MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 172 (XVI) - Nr. 534         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marti, 15 iunie 2004

 

SUMAR

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

38/SMI/1.044/671. - Ordin al ministrului mediului si gospodăririi apelor, al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului si al ministrului sănătătii privind aprobarea Codului de conduită pentru  activitătile de recreere din zona costieră

 

144. - Ordin al presedintelui Comisiei Nationale pentru Controlul Activitătilor Nucleare privind aprobarea Normelor de securitate radiologică - Sisteme de măsurare cu surse de radiatii

 

637. - Ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului pentru aprobarea Normelor metodologice privind conditiile si criteriile pentru selectionarea, scolarizarea, atestarea si utilizarea ghizilor de turism

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

25. - Hotărâre privind retragerea autorizatiei de functionare a Cooperativei de credit HOREA, CLOSCA SI CRISAN ABRUD

 

26. - Hotărâre privind retragerea autorizatiei de functionare a Cooperativei de credit CETATEA CETATEA DE BALTĂ

 

27. - Hotărâre privind retragerea autorizatiei de functionare a Cooperativei de credit AVRAM IANCU CÂMPENI

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODĂRIRII APELOR

Nr. 38/SMI din 27 aprilie 2004

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR SI TURISMULUI

Nr. 1.044 din 31 mai 2004

MINISTERUL SĂNĂTĂTII

Nr. 671 din 31 mai 2004

 

ORDIN

privind aprobarea Codului de conduită pentru activitătile de recreere din zona costieră

 

În temeiul art. 67 alin. (7) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 202/2002 privind gospodărirea integrată a zonei costiere, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 280/2003, al art. 5 alin. (8) din Hotărârea Guvernului nr. 408/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor, al art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului si al art. 4 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 743/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul mediului si gospodăririi apelor, ministrul transporturilor, constructiilor si turismului si ministrul sănătătii emit următorul ordin:

Articol unic. - Se aprobă Codul de conduită pentru activitătile de recreere din zona costieră, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

 

p. Ministrul mediului si gospodăririi apelor,

Florin Stadiu,

secretar de stat

p. Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului,

Ileana Tureanu,

secretar de stat

Ministrul sănătătii,

Ovidiu Brînzan

 

ANEXĂ

 

COD DE CONDUITĂ

pentru activitătile de recreere din zona costieră

 

I. Necesitatea integrării activitătilor de turism si recreere cu cele de conservare a mediului costier

 

Art. 1. - Ca oricare altă activitate care utilizează resursele mediului natural, activitatea de turism si recreere trebuie să fie compatibilă cu planurile locale, nationale si internationale de conservare a resurselor mediului costier si de aceea:

a) activitătile de turism si de recreere trebuie să fie planificate la niveluri acceptabile, într-un mod în care să fie integrate aspectele socioeconomice, culturale, de mediu si sănătate;

b) activitătile de turism si dezvoltare a infrastructurii turismului care pot avea un impact negativ asupra cadrului natural si a biodiversitătii costiere trebuie supuse procedurii de evaluare a impactului acestora asupra mediului, în conformitate cu prevederile legale;

c) companiile responsabile pentru activitătile turistice si de recreere trebuie să coopereze cu organizatiile de mediu si alte grupuri de lucru pentru protectia mediului;

d) când este posibil, trebuie utilizate instrumente economice care să încurajeze sectorul privat să îsi asume responsabilităti în realizarea unui turism durabil.

Art. 2. - Pentru implementarea directiilor de actiune prevăzute mai sus turistii trebuie să stie si să tină seama de următoarele:

a) agentii economici din turism au obligatia de a conserva resursele naturale ale zonei de coastă si de a dezvolta turismul durabil;

b) pentru a vizita rezervatiile naturale sau ariile protejate sunt necesare permise eliberate de autoritătile competente;

c) este necesară cunoasterea regulilor si regulamentelor pentru protejarea cadrului natural si a speciilor pe cale de disparitie, evitându-se astfel activitătile de vânătoare si pescuit ale acestora;

d) opiniile turistilor privind conservarea mediului natural vor fi luate în considerare de către manageri de turism, iar turistii au datoria să le facă cunoscute.

 

II. Necesitatea conservării si protectiei biodiversitătii mediului costier

 

Art. 3. - Ariile naturale din zona costieră românească sunt resurse naturale unice, care necesită protectie si conservare.

