MONITORUL
OFICIAL AL ROMANIEI
P
A R T E A I
Anul
172 (XVI) - Nr. 1.077 LEGI,
DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE
Vineri, 19 noiembrie 2004
SUMAR
DECIZII
ALE CURTII CONSTITUTIONALE
Decizia nr. 389 din 30 septembrie 2004 referitoare la
exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 18 si ale art. 20 alin.
(4) si (5) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul
refugiatilor în România, cu modificările ulterioare
HOTĂRÂRI
ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
1.891. - Hotărâre privind aprobarea stemelor unor comune din
judetul Prahova
ACTE
ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
494. - Ordin al ministrului comunicatiilor si tehnologiei
informatiei privind termenul de valabilitate a unor licente de utilizare a
frecventelor radioelectrice
1.443. - Ordin al ministrului sănătătii privind aprobarea
Normelor de aplicare a prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr.
152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman, aprobată cu modificări si
completări prin Legea nr. 336/2002, cu modificările si completările ulterioare,
referitoare la exclusivitatea datelor
1.444. - Ordin al ministrului sănătătii pentru aprobarea
Normelor referitoare la calitatea materiilor prime din import utilizate la
producerea medicamentelor românesti de uz uman
2.024. - Ordin al ministrului transporturilor, constructiilor
si turismului privind furnizarea fortei de muncă de rezervă, în Portul
Constanta, de către Agentia pentru Ocuparea si Formarea Profesională a
Muncitorilor Portuari - Port Constanta
CURTEA
CONSTITUTIONALĂ
din
30 septembrie 2004
referitoare la exceptia
de neconstitutionalitate a prevederilor art. 18 si ale art. 20 alin. (4) si (5)
din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor
în România, cu modificările ulterioare
Ion
Predescu - presedinte
Nicolae
Cochinescu - judecător
Aspazia
Cojocaru - judecător
Constantin
Doldur - judecător
Acsinte
Gaspar - judecător
Kozsokár
Gábor - judecător
Petre
Ninosu - judecător
Serban
Viorel Stănoiu - judecător
Florentina
Baltă - procuror
Valentina
Bărbăteanu - magistrat-asistent
Pe rol se află
solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 18 si ale
art. 20 alin. (4) si (5) din Ordonanta Guvernului nr.
102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor în România, aprobată cu
modificări prin Legea nr.
323/2001, exceptie ridicată de Jin Junping în Dosarul nr. 4.345/2004 al
Judecătoriei Sectorului 5 Bucuresti.
La
apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a
fost legal îndeplinită.
Magistratul-asistent
aduce la cunostintă Curtii faptul că, la data de 24 septembrie 2004, partea
Oficiul National pentru Refugiati a depus note scrise prin care solicită
respingerea exceptiei de neconstitutionalitate. În cadrul acestora, Oficiul
National pentru Refugiati sustine că procedura accelerată de solutionare a
cererilor pentru acordarea statutului de refugiat a fost introdusă ca o
exceptie de la procedura ordinară de solutionare a cererilor de azil, în
strânsă legătură cu conceptul de cerere evident nefondată, reglementat de
Rezolutia cu privire la cererile evident nefondate, adoptată la Londra în 1992.
Afirmă, de asemenea, că termenul de 10 zile prevăzut de art. 20 alin. (4) din
Ordonanta Guvernului nr.
102/2000 nu aduce
atingere dreptului la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor într-un
termen rezonabil si “nici nu limitează dreptul instantei de a efectua o
cercetare judecătorească completă în vederea pronuntării unor hotărâri legale
si temeinice”. În ceea ce priveste caracterul definitiv si irevocabil al
hotărârii pronuntate în primă instantă, consideră că legiuitorul este
îndrituit, în anumite situatii speciale, asa cum este si cea de fată, să
limiteze accesul la dublul grad de jurisdictie, amintind, în acest sens, si
faptul că nici din interpretarea art. 6 pct. 1 si a art. 13 din Conventia
pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale nu rezultă
dreptul la dublul grad de jurisdictie în materie civilă.
Cauza
fiind în stare de judecată, presedintele completului acordă cuvântul
reprezentantului Ministerului Public, care apreciază că exceptia de
neconstitutionalitate este neîntemeiată si solicită respingerea acesteia. În
acest sens, arată că, prin numeroase decizii, ca de exemplu, Decizia Curtii
Constitutionale nr. 288 din 3 iulie 2003 si Decizia nr.
389 din 16 octombrie 2003, Curtea a constatat conformitatea textelor de
lege criticate cu prevederile Constitutiei. Consideră că în cauză nu au
intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei
jurisprudente.
CURTEA,
având
în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin
Încheierea din 24 mai 2004, pronuntată în Dosarul nr. 4.345/2004, Judecătoria
Sectorului 5 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 18 si ale art. 20 alin. (4) si (5)
din Ordonanta Guvernului nr.
