MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 172 (XVI) - Nr. 408         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 6 mai 2004

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

120. - Lege pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic si administrarea fondului forestier national

 

248. - Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic si administrarea fondului forestier national

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 81 din 2 martie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) si (2), art. 15 si art. 38 alin. (2) lit. y) din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, ale art. 31 alin. (1)-(3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 45/2003 privind finantele publice locale, ale art. 1 alin. (1) si (2) si art. 2 lit. c) si d) din Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, ale art. 12 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic si administrarea fondului forestier national, republicată

 

Decizia nr. 149 din 25 martie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 si 21 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

58/19. - Ordin al presedintelui Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale si al ministrului mediului si gospodăririi apelor pentru aprobarea Instructiunilor tehnice privind aplicarea si urmărirea măsurilor stabilite în programul de conformare, planul de refacere a mediului si proiectul tehnic, precum si reglementarea modului de operare cu garantia financiară pentru refacerea mediului afectat de activitătile miniere

 

255. - Ordin al ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale privind organizarea controlului în sectorul plantelor ornamentale si florilor

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic si administrarea fondului forestier national

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. I. - Ordonanta Guvernului nr. 96 din 27 august 1998 privind reglementarea regimului silvic si administrarea fondului forestier national, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 122 din 26 februarie 2003, se modifică si se completează după cum urmează:

1. Articolul 1 va avea următorul cuprins:

“Art. 1. - Pădurile, prin functiile ecologice, de protectie si socioeconomice pe care le îndeplinesc, constituie, indiferent de forma de proprietate, o avutie de interes national de care beneficiază întreaga societate. În acest scop este necesară asigurarea gestionării durabile a pădurilor prin stabilirea de măsuri concrete de administrare, regenerare, îngrijire si exploatare.”

2. Litera c) a articolului 3 va avea următorul cuprins:

“c) fondul forestier proprietate privată a unitătilor de cult (parohii, schituri, mănăstiri), a institutiilor de învătământ, Academiei Române sau a altor persoane de drept privat;”

3. La articolul 4 se introduc alineatele (3), (4) si (5) cu următorul cuprins:

“(3) La solicitarea detinătorului majoritar al fondului forestier, proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice, drumurile forestiere si terenul aferent acestora trec, prin hotărâre a Guvernului, din domeniul public al statului si din administrarea Regiei Nationale a Pădurilor – Romsilva în domeniul public al unitătilor administrativ-teritoriale.

(4) Întretinerea si păstrarea în permanentă stare de functionare a drumurilor forestiere revin proprietarilor acestora.

(5) Constructiile si pepinierele care deservesc, la data intrării în vigoare a prezentei ordonante, teren forestier ce face obiectul retrocedării integrale pot fi închiriate sau vândute, potrivit legii, cu acordul detinătorului actual al structurii silvice care administrează fondul forestier respectiv.”

4. Articolul 8 va avea următorul cuprins:

“Art. 8. - (1) În vederea respectării reglementărilor referitoare la regimul silvic, proprietarii de păduri si detinătorii cu orice titlu au următoarele obligatii:

a) să elaboreze, prin unităti specializate autorizate de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, amenajamente silvice sau, pentru terenuri forestiere în suprafată de până la 30 ha, studii sumare de amenajare.

Modalitatea de elaborare si continutul acestora sunt cele prevăzute de normele tehnice de amenajare a pădurilor, aprobate prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale. Mijloacele financiare necesare elaborării se asigură de la bugetul de stat pentru persoane fizice care gestionează pădurea în mod individual sau în asociatii. Pentru pădurile proprietate privată sau publică, cu suprafete de peste 30 ha, se întocmesc amenajamente silvice pe proprietar, asociatie, proprietate indiviză sau unitate de productie, după caz. Normele privind asigurarea si decontarea fondurilor necesare elaborării amenajamentelor silvice sau studiilor sumare de amenajare se emit de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură si se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale;

b) să asigure paza pădurilor în vederea prevenirii tăierilor ilegale, distrugerii sau degradării vegetatiei forestiere, păsunatului abuziv, braconajului si a altor fapte infractionale sau contraventionale. Proprietarii de păduri mentionati la art. 12 alin. (1) vor asigura paza prin structurile silvice de administrare, de stat sau private, după caz. Neasigurarea pazei prin structurile silvice autorizate atrage răspunderea contraventională;

c) să execute lucrările necesare pentru prevenirea si combaterea bolilor si dăunătorilor pădurilor, stabilite de organele autoritătii publice pentru silvicultură, cu mijloace proprii sau contra cost, prin structuri silvice autorizate;

d) să asigure respectarea măsurilor de prevenire si stingere a incendiilor si, după caz, dotarea cu mijloace de primă interventie;

e) să efectueze lucrările de împădurire si de ajutorare a regenerării naturale, potrivit prevederilor amenajamentelor silvice si ale normelor tehnice specifice. Lucrările de împădurire se vor executa în termen de cel mult 2 ani de la exploatarea masei lemnoase. În caz contrar se vor aplica măsurile prevăzute la art. 67 din Legea nr. 26/1996 - Codul silvic;

f) să efectueze lucrările de întretinere a plantatiilor si regenerărilor naturale până la realizarea stării de masiv;

g) să execute la timp, în conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice si ale normelor tehnice specifice, lucrările de îngrijire a arboretelor - degajări, curătări, rărituri, tăieri de igienă;

h) să execute tăieri de arbori numai după punerea în valoare si eliberarea documentelor specifice de către personalul silvic autorizat;

i) să asigure, în conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice si actelor normative în vigoare, întretinerea si repararea drumurilor forestiere aflate în proprietate.

(2) În situatiile în care gospodărirea pădurilor, proprietate privată, apartinând persoanelor fizice sau juridice, este asigurată pe baze contractuale de Regia Natională a Pădurilor - Romsilva sau de structuri silvice autorizate, obligatiile mentionate la alin. (1) se vor regăsi ca atare în contractele încheiate.”

5. După articolul 8 se introduce articolul 81 cu următorul cuprins:

“Art. 81. - (1) Proprietarii de păduri au obligatia să înfiinteze un fond de conservare si regenerare a pădurilor, purtător de dobândă, aflat la dispozitia si în contul administratorului, respectiv în contul structurii silvice care asigură serviciul public cu specific silvic din resursele prevăzute la art. 63 din Legea nr. 26/1996 - Codul silvic.

(2) În situatia în care masa lemnoasă recoltată se acordă în natură, contributia la fondul de conservare si regenerare constituit potrivit alin. (1) se calculează pe baza pretului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, în vigoare.

(3) Fondul de conservare si regenerare a pădurilor se foloseste pentru împădurirea unor terenuri goale, pentru regenerarea suprafetelor parcurse cu tăieri, gospodărirea unor păduri cu functii speciale de protectie si acoperirea unor cheltuieli ocazionate de calamităti asupra pădurilor.

(4) Alimentarea fondului de conservare si regenerare se face până la 31 decembrie, fondul are regimul rezervelor fiscale si este deductibil fiscal. Evidenta acestuia se tine pe proprietar, iar nealimentarea lui la termenul  legal, conform resurselor de la alin. (1), constituie contraventie si sanctiunea se aplică proprietarilor. Aplicarea sanctiunii nu exonerează proprietarul de obligatia prevăzută la alin. (1).

(5) Sumele rămase disponibile din acest fond la finele anului sunt folosite în exercitiul financiar al anului următor în acelasi scop, cu exceptia fondurilor publice.”

