MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 172 (XVI) - Nr. 432         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 13 mai 2004

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 181 din 22 aprilie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 206 din Codul penal

 

Decizia nr. 192 din 27 aprilie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) teza a doua din Legea partidelor politice nr. 14/2003

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

695. - Hotărâre pentru aprobarea amendamentelor convenite prin scrisoarea semnată la Zagreb la 4 februarie 2004 si la Bucuresti la 8 martie 2004 între Guvernul României si Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare la Acordul de împrumut (Proiectul privind dezvoltarea sectorului social) dintre România si Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare, semnat la Bucuresti la 6 iulie 2001

 

Rectificări la:

- Normele Băncii Nationale a României nr. 17/2003

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 181

din 22 aprilie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 206 din Codul penal

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 206 din Codul penal, exceptie ridicată de Cornel Dumitru în Dosarul nr. 3.456/2003 al Judecătoriei Călărasi.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Presedintele dispune a se face apelul si în Dosarul nr. 57 D/2004, care are ca obiect aceeasi exceptie de neconstitutionalitate, ridicată de Cornel Dumitru în Dosarul nr. 3.457/2003 al Judecătoriei Călărasi. La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discutie conexarea dosarelor sus-mentionate, având în vedere continutul identic al exceptiilor ridicate.

Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării cauzelor.

Curtea, în temeiul dispozitiilor art. 16 din Legea nr. 47/1992, republicată, si ale art. 164 alin. (1) si (2) din Codul de procedură civilă, dispune conexarea Dosarului nr. 57 D/2004 la Dosarul nr. 56 D/2004, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, se acordă cuvântul pe fond.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierile din 19 ianuarie 2004 si din 21 ianuarie 2004, pronuntate în dosarele nr. 3.456/2003 si nr. 3.457/2003, Judecătoria Călărasi a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 206 din Codul penal. Exceptia a fost ridicată de Cornel Dumitru, inculpat în dosarele mentionate.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se consideră că dispozitia legală criticată contravine prevederilor constitutionale ale art. 30 alin. (1) referitor la libertatea de exprimare si ale art. 31 alin. (1) referitor la dreptul la informatie. Se motivează că dispozitiile legale criticate îngrădesc libertatea de exprimare a gândurilor, opiniilor si credintelor, precum si libertatea de exprimare a creatiilor de orice fel prin intermediul presei scrise, formatoare de opinie la rândul ei. Sintagma “care dacă ar fi adevărată” din textul incriminator îngrădeste dreptul cititorului de a avea acces la orice informatie de interes public si împiedică pe ziarist să scrie despre fapte săvârsite de persoane publice.

Judecătoria Călărasi apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece stabilirea prin lege a unor restrângeri sau sanctiuni nu este incompatibilă nici cu libertatea de exprimare si nici cu dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interes public, atâta vreme cât acestea sunt absolut necesare pentru apărarea onoarei si demnitătii persoanei.

Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, potrivit dispozitiilor art. 181 din Legea nr. 35/1997 privind organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului, cu modificările ulterioare, a fost solicitat punctul de vedere al acestei institutii.

Presedintele Camerei Deputatilor apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece dispozitiile art. 30 alin. (1) din Constitutie, republicată, trebuie interpretate prin corelare si cu celelalte dispozitii cuprinse în art. 30 alin. (6) din Legea fundamentală, care stabilesc limitele libertătii de exprimare: ocrotirea demnitătii, onoarei, vietii particulare a persoanei, precum si dreptului la propria imagine. Stabilirea prin lege a unor restrângeri sau sanctiuni, în acord cu dispozitiile Constitutiei, nu constituie o cenzură a libertătii de exprimare si nici o împiedicare a accesului persoanei la informatiile de interes public.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece demnitatea, onoarea, viata particulară a persoanei si dreptul la propria imagine constituie valori supreme, consacrate de Constitutia României, de dispozitiile art. 19 pct. 3 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice si de dispozitiile art. 10 pct. 2 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Avocatul Poporului apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece art. 30 din Constitutie, republicată, garantează în cuprinsul alin. (1) libertatea de exprimare, aducând în cuprinsul alin. (6) limitări si restrângeri acestei libertăti, necesare pentru apărarea drepturilor si libertătilor cetătenilor. Incriminarea calomniei în art. 206 din Codul penal, ca infractiune contra demnitătii, s-a făcut în scopul ocrotirii valorilor mentionate, care sunt de esenta unei societăti democratice. Se arată că prevederile art. 206 din Codul penal nu contravin nici art. 31 alin. (1) din Constitutie, republicată, deoarece, prin sanctiunea pe care o instituie, garantează informarea corectă a opiniei publice.