102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor în România, aprobată cu
modificări prin Legea nr.
323/2001. Exceptia a fost ridicată de Jin Junping într-o cauză civilă
având ca obiect plângerea formulată împotriva unei hotărâri a Oficiului
National pentru Refugiati privind respingerea cererii acestuia de acordare a
statutului de refugiat.
În
motivarea exceptiei, se sustine că textele de lege criticate contravin prevederilor
art. 21 alin. (3) din Constitutie, republicată, care garantează dreptul la un
proces echitabil si la solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil. Întrucât
plângerea împotriva hotărârii prin care Oficiul National pentru Refugiati
respinge cererea de acordare a statutului de refugiat se solutionează conform
unei proceduri accelerate, autorul exceptiei de neconstitutionalitate consideră
că în acest fel “se încalcă în mod flagrant dreptul judecătorului de a hotărî
în mod suveran asupra modului si timpului alocat cercetării judecătoresti”. De
asemenea, pretinde că termenul de 10 zile, în care, potrivit art. 20 alin. (4)
din Ordonanta Guvernului nr.
102/2000, urmează să fie solutionată plângerea, “este departe de a fi unul
rezonabil”, nedându-I posibilitatea să-si pregătească apărarea si lipsindu-l,
din acest motiv, de dreptul la un proces echitabil. Lipsa caracterului
echitabil al procesului mai rezultă, în opinia autorului, si din faptul că
hotărârea instantei de fond este definitivă si irevocabilă, nemaiputând fi
cenzurată de o instantă superioară.
Judecătoria
Sectorului 5 Bucuresti apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată,
deoarece textul de lege criticat nu aduce atingere principiului constitutional
potrivit căruia părtile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea
cauzelor într-un termen rezonabil. În acest sens, sustine că termenul de 10
zile este un termen de recomandare, care “nu poate retine instanta în a efectua
o cercetare judecătorească completă”. De asemenea, consideră că nu este
întemeiată nici critica privind lipsirea petentilor de dreptul la un recurs
efectiv, întrucât “textul legal dă petentului posibilitatea de a formula
plângere în fata instantelor judecătoresti cu privire la hotărârea pronuntată
de Oficiul National pentru Refugiati si de a beneficia pe tot parcursul acestei
proceduri de toate garantiile necesare asigurării unui proces echitabil”.
Totodată,
arată că, din interpretarea art. 6 pct. 1 si a art. 13 din Conventia pentru
apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, nu rezultă, nici
expres, nici implicit, dreptul la dublul grad de jurisdictie în materie civilă,
ci doar posibilitatea “de a supune judecătii unei instante nationale cazul
violării unui drept consacrat de Conventie”. În continuare, apreciază că, pe
calea procedurii reglementate de art. 18 din Ordonanta Guvernului nr.
102/2000, “solicitantului statutului de refugiat îi este respectat dreptul
la apărare, neexistând o restrângere a exercitiului unor drepturi sau libertăti
si nici o încălcare a dreptului la un proces echitabil”. Potrivit prevederilor
art. 24 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, modificată si completată prin Legea nr.
232/2004, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului si institutiei Avocatul Poporului, pentru
a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate
ridicate.
Guvernul,
prin punctul său
de vedere comunicat la data de 26 iunie 2004, cu Adresa nr. 5/6.535/A.N.,
consideră că exceptia de neconstitutionalitate nu este întemeiată. În acest
sens, în ceea ce priveste dispozitiile art. 18 din Ordonanta Guvernului nr.
102/2000, care enumeră si dezvoltă cazurile în care cererea pentru
acordarea statutului de refugiat este evident nefondată, apreciază că acestea
prevăd “expres posibilitatea solicitantului de a fi asistat de un avocat sau de
un reprezentant al organizatiilor neguvernamentale în domeniul drepturilor
omului, de a beneficia de un interpret, precum si de a contesta hotărârea
pronuntată în faza administrativă, în fata unei instante judecătoresti
independente”, astfel că nu înfrâng dispozitiile art. 21 alin. (3) din
Constitutie, republicată. În legătură cu critica privind caracterul definitiv
si obligatoriu al hotărârii judecătoresti prin care se solutionează plângerea,
arată că, în lumina dispozitiilor art. 129 din Constitutie, republicată,
“legiuitorul, în considerarea unor situatii speciale, asa cum este situatia
refugiatilor în afara tării de origine, este liber să stabilească reguli
speciale de procedură privind exercitarea căilor de atac”. În sprijinul acestor
aprecieri invocă jurisprudenta Curtii Constitutionale, respectiv Decizia nr.
389 din 16 octombrie 2003 si Decizia nr.
288 din 3 iulie 2003.
