MONITORUL
OFICIAL AL ROMANIEI
P
A R T E A I
Anul
172 (XVI) - Nr. 432 LEGI,
DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE
Joi, 13 mai 2004
SUMAR
DECIZII
ALE CURTII CONSTITUTIONALE
Decizia nr. 181 din 22 aprilie 2004 referitoare la exceptia
de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 206 din Codul penal
Decizia nr. 192 din 27 aprilie 2004 referitoare la exceptia
de neconstitutionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) teza a doua din Legea
partidelor politice nr. 14/2003
HOTĂRÂRI
ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
695. - Hotărâre pentru aprobarea amendamentelor convenite
prin scrisoarea semnată la Zagreb la 4 februarie 2004 si la Bucuresti la 8
martie 2004 între Guvernul României si Banca Internatională pentru
Reconstructie si Dezvoltare la Acordul de împrumut (Proiectul privind
dezvoltarea sectorului social) dintre România si Banca Internatională pentru
Reconstructie si Dezvoltare, semnat la Bucuresti la 6 iulie 2001
Rectificări la:
-
Normele Băncii Nationale a României nr. 17/2003
DECIZII
ALE CURTII CONSTITUTIONALE
CURTEA
CONSTITUTIONALĂ
din
22 aprilie 2004
referitoare la exceptia
de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 206 din Codul penal
Nicolae
Popa - presedinte
Costică
Bulai - judecător
Nicolae
Cochinescu - judecător
Constantin
Doldur - judecător
Kozsokár
Gábor - judecător
Petre
Ninosu - judecător
Serban
Viorel Stănoiu - judecător
Lucian
Stângu - judecător
Ioan
Vida - judecător
Iuliana
Nedelcu - procuror
Florentina
Geangu - magistrat-asistent
Pe rol se află
solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 206 din Codul penal, exceptie
ridicată de Cornel Dumitru în Dosarul nr. 3.456/2003 al Judecătoriei Călărasi.
La
apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal
îndeplinită.
Presedintele
dispune a se face apelul si în Dosarul nr. 57 D/2004, care are ca obiect
aceeasi exceptie de neconstitutionalitate, ridicată de Cornel Dumitru în
Dosarul nr. 3.457/2003 al Judecătoriei Călărasi. La apelul nominal lipsesc
părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea,
din oficiu, pune în discutie conexarea dosarelor sus-mentionate, având în
vedere continutul identic al exceptiilor ridicate.
Reprezentantul
Ministerului Public nu se opune conexării cauzelor.
Curtea,
în temeiul dispozitiilor art. 16 din Legea nr.
47/1992, republicată, si ale art. 164 alin. (1) si (2) din Codul de
procedură civilă, dispune conexarea Dosarului nr. 57 D/2004 la Dosarul nr. 56
D/2004, care este primul înregistrat.
Cauza
fiind în stare de judecată, se acordă cuvântul pe fond.
Reprezentantul
Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de
neconstitutionalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudenta în materie a
Curtii Constitutionale.
CURTEA,
având
în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:
Prin
încheierile din 19 ianuarie 2004 si din 21 ianuarie 2004, pronuntate în
dosarele nr. 3.456/2003 si nr. 3.457/2003, Judecătoria Călărasi a sesizat
Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 206 din Codul penal.
Exceptia a fost ridicată de Cornel Dumitru, inculpat în dosarele
mentionate.
În
motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se consideră că dispozitia legală criticată contravine
prevederilor constitutionale ale art. 30 alin. (1) referitor la libertatea de
exprimare si ale art. 31 alin. (1) referitor la dreptul la informatie. Se
motivează că dispozitiile legale criticate îngrădesc libertatea de exprimare a
gândurilor, opiniilor si credintelor, precum si libertatea de exprimare a creatiilor
de orice fel prin intermediul presei scrise, formatoare de opinie la rândul ei.
Sintagma “care dacă ar fi adevărată” din textul incriminator îngrădeste
dreptul cititorului de a avea acces la orice informatie de interes public si
împiedică pe ziarist să scrie despre fapte săvârsite de persoane publice.