Presedintele Senatului nu a comunicat punctul de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor, Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicată, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 206 din Codul penal, care au următorul continut: “Afirmarea sau imputarea în public, prin orice mijloace, a unei fapte determinate privitoare la o persoană, care, dacă ar fi adevărată, ar expune acea persoană la o sanctiune penală, administrativă sau disciplinară, ori dispretului public, se pedepseste cu închisoare de la 2 luni la 2 ani sau cu amendă.

Actiunea penală se pune în miscare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Împăcarea părtilor înlătură răspunderea penală.”

Aceste dispozitii sunt considerate de autorul exceptiei ca fiind neconstitutionale în raport cu prevederile art. 30 alin. (1) din Legea fundamentală, referitoare la libertatea de exprimare, precum si cu cele ale art. 31 alin. (1) referitoare la dreptul persoanelor la informatie. Textele constitutionale invocate au următorul continut:

- Art. 30 alin. (1): “Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.”;

- Art. 31 alin. (1): “Dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interes public nu poate fi îngrădit.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 206 din Codul penal, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată. Prin dispozitiile art. 206 din Codul penal legiuitorul incriminează si sanctionează faptele de calomnie ca infractiuni contra demnitătii persoanei, valoare supremă, garantată în statul de drept si consacrată în art. 1 alin. (3) din Constitutie, republicată. Libertatea de exprimare, astfel cum este consfintită de dispozitiile art. 30 din Constitutie, republicată, impune respectarea cerintei înscrise în alin. (6) al aceluiasi articol, si anume aceea de a nu prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulară a persoanei si dreptul la propria imagine. Incriminarea infractiunii de calomnie dă expresie, asadar, restrângerii dreptului la exprimare, prevăzut de art. 30 alin. (6) din Constitutie, republicată, în scopul apărării unor valori care sunt de esenta unei societăti democratice. De altfel, posibilitatea limitării libertătii de exprimare este prevăzută si în art. 10 pct. 2 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, care dispune că “Exercitarea acestor libertăti ce comportă îndatoriri si responsabilităti poate fi supusă unor formalităti, conditii, restrângeri sau sanctiuni prevăzute de lege, care constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, pentru [...] protectia reputatiei sau a drepturilor altora [...].”

Curtea constată că art. 206 din Codul penal nu aduce atingere art. 31 alin. (1) din Constitutie, republicată, deoarece nu încalcă dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interes public, ci constituie o garantie a informării corecte a persoanei. Curtea s-a mai pronuntat asupra exceptiei de neconstitutionalitate invocate, prin mai multe decizii, dintre care mentionăm Decizia nr. 129 din 16 aprilie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 din 11 iunie 2002, si Decizia nr. 298 din 8 iulie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 581 din 14 august 2003. Întrucât nu au intervenit elemente noi care să determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, solutiile si considerentele cuprinse în deciziile mentionate îsi mentin valabilitatea si în cauza de fată, asa încât exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 206 din Codul penal urmează să fie respinsă.