Avocatul
Poporului a
comunicat punctul său de vedere cu Adresa nr. 517 din 29 iunie 2004, prin care
consideră că textele de lege criticate sunt constitutionale, întrucât nu
încalcă prevederile art. 21 alin. (3) din Constitutie, republicată, “dat fiind
că elementul esential al acestei proceduri este urgenta”. Arată, de asemenea,
că, “în sensul practicii Curtii Europene a Drepturilor Omului, conceptul de
«proces echitabil» nu implică imperios «existenta mai multor grade de
jurisdictie, a unor căi de atac a hotărârilor judecătoresti»”.
Presedintii
celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând
încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului si cel al Avocatului
Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului,
dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si
dispozitiile Legii nr.
47/1992, retine următoarele
Curtea
Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicată, precum si ale art.
1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr.
47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate
ridicată.
Obiectul
exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 18 si ale
art. 20 alin. (4) si (5) din Ordonanta Guvernului nr.
102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor în România, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 436 din 3 septembrie 2000,
aprobată cu modificări prin Legea nr.
323/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din
27 iunie 2001. Ulterior, prevederile alin. (4) al art. 20 din ordonanta
criticată au fost modificate prin dispozitiile art. I pct. 17 din Ordonanta
Guvernului nr.
43/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din
31 ianuarie 2004, aprobată prin Legea nr.
176/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 467 din
25 mai 2004. În actuala reglementare, continutul acestor prevederi este
următorul:
- Art.
18: “(1) Cererea pentru acordarea statutului de refugiat este considerată
evident nefondată dacă se constată:
a)
lipsa de fundament a invocării unei temeri de persecutie în tara de origine, în
conditiile art. 2 alin. (1);
b)
inducerea în eroare, în mod deliberat, a organelor cu competente în materie de
refugiati ori recurgerea în mod abuziv, cu rea-credintă, la procedura de
acordare a statutului de refugiat.
(2)
Lipsa de fundament a invocării unei temeri de persecutie în tara de origine
există în următoarele cazuri:
a)
solicitantul nu invocă nici o temere de persecutie în sensul art. 2 alin. (1);
b)
solicitantul nu oferă date sau informatii în sensul că ar fi expus unei temeri
de persecutie ori relatările sale nu contin detalii circumstantiale sau
personale;
c)
cererea este evident lipsită de credibilitate, în sensul că relatarea
solicitantului este incoerentă, contradictorie sau flagrant neadevărată fată de
situatia din tara sa de origine;
d)
solicitantul avea posibilitatea refugiului intern, recunoscută si de Înaltul
Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati.
(3)
Inducerea în eroare, în mod deliberat, a organelor cu competente în materie de
refugiati ori recurgerea abuzivă la procedura de acordare a statutului de
refugiat există în toate cazurile în care solicitantul, fără a oferi o
explicatie plauzibilă, se află în una dintre următoarele situatii:
a)
a depus cererea sub o identitate falsă sau a prezentat documente false ori
falsificate, sustinând că sunt autentice;
b)
după depunerea cererii, în mod deliberat a prezentat elemente false în legătură
cu aceasta;
c)
cu rea-credintă a distrus, a deteriorat, a aruncat sau a înstrăinat documentul
pentru trecerea frontierei sau un document relevant pentru cererea sa, fie
pentru a-si stabili o identitate falsă în scopul solicitării si acordării
statutului de refugiat, fie pentru a îngreuna solutionarea cererii sale;
d)
în mod deliberat a ascuns faptul că a mai depus anterior o cerere pentru
acordarea statutului de refugiat în una sau mai multe tări, în special atunci
când s-a folosit de o identitate falsă;
e)
a depus o cerere pentru acordarea statutului de refugiat, cu scopul evident de
a împiedica punerea iminentă în executare a unei măsuri dispuse de autoritătile
competente, de scoatere din tară sau de expulzare, desi anterior dispunerii
unei astfel de măsuri a avut posibilitatea să depună o asemenea cerere;
f)
a încălcat în mod flagrant obligatiile prevăzute la art. 13;
g)
a depus cererea pentru acordarea statutului de refugiat după ce anterior unei
examinări, care contine garantiile procedurale adecvate si în conformitate cu
prevederile Conventiei privind statutul refugiatilor, încheiată la Geneva la 28
iulie 1951, i s-a respins o astfel de cerere într-o tară tertă sigură.
(4)
Motivele enumerate la alin. (1) nu pot să prevaleze temerii bine întemeiate de
persecutie conform art. 2 alin. (1).”
- Art.
20 alin. (4) si (5): “(4) Instanta solutionează plângerea în termen de 10
zile si pronuntă o hotărâre motivată, prin care:
a)
respinge plângerea pentru cel putin unul dintre motivele prevăzute la art. 18
alin. (1);
b)
admite plângerea si dispune ca structura competentă a Oficiului National pentru
Refugiati care a emis hotărârea să analizeze cererea în procedură ordinară.
(5)
Hotărârea instantei este definitivă si irevocabilă.”
