MONITORUL
OFICIAL AL ROMANIEI
P A R T E
A I
Anul 172
(XVI) - Nr. 408 LEGI, DECRETE,
HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Joi, 6 mai
2004
SUMAR
LEGI SI
DECRETE
120.
- Lege pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 96/1998
privind reglementarea regimului silvic si administrarea fondului forestier
national
248.
- Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea si completarea
Ordonantei Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic si
administrarea fondului forestier national
DECIZII ALE
CURTII CONSTITUTIONALE
Decizia
nr. 81 din 2 martie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a
prevederilor art. 3 alin. (1) si (2), art. 15 si art. 38 alin. (2) lit. y) din
Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, ale art. 31 alin. (1)-(3) din
Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 45/2003 privind finantele publice locale,
ale art. 1 alin. (1) si (2) si art. 2 lit. c) si d) din Ordonanta Guvernului
nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, ale art. 12 alin. (1) din
Ordonanta Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic si
administrarea fondului forestier national, republicată
Decizia
nr. 149 din 25 martie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate
a dispozitiilor art. 3 si 21 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la
informatiile de interes public
ACTE ALE
ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
58/19.
- Ordin al presedintelui Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale si al
ministrului mediului si gospodăririi apelor pentru aprobarea Instructiunilor
tehnice privind aplicarea si urmărirea măsurilor stabilite în programul de
conformare, planul de refacere a mediului si proiectul tehnic, precum si
reglementarea modului de operare cu garantia financiară pentru refacerea
mediului afectat de activitătile miniere
255.
- Ordin al ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale
privind organizarea controlului în sectorul plantelor ornamentale si florilor
LEGI SI
DECRETE
PARLAMENTUL
ROMÂNIEI
|
CAMERA
DEPUTATILOR |
SENATUL |
pentru modificarea si completarea Ordonantei
Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic si administrarea
fondului forestier national
Parlamentul
României adoptă prezenta
lege.
Art. I. - Ordonanta Guvernului nr.
96 din 27 august 1998 privind reglementarea regimului silvic si
administrarea fondului forestier national, republicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 122 din 26 februarie 2003, se modifică si se
completează după cum urmează:
1. Articolul 1
va avea următorul cuprins:
“Art. 1. -
Pădurile, prin functiile ecologice, de protectie si socioeconomice pe care le
îndeplinesc, constituie, indiferent de forma de proprietate, o avutie de
interes national de care beneficiază întreaga societate. În acest scop este
necesară asigurarea gestionării durabile a pădurilor prin stabilirea de măsuri
concrete de administrare, regenerare, îngrijire si exploatare.”
2. Litera c) a
articolului 3 va avea următorul cuprins:
“c) fondul
forestier proprietate privată a unitătilor de cult (parohii, schituri,
mănăstiri), a institutiilor de învătământ, Academiei Române sau a altor
persoane de drept privat;”
3. La articolul
4 se introduc alineatele (3), (4) si (5) cu următorul cuprins:
“(3) La
solicitarea detinătorului majoritar al fondului forestier, proprietate privată
a persoanelor fizice sau juridice, drumurile forestiere si terenul aferent
acestora trec, prin hotărâre a Guvernului, din domeniul public al statului si
din administrarea Regiei Nationale a Pădurilor – Romsilva în domeniul public al
unitătilor administrativ-teritoriale.
(4) Întretinerea
si păstrarea în permanentă stare de functionare a drumurilor forestiere revin
proprietarilor acestora.
(5) Constructiile
si pepinierele care deservesc, la data intrării în vigoare a prezentei
ordonante, teren forestier ce face obiectul retrocedării integrale pot fi
închiriate sau vândute, potrivit legii, cu acordul detinătorului actual al
structurii silvice care administrează fondul forestier respectiv.”
4. Articolul 8
va avea următorul cuprins:
“Art. 8. - (1) În
vederea respectării reglementărilor referitoare la regimul silvic, proprietarii
de păduri si detinătorii cu orice titlu au următoarele obligatii:
a) să elaboreze,
prin unităti specializate autorizate de autoritatea publică centrală care
răspunde de silvicultură, amenajamente silvice sau, pentru terenuri forestiere
în suprafată de până la 30 ha, studii sumare de amenajare.
Modalitatea de
elaborare si continutul acestora sunt cele prevăzute de normele tehnice de
amenajare a pădurilor, aprobate prin ordin al ministrului agriculturii,
pădurilor si dezvoltării rurale. Mijloacele financiare necesare elaborării se
asigură de la bugetul de stat pentru persoane fizice care gestionează pădurea
în mod individual sau în asociatii. Pentru pădurile proprietate privată sau
publică, cu suprafete de peste 30 ha, se întocmesc amenajamente silvice pe
proprietar, asociatie, proprietate indiviză sau unitate de productie, după caz.
Normele privind asigurarea si decontarea fondurilor necesare elaborării
amenajamentelor silvice sau studiilor sumare de amenajare se emit de
autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură si se aprobă prin
ordin al ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale;
b) să asigure paza
pădurilor în vederea prevenirii tăierilor ilegale, distrugerii sau degradării
vegetatiei forestiere, păsunatului abuziv, braconajului si a altor fapte
infractionale sau contraventionale. Proprietarii de păduri mentionati la art.
12 alin. (1) vor asigura paza prin structurile silvice de administrare, de stat
sau private, după caz. Neasigurarea pazei prin structurile silvice autorizate
atrage răspunderea contraventională;
c) să execute
lucrările necesare pentru prevenirea si combaterea bolilor si dăunătorilor
pădurilor, stabilite de organele autoritătii publice pentru silvicultură, cu
mijloace proprii sau contra cost, prin structuri silvice autorizate;
d) să asigure
respectarea măsurilor de prevenire si stingere a incendiilor si, după caz,
dotarea cu mijloace de primă interventie;
e) să efectueze
lucrările de împădurire si de ajutorare a regenerării naturale, potrivit
prevederilor amenajamentelor silvice si ale normelor tehnice specifice.
Lucrările de împădurire se vor executa în termen de cel mult 2 ani de la
exploatarea masei lemnoase. În caz contrar se vor aplica măsurile prevăzute la
art. 67 din Legea nr.
26/1996 - Codul silvic;
f) să efectueze
lucrările de întretinere a plantatiilor si regenerărilor naturale până la
realizarea stării de masiv;
g) să execute la
timp, în conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice si ale normelor
tehnice specifice, lucrările de îngrijire a arboretelor - degajări, curătări,
rărituri, tăieri de igienă;
h) să execute
tăieri de arbori numai după punerea în valoare si eliberarea documentelor
specifice de către personalul silvic autorizat;
i) să asigure, în
conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice si actelor normative în
vigoare, întretinerea si repararea drumurilor forestiere aflate în proprietate.
(2) În situatiile
în care gospodărirea pădurilor, proprietate privată, apartinând persoanelor
fizice sau juridice, este asigurată pe baze contractuale de Regia Natională a
Pădurilor - Romsilva sau de structuri silvice autorizate, obligatiile
mentionate la alin. (1) se vor regăsi ca atare în contractele încheiate.”
5. După
articolul 8 se introduce articolul 81 cu următorul cuprins:
“Art. 81. - (1) Proprietarii de păduri au obligatia să înfiinteze un fond de
conservare si regenerare a pădurilor, purtător de dobândă, aflat la dispozitia
si în contul administratorului, respectiv în contul structurii silvice care
asigură serviciul public cu specific silvic din resursele prevăzute la art. 63
din Legea nr. 26/1996 -
Codul silvic.
(2) În situatia în
care masa lemnoasă recoltată se acordă în natură, contributia la fondul de
conservare si regenerare constituit potrivit alin. (1) se calculează pe baza
pretului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, în vigoare.
(3) Fondul de
conservare si regenerare a pădurilor se foloseste pentru împădurirea unor
terenuri goale, pentru regenerarea suprafetelor parcurse cu tăieri,
gospodărirea unor păduri cu functii speciale de protectie si acoperirea unor
cheltuieli ocazionate de calamităti asupra pădurilor.
(4) Alimentarea
fondului de conservare si regenerare se face până la 31 decembrie, fondul are
regimul rezervelor fiscale si este deductibil fiscal. Evidenta acestuia se tine
pe proprietar, iar nealimentarea lui la termenul legal, conform resurselor de la alin. (1), constituie
contraventie si sanctiunea se aplică proprietarilor. Aplicarea sanctiunii nu
exonerează proprietarul de obligatia prevăzută la alin. (1).
(5) Sumele rămase
disponibile din acest fond la finele anului sunt folosite în exercitiul
financiar al anului următor în acelasi scop, cu exceptia fondurilor publice.”