6. Litera a) a alineatului (1) al articolului 9 va avea următorul cuprins:

“a) defrisarea vegetatiei forestiere, respectiv înlăturarea acesteia si schimbarea folosintei ori destinatiei terenului, fără aprobarea autoritătii publice centrale care răspunde de silvicultură;”

7. Alineatele (1), (2), (4) si (5) ale articolului 10 vor avea următorul cuprins:

“Art. 10. - (1) Exploatarea masei lemnoase se face numai în conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice, studiilor sumare de amenajare si cu respectarea instructiunilor privind termenele, modalitătile si epocile de recoltare si transport al materialului lemnos din păduri, emise de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.

(2) Pentru masa lemnoasă destinată a se exploata, proprietarii sau detinătorii cu orice titlu întocmesc acte de punere în valoare, în conformitate cu normele tehnice în vigoare, cu inventarierea prealabilă a arborilor destinati tăierii, de către personalul silvic delegat să utilizeze ciocanul silvic de marcat. Serviciul public cu specific silvic pentru proprietarii de păduri din fiecare localitate se asigură pe structura silvică autorizată ce administrează majoritatea fondului forestier din raza localitătii respective.

............................................................................................

(4) Masa lemnoasă care se exploatează, transportă, depozitează, prelucrează sau se comercializează va fi însotită, indiferent de locul în care aceasta se află, de documente prevăzute în reglementările privind controlul circulatiei, depozitării, comercializării materialelor lemnoase si functionării instalatiilor de debitat lemn rotund, aprobate prin hotărâre a Guvernului.

(5) Formularele tipizate ale documentelor de însotire necesare justificării provenientei materialelor lemnoase se execută centralizat, prin grija autoritătii publice centrale care răspunde de silvicultură, si se distribuie contra cost persoanelor juridice autorizate să le folosească, prin inspectoratele teritoriale de regim silvic si cinegetic.”

8. Alineatele (1), (3) si (4) ale articolului 12 vor avea următorul cuprins:

“Art. 12. - (1) Pădurile proprietate publică apartinând comunelor, oraselor si municipiilor, precum si cele proprietate privată indiviză sau a asociatiilor formate de acestea se administrează de către proprietari, prin structuri silvice proprii autorizate, similare cu cele ale statului sau, la cerere, prin structuri silvice existente autorizate, pe baza contractelor convenite între părti. Prin contractele încheiate întreaga responsabilitate privind respectarea regimului silvic este preluată de administrator. Pentru gospodărirea pădurilor prin structuri silvice proprii, detinătorii mentionati mai sus angajează personal de specialitate, autorizat în conditiile legii.

............................................................................................

(3) Structurile silvice prevăzute la alin. (1) îndeplinesc, în conditiile legii, atributii de serviciu public cu specific silvic.

(4) Structurile silvice proprii autorizate, constituite de către unitătile administrativ-teritoriale sau asociatii formate exclusiv din unităti administrativ-teritoriale, au personalitate juridică si functionează ca regii publice locale cu specific exclusiv silvic.”

9. Articolul 13 va avea următorul cuprins:

“Art. 13. - Modalitătile concrete de repartizare a resurselor materiale si a surselor financiare cuvenite persoanelor fizice si juridice pentru pădurile pe care le au în proprietate si administrate prin structurile silvice de stat, precum si obligatiile părtilor se reglementează prin regulament aprobat prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autoritătii publice centrale care răspunde de silvicultură.”

10. Articolul 14 va avea următorul cuprins:

“Art. 14. - Proprietarii de păduri la care se referă prezenta sectiune îsi pot gospodări pădurile ce le apartin în conditiile art. 12 alin. (1) sau pe bază contractuală prin Regia Natională a Pădurilor - Romsilva.”

11. Alineatele (2) si (3) ale articolului 15 vor avea următorul cuprins:

“(2) În vederea respectării obligatiei prevăzute la alin. (1), proprietarii de păduri individuali sau constituiti în asociatii pot administra pădurile pe bază contractuală prin structuri silvice autorizate.

(3) Supravegherea tehnică, serviciile publice silvice si aplicarea amenajamentelor silvice, a studiilor sumare de amenajare vor fi asigurate de structurile silvice autorizate din zonă, pe principiul teritorialitătii, pe bază contractuală.”

12. Articolul 16 va avea următorul cuprins:

“Art. 16. - (1) Administrarea pădurilor proprietate privată apartinând parohiilor, schiturilor, mănăstirilor, unitătilor de învătământ, unitătilor administrativ-teritoriale sau altor persoane juridice se face prin structuri silvice proprii autorizate sau pe bază contractuală, prin structuri silvice autorizate.

(2) Pentru îndeplinirea obligatiilor prevăzute la alin. (1), proprietarii pădurilor respective se pot asocia cu alti detinători în vederea gospodăririi acestora.”

13. Alineatele (2), (3) si (4) ale articolului 17 vor avea următorul cuprins:

“(2) Contractele prevăzute la alin. (1) se încheie de reprezentantii legali ai părtilor în prezenta reprezentantului împuternicit al structurilor aflate în subordinea autoritătii publice care răspunde de silvicultură, cu obligatia de a certifica sub semnătură legalitatea clauzelor contractuale care se referă la regimul silvic. Aceste contracte se înregistrează la structurile aflate în subordinea autoritătii publice care răspunde de silvicultură, institutii definite conform art. 19 si 21, în a căror rază teritorială se află fondul forestier ce face obiectul contractului.

(3) Rezilierea contractului din initiativa unei părti se solutionează conform legislatiei civile si în conditiile asigurării obligatorii de către proprietar a administrării pădurilor, în continuare, în regim silvic prin structuri silvice autorizate.

(4) Activitatea personalului silvic angajat de structurile silvice proprii care execută paza si gospodărirea pădurilor proprietate publică apartinând unitătilor administrativ-teritoriale si proprietate privată este controlată, sub raportul regimului silvic, de personalul tehnic silvic al autoritătii publice centrale care răspunde de silvicultură si al Autoritătii Nationale de Control, prin structurile teritoriale silvice aflate în subordinea acestora.”

14. Articolul 18 va avea următorul cuprins:

“Art. 18. - (1) Până la retrocedarea unor terenuri forestiere din administrarea Regiei Nationale a Pădurilor - Romsilva în proprietatea publică a unitătilor administrativ-teritoriale sau în proprietatea privată, respectiv până la punerea în posesie conform prevederilor Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, cu modificările si completările ulterioare, Regia Natională a Pădurilor - Romsilva are obligatia să execute lucrările tehnice silvice conform prevederilor amenajamentelor silvice si reglementărilor impuse de regimul silvic, acordând proprietarilor profitul rezultat din valorificarea masei lemnoase respective. Profitul rezultat se acordă în bani sau în natură, la cererea proprietarului.

(2) Suprafetele forestiere de pe care masa lemnoasă a fost exploatată, în urma unor tăieri rase, definitive sau accidentale, si neîmpădurite la data punerii în posesie de către Regia Natională a Pădurilor - Romsilva se vor împăduri pe cheltuiala acesteia. Suprafetele se consideră împădurite la declararea reusitei definitive.”

15. După articolul 19 se introduce articolul 191 cu următorul cuprins:

“Art. 191. - Fondul forestier national este arondat pe ocoale silvice ca structuri functionale de bază pentru aplicarea regimului silvic.”

16. Articolul 20 va avea următorul cuprins:

“Art. 20. - (1) Controlul respectării regimului silvic pentru întregul fond forestier national se exercită de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură si de Autoritatea Natională de Control, prin structurile teritoriale silvice, cu personalitate juridică, aflate în subordinea acestora.