În
opinia autorului exceptiei, aceste prevederi contravin art. 21 alin. (3) din
Constitutie, republicată, care statuează că “Părtile au dreptul la un proces
echitabil si la solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil.” Din
motivarea exceptiei, rezultă că autorul acesteia îsi întemeiază criticile si pe
dispozitiile art. 124 alin. (3) teza întâi din Constitutie, republicată,
privind Înfăptuirea justitiei, conform cărora “Judecătorii sunt
independenti (...)”.
Examinând exceptia de
neconstitutionalitate, Curtea retine următoarele:
În legătură cu dispozitiile art. 18 din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000, autorul exceptiei nu formulează nici un argument din care să rezulte neconstitutionalitatea acestora, toate motivele invocate privind dispozitiile art. 20 alin. (4) si (5) din ordonantă. De altfel, art. 18 enumeră si detaliază situatiile în care cererea pentru acordarea statutului de refugiat urmează să fie considerată evident nefondată de către instanta de judecată.
Cu
privire la prevederile art. 20 alin. (4) si (5) din ordonanta criticată, Curtea
Constitutională a constatat prin numeroase decizii concordanta acestora cu
textele si principiile Constitutiei. Dintre acestea, mentionăm, de exemplu,
Decizia nr.
288 din 3 iulie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 560 din 5 august 2003, si Decizia nr.
389 din 16 octombrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 745 din 24 octombrie 2003. Astfel, prin Decizia nr.
389 din 16 octombrie 2003, Curtea a statuat că “textele legale dau
petentului posibilitatea de a formula plângere în fata instantelor
judecătoresti cu privire la hotărârea pronuntată de Oficiul National pentru
Refugiati si de a beneficia pe tot parcursul acestei proceduri de toate
garantiile necesare asigurării unui proces echitabil”. De asemenea, în
motivarea deciziilor mentionate, Curtea a retinut că stabilirea regulilor de
desfăsurare a procesului în fata instantelor judecătoresti este de competenta exclusivă
a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situatii deosebite,
reguli speciale de procedură, atât în ceea ce priveste termenele de solutionare
a cererilor, cât si relativ la posibilitatea exercitării căilor de atac
împotriva hotărârilor pronuntate.
Cele
statuate prin deciziile mentionate îsi mentin valabilitatea si în prezenta
cauză, chiar dacă, asa cum s-a arătat, prevederile alin. (4) al art. 20 din
Ordonanta Guvernului nr.
102/2000 au fost modificate prin Ordonanta Guvernului nr.
43/2004, întrucât si în redactarea anterioară acest alineat continea prevederea
referitoare la solutionarea de către instanta de judecată în termen de 10 zile
a plângerii împotriva hotărârii de respingere a cererii de acordare a
statutului de refugiat si pronuntarea unei hotărâri motivate, aspect sub care,
si în acest dosar, textul de lege este criticat.
Cât
priveste sustinerile referitoare la termenul de 10 zile care, în opinia
autorului exceptiei, “este departe de a fi unul rezonabil”, Curtea retine că
stabilirea acestui termen nu este de natură să impieteze asupra independentei
judecătorilor si nu reprezintă un impediment în deplina exercitare a
drepturilor de care pot beneficia străinii care urmează procedura de acordare a
unei forme de protectie din partea statului român. Această protectie constă în
dreptul străinului de a fi asistat de un avocat sau de un reprezentant al
organizatiilor neguvernamentale în domeniul drepturilor omului, de a beneficia
de serviciile unui interpret, precum si de toate celelalte garantii procesuale
care dau continut conceptului de proces echitabil.
În
legătură cu invocarea încălcării art. 21 alin. (3) din Constitutie,
republicată, privind dreptul la proces echitabil, constând în imposibilitatea
de a ataca la o instantă superioară hotărârea definitivă si irevocabilă a
instantei de judecată care solutionează plângerea, Curtea constată că si
această sustinere este neîntemeiată. Nici textul constitutional mentionat si
nici art. 6 pct. 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a
libertătilor fundamentale, referitor la dreptul la un proces echitabil, nu
consacră expres sau implicit dreptul la dublul grad de jurisdictie, drept ce
este recunoscut doar în materie penală.
De
asemenea, asa cum s-a statuat, de exemplu, prin Decizia Curtii Constitutionale nr.
288 din 3 iulie 2003, nici art. 13 din conventie, care se referă la dreptul
la un “recurs efectiv”, nu are semnificatia asigurării dreptului la un dublu grad de jurisdictie,
ci doar a posibilitătii de a supune judecătii unei instante nationale cazul
violării unui drept consacrat de conventie.
Pentru
considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din
Constitutie, precum si al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29
din Legea nr.
47/1992, republicată,
CURTEA
CONSTITUTIONALĂ
În
numele legii
DECIDE:
Respinge
exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 18 si ale art. 20 alin.
