditului prevãzut la art. 2, plata dobânzilor si a comisioanelor aferente, precum si diferentele în lei rezultate din regularizãri se suportã de cãtre Banca Nationalã a României.

Art. 4. - (1) Se autorizeazã Guvernul României, prin Ministerul Finantelor Publice si Banca Nationalã a României, sã introducã, de comun acord cu Fondul Monetar International, amendamente la textul aranjamentului stand-by, care privesc detalii ce nu sunt de naturã sã sporeascã obligatiile financiare ale României fatã de Fondul Monetar International.

(2) Guvernul României va informa periodic Parlamentul în legãturã cu aceste amendamente, în cadrul raportului privind datoria publicã internã si externã a României.

(3) Includerea valorii noului aranjament stand-by în plafonul de îndatorare publicã externã se va efectua doar în cazul utilizãrii creditului, la data primei utilizãri.

Aceastã lege a fost adoptatã de Parlamentul României cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicatã.

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR VALER DORNEANU

p. PRESEDINTELE SENATULUI, DORU IOAN TÃRÃCILÃ

Bucuresti, 4 noiembrie 2004.

Nr. 468.

22 iunie 2004

Rodrigo de Rato

Director general

Fondul Monetar International

Washington, D.C. 20431

Stimate domnule de Rato,

Memorandumul de politici economice si financiare (MEPF) atasat prezintã întelegerile la care s-a ajuns cu expertii Fondului Monetar International (Fondul) în contextul discutiilor asupra unui program de 24 de luni, sprijinit printr-un aranjament stand-by cu acces la 250 milioane DST (24,27 procente din cotã), pe care intentionãm sã îl tratãm ca fiind de tip preventiv.

Pe durata programului anterior (2001-2003) dezechilibrele macroeconomice din cadrul economiei noastre au fost reduse, reformele structurale au avansat, iar produsul intern brut (PIB) si investitiile au crescut rapid. Am redus inflatia de la 40 de procente la începutul anului 2001 la 14 procente la sfârsitul anului 2003, în conformitate cu tintele din program.

Dupã o reducere puternicã în anul 2002, deficitul contului curent s-a mãrit în anul 2003, ca rezultat al cresterii rapide a creditului si a salariilor, precum si a importurilor aferente investitiilor strãine directe. Privatizarea si reformele structurale au avansat, chiar dacã într-un ritm mai lent decât s-a prevãzut.

Obiectivele noastre macroeconomice principale sunt consolidarea stabilizãrii si scãderea gradualã a inflatiei la o singurã cifrã pânã în anul 2006, mentinerea deficitului de cont curent sub 5 1/2 procente din PIB si mentinerea gradului de acoperire a rezervelor la 3 1/2 luni de importuri. Mai mult, în conformitate cu angajamentul nostru puternic de aderare la Uniunea Europeanã în anul 2007, intentionãm sã îmbunãtãtim decisiv guvernanta si climatul de afaceri si sã finalizãm agenda de privatizare. MEPF specificã mãsurile, dintre care unele sunt deja implementate, pentru îndeplinirea acestor obiective. Pe baza acestora solicitãm aprobarea aranjamentului.

Guvernul este de pãrere cã politicile stabilite în MEPF atasat sunt adecvate pentru îndeplinirea programului si asigurã evolutii macroeconomice sustenabile în perioada 2004-2006, însã va întreprinde si alte mãsuri ulterioare care pot deveni adecvate în acest scop. România se va consulta cu Fondul referitor la adoptarea acestor mãsuri, si anterior revizuirii politicilor cuprinse în MEPF, în conformitate cu politicile Fondului referitoare la asemenea consultãri.

Cu stimã,

Adrian Nãstase, prim-ministru,

Mugur Isãrescu, guvernator, Guvernul României Banca Nationalã a României

MEMORANDUM

de politici economice si financiare pentru perioada 2004-2006

I. INTRODUCERE

1. Prezentul memorandum prezintã principalele obiective economice si financiare si politicile Guvernului si ale Bãncii Nationale a României pentru perioada 2004-2006. Programul reflectã angajamentul nostru ferm pentru consolidarea si continuarea stabilizãrii macroeconomice realizate în cadrul aranjamentului stand-by anterior, precum si pentru accelerarea reformelor structurale în vederea asigurãrii unei cresteri economice rapide si sustenabile si a asigurãrii aderãrii la Uniunea Europeanã în anul 2007. În urma implementãrii unei agende de reformã cuprinzãtoare si a unor obiective macroeconomice ambitioase în cadrul acestui program, ne asteptãm ca România sã nu mai aibã nevoie de alte aranjamente cu Fondul Monetar International.

II. CADRU GENERAL

2. Prin politici monetare si fiscale prudente am realizat un progres sustinut în stabilizarea macroeconomicã în perioada 2001-2003 si am creat baza unei cresteri economice robuste. Consolidarea politicii fiscale, reducerea pierderilor companiilor de stat si politici monetare prudente au condus la reducerea inflatiei de la 40% la începutul anului 2001 la 12,5% în luna aprilie 2004.

Mai mult decât atât, procesul de dezinflatie a fost realizat fãrã generarea de efecte adverse asupra cresterii produsului intern brut (PIB) care, la nivelul de aproximativ 5% în ultimii 3 ani, a fost printre cele mai ridicate în regiune. Investitiile au crescut puternic, cu o ratã a investitiilor de capital fix în crestere de la 18,9% din PIB în anul 2000, la 22,5% în anul 2003. Dupã un declin îndelungat, numãrul de salariati a crescut cu 1/3% în anul 2003. Pozitia noastrã externã s-a îmbunãtãtit remarcabil, cu rezervele oficiale crescând de la 2,5 luni importuri prognozate la sfârsitul anului 2000 la circa 3 1/4 luni la sfârsitul anului 2003.

Ratingurile obligatiunilor de stat s-au îmbunãtãtit de câteva ori, în timp ce marjele au scãzut rapid.

3. Totusi, expansiunea recentã extrem de rapidã a creditului si într-o mai micã mãsurã cresterea salariilor au condus la o crestere a deficitului de cont curent în anul 2003. În conditiile îmbunãtãtirii credibilitãtii, creditul bancar cãtre sectorul privat a crescut considerabil, cu peste 50% în termeni reali în anul 2003, în special datoritã creditelor ipotecare si de consum. Cresterea rezultatã a cererii interne, care reflectã, de asemenea, si efectele majorãrii salariului minim pe economie din luna ianuarie 2003, a generat cresterea importurilor, în timp ce recesiunea economicã prelungitã în zona euro a încetinit exporturile. Aceste evolutii au crescut deficitul de cont curent de la 3,4% din PIB în anul 2002 la 5,9% din PIB în anul 2003, depãsind tinta noastrã cu aproape 1,1% din PIB.

4. Ca urmare a performantei mai bune decât cea programatã, înregistratã în reducerea inflatiei în prima jumãtate a anului 2003, dezinflatia a stagnat în a doua parte a anului 2003. Încetinirea a reflectat atât efectele ajustãrii salariului minim, cât si cresterea puternicã a cererii interne si cresterea preturilor la energie. Cu toate acestea, am realizat în mare parte tinta de 14% în luna decembrie, iar procesul de dezinflatie a fost reluat la începutul anului 2004.

5. Politica fiscalã în anul 2003 a fost în concordantã cu programul convenit. Deficitul bugetului general a fost mai mic cu 0,3% din PIB decât cel prognozat. Balanta de economii-investitii a întreprinderilor de stat s-a îmbunãtãtit cu 0,1% din PIB, în timp ce arieratele cãtre buget au fost mai scãzute decât în anul 2002. Am reusit mentinerea salariilor la întreprinderile de stat în limita bugetelor aprobate. Mai mult, ratele de colectare la principalele utilitãti s-au mentinut în intervalul de 95-98%, mai putin la energia termicã.

6. Politica monetarã a fost fermã si supravegherea bancarã îmbunãtãtitã. Ca rãspuns la încetinirea temporarã a procesului de dezinflatie si la cresterea rapidã a creditului, Banca Nationalã a României (B.N.R.) a majorat rata dobânzii de referintã, cumulativ cu 300 de puncte de bazã din luna august 2003, si a introdus norme prudentiale care restrâng eligibilitatea persoanelor fizice pentru creditele de consum si cele ipotecare. În particular, B.N.R. a limitat ponderea plãtilor privind creditele în venitul net lunar la 30%, a impus plata unui avans obligatoriu de 25% sau un girant/asigurare pentru creditele de consum si cerinta prezentãrii unui girant, asigurare sau a unei garantii la creditele pentru nevoi personale. B.N.R. si Comisia de Supraveghere a Valorilor Mobiliare au redus ponderea maximã a plãtilor în venitul net la 35% pentru creditele ipotecare si au introdus o limitã maximã de creditare de 75% din valoarea bunului ipotecat. Toate aceste mãsuri au intrat în vigoare la 1 februarie 2004. De asemenea, Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor a emis un regulament care limiteazã expunerea asumatã de companiile de asigurãri pentru creditele bancare. Bãncile comerciale sunt în proces de înfiintare a biroului de credit, care sã monitorizeze creditele de consum si pentru afaceri si care se asteaptã sã devinã operational în trimestrul IV al anului 2004. De asemenea, am amânat liberalizarea depozitelor în lei ale nerezidentilor la bãncile locale, programatã pentru luna ianuarie 2004. În pofida cresterii rapide a creditului înregistrate pânã în prezent, considerãm cã riscurile prudentiale rezultate sunt controlabile, deoarece bãncile sunt bine capitalizate si lichide. Ca urmare a introducerii unui nou regulament privind clasificarea creditelor la începutul anului 2003, nivelul provizioanelor pentru riscul de credit este, dupã pãrerea noastrã, adecvat, ceea ce a fost, de asemenea, confirmat si de evaluarea efectuatã în anul 2003, în cadrul Programului de evaluare a sectorului financiar (FSAP).

7. În anul 2003 si la începutul anului 2004 am realizat progrese substantiale în privatizare si îmbunãtãtirea climatului de afaceri. De la începutul anului 2003, Autoritatea pentru Privatizarea Administratiei Participatiilor Statului (APAPS) a vândut 23 de companii mari de stat producãtoare de pierderi cu peste 70.000 de salariati. În circa 70 de întreprinderi mari de stat monitorizate în cadrul programului, numãrul de salariati a fost redus cu 7 1/2% sau peste 34.000 de salariati, în special în sectorul cãilor ferate. Am finalizat, de asemenea, negocierile privind investitia Corporatia Financiarã Internationalã (CFI) si BERD în cea mai mare bancã, Banca Comercialã Românã - S.A. (B.C.R.), si se asteaptã ca tranzactia sã aibã loc la începutul lunii iunie. Mai mult decât atât, am primit 3 oferte angajante pentru privatizarea celei mai mari societãti, Societatea Nationalã a Petrolului “Petrom” - S.A., si am selectat oferta câstigãtoare.

Totusi, am înregistrat întârzieri în privatizarea distributiilor de electricitate si gaze. În scopul îmbunãtãtirii climatului de afaceri, am aprobat un plan pentru lupta împotriva coruptiei si am înfiintat în anul 2003 Parchetul National Anticoruptie.

8. Reformele sectorului energetic au avansat semnificativ în perioada 2001-2003. Cresterile la preturile la energie au redus substantial pierderile din cadrul sectorului energetic. Am adus preturile la electricitate aproape de nivelurile de acoperire a costurilor, am crescut semnificativ preturile la energia termicã si am crescut preturile interne la gaze naturale, desi cele din urmã rãmân substantial sub paritatea de import. Lupta noastrã împotriva fenomenului de neplatã a fost pusã în aplicare în sectoarele gazelor naturale si de electricitate, însã sunt necesare eforturi suplimentare în sectorul energiei termice.

III. POLITICI ECONOMICE SI FINANCIARE

A. Obiective si strategie

9. Principalele obiective ale programului nostru pentru perioada 2004-2006 sunt sustinerea si continuarea stabilizãrii macroeconomice si accelerarea reformelor structurale. Principalele obiective macroeconomice sunt:

(i) reducerea inflatiei la 9% pânã la sfârsitul anului 2004, la 6% pânã la sfârsitul anului 2005 si la 5% la sfârsitul anului 2006;

(ii) limitarea deficitului de cont curent extern la mai putin de 5,5% din PIB; si

(iii) mentinerea rezervelor la un nivel confortabil de 3 1/2 luni de importuri prognozate.

Ne asteptãm la o ratã de crestere economicã medie anualã de 5% în perioada 2004-2006, ceea ce va contribui la reducerea

diferentelor existente în ceea ce priveste PIB pe locuitor, comparativ cu Uniunea Europeanã. Stabilizarea ratei inflatiei la o singurã cifrã pentru prima datã în istoria tranzitiei din România ar fi, în opinia noastrã, un semnal puternic în sensul realizãrii politicilor economice majore. Din moment ce aproximativ douã treimi din deficitul de cont curent vor fi acoperite de fluxuri care nu genereazã datorii, suntem de pãrere cã nivelul tintit este sustenabil. Deoarece soldul balantei economii-investitii în sectorul privat se asteaptã sã scadã în continuare, toate îmbunãtãtirile în ceea ce priveste deficitul de cont curent extern vor proveni din sectorul public, de la buget si din soldul economii-investitii al întreprinderilor de stat. Riscurile externe rãmân scãzute prin prisma progresului înregistrat în reformele structurale, a ponderii reduse a datoriei externe si publice în PIB si a structurii favorabile a datoriei din punct de vedere al maturitãtii.

10. Principalele elemente ale pachetului de politici macroeconomice în anul 2004 vor fi urmãtoarele: îmbunãtãtirea balantei de economii-investitii a sectorului public în sens larg cu aproximativ 1,25% din PIB, obiectiv ce va fi atins prin strângerea tintei bugetare pentru anul 2004, o crestere modestã în termeni nominali a salariului minim, o politicã salarialã prudentã în întreprinderile de stat si prin continuarea reformelor în sectorul energetic, feroviar si minier. Politica monetarã va fi adecvat de restrictivã si, împreunã cu alte mãsuri prudentiale, ar trebui sã încetineascã cresterea creditului în vederea sprijinirii dezinflatiei si a limitãrii deficitului contului curent.