Art. 4. - (1) Agentii economici care desfăsoară activitate de turism pot sprijini mentinerea ariilor protejate existente.

(2) Agentii de turism care îsi desfăsoară activitatea în zona costieră trebuie să respecte legislatia sanitară în vigoare.

Art. 5. - Turismul si activitătile de recreere trebuie să sprijine conservarea naturii din zona costieră, incluzând protectia ecosistemelor (habitate, resurse vii), terestre/costiere/marine.

Art. 6. - Turismul trebuie să sprijine eforturile de restaurare a ariilor unde mediul a fost afectat în special prin activităti proprii.

Art. 7. - Activitătile de recreere nu trebuie concentrate în ariile neafectate antropic, care au valori peisagistice, culturale, istorice sau stiintifice. De asemenea, trebuie luată în considerare opinia turistilor în luarea deciziilor asupra unor actiuni cum ar fi amplasarea de locatii pentru recreere care ar putea afecta biodiversitatea marină si costieră.

 

III. Necesitatea utilizării resurselor naturale într-un mod durabil

 

Art. 8. - Sistemele de planificare a sejurului turistilor trebuie adaptate pentru a se stabili o mai bună distributie a turistilor în perioada sezonului estival. Este recomandat să se stabilească un număr acceptabil de vizitatori pe baza capacitătii de suport a zonei.

Art. 9. - Activitătile recreationale care includ vânătoarea si pescuitul în ariile sensibile din punct de vedere ecologic trebuie să fie în conformitate cu reglementările existente privind conservarea si utilizarea durabilă a speciilor si habitatelor.

Art. 10. - Turistii trebuie să respecte semnele de avertizare din zonele cu activităti de recreere si să nu aducă prejudicii ariilor naturale sălbatice care sunt de asemenea resurse naturale ale zonei de coastă. De asemenea, activitătile de recreere care implică utilizarea terenului vor trebui să se desfăsoare cu respectarea regulamentelor locale de urbanism, în conditiile cerintelor de protectie a cadrului natural, a mediului zonei costiere si a sănătătii.

 

IV. Necesitatea reducerii consumului de resurse, a deseurilor solide si a poluării

 

Art. 11. - Reducerea poluării din diverse surse conduce la reducerea prejudiciilor aduse mediului costier, la îmbunătătirea imaginii turismului si la reducerea costurilor de mentinere a stării mediului în conditii corespunzătoare prin:

a) încurajarea utilizării tehnicilor cu impact minimal pentru depozitarea deseurilor solide, cum ar fi sistemele de reciclare si management al deseurilor solide;

b) depozitarea deseurilor într-un mod sigur si potrivit, care să nu afecteze mediul costier;

c) utilizarea produselor biodegradabile sau reciclabile pentru ambalarea produselor;

d) reducerea consumului de combustibil fosil si evitarea transportului motorizat pe cât posibil în zona litorală.

Impactul negativ produs de transport asupra mediului costier trebuie să fie redus mai ales în zonele ecologice sensibile.

Art. 12. - Agentii economici cu activitate turistică au obligatia de a respecta prevederile legale privind dotarea cu sisteme efective de tratare a deseurilor si, dacă este posibil, cu surse de energie naturală (solară, eoliană).

Art. 13. - Reducerea consumului de energie, apă caldă si utilizarea transportului public cu vehicule care nu au impact negativ asupra mediului pot să conducă la mentinerea calitătii mediului natural în zona de coastă si la practicarea unui turism durabil.

 

V. Necesitatea luării în considerare a culturii si specificului local

 

Art. 14. - La elaborarea planului general de urbanism, a planurilor urbanistice zonale si a planurilor urbanistice de detaliu din zona costieră trebuie să se stabilească faptul ca noile constructii, inclusiv cele cu destinatie turistică, să se realizeze în concordantă cu arhitectura si traditiile locale.

Art. 15. - Activitătile de recreere trebuie să respecte drepturile si dorintele localnicilor, să ofere oportunităti pentru întreaga comunitate de a lua parte la discutiile si consultările privind problemele de planificare a activitătilor de recreere.

Art. 16. - Trebuie luate în considerare traditiile locale atunci când se construiesc locuri de cazare, iar arhitectura acestora trebuie să se armonizeze cu mediul si peisajul zonei costiere.