(4) si (5) din Ordonanta Guvernului nr.
102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor în România, exceptie
ridicată de Jin Junping în Dosarul nr. 4.345/2004 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucuresti.
Definitivă
si general obligatorie.
Pronuntată
în sedinta publică din data de 30 septembrie 2004.
PRESEDINTE,
ION
PREDESCU
Magistrat-asistent,
Valentina
Bărbăteanu
HOTĂRÂRI
ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
GUVERNUL
ROMÂNIEI
privind aprobarea
stemelor unor comune din judetul Prahova
În
temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 10 alin. 2
din Legea nr. 102/1992 privind stema tării si sigiliul statului,
Guvernul
României adoptă
prezenta hotărâre.
Articol
unic. - (1) Se aprobă stemele comunelor Albesti-Paleologu, Alunis, Berceni,
Chiojdeanca, Cocorăstii-Mislii, Filipestii de Târg, Măgurele si Tomsani, din
judetul Prahova, prevăzute în anexele nr. 1.1-1.8.
(2)
Descrierea elementelor stemelor si semnificatiile acestora sunt prevăzute în
anexele nr. 2.1-2.8.
(3)
Anexele nr. 1.1-1.8 si 2.1-2.8 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN
NĂSTASE
Contrasemnează:
Ministru
de stat, ministrul administratiei si internelor,
Marian
Florian Săniută
Ministrul
delegat pentru administratia publică,
Bucuresti, 4 noiembrie 2004.
Nr. 1.891.
ANEXA Nr. 1.1
STEMA
comunei
Albesti-Paleologu, judetul Prahova
ANEXA Nr. 2.1
elementelor
însumate ale stemei comunei Albesti-Paleologu, judetul Prahova
Descrierea
stemei:
Stema comunei
Albesti-Paleologu, potrivit anexei nr. 1.1, se compune dintr-un scut
triunghiular cu marginile rotunjite.
Pe
fond de azur se află trei snopi de aur, plasati în pal, dispusi doi cu unu.
În sef
de argint se află un ciorchine de strugure, de aur, flancat în ambele părti de
câte o frunză de culoare verde, cu vrej verde.
Scutul
este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat.
Semnificatiile
elementelor însumate:
Compozitia
face referire la ocupatia de bază a locuitorilor, cultura plantelor si
viticultura, precum si la faptul că localitatea se afla pe drumul vinului.
Coroana
murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de
comună.
ANEXA Nr. 1.2
STEMA
comunei
Alunis, judetul Prahova
DESCRIEREA
SI SEMNIFICATIILE
elementelor
însumate ale stemei comunei Alunis, judetul Prahova
Descrierea
stemei:
Stema
comunei Alunis, potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-un scut triunghiular
cu marginile rotunjite.
Pe
fond de azur se află trei crengute de alun înfrunzite, cu câte trei frunze si
trei alune, toate de argint, dispuse doi cu unu.
Scutul
este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat.
Semnificatiile
elementelor însumate:
Compozitia
face referire la denumirea localitătii.
Coroana
murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de
comună.
STEMA
comunei
Berceni, judetul Prahova
DESCRIEREA
SI SEMNIFICATIILE
elementelor
însumate ale stemei comunei Berceni, judetul Prahova
Descrierea
stemei:
Stema comunei Berceni,
potrivit anexei nr. 1.3, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile
rotunjite, tăiat.
Pe
fond rosu, în dreapta, se află un turn de cetate, având un zid spre stânga,
toate de aur; la baza turnului se află un leu rampant orientat spre dreapta,
iesind din zidul cetătii, totul de aur.
În
câmp de azur se află o sabie de argint, cu mânerul în jos.
Scutul
este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat.
Semnificatiile
elementelor însumate:
Compozitia
heraldică reprezintă traditia istorică locală ce se leagă de familia
Kretzulescu, vechi boieri din Tara Românească.
Coroana
murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de
comună.
ANEXA Nr. 1.4
STEMA
comunei
Chiojdeanca, judetul Prahova
DESCRIEREA
SI SEMNIFICATIILE
elementelor
însumate ale stemei comunei Chiojdeanca, judetul Prahova
Descrierea
stemei:
Stema comunei
Chiojdeanca, potrivit anexei nr. 1.4, se compune dintr-un scut triunghiular cu
marginile rotunjite.
În
câmp albastru se află două crengi de aur, cu frunze si fructe, în dreapta, de
măr si în stânga, de prun; între cele două crengi se află o casă traditională
tărănească, cu zidărie de piatră si cerdac, totul în culori naturale.
Scutul
este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat.
Semnificatiile
elementelor însumate:
Crengile
de măr si de prun fac referire la principala bogătie a zonei - livezile, iar
casa traditională tărănească aminteste de obârsia localitătii.
Coroana
murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de
comună.