6. Litera a) a
alineatului (1) al articolului 9 va avea următorul cuprins:
“a) defrisarea
vegetatiei forestiere, respectiv înlăturarea acesteia si schimbarea folosintei
ori destinatiei terenului, fără aprobarea autoritătii publice centrale care
răspunde de silvicultură;”
7. Alineatele
(1), (2), (4) si (5) ale articolului 10 vor avea următorul cuprins:
“Art. 10. - (1)
Exploatarea masei lemnoase se face numai în conformitate cu prevederile
amenajamentelor silvice, studiilor sumare de amenajare si cu respectarea
instructiunilor privind termenele, modalitătile si epocile de recoltare si
transport al materialului lemnos din păduri, emise de autoritatea publică
centrală care răspunde de silvicultură.
(2) Pentru masa
lemnoasă destinată a se exploata, proprietarii sau detinătorii cu orice titlu
întocmesc acte de punere în valoare, în conformitate cu normele tehnice în
vigoare, cu inventarierea prealabilă a arborilor destinati tăierii, de către
personalul silvic delegat să utilizeze ciocanul silvic de marcat. Serviciul
public cu specific silvic pentru proprietarii de păduri din fiecare localitate
se asigură pe structura silvică autorizată ce administrează majoritatea
fondului forestier din raza localitătii respective.
............................................................................................
(4) Masa lemnoasă
care se exploatează, transportă, depozitează, prelucrează sau se
comercializează va fi însotită, indiferent de locul în care aceasta se află, de
documente prevăzute în reglementările privind controlul circulatiei,
depozitării, comercializării materialelor lemnoase si functionării
instalatiilor de debitat lemn rotund, aprobate prin hotărâre a Guvernului.
(5) Formularele
tipizate ale documentelor de însotire necesare justificării provenientei
materialelor lemnoase se execută centralizat, prin grija autoritătii publice
centrale care răspunde de silvicultură, si se distribuie contra cost
persoanelor juridice autorizate să le folosească, prin inspectoratele
teritoriale de regim silvic si cinegetic.”
8. Alineatele
(1), (3) si (4) ale articolului 12 vor avea următorul cuprins:
“Art. 12. - (1)
Pădurile proprietate publică apartinând comunelor, oraselor si municipiilor,
precum si cele proprietate privată indiviză sau a asociatiilor formate de
acestea se administrează de către proprietari, prin structuri silvice proprii
autorizate, similare cu cele ale statului sau, la cerere, prin structuri
silvice existente autorizate, pe baza contractelor convenite între părti. Prin
contractele încheiate întreaga responsabilitate privind respectarea regimului
silvic este preluată de administrator. Pentru gospodărirea pădurilor prin structuri
silvice proprii, detinătorii mentionati mai sus angajează personal de
specialitate, autorizat în conditiile legii.
............................................................................................
(3) Structurile
silvice prevăzute la alin. (1) îndeplinesc, în conditiile legii, atributii de
serviciu public cu specific silvic.
(4) Structurile
silvice proprii autorizate, constituite de către unitătile
administrativ-teritoriale sau asociatii formate exclusiv din unităti
administrativ-teritoriale, au personalitate juridică si functionează ca regii
publice locale cu specific exclusiv silvic.”
9. Articolul 13
va avea următorul cuprins:
“Art. 13. -
Modalitătile concrete de repartizare a resurselor materiale si a surselor
financiare cuvenite persoanelor fizice si juridice pentru pădurile pe care le
au în proprietate si administrate prin structurile silvice de stat, precum si
obligatiile părtilor se reglementează prin regulament aprobat prin hotărâre a
Guvernului, la propunerea autoritătii publice centrale care răspunde de
silvicultură.”
10. Articolul
14 va avea următorul cuprins:
“Art. 14. -
Proprietarii de păduri la care se referă prezenta sectiune îsi pot gospodări
pădurile ce le apartin în conditiile art. 12 alin. (1) sau pe bază contractuală
prin Regia Natională a Pădurilor - Romsilva.”
11. Alineatele
(2) si (3) ale articolului 15 vor avea următorul cuprins:
“(2) În vederea
respectării obligatiei prevăzute la alin. (1), proprietarii de păduri
individuali sau constituiti în asociatii pot administra pădurile pe bază
contractuală prin structuri silvice autorizate.
(3) Supravegherea
tehnică, serviciile publice silvice si aplicarea amenajamentelor silvice, a
studiilor sumare de amenajare vor fi asigurate de structurile silvice
autorizate din zonă, pe principiul teritorialitătii, pe bază contractuală.”
12. Articolul
16 va avea următorul cuprins:
“Art. 16. - (1)
Administrarea pădurilor proprietate privată apartinând parohiilor, schiturilor,
mănăstirilor, unitătilor de învătământ, unitătilor administrativ-teritoriale
sau altor persoane juridice se face prin structuri silvice proprii autorizate
sau pe bază contractuală, prin structuri silvice autorizate.
(2) Pentru
îndeplinirea obligatiilor prevăzute la alin. (1), proprietarii pădurilor
respective se pot asocia cu alti detinători în vederea gospodăririi acestora.”
13. Alineatele
(2), (3) si (4) ale articolului 17 vor avea următorul cuprins:
“(2) Contractele
prevăzute la alin. (1) se încheie de reprezentantii legali ai părtilor în
prezenta reprezentantului împuternicit al structurilor aflate în subordinea
autoritătii publice care răspunde de silvicultură, cu obligatia de a certifica
sub semnătură legalitatea clauzelor contractuale care se referă la regimul
silvic. Aceste contracte se înregistrează la structurile aflate în subordinea
autoritătii publice care răspunde de silvicultură, institutii definite conform
art. 19 si 21, în a căror rază teritorială se află fondul forestier ce face
obiectul contractului.
(3) Rezilierea
contractului din initiativa unei părti se solutionează conform legislatiei
civile si în conditiile asigurării obligatorii de către proprietar a
administrării pădurilor, în continuare, în regim silvic prin structuri silvice
autorizate.
(4) Activitatea
personalului silvic angajat de structurile silvice proprii care execută paza si
gospodărirea pădurilor proprietate publică apartinând unitătilor
administrativ-teritoriale si proprietate privată este controlată, sub raportul
regimului silvic, de personalul tehnic silvic al autoritătii publice centrale
care răspunde de silvicultură si al Autoritătii Nationale de Control, prin
structurile teritoriale silvice aflate în subordinea acestora.”
14. Articolul
18 va avea următorul cuprins:
“Art. 18. - (1)
Până la retrocedarea unor terenuri forestiere din administrarea Regiei
Nationale a Pădurilor - Romsilva în proprietatea publică a unitătilor
administrativ-teritoriale sau în proprietatea privată, respectiv până la
punerea în posesie conform prevederilor Legii nr.
1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor
agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului
funciar nr.
18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, cu modificările si completările
ulterioare, Regia Natională a Pădurilor - Romsilva are obligatia să execute
lucrările tehnice silvice conform prevederilor amenajamentelor silvice si
reglementărilor impuse de regimul silvic, acordând proprietarilor profitul
rezultat din valorificarea masei lemnoase respective. Profitul rezultat se
acordă în bani sau în natură, la cererea proprietarului.
(2) Suprafetele
forestiere de pe care masa lemnoasă a fost exploatată, în urma unor tăieri
rase, definitive sau accidentale, si neîmpădurite la data punerii în posesie de
către Regia Natională a Pădurilor - Romsilva se vor împăduri pe cheltuiala
acesteia. Suprafetele se consideră împădurite la declararea reusitei
definitive.”
15. După
articolul 19 se introduce articolul 191 cu următorul
cuprins:
“Art. 191. - Fondul forestier national este arondat pe ocoale silvice ca
structuri functionale de bază pentru aplicarea regimului silvic.”
16. Articolul
20 va avea următorul cuprins:
“Art. 20. - (1)
Controlul respectării regimului silvic pentru întregul fond forestier national
se exercită de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură si de
Autoritatea Natională de Control, prin structurile teritoriale silvice, cu
personalitate juridică, aflate în subordinea acestora.
(2) Modul de
organizare si functionare a controlului aplicării regimului silvic la nivel
central si local, precum si structurile administrative aferente, în conditiile
prevăzute la alin. (1), se stabilesc prin regulament aprobat prin hotărâre a
Guvernului, la propunerea autoritătii publice centrale care răspunde de
silvicultură.”