11. Reformele structurale în perioada 2004-2006 vor avea ca scop încheierea agendei de privatizare, întãrirea disciplinei financiare si a conformitãtii la platã în întreprinderile de stat si în companiile private, precum si îmbunãtãtirea decisivã a guvernantei si mediului de afaceri. Acest program va constitui un puternic impuls pentru privatizãrile din sectorul energetic, incluzând Societatea Nationalã a Petrolului “Petrom” - S.A., cea mai mare companie din tarã, întregul sector de distributie a gazelor si multi distribuitori si generatori de energie electricã. În acest context, reformarea mecanismului de stabilire a pretului la gaze naturale în vederea majorãrii pretului producãtorilor interni la paritatea de import pânã în luna ianuarie 2007 câstigã în importantã si urgentã. Programul va facilita, de asemenea, privatizarea sau lichidarea celor 19 întreprinderi de stat mari producãtoare de pierderi, rãmase în portofoliul APAPS. Vor fi luate mãsuri decisive împotriva rãu-platnicilor de taxe, în timp ce performantele financiare ale rãu-platnicilor din sectorul public - concentrati în special în sectorul feroviar si minier - vor fi îmbunãtãtite prin intermediul unor programe puternice si credibile de reducere a pierderilor. Alte mãsuri se referã la îmbunãtãtirea domeniilor importante de guvernantã, concurentã si mediu de afaceri.

B. Politica fiscalã

12. Politica bugetarã în anul 2004 va sustine obiectivele de dezinflatie si limitarea deficitului de cont curent extern, creând în acelasi timp conditii pentru cresterea în continuare a investitiilor sectorului privat. În particular:

- în luna mai 2004 vom anunta public decizia de reducere a tintei deficitului bugetului general consolidat la 2,1% din PIB, în vederea asigurãrii pietelor, cã întreprindem mãsurile necesare pentru limitarea deficitului de cont curent. Vom aproba pânã la 20 iulie 2004 (criteriu de performantã structuralã) un buget rectificat în conformitate cu aceastã tintã revizuitã de deficit.

Datoritã unei performante în domeniul veniturilor mai bune decât cea din momentul aprobãrii bugetului pe anul 2004, vom fi capabili sã atingem acest obiectiv mentinând nivelul total al cheltuielilor bugetare si compensând unele cheltuieli relativ mai mari ale bugetelor locale cu reduceri ale cheltuielilor bugetului de stat. Dacã vor fi obtinute venituri mai mari decât cele corespunzãtoare tintei de deficit de 2,1% din PIB, nu vom creste cheltuielile prevãzute în program si vom utiliza veniturile suplimentare pentru reducerea deficitului. Toate cheltuielile pentru proiectele de autostrãzi, inclusiv proiectele pe bazã de parteneriat public-privat si proiectele finantate din garantii extrabugetare, vor fi incluse în noul plafon de deficit bugetar, în afara cazului în care o abordare diferitã ar deveni adecvatã în conformitate cu recomandãrile misiunii de asistentã tehnicã a Departamentului de afaceri fiscale din cadrul Fondului (FAD). Veniturile din privatizare vor fi tratate în continuare ca articole de finantare în conturile fiscale [Memorandumul tehnic de întelegere (MTI), paragraful III;

- vom implementa mãsuri pentru îmbunãtãtirea balantei de economii-investitii a companiilor de stat pentru a facilita o ajustare globalã a deficitului sectorului public în sens larg de 1 1/4% din PIB. Mãsurile sunt prezentate în paragrafele 21-26 si 32-33. Pentru a ne asigura de îndeplinirea obiectivului fiscal pentru sectorul public în sens larg, vom stabili un sistem de monitorizare lunarã a necesitãtii de finantare a sectorului public (PSBR), care va fi obiectiv cantitativ în anul 2004. Vom face toate eforturile pentru a îmbunãtãti credibilitatea acestor date, pentru transformarea acestui obiectiv într-un criteriu de performantã cantitativã începând cu primul trimestru al anului 2005.

13. Suntem pregãtiti pentru înãsprirea în continuare a politicii bugetare, dacã atingerea tintelor de cont curent si dezinflatie se va afla sub riscul neîndeplinirii. Ne asteptãm ca reducerea tintitã a deficitului bugetar si mãsurile pentru îmbunãtãtirea balantei economii-investitii a companiilor de stat sã fie suficiente pentru limitarea recentei cresteri puternice a cererii interne si sã aibã ca rezultat îmbunãtãtirea deficitului de cont curent extern în primul semestru al anului 2004. Dacã nu se va întâmpla astfel, suntem ferm angajati sã implementãm mãsuri corective, inclusiv înãsprirea în continuare a politicii fiscale. Pentru a ne asigura de îndeplinirea tintei de deficit bugetar si pentru înlesnirea ajustãrilor suplimentare, dacã devin necesare, am stabilit obiective indicative pentru plafoanele lunare ale cheltuielilor bugetare pentru primele 6 luni ale anului 2004. Bugetele rectificate si posibilele modificãri ale plafoanelor de cheltuieli vor fi discutate în contextul analizelor trimestriale din program.

14. Referitor la politica fiscalã, am hotãrât sã acordãm prioritate reducerii în continuare a ratelor la contributiile de asigurãri sociale. Ca urmare a reducerii cotelor la contributii cu 3 puncte procentuale în anul 2002 si cu 5 puncte procentuale în anul 2003, am diminuat contributia angajatorilor la fondul de pensii cu 2,5 puncte procentuale si contributia angajatorilor la fondul de somaj cu 0,5 puncte procentuale de la 1 ianuarie 2004.

Eligibilitatea pentru aplicarea cotei de T.V.A. reduse va fi limitatã la un numãr de produse farmaceutice, cazarea hotelierã, distributia de ziare si la un grup restrâns de produse anterior exceptate de la plata T.V.A. Ne vom abtine de la reducerea impozitului pe profit si a impozitului pe venit în anul 2004, având în vedere cã aceste rate sunt comparabile cu cele din alte tãri candidate la integrarea în UE si nu ne putem permite o pierdere de venituri. De asemenea, ne vom abtine de la introducerea deductibilitãtii dobânzii pentru creditele ipotecare. Nu vom modifica legislatia fiscalã în anul 2004 si ne vom consulta cu Fondul pentru orice amendamente pe care le-am putea avea în vedere pentru anul 2005. Mai mult, ne vom abtine de la introducerea de scutiri fiscale sau a altor noi facilitãti fiscale distorsionante ori de la amânarea întreruperii celor care expirã (obiectiv structural continuu).

15. Implementarea unei reforme comprehensive a administratiei fiscale va continua. La 1 ianuarie 2004 am înfiintat Agentia Nationalã de Administrare Fiscalã (ANAF) în subordinea Ministerului Finantelor Publice si am transferat colectarea contributiilor sociale la noua agentie. Modernizarea administratiei veniturilor se va concentra acum pe operatiuni, sisteme, procese si resurse umane. Intentionãm sã creãm o structurã bazatã pe functiuni cu o supraveghere centralã puternicã ce va controla automatizat activitãtile economice si va implementa programe de conformare bazate pe evaluarea riscului. În concordantã cu recomandãrile FAD, am înfiintat structuri de proiect pentru reformele recomandate. Planurile detaliate pentru atingerea principalelor obiective vor fi aprobate pânã la sfârsitul lunii iunie 2004. În luna iulie 2004 vom începe discutiile privind posibile finantãri cu organizatii donatoare. Mai mult, pentru a asigura cã toate functiile de colectare a veniturilor sunt integrate, Guvernul va aproba un act normativ care va subordona de la 1 ianuarie 2005 administratia vãmilor si Garda Financiarã ministrului finantelor publice (criteriu de performantã structuralã).

16. Rãmânem ferm angajati sã pãstrãm salariile în sectorul bugetar si pensiile în limitele bugetului pe anul 2004. Am limitat cresterea salariilor din sectorul bugetar pentru 2004 la 6% în termeni nominali la 1 ianuarie 2004 si la alte 6% la 1 octombrie 2004 prin aprobarea Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 123/2003. Am limitat primele anuale pentru anul 2003, plãtite la începutul anului 2004, la echivalentul unui salariu lunar din anul 2003 si vom aplica acest principiu si pentru primele corespunzãtoare anului 2004, ce vor fi plãtite în anul 2005. În sectorul întreprinderilor de stat, pentru a evita ca utilizarea profiturilor întreprinderilor de stat ca bonusuri salariale sã submineze programul nostru salarial, vom amenda pânã la sfârsitul lunii iulie 2004 Ordonanta Guvernului nr. 64/2001 pentru limitarea utilizãrii profiturilor în acest scop la un salariu de bazã mediu lunar. Luând în considerare necesitatea consolidãrii fondului de pensii, suntem hotãrâti sã nu depãsim cresterea programatã a pensiilor si cheltuielilor cu pensiile în bugetul pe 2004. Pentru asigurarea sustenabilitãtii pe termen mediu a sistemului public de pensii, vom conveni cu Banca Mondialã, în contextul operatiunilor din cadrul împrumutului de ajustare programaticã (PAL), sã accelerãm cresterea vârstei de pensionare si sã initiem egalizarea vârstei de pensionare pentru femei si bãrbati începând cu 1 iulie 2005. Nu vom decide nici o nouã recorelare a pensiilor dupã încheierea recorelãrii actuale, pânã la mijlocul anului 2004, fãrã consultarea în prealabil cu expertii Fondului si ai Bãncii Mondiale.

17. Vom intensifica lupta împotriva acumulãrii de arierate la buget. Ne vom asigura cã autoritãtile locale nu acumuleazã arierate, inclusiv la subventiile cãtre companiile de încãlzire în sistem centralizat. Mai mult, sumele neplãtite, reprezentând arierate cãtre furnizorii sectorului de sãnãtate, acumulate în anul 2002, identificate în protocoalele convenite cu organizatiile furnizorilor, în sumã de 3.644 miliarde lei, vor fi plãtite pânã la sfârsitul lunii septembrie 2004 (criteriu de performantã structuralã).

Pentru evitarea reaparitiei arieratelor, am aprobat în luna februarie 2004 actele normative pentru întãrirea legislatiei privind achizitiile de produse medicale. Pe baza recomandãrilor Bãncii Mondiale, pentru îmbunãtãtirea eficientei sistemului spitalicesc vom aproba, pânã la sfârsitul lunii iunie 2004, o strategie pe termen scurt, mediu si lung pentru rationalizarea întregului sistem de sãnãtate.

18. Vom actiona decisiv împotriva marilor contribuabili rãuplatnici si a evaziunii fiscale. În completarea eforturilor noastre de a asigura plata integralã a taxelor de cãtre întreprinderile de stat, vom actiona ferm în ceea ce priveste arieratele sectorului privat cãtre bugetul general consolidat. În perioada 2002-2003 cele mai mari arierate ale sectorului privat cãtre bugetul general consolidat au fost acumulate de 3 rafinãrii. Procedura de faliment împotriva uneia dintre acestea a fost initiatã în data de 22 ianuarie 2004. Ca o preconditie, Ministerul Finantelor Publice (M.F.P.) a initiat în data de 31 martie 2004 procedura de faliment împotriva celei de-a doua mari rafinãrii. Ulterior M.F.P. a initiat procedura de faliment împotriva altor 4 companii private cu cele mai mari fluxuri de arierate cãtre bugetul general consolidat, precum si împotriva unui numãr mare de alte companii. Cea mai mare rafinãrie privatã si-a îmbunãtãtit conformarea la platã dupã reesalonarea stocului de arierate. Totusi, vom revoca reesalonarea în situatia în care compania nu îsi plãteste taxele si serviciul stocului reesalonat de arierate în întregime si la timp.

Reducerea arieratelor pentru cei mai mari 452 de debitori privati cãtre bugetul de stat si fondurile de asigurãri sociale va fi un criteriu de performantã cantitativ în cadrul programului (MTI, paragraful V), în timp ce reducerea arieratelor întreprinderilor de stat cãtre bugetul general consolidat va fi o tintã indicativã (MTI, paragraful VI). Mai mult, vom continua afisarea pe Internet a primilor 549 de debitori cãtre bugetul de stat si vom actualiza aceastã listã în fiecare trimestru, în timp ce vom include de la 1 ianuarie 2004 arieratele cãtre cele 4 fonduri de asigurãri sociale (datele lunare actualizate vor fi comunicate expertilor Fondului).

Vom intensifica lupta împotriva evaziunii fiscale. În acest scop, vom aproba pânã la sfârsitul lunii iunie 2004 un plan cuprinzãtor pentru: a) a elimina comertul ilegal cu produse petroliere si tigãri, domenii în care coruptia este perceputã ca fiind foarte rãspânditã;

b) a lupta împotriva coruptiei în administratia vãmilor. Acest plan va fi pregãtit în strânsã consultare cu asociatiile de afaceri si cu alte pãrti implicate. În plus, pânã la sfârsitul lunii iunie 2004 vom solicita asistenta tehnicã din partea Fondului pentru a analiza legislatia cu privire la prevenirea, descoperirea, controlul si sanctionarea fraudelor fiscale. În plus, deciziile Consiliului Concurentei cu privire la ajutorul de stat, inclusiv în cazurile reesalonãrilor arieratelor la impozite, vor fi fãcute publice pe Internet, împreunã cu justificarea aferentã.

19. Pentru finantarea deficitului bugetar pe anul 2004 vom acorda prioritate împrumuturilor interne, în vederea limitãrii presiunilor ofertei de credite cãtre sectorul privat. Luând în considerare veniturile mari prognozate din privatizare, provenite din afara tãrii, vom limita emisiunea de eurobonduri la nu mai mult de 600 milioane euro în anul 2004, din care 425 milioane euro nu vor fi cheltuiti în anul curent (aceastã cifrã poate fi revizuitã la prima analizã). Finantarea internã va avea ca scop extinderea maturitãtii titlurilor denominate în lei.

20. Vom limita acordarea tuturor garantiilor extrabugetare externe în anul 2004 la 2,3% din PIB (1,5 miliarde dolari S.U.A.) fatã de 2,2% în anul 2003, pentru a ne asigura cã tinta privind situatia fiscalã a sectorului public în sens larg este atinsã.