ANEXA Nr. 1.5
STEMA
comunei
Cocorăstii Mislii, judetul Prahova
DESCRIEREA
SI SEMNIFICATIILE
elementelor
însumate ale stemei comunei Cocorăstii Mislii, judetul Prahova
Descrierea
stemei:
Stema comunei
Cocorăstii Mislii, potrivit anexei nr. 1.5, se compune dintr-un scut
triunghiular cu marginile rotunjite.
Pe
fond de azur se află un cocor de argint, tinând în cioc o ramură de gorun cu
frunze, de aur, iar în gheara stângă, ridicată, un tipar de argint.
Scutul
este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat.
Semnificatiile
elementelor însumate:
Cocorul,
ramura de gorun si tiparul fac trimitere la denumirile satelor ce alcătuiesc
comuna.
Coroana
murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de
comună.
ANEXA Nr. 1.6
STEMA
comunei
Filipestii de Târg, judetul Prahova
DESCRIEREA
SI SEMNIFICATIILE
elementelor
însumate ale stemei comunei Filipestii de Târg, judetul Prahova
Descrierea
stemei:
Stema
comunei Filipestii de Târg, potrivit anexei nr. 1.6, se compune dintr-un scut
triunghiular cu marginile rotunjite.
Pe
fond de azur se află un foisor de argint cu sase niveluri, cu o poartă închisă,
găurit, cu două ferestre luminate în negru, balconat, având un acoperis
ascutit, totul pe o terasă neagră, străbătută de un brâu undat, în bandă de
argint.
Scutul
este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat.
Semnificatiile
elementelor însumate:
Foisorul
datează din prima jumătate a secolului al XIX-lea si a avut rolul de a
supraveghea linistea si ordinea publică.
Brâul
undat reprezintă râul Prahova, care traversează localitatea.
Coroana
murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de
comună.
ANEXA Nr. 1.7
STEMA
comunei
Măgurele, judetul Prahova
ANEXA Nr. 2.7
DESCRIEREA
SI SEMNIFICATIILE
elementelor
însumate ale stemei comunei Măgurele, judetul Prahova
Descrierea
stemei:
Stema comunei
Măgurele, potrivit anexei nr. 1.7, se compune dintr-un scut triunghiular cu
marginile rotunjite.
În
câmpul de azur se află trei fibule de aur, reprezentând chipul zeitei Bendis,
plasate doi cu unu. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un
turn crenelat.
Semnificatiile
elementelor însumate:
Fibulele
reprezintă cea mai importantă descoperire arheologică din zonă, si anume,
tezaurul de la Coada Malului.
Coroana
murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
ANEXA Nr. 1.8
STEMA
comunei
Tomsani, judetul Prahova
elementelor
însumate ale stemei comunei Tomsani, judetul Prahova
Descrierea
stemei:
Stema
comunei Tomsani, potrivit anexei nr. 1.8, se compune dintr-un scut triunghiular
cu marginile rotunjite, rosu, bordat albastru, încărcat cu un stiulete de
porumb, de aur, încadrat de două spice de grâu, de aur, dispuse în evantai;
câmpul scutului este separat de bordură de o linie îngustă de argint.
Scutul
este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat.
Semnificatiile
elementelor însumate:
Porumbul
încadrat de spice reprezintă principala activitate a locuitorilor, si anume,
agricultura.
Câmpul
albastru simbolizează apa care străbate comuna - pârâul Călmătui.
Coroana
murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de
comună.
ACTE
ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL COMUNICATIILOR SI
TEHNOLOGIEI INFORMATIEI
privind termenul de
valabilitate a unor licente de utilizare a frecventelor radioelectrice
În temeiul
dispozitiilor art. 15 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicatiilor, aprobată
cu modificări si completări prin Legea nr.
591/2002,
în
temeiul dispozitiilor art. 9 alin. (3) din Ordinul ministrului comunicatiilor
si tehnologiei informatiei nr.
403/2003 privind procedura de solicitare si de emitere a licentelor de
utilizare a frecventelor radioelectrice, modificat prin ordinele ministrului
comunicatiilor si tehnologiei informatiei nr.
168/2004 si nr. 274/2004,
ministrul
comunicatiilor si tehnologiei informatiei emite prezentul ordin.
Art.
1. - (1) Termenul de valabilitate a licentelor nationale de utilizare a
frecventelor radioelectrice acordate prin proceduri de selectie comparativă sau
competitivă este de 10 ani de la eliberare.
(2)
Fac exceptie de la prevederile alin. (1) licentele de utilizare a frecventelor
radioelectrice în vederea furnizării retelelor si serviciilor de comunicatii
mobile de generatia a treia, al căror termen de valabilitate este stabilit prin
Hotărârea Guvernului nr.
1.113/2002, modificată prin Hotărârea Guvernului nr.
1.165/2004.
Art.
2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
p.