Judecătoria
Călărasi apreciază
că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece stabilirea
prin lege a unor restrângeri sau sanctiuni nu este incompatibilă nici cu
libertatea de exprimare si nici cu dreptul persoanei de a avea acces la orice
informatie de interes public, atâta vreme cât acestea sunt absolut necesare
pentru apărarea onoarei si demnitătii persoanei.
Potrivit
dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, republicată, încheierile de sesizare au fost comunicate
presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si
formula punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
De asemenea, potrivit dispozitiilor art. 181 din
Legea nr.
35/1997 privind organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului,
cu modificările ulterioare, a fost solicitat punctul de vedere al acestei
institutii.
Presedintele
Camerei Deputatilor apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată,
deoarece dispozitiile art. 30 alin. (1) din Constitutie, republicată, trebuie
interpretate prin corelare si cu celelalte dispozitii cuprinse în art. 30 alin.
(6) din Legea fundamentală, care stabilesc limitele libertătii de exprimare:
ocrotirea demnitătii, onoarei, vietii particulare a persoanei, precum si
dreptului la propria imagine. Stabilirea prin lege a unor restrângeri sau
sanctiuni, în acord cu dispozitiile Constitutiei, nu constituie o cenzură a
libertătii de exprimare si nici o împiedicare a accesului persoanei la
informatiile de interes public.
Guvernul
consideră că
exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece demnitatea,
onoarea, viata particulară a persoanei si dreptul la propria imagine constituie
valori supreme, consacrate de Constitutia României, de dispozitiile art. 19
pct. 3 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice si
de dispozitiile art. 10 pct. 2 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului
si a libertătilor fundamentale.
Avocatul
Poporului apreciază
că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece art. 30 din
Constitutie, republicată, garantează în cuprinsul alin. (1) libertatea de
exprimare, aducând în cuprinsul alin. (6) limitări si restrângeri acestei
libertăti, necesare pentru apărarea drepturilor si libertătilor cetătenilor.
Incriminarea calomniei în art. 206 din Codul penal, ca
infractiune contra demnitătii, s-a făcut în scopul ocrotirii valorilor
mentionate, care sunt de esenta unei societăti democratice. Se arată că
prevederile art. 206 din Codul
penal nu contravin nici art. 31 alin. (1) din Constitutie, republicată,
deoarece, prin sanctiunea pe care o instituie, garantează informarea corectă a
opiniei publice.
Presedintele
Senatului nu a
comunicat punctul de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând
încheierile de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei
Deputatilor, Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate,
raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr.
47/1992, retine următoarele:
Curtea
Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicată, precum si ale art.
1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr.
47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate
ridicată.
Obiectul
exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 206 din Codul penal, care au
următorul continut: “Afirmarea sau imputarea în public, prin orice mijloace,
a unei fapte determinate privitoare la o persoană, care, dacă ar fi adevărată,
ar expune acea persoană la o sanctiune penală, administrativă sau disciplinară,
ori dispretului public, se pedepseste cu închisoare de la 2 luni la 2 ani sau
cu amendă.
Actiunea
penală se pune în miscare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
Împăcarea
părtilor înlătură răspunderea penală.”
Aceste
dispozitii sunt considerate de autorul exceptiei ca fiind neconstitutionale în
raport cu prevederile art. 30 alin. (1) din Legea fundamentală, referitoare la
libertatea de exprimare, precum si cu cele ale art. 31 alin. (1) referitoare la
dreptul persoanelor la informatie. Textele constitutionale invocate au
următorul continut:
- Art.
30 alin. (1): “Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a
credintelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris,
prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt
inviolabile.”;
- Art.
31 alin. (1): “Dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de
interes public nu poate fi îngrădit.”