Fată de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicată, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) si al art. 25 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 206 din Codul penal, exceptie ridicată de Cornel Dumitru în dosarele nr. 3.456/2003 si nr. 3.457/2003 ale Judecătoriei Călărasi.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 22 aprilie 2004.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Florentina Geangu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 192

din 27 aprilie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) teza a doua din Legea partidelor politice nr. 14/2003

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Ioan Vida - judecător

Aurelia Popa - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent sef

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) teza a doua din Legea partidelor politice nr. 14/2003, exceptie ridicată de Partidul Tinerilor din România în Dosarul nr. 3.115/2003 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a III-a civilă.

La apelul nominal răspunde autorul exceptiei, prin presedinte si asistat de avocat Ionuta Preotu, precum si Partidul Tineretului Democrat, prin presedinte Raj Alexandru Tunaru, Partidul Solidaritătii Democratice pentru Sanse Egale si o Societate mai Bună, prin presedinte Ioan Antonescu, constatându-se lipsa părtilor Cristian Ardeleanu, Daniel Serban si Elena Toader, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul autorului exceptiei solicită admiterea ei, arătând, în esentă, că textul de lege criticat nu oferă suficiente garantii pentru diferentierea denumirii partidelor politice.

Reprezentantul Partidului Tineretului Democrat solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate, întrucât partidul pe care îl reprezintă a fost înfiintat si înregistrat cu respectarea conditiilor prevăzute de lege si, în consecintă, apreciază că textul de lege criticat nu contravine art. 8 din Constitutie, republicată, referitor la pluralismul politic, si nici libertătii de asociere în partide politice, prevăzută de art. 40 din aceasta.

Reprezentantul Partidului Solidaritătii Democratice pentru Sanse Egale si o Societate mai Bună solicită admiterea exceptiei. Consideră că prevederile art. 5 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 14/2003 confirmă discriminarea între partidele politice si, în acest sens, depune Hotărârea nr. 9 din 24 aprilie 2004 a Biroului Electoral Central, prin care este respinsă cererea de înregistrare a semnului electoral al acestui partid.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei, întrucât apreciază că dispozitiile criticate din Legea partidelor politice nr. 14/2003 sunt constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 22 ianuarie 2004, pronuntată în Dosarul nr. 3.115/2003, Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a III-a civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) teza a doua din Legea partidelor politice nr. 14/2003, exceptie ridicată de Partidul Tinerilor din România într-o cauză având cererea de înregistrare a Partidului Tineretului Democrat în Registrul Partidelor Politice al Tribunalului Bucuresti.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că prevederile de lege criticate “conferă partidelor politice existente un Çdrept de autorČ în ceea ce priveste denumirea integrală, denumirea prescurtată si semnul permanent, ca elemente esentiale ce asigură identificarea si individualizarea respectivului partid politic fată de celelalte formatiuni politice existente sau care urmează a se înfiinta”.

Se arată că “la prima vedere” prevederile art. 5 alin. (1) teza a doua din legea criticată pun în valoare principiile constitutionale al pluralismului politic (art. 8) si al dreptului fundamental la asociere (art. 40), dar în practică textul ce face obiectul exceptiei este interpretat si aplicat de către instantele de judecată astfel încât “principiile pe care legiuitorul a dorit să le garanteze si să le protejeze sunt încălcate cu bună stiintă”.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a III-a civilă apreciază că dispozitiile art. 5 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 14/2003 sunt constitutionale.

În conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

De asemenea, în conformitate cu dispozitiile art. 181 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.

Presedintele Camerei Deputatilor apreciază că reglementarea cuprinsă în art. 5 alin. (1) teza a doua din Legea partidelor politice nr. 14/2003 “este ea însăsi o garantie a pluralismului în societatea românească”, întrucât “o identitate de denumiri si semne permanente ale diverselor partide politice ar submina chiar perceperea pluralismului de către opinia publică si ar face ca acesta să nu poată fi, asa cum o cere Constitutia, o garantie a democratiei constitutionale”.