Plafonul va fi aplicat garantiilor extrabugetare pentru carburanti, împrumuturilor de la creditori multilaterali si oficiali si altor garantii extrabugetare. În cadrul plafonului vom acorda prioritate proiectelor de modernizare în sectorul energetic si al cãilor ferate. Vom limita emisiunea de garantii interne la maximum 20 milioane dolari S.U.A. (cu exceptia garantiilor pentru împrumuturile acordate autoritãtilor locale pentru finantarea temporarã a proiectelor SAPARD 2¹⁾, cu garantii limitate la cazurile aprobate de cãtre Consiliul Concurentei. În plus, vom amenda pânã la sfârsitul lunii septembrie 2004 Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 146/2002 (aprobatã prin Legea nr. 201/2003), în sensul prevenirii acordãrii de noi împrumuturi de la Trezoreria Statului cãtre întreprinderile de stat.

C. Politica salarialã

21. Pentru a proteja competitivitatea economiei noastre am crescut numai în micã mãsurã salariul minim în anul 2004. Am aprobat o hotãrâre a Guvernului care stabileste o crestere de 12% a salariului minim la 1 ianuarie 2004, respectiv 2,8 milioane lei, nivel care va rãmâne neschimbat pânã la sfârsitul anului 2004 (criteriu de performantã structuralã continuu). Toti oficialii Guvernului care participã la negocierile contractului colectiv de muncã la nivel national vor cãuta sã se asigure cã salariul minim din acest contract nu diferã în mod semnificativ de salariul minim stabilit prin lege. În plus, Guvernul va instrui reprezentantii companiilor de stat: a) sã nu accepte un salariu minim diferit de salariul minim aprobat; b) sã solicite asociatiilor patronale din care fac parte sã refuze o astfel de diferentã. Guvernul se va asigura cã un asemenea contract national sau alte contracte colective nu vor afecta în nici un fel programul salarial în întreprinderile de stat, prezentat în urmãtorul paragraf, si, în acelasi timp, va încerca sã convingã sectorul privat în acordarea unor cresteri salariale moderate. Cresterea salariului minim în anul 2005 va fi discutatã cu expertii Fondului în contextul primei analize a programului.

22. Politica salarialã a întreprinderilor de stat în anul 2004 are ca obiectiv îmbunãtãtirea performantelor financiare ale unui numãr de 72 de companii mari monitorizate, cu aproximativ circa 1/2% din PIB. Pentru asigurarea unei politici salariale prudente în sectorul întreprinderilor de stat vom rectifica bugetele companiilor monitorizate pânã la sfârsitul lunii aprilie 2004, limitând cresterea fondului de salarii la aproximativ 7% (preconditie). Având în vedere reducerea proiectatã a numãrului de salariati cu 19.000 de pozitii, aceasta implicã o crestere brutã a salariului de aproximativ 11% în termeni nominali, sub rata inflatiei estimatã. Pentru întãrirea credibilitãtii tintei noastre salariale, ministerele vor bloca plata echivalentului a 4% din fondul de salarii trimestrial în întreprinderile monitorizate, pânã în ultima lunã a trimestrului, si îl vor debloca numai dupã ce devine clar faptul cã tinta respectivã va fi atinsã.

D. Reformele din sectorul energetic

23. Pentru a reduce dependenta noastrã crescândã de importurile de gaze, vom continua cresterea preturilor la producãtorii interni în vederea atingerii nivelului paritãtii de import pânã în luna ianuarie 2007. În data de 15 martie 2004 am anuntat un grafic al cresterii preturilor la gaze (preconditie).

Pentru anul 2004 acest grafic stabileste cã pretul la gaze la consumatorii finali va fi majorat în fiecare trimestru cu 5%, exprimat în lei (preconditie pentru 1 aprilie si 1 iulie, criteriu de performantã structuralã ulterior). Pentru perioada 2005-2007 acest grafic specificã pretul la producãtor pe piata reglementatã, dupã cum este prevãzut în Ordinul presedintelui Autoritãtii Nationale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale si al presedintelui Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale nr. 1.075/216/2003. În timp ce în actualul sistem producãtorii interni primesc ceea ce rãmâne efectiv dupã ce costurile variabile de import sunt acoperite (în plus fatã de costurile de transport, depozitare si distributie), în noul sistem distribuitorii de gaze si consumatorii finali vor trebui sã absoarbã costurile variabile de import si cresterea gradualã a preturilor producãtorilor la paritatea de import. Prima crestere anualã a pretului administrat la consumatorul final, în conformitate cu noul sistem de stabilire a preturilor, va intra în vigoare la 1 ianuarie 2005, când preturile interne la producãtori pe piata reglementatã vor creste cu cel putin 25 dolari S.U.A./mm3, începând cu nivelul estimat al anului 2004 de 60 dolari S.U.A./mm3 (criteriu de performantã structuralã; cursul valutar folosit pentru convertirea cresterii dolarului S.U.A. în preturi în lei este specificat în MTI, paragraful VII). Ajustarea urmãtoare de aceeasi amploare va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2006.

24. Vom continua ajustarea preturilor la electricitate si încãlzire cãtre nivelul acoperirii costurilor. Preturile la electricitate si cãldurã ale Societãtii Comerciale “Termoelectrica” - S.A. pentru consumatorul final vor fi ajustate cãtre nivelul de recuperare a costurilor (inclusiv rentabilitatea capitalului pentru companiile de distributie) semestrial, la 1 ianuarie si la 1 iulie (criteriu de performantã structuralã). Agentia de reglementare va elabora raporturi asupra acestor ajustãri si le va transmite expertilor Fondului (obiectiv structural continuu). Mai mult, în cooperare cu Banca Mondialã, am revizuit în luna martie 2004 structura preturilor la electricitate, fapt care a confirmat cã preturile de distributie la consumatorul final sunt în concordantã cu plata integralã cãtre producãtori si vor acoperi integral marjele distribuitorilor, o datã ce propunerea Bãncii Mondiale pentru ajustarea pretului în luna iulie 2004 este implementatã. De asemenea, Banca Mondialã a revizuit pretul de productie la electricitate la termocentrale si a concluzionat cã acesta este la un nivel adecvat, recomandând ca Guvernul sã aprobe un plan care sã vizeze costurile mari ale unor unitãti din cadrul termocentralelor (.activele neperformante”). Banca Mondialã a recomandat, de asemenea, ca ajustarea de preturi de la 1 iulie 2004 sã includã o marjã necesarã pentru asigurarea unei rate de profitabilitate la un nivel cel putin egal cu costul datoriilor în sectorul de distributie, care reprezintã un pas important pentru comercializarea si privatizarea companiilor de distributie. Vom implementa aceste recomandãri, care vor necesita o ajustare a pretului la consumatorul final de aproximativ 6-7%. În contextul primei analize, vom discuta cu expertii Fondului si alti pasi în reforma sectorului energetic, inclusiv eliminarea politicii de tarif uniform, permitând diferentierea pretului la consumatorul final în cadrul regiunilor geografice, eliminarea taxei nationale de dezvoltare si mãsuri pentru cresterea preturilor producãtorilor la hidroelectricitate, în vederea liberalizãrii integrale a acestei piete pânã în anul 2007.

25. Vom aproba o strategie de reformã a sistemului de încãlzire centralã, în strânsã cooperare cu Banca Mondialã (preconditie). Aceastã strategie va urmãri o trecere la contracte de încãlzire sau conventii cu gospodãriile individuale, instalarea valvelor termostat si a contoarelor de încãlzire, precum si introducerea unei structuri defalcate a tarifului. În plus, vom reanaliza asistenta socialã pentru gospodãrii si o vom modifica, dacã va fi necesar. Un calendar pentru introducerea acestor mãsuri a fost pregãtit în aprilie 2004. Vom aproba o ordonantã de urgentã pânã la 10 iunie 2004, eliminând toate subventiile si livrãrile de combustibili ale companiilor de stat monitorizate cãtre 15 dintre cel mai putin eficiente centrale termice (preconditie). Suntem hotãrâti sã nu reluãm asemenea subventii sau livrãri si astfel sã încurajãm administratiile locale sã stopeze productia si sã decidã asupra închiderii acestor centrale termice. Pânã la sfârsitul lunii iunie ne vom asigura cã, pentru fiecare dintre aceste centrale, fie administratia localã a luat o asemenea decizie, fie procedurile de faliment au fost initiate de cãtre Guvern (în cazul datoriilor la buget) sau de cãtre un furnizor de stat de combustibili (în cazul datoriilor cãtre furnizorii de combustibili) (preconditie). În plus, vom transmite aceste documente pentru a demonstra cã aceste decizii au fost luate împreunã cu Fondul si cu Banca Mondialã. În plus, împreunã cu administratiile locale, vom lua toate mãsurile necesare pentru a sprijini gospodãriile conectate la sistemul de încãlzire centralizatã sã treacã pe sistemul de încãlzire individualã. Pretul de producere a energiei termice la Societatea Comercialã “Termoelectrica” - S.A. va creste cu 12% de la 1 iulie 2004. Pretul national de referintã pentru energia termicã va creste cu 12% de la 1 august 2004 (criteriu de performantã structuralã). Hotãrârea respectivã va fi aprobatã de Guvern pânã la mijlocul lunii iulie 2004. Pânã la sfârsitul lunii septembrie vom pregãti o analizã care sã evidentieze etapele necesare în vederea eliminãrii sistemului actual de subventii pentru producãtori, prin sporirea sprijinului cãtre gospodãrii pentru energia termicã, eliminând astfel pretul national de referintã.

26. Vom continua eforturile pentru eliminarea neplãtii facturilor la electricitate si gaze prin punerea strictã în aplicare a termenelor de deconectare în cazul neplãtii energiei electrice si a gazelor. Cu toate acestea, în anul 2004 bugetul va continua sã îsi asume plãtile pentru facturile la energie pentru câtiva mari producãtori de pierderi (lista întreprinderilor de stat eligibile va fi aprobatã prin hotãrâre a Guvernului pânã la sfârsitul lunii iulie 2004), a cãror deconectare ar putea crea probleme sociale. Vom intensifica, de asemenea, eforturile de îmbunãtãtire a colectãrilor de la populatie. În acest scop, vom pune în aplicare mãsuri de confiscare a activelor rãu-platnicilor prin sistemul judiciar, dupã cum se specificã în Ordonanta Guvernului nr. 85/2001 si prin Hotãrârea Guvernului nr. 400/2003. Cei mai mari rãu-platnici industriali la cele 4 utilitãti vor rãmâne deconectati sau furnizarea se va realiza la nivel minim de alimentare, pânã când plãtile în totalitate pentru toate facturile începând cu luna decembrie 2002 vor fi încasate de cãtre furnizorii de utilitãti, în timp ce facturile pentru companiile cu alimentare minimã vor fi plãtite de cãtre Guvern (obiectiv structural continuu).

E. Privatizare, lichidare si restructurare

27. Privatizarea cu succes a Societãtii Nationale a Petrolului “Petrom” - S.A. este cea mai mare prioritate a noastrã. Am eliminat unele restrictii si neclaritãti care pot afecta în mod negativ succesul privatizãrii. În special, ca o preconditie, în luna martie 2004 am decis ca: a) întreaga sumã a arieratelor la bugetul general consolidat, aflate în litigiu, va fi stearsã la momentul transferului de proprietate; b) Guvernul îsi va asuma rãspunderea pentru compensatiile de mediu; si c) nu va fi nici o penalitate pentru devierile postprivatizare de la nivelurile de personal, incluse în planul de afaceri al investitorilor. În plus, am clarificat ulterior, printr-o scrisoare transmisã investitorilor de pe lista scurtã, faptul cã Guvernul îsi va asuma obligatiile de mediu aferente sondelor abandonate si va limita restrictiile cu privire la restructurarea companiei, inclusiv vânzarea activelor principale, la cel mult 4 ani, în timp ce am arãtat, de asemenea, cã vom fi de acord cu externalizarea unei rafinãrii si a unui complex petrochimic chiar si înainte de acest termen. Dupã cum s-a mentionat în paragraful 23, graficul de ajustare a preturilor la gaze a fost anuntat la 15 martie 2004. Toate aceste decizii au crescut valoarea Societãtii Nationale a Petrolului “Petrom” - S.A. si au creat conditiile pentru o privatizare de succes.

28. Dorim sã obtinem progrese substantiale în privatizarea utilitãtilor, pe baza recomandãrilor Bãncii Mondiale. În strânsã consultare cu Banca Mondialã, vom accelera pregãtirile pentru privatizarea a douã companii de distributie a gazelor prin invitarea la depunerea pânã la 20 iulie 2004 a ofertelor finale (preconditie).

Am primit o ofertã finalã pentru privatizarea a douã companii de distributie a energiei electrice în luna martie 2004, pentru care negocierile sunt în curs de desfãsurare. Nu vom oferi facilitãti fiscale speciale investitorilor sau tratamente preferentiale în privatizãri ulterioare. Dacã acestea esueazã, fie vom relansa procesul de privatizare pentru aceste douã companii, fie vom selecta alte douã pentru privatizare în anul 2004, în plus fatã de cele douã avute în vedere pentru privatizare. Pânã la sfârsitul lunii septembrie 2004 vom pregãti o strategie de privatizare pentru Societatea Comercialã “Electrica-Muntenia Sud” - S.A., în scopul de a invita la depunerea ofertelor angajante pânã la sfârsitul lunii martie 2005. Vom începe discutiile cu Banca Mondialã cu privire la privatizarea Societãtii Comerciale “Romgaz” - S.A. si a termocentralelor Rovinari si Turceni.

29. Fie vom privatiza, fie vom lichida ultimele 19 mari întreprinderi de stat din subordinea Autoritãtii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) pânã la sfârsitul lunii septembrie 2004. În plus, fatã de compania deja privatizatã în primul trimestru al anului 2004, am initiat procedura de faliment pentru 5 companii mari de stat (companii cu mai mult de 1.000 de angajati), inclusiv Societatea Comercialã “Republica” - S.A., Societatea Comercialã “Combinatul de Utilaj Greu” Cluj - S.A. si Societatea Comercialã “Turnu” - S.A. (preconditie). Dupã aceasta fie vom privatiza, fie vom lichida câte 6 astfel de companii în trimestrele II si III ale anului 2004 (obiective structurale), lãsând douã astfel de companii pentru trimestrul IV al anului 2004. Pentru a îmbunãtãti perspectivele unei privatizãri de succes, am implementat un program de reducere a personalului si am eliminat 15.000 de posturi în luna martie 2004, inclusiv 2.600 de disponibilizãri la Societatea Comercialã “Roman” - S.A. (preconditie). Mai mult, ca parte din programul salarial aprobat pentru anul 2004, va fi impusã o înghetare a salariilor în toate companiile de sub autoritatea A.V.A.S., care au acumulat pierderi (dupã impozitare) în anul 2003 (preconditie); acelea care nu au acumulat pierderi pot beneficia de o crestere salarialã de pânã la 9%. Pentru companiile cu rezultate financiare slabe, în luna martie 2004 APAPS si adunãrile generale ale actionarilor au decis lichidarea voluntarã a 15 companii neviabile (inclusiv Societatea Comercialã

“Republica” - S.A., Societatea Comercialã “Combinatul de Utilaj Greu” Cluj - S.A. si Societatea Comercialã “Turnu” - S.A.) si vor numi acum lichidatorii. De asemenea, vom stabili tinte trimestriale pentru privatizarea sau lichidarea companiilor mai mici.