17. Litera b) a
articolului 21 va avea următorul cuprins:
“b) analizează si controlează modul de
respectare a prevederilor amenajamentelor silvice, a studiilor sumare de
amenajare pentru toate pădurile, indiferent de natura proprietătii;”
18. După litera
h) a articolului 21 se introduce litera h1) cu următorul
cuprins:
“h1)
organizează, supraveghează si coordonează serviciile publice cu specific
silvic, administrarea fondului forestier, altul decât cel proprietate publică
de stat, si îndeplineste atributii de avizare, aprobare, evidentă, conform
competentelor primite prin reglementări specifice;”
19. La
articolul 21 se introduc alineatele (2) si (3) cu următorul cuprins:
“(2) Salariatii
persoanelor juridice supuse controlului sunt obligati să permită accesul si
exercitarea controlului de către personalul cu atributii de control.
(3) În timpul
exercitării controlului personalul silvic cu atributii în acest sens este
obligat să aibă asupra sa legitimatia si ordinul de serviciu sau delegatia.”
20. Alineatul
(3) al articolului 22 va avea următorul cuprins:
“(3)
Inspectoratele teritoriale de regim silvic si cinegetic, precum si alte
structuri aflate în subordinea autoritătii publice centrale care răspunde de
silvicultură se constituie prin hotărâre a Guvernului.”
21. Litera a) a
alineatului (2) al articolului 24 va avea următorul cuprins:
“a) taxa pentru ocuparea definitivă a terenurilor
forestiere, potrivit prevederilor art. 92 alin. (4), cu exceptiile prevăzute de
alin. (6), din Legea fondului funciar nr.
18/1991, republicată, care se va vărsa în Fondul de ameliorare a fondului
funciar cu destinatie silvică, fond aflat la dispozitia autoritătii publice
centrale care răspunde de silvicultură;”
22. La
articolul 24 se introduce alineatul (5) cu următorul cuprins:
“(5) Pentru
schimbarea categoriei de folosintă silvică a terenurilor cu destinatie
forestieră de la folosinta «pădure» la altă categorie de folosintă silvică, cu
exceptia terenurilor destinate constructiei drumurilor forestiere, solicitantul
este obligat să plătească o taxă calculată conform prevederilor alin. (2) lit.
a), ce se varsă în Fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinatie
silvică.”
23. Litera d) a
alineatului (1) al articolului 25 va avea următorul cuprins:
“d) cheltuielile
de reinstalare a vegetatiei forestiere si de întretinere a acesteia, până la
realizarea stării de masiv, pentru terenurile ocupate, proprietate publică sau
privată, care se achită anticipat administratorului acestora;”
24. Alineatele
(2) si (4) ale articolului 25 vor avea următorul cuprins:
“(2) În situatia
în care ocuparea temporară a terenului nu implică defrisarea vegetatiei
forestiere lemnoase, beneficiarul nu plăteste proprietarului sau
administratorului terenului sumele prevăzute la alin. (1) lit. c) si d).
............................................................................................
(4) Pretul mediu
al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, care se foloseste pentru calculul
obligatiilor bănesti aferente ocupării terenurilor din fondul forestier
national, prevăzute la art. 24 si în prezentul articol, se stabileste prin
ordin al autoritătii publice centrale care răspunde de silvicultură, tinând
seama de preturile de piată.”
25. După litera
b) a articolului 28 se introduce litera b1) cu următorul
cuprins:
“b1)
bugetele locale.”
26. Literele d)
si h) ale alineatului (1) al articolului 29 vor avea următorul cuprins:
“d) amenajarea pădurilor proprietate privată a
persoanelor fizice constituite sau nu în asociatii;
............................................................................................
h) finantarea,
acolo unde este cazul, a cheltuielilor pentru regenerarea pădurilor, care
depăsesc fondul de conservare si regenerare, aflat la dispozitia structurilor
silvice autorizate;”
27. După litera
h) a alineatului (1) al articolului 29 se introduce litera i) cu următorul
cuprins:
“i) sprijinirea înfiintării si dezvoltării
asociatiilor de proprietari de păduri.”
28. Alineatele
(1), (2) si (3) ale articolului 32 vor avea următorul cuprins:
“Art. 32. - (1)
Tăierea, distrugerea sau scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieti
sau lăstari din fondul forestier national sau din vegetatia forestieră situată
pe terenuri din afara acestuia, de către proprietari sau detinători, dacă
valoarea arborilor, puietilor sau lăstarilor este de peste 5 ori mai mare decât
pretul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior sau dacă valoarea
este sub această limită, dar fapta a fost săvârsită de cel putin două ori în
interval de doi ani, constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de
la 6 luni la 4 ani sau cu amendă.
(2) Dacă valoarea
arborilor, puietilor sau lăstarilor tăiati, distrusi sau scosi din rădăcină
este de peste 20 de ori mai mare decât pretul mediu al unui metru cub de masă
lemnoasă pe picior, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani.
(3) Când valoarea
arborilor, puietilor sau lăstarilor tăiati, distrusi ori scosi din rădăcină
este de peste 50 de ori mai mare decât pretul mediu al unui metru cub de masă
lemnoasă pe picior, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.”
29. După litera
c) a alineatului (1) al articolului 34 se introduc literele d) si e) cu
următorul cuprins:
“d) stabilirea
posibilitătii pădurilor în cadrul amenajamentelor silvice cu încălcarea
prevederilor din normele tehnice de amenajare se sanctionează cu retragerea
autorizatiei de functionare pentru unitatea specializată respectivă si cu
amendă cuprinsă între 50.000.000 lei si 100.000.000 lei;
e) acceptarea de
către membrii comisiei tehnico-economice, care autorizează solutiile propuse în
amenajamentele silvice respective, cu încălcarea prevederilor lit. d) se
sanctionează cu amendă cuprinsă între 25.000.000 lei si 50.000.000 lei.”
30. Articolul
36 va avea următorul cuprins:
“Art. 36. -
Constatarea infractiunilor prevăzute la art. 31-33 se face de către personalul
silvic prevăzut la art. 105 din Legea nr. 26/1996 - Codul
silvic, de către personalul silvic din structurile silvice autorizate de
autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, de către personalul
silvic din Autoritatea Natională de Control si structurile teritoriale silvice
aflate în subordinea acestora, precum si de către organele de cercetare
penală.”
31. Articolul
39 va avea următorul cuprins:
“Art. 39. -
Unitătile de politie, împreună cu cele ale jandarmeriei, precum si organele
administratiei publice locale ori, după caz, organele de pompieri militari au
obligatia de a sprijini organele silvice sau, după caz, de a le acorda
asistentă tehnică, potrivit competentelor, în organizarea si desfăsurarea
actiunilor de prevenire si de combatere a fenomenului infractional si
contraventional si, respectiv, pentru prevenirea si stingerea incendiilor, atât
în pădurile proprietate publică, cât si în cele proprietate privată.”
32. Articolul
40 va avea următorul cuprins:
“Art. 40. -
Marcarea si evaluarea arborilor destinati tăierii si eliberarea documentelor
legale pentru exploatarea si transportul materialelor lemnoase pentru
proprietarii de terenuri forestiere care îsi administrează singuri pădurile se
fac, la cerere, de către personalul silvic din cadrul ocoalelor silvice,
autorizate conform legii, care asigură serviciile publice cu specific silvic,
conform prevederilor art. 10 alin. (4).”
33. Articolul
41 va avea următorul cuprins:
“Art. 41. - În
întelesul prezentei ordonante, structura silvică privată sau de stat este
ocolul silvic autorizat, în cadrul căruia functionează districte si cantoane
silvice.”
34. Articolul
42 va avea următorul cuprins:
“Art. 42. -
Structurile silvice similare cu cele de stat, precum si personalul angajat vor
fi autorizate de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, în
termen de 60 de zile de la data depunerii documentelor necesare autorizării.”
35. După
articolul 43 se introduc articolele 431, 432 si 433 cu următorul cuprins:
“Art. 431. - (1) Prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor si
dezvoltării rurale, la solicitarea detinătorilor, pot trece în fondul forestier
national terenuri cu vegetatie forestieră din afara acestuia, precum si alte
terenuri.
(2) Schimbarea
destinatiei terenurilor agricole în terenuri cu destinatie forestieră este
scutită de taxe, iar terenurile respective sunt scutite de impozite.
Art. 432. - Destinatia volumului masei lemnoase pe picior din pădurile proprietate
publică se stabileste prin hotărâre a Guvernului.
Art. 433. - Prin lege specială se va reglementa modul de gestionare a
vegetatiei forestiere din afara fondului forestier national.”
Art. II. - În termen de 60 de zile de la data intrării
în vigoare a prezentei legi, Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării
Rurale va aproba ordinul prevăzut la art. 8 alin. (1) lit. a) din Ordonanta
Guvernului nr.
96/1998, republicată.
Art. III. - Ordonanta Guvernului nr.
96/1998, republicată, cu modificările si completările aduse prin prezenta
lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se
textelor o nouă numerotare.