Examinând
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 206 din Codul penal, Curtea
constată că aceasta este neîntemeiată. Prin dispozitiile art. 206 din Codul penal legiuitorul
incriminează si sanctionează faptele de calomnie ca infractiuni contra
demnitătii persoanei, valoare supremă, garantată în statul de drept si
consacrată în art. 1 alin. (3) din Constitutie, republicată. Libertatea de
exprimare, astfel cum este consfintită de dispozitiile art. 30 din Constitutie,
republicată, impune respectarea cerintei înscrise în alin. (6) al aceluiasi
articol, si anume aceea de a nu prejudicia demnitatea, onoarea, viata
particulară a persoanei si dreptul la propria imagine. Incriminarea
infractiunii de calomnie dă expresie, asadar, restrângerii dreptului la
exprimare, prevăzut de art. 30 alin. (6) din Constitutie, republicată, în
scopul apărării unor valori care sunt de esenta unei societăti democratice. De
altfel, posibilitatea limitării libertătii de exprimare este prevăzută si în
art. 10 pct. 2 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a
libertătilor fundamentale, care dispune că “Exercitarea acestor libertăti ce
comportă îndatoriri si responsabilităti poate fi supusă unor formalităti,
conditii, restrângeri sau sanctiuni prevăzute de lege, care constituie măsuri
necesare, într-o societate democratică, pentru [...] protectia reputatiei sau a
drepturilor altora [...].”
Curtea
constată că art. 206 din Codul
penal nu aduce atingere art. 31 alin. (1) din Constitutie, republicată,
deoarece nu încalcă dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de
interes public, ci constituie o garantie a informării corecte a persoanei.
Curtea s-a mai pronuntat asupra exceptiei de neconstitutionalitate invocate,
prin mai multe decizii, dintre care mentionăm Decizia nr.
129 din 16 aprilie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 399 din 11 iunie 2002, si Decizia nr. 298 din 8 iulie 2003, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 581 din 14 august 2003. Întrucât
nu au intervenit elemente noi care să determine schimbarea jurisprudentei
Curtii Constitutionale, solutiile si considerentele cuprinse în deciziile
mentionate îsi mentin valabilitatea si în cauza de fată, asa încât exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 206 din Codul penal urmează să fie
respinsă.
Fată de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicată, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) si al art. 25 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată,
CURTEA
În
numele legii
DECIDE:
Respinge
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 206 din Codul penal, exceptie
ridicată de Cornel Dumitru în dosarele nr. 3.456/2003 si nr. 3.457/2003 ale
Judecătoriei Călărasi.
Definitivă
si obligatorie.
Pronuntată
în sedinta publică din data de 22 aprilie 2004.
PRESEDINTELE
CURTII CONSTITUTIONALE,
prof.
univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Florentina
Geangu
CURTEA
CONSTITUTIONALĂ
din
27 aprilie 2004
referitoare la exceptia
de neconstitutionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) teza a doua din Legea
partidelor politice nr. 14/2003
Nicolae
Popa - presedinte
Costică
Bulai - judecător
Nicolae
Cochinescu - judecător
Constantin
Doldur - judecător
Kozsokár
Gábor - judecător
Petre
Ninosu - judecător
Lucian
Stângu - judecător
Serban
Viorel Stănoiu - judecător
Ioan
Vida - judecător
Aurelia
Popa - procuror
Gabriela
Dragomirescu - magistrat-asistent sef
Pe rol se află
solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1)
teza a doua din Legea partidelor politice nr.
14/2003, exceptie ridicată de Partidul Tinerilor din România în Dosarul nr.
3.115/2003 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a III-a civilă.
La
apelul nominal răspunde autorul exceptiei, prin presedinte si asistat de avocat
Ionuta Preotu, precum si Partidul Tineretului Democrat, prin presedinte Raj
Alexandru Tunaru, Partidul Solidaritătii Democratice pentru Sanse Egale si o
Societate mai Bună, prin presedinte Ioan Antonescu, constatându-se lipsa
părtilor Cristian Ardeleanu, Daniel Serban si Elena Toader, fată de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul
autorului exceptiei solicită admiterea ei, arătând, în esentă, că textul de
lege criticat nu oferă suficiente garantii pentru diferentierea denumirii
partidelor politice.