30. În ceea ce priveste privatizarea Societãtii Comerciale “Roman” - S.A., suntem hotãrâti sã împiedicãm întoarcerea în proprietatea statului a oricãrei pãrti a companiei. Ca parte a întelegerii de privatizare, 2.600 de concedieri au fost implementate pânã la 15 aprilie 2004 în unitãtile rãmase ale Societãtii Comerciale “Roman” - S.A. (preconditie). Dacã vreo unitate nu plãteste facturile la utilitãti si impozitele la timp, vom începe imediat procedurile de închidere (obiectiv structural continuu).

31. Vom revizui privatizarea Companiei Nationale “Tutunul Românesc”. Am încheiat un contract cu o firmã internationalã de audit pentru a desfãsura procedura de due-dilligence a contractului de privatizare, care va fi finalizatã pânã la sfârsitul lunii iunie 2004. Vom relansa privatizarea companiei pânã la sfârsitul lunii iunie 2004, dacã se dovedeste cã procesul de licitatie a fost deficitar.

32. Eforturile noastre de restructurare a sectorului cãilor ferate vor continua. Ulterior concedierilor masive si privatizãrii a 21 de filiale în a doua jumãtate a anului 2003, intentionãm sã închidem pânã la sfârsitul lunii iunie 2004 aproximativ 3.000 km de linii secundare de cale feratã producãtoare de pierderi (26% din reteaua totalã), dacã sectiunile respective nu sunt preluate de cãtre investitori sub forma unor contracte de concesionare pânã la 15 iunie 2004. Am aprobat o hotãrâre a Guvernului corespunzãtoare în luna ianuarie 2004. Pentru segmentele cu contracte de subconcesionare nu vom impune investitorilor obligatii de a pãstra angajatii. Angajatii care nu sunt preluati de cãtre investitori vor fi concediati de cãtre Societatea Nationalã a Cãilor Ferate Române - S.A. pânã la data intrãrii în vigoare a contractului de subconcesiune, dar nu mai târziu de sfârsitul lunii iunie 2004. Vom continua reducerea personalului în companiile feroviare cu 8.000 de angajati în perioada ianuarie-septembrie 2004. Pentru îmbunãtãtirea performantei financiare a cãilor ferate am crescut pretul biletelor de cãlãtori cu 6,3% la 15 februarie 2004 si îl vom creste cu încã 6% pe 15 iulie 2004. Am crescut, de asemenea, tariful de transport mãrfuri cu 10% la 1 martie 2004 si cu alte 10% la 1 iulie 2004. Pânã la 1 iulie 2004 vom finaliza externalizarea serviciilor de mesagerie CFR cãtre o companie privatã, care se asteaptã sã aibã ca rezultat economii de aproximativ 200 miliarde lei. Bugetele companiilor de cãi ferate pentru anul 2004 vor fi rectificate pentru a asigura faptul cã pierderile operationale, precum si obligatiile cãtre utilitãti si cãtre bugetul general consolidat sunt în totalitate acoperite de subventiile bugetare alocate. De asemenea, companiile de cãi ferate vor continua privatizarea a 4 filiale, precum si vânzarea activelor nefolosite în activitatea de bazã.

33. Vom implementa un plan de restructurare ambitios în sectorul minier. Am aprobat si am publicat pe 28 mai 2004 o strategie pentru restructurarea sectorului minier în perioada 2004-2010, care a fost elaboratã în cooperare cu Banca Mondialã si care respectã criteriile UE privind protectia mediului (preconditie). Strategia stabileste calendare detaliate pentru minele ce urmeazã a fi privatizate sau închise, reducerile de personal necesare pentru fiecare minã, precum si programe pentru rezolvarea problemelor sociale în regiunile afectate. De asemenea, strategia include un plan de actiune pe anul 2004, cu planuri de reducere a personalului si lista minelor care vor fi închise si o decizie de închidere a 30 de mine pânã la 30 iunie 2004. În conformitate cu aceastã strategie, 4.000 de angajati din sectorul minier urmeazã sã fie disponibilizati pânã la 30 iunie 2004 (preconditie) si alti 4.000 de angajati pânã la data de 30 septembrie 2004 (criteriu de performantã structuralã). Bugetele companiilor din sectorul minier pentru anul 2004 vor fi rectificate pentru a asigura faptul cã pierderile operationale rãmase sunt în totalitate acoperite prin subventiile alocate de la buget, inclusiv obligatiile la utilitãti si obligatiile cãtre bugetul general consolidat.

34. Ca parte a planurilor noastre de a spori eficienta planurilor de cheltuieli cu autostrãzi pe termen mediu, cooperãm cu Banca Mondialã pentru a evalua suportabilitatea generalã a programului. Anterior finalizãrii contractelor pentru autostrãzi, aflate în prezent în negociere, vom solicita asistentã Bãncii Mondiale cu privire la urmãtoarele aspecte:

- un raport al unui consultant, finantat de Banca Mondialã, care sã evalueze preturile unitare si aranjamentele financiare ale proiectului Autostrãzii Bors-Brasov;

- am solicitat Bãncii Mondiale sã pregãteascã pânã la sfârsitul lunii iulie 2004, în consultare cu BERD, o evaluare a prioritãtilor si a celui mai bun traseu de constructie a autostrãzii. Acest studiu va aborda, de asemenea, suportabilitatea generalã si împãrtirea riscului în cadrul proiectelor de parteneriat public-privat planificate pentru Autostrada Brasov-Bucuresti, precum si optiunile de relicitare a acestora;

- analiza, pregãtitã în consultare cu Comisia Europeanã si cu alte pãrti implicate, a implementãrii legislatiei în domeniul achizitiilor, inclusiv normele relevante, utilizate pentru acordarea proiectelor mari de infrastructurã, precum si a liniilor directoare pentru acordarea contractelor de acest tip în viitor;

- în urma elaborãrii acestor rapoarte, vom consulta Fondul cu privire la sustenabilitatea fiscalã a programului general de constructie a autostrãzilor, inclusiv cu privire la posibilitatea de a relua licitatia, retrasarea si etapizarea programului de autostrãzi, anterior finalizãrii proiectelor existente, aflate în pregãtire;

- vom limita cheltuielile pentru constructia de autostrãzi (inclusiv cheltuielile din contractele si proiectele de parteneriat public-privat, Proiectul Bechtel si proiectele finantate cu garantii extrabugetare) la 260 milioane euro în anul 2004.

35. Eforturile noastre pentru finalizarea privatizãrii în sectorul bancar vor continua. Am decis în luna aprilie 2004 asupra calendarului pentru privatizarea Casei de Economii si Consemnatiuni - C.E.C. - S.A., banca de economii a statului, în vederea finalizãrii acestei privatizãri în anul 2005. În plus, vom anunta licitatia pentru un consultant de privatizare al Casei de Economii si Consemnatiuni - C.E.C. - S.A., pânã la sfârsitul lunii mai 2004. De asemenea, vom finaliza negocierile cu BERD si CFI pentru achizitionarea pachetului de actiuni al B.C.R., pânã la sfârsitul lunii iunie 2004 (preconditie).

36. Vom implementa o serie de mãsuri pentru îmbunãtãtirea transparentei si responsabilitãtii în sectorul întreprinderilor de stat:

(i) Guvernul va decide pânã la sfârsitul lunii martie 2004 (preconditie) ca toate cele 72 de întreprinderi de stat monitorizate sã îsi publice pe paginile web ale ministerelor de resort declaratiile de venituri auditate independent, începând cu conturile pentru anul 2003; în acelasi sens vom publica si rezultatele financiare trimestriale (neauditate) pe aceste pagini web; (ii) vom continua publicarea în mod regulat, pe Internet, a rapoartelor referitoare la ajutorul de stat, inclusiv subventiile sub formã de arierate; (iii) standardele de contabilitate acceptate pe plan international vor fi integral obligatorii începând cu anul 2005 pentru toti agentii economici care depãsesc o anumitã mãrime.

F. Politica monetarã si aspecte bancare

37. B.N.R. se va concentra în continuare pe reducerea inflatiei la o singurã cifrã, gestionând în acelasi timp tranzitia politicii monetare la un nou regim. Noua lege privind statutul B.N.R., care urmeazã sã fie aprobatã pânã la sfârsitul lunii iunie 2004 (preconditie), va asigura independenta acesteia în conformitate cu acquisul UE relevant si va face ca stabilitatea preturilor sã fie obiectivul primar al politicii monetare a B.N.R. Aceasta, împreunã cu progresele pe care le-am înregistrat în prognozarea inflatiei si în elaborarea procedurilor referitoare la transparentã si responsabilitate, va furniza premisele legale, tehnice si institutionale necesare pentru implementarea gradualã a tintirii inflatiei. Noul regim va avea în vedere faptul cã efectul cursului de schimb asupra preturilor dominã încã modificãrile ratei dobânzii în determinarea evolutiei inflatiei. Cu inflatia stabilizatã ferm la nivelul unei singure cifre si îmbunãtãtirea transmisiei prin canalul dobânzilor, responsabilitatea actiunilor de politicã monetarã se va transfera treptat cãtre rata dobânzii.

38. În anul 2004 politica monetarã va continua sã aplice regimul actual. B.N.R. va continua sã ghideze cursul de schimb pe un traseu consecvent obiectivului de inflatie si unei aprecieri reale modeste fatã de noul cos de 75/25 euro-dolar, în concordantã cu efectul Balassa-Samuelson estimat. Aceastã politicã combinã flexibilitatea substantialã a cursului de schimb pe termen scurt cu ghidarea în vederea stabilizãrii inflatiei într-un

orizont de timp mai lung. Politicile fiscalã si salarialã restrictive, asa cum au fost prezentate mai sus, vor facilita îmbunãtãtirea deficitului contului curent extern, permitând B.N.R. sã se concentreze asupra dezinflatiei. Vom începe sã reducem gradual rata dobânzii de referintã dupã ce vom fi siguri cã procesul de dezinflatie si deficitul de cont curent sunt înscrise ferm pe traiectoria doritã. Vom continua cu liberalizarea depozitelor în lei ale nerezidentilor la bãncile locale, atunci când diferentialul ratei dobânzii dintre piata internã si pietele externe nu va crea oportunitãti pentru intrãri de volum mare cu potential destabilizator.

39. B.N.R. va continua sã monitorizeze cresterea creditului si sã implementeze mãsuri decisive pentru limitarea acestuia, dupã cum va fi necesar, din motive atât macroeconomice, cât si prudentiale. În conditiile în care cresterea rapidã a creditului nu se va atenua ca urmare a mãsurilor de restrângere a eligibilitãtii introduse în luna februarie 2004, vom introduce raportarea obligatorie de cãtre bãnci si institutii nebancare cãtre biroul de credit nou-înfiintat si vom avea în vedere alte mãsuri pentru limitarea cresterii creditului, inclusiv prin cresterea rezervelor minime obligatorii pentru sursele de finantare în valutã. Începând cu 1 septembrie 2004, Centrala riscurilor bancare din cadrul B.N.R. îsi va extinde baza de date si pentru creditele neperformante mai mici de 200 milioane lei, încã nemonitorizate. Întrucât companiile de asigurãri au asigurat mai mult de jumãtate din portofoliul de credite pentru persoanele fizice al bãncilor, Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor va monitoriza stabilirea primelor si reasigurarea riscului respectiv de cãtre companiile de asigurare. Mai mult, pentru protectia consumatorilor vom adopta o lege care sã solicite tuturor furnizorilor de credite de consum dezvãluirea conditiilor reale de creditare si a riscurilor.

G. Aspecte de guvernantã, climatul de afaceri si piata muncii

40. Eforturile noastre pentru întãrirea administratiei publice, eliminarea coruptiei si îmbunãtãtirea climatului de afaceri vor continua în strânsã cooperare cu UE si cu Banca Mondialã.

41. Intensificãm eforturile noastre de a îmbunãtãti functionarea sistemului judiciar. Pânã la sfârsitul lunii iunie 2004 vom aproba legi cu privire la organizarea sistemului judiciar, statutul magistratilor si al Consiliului Suprem al Magistraturii sub forma unui pachet unic si coerent (preconditie), dupã consultarea Comisiei Europene, Bãncii Mondiale si a altor pãrti implicate. Noile legi vor întãri rolul Consiliului Suprem al Magistraturii ca garant al independentei sistemului judiciar. În particular, noile legi vor stabili autoritatea deplinã a Consiliului Suprem al Magistraturii în ceea ce priveste recrutarea, perfectionarea si carierele profesionale ale judecãtorilor, precum si luarea mãsurilor în actiunile disciplinare în sistemul judiciar (cea mai mare parte dintre aceste puteri a fost pânã acum sub autoritatea Ministerului Justitiei). Fiind eliminatã procedura de recurs extraordinar de cãtre procurorul general pentru cazurile civile, am transmis Parlamentului pe 1 aprilie 2004 legislatia privind eliminarea recursului extraordinar pentru toate celelalte cazuri (preconditie).

Vom asigura aprobarea acestei legislatii pânã la 20 iulie 2004 (criteriu de performantã structuralã). Mai mult, în consultare cu Banca Mondialã, vom analiza problema duratei excesive a procedurilor judecãtoresti în cazurile civile si comerciale, în special în cazurile de restituire si faliment, si vom decide pânã la 1 octombrie 2004 înfiintarea unui sistem de monitorizare în conformitate cu legea.