Această lege a
fost adoptată de Senat în sedinta din 25 martie 2004, cu respectarea
prevederilor art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicată.
PRESEDINTELE
SENATULUI
NICOLAE VĂCĂROIU
Această lege a
fost adoptată de Camera Deputatilor în sedinta din 30 martie 2004, cu
respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constitutia României,
republicată.
PRESEDINTELE
CAMEREI DEPUTATILOR
VALER
DORNEANU
Bucuresti, 19 aprilie 2004.
Nr. 120.
privind promulgarea Legii pentru modificarea si
completarea Ordonantei Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului
silvic si administrarea fondului forestier national
În temeiul
prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia
României, republicată,
Presedintele
României decretează:
Articol unic. - Se
promulgă Legea pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr.
96/1998 privind reglementarea regimului silvic si administrarea fondului
forestier national si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial
al României, Partea I.
PRESEDINTELE
ROMÂNIEI
ION
ILIESCU
Bucuresti, 14 aprilie 2004.
Nr. 248.
CURTEA
CONSTITUTIONALĂ
din 2
martie 2004
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a
prevederilor art. 3 alin. (1) si (2), art. 15 si art. 38 alin. (2) lit. y) din
Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, ale art. 31 alin. (1)-(3) din
Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 45/2003 privind finantele publice locale,
ale art. 1 alin. (1) si (2) si art. 2 lit. c) si d) din Ordonanta Guvernului
nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, ale art. 12 alin. (1) din
Ordonanta Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic si
administrarea fondului forestier national, republicată
Nicolae Popa -
presedinte
Costică Bulai -
judecător
Nicolae Cochinescu
- judecător
Constantin Doldur
- judecător
Kozsokár Gábor -
judecător
Petre Ninosu -
judecător
Serban Viorel
Stănoiu - judecător
Lucian Stângu -
judecător
Ioan Vida -
judecător
Florentina Baltă -
procuror
Gabriela
Dragomirescu - magistrat-asistent sef
Pe rol se află
solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 alin. (1)
si (2), art. 15 si art. 38 alin. (2) lit. y) din Legea administratiei publice
locale nr.
215/2001, ale art. 12 alin. (1) si (2) din Legea nr.
189/1998 privind finantele publice locale, ale art. 1 alin. (1) si (2) si
art. 2 lit. c) si d) din Ordonanta Guvernului nr.
26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, ale art. 12 alin. (1) din
Ordonanta Guvernului nr.
96/1998 privind reglementarea regimului silvic si administrarea fondului
forestier national, cu modificările si completările ulterioare. Exceptia a fost
ridicată de Consiliul Local al Comunei Brates, judetul Covasna, în Dosarul nr.
1.063/R/C/2003 al Curtii de Apel Brasov – Sectia comercială si de contencios
administrativ.
La apelul nominal
se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal
îndeplinită.
Reprezentantul
Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca neîntemeiată,
întrucât apreciază că textele de lege criticate nu sunt contrare principiilor
constitutionale invocate ca fiind încălcate, iar art. 40 din Constitutie nu
este incident în cauză.
CURTEA,
având în vedere
actele si lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea
din 11 septembrie 2003, pronuntată în Dosarul nr. 1.063/R/C/2003, Curtea de
Apel Brasov - Sectia comercială si de contencios administrativ a sesizat Curtea
Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3
alin. (1) si (2), art. 15 si art. 38 alin. (2) lit. y) din Legea administratiei
publice locale nr.
215/2001, ale art. 12 alin. (1) si (2) din Legea nr.
189/1998 privind finantele publice locale, ale art. 1 alin. (1) si (2) si
art. 2 lit. c) si d) din Ordonanta Guvernului nr.
26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, ale art. 12 alin. (1) din
Ordonanta Guvernului nr.
96/1998 privind reglementarea regimului silvic si administrarea fondului
forestier national, cu modificările si completările ulterioare. Exceptia a
fost ridicată de Consiliul Local al Comunei Brates, judetul Covasna, într-o
cauză de contencios administrativ.
În motivarea
exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că dispozitiile de lege criticate contravin art. 37 alin.
(1), art. 119 si art. 120 alin. (1) si (2) din Constitutie.
În opinia
autorului exceptiei, neconstitutionalitatea constă în aceea că asocierea
consiliilor locale între ele si cu alte persoane juridice din tară în scopul
participării cu bunuri din proprietate în numele si în interesul
colectivitătilor, pentru realizarea unor lucrări si servicii publice de interes
local “este privată de calitatea de persoană juridică”. În cauză se arată că
actiunea în contencios administrativ priveste anularea hotărârii Consiliului
Local al Comunei Brates “prin care s-a stipulat asocierea cu alte unităti ale
administratiei publice locale si cu persoane juridice în scopul administrării
eficiente, rationale si în interesul comunitătilor a suprafetelor de păduri din
proprietate printr-o structură silvică proprie, respectiv un ocol silvic
privat”.
Curtea de Apel
Brasov - Sectia comercială si de contencios administrativ apreciază că textele de lege criticate sunt
constitutionale.
Potrivit
prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată
presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si
exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
De asemenea, în
conformitate cu dispozitiile art. 181 din Legea nr.
35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al
institutiei Avocatul Poporului.
Guvernul consideră că exceptia de
neconstitutionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că, potrivit art.
120 si 121 din Constitutie, autoritătile administratiei publice locale
functionează ca autorităti autonome în conditiile legii, iar Legea nr.
215/2001 stabileste aceste conditii. Apreciază că asocierea consiliilor
locale în vederea promovării intereselor colectivitătilor locale, pe bază de
conventii sau contracte de asociere si nu ca persoane juridice, este o problemă
de optiune a legiuitorului, nu de constitutionalitate, precum si că art. 40
alin. (1) din Constitutie nu este incident în cauză.
Avocatul
Poporului apreciază că
textele de lege criticate sunt constitutionale. În acest sens, în esentă, arată
că: modalitătile de asociere stabilite prin Ordonanta Guvernului nr.
96/1998 nu se referă la asociere ca rezultat al exercitării dreptului
fundamental prevăzut de art. 40 din Constitutie, ci ele au ca temei legal
dispozitiile Codului civil; celelalte dispozitii de lege criticate acordă
autoritătilor administratiei publice locale “dreptul si capacitatea efectivă de
a solutiona si de a gestiona, în numele si în interesul colectivitătilor
locale, pe care le reprezintă, treburile publice”, astfel că nu este încălcat
nici principiul constitutional al descentralizării, autonomiei locale si
deconcentrării serviciilor publice.
Presedintii
celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând
încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului
Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului,
dispozitiile legale criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si
dispozitiile Legii nr.
47/1992, retine următoarele:
Curtea
Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicată, precum si ale art.
1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr.
47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate
ridicată.
Obiectul exceptiei
de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulat de către autorul
exceptiei, îl constituie prevederile art. 3 alin. (1) si (2), art. 15 si art.
38 alin. (2) lit. y) din Legea administratiei publice locale nr.
215/2001, ale art. 12 alin. (1) si (2) din Legea nr.
189/1998 privind finantele publice locale, ale art. 1 alin. (1) si (2) si
art. 2 lit. c) si d) din Ordonanta Guvernului nr.
26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, modificată si completată prin
Ordonanta Guvernului nr.
37/2003, precum si ale art. 12 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr.
96/1998 privind reglementarea regimului silvic si administrarea fondului
forestier national, aprobată cu modificări prin Legea nr. 141/1999,
modificată si completată prin Legea nr.
75/2002, republicată.
La data de 1
ianuarie 2004, deci ulterior sesizării Curtii Constitutionale prin Încheierea
din 11 septembrie 2003, a intrat în vigoare Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
45/2003 privind finantele publice locale, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 431 din 19 iunie 2003. Potrivit art. 79 alin. (2) din
aceasta, pe data intrării sale în vigoare, se abrogă Legea nr.
189/1998, însă solutia de principiu cuprinsă în art. 12 din lege, criticat
ca fiind neconstitutional, se mentine în art. 31 alin. (1)-(3) din ordonantă.
Asa fiind, prin prezenta decizie Curtea Constitutională urmează a se pronunta
asupra constitutionalitătii acestui din urmă articol. Textul de lege criticat
de autorul exceptiei, continut în art. 3 alin. (1) si (2), art. 15 si art. 38
alin. (2) lit. y) din Legea administratiei publice locale nr.