Reprezentantul
Partidului Tineretului Democrat solicită respingerea exceptiei de
neconstitutionalitate, întrucât partidul pe care îl reprezintă a fost înfiintat
si înregistrat cu respectarea conditiilor prevăzute de lege si, în consecintă,
apreciază că textul de lege criticat nu contravine art. 8 din Constitutie,
republicată, referitor la pluralismul politic, si nici libertătii de asociere
în partide politice, prevăzută de art. 40 din aceasta.
Reprezentantul
Partidului Solidaritătii Democratice pentru Sanse Egale si o Societate mai Bună
solicită admiterea exceptiei. Consideră că prevederile art. 5 alin. (1) teza a
doua din Legea nr.
14/2003 confirmă discriminarea între partidele politice si, în acest sens,
depune Hotărârea nr. 9 din 24 aprilie 2004 a Biroului Electoral Central, prin
care este respinsă cererea de înregistrare a semnului electoral al acestui
partid.
Reprezentantul
Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei, întrucât
apreciază că dispozitiile criticate din Legea partidelor politice nr.
14/2003 sunt constitutionale.
CURTEA,
având
în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:
Prin
Încheierea din 22 ianuarie 2004, pronuntată în Dosarul nr. 3.115/2003, Curtea
de Apel Bucuresti – Sectia a III-a civilă a sesizat Curtea Constitutională cu
exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) teza a doua
din Legea partidelor politice nr.
14/2003, exceptie ridicată de Partidul Tinerilor din România într-o
cauză având cererea de înregistrare a Partidului Tineretului Democrat în
Registrul Partidelor Politice al Tribunalului Bucuresti.
În
motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că prevederile de lege criticate “conferă
partidelor politice existente un Çdrept de autorČ în ceea ce priveste denumirea
integrală, denumirea prescurtată si semnul permanent, ca elemente esentiale ce
asigură identificarea si individualizarea respectivului partid politic fată de
celelalte formatiuni politice existente sau care urmează a se înfiinta”.
Se
arată că “la prima vedere” prevederile art. 5 alin. (1) teza a doua din legea
criticată pun în valoare principiile constitutionale al pluralismului politic
(art. 8) si al dreptului fundamental la asociere (art. 40), dar în practică
textul ce face obiectul exceptiei este interpretat si aplicat de către
instantele de judecată astfel încât “principiile pe care legiuitorul a dorit să
le garanteze si să le protejeze sunt încălcate cu bună stiintă”.
Curtea
de Apel Bucuresti - Sectia a III-a civilă apreciază că dispozitiile art. 5 alin. (1) teza a doua din
Legea nr.
14/2003 sunt constitutionale.
În
conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată
presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si
exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
De
asemenea, în conformitate cu dispozitiile art. 181 din
Legea nr.
35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al
institutiei Avocatul Poporului.
Presedintele
Camerei Deputatilor apreciază că reglementarea cuprinsă în art. 5 alin. (1) teza a
doua din Legea partidelor politice nr.
14/2003 “este ea însăsi o garantie a pluralismului în societatea
românească”, întrucât “o identitate de denumiri si semne permanente ale
diverselor partide politice ar submina chiar perceperea pluralismului de către
opinia publică si ar face ca acesta să nu poată fi, asa cum o cere Constitutia,
o garantie a democratiei constitutionale”.
Presedintele
Senatului apreciază
că “exceptia invocată este nelegală”, întrucât textul de lege criticat nu
încalcă prevederile art. 8 si ale art. 40 alin. (1) din Constitutie,
republicată. De altfel, autorul exceptiei de neconstitutionalitate contestă
modul de interpretare si aplicare a legii de către instantele de judecată,
aspect asupra căruia Curtea Constitutională nu este competentă să se pronunte.
Guvernul
consideră că
prevederile art. 5 alin. (1) teza a doua din Legea partidelor politice nr.
14/2003 “nu încalcă Legea fundamentală, ci, dimpotrivă, creează cadrul
legislativ pentru corecta aplicare a prevederilor acesteia”, astfel că exceptia
de neconstitutionalitate ridicată este neîntemeiată.