Presedintele Senatului apreciază că “exceptia invocată este nelegală”, întrucât textul de lege criticat nu încalcă prevederile art. 8 si ale art. 40 alin. (1) din Constitutie, republicată. De altfel, autorul exceptiei de neconstitutionalitate contestă modul de interpretare si aplicare a legii de către instantele de judecată, aspect asupra căruia Curtea Constitutională nu este competentă să se pronunte.

Guvernul consideră că prevederile art. 5 alin. (1) teza a doua din Legea partidelor politice nr. 14/2003 “nu încalcă Legea fundamentală, ci, dimpotrivă, creează cadrul legislativ pentru corecta aplicare a prevederilor acesteia”, astfel că exceptia de neconstitutionalitate ridicată este neîntemeiată.

Avocatul Poporului apreciază că prevederile de lege ce fac obiectul exceptiei de neconstitutionalitate sunt conforme cu dispozitiile art. 8 si ale art. 40 alin. (1) din Constitutie, republicată, referitoare la constituirea si desfăsurarea activitătii partidelor politice, în conditiile legii, respectiv cele referitoare la dreptul cetătenilor de a se asocia liber în partide politice.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului si dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicată, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 5 alin. (1) teza a doua din Legea partidelor politice nr. 14/2003, al căror continut este următorul: “[...] Denumirea integrală, denumirea prescurtată si semnul permanent trebuie să se deosebească clar de cele ale partidelor anterior înregistrate, fiind interzisă utilizarea acelorasi simboluri grafice, oricare ar fi figura geometrică în care sunt încadrate.”

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate aceste prevederi de lege contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 8 referitoare la “Pluralismul si partidele politice” si celor ale art. 40, privind “Dreptul de asociere”. În esentă, potrivit sustinerilor formulate, contrarietatea constă în aceea că, “în practică, textul ce face obiectul exceptiei este interpretat si aplicat de către instantele de judecată astfel încât «principiile pe care legiuitorul a dorit să le garanteze si să le protejeze sunt încălcate cu bună stiintă»”.

Examinând exceptia ridicată si motivele invocate în sustinerea ei, Curtea constată că, în realitate, acestea nu privesc constitutionalitatea textului criticat, ci se contestă modul lui de interpretare si de aplicare de către instantele de judecată. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicată, aceasta “nu se poate pronunta asupra modului de interpretare si aplicare a legii, ci numai asupra întelesului său contrar Constitutiei”.

De altfel si în cadrul sedintei publice de dezbatere a exceptiei de neconstitutionalitate reprezentantii părtilor prezente au înfătisat doar aspecte ce tin de situatia de fapt si nu au formulat argumente de drept din care să rezulte în ce anume constă încălcarea dispozitiilor art. 8 si 40 din Constitutie, republicată. Asa fiind, exceptia urmează să fie respinsă ca neîntemeiată.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicată, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c) si al art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) teza a doua din Legea partidelor politice nr. 14/2003, exceptie ridicată de Partidul Tinerilor din România în Dosarul nr. 3.115/2003 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a III-a civilă.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 27 aprilie 2004.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent sef,

Gabriela Dragomirescu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea amendamentelor convenite prin scrisoarea semnată la Zagreb la 4 februarie 2004 si la Bucuresti la 8 martie 2004 între Guvernul României si Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare la Acordul de împrumut (Proiectul privind dezvoltarea sectorului social) dintre România si Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare, semnat la Bucuresti la 6 iulie 2001

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 4 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 111/2001 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România si Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare, semnat la Bucuresti la 6 iulie 2001, aprobată prin Legea nr. 582/2001,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă amendamentele convenite prin scrisoarea semnată la Zagreb la 4 februarie 2004 si la Bucuresti la 8 martie 2004 între Guvernul României, prin Ministerul Finantelor Publice, si Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare la Acordul de împrumut (Proiectul privind dezvoltarea sectorului social) dintre România si Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare, semnat la Bucuresti la 6 iulie 2001, după cum urmează:

I. Sectiunea 1.02 a articolului I “Conditii generale; definitii” din acordul de împrumut se modifică si se completează astfel:

1.1. Litera q) se modifică si va avea următorul cuprins:

“q) M.M.S.S.F. înseamnă Ministerul Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei al Împrumutatului sau orice succesor legal al acestuia.”