(2) Modul de organizare si functionare a controlului aplicării regimului silvic la nivel central si local, precum si structurile administrative aferente, în conditiile prevăzute la alin. (1), se stabilesc prin regulament aprobat prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autoritătii publice centrale care răspunde de silvicultură.”

17. Litera b) a articolului 21 va avea următorul cuprins:

“b) analizează si controlează modul de respectare a prevederilor amenajamentelor silvice, a studiilor sumare de amenajare pentru toate pădurile, indiferent de natura proprietătii;”

18. După litera h) a articolului 21 se introduce litera h1) cu următorul cuprins:

“h1) organizează, supraveghează si coordonează serviciile publice cu specific silvic, administrarea fondului forestier, altul decât cel proprietate publică de stat, si îndeplineste atributii de avizare, aprobare, evidentă, conform competentelor primite prin reglementări specifice;”

19. La articolul 21 se introduc alineatele (2) si (3) cu următorul cuprins:

“(2) Salariatii persoanelor juridice supuse controlului sunt obligati să permită accesul si exercitarea controlului de către personalul cu atributii de control.

(3) În timpul exercitării controlului personalul silvic cu atributii în acest sens este obligat să aibă asupra sa legitimatia si ordinul de serviciu sau delegatia.”

20. Alineatul (3) al articolului 22 va avea următorul cuprins:

“(3) Inspectoratele teritoriale de regim silvic si cinegetic, precum si alte structuri aflate în subordinea autoritătii publice centrale care răspunde de silvicultură se constituie prin hotărâre a Guvernului.”

21. Litera a) a alineatului (2) al articolului 24 va avea următorul cuprins:

“a) taxa pentru ocuparea definitivă a terenurilor forestiere, potrivit prevederilor art. 92 alin. (4), cu exceptiile prevăzute de alin. (6), din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, care se va vărsa în Fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinatie silvică, fond aflat la dispozitia autoritătii publice centrale care răspunde de silvicultură;”

22. La articolul 24 se introduce alineatul (5) cu următorul cuprins:

“(5) Pentru schimbarea categoriei de folosintă silvică a terenurilor cu destinatie forestieră de la folosinta «pădure» la altă categorie de folosintă silvică, cu exceptia terenurilor destinate constructiei drumurilor forestiere, solicitantul este obligat să plătească o taxă calculată conform prevederilor alin. (2) lit. a), ce se varsă în Fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinatie silvică.”

23. Litera d) a alineatului (1) al articolului 25 va avea următorul cuprins:

“d) cheltuielile de reinstalare a vegetatiei forestiere si de întretinere a acesteia, până la realizarea stării de masiv, pentru terenurile ocupate, proprietate publică sau privată, care se achită anticipat administratorului acestora;”

24. Alineatele (2) si (4) ale articolului 25 vor avea următorul cuprins:

“(2) În situatia în care ocuparea temporară a terenului nu implică defrisarea vegetatiei forestiere lemnoase, beneficiarul nu plăteste proprietarului sau administratorului terenului sumele prevăzute la alin. (1) lit. c) si d).

............................................................................................

(4) Pretul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, care se foloseste pentru calculul obligatiilor bănesti aferente ocupării terenurilor din fondul forestier national, prevăzute la art. 24 si în prezentul articol, se stabileste prin ordin al autoritătii publice centrale care răspunde de silvicultură, tinând seama de preturile de piată.”

25. După litera b) a articolului 28 se introduce litera b1) cu următorul cuprins:

“b1) bugetele locale.”

26. Literele d) si h) ale alineatului (1) al articolului 29 vor avea următorul cuprins:

“d) amenajarea pădurilor proprietate privată a persoanelor fizice constituite sau nu în asociatii;

............................................................................................

h) finantarea, acolo unde este cazul, a cheltuielilor pentru regenerarea pădurilor, care depăsesc fondul de conservare si regenerare, aflat la dispozitia structurilor silvice autorizate;”

27. După litera h) a alineatului (1) al articolului 29 se introduce litera i) cu următorul cuprins:

“i) sprijinirea înfiintării si dezvoltării asociatiilor de proprietari de păduri.”

28. Alineatele (1), (2) si (3) ale articolului 32 vor avea următorul cuprins:

“Art. 32. - (1) Tăierea, distrugerea sau scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieti sau lăstari din fondul forestier national sau din vegetatia forestieră situată pe terenuri din afara acestuia, de către proprietari sau detinători, dacă valoarea arborilor, puietilor sau lăstarilor este de peste 5 ori mai mare decât pretul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior sau dacă valoarea este sub această limită, dar fapta a fost săvârsită de cel putin două ori în interval de doi ani, constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 4 ani sau cu amendă.

(2) Dacă valoarea arborilor, puietilor sau lăstarilor tăiati, distrusi sau scosi din rădăcină este de peste 20 de ori mai mare decât pretul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani.

(3) Când valoarea arborilor, puietilor sau lăstarilor tăiati, distrusi ori scosi din rădăcină este de peste 50 de ori mai mare decât pretul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.”

29. După litera c) a alineatului (1) al articolului 34 se introduc literele d) si e) cu următorul cuprins:

“d) stabilirea posibilitătii pădurilor în cadrul amenajamentelor silvice cu încălcarea prevederilor din normele tehnice de amenajare se sanctionează cu retragerea autorizatiei de functionare pentru unitatea specializată respectivă si cu amendă cuprinsă între 50.000.000 lei si 100.000.000 lei;

e) acceptarea de către membrii comisiei tehnico-economice, care autorizează solutiile propuse în amenajamentele silvice respective, cu încălcarea prevederilor lit. d) se sanctionează cu amendă cuprinsă între 25.000.000 lei si 50.000.000 lei.”

30. Articolul 36 va avea următorul cuprins:

“Art. 36. - Constatarea infractiunilor prevăzute la art. 31-33 se face de către personalul silvic prevăzut la art. 105 din Legea nr. 26/1996 - Codul silvic, de către personalul silvic din structurile silvice autorizate de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, de către personalul silvic din Autoritatea Natională de Control si structurile teritoriale silvice aflate în subordinea acestora, precum si de către organele de cercetare penală.”

31. Articolul 39 va avea următorul cuprins:

“Art. 39. - Unitătile de politie, împreună cu cele ale jandarmeriei, precum si organele administratiei publice locale ori, după caz, organele de pompieri militari au obligatia de a sprijini organele silvice sau, după caz, de a le acorda asistentă tehnică, potrivit competentelor, în organizarea si desfăsurarea actiunilor de prevenire si de combatere a fenomenului infractional si contraventional si, respectiv, pentru prevenirea si stingerea incendiilor, atât în pădurile proprietate publică, cât si în cele proprietate privată.”

32. Articolul 40 va avea următorul cuprins:

“Art. 40. - Marcarea si evaluarea arborilor destinati tăierii si eliberarea documentelor legale pentru exploatarea si transportul materialelor lemnoase pentru proprietarii de terenuri forestiere care îsi administrează singuri pădurile se fac, la cerere, de către personalul silvic din cadrul ocoalelor silvice, autorizate conform legii, care asigură serviciile publice cu specific silvic, conform prevederilor art. 10 alin. (4).”

33. Articolul 41 va avea următorul cuprins:

“Art. 41. - În întelesul prezentei ordonante, structura silvică privată sau de stat este ocolul silvic autorizat, în cadrul căruia functionează districte si cantoane silvice.”