Avocatul
Poporului apreciază
că prevederile de lege ce fac obiectul exceptiei de neconstitutionalitate sunt
conforme cu dispozitiile art. 8 si ale art. 40 alin. (1) din Constitutie,
republicată, referitoare la constituirea si desfăsurarea activitătii partidelor
politice, în conditiile legii, respectiv cele referitoare la dreptul
cetătenilor de a se asocia liber în partide politice.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului si dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:
Curtea
Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicată, precum si ale art.
1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr.
47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate
ridicată.
Obiectul
exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 5 alin. (1)
teza a doua din Legea partidelor politice nr.
14/2003, al căror continut este următorul: “[...] Denumirea integrală,
denumirea prescurtată si semnul permanent trebuie să se deosebească clar de
cele ale partidelor anterior înregistrate, fiind interzisă utilizarea acelorasi
simboluri grafice, oricare ar fi figura geometrică în care sunt încadrate.”
În
opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate aceste prevederi de lege
contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 8 referitoare la “Pluralismul
si partidele politice” si celor ale art. 40, privind “Dreptul de
asociere”. În esentă, potrivit sustinerilor formulate, contrarietatea
constă în aceea că, “în practică, textul ce face obiectul exceptiei este
interpretat si aplicat de către instantele de judecată astfel încât «principiile
pe care legiuitorul a dorit să le garanteze si să le protejeze sunt încălcate
cu bună stiintă»”.
Examinând
exceptia ridicată si motivele invocate în sustinerea ei, Curtea constată că, în
realitate, acestea nu privesc constitutionalitatea textului criticat, ci se
contestă modul lui de interpretare si de aplicare de către instantele de
judecată. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr.
47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale,
republicată, aceasta “nu se poate pronunta asupra modului de interpretare si
aplicare a legii, ci numai asupra întelesului său contrar Constitutiei”.
De
altfel si în cadrul sedintei publice de dezbatere a exceptiei de
neconstitutionalitate reprezentantii părtilor prezente au înfătisat doar
aspecte ce tin de situatia de fapt si nu au formulat argumente de drept din
care să rezulte în ce anume constă încălcarea dispozitiilor art. 8 si 40 din
Constitutie, republicată. Asa fiind, exceptia urmează să fie respinsă ca
neîntemeiată.
Pentru
considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din
Constitutie, republicată, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c) si al art.
23 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, republicată,
CURTEA
În
numele legii
DECIDE:
Respinge
exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) teza a doua
din Legea partidelor politice nr.
14/2003, exceptie ridicată de Partidul Tinerilor din România în Dosarul nr.
3.115/2003 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a III-a civilă.
Definitivă
si obligatorie.
Pronuntată
în sedinta publică din data de 27 aprilie 2004.
PRESEDINTELE
CURTII CONSTITUTIONALE,
prof.
univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent
sef,
Gabriela
Dragomirescu
HOTĂRÂRI
ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
GUVERNUL
ROMÂNIEI
pentru aprobarea
amendamentelor convenite prin scrisoarea semnată la Zagreb la 4 februarie 2004
si la Bucuresti la 8 martie 2004 între Guvernul României si Banca
Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare la Acordul de împrumut
(Proiectul privind dezvoltarea sectorului social) dintre România si Banca Internatională
pentru Reconstructie si Dezvoltare, semnat la Bucuresti la 6 iulie 2001
În
temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 4 din
Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
111/2001 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România si Banca
Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare, semnat la Bucuresti la 6
iulie 2001, aprobată prin Legea nr.
582/2001,
Guvernul
României adoptă
prezenta hotărâre.
Articol
unic. - Se
aprobă amendamentele convenite prin scrisoarea semnată la Zagreb la 4 februarie
2004 si la Bucuresti la 8 martie 2004 între Guvernul României, prin Ministerul
Finantelor Publice, si Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare
la Acordul de împrumut (Proiectul privind dezvoltarea sectorului social) dintre
România si Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare, semnat la
Bucuresti la 6 iulie 2001, după cum urmează:
I. Sectiunea
1.02 a articolului I “Conditii generale; definitii” din acordul de împrumut se
modifică si se completează astfel:
1.1.