1.2. Litera s) se modifică si va avea următorul cuprins:

“s) U.M.P. înseamnă Unitatea de management al Proiectului înfiintată în cadrul M.M.S.S.F. sau orice succesor legal al acesteia;”

1.3. După litera w) se introduc trei litere noi, literele x), y) si z), cu următorul cuprins:

“x) Ordonanta Guvernului nr. 68/2003 înseamnă Ordonanta Guvernului nr. 68 din 28 august 2003 privind serviciile sociale;

y) Manual operational pentru servicii sociale înseamnă manualul prin care se stabilesc procedurile operationale si administrative, principiile si criteriile pentru furnizarea serviciilor sociale, conform părtii D.4 a Proiectului, după cum acest manual poate fi amendat periodic cu acordul Băncii;

z) furnizor de servicii sociale înseamnă o entitate eligibilă, în conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 68/2003 si ale Manualului operational pentru servicii sociale, care va furniza servicii sociale specializate beneficiarilor eligibili, conform părtii D.4 a Proiectului.”

2. În sectiunea 2.03 a articolului II “Împrumutul” din acordul de împrumut, data limită de tragere mentionată se înlocuieste cu data “30 iunie 2007”.

3. Anexa nr. 1 “Tragerea sumelor împrumutului” la acordul de împrumut se modifică si se completează astfel:

3.1. Tabelul prevăzut la paragraful 1 al părtii A se modifică si va avea cuprinsul prezentat în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

3.2. După litera c) a paragrafului 2 al părtii A se introduce o nouă literă, litera d), cu următorul cuprins:

“d) termenul servicii sociale înseamnă servicii sociale specializate care vor fi furnizate, conform părtii D.4 a Proiectului, grupurilor sociale vulnerabile.”

3.3. După litera c) a paragrafului 3 al părtii A se introduce o nouă literă, litera d), cu următorul cuprins:

“d) pentru cheltuielile efectuate în cadrul categoriei (5), dacă Manualul operational pentru servicii sociale, satisfăcător pentru Bancă, nu a fost aprobat de către Împrumutat.”

3.4. După paragraful 4 al părtii A se introduce un nou paragraf, paragraful 5, cu următorul cuprins:

“5. Fără a contraveni prevederilor prezentului acord, cheltuielile pentru bunurile si serviciile furnizate

Împrumutatului de contractori, după data de 30 septembrie 2003, conform contractelor care au fost aprobate de Bancă si care au fost încheiate între Împrumutat si respectivii contractori în cadrul Proiectului, forta de muncă si protectia socială (Împrumut 3849-RO), incluzând un contract pentru sistemul informatic al Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurări Sociale (M1231033), un contract de asistentă tehnică pentru centrele de pregătire a adultilor (M1123475) si contractele individuale pentru monitorizarea serviciilor de redistribuire a fortei de muncă, vor fi eligibile pentru finantare din sumele acestui împrumut, pentru partea

care nu a fost finantată în cadrul Împrumutului 3849-RO.”

4. Anexa nr. 2 “Descrierea Proiectului” la acordul de împrumut se modifică si se completează astfel:

4.1. Paragraful 4 al părtii B se modifică si va avea următorul cuprins:

“4. Crearea sistemului de asigurări pentru accidente de muncă si boli profesionale, incluzând: a) furnizarea de mobilier, vehicule, echipamente de birou, software si hardware; b) furnizarea de asistentă tehnică si instruire; si

c) realizarea unei campanii informationale privind serviciile asigurate prin acest sistem.”