Ministrul comunicatiilor si tehnologiei informatiei,
Ioan
Cordos,
secretar
de stat
Bucuresti, 1 noiembrie 2004.
Nr. 494.
MINISTERUL SĂNĂTĂTII
privind aprobarea
Normelor de aplicare a prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr.
152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman, aprobată cu modificări si
completări prin Legea nr. 336/2002, cu modificările si completările ulterioare,
referitoare la exclusivitatea datelor
Având
în vedere prevederile art. 10 alin. (9) din Ordonanta Guvernului nr.
125/1998 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Agentiei
Nationale a Medicamentului, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr.
594/2002, cu modificările si completările ulterioare, prevederile
Ordonantei de urgentă a Guvernului nr.
152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman, aprobată cu
modificări si completări prin Legea nr.
336/2002, cu completările si modificările ulterioare,
văzând
Referatul de aprobare al Directiei generale farmaceutice, inspectia de farmacie
si aparatură medicală nr. O.B. 12.928/2004,
în
temeiul Hotărârii Guvernului nr.
743/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii, cu
modificările si completările ulterioare,
ministrul
sănătătii emite
următorul ordin:
Art.
1. - Se aprobă Normele de aplicare a prevederilor Ordonantei de urgentă a
Guvernului nr.
152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman, aprobată cu
modificări si completări prin Legea nr.
336/2002, cu modificările si completările ulterioare, referitoare la
exclusivitatea datelor, conform anexei care face parte integrantă din prezentul
ordin.
Art.
2. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă orice dispozitie
contrară.
Art.
3. - Agentia Natională a Medicamentului va duce la îndeplinire prevederile
prezentului ordin.
Art.
4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul
sănătătii,
Ovidiu
Brînzan
Bucuresti, 5 noiembrie 2004.
Nr. 1.443.
NORME
de
aplicare a prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 152/1999 privind
produsele medicamentoase de uz uman, aprobată cu modificări si completări prin
Legea nr. 336/2002, cu modificările si completările ulterioare, referitoare la
exclusivitatea datelor
Art.
1. - Produsele de înaltă tehnologie sunt:
a) medicamentele
obtinute prin unul dintre următoarele procese biotehnologice:
-
tehnologia ADN recombinat;
-
expresia controlată a genelor care codifică proteine biologic active în
celulele procariote si eucariote, inclusiv în celulele transformate de mamifere;
-
metodele cu hibridomi si anticorpi monoclonali;
b)
medicamentele obtinute prin alte procese biotehnologice, altele decât cele
mentionate la lit. a), si care constituie o inovatie semnificativă;
c)
medicamentele administrate cu ajutorul unor sisteme de eliberare noi si care
constituie o inovatie semnificativă;
d)
medicamentele pentru o indicatie terapeutică complet nouă si care prezintă un
interes terapeutic important;
e)
medicamentele bazate pe izotopi radioactivi si care prezintă un interes terapeutic
important;
f)
medicamentele derivate din sânge si plasmă umană;
g)
medicamentele pentru a căror fabricatie se folosesc procese tehnologice
avansate, cum ar fi electroforeză bidimensională sub microgravitatie;
h)
medicamentele continând o substantă activă nouă care nu a fost autorizată nici
în România si nici în statele membre ale Uniunii Europene până la data intrării
în vigoare a prezentei hotărâri.
Art.
2. - În vederea calculării perioadei de exclusivitate a datelor care se acordă
în România, prevăzută la art. 23 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman, aprobată cu
modificări si completări prin Legea nr.
336/2002, cu modificările si completările ulterioare, solicitantul va
depune la Agentia Natională a Medicamentului, împreună cu documentatia de
autorizare de punere pe piată, copia primei autorizatii de punere pe piată
eliberate pentru medicamentul respectiv în Uniunea Europeană sau în tara de
origine.
Art.
3. - Agentia Natională a Medicamentului poate primi cereri de autorizare pentru
medicamente generice după expirarea perioadei de exclusivitate a datelor
acordate în România pentru un medicament original, dar nu cu mai mult de 2 ani
înainte de expirarea brevetului/brevetelor de inventie eliberat/eliberate de
Oficiul de Stat pentru Inventii si Mărci, autorizatia de punere pe piată urmând
a fi eliberată de Agentia Natională a Medicamentului după expirarea brevetului
de inventie.
MINISTERUL SĂNĂTĂTII
pentru aprobarea
Normelor referitoare la calitatea materiilor prime din import utilizate la
producerea medicamentelor românesti de uz uman
Având în vedere
prevederile art. 10 alin. (9) din Ordonanta Guvernului nr.
125/1998 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale
a Medicamentului, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr.
594/2002, cu modificările si completările ulterioare, prevederile
Ordonantei de urgentă a Guvernului nr.
152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman, aprobată cu
modificări si completări prin Legea nr.