34. Articolul 42 va avea următorul cuprins:

“Art. 42. - Structurile silvice similare cu cele de stat, precum si personalul angajat vor fi autorizate de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, în termen de 60 de zile de la data depunerii documentelor necesare autorizării.”

35. După articolul 43 se introduc articolele 431, 432 si 433 cu următorul cuprins:

“Art. 431. - (1) Prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale, la solicitarea detinătorilor, pot trece în fondul forestier national terenuri cu vegetatie forestieră din afara acestuia, precum si alte terenuri.

(2) Schimbarea destinatiei terenurilor agricole în terenuri cu destinatie forestieră este scutită de taxe, iar terenurile respective sunt scutite de impozite.

Art. 432. - Destinatia volumului masei lemnoase pe picior din pădurile proprietate publică se stabileste prin hotărâre a Guvernului.

Art. 433. - Prin lege specială se va reglementa modul de gestionare a vegetatiei forestiere din afara fondului forestier national.”

Art. II. - În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale va aproba ordinul prevăzut la art. 8 alin. (1) lit. a) din Ordonanta Guvernului nr. 96/1998, republicată.

Art. III. - Ordonanta Guvernului nr. 96/1998, republicată, cu modificările si completările aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

Această lege a fost adoptată de Senat în sedinta din 25 martie 2004, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

 

Această lege a fost adoptată de Camera Deputatilor în sedinta din 30 martie 2004, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

 

Bucuresti, 19 aprilie 2004.

Nr. 120.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic si administrarea fondului forestier national

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic si administrarea fondului forestier national si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 14 aprilie 2004.

Nr. 248.

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 81

din 2 martie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) si (2), art. 15 si art. 38 alin. (2) lit. y) din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, ale art. 31 alin. (1)-(3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 45/2003 privind finantele publice locale, ale art. 1 alin. (1) si (2) si art. 2 lit. c) si d) din Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, ale art. 12 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic si administrarea fondului forestier national, republicată

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Florentina Baltă - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent sef

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) si (2), art. 15 si art. 38 alin. (2) lit. y) din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, ale art. 12 alin. (1) si (2) din Legea nr. 189/1998 privind finantele publice locale, ale art. 1 alin. (1) si (2) si art. 2 lit. c) si d) din Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, ale art. 12 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic si administrarea fondului forestier national, cu modificările si completările ulterioare. Exceptia a fost ridicată de Consiliul Local al Comunei Brates, judetul Covasna, în Dosarul nr. 1.063/R/C/2003 al Curtii de Apel Brasov – Sectia comercială si de contencios administrativ.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca neîntemeiată, întrucât apreciază că textele de lege criticate nu sunt contrare principiilor constitutionale invocate ca fiind încălcate, iar art. 40 din Constitutie nu este incident în cauză.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 11 septembrie 2003, pronuntată în Dosarul nr. 1.063/R/C/2003, Curtea de Apel Brasov - Sectia comercială si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 alin. (1) si (2), art. 15 si art. 38 alin. (2) lit. y) din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, ale art. 12 alin. (1) si (2) din Legea nr. 189/1998 privind finantele publice locale, ale art. 1 alin. (1) si (2) si art. 2 lit. c) si d) din Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, ale art. 12 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic si administrarea fondului forestier national, cu modificările si completările ulterioare. Exceptia a fost ridicată de Consiliul Local al Comunei Brates, judetul Covasna, într-o cauză de contencios administrativ.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că dispozitiile de lege criticate contravin art. 37 alin. (1), art. 119 si art. 120 alin. (1) si (2) din Constitutie.

În opinia autorului exceptiei, neconstitutionalitatea constă în aceea că asocierea consiliilor locale între ele si cu alte persoane juridice din tară în scopul participării cu bunuri din proprietate în numele si în interesul colectivitătilor, pentru realizarea unor lucrări si servicii publice de interes local “este privată de calitatea de persoană juridică”. În cauză se arată că actiunea în contencios administrativ priveste anularea hotărârii Consiliului Local al Comunei Brates “prin care s-a stipulat asocierea cu alte unităti ale administratiei publice locale si cu persoane juridice în scopul administrării eficiente, rationale si în interesul comunitătilor a suprafetelor de păduri din proprietate printr-o structură silvică proprie, respectiv un ocol silvic privat”.

Curtea de Apel Brasov - Sectia comercială si de contencios administrativ apreciază că textele de lege criticate sunt constitutionale.

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

De asemenea, în conformitate cu dispozitiile art. 181 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că, potrivit art. 120 si 121 din Constitutie, autoritătile administratiei publice locale functionează ca autorităti autonome în conditiile legii, iar Legea nr. 215/2001 stabileste aceste conditii. Apreciază că asocierea consiliilor locale în vederea promovării intereselor colectivitătilor locale, pe bază de conventii sau contracte de asociere si nu ca persoane juridice, este o problemă de optiune a legiuitorului, nu de constitutionalitate, precum si că art. 40 alin. (1) din Constitutie nu este incident în cauză.

Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate sunt constitutionale. În acest sens, în esentă, arată că: modalitătile de asociere stabilite prin Ordonanta Guvernului nr. 96/1998 nu se referă la asociere ca rezultat al exercitării dreptului fundamental prevăzut de art. 40 din Constitutie, ci ele au ca temei legal dispozitiile Codului civil; celelalte dispozitii de lege criticate acordă autoritătilor administratiei publice locale “dreptul si capacitatea efectivă de a solutiona si de a gestiona, în numele si în interesul colectivitătilor locale, pe care le reprezintă, treburile publice”, astfel că nu este încălcat nici principiul constitutional al descentralizării, autonomiei locale si deconcentrării serviciilor publice.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicată, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulat de către autorul exceptiei, îl constituie prevederile art. 3 alin. (1) si (2), art. 15 si art. 38 alin. (2) lit. y) din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, ale art. 12 alin. (1) si (2) din Legea nr. 189/1998 privind finantele publice locale, ale art. 1 alin. (1) si (2) si art. 2 lit. c) si d) din Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, modificată si completată prin Ordonanta Guvernului nr. 37/2003, precum si ale art. 12 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic si administrarea fondului forestier national, aprobată cu modificări prin Legea nr. 141/1999, modificată si completată prin Legea nr. 75/2002, republicată.

La data de 1 ianuarie 2004, deci ulterior sesizării Curtii Constitutionale prin Încheierea din 11 septembrie 2003, a intrat în vigoare Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 45/2003 privind finantele publice locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 19 iunie 2003. Potrivit art. 79 alin. (2) din aceasta, pe data intrării sale în vigoare, se abrogă Legea nr. 189/1998, însă solutia de principiu cuprinsă în art. 12 din lege, criticat ca fiind neconstitutional, se mentine în art. 31 alin. (1)-(3) din ordonantă. Asa fiind, prin prezenta decizie Curtea Constitutională urmează a se pronunta asupra constitutionalitătii acestui din urmă articol. Textul de lege criticat de autorul exceptiei, continut în art. 3 alin. (1) si (2), art. 15 si art. 38 alin. (2) lit. y) din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, stabileste întelesul notiunii de autonomie locală, exercitarea de către autoritătile administratiei publice locale alese a dreptului de a solutiona si gestiona în numele si în interesul colectivitătilor locale pe care le reprezintă si dreptul de a hotărî, în interesul acestora, asupra participării cu capital sau bunuri la constituirea de societăti comerciale, în conditiile legii, prin cooperare sau asociere cu alte autorităti ale administratiei publice din tară sau din străinătate; potrivit art. 31 alin. (1)-(3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 45/2003 privind finantele publice locale, această cooperare si asociere se realizează pe bază de conventii sau contracte de asociere, în care se prevede că