4.2. După paragraful 2 al părtii C se introduc trei noi paragrafe, paragrafele 3, 4 si 5, cu următorul cuprins:

“3. Dezvoltarea capacitătii A.N.O.F.M. pentru a furniza servicii de ocupare a fortei de muncă prin modernizarea centrelor de pregătire existente si crearea de noi centre de pregătire a adultilor.

4. Întărirea capacitătii institutionale a A.N.O.F.M. prin:

a) instruirea personalului; b) furnizarea de asistentă tehnică si servicii de informare si consiliere privind cariera;

si c) realizarea unor studii privind piata fortei de muncă.

5. Înfiintarea a 8 centre-pilot ale A.N.O.F.M. pentru furnizarea de servicii de consiliere si instruire persoanelor cu handicap.”

4.3. După paragraful 3 al părtii D se introduce un nou paragraf, paragraful 4, cu următorul cuprins:

“4. Furnizarea de servicii sociale specializate grupurilor de populatie vulnerabile.”

5. Anexa nr. 4 “Achizitii” la acordul de împrumut se modifică si se completează astfel:

5.1. Litera a) a paragrafului 2 al părtii B “Licitatie internatională competitivă” din cadrul sectiunii 1 “Achizitii de bunuri” se modifică si va avea următorul cuprins:

“a) Gruparea contractelor

În limita posibilitătilor, contractele pentru bunuri vor fi grupate în pachete de licitatie estimate să coste fiecare 200.000 dolari S.U.A. echivalent sau mai mult.”

5.2. Partea C “Alte proceduri de achizitie” din cadrul sectiunii 1 “Achizitii de bunuri” se modifică si va avea următorul cuprins:

“1. Licitatie natională competitivă

Contractele pentru bunuri estimate să coste mai putin de 200.000 dolari S.U.A., dar mai mult de 50.000 dolari S.U.A. pe contract, pot fi achizitionate în cadrul contractelor adjudecate în conformitate cu prevederile paragrafelor 3.3 si 3.4 din Liniile directoare.

2. Cumpărare internatională

Bunurile, altele decât mobilierul, estimate să coste mai putin de 100.000 dolari S.U.A. echivalent pe contract, pot fi achizitionate în cadrul contractelor adjudecate pe baza procedurilor de cumpărare internatională conform prevederilor paragrafelor 3.5 si 3.6 din Liniile directoare.

3. Cumpărare locală

Bunurile estimate să coste mai putin de 50.000 dolari S.U.A. echivalent pe contract pot fi achizitionate în cadrul contractelor adjudecate pe baza procedurilor de cumpărare locală în conformitate cu prevederile paragrafelor 3.5 si 3.6 din Liniile directoare.”

5.3. Litera a) a paragrafului 2 al părtii D “Analiza Băncii privind decizia de achizitie” din cadrul sectiunii I “Achizitii de bunuri” se modifică si va avea următorul cuprins:

“a) În ceea ce priveste: (i) fiecare contract pentru bunurile care depăsesc echivalentul a 200.000 dolari S.U.A. pe contract si (ii) primele trei contracte pentru mobilierul achizitionat în conformitate cu prevederile părtii C.1 a acestei sectiuni se vor aplica procedurile stabilite în paragrafele 2 si 3 din anexa nr. 1 la Liniile directoare;”

5.4. După paragraful 5 al părtii C “Alte proceduri pentru selectia consultantilor” din cadrul sectiunii a II-a “Angajarea consultantilor” se introduce un nou paragraf, paragraful 6, cu următorul cuprins:

“6 Servicii sociale

Serviciile sociale asigurate de către furnizorii de servicii sociale în cadrul părtii D.4 a Proiectului pot fi achizitionate în conformitate cu procedurile stabilite în Manualul operational pentru servicii sociale.”