215/2001, stabileste întelesul notiunii de autonomie locală, exercitarea de
către autoritătile administratiei publice locale alese a dreptului de a
solutiona si gestiona în numele si în interesul colectivitătilor locale pe care
le reprezintă si dreptul de a hotărî, în interesul acestora, asupra
participării cu capital sau bunuri la constituirea de societăti comerciale, în
conditiile legii, prin cooperare sau asociere cu alte autorităti ale
administratiei publice din tară sau din străinătate; potrivit art. 31 alin. (1)-(3)
din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
45/2003 privind finantele publice locale, această cooperare si asociere se
realizează pe bază de conventii sau contracte de asociere, în care se prevede
că
fondurile necesare
pentru participarea la constituirea societătilor comerciale sau a serviciilor
de interes public local ori judetean, în conditiile legii, se asigură din
bugetele locale. Pe de altă parte, art. 1 alin. (1) si (2) si art. 2 lit. c) si
d) din Ordonanta Guvernului nr.
26/2000 cu privire la asociatii si fundatii stabileste posibilitatea ca
persoanele fizice sau juridice să se constituie ca persoane juridice de drept
privat fără scop patrimonial, în asociatii si fundatii care urmăresc
desfăsurarea unor activităti de interes general sau în interes comunitar ori în
interesul lor personal nepatrimonial, scopul ordonantei fiind, între altele,
urmărirea unui interes general, local sau, după caz, de grup, precum si
facilitarea accesului acestora la resurse private si publice. De asemenea, art.
12 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr.
96/1998 privind reglementarea regimului silvic si administrarea fondului
forestier si silvic si administrarea fondului forestier national, republicată,
stabileste, de asemenea, regula ca, la cerere, administrarea de către
proprietarii pădurilor proprietate publică nominalizati în text să se facă prin
structurile silvice de stat existente, pe baza unor contracte convenite între
părti.
În opinia
autorului exceptiei de neconstitutionalitate, dispozitiile de lege mentionate
privează de “calitatea de persoană juridică” asocierea consiliilor locale între
ele, precum si cu alte persoane juridice din tară, în scopul participării cu
bunuri din proprietate în numele si în interesul colectivitătilor, pentru
realizarea unor lucrări si servicii publice de interes local. Se consideră că
se încalcă astfel prevederile constitutionale, revizuite si republicate,
cuprinse în art. 37 alin. (1), devenit art. 40 alin. (1), privind “Dreptul
de asociere”, art. 119, devenit art. 120, care consacră principiile
descentralizării, autonomiei locale si deconcentrării serviciilor publice în
administratia publică din unitătile administrativ-teritoriale, si art. 120
alin. (1) si (2), devenit art. 121 alin. (1) si (2), potrivit cărora autonomia
locală se realizează prin autoritătile administratiei publice, în conditiile
legii.
Examinând exceptia
de neconstitutionalitate ridicată, Curtea Constitutională retine următoarele:
Art. 40 din
Constitutie, invocat ca fiind încălcat, consacră un drept fundamental cu
caracter social-politic, care oferă posibilitatea cetătenilor de a se asocia în
mod liber în partide sau formatiuni politice, în sindicate, în patronate sau în
alte forme de organizare, în scopul de a lua parte la diverse activităti
politice, sociale, culturale si altele asemenea. Asa cum a retinut însă Curtea
Constitutională, de exemplu, în Decizia nr.
168 din 28 octombrie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 85 din 24 februarie 2000, “în anumite situatii legiuitorul poate
institui forme speciale de asociere ce urmăresc salvgardarea unor interese de
ordin general si care, în perspectiva scopurilor pe care le urmăresc, nu reprezintă,
în realitate, modalităti înscrise în conceptul de liberă asociere, astfel cum
acesta este conturat prin prevederile […] art. 37 din Constitutie” [devenit
art. 40]. Curtea constată că în această din urmă situatie juridică sunt si
măsurile instituite prin art. 12 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr.
96/1998 privind reglementarea regimului silvic si administrarea fondului
forestier national, republicată, care stabileste regula ca, la cerere,
administrarea de către proprietarii pădurilor proprietate publică nominalizati
în text să se facă prin structurile silvice de stat existente, pe baza unor
contracte convenite între părti. Din perspectiva scopurilor pe care le
urmăresc, dispozitiile de lege criticate nu intră sub incidenta prevederilor
constitutionale ale art. 40, referitoare la libertatea de asociere. Totodată,
reglementarea din textele de lege criticate, în sensul căreia colaborarea sau
asocierea consiliilor locale, judetene si a Consiliului General al Municipiului
Bucuresti pentru efectuarea unor lucrări si servicii publice locale se
realizează pe bază de conventii sau contracte de asociere, reprezintă o optiune
a legiuitorului care nu poate fi cenzurată de Curtea Constitutională.
În ceea ce
priveste invocarea încălcării prevederilor constitutionale cuprinse în art.
120, referitor la principiile descentralizării, autonomiei locale si
deconcentrării serviciilor publice, si în art. 121 alin. (1) si (2), privind
realizarea autonomiei locale prin autoritătile administratiei publice, în
conditiile legii, Curtea constată că prin dispozitiile de lege criticate nu
numai că nu se încalcă aceste principii, ci, dimpotrivă, constituie expresia
lor legală stabilită prin Legea administratiei publice locale nr.
215/2001.
Pentru
considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din
Constitutie, republicată, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c) si al art.
23 alin. (1) si (6) din Legea nr.
47/1992, republicată,
CURTEA
În numele
legii
DECIDE:
Respinge exceptia
de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) si (2), art. 15 si
art. 38 alin. (2) lit. y) din Legea administratiei publice locale nr.
215/2001, ale art. 31 alin. (1)-(3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
45/2003 privind finantele publice locale, ale art. 1 alin. (1) si (2) si
art. 2 lit. c) si d) din Ordonanta Guvernului nr.
26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, ale art. 12 alin. (1) din
Ordonanta Guvernului nr.
96/1998 privind reglementarea regimului silvic si administrarea fondului
forestier national, cu modificările si completările ulterioare, exceptie
ridicată de Consiliul Local al Comunei Brates, judetul Covasna, în Dosarul nr. 1.063/R/C/2003
al Curtii de Apel Brasov - Sectia comercială si de contencios administrativ.
Definitivă si
obligatorie.
Pronuntată în
sedinta publică din data de 2 martie 2004.
PRESEDINTELE
CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ.
dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent
sef,
Gabriela
Dragomirescu
CURTEA
CONSTITUTIONALĂ
din 25
martie 2004
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 si 21 din Legea nr. 544/2001
privind liberul acces la informatiile de interes public
Nicolae Popa -
presedinte
Costică Bulai -
judecător
Nicolae Cochinescu
- judecător
Constantin Doldur
- judecător
Kozsokár Gábor -
judecător
Petre Ninosu -
judecător
Serban Viorel
Stănoiu - judecător
Lucian Stângu -
judecător
Ioan Vida -
judecător
Florentina Baltă -
procuror
Gabriela
Dragomirescu - magistrat-asistent sef
Pe rol se află
solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 si 21
din Legea nr.
544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, exceptie
ridicată de Serban Simedrea în Dosarul nr. 2.520/2003 al Curtii de Apel
Bucuresti - Sectia de contencios administrativ.
La apelul nominal
se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal
îndeplinită.
Magistratul-asistent
informează completul de judecată că autorul exceptiei a depus la dosar note
scrise în sensul admiterii acesteia.
Reprezentantul
Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de
neconstitutionalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere
actele si lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea
din 8 decembrie 2003, pronuntată în Dosarul nr. 2.520/2003, Curtea de Apel
Bucuresti – Sectia de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională
cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 si 21 din Legea nr.
544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, exceptie
ridicată de Serban Simedrea într-o cauză de contencios administrativ.
În motivarea
exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că dispozitiile art. 3 si 21 din Legea nr.
544/2001, potrivit cărora autoritătile si institutiile publice asigură
accesul la informatiile de interes public prin intermediul compartimentului
pentru relatii publice sau al persoanei desemnate în acest scop, iar refuzul
explicit sau tacit al angajatului desemnat pentru aplicarea legii constituie
abatere ce atrage răspunderea disciplinară a celui vinovat, contravin art. 16
din Constitutie, republicată, privind egalitatea în drepturi. Contrarietatea
constă în aceea că refuzul accesului la informatiile de interes public
angajează doar răspunderea persoanei din compartimentul relatii publice,
desemnată pentru aplicarea prevederilor legii, iar nu si a conducătorului
autoritătii sau institutiei publice, asigurându-i acestuia simpunitate si
imunitate”.
Curtea de Apel
Bucuresti - Sectia de contencios administrativ apreciază că exceptia de
neconstitutionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că stabilirea prin
lege a modalitătilor concrete de asigurare a accesului la informatiile de
interes public solicitate, printr-un anume compartiment sau de către anumite
persoane desemnate, nu reprezintă o imunitate a conducătorilor autoritătilor
publice si nici o situare a acestora mai presus de lege.