fondurile necesare pentru participarea la constituirea societătilor comerciale sau a serviciilor de interes public local ori judetean, în conditiile legii, se asigură din bugetele locale. Pe de altă parte, art. 1 alin. (1) si (2) si art. 2 lit. c) si d) din Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii stabileste posibilitatea ca persoanele fizice sau juridice să se constituie ca persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial, în asociatii si fundatii care urmăresc desfăsurarea unor activităti de interes general sau în interes comunitar ori în interesul lor personal nepatrimonial, scopul ordonantei fiind, între altele, urmărirea unui interes general, local sau, după caz, de grup, precum si facilitarea accesului acestora la resurse private si publice. De asemenea, art. 12 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic si administrarea fondului forestier si silvic si administrarea fondului forestier national, republicată, stabileste, de asemenea, regula ca, la cerere, administrarea de către proprietarii pădurilor proprietate publică nominalizati în text să se facă prin structurile silvice de stat existente, pe baza unor contracte convenite între părti.

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, dispozitiile de lege mentionate privează de “calitatea de persoană juridică” asocierea consiliilor locale între ele, precum si cu alte persoane juridice din tară, în scopul participării cu bunuri din proprietate în numele si în interesul colectivitătilor, pentru realizarea unor lucrări si servicii publice de interes local. Se consideră că se încalcă astfel prevederile constitutionale, revizuite si republicate, cuprinse în art. 37 alin. (1), devenit art. 40 alin. (1), privind “Dreptul de asociere”, art. 119, devenit art. 120, care consacră principiile descentralizării, autonomiei locale si deconcentrării serviciilor publice în administratia publică din unitătile administrativ-teritoriale, si art. 120 alin. (1) si (2), devenit art. 121 alin. (1) si (2), potrivit cărora autonomia locală se realizează prin autoritătile administratiei publice, în conditiile legii.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea Constitutională retine următoarele:

Art. 40 din Constitutie, invocat ca fiind încălcat, consacră un drept fundamental cu caracter social-politic, care oferă posibilitatea cetătenilor de a se asocia în mod liber în partide sau formatiuni politice, în sindicate, în patronate sau în alte forme de organizare, în scopul de a lua parte la diverse activităti politice, sociale, culturale si altele asemenea. Asa cum a retinut însă Curtea Constitutională, de exemplu, în Decizia nr. 168 din 28 octombrie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 24 februarie 2000, “în anumite situatii legiuitorul poate institui forme speciale de asociere ce urmăresc salvgardarea unor interese de ordin general si care, în perspectiva scopurilor pe care le urmăresc, nu reprezintă, în realitate, modalităti înscrise în conceptul de liberă asociere, astfel cum acesta este conturat prin prevederile […] art. 37 din Constitutie” [devenit art. 40]. Curtea constată că în această din urmă situatie juridică sunt si măsurile instituite prin art. 12 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic si administrarea fondului forestier national, republicată, care stabileste regula ca, la cerere, administrarea de către proprietarii pădurilor proprietate publică nominalizati în text să se facă prin structurile silvice de stat existente, pe baza unor contracte convenite între părti. Din perspectiva scopurilor pe care le urmăresc, dispozitiile de lege criticate nu intră sub incidenta prevederilor constitutionale ale art. 40, referitoare la libertatea de asociere. Totodată, reglementarea din textele de lege criticate, în sensul căreia colaborarea sau asocierea consiliilor locale, judetene si a Consiliului General al Municipiului Bucuresti pentru efectuarea unor lucrări si servicii publice locale se realizează pe bază de conventii sau contracte de asociere, reprezintă o optiune a legiuitorului care nu poate fi cenzurată de Curtea Constitutională.

În ceea ce priveste invocarea încălcării prevederilor constitutionale cuprinse în art. 120, referitor la principiile descentralizării, autonomiei locale si deconcentrării serviciilor publice, si în art. 121 alin. (1) si (2), privind realizarea autonomiei locale prin autoritătile administratiei publice, în conditiile legii, Curtea constată că prin dispozitiile de lege criticate nu numai că nu se încalcă aceste principii, ci, dimpotrivă, constituie expresia lor legală stabilită prin Legea administratiei publice locale nr. 215/2001.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicată, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c) si al art. 23 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) si (2), art. 15 si art. 38 alin. (2) lit. y) din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, ale art. 31 alin. (1)-(3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 45/2003 privind finantele publice locale, ale art. 1 alin. (1) si (2) si art. 2 lit. c) si d) din Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, ale art. 12 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic si administrarea fondului forestier national, cu modificările si completările ulterioare, exceptie ridicată de Consiliul Local al Comunei Brates, judetul Covasna, în Dosarul nr. 1.063/R/C/2003 al Curtii de Apel Brasov - Sectia comercială si de contencios administrativ.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 2 martie 2004.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent sef,

Gabriela Dragomirescu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 149

din 25 martie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 si 21 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Florentina Baltă - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent sef

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 si 21 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, exceptie ridicată de Serban Simedrea în Dosarul nr. 2.520/2003 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia de contencios administrativ.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent informează completul de judecată că autorul exceptiei a depus la dosar note scrise în sensul admiterii acesteia.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 8 decembrie 2003, pronuntată în Dosarul nr. 2.520/2003, Curtea de Apel Bucuresti – Sectia de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 si 21 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, exceptie ridicată de Serban Simedrea într-o cauză de contencios administrativ.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că dispozitiile art. 3 si 21 din Legea nr. 544/2001, potrivit cărora autoritătile si institutiile publice asigură accesul la informatiile de interes public prin intermediul compartimentului pentru relatii publice sau al persoanei desemnate în acest scop, iar refuzul explicit sau tacit al angajatului desemnat pentru aplicarea legii constituie abatere ce atrage răspunderea disciplinară a celui vinovat, contravin art. 16 din Constitutie, republicată, privind egalitatea în drepturi. Contrarietatea constă în aceea că refuzul accesului la informatiile de interes public angajează doar răspunderea persoanei din compartimentul relatii publice, desemnată pentru aplicarea prevederilor legii, iar nu si a conducătorului autoritătii sau institutiei publice, asigurându-i acestuia simpunitate si imunitate”.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia de contencios administrativ apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că stabilirea prin lege a modalitătilor concrete de asigurare a accesului la informatiile de interes public solicitate, printr-un anume compartiment sau de către anumite persoane desemnate, nu reprezintă o imunitate a conducătorilor autoritătilor publice si nici o situare a acestora mai presus de lege.

Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispozitiile art. 181 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 si 21 din Legea nr. 544/2001 este neîntemeiată. În acest sens arată că “prevederea în lege a modalitătii prin care autoritătile publice locale sau centrale asigură accesul la informatiile de interes public nu afectează principiul egalitătii în fata legii, ci stabileste doar procedura concretă prin care cetătenii, în aplicarea dreptului constitutional la informatie, au acces la informatiile de interes public pe care le solicită”.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale, întrucât acestea asigură un tratament egal al cetătenilor în fata legii si a autoritătilor publice. Potrivit prevederilor Legii nr. 544/2001, între conducătorul autoritătii sau institutiei publice si angajatul desemnat să asigure aplicarea ei există o diferentă, care decurge din obligatiile fiecăruia, ceea ce justifică, în mod obiectiv si rational, un tratament juridic diferit. În acest sens invocă jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicată, ale art. 1 alin. (1), art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 3 si 21 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 23 octombrie 2001, dispozitii care au următorul continut:

- Art. 3: “Asigurarea de către autoritătile si institutiile publice a accesului la informatiile de interes public se face din oficiu sau la cerere, prin intermediul compartimentului pentru relatii publice sau al persoanei desemnate în acest scop.”;

- Art. 21: “(1) Refuzul explicit sau tacit al angajatului desemnat al unei autorităti ori institutii publice pentru aplicarea prevederilor prezentei legi constituie abatere si atrage răspunderea disciplinară a celui vinovat.