42. În cooperare cu Banca Mondialã vom întãri legislatia privind declararea bunurilor de cãtre oficialii Guvernului, parlamentari si rudele apropiate (în particular, cerintele de evaluare si de transparentã). Aceastã nouã legislatie: va îmbunãtãti transparenta declarãrii averilor inclusiv pentru categoriile privind activele detinute, majoreazã aria de acoperire a declaratiei si la candidatii pentru functii publice si reduce pragurile de raportare. Legislatia a fost aprobatã în luna mai 2004 (preconditie); cel din urmã este un criteriu de performantã structuralã pentru sfârsitul lunii iunie 2004. Mai mult, vom explora posibilitatea înfiintãrii de birouri speciale în fiecare minister responsabil pentru verificarea declaratiei de avere pentru toate persoanele implicate în procesul decizional si vom lua o decizie pânã la sfârsitul lunii iunie 2004.

43. Vom asigura resurse suplimentare pentru Parchetul National Anticoruptie (PNA) în anul 2004. În particular, vom creste numãrul de procurori PNA (în prezent 95) cu aproximativ 50%. PNA va acorda o mai mare prioritate în investigarea si judecarea marii coruptii. În plus, vom aproba pânã la sfârsitul lunii ianuarie 2005 legislatia care amendeazã art. 24 alin. 2 din Legea privind responsabilitatea ministerialã (Legea nr. 115/1999), prin care s-a acordat imunitate si fostilor membri ai Guvernului.

44. În cooperare cu Banca Mondialã vom evalua impactul noului Cod al muncii asupra pietei muncii si angajãrii si îl vom amenda corespunzãtor în vederea pãstrãrii flexibilitãtii pietei muncii. Revizuirea comprehensivã a Codului muncii la începutul anului 2005 va solutiona, în vederea abordãrii, îngrijorãrile exprimate de patronate, printre care fondul de garantare a salariilor, reglementãri cu privire la angajare, concediere si birocratie. Revizuirea generalã a Codului muncii va fi agreatã de cãtre Banca Mondialã, în cadrul acquisului UE, si va fi transmis la Parlament pânã la sfârsitul lunii martie 2005. Respectivul criteriu de performantã structuralã va fi stabilit la momentul celei de-a doua sau de-a treia analize în cadrul programului.

III. MONITORIZAREA PROGRAMULUI

45. Programul va fi monitorizat pe baza criteriilor de performantã si a tintelor indicative, dupã cum este descris în continuare. Programul va fi analizat trimestrial de Fond, pe perioada aranjamentului stand-by (mai 2004-mai 2006). Pe lângã principalii indicatori financiari de performantã, analizele vor urmãri evaluarea progresului în implementarea elementelor structurale ale programului, în particular, pe acelea care privesc ajustarea preturilor la energie, disciplina salarialã, reducerea arieratelor si mãsuri graduale de privatizare a întreprinderilor de stat mari rãmase, incluzând Societatea Nationalã a Petrolului “Petrom” - S.A. Acordul asupra bugetului corespunzãtor anilor 2005 si 2006, deciziile privind salariul minim si programul privind numãrul de personal si politica salarialã la întreprinderile de stat vor fi o conditie pentru finalizarea analizei.

46. Criteriile cantitative de performantã sunt urmãtoarele:

(i) plafoane trimestriale pentru activele interne nete ale B.N.R.;

(ii) plafoane trimestriale asupra activelor externe nete ale B.N.R.;

(iii) plafoane trimestriale pentru deficitul bugetului general consolidat; (iv) plafoane trimestriale pentru fondul nominal de salarii cumulat în cadrul întreprinderilor de stat monitorizate;

(v) plafoane trimestriale la ratele de colectare pentru 4 utilitãti;

(vi) plafoane trimestriale la garantiile interne emise de Guvern conform legii datoriei publice si altor legi, excluzând garantiile de promovare a exportului;

(vii) plafoane trimestriale pentru contractarea sau garantarea de cãtre Guvern a datoriei externe neconcesionale;

(viii) plafoane trimestriale la arieratele celor (452) mai mari debitori privati la bugetul de stat si cele 4 fonduri de asigurãri sociale; si

(ix) un criteriu continuu de performantã de neacumulare de arierate la plãti externe.

47. Tintele indicative în cadrul programului sunt urmãtoarele:

(i) plafoane trimestriale pentru finantarea totalã a sectorului public;

(ii) plafoane trimestriale pentru arieratele întreprinderilor de stat monitorizate la bugetul general consolidat;

(iii) plafoane trimestriale pentru expunerea bãncilor comerciale fatã de întreprinderile de stat;

(iv) limite minime la ratele de colectare pentru electricitate si energie termicã pentru Societatea Comercialã “Termoelectrica” - S.A. si unitãtile externalizate; si

(v) plafoane trimestriale separate cu privire la ratele de colectare ale Societãtii Comerciale “Distrigaz Nord” - S.A. si Societãtii Comerciale “Distrigaz Sud” - S.A. Cea de-a doua analizã va examina fezabilitatea convertirii plafonului cu privire la finantarea totalã a sectorului public în criteriu de performantã.

48. Toate criteriile cantitative de performantã sunt specificate în tabelul nr. 1; lista preconditiilor, a criteriilor structurale de performantã si a obiectivelor structurale este specificatã în tabelul nr. 2. Principalele definitii sunt prezentate în MTI.

MEMORANDUM TEHNIC DE ÎNTELEGERE PENTRU ARANJAMENTUL STAND-BY

I. Plafoane pentru activele interne nete medii ale B.N.R.

Activele interne nete medii ale B.N.R. sunt definite ca diferenta dintre baza monetarã medie (asa cum este definitã mai jos) si media activelor externe nete (asa cum sunt definite în sectiunea a II-a a acestui memorandum), ambele exprimate în moneda nationalã.

Baza monetarã medie este definitã ca suma dintre cantitatea medie de monedã aflatã în circulatie, în afara B.N.R., si media depozitelor (rezerve obligatorii plus suplimentare) ale bãncilor comerciale la B.N.R., pentru luna indicatã. Depozitele bãncilor comerciale exclud rezervele obligatorii si rezervele suplimentare în valutã pentru depozitele în valutã. Datele privind baza monetarã vor fi monitorizate pe baza indicatorilor zilnici ai B.N.R., care vor fi transmise sãptãmânal la Fond de cãtre B.N.R. Stocul bazei monetare medii la sfârsitul lunii martie 2004 a fost de 111.778 miliarde lei.

Datele raportate pentru baza monetarã medie vor fi ajustate în urmãtoarele conditii:

1. dacã rezervele obligatorii vor creste/descreste de la 18% pentru toate rezervele obligatorii pãstrate în lei, datele raportate privind baza monetarã vor creste/descreste cu produsul dintre modificarea rezervelor minime obligatorii si a depozitelor programate pentru care rezervele obligatorii sunt constituite în lei.

Nivelul depozitelor programate este de 242.609 miliarde lei pentru luna iunie 2004, 258.598 miliarde lei pentru luna septembrie 2004 si 293.672 miliarde lei pentru luna decembrie 2004;

2. datele raportate pentru baza monetarã vor fi diminuate cu scãderea rezervelor efective fatã de rezervele obligatorii ale fiecãrei bãnci, mãsurate de la data de 24 a lunii anterioare pânã la data de 23 a lunii-test, dupã cum este specificat în regulamentul relevant al B.N.R.

Stocurile activelor externe nete medii vor fi convertite în lei, în scopul calculãrii activelor interne nete medii, la cursurile de schimb medii lunare leu/dolar S.U.A., stabilite prin consultãri cu personalul Fondului. Stocul mediu al activelor externe nete este definit ca media activelor externe nete zilnice, asa cum sunt definite în sectiunea a II-a. Limitele vor fi monitorizate pe baza datelor zilnice din conturile B.N.R., furnizate sãptãmânal Fondului de cãtre B.N.R. Nivelul activelor interne nete medii în luna martie 2004 a fost de -122.235 miliarde lei.

Plafonul pentru activele interne nete medii ale B.N.R. va fi ajustat în urmãtoarele conditii:

1. în sensul reducerii (cresterii) în mod proportional, pentru fractiunea din luna în care finantarea externã brutã depãseste (se reduce fatã de) nivelurile programate, specificate în sectiunea a II-a, cu echivalentul în lei al excesului la care s-a fãcut referire (diminuarea);

2. pentru orice modificare în rezervele minime obligatorii, asa cum este descris mai sus. Înainte de a efectua orice astfel de modificare, B.N.R. se va consulta cu personalul Fondului;

3. în sensul cresterii (reducerii), cu echivalentul în lei al scãderii (cresterii) stocului de certificate de trezorerie denominate în valutã (cumulat de la sfârsitul lunii martie 2004);

4. în sensul reducerii, cu echivalentul în lei al cresterii veniturilor în valutã obtinute din privatizãri mari (pret de vânzare de peste 10 milioane dolari S.U.A.) (cumulat de la sfârsitul lunii martie 2004), excluzând încasãrile rezultate în urma vânzãrii B.C.R., dupã cum este specificat în sectiunea a II-a;

5. în sensul reducerii, cu scãderea rezervelor efective fatã de rezervele obligatorii ale fiecãrei bãnci.

II. Tinte pentru nivelul minim al activelor externe nete ale B.N.R.

Activele externe nete ale B.N.R. reprezintã diferenta dintre activele de rezervã si pasivele externe. Pentru scopurile programului, activele de rezervã sunt definite ca aurul monetar, disponibilitãtile de DST, orice pozitie de rezervã la Fond si disponibilitãtile de valutã ale B.N.R. în monede convertibile. Din rezervele brute se exclud activele pe termen lung, redepozitele B.N.R. la bãncile comerciale, orice active în monede neconvertibile, activele de rezervã grevate, activele de rezervã depuse drept colateral pentru creditele externe, activele de rezervã angajate prin contracte forward si metalele pretioase, altele decât aurul. Aurul monetar va fi evaluat la pretul contabil de 407 dolari S.U.A. pe uncie, iar disponibilitãtile DST la 1,48597 dolari S.U.A. pe DST. Stocurile de active externe nete sunt mãsurate în ultima zi lucrãtoare a lunii respective.

Pentru scopurile programului, pasivele externe sunt definite ca împrumut, depozit, operatiuni de swap (inclusiv orice cantitate din aurul B.N.R. folosit drept garantie), si pasive forward ale B.N.R. în monede convertibile, inclusiv depozitele în valutã la B.N.R. ale bãncilor comerciale rezidente; cumpãrãri de la Fond; împrumuturi de pe pietele internationale de capital; creditele “punte” de la Banca Reglementelor Internationale, bãnci strãine, guverne strãine sau alte institutii financiare, indiferent de scadenta lor.

Toate activele si pasivele denominate în valute convertibile, altele decât dolarul S.U.A., vor fi convertite la cursurile de schimb corespunzãtoare fatã de dolarul S.U.A. din 31 decembrie 2003.

Toate modificãrile cu privire la definirea sau la evaluarea activelor ori pasivelor, precum si detaliile despre operatiunile privind vânzãri, cumpãrãri sau operatiuni swap cu aur vor fi, de asemenea, comunicate expertilor Fondului.

Activele externe nete ale B.N.R. vor fi ajustate:

(i) în sensul cresterii/scãderii cu 100% din depãsirea/reducerea finantãrii externe brute1) fatã de nivelurile programate cumulat de la sfârsitul lunii martie 2004, dupã cum urmeazã:

Iunie 2004: 756,87 milioane dolari S.U.A.;

Septembrie 2004: 756,87 milioane dolari S.U.A.;

Decembrie 2004: 756,87 milioane dolari S.U.A.;

(ii) prin modificarea în stocul certificatelor de trezorerie ale Ministerului Finantelor Publice denominate în valutã, inclusiv cele emise pentru restructurare bancarã (pe baza cumulatã de la sfârsitul lunii martie 2004). Stocul rãmas la 31 martie 2004 a fost de 450,891 milioane dolari S.U.A., evaluat la cursurile de schimb ale programului;

(iii) în sensul cresterii, cu suma veniturilor în valutã obtinute din privatizãri mari (pret de vânzare peste 10 milioane dolari S.U.A) (cumulat de la sfârsitul lunii martie 2004), excluzând sumele obtinute din vânzarea B.C.R., care au fost deja incluse în tintã.

Activele externe nete vor fi monitorizate pe baza situatiei monetare. Datele zilnice vor fi utilizate în continuare pentru a calcula media activelor externe nete. Toate datele sunt furnizate de cãtre B.N.R. Activele externe nete au fost 7.304 milioane USD la sfârsitul lunii martie 2004.

III. Plafoane pentru deficitul cumulat al bugetului general consolidat

Bugetul general consolidat include bugetul de stat, bugetele autoritãtilor locale, fondurile de asigurãri sociale²⁾; Fondul special pentru modernizarea drumurilor, Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic, Fondul special de reasigurare, Autoritatea pentru valorificarea activelor statului (AVAS)³⁾, Fondul pentru dezvoltarea agriculturii românesti, Regia Autonomã “Administratia Nationalã a Drumurilor” (AND), alte fonduri extrabugetare administrate de M.F.P. sau de alte ministere si agentii din afara cadrului bugetar; alte operatiuni extrabugetare ale ministerelor, finantate prin împrumuturi externe, si fondurile de contrapartidã create din încasãrile din împrumuturi externe. Orice alte fonduri noi, create pe perioada derulãrii programului, în scopul realizãrii de operatiuni de naturã fiscalã, asa cum sunt definite în “Manualul pentru statistica finantelor publice” al Fondului, vor fi încorporate în definitia bugetului general consolidat.

În cadrul programului, deficitul bugetului general consolidat va fi calculat pe baza datelor privind veniturile si cheltuielile furnizate de M.F.P. si, de asemenea, pe baza datelor “înregistrate sub linie”, ceea ce reprezintã suma finantãrii externe si interne a bugetului, precum si veniturile din privatizare obtinute de toate entitãtile bugetului general consolidat si veniturile din recuperarea activelor bancare de cãtre AVAS. Vor fi întreprinse toate eforturile pentru armonizarea calculului deficitului bugetar de “sub” si de “deasupra liniei”. Totusi, dacã aceste eforturi nu se vor concretiza în eliminarea discrepantelor, pentru scopurile programului se va utiliza valoarea mai mare a deficitului bugetar.