Litera q) se modifică si va avea următorul cuprins:
“q) M.M.S.S.F. înseamnă
Ministerul Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei al Împrumutatului sau
orice succesor legal al acestuia.”
1.2.
Litera s) se modifică si va avea următorul cuprins:
“s) U.M.P. înseamnă Unitatea
de management al Proiectului înfiintată în cadrul M.M.S.S.F. sau orice succesor
legal al acesteia;”
1.3.
După litera w) se introduc trei litere noi, literele x), y) si z), cu următorul
cuprins:
“x) Ordonanta Guvernului nr.
68/2003 înseamnă Ordonanta Guvernului nr.
68 din 28 august 2003 privind serviciile sociale;
y) Manual
operational pentru servicii sociale înseamnă manualul prin care se
stabilesc procedurile operationale si administrative, principiile si criteriile
pentru furnizarea serviciilor sociale, conform părtii D.4 a Proiectului, după
cum acest manual poate fi amendat periodic cu acordul Băncii;
z) furnizor
de servicii sociale înseamnă o entitate eligibilă, în conformitate cu
prevederile Ordonantei Guvernului nr. 68/2003 si ale Manualului operational
pentru servicii sociale, care va furniza servicii sociale specializate
beneficiarilor eligibili, conform părtii D.4 a Proiectului.”
2. În
sectiunea 2.03 a articolului II “Împrumutul” din acordul de împrumut, data
limită de tragere mentionată se înlocuieste cu data “30 iunie 2007”.
3. Anexa
nr. 1 “Tragerea sumelor împrumutului” la acordul de împrumut se modifică si se
completează astfel:
3.1.
Tabelul prevăzut la paragraful 1 al părtii A se modifică si va avea cuprinsul
prezentat în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
3.2.
După litera c) a paragrafului 2 al părtii A se introduce o nouă literă, litera
d), cu următorul cuprins:
“d) termenul servicii sociale înseamnă
servicii sociale specializate care vor fi furnizate, conform părtii D.4 a
Proiectului, grupurilor sociale vulnerabile.”
3.3.
După litera c) a paragrafului 3 al părtii A se introduce o nouă literă, litera
d), cu următorul cuprins:
“d) pentru cheltuielile efectuate
în cadrul categoriei (5), dacă Manualul operational pentru servicii sociale,
satisfăcător pentru Bancă, nu a fost aprobat de către Împrumutat.”
3.4.
După paragraful 4 al părtii A se introduce un nou paragraf, paragraful 5, cu
următorul cuprins:
“5.
Fără a contraveni prevederilor prezentului acord, cheltuielile pentru bunurile
si serviciile furnizate
Împrumutatului
de contractori, după data de 30 septembrie 2003, conform contractelor care au
fost aprobate de Bancă si care au fost încheiate între Împrumutat si
respectivii contractori în cadrul Proiectului, forta de muncă si protectia
socială (Împrumut 3849-RO), incluzând un contract pentru sistemul informatic al
Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurări Sociale (M1231033), un
contract de asistentă tehnică pentru centrele de pregătire a adultilor
(M1123475) si contractele individuale pentru monitorizarea serviciilor de
redistribuire a fortei de muncă, vor fi eligibile pentru finantare din sumele
acestui împrumut, pentru partea
care
nu a fost finantată în cadrul Împrumutului 3849-RO.”
4. Anexa
nr. 2 “Descrierea Proiectului” la acordul de împrumut se modifică si se
completează astfel:
4.1.
Paragraful 4 al părtii B se modifică si va avea următorul cuprins:
“4.
Crearea sistemului de asigurări pentru accidente de muncă si boli profesionale,
incluzând: a) furnizarea de mobilier, vehicule, echipamente de birou, software
si hardware; b) furnizarea de asistentă tehnică si instruire; si
c)
realizarea unei campanii informationale privind serviciile asigurate prin acest
sistem.”
4.2.
După paragraful 2 al părtii C se introduc trei noi paragrafe, paragrafele 3, 4
si 5, cu următorul cuprins:
“3.