(2) Împotriva refuzului prevăzut la alin. (1) se poate depune reclamatie la conducătorul autoritătii sau al institutiei publice respective în termen de 30 de zile de la luarea la cunostintă de către persoana lezată.

(3) Dacă după cercetarea administrativă reclamatia se dovedeste întemeiată, răspunsul se transmite persoanei lezate în termen de 15 zile de la depunerea reclamatiei si va contine atât informatiile de interes public solicitate initial, cât si mentionarea sanctiunilor disciplinare luate împotriva celui vinovat.”

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, aceste dispozitii de lege contravin art. 16 din Constitutie, modificat si completat prin Legea de revizuire a Constitutiei României nr. 429/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003, al cărui continut este următorul: “(1) Cetătenii sunt egali în fata legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări.

(2) Nimeni nu este mai presus de lege.

(3) Functiile si demnitătile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în conditiile legii, de persoanele care au cetătenia română si domiciliul în tară. Statul român garantează egalitatea de sanse între femei si bărbati pentru ocuparea acestor functii si demnităti.

(4) În conditiile aderării României la Uniunea Europeană, cetătenii Uniunii care îndeplinesc cerintele legii organice au dreptul de a alege si de a fi alesi în autoritătile administratiei publice locale.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că, în esentă, critica de neconstitutionalitate constă în sustinerea potrivit căreia refuzul explicit sau tacit al accesului la informatiile de interes public angajează doar răspunderea persoanei din compartimentul relatii publice, desemnată pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 544/2001, iar nu si a conducătorului autoritătii sau institutiei publice, asigurându-i acestuia simpunitate si imunitate”.

Art. 3 si 21 din Legea nr. 544/2001 contin prevederi referitoare la modul în care autoritătile si institutiile publice asigură accesul la informatiile de interes public, precum si constituirea ca abatere disciplinară a refuzului explicit sau tacit de a furniza informatiile solicitate, de către angajatul desemnat pentru aplicarea prevederilor acestei legi

Inexistenta în Legea nr. 544/2001 a unor prevederi care să angajeze răspunderea juridică a conducătorului autoritătii sau institutiei publice nu reprezintă, asa cum sustine autorul exceptiei, simpunitate si imunitate a ministrului, a sefului de drept al institutiei”, ci optiunea legiuitorului de a sanctiona disciplinar salariatul desemnat cu aplicarea dispozitiilor legii, în cazul în care acesta nu-si îndeplineste atributiile din sfera sa de competentă. Un asemenea aspect, al extinderii dispozitiilor de lege criticate la alte situatii neprevăzute în text, prin adăugarea în cuprinsul ei a unor noi reglementări, nu reprezintă o problemă de constitutionalitate, ci, asa cum s-a mai pronuntat Curtea Constitutională, de exemplu prin Decizia nr. 177 din 16 noiembrie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 640 din 29 decembrie 1999, acesta este atributul exclusiv al puterii legiuitoare.

Curtea nu poate retine nici sustinerea potrivit căreia textele de lege criticate încalcă principiul egalitătii în drepturi a cetătenilor, prevăzut de dispozitiile art. 16 din Constitutie, republicată, deoarece principiul egalitătii nu înseamnă si uniformitate. Astfel, în cauză, între angajatul desemnat de autoritatea sau institutia publică să asigure aplicarea prevederilor Legii nr. 544/2001 si conducătorul autoritătii publice respective există o diferentă, care decurge din obligatiile fiecăruia, stabilite prin lege. Asa fiind, în sensul celor statuate de Curtea Constitutională în jurisprudenta sa constantă, de exemplu prin Decizia nr. 229 din 14 decembrie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 133 din 28 martie 2000, în mod obiectiv si rational, la situatii diferite se justifică un tratament juridic diferentiat.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicată, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 si 21 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, exceptie ridicată de Serban Simedrea în Dosarul nr. 2.520/2003 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia de contencios administrativ.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 25 martie 2004.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent sef,

Gabriela Dragomirescu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

AGENTIA NATIONALĂ PENTRU RESURSE MINERALE

Nr. 58 din 25 februarie 2004

MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODĂRIRII APELOR

Nr. 19 din 9 aprilie 2004

 

ORDIN

pentru aprobarea Instructiunilor tehnice privind aplicarea si urmărirea măsurilor stabilite în programul de conformare, planul de refacere a mediului si proiectul tehnic, precum si reglementarea modului de operare cu garantia financiară pentru refacerea mediului afectat de activitătile miniere

 

Având în vedere:

- Legea protectiei mediului nr. 137/1995, republicată, cu modificările si completările ulterioare;

- prevederile art. 20 alin. (1) lit. d) si alin. (4) din Legea minelor nr. 85/2003;

- Hotărârea Guvernului nr. 1.208/2003 privind aprobarea Normelor pentru aplicarea Legii minelor nr. 85/2003, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 756/2003 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale si al Hotărârii Guvernului nr. 408/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor,

presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale si ministrul mediului si gospodăririi apelor emit următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Instructiunile tehnice privind aplicarea si urmărirea măsurilor stabilite în programul de conformare, planul de refacere a mediului si proiectul tehnic, precum si reglementarea modului de operare cu garantia financiară pentru refacerea mediului afectat de activitătile miniere, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Pe data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul presedintelui Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale si al ministrului apelor si protectiei mediului nr. 151/22.740/2001, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 847 din 28 decembrie 2001.

Art. 3. - Compartimentele de resort din cadrul Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale, agentii economici din industria minieră si geologie, precum si directiile generale si agentiile teritoriale de protectie a mediului din subordinea Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 4. - Instructiunile tehnice prevăzute la art. 1 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, si intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării.

 

Presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale,

Maria Iuliana Stratulat

Ministrul mediului si gospodăririi apelor,

Speranta Maria Ianculescu

 

ANEXĂ

 

INSTRUCTIUNI TEHNICE

privind aplicarea si urmărirea măsurilor stabilite în programul de conformare, planul de refacere a mediului si proiectul tehnic, precum si reglementarea modului de operare cu garantia financiară pentru refacerea mediului afectat de activitătile miniere

 

Prezentele instructiuni tehnice sunt emise conform prevederilor art. 16 alin. (1), art. 20 alin. (4) si ale art. 28 alin. (3) din Legea minelor nr. 85/2003, ale art. 130, 131, 132, art. 133 alin. (1) si (2) din Normele pentru aplicarea Legii minelor nr. 85/2003, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.208/2003, precum si cu respectarea prevederilor Legii protectiei mediului nr. 137/1995, republicată, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 1. - Lucrările de refacere a mediului afectat de activitătile miniere sunt cele prevăzute în programul de conformare, planul de refacere a mediului, proiectul tehnic si planul initial de încetare a activitătii, care se vor regăsi în programele anuale de lucrări.