Pentru scopurile programului, valoarea creditului net al sistemului bancar cãtre bugetul general consolidat este definitã ca totalitatea creantelor sistemului bancar asupra bugetului general consolidat minus valoarea totalã a depozitelor bugetului general consolidat detinute în sistemul bancar. Soldul creditului în valutã cãtre buget la 31 decembrie 2003 va fi convertit în dolari S.U.A., la cursul de schimb valabil la sfârsitul lunii decembrie 2003, si din dolari S.U.A. în lei, la cursurile de schimb determinate prin consultãri cu expertii Fondului. Valoarea creditului în valutã nou-acordat în anul 2004 va fi evaluatã la cursurile valutare specificate prin consultãri cu expertii Fondului. Împrumuturile guvernamentale cãtre bãnci la o ratã a dobânzii mai micã decât rata de referintã a B.N.R., pentru a finanta subîmprumuturile agentilor economici, sunt excluse din depozitele guvernamentale; o listã convenitã a conturilor care urmeazã sã fie tratate ca depozite guvernamentale, în scopurile programului, este prezentatã în “Aide memoire-ul FAD Romania: mãsurarea deficitului fiscal”, partea a II-a, anexa nr. 11, din februarie 1994.

IV. Plafoane pentru fondul de salarii agregat al întreprinderilor de stat monitorizate

Lista celor 72 de întreprinderi de stat, ale cãror salarii urmeazã sã fie monitorizate prin Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 79/2001, este mentionatã în Hotãrârea Guvernului nr. 393/2004.

Fondul de salarii va fi ajustat dupã cum urmeazã:

(i) în sensul scãderii, cu suma economiilor datorate “externalizãrii” (definitã ca desprindere a unei unitãti sau transferul acesteia la o altã entitate ori transferurile temporare/permanente ale angajatilor, atunci când dimensiunea acestor transferuri depãseste 100 de angajati lunar). În fiecare lunã economiile din externalizare vor fi calculate, pentru fiecare companie, ca produs între numãrul de salariati externalizati pânã la momentul respectiv si salariul mediu brut la nivelul companiei;

(ii) în sensul scãderii, dacã o societate se privatizeazã, cu fondul de salarii al respectivei companii, prevãzut în buget, începând cu luna în care a fost semnat contractul de privatizare.

Fondurile de salarii vor fi mãsurate lunar, pe bazã cumulatã, la nivelul diferitelor sectoare. Ministerul Muncii si Solidaritãtii Sociale îsi va asuma responsabilitatea colectãrii datelor de la diferite ministere (regii autonome si companii nationale) si AVAS (societãti comerciale) si va raporta lunar Fondului nivelul fondurilor de salarii si numãrul de salariati pentru fiecare dintre întreprinderile monitorizate (inclusiv cifrele agregate pentru fiecare minister si pentru totalul general). Reducerea de personal rezultatã din toate formele de externalizare va fi raportatã în coloana “externalizãri” a respectivelor tabele, cu o notã de subsol, dacã este necesar.

V. Plafoane referitoare la stocul de arierate ale întreprinderilor la bugetul de stat si al celor 4 fonduri de asigurãri sociale

Plafonul se aplicã stocului rãmas de arierate ale celor 452 de companii private (privatizate în totalitate sau prin participarea statului cu mai putin de 50%) monitorizate de cãtre Agentia Nationalã de Administrare Fiscalã (ANAF). Aceste 452 de companii sunt un subset al celor 549 de companii (private si de stat) cu cele mai mari arierate la bugetul de stat si la cele 4 fonduri de asigurãri sociale la 31 decembrie 2003. Datele

referitoare la stocul de arierate ale acestor 549 de companii sunt publicate trimestrial pe pagina de Internet a M.F.P. (cu o defalcare pe arieratele bugetului de stat si pentru fiecare dintre cele 4 fonduri de asigurãri sociale; separat pentru stocul de arierate, cu si fãrã dobândã si penalitãti). Setul complet de date este furnizat lunar expertilor Fondului, cu cel mult 35 de zile calendaristice dupã sfârsitul lunii respective. Criteriul de performantã se referã la stocul de arierate fãrã dobânzi si penalitãti. Schimbãrile în stocul de arierate datoritã anulãrii arieratelor nu vor fi reflectate în datele folosite pentru mãsurarea stocului de arierate din cadrul

programului. Expertii Fondului vor fi informati asupra fiecãrei companii în ceea ce priveste anulãrile de arierate, în maximum 5 zile lucrãtoare de la data aprobãrii anulãrii. Pentru schimbãrile din setul companiilor monitorizate, tintele vor fi ajustate descendent/ascendent prin suma de arierate ale companiilor sterse/adãugate în set. În mod specific, în cazul privatizãrii unei companii în întregime cu capital de stat sau a unei companii din lista la care se face referire mai sus, dintre cele 549 de companii, compania respectivã va fi adãugatã pe lista companiilor private (pentru baza de date, precum si pentru viitoarele datetest) la care se aplicã criteriul de performantã. Aceste companii vor fi adãugate pe listã în momentul semnãturii finale a contractului de privatizare. În cazul initierii procedurilor de faliment împotriva unei companii dintre cele 452 de companii din lista la care se face referire mai sus, compania respectivã va fi stearsã de pe lista (pentru baza de date ca si pentru datele-test ulterioare) pentru care se aplicã criteriul de performantã. Aceste companii vor fi sterse de pe listã în momentul în care se transmite tribunalului cererea de deschidere a procedurii de faliment. Stocul de arierate la sfârsitul lunii martie 2004 a fost de 54.866 miliarde lei.

VI. Tinte indicative pentru plafoanele privind arieratele întreprinderilor de stat monitorizate cãtre bugetul de stat si cele 4 fonduri de asigurãri sociale

Plafonul se aplicã la stocul de arierate rãmas pentru setul de 72 de întreprinderi de stat monitorizate, ale cãror arierate urmeazã sã fie monitorizate prin Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 79/2001 si Hotãrârea Guvernului nr. 393/2004. Prin ordonanta mentionatã arieratele sunt definite ca sume care nu au fost plãtite la termenele scadente stipulate explicit în contracte sau, dacã un asemenea termen nu existã, la 30 de zile dupã ce serviciile/produsele au fost furnizate. Raportarea arieratelor va contine urmãtoarele subcategorii: la bugetul de stat, la bugetul de asigurãri sociale, la bugetele locale, la fondurile speciale si pentru alti creditori. Arieratele cãtre bugetul general consolidat sunt definite ca suma primelor 4 categorii. Sumele reflectând arieratele fiscale, excluzând penalitãtile, vor fi raportate separat. Pentru arieratele care au fost esalonate/anulate, sumele reesalonate/anulate (incluzând penalitãtile) nu vor fi calculate ca reducere de arierate si urmeazã sã fie raportate. Raportul va include o defalcare a arieratelor pentru cei mai mari 10 creditori pentru fiecare companie. Raportul va mai include, de asemenea, date referitoare la obligatiile pentru fiecare companie monitorizatã, dupã cum este specificat în Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 79/2001 si în Hotãrârea Guvernului nr. 393/2004. Pentru schimbãrile din setul de companii monitorizate datoritã privatizãrii sau initierii procedurilor de faliment, tintele vor fi ajustate descendent/ascendent prin suma de arierate ale companiilor sterse/adãugate setului. Datele pentru monitorizare vor fi furnizate lunar expertilor Fondului de cãtre M.F.P., în cel mult 35 de zile calendaristice dupã sfârsitul lunii respective. Stocul de arierate la sfârsitul lunii martie 2004 a fost de 42.262 miliarde lei.

VII. Limite minime privind ratele de colectare agregate cumulate pentru Societatea Comercialã “Distrigaz Sud” - S.A., Societatea Comercialã “Distrigaz Nord” - S.A., Societatea Comercialã “Termoelectrica” - S.A. si Societatea Comercialã “Electrica” - S.A.

Se vor stabili limite minime pentru ratele de încasãri cumulate ale urmãtoarelor companii:

- rata combinatã (criteriu de performantã) pentru societãtile comerciale Distrigaz Nord si Distrigaz Sud (tinte indicative pentru ratele de încasare ale fiecãrei companii);

- rata combinatã pentru încasãrile Societãtii Comerciale “Termoelectrica” - S.A., inclusiv pentru unitãtile de productie transferate la autoritãtile locale (criteriu de performantã), atât pentru energie termicã, cât si pentru energie electricã. Vor fi stabilite tinte indicative pentru ratele de încasare la:

(i) electricitate, atât pentru Societatea Comercialã “Termoelectrica” - S.A., cât si pentru unitãtile de productie transferate la autoritãtile locale;

(ii) energia termicã furnizatã de Societatea Comercialã “Termoelectrica” - S.A.; (iii) energia termicã a unitãtilor transferate;

- rata de încasare pentru Societatea Comercialã “Electrica” - S.A. (criteriu de performantã).

Limitele pentru ratele de colectare sunt definite dupã cum urmeazã:

(i) Societatea Comercialã “Termoelectrica” - S.A. si unitãtile de la autoritãtile locale (sectorul termic), Societatea Comercialã “Distrigaz Nord” - S.A. si Societatea Comercialã “Distrigaz Sud” - S.A.: facturile pentru energia termicã si gaze naturale sunt luate în calcul devansat cu o lunã. Definitia ratei de încasare mobile pe 12 luni c(m) pentru luna m = 1,2...12: c(m) = suma [încasãri pentru energia termicã (m): încasãri pentru energia termicã (m-12)] împãrtit la suma [valori facturate pentru energia termicã (m-1): valori facturate pentru energia termicã (m-13)].

(ii) Societatea Comercialã “Termoelectrica” - S.A. si unitãtile de la autoritãtile locale (sectorul de energie electricã); Societatea Comercialã “Electrica” - S.A.: definitia ratei de încasare mobile pe 12 luni c(m) pentru luna m = 1,2...12: c(m) = suma [încasãri pentru energia electricã (m): încasãri pentru energia electricã (m-12)] împãrtit la suma [valori facturate pentru energia electricã (m): valori facturate pentru energia electricã (m-12)].

Utilizându-se aceste definitii, ratele de încasare la sfârsitul lunii decembrie 2003 au fost de 87,9 pentru Societatea Comercialã “Termoelectrica” - S.A. si unitãtile externalizate, 98,1 pentru Societatea Comercialã “Electrica” - S.A. si 98,8 pentru cele douã companii de distributie a gazelor naturale.

Datele pentru aceste companii vor fi colectate de Ministerul Economiei si Comertului si raportate lunar Fondului. Veniturile rezultate din actiunile obtinute în urma conversiei datoriilor nu vor fi incluse în încasãri, cu exceptia cazului în care aceste actiuni sunt vândute pentru numerar. Ministerul Economiei si Comertului va include în acest raport si datele cu privire la valorile facturate si încasate, înregistrate de Societatea Comercialã “Distrigaz Nord” - S.A., Societatea Comercialã “Distrigaz Sud” - S.A., Societatea Comercialã “Electrica” - S.A. si Societatea Comercialã “Termoelectrica” - S.A., precum si informatii cu privire la posibilele deconectãri si reconectãri pentru urmãtoarele companii: a) industriale; b) termice:

a) Societatea Comercialã “Siderurgica” - S.A., Societatea Comercialã “COS” - S.A. Târgoviste, Compania Nationalã a Cuprului, Aurului si Fierului “Minvest” - S.A. Deva Filiala “Rosiamin” Rosia Montanã - S.A., Societatea Comercialã “Moldomin” - S.A., Compania Nationalã a Cuprului, Aurului si Fierului “Minvest” - S.A. Deva Filiala Bãlan - S.A., Societatea Nationalã de Îmbunãtãtiri Funciare - S.A., Societatea Comercialã “Industria Sârmei” - S.A. Câmpia Turzii, Societatea Comercialã “Gavazzi Steel” - S.A., Compania Nationalã a Cuprului, Aurului si Fierului “Minvest” - S.A. Deva Filiala “Ariesmin” Baia de Aries - S.A., Societatea Comercialã “Turnu” - S.A., Societatea Comercialã “Combinatul de Utilaj Greu” Cluj - S.A., Societatea Comercialã “Apaterm” - S.A. Galati, Societatea Comercialã “Tractorul UTB” - S.A., Societatea Comercialã “Chimcomplex” - S.A. Onesti, Compania Nationalã a Cuprului, Aurului si Fierului “Minvest” - S.A. Deva Filiala “Bradmin” - S.A., Apa Nova Bucuresti - S.A. (R.G.A.B.), Compania Nationalã a Cuprului, Aurului si Fierului “Minvest” - S.A. Deva Filiala “Certej” - S.A., Compania Nationalã a Cuprului, Aurului si Fierului “Minvest” - S.A. Deva Filiala Poiana Ruscã “Teliuc” - S.A., Societatea Comercialã “Siderca” - S.A., Societatea Comercialã “Electrocarbon” - S.A., Societatea Comercialã “Tepro” - S.A. Iasi, Societatea Comercialã “Nitramonia” - S.A., Societatea Comercialã “Viromet” - S.A., Societatea Comercialã “Amonil” - S.A. Slobozia, Societatea Comercialã “Oltchim” - S.A. Râmnicu Vâlcea, Societatea Comercialã “Sere Codlea” - S.A., Societatea Comercialã “Uzinele Sodice Govora” - S.A., Societatea Comercialã “Republica” - S.A., Fabrica de Zahãr “Bod” - S.A., Societatea Comercialã “Stirom” - S.A. Bucuresti, Societatea Comercialã “Danubiana” - S.A., Societatea Comercialã “Gerom” - S.A. Buzãu, Societatea Comercialã “Colorom” - S.A. Codlea, Societatea Comercialã “Roman” - S.A. Brasov, Compania Nationalã “Romarm” - S.A. Bucuresti Filiala Societatea Comercialã “Metrom” - S.A., Compania Nationalã “Romarm” - S.A. Bucuresti Filiala Societatea Comercialã “Carfil” - S.A., Societatea Comercialã “Stiaz” - S.A. Azuga, Societatea Comercialã “Faur” - S.A. Bucuresti, Societatea Comercialã “Upsom” - S.A. Ocna Mures, Societatea Comercialã “Bicapa” - S.A. Târgoviste, Societatea Comercialã “Stipo” - S.A. Dorohoi, Societatea Comercialã “Ampellum” - S.A. Zlatna, Compania Nationalã “Romarm” - S.A. Bucuresti Filiala Societatea Comercialã Uzina Mecanicã “Cugir” - S.A., Societatea Comercialã “Melana Sãvinesti” - S.A., Societatea Comercialã “Letea” - S.A. Bacãu, Societatea Comercialã “Rafo” - S.A. Onesti, Societatea Comercialã “Fortus” - S.A. Iasi, Societatea Comercialã “Ambro” - S.A. Suceava, Societatea Comercialã “Stratusmob” - S.A. Blaj, Societatea Comercialã “Sticla Turda” - S.A., Societatea Comercialã “Iris” - S.A. Cluj, Societatea Comercialã “Metalurgica” - S.A. Aiud; .