Art. 17. - Activitătile de turism trebuie să ofere posibilitatea utilizării patrimoniului local, cultural si traditional împreună cu vizitatorii.

Art. 18. - Se recomandă ca turistii să aibă în vedere următoarele:

a) înainte de a vizita un loc de vacantă să se documenteze si să cunoască obiceiurile si cultura localnicilor;

b) să ceară permisiunea de a fotografia anumite locuri sau de a intra pe proprietatea localnicilor;

c) să respecte cultura acestora si să nu o impună pe a lor;

d) să respecte sfaturile ghizilor referitor la obiceiurile locale.

 

VI. Necesitatea protejării valorilor de patrimoniu cultural de interes national si local

 

Art. 19. - Valorile de patrimoniu cultural sunt importante pentru dezvoltarea durabilă a turismului, deci trebuie păstrate pentru generatiile viitoare. Dezvoltarea activitătilor de recreere este reglementată de regulamentele locale de urbanism, în conditiile protejării valorilor de patrimoniu, în conformitate cu prevederile legale.

Art. 20. - Inscriptionările valorilor de patrimoniu de către turisti sunt interzise si se pedepsesc conform legii.

 

VII. Necesitatea realizării de beneficii pentru comunitătile locale

 

Art. 21. - În planificarea activitătilor de recreere, pentru punerea în valoare a aspectelor culturale si de mediu ce pot aduce mari beneficii si pot minimiza pierderile, vor fi implicate comunitătile locale.

Art. 22. - Cresterea calitătii activitătilor de turism si recreere se poate asigura prin:

a) identificarea si sprijinirea implicării comunitătii locale si a parteneriatelor pentru turism;

b) recrutarea si instruirea localnicilor pentru a fi angajati în activitătile de recreere.

Art. 23. - Turistii trebuie să ia în considerare faptul că veniturile provenite din activitătile de turism si de recreere contribuie la dezvoltarea economică a comunitătii din zona de coastă. Pe cât posibil, turistii sunt sfătuiti să achizitioneze produse autohtone locului vizitat, care să contribuie la cresterea economiei locale. De asemenea, sunt sfătuiti să folosească agentiile locale pentru excursii organizate si tour operatori locali.

 

VIII. Necesitatea educatiei si instruirii personalului pentru un turism durabil

 

Art. 24. - În procesul de educatie si instruire a personalului din turism si pentru activitătile de recreere trebuie incluse problemele de mediu, aspecte de promovare si protejare a sănătătii, culturale, sociale si de legislatie. Acest tip de instruire va creste calitatea turismului desfăsurat în zona costieră. De aceea, personalul din turism trebuie să constituie un model pentru turisti, comportându-se responsabil si încurajând turistii să procedeze în acelasi mod. Totodată, personalul trebuie să fie informat si să detină date actualizate privind regulamentele si legislatia în vigoare.

Art. 25. - (1) Turistii sunt sfătuiti să aleagă locul de vacantă prin tour operatori, agentii de turism sau manageri de hotel, care au în planul lor de management obiective vizând conservarea resurselor naturale (aplicarea managementului deseurilor solide, al apei si energiei).

(2) Turistii pot să îsi aleagă locul de recreere în functie de:

a) nivelul de instruire a personalului pentru aplicarea principiilor de conservare a resurselor naturale;

b) certificarea locului de cazare de către asociatii care promovează conservarea resurselor naturale;

c) certificarea locurilor de recreere (de exemplu, distinctia Blue Flag pentru porturi de agrement si plaje curate).

 

IX. Necesitatea practicării unui turism educational

 

Art. 26. - Activitatea de turism oferă cele mai mari beneficii pentru economia locală si nu va provoca daune atunci când turistii învată să respecte obiceiurile locale si mediul natural al zonei costiere. Cunostintele si experienta acumulate de turisti pot să îi facă pe acestia să se simtă responsabili si direct implicati în conservarea mediului.

Art. 27. - Informatii despre problemele de mediu, culturale si sociale trebuie să fie oferite turistilor ca o parte componentă a atitudinilor si actiunilor turismului responsabil.

Art. 28. - Turistii care îsi aleg locul de vacantă pe litoralul românesc vor căuta:

a) să îsi îmbunătătească cunostintele despre protectia si conservarea mediului marin si costier;

b) să încurajeze eforturile locale de conservare a naturii;

c) să aleagă excursii care să le ofere informatii despre climă, specii, habitate, cultură si obiceiuri locale.