Potrivit art. 24
alin. (1) din Legea nr.
47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată
presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si
exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
De asemenea, în conformitate cu dispozitiile art. 181 din
Legea nr.
35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al
institutiei Avocatul Poporului.
Guvernul apreciază că exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 si 21 din Legea nr.
544/2001 este neîntemeiată. În acest sens arată că “prevederea în lege a
modalitătii prin care autoritătile publice locale sau centrale asigură accesul
la informatiile de interes public nu afectează principiul egalitătii în fata
legii, ci stabileste doar procedura concretă prin care cetătenii, în aplicarea
dreptului constitutional la informatie, au acces la informatiile de interes
public pe care le solicită”.
Avocatul
Poporului consideră că
dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale, întrucât acestea asigură
un tratament egal al cetătenilor în fata legii si a autoritătilor publice.
Potrivit prevederilor Legii nr.
544/2001, între conducătorul autoritătii sau institutiei publice si
angajatul desemnat să asigure aplicarea ei există o diferentă, care decurge din
obligatiile fiecăruia, ceea ce justifică, în mod obiectiv si rational, un
tratament juridic diferit. În acest sens invocă jurisprudenta Curtii Constitutionale
în materie.
Presedintii
celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând
încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului
Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului,
dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si
dispozitiile Legii nr.
47/1992, retine următoarele:
Curtea Constitutională
constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor
art. 146 lit. d) din Constitutie, republicată, ale art. 1 alin. (1), art. 2, 3,
12 si 23 din Legea nr.
47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate
ridicată.
Obiectul exceptiei
de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 3 si 21 din Legea nr.
544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 23 octombrie 2001,
dispozitii care au următorul continut:
- Art. 3: “Asigurarea
de către autoritătile si institutiile publice a accesului la informatiile de
interes public se face din oficiu sau la cerere, prin intermediul
compartimentului pentru relatii publice sau al persoanei desemnate în acest
scop.”;
- Art. 21: “(1)
Refuzul explicit sau tacit al angajatului desemnat al unei autorităti ori
institutii publice pentru aplicarea prevederilor prezentei legi constituie
abatere si atrage răspunderea disciplinară a celui vinovat.
(2) Împotriva
refuzului prevăzut la alin. (1) se poate depune reclamatie la conducătorul
autoritătii sau al institutiei publice respective în termen de 30 de zile de la
luarea la cunostintă de către persoana lezată.
(3) Dacă după
cercetarea administrativă reclamatia se dovedeste întemeiată, răspunsul se
transmite persoanei lezate în termen de 15 zile de la depunerea reclamatiei si
va contine atât informatiile de interes public solicitate initial, cât si
mentionarea sanctiunilor disciplinare luate împotriva celui vinovat.”
În opinia
autorului exceptiei de neconstitutionalitate, aceste dispozitii de lege
contravin art. 16 din Constitutie, modificat si completat prin Legea de
revizuire a Constitutiei României nr.
429/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din
29 octombrie 2003, al cărui continut este următorul: “(1) Cetătenii sunt
egali în fata legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără
discriminări.
(2) Nimeni nu
este mai presus de lege.
(3) Functiile
si demnitătile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în conditiile
legii, de persoanele care au cetătenia română si domiciliul în tară. Statul
român garantează egalitatea de sanse între femei si bărbati pentru ocuparea
acestor functii si demnităti.
(4) În
conditiile aderării României la Uniunea Europeană, cetătenii Uniunii care
îndeplinesc cerintele legii organice au dreptul de a alege si de a fi alesi în
autoritătile administratiei publice locale.”
Examinând exceptia
de neconstitutionalitate, Curtea constată că, în esentă, critica de
neconstitutionalitate constă în sustinerea potrivit căreia refuzul explicit sau
tacit al accesului la informatiile de interes public angajează doar răspunderea
persoanei din compartimentul relatii publice, desemnată pentru aplicarea
prevederilor Legii nr.
544/2001, iar nu si a conducătorului autoritătii sau institutiei publice,
asigurându-i acestuia simpunitate si imunitate”.
Art. 3 si 21 din
Legea nr.
544/2001 contin prevederi referitoare la modul în care autoritătile si
institutiile publice asigură accesul la informatiile de interes public, precum
si constituirea ca abatere disciplinară a refuzului explicit sau tacit de a
furniza informatiile solicitate, de către angajatul desemnat pentru aplicarea
prevederilor acestei legi
Inexistenta în
Legea nr.
544/2001 a unor prevederi care să angajeze răspunderea juridică a
conducătorului autoritătii sau institutiei publice nu reprezintă, asa cum
sustine autorul exceptiei, simpunitate si imunitate a ministrului, a sefului de
drept al institutiei”, ci optiunea legiuitorului de a sanctiona disciplinar
salariatul desemnat cu aplicarea dispozitiilor legii, în cazul în care acesta
nu-si îndeplineste atributiile din sfera sa de competentă. Un asemenea aspect,
al extinderii dispozitiilor de lege criticate la alte situatii neprevăzute în
text, prin adăugarea în cuprinsul ei a unor noi reglementări, nu reprezintă o
problemă de constitutionalitate, ci, asa cum s-a mai pronuntat Curtea
Constitutională, de exemplu prin Decizia nr.
177 din 16 noiembrie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 640 din 29 decembrie 1999, acesta este atributul exclusiv al
puterii legiuitoare.
Curtea nu poate
retine nici sustinerea potrivit căreia textele de lege criticate încalcă
principiul egalitătii în drepturi a cetătenilor, prevăzut de dispozitiile art.
16 din Constitutie, republicată, deoarece principiul egalitătii nu înseamnă si
uniformitate. Astfel, în cauză, între angajatul desemnat de autoritatea sau
institutia publică să asigure aplicarea prevederilor Legii nr.
544/2001 si conducătorul autoritătii publice respective există o diferentă,
care decurge din obligatiile fiecăruia, stabilite prin lege. Asa fiind, în
sensul celor statuate de Curtea Constitutională în jurisprudenta sa constantă,
de exemplu prin Decizia nr.
229 din 14 decembrie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 133 din 28 martie 2000, în mod obiectiv si rational, la situatii
diferite se justifică un tratament juridic diferentiat.
Pentru
considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din
Constitutie, republicată, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23
alin. (1) si (6) din Legea nr.
47/1992, republicată,
CURTEA
În numele
legii
DECIDE:
Respinge exceptia
de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 si 21 din Legea nr.
544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, exceptie
ridicată de Serban Simedrea în Dosarul nr. 2.520/2003 al Curtii de Apel
Bucuresti - Sectia de contencios administrativ.
Definitivă si
obligatorie.
Pronuntată în
sedinta publică din data de 25 martie 2004.
PRESEDINTELE
CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ.
dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent
sef,
Gabriela
Dragomirescu
ACTE ALE
ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
|
AGENTIA
NATIONALĂ PENTRU RESURSE MINERALE Nr. 58 din
25 februarie 2004 |
MINISTERUL
MEDIULUI SI GOSPODĂRIRII APELOR Nr. 19 din
9 aprilie 2004 |
pentru aprobarea Instructiunilor tehnice privind
aplicarea si urmărirea măsurilor stabilite în programul de conformare, planul
de refacere a mediului si proiectul tehnic, precum si reglementarea modului de
operare cu garantia financiară pentru refacerea mediului afectat de
activitătile miniere
Având în vedere:
- Legea protectiei
mediului nr.
137/1995, republicată, cu modificările si completările ulterioare;
- prevederile art.
20 alin. (1) lit. d) si alin. (4) din Legea minelor nr.
85/2003;
- Hotărârea
Guvernului nr.
1.208/2003 privind aprobarea Normelor pentru aplicarea Legii minelor nr.
85/2003, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 756/2003
privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale si al Hotărârii Guvernului nr.
408/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului si
Gospodăririi Apelor,
presedintele
Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale si ministrul mediului si gospodăririi apelor emit următorul
ordin:
Art. 1. - Se
aprobă Instructiunile tehnice privind aplicarea si urmărirea măsurilor
stabilite în programul de conformare, planul de refacere a mediului si
proiectul tehnic, precum si reglementarea modului de operare cu garantia
financiară pentru refacerea mediului afectat de activitătile miniere, prevăzute
în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. - Pe data
intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul presedintelui
Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale si al ministrului apelor si
protectiei mediului nr.
151/22.740/2001, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
847 din 28 decembrie 2001.
Art. 3. -
Compartimentele de resort din cadrul Agentiei Nationale pentru Resurse
Minerale, agentii economici din industria minieră si geologie, precum si directiile
generale si agentiile teritoriale de protectie a mediului din subordinea
Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor vor duce la îndeplinire
prevederile prezentului ordin.