b) Regia Autonomã de Distributie a Energiei Termice Bucuresti, Regia Autonomã de Distributie a Energiei Termice Constanta, Societatea Comercialã “Apaterm” - S.A. Galati, Societatea Comercialã “Aptercol” - S.A. Brãila, Regia Autonomã de Termoficare Cluj-Napoca, Societatea Comercialã “Citadin” - S.A. Aninoasa, Societatea Comercialã “Aqua Calor” - S.A., Regia Autonomã “Energomur” Târgu Mures, Societatea Comercialã “Apaterm” - S.A. Deva, Societatea Comercialã “Termica” - S.A. Botosani, Societatea Comercialã “Termoficare” - S.A. Petrosani, Societatea Comercialã “Dalkia” - S.R.L. Ploiesti, Societatea Comercialã “Universal” - S.A. Lupeni, Societatea Comercialã “Energie Termicã” - S.A. Sibiu, Societatea Comercialã “Termoloc” - S.A. Bacãu, Societatea Comercialã “Proditerm” - S.A. Bistrita, Regia Autonomã de Interes Local Hunedoara, Regia Autonomã Comunalã Satu Mare, Societatea Comercialã “ENET” - S.A. Focsani, Societatea Comercialã “CET Brãila” - S.A., Regia Autonomã “Termoficare Craiova”, Societatea Comercialã “CET Govora” - S.A., Regia Autonomã Municipalã Buzãu, Regia Autonomã “Termo” Brasov, Societatea Comercialã “Termica” - S.A. - Târgoviste, Societatea Comercialã “Aquaterm - S.A. Târgu Jiu, Societatea Comercialã “Aquaterm” AG 98” - S.A. Pitesti, Societatea Comercialã “Goscomroman” - S.A.

De asemenea, pentru monitorizarea plãtilor efective în sectorul de electricitate, Ministerul Economiei si Comertului va include în aceste raportãri urmãtoarele tabele privind plãtile lunare:

a) un tabel continând sumele facturate de cãtre producãtorii de electricitate la Societatea Comercialã “Electrica” - S.A., sumele plãtite de Societatea Comercialã “Electrica” - S.A. generatorilor de electricitate si rata de colectare (raportul dintre cea de-a doua coloanã si prima coloanã). Tabelul va contine linii separate pentru sumele facturate si colectate, aferente taxei de dezvoltare, si astfel sumele facturate si colectate de Societatea Comercialã “Electrica” - S.A. ar trebui sã nu includã taxa de dezvoltare;

b) 4 tabele cu rate de colectare de la Societatea Comercialã “Termoelectrica” - S.A., cuprinzând sumele facturate si încasate de la companiile distribuitoare de electricitate. Primul tabel va contine totalul sumelor facturate si încasate, tabelul al doilea va contine sumele facturate si încasate la Societatea Comercialã “Electrica” - S.A., tabelul al treilea va contine sumele facturate si încasate la Societatea Comercialã “Hidroelectrica” - S.A., iar tabelul al patrulea va contine sumele facturate si încasate de la alti consumatori de energie. Astfel, sumele din tabelele 2-4 ar trebui sã fie corelate cu sumele din tabelul 1. Fiecare tabel ar trebui sã cuprindã sumele facturate si încasate de diversele centrale, Societatea Comercialã “Termoelectrica” - S.A. si termocentralele Rovinari, Turceni, Craiova si Deva. Pentru perioada ianuarie 2004 - aprilie 2004, aceste tabele vor fi realizate retroactiv. Începând cu luna aprilie 2004, aceste tabele vor fi incluse în raportãrile lunare privind ratele de colectare. Cursul de schimb (ROL/USD) utilizat pentru calcularea cresterii anuale la producãtor la gaze naturale de minimum 25 USD/1.000 m3 (paragraful 23 din MPEF), la 1 ianuarie în fiecare an din perioada 2005-2007, nu va fi mai scãzut decât media cursului de schimb din luna noiembrie precedentã majorãrii respective.

VIII. Plafoane pentru preluarea datoriei întreprinderilor fatã de bãnci la bugetul general consolidat si emiterea de garantii guvernamentale interne pentru creditele bancare acordate întreprinderilor

Plafoanele se aplicã stocului cumulat al datoriei interne de la sfârsitul lunii martie 2004, nou-garantatã sau preluatã la bugetul general consolidat. Pentru scopurile programului, preluarea datoriilor întreprinderilor cãtre bãnci la bugetul general consolidat este consideratã echivalentã cu emiterea de garantii pentru preluarea datoriei întreprinderilor fatã de bãnci. Aceastã limitã include orice împrumut a cãrui dobândã este plãtitã sau garantatã de Guvern, chiar dacã rambursarea împrumutului nu este garantatã. Bugetul general consolidat este definit în sectiunea a III-a a acestui memorandum. Criteriul se aplicã si la folosirea resurselor AVAS pentru recapitalizarea întreprinderilor sau drept colateral pentru împrumuturi bancare. Împrumuturile în valutã vor fi convertite la cursuri de schimb contabile convenite prin consultãri cu personalul Fondului.

Aceste plafoane exclud:

- contractarea sau garantarea datoriei externe, pentru care au fost stabilite limite separate în sectiunea a IX-a a acestui memorandum;

- datoria transferatã în procesul de restructurare bancarã, privatizare sau lichidare a întreprinderilor de stat;

- preluarea unei datorii ca rezultat al activãrii unei garantii sau depozit colateral.

Datele pentru monitorizare vor fi furnizate lunar Fondului de cãtre M.F.P. Stocul garantiilor si datoriei preluate, dupã cum a fost prezentat în aceastã sectiune, a fost de 746 miliarde lei la sfârsitul lunii martie 2003.

IX. Plafoane privind contractarea sau garantarea datoriei externe

Plafoanele se aplicã stocului cumulat pentru fiecare an al datoriei externe nou-contractate sau garantate de bugetul general consolidat. Bugetul general consolidat este definit în sectiunea a III-a a prezentului memorandum. Acest criteriu de performantã se aplicã nu numai datoriei, asa cum este definitã la pct. 9 din Liniile directoare ale Fondului, privind Criteriile de performantã referitoare la datoria externã, adoptate la 24 august 2000 [(Decizia Consiliului Directorilor Executivi nr. 12.274-(00/85)], ci si angajamentelor contractate sau garantate pentru care nu a fost primitã valoarea. Plafoanele se aplicã, de asemenea, oricãrei preluãri de împrumuturi la stocul datoriei, care nu au fost contractate sau garantate anterior de bugetul general consolidat.

Sunt excluse din plafoane datoriile cãtre Fond si împrumuturile “punte” de la BRI, bãnci strãine, guverne strãine sau orice alte institutii financiare. Datoria, în limitele plafoanelor, va fi denominatã în dolari S.U.A., la cursul de schimb valabil la data la care contractul de împrumut sau garantie devine efectiv.

Împrumuturile considerate concesionate sunt, de asemenea, excluse din plafoane. Datoria extrabugetarã include toate datoriile entitãtilor nebugetare de la creditorii din sectorul privat, garantate de M.F.P. Împrumuturile pentru importurile de combustibili pentru Societatea Comercialã “Distrigaz Sud” - S.A., Societatea Comercialã “Distrigaz Nord” - S.A., Societatea Comercialã “Termoelectrica” - S.A. si cele 23 de unitãti producãtoare de energie termicã, care au fost transferate de la Societatea Comercialã “Termoelectrica” - S.A. la autoritãtile locale, sunt incluse în plafoanele generale, dar sunt excluse din plafoanele pentru datoria garantatã extrabugetarã.

Împrumuturile concesionale sunt definite ca acele împrumuturi cu element nerambursabil de cel putin 35% din valoarea împrumutului, utilizându-se rate de discount pentru valute specifice, pe baza ratelor de referintã ale dobânzii comerciale (CIRRS) ale OCDE, în vigoare la momentul contractãrii sau garantãrii împrumutului.

Plafonul privind contractarea si garantarea datoriei externe cu maturitatea mai mare decât un an include o emisiune Eurobond în sumã de 600 milioane euro (paragraful 19 din MPEF). În cazul în care Eurobondul nu este emis sau este emis într-o sumã mai micã, plafonul se va ajusta cu valoarea neemisã, cumulat începând cu sfârsitul lunii martie, dupã cum urmeazã:

Iunie 2004 0 milioane USD;

Septembrie 2004 780 milioane USD;

Decembrie 2004 780 milioane USD

Numai pentru ajustare va fi utilizat un curs de schimb 1,3 USD/1 EUR.

Plafoanele vor fi monitorizate pe baza datelor furnizate lunar Fondului de cãtre M.F.P. Stocul datoriei acumulat de la 1 ianuarie pânã la sfârsitul lunii martie 2004 a fost de 157 milioane USD, pentru datoria cu scadentã mai mare de un an (nefiind nimic contractat extrabugetar), 1 milion USD pentru subplafonul datoriei cu scadenta între 1 an si 3 ani (fãrã datoria extrabugetarã), zero pentru datoria cu scadenta mai micã de un an.

Neacumularea de cãtre Guvern a aerieratelor la plãti externe va fi un criteriu de performantã monitorizat pe o bazã continuã.

Pentru scopurile programului, arieratele aferente garantiilor de stat executate sunt definite ca plãti externe datorate pe o perioadã mai mare de 30 de zile.

X. Tinte indicative pentru plafoanele privind masa monetarã

Masa monetarã este definitã ca fiind pasivele sistemului bancar fatã de sectorul nebancar. Masa monetarã include depozitele în valutã ale rezidentilor, dar exclude depozitele statului si ale institutiilor monetare strãine si ale altor nerezidenti. Pentru scopurile programului, depozitele care sunt exprimate în valutã vor fi convertite în lei la cursurile de schimb contabile convenite prin consultãri cu personalul Fondului.

Datele privind masa monetarã vor fi monitorizate pe baza datelor din situatia monetarã lunarã, care va fi furnizatã lunar Fondului de cãtre B.N.R. Stocul masei monetare la 31 martie 2004 a fost de 481.460 miliarde lei.

XI. Tinte indicative pentru plafoanele privind expunerea totalã a sectorului bancar cãtre întreprinderile de stat

Expunerea totalã acoperã toate creditele, aconturile, detinerea de datorie si expunerea extrabilantierã ale bãncilor rezidente cãtre întreprinderile de stat. De asemenea, datele privind împrumuturile vor fi raportate separat de expunerea totalã.

Întreprinderi de stat sunt toate regiile autonome, societãtile nationale si societãtile comerciale al cãror actionar majoritar este Guvernul, în sens larg, asa cum este definit în sectiunea a III-a a acestui memorandum. În scopul monitorizãrii, datoria în valutã va fi convertitã în lei la cursurile valutare leu/dolar de la sfârsitul lunii, stabilite prin consultãri cu personalul Fondului. Creditul în monede convertibile, altele decât dolarul S.U.A., va fi convertit la cursurile valutare respective fatã de dolarul S.U.A., dupã cum se specificã în sectiunea a II-a a acestui memorandum. Datele referitoare la împrumuturile acordate de cãtre sectorul bancar întreprinderilor de stat vor fi monitorizate pe baza datelor lunare furnizate de cãtre B.N.R.

Valoarea expunerii totale, raportatã la B.N.R., va include (pe baza cumulatã de la sfârsitul lunii martie 2004):

(i) expunerea cãtre societãtile în care capitalul majoritar a fost transferat sectorului privat. În acest scop, AVAS si ministerele implicate vor furniza lunar B.N.R. actualizãri ale portofoliului lor;

(ii) orice anulare de datorie sau de sume extrabilantiere;

(iii) orice preluare de datorie sau de elemente extrabilantiere, de cãtre Guvern sau de cãtre alte institutii publice.

În plus, B.N.R. va raporta lunar date cu privire la expunerea totalã a sistemului bancar cãtre întreprinderile de stat cu un stoc mai mare de 100 miliarde lei, pentru fiecare întreprindere. Stocul de expunere a sectorului bancar cãtre întreprinderile de stat, la cursurile de schimb mentionate în program, a fost de 49.260 miliarde lei la 31 martie 2004, din care cãtre B.C.R., 17.377 miliarde lei.

XII. Tinte indicative privind finantarea deficitului sectorului public în sens larg

Finantarea deficitului sectorului public este monitorizatã lunar si elaboratã de M.F.P., pe baza datelor furnizate de B.N.R. si C.N.V.M. Aceasta constã în finantarea bugetului general consolidat, asa cum este definit în sectiunea a III-a, si a întreprinderilor de stat.

Finantarea bugetului general consolidat constã în finantarea externã netã, finantarea nebancarã si finantarea bancarã.

Finantarea externã netã cuprinde obligatiunile suverane si împrumuturile pentru sustinerea balantei de plãti, finantarea proiectelor în cadrul bugetului general consolidat, operatiunile de leasing ale ministerelor si autoritãtilor locale, bonurile de trezorerie emise pe piata internã, detinute de nerezidenti (calculate separat în lei si în valutã). Finantarea nebancarã cuprinde veniturile din privatizare (venituri totale din privatizare pentru toate componentele sectorului guvernamental, independent dacã sunt transferate la Trezoreria Statului), recuperarea activelor (încasãrile AVAS din valorificarea activelor transferate la bugetul consolidat), obligatiuni municipale (emise de autoritãtile locale pe piata internã sau externã, calculate ca diferentã între valoarea de emisiune si cea de rãscumpãrare pe parcursul lunii), bonuri de trezorerie si obligatiuni detinute de cãtre public (calculate separat în lei si în valutã). Finantarea bancarã este definitã ca totalul obligatiunilor si bonurilor de trezorerie în lei detinute de bãnci, bonurilor de trezorerie si obligatiunilor în valutã detinute de bãnci, creditelor bancare în lei si în valutã, reducerea depozitelor guvernamentale în lei (o valoare pozitivã indicã o scãdere a depozitelor) si reducerea depozitelor guvernamentale în valutã (o valoare pozitivã indicã o scãdere a depozitelor).