 

X. Necesitatea conformării cu reglementările în vigoare

 

Art. 29. - Dezvoltarea activitătilor de turism si de recreere din zona costieră trebuie să respecte cadrul natural, caracterul si capacitatea fizică si socială a mediului în care acestea se desfăsoară.

Art. 30. - Se vor pune la dispozitia turistilor informatii despre activitătile de turism si impactul acestora asupra mediului si sănătătii, precum si regulamentele în vigoare aplicabile în zonă.

Art. 31. - Activitătile de turism si recreere trebuie să fie în conformitate cu prevederile conventiilor internationale si nationale si să respecte legile cu privire la protectia zonei costiere.

Art. 32. - Cei care sunt responsabili pentru dezvoltarea activitătilor de turism trebuie să ia în considerare, oricând este necesar, implementarea adecvată a regulilor de protectie a mediului si a sănătătii.

Art. 33. - Turistii trebuie să respecte regulile si regulamentele si să acorde o atentie deosebită indicatoarelor si marcajelor.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

COMISIA NATIONALĂ PENTRU CONTROLUL ACTIVITĂTILOR NUCLEARE

 

ORDIN

privind aprobarea Normelor de securitate radiologică - Sisteme de măsurare cu surse de radiatii

 

În conformitate cu prevederile:

- Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 11/2004 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administratiei publice centrale;

- Hotărârii Guvernului nr. 1.627/2003 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Comisiei Nationale pentru Controlul Activitătilor Nucleare;

- Legii nr. 111/1996 privind desfăsurarea în sigurantă a activitătilor nucleare, republicată, cu modificările ulterioare,

presedintele Comisiei Nationale pentru Controlul Activitătilor Nucleare emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Normele de securitate radiologică - Sisteme de măsurare cu surse de radiatii, prezentate în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 3. - Normele mentionate la art. 1 intră în vigoare la data publicării.

Art. 4. - Comisia Natională pentru Controlul Activitătilor Nucleare, prin Directia radiatii ionizante, va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

 

Presedintele Comisiei Nationale pentru Controlul Activitătilor Nucleare,

Lucian Biro,

secretar de stat

 

Bucuresti, 5 mai 2004.

Nr. 144.

 

ANEXĂ

 

NORME

de securitate radiologică - Sisteme de măsurare cu surse de radiatii

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Obiect

 

Art. 1. - (1) Prezentele norme stabilesc cerintele de securitate radiologică aplicabile la sistemele de detectare sau de măsurare ce utilizează surse închise ori generatori de radiatii, cum ar fi: nivelmetre, densimetre, sisteme de cântărire continuă etc.

(2) Cerintele prezentelor norme completează cerintele privind dispozitivele de măsurare care utilizează surse închise sau generatori de radiatii, prevăzute în Normele fundamentale de securitate radiologică, aprobate prin Ordinul presedintelui Comisiei Nationale pentru Controlul Activitătilor Nucleare nr. 14/2000, cu completările ulterioare, si în Normele de securitate radiologică - Proceduri de autorizare, aprobate prin Ordinul presedintelui Comisiei Nationale pentru Controlul Activitătilor Nucleare nr. 366/2001.

(3) Prezentele norme sunt aplicabile si instalatiilor de măsură ai unor parametri fizici ce au încorporate sau utilizează pentru calibrare ori etalonare surse închise de radiatii sau generatori de radiatii.

 

Definitii

 

Art. 2. - (1) Definitiile si abrevierile utilizate în prezentele norme sunt cele precizate în Legea nr. 111/1996 privind desfăsurarea în sigurantă a activitătilor nucleare, republicată, cu modificările si completările ulterioare, în Normele fundamentale de securitate radiologică si în anexa nr. 1 la prezentele norme.

(2) Prevederile alin. (1) sunt completate cu definitiile si abrevierile specifice din STAS 9989/1-86, standardul ISO 7205 si din normele CEI/IEC 1336/1996 si CEI/IEC 60692/1999.

 

Autoritatea de reglementare

 

Art. 3. - (1) Conform prevederilor Legii nr. 111/1996, republicată, cu modificările si completările ulterioare, Comisia Natională pentru Controlul Activitătilor Nucleare, denumită în continuare CNCAN, este autoritatea natională competentă în domeniul nuclear care exercită atributiile de reglementare, autorizare si control.