6. Anexa nr. 5 “Programul de implementare” la acordul de împrumut se modifică si se completează astfel:

6.1. La litera b) a paragrafului 1, data “31 ianuarie 2002” se înlocuieste cu data “31 ianuarie 2004”.

6.2. La litera c) a paragrafului 1, data “30 octombrie 2003” se înlocuieste cu data “31 octombrie 2004”.

6.3. La litera d) a paragrafului 1, data “31 decembrie 2003” se înlocuieste cu data “31 decembrie 2004”.

6.4. La litera b) a paragrafului 2 si la paragraful 10, sintagma “Ministerul Administratiei Publice” se va înlocui cu sintagma “Ministerul Administratiei si Internelor”.

6.5. La paragraful 4, data “31 decembrie 2002” se înlocuieste cu data “31 iulie 2004”.

6.6. Paragraful 6 se modifică si va avea următorul cuprins:

“6. Împrumutatul nu va amenda, suspenda, abroga, revoca sau anula Manualul operational pentru PRFM, Liniile directoare pentru microcredite sau Manualul operational pentru servicii sociale, fără acordul prealabil al Băncii.”

6.7. După paragraful 10 se introduce un nou paragraf, paragraful 11, cu următorul cuprins:

“11. În scopul realizării părtii D.4 a Proiectului, Împrumutatul, prin M.M.S.S.F.:

a) va selecta furnizorii de servicii sociale, în conformitate cu criteriile de eligibilitate stabilite în Manualul operational pentru servicii sociale, si va achizitiona serviciile acestora în conformitate cu prevederile părtii C.6 a sectiunii a II-a din anexa nr. 4 la prezentul acord;

b) va încheia un contract cu fiecare furnizor de servicii sociale, în termeni si conditii conforme cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 68/2003 si cu criteriile si procedurile stabilite în Manualul operational pentru servicii sociale; si

c) va determina fiecare furnizor de servicii sociale să realizeze partea D.4 a Proiectului în conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 68/2003, ale Manualului operational pentru servicii sociale si cu prevederile prezentei anexe.”

7. În tot cuprinsul acordului de împrumut abrevierea “M.M.S.S.” se înlocuieste cu “M.M.S.S.F.”, iar abrevierea “U.C.P.” se înlocuieste cu “U.M.P.”.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

p. Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

Ministrul muncii, solidaritătii sociale si familiei,

Elena Dumitru

 

Bucuresti, 5 mai 2004.

Nr. 695.

 

ANEXĂ

 

1. Tabelul de mai jos stabileste categoriile de pozitii care vor fi finantate din sumele împrumutului, alocarea sumelor împrumutului pe fiecare categorie si procentul cheltuielilor pentru pozitiile care vor fi astfel finantate din fiecare categorie:

 

Categoria

Suma alocată din împrumut

(exprimată în dolari S.U.A.)

Procentul

din cheltuieli care va fi finantat

(1) Bunuri:

1.200.000

21.000.000

100% din cheltuieli externe 100% din cheltuieli locale (costuri franco-uzină) si 84% din cheltuieli locale pentru alte articole procurate pe plan local

a) pentru partea B.2 a Proiectului

 

 

b) pentru alte părti ale Proiectului

 

 

(2) Servicii de consultantă si instruire, inclusiv servicii pentru administrarea microcreditelor

8.500.000

100%

(3) Servicii de redistribuire a fortei de muncă

5.200.000

100%

(4) Microcredite

10.000.000

100%

(5) Servicii sociale

3.000.000

100%

(6) Nealocate

1.100.000

 

TOTAL:

50.000.000

 

 

RECTIFICĂRI

 

În Normele Băncii Nationale a României nr. 17/2003 privind organizarea si controlul intern al activitătii institutiilor de credit si administrarea riscurilor semnificative, precum si organizarea si desfăsurarea activitătii de audit intern a institutiilor de credit, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 47 din 20 ianuarie 2004, se face următoarea rectificare (care nu apartine Redactiei Monitorul Oficial, Partea I):

- la art. 120 alin. (3), în loc de: “ ... statutul fiecărei institutii de credit.” se va citi “... regulamentul fiecărei institutii de credit.”