Art. 2. - Concesionarii care desfăsoară activităti miniere de explorare/exploatare vor trimite anual compartimentelor de inspectie teritorială ale Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale situatia cuprinzând “Valoarea garantiei financiare pentru refacerea mediului”, potrivit anexei nr. I.

Art. 3. - Valoarea lucrărilor de refacere a mediului afectat de activitătile miniere rezultă din documentatiile (planul initial de încetare a activitătii, planul de refacere a mediului, proiectul tehnic si programul de conformare) prezentate si însusite de către agentii economici care execută lucrări miniere de explorare/exploatare si se declară pe propria răspundere, sub sanctiunile prevăzute de legea penală.

Art. 4. - Prin valoarea sa garantia financiară pentru refacerea mediului trebuie să asigure, în cazul încetării activitătii de către titularul licentei si al neexecutării lucrărilor de refacere a mediului, executarea acestor lucrări.

Art. 5. - Garantia financiară pentru refacerea mediului, în cazul licentei de explorare/exploatare si al permisului de exploatare, poate fi sub formă de depozit bancar, scrisoare de garantie bancară irevocabilă sau alte modalităti prevăzute de lege. Depozitul bancar ce constituie garantia financiară pentru refacerea mediului va fi depus la o bancă agreată de Agentia Natională pentru Resurse Minerale.

Art. 6. - Garantia financiară anuală se depune prin ordin de plată la banca si în contul comunicate de Agentia Natională pentru Resurse Minerale.

Art. 7. - Concesionarii au obligatia ca, după achitarea garantiei financiare aferente fiecărui perimetru de explorare/exploatare, să transmită compartimentelor de inspectie teritorială ale Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale copii de pe scrisoarea de garantie bancară pentru refacerea mediului sau de pe ordinul de plată, cu specificarea denumirii perimetrelor pentru care s-a achitat garantia bancară.

Art. 8. - Garantia financiară pentru refacerea mediului se poate acumula în cont, este purtătoare de dobândă la vedere si se restituie concesionarului numai în măsura în care acesta si-a îndeplinit obligatiile referitoare la executarea lucrărilor de refacere a mediului aferente perioadei de un an.

Art. 9. - Titularii permiselor de exploatare si titularii licentelor de explorare/exploatare au obligatia ca, anual, să întocmească anexa nr. I “Valoarea garantiei financiare pentru refacerea mediului”, care va fi avizată de compartimentul de inspectie teritorială al Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale si de agentia regională de protectie a mediului si înaintată Directiei generale inspectie si supraveghere teritorială a activitătilor miniere si a operatiunilor petroliere din cadrul Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale, cu cel putin 30 de zile înaintea datei constituirii garantiei bancare pentru anul următor sau anului contractual în cazul permiselor de exploatare si al licentelor de explorare.

Art. 10. - Constatarea îndeplinirii obligatiilor referitoare la executarea lucrărilor de refacere a mediului se face pe baza prezentării de către titularii permiselor de exploatare si titularii licentelor de explorare/exploatare a anexei nr. II “Situatia lucrărilor executate pentru refacerea mediului afectat de activitătile miniere”, fundamentată de un raport privind executarea acestor lucrări, verificată de agentia regională de protectie a mediului si compartimentul de inspectie teritorială al Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale si însusită de Directia generală inspectie si supraveghere teritorială a activitătilor miniere si a operatiunilor petroliere din cadrul Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale.

Art. 11. - Directia generală inspectie si supraveghere teritorială a activitătilor miniere si a operatiunilor petroliere din cadrul Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale, prin compartimentele de inspectie teritorială ale agentiei, va urmări si va controla periodic, pe parcursul întregului an, stadiul executării lucrărilor de refacere a mediului pe care concesionarii si le-au asumat prin proiectul tehnic de refacere a mediului. La efectuarea controalelor vor participa si reprezentanti ai agentiilor regionale de protectie a mediului.

Art. 12. - Titularii permiselor de exploatare care au activitate de exploatare în albiile minore ale râurilor sunt obligati să constituie garantia financiară pentru refacerea mediului în situatia în care prin lucrările executate influentează zonele din vecinătate situate în albia majoră sau în terasă.

Art. 13. - Titularii licentelor de explorare care, în urma finalizării programului de cercetare, au obtinut licente de exploatare si titularii licentelor de exploatare obtinute în urma unui concurs de oferte publice vor prezenta în planul de refacere a mediului etapizarea pe ani a volumului lucrărilor pentru refacerea mediului si valoarea acestora.

Art. 14. - Titularii licentelor de exploatare obtinute anterior intrării în vigoare a Legii nr. 85/2003, precum si titularii permiselor de exploatare care au activitate de exploatare în cariere vor prezenta, conform art. 143 lit. b) si c) din Normele pentru aplicarea Legii minelor nr. 85/2003, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.208/2003, proiectul tehnic de refacere a mediului si programul de monitorizare a factorilor de mediu postînchidere.

Art. 15. - În afara garantiei financiare pentru refacerea mediului, care asigură executarea lucrărilor anuale de refacere a mediului programate, titularii licentelor de exploatare si titularii permiselor de exploatare sunt obligati să îsi constituie o cotă anuală din valoarea lucrărilor de refacere a mediului conform programului de monitorizare a factorilor de mediu postînchidere, care este inclus în programul tehnic de dezafectare sau conservare a exploatării. Această cotă anuală se depune “pentru refacerea finală a mediului” separat de garantia financiară anuală pentru refacerea mediului, având acelasi regim, conform art. 5, 6 si 7, care trebuie să asigure finantarea executării lucrărilor din programul tehnic de dezafectare sau conservare a exploatării.

Art. 16. - Garantia financiară anuală pentru refacerea finală a mediului se acumulează în cont si se restituie după executarea lucrărilor de refacere a mediului prevăzute în programul de încetare a activitătii de exploatare.

Art. 17. - În situatia neexecutării lucrărilor din planul de refacere a mediului si programul de conformare, în conformitate cu etapele si ritmul prevăzute de programele anuale, se vor aplica sanctiunile prevăzute de art. 57 alin. (1), pentru nerespectarea prevederilor art. 39 alin. (1) lit. k), p) si s) din Legea nr. 85/2003, si cele prevăzute de art. 83 lit. u), pentru nerespectarea prevederilor art. 53 lit. f) si g), art. 54 lit. b) si art. 80 lit. d) si h) din Legea nr. 137/1995, republicată, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 18. - În cazul anulării licentei/permisului, conform art. 34 lit. e) din Legea nr. 85/2003, cât si în situatia renuntării titularului licentei/permisului, potrivit art. 32 din Legea nr. 85/2003, acesta este obligat să execute lucrările de refacere a mediului afectat de activitătile miniere desfăsurate.

Art. 19. - Titularul poate renunta la permis/licentă dacă la data notificării renuntării pune la dispozitia autoritătii competente, conform art. 32 lit. c) din Legea nr. 85/2003, documentul de atestare a executiei lucrărilor de refacere a mediului deteriorat ca urmare a activitătilor miniere desfăsurate până la momentul renuntării, respectiv anexa nr. II “Situatia lucrărilor executate pentru refacerea mediului afectat de activitătile miniere”.

Art. 20. - Anexele nr. I si II fac parte integrantă din prezentele instructiuni tehnice.

 

ANEXA Nr. I

la instructiunile tehnice

 

Agentul economic ..........................................

Perimetrul .......................................................

Anul ................................................................

 

VALOAREA

garantiei financiare pentru refacerea mediului

 

Lucrări de refacere a mediului prevăzute în programul de conformare si în proiectul tehnic

 

Nr. crt.