(2) CNCAN autorizează sistemele de măsurare prevăzute la art. 1, în conformitate cu prevederile Legii nr. 111/1996, republicată, cu modificările si completările ulterioare, ale Normelor fundamentale de securitate radiologică si ale Normelor de securitate radiologică - Proceduri de autorizare.

(3) CNCAN autorizează si controlează activitătile de producere, import, export, furnizare, transfer, detinere, depozitare, manipulare, transport si utilizare a sistemelor de măsurare precizate la art. 1.

 

CAPITOLUL II

Clasificarea

 

Art. 4. - Sistemele de măsurare prevăzute la art. 1 se pot clasifica:

1. În functie de tipul sursei de radiatii continute:

a) cu surse închise de radiatii;

b) cu generatori de radiatii.

2. În functie de tipul mărimii fizice măsurate sau al produsului sesizat:

a) densimetre;

b) grosimetre;

c) nivelmetre;

d) umidimetre;

e) sisteme de măsurare a concentratiei;

f) detectoare de fum;

g) detectoare de gaze toxice;

h) spectrometre de fluorescentă de radiatii X;

i) difractometre de raze X;

j) aparate de măsură a câmpurilor de radiatii cu surse de radiatii pentru calibrare încorporate;

k) aparate de măsură a contaminării radioactive cu surse de radiatii pentru calibrare încorporate.

3. În functie de pozitia sistemului:

a) fixe;

b) portabile;

c) mobile ce se pot deplasa, instalate pe un mijloc de transport.

4. În functie de principiul de functionare:

a) atenuarea transmisiei radiatiei ionizante;

b) retroîmprăstierea radiatiei ionizante;

c) radiatia de fluorescentă X sau activarea prin neutroni;

d) difractia radiatiilor X;

e) măsurarea radiatiei ionizante emise.

 

CAPITOLUL III

Cerinte tehnice

 

SECTIUNEA 1

Cerinte tehnice generale

 

Art. 5. - (1) Cerintele generale privind sistemele de măsurare ce utilizează surse de radiatii ionizante au la bază prevederile standardului ISO 7205/1986, STAS 9989/1-86, SR ISO 2919/1996, SR ISO 9978/1996, CEI/IEC 1336/1996 si ale CEI/IEC 60692/1996, valabile atât pentru sistemele fixe, cât si pentru cele mobile.

(2) Clasificarea sistemelor de măsurare în functie de fasciculul de radiatii se face în conformitate cu prevederile pct. 3 al standardului STAS 9989/1-86 si pct. 4 al standardului ISO 7205/1986.

Cerinte privind constructia sistemelor de măsurare

Art. 6. - (1) Prin constructie sistemele de măsurare trebuie să asigure protectia sursei sau generatorului de radiatii (mecanică si fizico-chimică) si radioprotectia corespunzătoare a personalului operator atât în timpul functionării, cât si în perioada de verificare si întretinere. (2) Sistemele de măsurare trebuie construite din materiale care să reziste la conditiile de mediu ale locului în care sunt amplasate si la efectul îndelungat al câmpurilor de radiatii.

(3) Prin constructie trebuie asigurată protectia sursei în caz de incendiu. Sistemul trebuie astfel proiectat încât în caz de incendiu sursa să rămână în container, iar capacitatea de protectie a containerului să nu fie micsorată semnificativ în caz de incendiu.

(4) Containerul blocului emitător trebuie prevăzut cu un obturator care să obtureze fasciculul de radiatii în pozitia oprit si să asigure valori ale debitului echivalentului de doză sub valorile maxim admise prevăzute de reglementările în vigoare, pentru cazul fasciculului obturat.

(5) Securitatea sursei trebuie să fie asigurată printr-un dispozitiv de închidere cu cheie care să blocheze obturatorul în pozitia închis si să nu permită emisia fasciculului de radiatii si ejectarea sursei.

(6) Blocul emitător trebuie astfel conceput si realizat încât prin sistemul de colimare fasciculul de radiatii să aibă dimensiunile minime cerute de tipul sistemului de măsurare si de conditiile tehnice de lucru ale acestuia.