336/2002, cu modificările si completările ulterioare,
văzând
Referatul de aprobare al Directiei generale farmaceutice, inspectia de farmacie
si aparatură medicală nr. O.B. 12.929 din 4 noiembrie 2004,
în temeiul
Hotărârii Guvernului nr.
743/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii, cu
modificările si completările ulterioare,
ministrul
sănătătii emite
următorul ordin:
Art.
1. - Se aprobă Normele referitoare la calitatea materiilor prime din import
utilizate la producerea medicamentelor românesti de uz uman, conform anexei
care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art.
2. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul
ministrului sănătătii nr.
428/2004 privind aprobarea modului de eliberare a autorizatiilor de import
pentru materiile prime utilizate la producerea medicamentelor de uz uman
românesti, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 387 din 3
mai 2004.
Art.
3. - Agentia Natională a Medicamentului va duce la îndeplinire prevederile
prezentului ordin.
Art.
4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul
sănătătii,
Ovidiu
Brînzan
Bucuresti, 5 noiembrie 2004.
Nr. 1.444.
NORME
referitoare la calitatea materiilor prime din import utilizate la producerea medicamentelor românesti de uz uman
Art.
1. - Calitatea materiilor prime din import utilizate la fabricarea
medicamentelor românesti de uz uman, autorizate de punere pe piată, trebuie să
fie conformă cu calitatea aprobată de Agentia Natională a Medicamentului cu
ocazia autorizării de punere pe piată a medicamentelor respective.
Art.
2. - (1) Calitatea materiilor prime utilizate de producătorii români de
medicamente pentru experimentări în vederea pregătirii documentatiei de
autorizare de punere pe piată trebuie să fie conformă cu prevederile editiei în
vigoare a Farmacopeei Europene.
(2) În
cazul în care Farmacopeea Europeană nu contine monografia respectivă, calitatea
materiei prime trebuie să fie conformă cu prevederile editiei în vigoare a
Farmacopeei Române, a unei alte farmacopei de circulatie internatională sau a
Dosarului de bază al materiei (Drug Master File) prime întocmit de producătorul
materiei prime respective în conformitate cu standardele europene.
Art.
3. - Calitatea materiilor prime importate de depozitele farmaceutice si
utilizate la prepararea produselor magistrale si oficinale trebuie să fie
conformă cu prevederile editiei în vigoare a Farmacopeei Europene.
(2) În
cazul în care Farmacopeea Europeană nu contine monografia respectivă, calitatea
materiei prime trebuie să fie conformă cu prevederile editiei în vigoare a
Farmacopeei Române, a unei alte farmacopei de circulatie internatională sau a
Dosarului de bază al materiei prime (Drug Master File) întocmit de producătorul
materiei prime respective în conformitate cu standardele europene.
Art.
4. - Calitatea materiilor prime importate se demonstrează prin declaratia de
conformitate emisă de producătorul de materie primă, care trebuie să însotească
materiile prime din import utilizate la producerea medicamentelor românesti de
uz uman pe tot circuitul parcurs de acestea.
MINISTERUL TRANSPORTURILOR,
CONSTRUCTIILOR SI TURISMULUI
privind furnizarea
fortei de muncă de rezervă, în Portul Constanta, de către Agentia pentru
Ocuparea si Formarea Profesională a Muncitorilor Portuari - Port Constanta
Pentru optimizarea
folosirii muncitorilor portuari si evitarea aparitiei situatiilor de criză, în
functie de variatia traficului portuar,
având
în vedere prevederile art. 64 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr.
22/1999 privind administrarea porturilor si a căilor navigabile, precum si
desfăsurarea activitătilor de transport naval în porturi si pe căi navigabile,
republicată,
în temeiul
art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr.
412/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor,
Constructiilor si Turismului,
ministrul
transporturilor, constructiilor si turismului emite următorul ordin:
Art.
1. - În situatii de variatie a traficului portuar, Agentia pentru Ocuparea si
Formarea Profesională a Muncitorilor Portuari - Port Constanta va furniza forta
de muncă de rezervă agentilor economici portuari din portul Constanta.
Art.
2. - (1) Agentii economici portuari autorizati si licentiati în conditiile
reglementărilor legale în vigoare, care necesită fortă de muncă suplimentară,
vor utiliza în perioadele de variatie a traficului portuar muncitori portuari
înscrisi la Agentia pentru Ocuparea si Formarea Profesională a Muncitorilor
Portuari - Port Constanta.
(2)
Agentia pentru Ocuparea si Formarea Profesională a Muncitorilor Portuari - Port
Constanta va furniza muncitori portuari numai după eliberarea carnetelor de
lucru în conditiile prevăzute de Ordonanta Guvernului nr.
22/1999.
Art.
3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, si
va intra în vigoare la data publicării.
p.
Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului,
Ileana
Tureanu,
secretar
de stat
Bucuresti, 1 noiembrie 2004.
Nr. 2.024.