Dezvoltarea capacitătii A.N.O.F.M. pentru a furniza servicii de ocupare a
fortei de muncă prin modernizarea centrelor de pregătire existente si crearea
de noi centre de pregătire a adultilor.
4.
Întărirea capacitătii institutionale a A.N.O.F.M. prin:
a)
instruirea personalului; b) furnizarea de asistentă tehnică si servicii de
informare si consiliere privind cariera;
si c)
realizarea unor studii privind piata fortei de muncă.
5.
Înfiintarea a 8 centre-pilot ale A.N.O.F.M. pentru furnizarea de servicii de
consiliere si instruire persoanelor cu handicap.”
4.3.
După paragraful 3 al părtii D se introduce un nou paragraf, paragraful 4, cu
următorul cuprins:
“4.
Furnizarea de servicii sociale specializate grupurilor de populatie
vulnerabile.”
5. Anexa
nr. 4 “Achizitii” la acordul de împrumut se modifică si se completează astfel:
5.1.
Litera a) a paragrafului 2 al părtii B “Licitatie internatională competitivă”
din cadrul sectiunii 1 “Achizitii de bunuri” se modifică si va avea următorul
cuprins:
“a) Gruparea contractelor
În
limita posibilitătilor, contractele pentru bunuri vor fi grupate în pachete de
licitatie estimate să coste fiecare 200.000 dolari S.U.A. echivalent sau mai
mult.”
5.2.
Partea C “Alte proceduri de achizitie” din cadrul sectiunii 1 “Achizitii de
bunuri” se modifică si va avea următorul cuprins:
“1.
Licitatie natională competitivă
Contractele
pentru bunuri estimate să coste mai putin de 200.000 dolari S.U.A., dar mai
mult de 50.000 dolari S.U.A. pe contract, pot fi achizitionate în cadrul
contractelor adjudecate în conformitate cu prevederile paragrafelor 3.3 si 3.4
din Liniile directoare.
2.
Cumpărare internatională
Bunurile,
altele decât mobilierul, estimate să coste mai putin de 100.000 dolari S.U.A.
echivalent pe contract, pot fi achizitionate în cadrul contractelor adjudecate
pe baza procedurilor de cumpărare internatională conform prevederilor
paragrafelor 3.5 si 3.6 din Liniile directoare.
3.
Cumpărare locală
Bunurile
estimate să coste mai putin de 50.000 dolari S.U.A. echivalent pe contract pot
fi achizitionate în cadrul contractelor adjudecate pe baza procedurilor de
cumpărare locală în conformitate cu prevederile paragrafelor 3.5 si 3.6 din
Liniile directoare.”
5.3.
Litera a) a paragrafului 2 al părtii D “Analiza Băncii privind decizia de
achizitie” din cadrul sectiunii I “Achizitii de bunuri” se modifică si va avea
următorul cuprins:
“a) În ceea ce priveste: (i)
fiecare contract pentru bunurile care depăsesc echivalentul a 200.000 dolari
S.U.A. pe contract si (ii) primele trei contracte pentru mobilierul
achizitionat în conformitate cu prevederile părtii C.1 a acestei sectiuni se
vor aplica procedurile stabilite în paragrafele 2 si 3 din anexa nr. 1 la Liniile
directoare;”
5.4.
După paragraful 5 al părtii C “Alte proceduri pentru selectia consultantilor”
din cadrul sectiunii a II-a “Angajarea consultantilor” se introduce un nou
paragraf, paragraful 6, cu următorul cuprins:
“6
Servicii sociale
Serviciile
sociale asigurate de către furnizorii de servicii sociale în cadrul părtii D.4
a Proiectului pot fi achizitionate în conformitate cu procedurile stabilite în
Manualul operational pentru servicii sociale.”
6. Anexa
nr. 5 “Programul de implementare” la acordul de împrumut se modifică si se
completează astfel:
6.1.
La litera b) a paragrafului 1, data “31 ianuarie 2002” se înlocuieste cu data
“31 ianuarie 2004”.
6.2.
La litera c) a paragrafului 1, data “30 octombrie 2003” se înlocuieste cu data
“31 octombrie 2004”.
6.3.