Obiectivul

U.M.

Cantitatea

Pretul unitar

Total valoare

0

1

2

3

4

5

1.

Lucrări executate în zona afectată de exploatare

 

 

 

 

1.1.

Depunere de pământ pe berme si compactare

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1.2.

Plantare de arbusti

 

 

 

 

1.3.

Lucrări de întretinere

........................................................

 

 

 

 

2.

Lucrări în zona haldelor de steril

 

 

 

 

2.1.

Amenajarea suprafetei

 

 

 

 

2.2.

Acoperirea terenului cu plasă

 

 

 

 

2.3.

Transportul solului vegetal

 

 

 

 

2.4.

Fertilizare

 

 

 

 

2.5.

Semănatul ierbii

 

 

 

 

2.6.

Întretinere

........................................................

 

 

 

 

3.

Alte lucrări pentru refacerea mediului

........................................................ ........................................................

 

 

 

 

 

TOTAL:

 

 

 

 

 

AGENTUL ECONOMIC

Director general,

.......................................

 

Avizat

AGENTIA NATIONALĂ

PENTRU RESURSE MINERALE

Compartimentul de inspectie teritorială

..................................................

(numele, prenumele, semnătura)

Avizat

MINISTERUL MEDIULUI

SI GOSPODĂRIRII APELOR

Agentia regională de protectie a mediului

...................................................

(numele, prenumele, semnătura)

 

ANEXA Nr. II

la instructiunile tehnice

 

Agentul economic ..........................................

Perimetrul .......................................................

Anul ................................................................

 

SITUATIA

lucrărilor executate pentru refacerea mediului afectat de activitătile miniere

 

 

 

Nr. crt.

Obiectivul

U.M.

Cantitatea

Pretul unitar

Total valoare

0

1

2

3

4

5

1.

Lucrări executate în zona afectată de exploatare

 

 

 

 

1.1.

Depunere de pământ pe berme si compactare

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1.2.

Plantare de arbusti

 

 

 

 

1.3.

Lucrări de întretinere

........................................................

 

 

 

 

2.

Lucrări în zona haldelor de steril

 

 

 

 

2.1.

Amenajarea suprafetei

 

 

 

 

2.2.

Acoperirea terenului cu plasă

 

 

 

 

2.3.

Transportul solului vegetal

 

 

 

 

2.4.

Fertilizare

 

 

 

 

2.5.

Semănatul ierbii

 

 

 

 

2.6.

Întretinere

........................................................

 

 

 

 

3.

Alte lucrări pentru refacerea mediului

........................................................ ........................................................

 

 

 

 

 

TOTAL:

 

 

 

 

 

AGENTUL ECONOMIC

Director general,

.......................................

 

Avizat

AGENTIA NATIONALĂ

PENTRU RESURSE MINERALE

Compartimentul de inspectie teritorială

..................................................

(numele, prenumele, semnătura)

Avizat

MINISTERUL MEDIULUI

ŞI GOSPODĂRIRII APELOR

Agentia regională de protectie a mediului

...................................................

(numele, prenumele, semnătura)

 

MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR SI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

privind organizarea controlului în sectorul plantelor ornamentale si florilor

 

Văzând Referatul de aprobare nr. 92.727 din 16 aprilie 2004,

având în vedere prevederile art. 4 alin. (1) si (3) si ale art. 5 alin. (1) din Legea nr. 305/2003 privind organizarea pietei plantelor ornamentale si produselor din floricultură pe principiile comunitare de piată,

având în vedere prevederile art. 5 din Reglementarea (CEE) nr. 234/1968 privind organizarea pietei plantelor ornamentale, dendrologice, flori tăiate si foliaj proaspăt pentru ornament,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 409/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale,

ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale emite următorul ordin:

Art. 1. - Florile tăiate, proaspete, foliajul proaspăt, ornamental, plantele ornamentale, plantele dendrologice, asa cum sunt prevăzute la art. 1 din Legea nr. 305/2003 privind organizarea pietei plantelor ornamentale si produselor din floricultură pe principiile comunitare de piată, care nu corespund standardelor de calitate prevăzute în Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor si mediului nr. 520/2003 privind normele de aplicare a standardelor de calitate, calibrare si conditionare pentru plantele ornamentale si produsele din floricultură, nu pot fi puse în vânzare, vândute direct de producători sau de comercianti, nu pot fi importate si/sau exportate în tări terte.

Art. 2. - Controlul calitătii produselor constă în verificarea conformitătii produselor cu normele de calitate, calibrare si conditionare, marcare si ambalare si cu informatiile prevăzute în ofertele sau în cataloagele de prezentare a produselor ale producătorilor.

Art. 3. - (1) Controlul calitătii plantelor ornamentale si produselor din floricultură comercializate pe piata internă este realizat de inspectorii din cadrul inspectiei de stat pentru controlul tehnic în producerea si valorificarea legumelor si fructelor, care au competente si în acest sens.

(2) Inspectorii sunt dotati cu aparatura necesară pentru exercitarea atributiilor de control în conformitate cu normele de calitate pentru plante ornamentale si produse din floricultură si folosesc ecusonul si stampila prezentate în anexă.

(3) Inspectorii se legitimează cu legitimatia de control, al cărei model este prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

(4) Legitimatiile si stampilele se achizitionează de Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale conform dispozitiilor legale pentru achizitiile publice de bunuri si se distribuie fiecărui inspector.

Art. 4. - Inspectorii beneficiază de cursuri de formare privind controlul de calitate în conformitate cu normele comunitare (CEE) si ale Organizatiei de Cooperare si Dezvoltare Economică (OCDE) care acordă recunoasterea inspectorilor.

Art. 5. - Atributiile inspectorilor pentru controlul plantelor ornamentale si florilor:

- verificarea produselor în vederea conformitătii cu normele de calitate, calibrare, marcare si ambalare prevăzute în Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor si mediului nr. 520/2003, în baza documentelor care însotesc produsele. Sunt supuse controlului produsele din productia internă si produsele din import;

- întocmirea băncilor de date ale operatorilor din sectorul plante ornamentale si floricultură;

- verificarea autorizatiei de functionare si acreditarea, în conditiile legii, a producătorilor si comerciantilor de plante ornamentale si produse din floricultură.

Art. 6. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale,

Petre Daea,

secretar de stat

 

Bucuresti, 16 aprilie 2004.

Nr. 255.

 

ANEXĂ

 

1. Model de legitimatie de control

 

- fată -

- verso -

ROMÂNIA

Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale

 

LEGITIMATIE DE CONTROL

Inspector pentru controlul calitătii plantelor ornamentale

si a produselor din floricultură

 

Număr de marcă ............................

Functia .............................................

Numele ............................................

Prenumele .......................................

Actul de identitate  ..........................

Seria  ................................ nr. ........

Valabilă de la  ............ până la .....

 

Ministru,

 

Fotografie

Posesorul  prezentei  legitimatii,  în  temeiul  Legii nr. 305/2003  privind  organizarea  pietei  plantelor ornamentale si produselor din floricultură pe principiile comunitare de piată, pe filiera de produs, în zona .............., judetul .............

 

Posesorul este angajat la ISCTPVLF,

filiala ................................................,

cu sediul în .......................................

Semnătura inspectorului ........................

 

2. Model de ecuson si stampilă

 

Ministerul Agriculturii, Pădurilor

si Dezvoltării Rurale

ISCTPVLF

Inspector ....................

nr. marcă ...............