Finantarea întreprinderilor de stat constã în finantarea externã netã, finantarea bancarã si acumularea de arierate. Finantarea externã netã cuprinde obligatiunile si bonurile garantate de stat (exclusiv garantiile expirate si incluzând garantiile de stat pentru importurile de combustibili), obligatiunile si bonurile fãrã garantia statului, împrumuturile garantate de stat (exclusiv garantiile expirate) si împrumuturile fãrã garantia statului. Finantarea bancarã este definitã ca suma cu care se majoreazã creditul cãtre întreprinderile de stat (calculat separat în lei si în valutã) si descresterea depozitelor întreprinderilor de stat (calculat separat în lei si în valutã; o valoare pozitivã indicã o reducere a depozitelor). Acumularea de arierate este definitã ca fiind cresterea arieratelor cãtre bugetul general consolidat pentru un grup de 72 de întreprinderi de stat monitorizate, exclusiv dobânzile si penalitãtile specificate prin lege.

Fluxurile lunare de finantare sunt aproximate pe baza urmãtoarei metodologii:

(i) pentru stocurile în lei - variatia stocurilor dintre sfârsitul lunilor respective;

(ii) stocurile de valutã exprimate în lei sunt mai întâi convertite în stocuri USD, utilizându-se cursul de schimb lei/USD de la sfârsitul lunii. Dupã aceea variatia stocurilor în USD este convertitã în lei, utilizându-se cursul de schimb lunar mediu lei/USD;

(iii) Fluxurile în valutã exprimate în USD sunt convertite în lei, utilizându-se cursul de schimb lunar mediu lei/USD;

(iv) conversia în USD a stocurilor si fluxurilor în alte valute, altele decât USD, se realizeazã conform conventiei de raportare a institutiei (de obicei, cursul de schimb de pe piatã sau cel de la momentul încheierii tranzactiei ori cel de la sfârsitul lunii).

Principalii furnizori de date sunt:

(i) Ministerul Finantelor Publice pentru:

- obligatiuni suverane si împrumuturi pentru sustinerea balantei de plãti;

- finantarea bugetarã a proiectelor;

- încasãri din privatizare;

- recuperare de active;

- obligatiuni si titluri garantate de stat;

- împrumuturi garantate de stat (exclusiv garantiile expirate);

- acumularea arieratelor celor 72 de întreprinderi de stat monitorizate cãtre bugetul general consolidat.

(ii) Banca Nationalã a României pentru:

- operatiuni de leasing ale ministerelor si autoritãtilor locale;

- bonuri de trezorerie emise pe piata internã, detinute de nerezidenti;

- bonuri de trezorerie si obligatiuni detinute de agentii nebancari;

- bonuri de trezorerie si obligatiuni în lei si în valutã detinute de bãnci;

- împrumuturi în lei si în valutã, inclusiv pentru AND;

- reducerea depozitelor guvernamentale în lei si în valutã, inclusiv depozite ale AND;

- bonuri si obligatiuni emise extern de întreprinderile de stat fãrã garantia statului;

- împrumuturi externe ale întreprinderilor de stat fãrã garantia statului;

- împrumuturi interne ale întreprinderilor de stat;

- reducerea depozitelor întreprinderilor de stat în bãnci rezidente.

(iii) CNVM pentru obligatiunile emise de autoritãtile locale.

Tabelul nr. 1*) - România: Criterii de performantã cantitative si tinte indicative pentru 2004 1/

Tabelul nr. 2 - România: Preconditii, criterii de performantã si obiective structurale

Mãsurile	Stadiul
Preconditii:
- Rectificarea bugetelor companiilor monitorizate aflate în proprietatea statului, pânã la sfârsitul lunii aprilie, în concordantã cu programul de personal si salarizare pentru anul 2004, cum se specificã în paragraful 22
- Impunerea unei înghetãri a salariilor la companiile din subordinea AVAS, care înregistreazã pierderi (paragraful 29)
- Publicarea oficialã pânã la 15 martie 2004 a unui program trimestrial pentru aducerea preturilor la gura sondei pentru gaze naturale la paritatea de import, pânã în anul 2007, astfel cum s-a prezentat în paragraful 23	Realizat
- Cresterea pretului la gaze naturale la utilizatorul final cu 5% pe 1 aprilie si 1 iulie 2004, asa cum este specificat în paragraful 23	Realizat
- Referitor la privatizarea Societãtii Nationale a Petrolului “Petrom” - S.A. (paragraful 27) se va decide ca:
(i) întreaga sumã de arierate cãtre bugetul general consolidat va fi anulatã la momentul transferului de actiuni;	Realizat
(ii) Guvernul va prelua responsabilitatea pentru indemnizatiile de mediu; si
(iii) nu vor fi penalitãti pentru deviatiile postprivatizare privind nivelul de salariati inclus în planul de afaceri al investitorului
- Aprobarea Guvernului si publicarea unei strategii pentru restructurarea sectorului minier, inclusiv un plan de actiune pentru anul 2004, si o hotãrâre privind 30 de mine ce vor fi închise pânã la sfârsitul lunii iunie 2004, în concordantã cu paragraful 33	Realizat
- Reducerea personalului în mine prin concedierea a 4.000 de salariati pânã la sfârsitul lunii iunie în concordantã cu paragraful 33	Realizat
- Emiterea unei hotãrâri a Guvernului pânã la sfârsitul lunii martie 2004 privind publicarea pe site a declaratiilor anuale de venit auditate si bilanturile companiilor monitorizate aflate în proprietatea statului si situatiile lor financiare trimestriale, astfel cum este mentionat în paragraful 36	Realizat
- Initierea procedurilor de faliment pânã la sfârsitul lunii martie 2004 împotriva primilor 5 rãu-platnici privati în ceea ce priveste obligatiile fiscale, inclusiv Societatea Comercialã “RAFO” - S.A. Onesti, cum se specificã în paragraful 18	Realizat
- Reducerea numãrului de angajati cu 15.000 de salariati în 33 de companii mari din portofoliul AVAS, inclusiv 2.600 de concedieri la Societatea Comercialã “Roman” - S.A. Brasov, astfel cum se specificã în paragraful 29	Realizat
- Semnarea unui contract de privatizare pentru o companie si initierea procedurilor de lichidare printr-o decizie a adunãrilor generale ale asociatilor pentru 5 companii proprietate de stat, în perioada 1 ianuarie-15 aprilie 2004, astfel cum prevede paragraful 29	Realizat
- Înaintarea cãtre Parlament, pânã la 1 aprilie 2004, a legislatiei pentru eliminarea procedurii de apel extraordinar al procurorului general pentru toate cazurile (paragraful 41)	Realizat
- Aprobarea de cãtre Guvern pânã la 31 mai 2004 a unei strategii de reformã a sistemului de încãlzire centralizatã, convenitã cu Banca Mondialã, astfel cum prevede paragraful 25	Realizat
- Realizarea tranzactiei finale cu BERD si CFI privind cumpãrarea unui pachet de actiuni la B.C.R. (paragraful 35)	Realizat
- Ajustarea preturilor la electricitate la consumatorul final, efectiv la 1 iulie 2004, pentru a le aduce la nivelul recuperãrii costurilor (inclusiv rentabilitatea capitalului pentru companiile de distributie) Ajustarea preturilor la electricitate si încãlzire la Societatea Comercialã “Termoelectrica” - S.A., efectiv de la 1 iulie 2004, pentru a le mentine la nivelul recuperãrii costurilor. Hotãrârile relevante ale reglementatorului vor fi convenite cu Fondul (paragraful 24)
- Adoptarea unei noi legi a B.N.R., asa cum specificã paragraful 37, pânã la 30 iunie 2004
- Aprobarea unei ordonante de urgentã pânã la 10 iunie 2004, prin care sã se anuleze toate subventiile si distribuirea de combustibil de cãtre companiile aflate în proprietatea statului cãtre 15 centrale de încãlzire ineficiente, astfel cum se specificã în paragraful 25	Realizat
- Pentru fiecare dintre cele 15 centrale de încãlzire, pânã la 30 iunie 2004 initierea procedurii de faliment de cãtre stat sau furnizorii de combustibil apartinând statului ori a unei hotãrâri a autoritãtilor locale responsabile de închiderea respectivelor centrale (paragraful 25)
- Aprobarea Parlamentului pentru un pachet de legi privind atributiile Consiliului Superior al Magistraturii, statutul magistratilor si organizarea judiciarã pânã la 30 iunie 2004 (paragraful 41)
- Aprobarea legislatiei de întãrire a procedurilor existente privind declararea activelor pânã la 30 iunie 2004, astfel cum se specificã în paragraful 42	Realizat
- Invitatie la depunere de oferte pentru 2 distribuitori de gaze naturale, Societatea Comercialã “Distrigaz Nord” - S.A. si Societatea Comercialã “Distrigaz Sud” - S.A., în concordantã cu paragraful 28	Realizat

Criterii de performantã structuralã:

Continue:

- Salariul minim nu va depãsi 2,8 milioane lei în anul 2004 (paragraful 21)

Pânã la 20 iulie 2004:

- Aprobarea unui buget rectificat în concordantã cu tinta de deficit revizuitã (paragraful 12)

- Hotãrâre a Guvernului privind cresterea pretului national de referintã pentru energie termicã cu 12%, efectiv de la 1 august 2004 (paragraful 25)

- Aprobarea legislatiei pentru eliminarea procedurii de apel extraordinar al procurorului general pentru toate cazurile (paragraful 41)

Pânã la 30 septembrie 2004:

- Cresterea preturilor la gaze naturale la utilizatorul final cu 5%, efectiv de la 1 octombrie (paragraful 23)

- Implementarea a 4.000 de concedieri în sectorul minier (paragraful 33)

- Rambursarea arieratelor acumulate în sistemul sanitar în anul 2002, astfel cum s-a specificat în protocoalele convenite cu furnizorii (paragraful 17)

Pânã la 31 decembrie 2004:

- Cresterea preturilor la gaze naturale la utilizatorul final prin noul mecanism, efectiv de la 1 ianuarie 2005 (paragraful 23)

- Ajustarea preturilor la electricitate la utilizatorul final, efectiv de la 1 ianuarie 2005, pentru a le mentine la nivelul recuperãrii costurilor (inclusiv rata rentabilitãtii capitalului pentru companiile distribuitoare). Ajustarea preturilor la electricitate si energie termicã la Societatea Comercialã “Termoelectrica” - S.A., efectiv din 1 ianuarie 2005, pentru a le mentine la nivelul recuperãrii costurilor. Hotãrârile relevante ale reglementatorului vor fi convenite cu expertii Fondului

- Aprobarea de cãtre Guvern a unui act care ar subordona administratia vamalã si Garda Financiarã ministrului finantelor publice, efectiv din 1 ianuarie 2005 (paragraful 15).

Obiective structurale:

Continue:

- Cei mai mari rãu-platnici industriali la cele 4 utilitãti vor rãmâne deconectati sau la nivelul minim de furnizare, pânã când vor fi primite sumele restante pentru toate facturile din decembrie 2002. Facturile companiilor pentru nivelul minim de furnizare vor fi plãtite de cãtre Guvern (paragraful 26)

- Guvernul se va abtine de la introducerea oricãror scutiri fiscale sau a altor facilitãti fiscale ori amânarea celor care expirã (paragraful 14)

- Agentia de reglementare în domeniul electricitãtii va elabora rapoarte privind ajustãrile necesare la preturile la electricitate si energie termicã si convenirea lor cu expertii Fondului (paragraful 24)

- Dacã oricare unitate a Societãtii Comerciale “Roman” - S.A. Brasov nu îsi plãteste facturile la energie, companiile de utilitãti sau M.F.P. vor initia imediat procedurile de lichidare (paragraful 30)

Pânã la 31 mai 2004:

- Desemnarea de lichidatori de cãtre AVAS pentru 15 rãu-platnici care nu îsi plãtesc facturile la utilitãti (inclusiv Societatea Comercialã “Republica” - S.A., Societatea Comercialã “Combinatul de Utilaj Greu” Cluj - S.A. si Societatea Comercialã “Turnu” - S.A.), astfel cum se specificã la paragraful 29

Pânã la 30 iunie 2004:

- AVAS va privatiza sau va lichida 6 companii mari (paragraful 29)

Pânã la 30 septembrie 2004:

- AVAS va privatiza sau va lichida alte 6 noi companii (paragraful 29)

---

1) Finantarea externã este definitã ca intrãri de credite acordate Guvernului pentru sustinerea balantei de plãti, cu o scadentã mai mare de un an, de la creditorii multilaterali si bilaterali, precum si resurse cu o scadentã mai mare de un an obtinute de Guvern de pe pietele internationale de capital. Acestea exclud utilizarea resurselor Fondului.

2) Acestea includ Fondul asigurãrilor sociale de stat, Fondul pentru accidente de muncã, Fondul de somaj si Fondul asigurãrilor sociale de sãnãtate.

3) AVAS a rezultat din fuziunea Autoritãtii de Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului (APAPS) si a Agentiei de Valorificare a Activelor Bancare (AVAB) la data de 1 mai 2004. Înaintea acestei fuziuni APAPS a fost o componentã a bugetului general consolidat, în timp ce AVAB nu.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru ratificarea Aranjamentului stand-by de tip preventiv dintre România si Fondul Monetar International, convenit la Bucuresti si la Washington, prin Scrisoarea Primului-Ministru al României si a Bãncii Nationale a României din 22 iunie 2004 si Decizia Consiliului executiv al Fondului Monetar International din 7 iulie 2004, a Memorandumului de politici economice si financiare pentru perioada 2004-2006, precum si a Memorandumului tehnic de întelegere

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicatã,

Presedintele României decreteazã:

Articol unic. - Se promulgã Legea pentru ratificarea Aranjamentului stand-by de tip preventiv dintre România si Fondul Monetar International, convenit la Bucuresti si la Washington, prin Scrisoarea Primului-Ministru al României si a Bãncii Nationale a României din 22 iunie 2004 si Decizia Consiliului executiv al Fondului Monetar International din 7 iulie 2004, a Memorandumului de politici economice si financiare pentru perioada 2004-2006, precum si a Memorandumului tehnic de întelegere si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

Bucuresti, 2 noiembrie 2004.

Nr. 887.