La litera d) a paragrafului 1, data “31 decembrie 2003” se înlocuieste cu data
“31 decembrie 2004”.
6.4.
La litera b) a paragrafului 2 si la paragraful 10, sintagma “Ministerul
Administratiei Publice” se va înlocui cu sintagma “Ministerul Administratiei si
Internelor”.
6.5.
La paragraful 4, data “31 decembrie 2002” se înlocuieste cu data “31 iulie
2004”.
6.6.
Paragraful 6 se modifică si va avea următorul cuprins:
“6.
Împrumutatul nu va amenda, suspenda, abroga, revoca sau anula Manualul
operational pentru PRFM, Liniile directoare pentru microcredite sau Manualul
operational pentru servicii sociale, fără acordul prealabil al Băncii.”
6.7.
După paragraful 10 se introduce un nou paragraf, paragraful 11, cu următorul
cuprins:
“11.
În scopul realizării părtii D.4 a Proiectului, Împrumutatul, prin M.M.S.S.F.:
a) va
selecta furnizorii de servicii sociale, în conformitate cu criteriile de
eligibilitate stabilite în Manualul operational pentru servicii sociale, si va
achizitiona serviciile acestora în conformitate cu prevederile părtii C.6 a
sectiunii a II-a din anexa nr. 4 la prezentul acord;
b) va
încheia un contract cu fiecare furnizor de servicii sociale, în termeni si
conditii conforme cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 68/2003 si cu
criteriile si procedurile stabilite în Manualul operational pentru servicii
sociale; si
c) va
determina fiecare furnizor de servicii sociale să realizeze partea D.4 a
Proiectului în conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 68/2003,
ale Manualului operational pentru servicii sociale si cu prevederile prezentei
anexe.”
7. În
tot cuprinsul acordului de împrumut abrevierea “M.M.S.S.” se înlocuieste cu
“M.M.S.S.F.”, iar abrevierea “U.C.P.” se înlocuieste cu “U.M.P.”.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN
NĂSTASE
Contrasemnează:
p.
Ministrul finantelor publice,
Gheorghe
Gherghina,
secretar
de stat
Ministrul
muncii, solidaritătii sociale si familiei,
Elena
Dumitru
Bucuresti, 5 mai 2004.
Nr. 695.
ANEXĂ
1.
Tabelul de mai jos stabileste categoriile de pozitii care vor fi finantate din
sumele împrumutului, alocarea sumelor împrumutului pe fiecare categorie si
procentul cheltuielilor pentru pozitiile care vor fi astfel finantate din
fiecare categorie:
|
Categoria |
Suma alocată
din împrumut (exprimată
în dolari S.U.A.) |
Procentul din
cheltuieli care va fi finantat |
|
(1) Bunuri: |
1.200.000 21.000.000 |
100% din cheltuieli externe 100% din
cheltuieli locale (costuri franco-uzină) si 84% din cheltuieli locale pentru alte
articole procurate pe plan local |
|
a) pentru partea B.2 a
Proiectului |
|
|
|
b) pentru alte părti ale
Proiectului |
|
|
|
(2) Servicii de consultantă si
instruire, inclusiv servicii pentru administrarea microcreditelor |
8.500.000 |
100% |
|
(3) Servicii de redistribuire a
fortei de muncă |
5.200.000 |
100% |
|
(4) Microcredite |
10.000.000 |
100% |
|
(5) Servicii sociale |
3.000.000 |
100% |
|
(6) Nealocate |
1.100.000 |
|
|
TOTAL: |
50.000.000 |
|
În
Normele Băncii Nationale a României nr.
17/2003 privind organizarea si controlul intern al activitătii
institutiilor de credit si administrarea riscurilor semnificative, precum si
organizarea si desfăsurarea activitătii de audit intern a institutiilor de
credit, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 47 din 20
ianuarie 2004, se face următoarea rectificare (care nu apartine Redactiei
Monitorul Oficial, Partea I):
- la
art. 120 alin. (3), în loc de: “ ... statutul fiecărei institutii de
credit.” se va citi “... regulamentul fiecărei institutii de credit.”