Art. 4. -
Instructiunile tehnice prevăzute la art. 1 se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I, si intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării.
|
Presedintele
Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale, Maria
Iuliana Stratulat |
Ministrul
mediului si gospodăririi apelor, Speranta Maria Ianculescu
|
ANEXĂ
INSTRUCTIUNI
TEHNICE
privind
aplicarea si urmărirea măsurilor stabilite în programul de conformare, planul
de refacere a mediului si proiectul tehnic, precum si reglementarea modului de
operare cu garantia financiară pentru refacerea mediului afectat de activitătile
miniere
Prezentele
instructiuni tehnice sunt emise conform prevederilor art. 16 alin. (1), art. 20
alin. (4) si ale art. 28 alin. (3) din Legea minelor nr.
85/2003, ale art. 130, 131, 132, art. 133 alin. (1) si (2) din
Normele pentru aplicarea Legii minelor nr.
85/2003, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.
1.208/2003, precum si cu respectarea prevederilor Legii
protectiei mediului nr.
137/1995, republicată, cu modificările si completările ulterioare.
Art. 1. -
Lucrările de refacere a mediului afectat de activitătile miniere sunt cele
prevăzute în programul de conformare, planul de refacere a mediului, proiectul
tehnic si planul initial de încetare a activitătii, care se vor regăsi în
programele anuale de lucrări.
Art. 2. -
Concesionarii care desfăsoară activităti miniere de explorare/exploatare vor
trimite anual compartimentelor de inspectie teritorială ale Agentiei Nationale
pentru Resurse Minerale situatia cuprinzând “Valoarea garantiei financiare
pentru refacerea mediului”, potrivit anexei nr. I.
Art. 3. - Valoarea
lucrărilor de refacere a mediului afectat de activitătile miniere rezultă din
documentatiile (planul initial de încetare a activitătii, planul de refacere a
mediului, proiectul tehnic si programul de conformare) prezentate si însusite de
către agentii economici care execută lucrări miniere de explorare/exploatare si
se declară pe propria răspundere, sub sanctiunile prevăzute de legea penală.
Art. 4. - Prin
valoarea sa garantia financiară pentru refacerea mediului trebuie să asigure,
în cazul încetării activitătii de către titularul licentei si al neexecutării
lucrărilor de refacere a mediului, executarea acestor lucrări.
Art. 5. - Garantia
financiară pentru refacerea mediului, în cazul licentei de explorare/exploatare
si al permisului de exploatare, poate fi sub formă de depozit bancar, scrisoare
de garantie bancară irevocabilă sau alte modalităti prevăzute de lege.
Depozitul bancar ce constituie garantia financiară pentru refacerea mediului va
fi depus la o bancă agreată de Agentia Natională pentru Resurse Minerale.
Art. 6. - Garantia
financiară anuală se depune prin ordin de plată la banca si în contul
comunicate de Agentia Natională pentru Resurse Minerale.
Art. 7. -
Concesionarii au obligatia ca, după achitarea garantiei financiare aferente
fiecărui perimetru de explorare/exploatare, să transmită compartimentelor de
inspectie teritorială ale Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale copii de
pe scrisoarea de garantie bancară pentru refacerea mediului sau de pe ordinul
de plată, cu specificarea denumirii perimetrelor pentru care s-a achitat
garantia bancară.
Art. 8. - Garantia
financiară pentru refacerea mediului se poate acumula în cont, este purtătoare
de dobândă la vedere si se restituie concesionarului numai în măsura în care
acesta si-a îndeplinit obligatiile referitoare la executarea lucrărilor de
refacere a mediului aferente perioadei de un an.
Art. 9. -
Titularii permiselor de exploatare si titularii licentelor de
explorare/exploatare au obligatia ca, anual, să întocmească anexa nr. I
“Valoarea garantiei financiare pentru refacerea mediului”, care va fi avizată
de compartimentul de inspectie teritorială al Agentiei Nationale pentru Resurse
Minerale si de agentia regională de protectie a mediului si înaintată Directiei
generale inspectie si supraveghere teritorială a activitătilor miniere si a
operatiunilor petroliere din cadrul Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale,
cu cel putin 30 de zile înaintea datei constituirii garantiei bancare pentru
anul următor sau anului contractual în cazul permiselor de exploatare si al
licentelor de explorare.
Art. 10. -
Constatarea îndeplinirii obligatiilor referitoare la executarea lucrărilor de
refacere a mediului se face pe baza prezentării de către titularii permiselor
de exploatare si titularii licentelor de explorare/exploatare a anexei nr. II
“Situatia lucrărilor executate pentru refacerea mediului afectat de
activitătile miniere”, fundamentată de un raport privind executarea acestor
lucrări, verificată de agentia regională de protectie a mediului si
compartimentul de inspectie teritorială al Agentiei Nationale pentru Resurse
Minerale si însusită de Directia generală inspectie si supraveghere teritorială
a activitătilor miniere si a operatiunilor petroliere din cadrul Agentiei
Nationale pentru Resurse Minerale.
Art. 11. -
Directia generală inspectie si supraveghere teritorială a activitătilor miniere
si a operatiunilor petroliere din cadrul Agentiei Nationale pentru Resurse
Minerale, prin compartimentele de inspectie teritorială ale agentiei, va urmări
si va controla periodic, pe parcursul întregului an, stadiul executării
lucrărilor de refacere a mediului pe care concesionarii si le-au asumat prin
proiectul tehnic de refacere a mediului. La efectuarea controalelor vor
participa si reprezentanti ai agentiilor regionale de protectie a mediului.
Art. 12. -
Titularii permiselor de exploatare care au activitate de exploatare în albiile
minore ale râurilor sunt obligati să constituie garantia financiară pentru
refacerea mediului în situatia în care prin lucrările executate influentează
zonele din vecinătate situate în albia majoră sau în terasă.
Art. 13. -
Titularii licentelor de explorare care, în urma finalizării programului de
cercetare, au obtinut licente de exploatare si titularii licentelor de exploatare
obtinute în urma unui concurs de oferte publice vor prezenta în planul de
refacere a mediului etapizarea pe ani a volumului lucrărilor pentru refacerea
mediului si valoarea acestora.
Art. 14. -
Titularii licentelor de exploatare obtinute anterior intrării în vigoare a
Legii nr.
85/2003, precum si titularii permiselor de exploatare care au activitate de
exploatare în cariere vor prezenta, conform art. 143 lit. b) si c) din Normele
pentru aplicarea Legii minelor nr.
85/2003, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.
1.208/2003, proiectul tehnic de refacere a mediului si programul de
monitorizare a factorilor de mediu postînchidere.
Art. 15. - În
afara garantiei financiare pentru refacerea mediului, care asigură executarea
lucrărilor anuale de refacere a mediului programate, titularii licentelor de
exploatare si titularii permiselor de exploatare sunt obligati să îsi
constituie o cotă anuală din valoarea lucrărilor de refacere a mediului conform
programului de monitorizare a factorilor de mediu postînchidere, care este
inclus în programul tehnic de dezafectare sau conservare a exploatării. Această
cotă anuală se depune “pentru refacerea finală a mediului” separat de garantia
financiară anuală pentru refacerea mediului, având acelasi regim, conform art.
5, 6 si 7, care trebuie să asigure finantarea executării lucrărilor din
programul tehnic de dezafectare sau conservare a exploatării.
Art. 16. -
Garantia financiară anuală pentru refacerea finală a mediului se acumulează în
cont si se restituie după executarea lucrărilor de refacere a mediului
prevăzute în programul de încetare a activitătii de exploatare.
Art. 17. - În
situatia neexecutării lucrărilor din planul de refacere a mediului si programul
de conformare, în conformitate cu etapele si ritmul prevăzute de programele
anuale, se vor aplica sanctiunile prevăzute de art. 57 alin. (1), pentru
nerespectarea prevederilor art. 39 alin. (1) lit. k), p) si s) din Legea nr.
85/2003, si cele prevăzute de art. 83 lit. u), pentru nerespectarea
prevederilor art. 53 lit. f) si g), art. 54 lit. b) si art. 80 lit. d) si h)
din Legea nr.
137/1995, republicată, cu modificările si completările ulterioare.
Art. 18. - În
cazul anulării licentei/permisului, conform art. 34 lit. e) din Legea nr.
85/2003, cât si în situatia renuntării titularului licentei/permisului,
potrivit art. 32 din Legea nr.
85/2003, acesta este obligat să execute lucrările de refacere a mediului
afectat de activitătile miniere desfăsurate.
Art. 19. -
Titularul poate renunta la permis/licentă dacă la data notificării renuntării
pune la dispozitia autoritătii competente, conform art. 32 lit. c) din Legea nr.
85/2003, documentul de atestare a executiei lucrărilor de refacere a
mediului deteriorat ca urmare a activitătilor miniere desfăsurate până la
momentul renuntării, respectiv anexa nr. II “Situatia lucrărilor executate
pentru refacerea mediului afectat de activitătile miniere”.
Art. 20. - Anexele
nr. I si II fac parte integrantă din prezentele instructiuni tehnice.
ANEXA Nr. I
la instructiunile tehnice
Agentul economic
..........................................
Perimetrul
.......................................................
Anul
................................................................
garantiei
financiare pentru refacerea mediului
Lucrări de
refacere a mediului prevăzute în programul de conformare si în proiectul tehnic
|
Nr. crt. |
Obiectivul |
U.M. |
Cantitatea |
Pretul
unitar |
Total
valoare |
|
0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
|
1. |
Lucrări executate în zona afectată de
exploatare |
|
|
|
|
|
1.1. |
Depunere de pământ pe berme si compactare |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
1.2. |
Plantare de arbusti |
|
|
|
|
|
1.3. |
Lucrări de întretinere ........................................................ |
|
|
|
|
|
2. |
Lucrări în zona haldelor de steril |
|
|
|
|
|
2.1. |
Amenajarea suprafetei |
|
|
|
|
|
2.2. |
Acoperirea terenului cu plasă |
|
|
|
|
|
2.3. |
Transportul solului vegetal |
|
|
|
|
|
2.4. |
Fertilizare |
|
|
|
|
|
2.5. |
Semănatul ierbii |
|
|
|
|
|
2.6. |
Întretinere ........................................................ |
|
|
|
|
|
3. |
Alte lucrări pentru refacerea mediului ........................................................
........................................................ |
|
|
|
|
|
|
TOTAL: |
|
|
|
|
AGENTUL
ECONOMIC
Director
general,
.......................................
|
Avizat AGENTIA
NATIONALĂ PENTRU
RESURSE MINERALE Compartimentul
de inspectie teritorială .................................................. (numele,
prenumele, semnătura) |
Avizat MINISTERUL
MEDIULUI SI
GOSPODĂRIRII APELOR Agentia
regională de protectie a mediului ................................................... (numele,
prenumele, semnătura) |
ANEXA Nr. II
la instructiunile tehnice
Agentul economic
..........................................
Perimetrul
.......................................................
Anul
................................................................
SITUATIA
lucrărilor
executate pentru refacerea mediului afectat de activitătile miniere
|
Nr. crt. |
Obiectivul |
U.M. |
Cantitatea |
Pretul
unitar |
Total
valoare |
|
0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
|
1. |
Lucrări executate în zona afectată de
exploatare |
|
|
|
|
|
1.1. |
Depunere de pământ pe berme si compactare |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
1.2. |
Plantare de arbusti |
|
|
|
|
|
1.3. |
Lucrări de întretinere ........................................................ |
|
|
|
|
|
2. |
Lucrări în zona haldelor de steril |
|
|
|
|
|
2.1. |
Amenajarea suprafetei |
|
|
|
|
|
2.2. |
Acoperirea terenului cu plasă |
|
|
|
|
|
2.3. |
Transportul solului vegetal |
|
|
|
|
|
2.4. |
Fertilizare |
|
|
|
|
|
2.5. |
Semănatul ierbii |
|
|
|
|
|
2.6. |
Întretinere ........................................................ |
|
|
|
|
|
3. |
Alte lucrări pentru refacerea mediului ........................................................
........................................................ |
|
|
|
|
|
|
TOTAL: |
|
|
|
|
AGENTUL
ECONOMIC
Director
general,
.......................................
|
Avizat AGENTIA
NATIONALĂ PENTRU
RESURSE MINERALE Compartimentul
de inspectie teritorială .................................................. (numele,
prenumele, semnătura) |
Avizat MINISTERUL
MEDIULUI ŞI
GOSPODĂRIRII APELOR Agentia
regională de protectie a mediului ................................................... (numele,
prenumele, semnătura) |
MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR SI
DEZVOLTĂRII RURALE
privind organizarea controlului în sectorul
plantelor ornamentale si florilor
Văzând Referatul
de aprobare nr. 92.727 din 16 aprilie 2004,
având în vedere
prevederile art. 4 alin. (1) si (3) si ale art. 5 alin. (1) din Legea nr.
305/2003 privind organizarea pietei plantelor ornamentale si produselor din
floricultură pe principiile comunitare de piată,
având în vedere
prevederile art. 5 din Reglementarea (CEE) nr. 234/1968 privind organizarea
pietei plantelor ornamentale, dendrologice, flori tăiate si foliaj proaspăt
pentru ornament,
în temeiul
Hotărârii Guvernului nr.
409/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii,
Pădurilor si Dezvoltării Rurale,
ministrul agriculturii,
pădurilor si dezvoltării rurale emite următorul ordin:
Art. 1. - Florile
tăiate, proaspete, foliajul proaspăt, ornamental, plantele ornamentale,
plantele dendrologice, asa cum sunt prevăzute la art. 1 din Legea nr.
305/2003 privind organizarea pietei
plantelor ornamentale si produselor din floricultură pe principiile comunitare
de piată, care nu corespund standardelor de calitate prevăzute în Ordinul
ministrului agriculturii, pădurilor, apelor si mediului nr.
520/2003 privind normele de aplicare a standardelor de calitate, calibrare
si conditionare pentru plantele ornamentale si produsele din floricultură, nu
pot fi puse în vânzare, vândute direct de producători sau de comercianti, nu
pot fi importate si/sau exportate în tări terte.
Art. 2. - Controlul
calitătii produselor constă în verificarea conformitătii produselor cu normele
de calitate, calibrare si conditionare, marcare si ambalare si cu informatiile
prevăzute în ofertele sau în cataloagele de prezentare a produselor ale
producătorilor.
Art. 3. - (1)
Controlul calitătii plantelor ornamentale si produselor din floricultură
comercializate pe piata internă este realizat de inspectorii din cadrul
inspectiei de stat pentru controlul tehnic în producerea si valorificarea
legumelor si fructelor, care au competente si în acest sens.
(2) Inspectorii
sunt dotati cu aparatura necesară pentru exercitarea atributiilor de control în
conformitate cu normele de calitate pentru plante ornamentale si produse din
floricultură si folosesc ecusonul si stampila prezentate în anexă.
(3) Inspectorii se
legitimează cu legitimatia de control, al cărei model este prevăzut în anexa
care face parte integrantă din prezentul ordin.
(4) Legitimatiile
si stampilele se achizitionează de Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării
Rurale conform dispozitiilor legale pentru achizitiile publice de bunuri si se
distribuie fiecărui inspector.
Art. 4. -
Inspectorii beneficiază de cursuri de formare privind controlul de calitate în
conformitate cu normele comunitare (CEE) si ale Organizatiei de Cooperare si
Dezvoltare Economică (OCDE) care acordă recunoasterea inspectorilor.
Art. 5. -
Atributiile inspectorilor pentru controlul plantelor ornamentale si florilor:
- verificarea
produselor în vederea conformitătii cu normele de calitate, calibrare, marcare
si ambalare prevăzute în Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor si
mediului nr.
520/2003, în baza documentelor care însotesc produsele. Sunt supuse
controlului produsele din productia internă si produsele din import;
- întocmirea
băncilor de date ale operatorilor din sectorul plante ornamentale si
floricultură;
- verificarea
autorizatiei de functionare si acreditarea, în conditiile legii, a
producătorilor si comerciantilor de plante ornamentale si produse din floricultură.
Art. 6. -
Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
p. Ministrul
agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale,
Petre
Daea,
secretar de
stat
Bucuresti, 16 aprilie 2004.
Nr. 255.
ANEXĂ
1. Model de
legitimatie de control
|
- fată - |
- verso - |
|
ROMÂNIA Ministerul
Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale LEGITIMATIE
DE CONTROL Inspector
pentru controlul calitătii plantelor ornamentale si a
produselor din floricultură Număr de marcă ............................ Functia
............................................. Numele
............................................ Prenumele
....................................... Actul de identitate .......................... Seria
................................ nr. ........ Valabilă de la ............ până la ..... Ministru, Fotografie |
Posesorul
prezentei legitimatii, în
temeiul Legii nr. 305/2003 privind
organizarea pietei plantelor ornamentale si produselor din
floricultură pe principiile comunitare de piată, pe filiera de produs, în
zona .............., judetul ............. Posesorul este angajat la ISCTPVLF, filiala
................................................, cu sediul în
....................................... Semnătura inspectorului
........................ |
2. Model de ecuson
si stampilă
|
Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale ISCTPVLF Inspector .................... nr. marcă ............... |