(7) Blocul detector trebuie astfel conceput si realizat încât să corespundă cerintelor tehnice pentru fiecare tip de sistem de măsurare, iar detectorul trebuie astfel ales încât activitatea sursei să fie la niveluri cât mai mici rational posibile.

(8) Miscările subansamblului de măsurare al sistemului trebuie efectuate în conditii de securitate radiologică.

(9) Aparatele de măsurare a câmpurilor de radiatii si aparatele de măsurare a contaminării radioactive cu surse de calibrare încorporate trebuie să îndeplinească si prevederile reglementărilor Biroului Român de Metrologie Legală.

 

Cerinte privind constructia si functionarea obturatorului

 

Art. 7. - (1) Mecanismul obturatorului trebuie să prezinte fiabilitate constructivă si în operare. Trebuie să functioneze în sigurantă în orice conditii.

(2) Pozitia închis sau deschis a obturatorului va fi semnalizată luminos sau/si printr-un cod de culori. Pe container, la loc vizibil, va fi inscriptionat un text sau un cod de culori care să indice pozitia obturatorului.

(3) Stratul de la suprafata obturatorului, precum si alte părti componente ale acestuia si ale mecanismului de actionare nu trebuie confectionate din metale care se pot topi usor.

(4) Mecanismul de actionare trebuie astfel conceput încât obturatorul să nu se închidă/deschidă accidental.

Închiderea/deschiderea trebuie să se facă fără alte interventii decât cele prevăzute în proiect.

(5) Dacă un sistem de măsurare este prevăzut cu mai multe obturatoare, fiecare trebuie să aibă sistem propriu de actionare si indicare a pozitiei.

(6) Obturatoarele actionate si controlate electric sau pneumatic trebuie să se închidă automat dacă tensiunea electrică sau aerul comprimat este întrerupt.

(7) La revenirea curentului sau a presiunii aerului din sistemul pneumatic, deschiderea obturatorului trebuie să nu se facă automat, ci numai după interventia operatorului.

(8) Sistemele de măsurare echipate cu un dispozitiv de actionare a obturatorului prin telecomandă vor avea în dotare un indicator luminos pentru indicarea pozitiei obturatorului. Indicatorul luminos va fi controlat prin miscarea obturatorului si este astfel conceput încât indicatia pentru obturator închis să apară numai dacă obturatorul este complet închis. Dacă acesta este partial închis, trebuie să apară indicatia pentru obturator deschis.

 

Cerinte privind sursele închise utilizate de sistemele de măsurare

 

Art. 8. - (1) Sursele închise utilizate în sistemele de măsurare trebuie să corespundă cerintelor standardelor SR ISO 9978/1996 referitor la etanseitate si SR ISO 2919/1996 referitor la încercările care permit evaluarea securitătii si protectiei împotriva scurgerilor de material radioactiv. Totodată sursele trebuie să mai îndeplinească si următoarele conditii:

a) radionuclidul utilizat trebuie să corespundă atât în ceea ce priveste activitatea, tipul de radiatie, energia radiatiei si timpul de înjumătătire;

b) timpul de înjumătătire trebuie să fie cât mai scurt rational posibil;

c) activitatea sursei trebuie să nu fie mai mare decât este necesar, pentru a lucra în conditii corespunzătoare în timpul de viată planificat al sistemului de măsurare.

(2) Dacă activitatea surselor depăseste valorile prevăzute în Normele fundamentale pentru transportul în sigurantă al materialelor radioactive, aprobate prin Ordinul presedintelui Comisiei Nationale pentru Controlul Activitătilor Nucleare nr. 373/2001, este necesară autorizarea transportului acestora.

 

SECTIUNEA a 2-a

Încercări de tip si de performantă pentru sistemele de măsurare cu surse radioactive si generatori de radiatii ionizante

 

Art. 9. - Încercările de tip si de performantă se efectuează în conformitate cu prevederile IEC 60692/1999, IEC 1336/1996, ISO 7205 si STAS 9989/1-86; cerintele si procedurile de încercare sunt prezentate în anexele nr. 2 si 3, iar criteriile de acceptabilitate sunt cele prevăzute de standardele în baza cărora se fac încercările de tip sau de produs.

Art. 10. - Încercările de tip si de performantă trebuie efectuate de către laboratoare de încercări, desemnate de CNCAN conform Normelor privind desemnarea organismelor notificate pentru domeniul nuclear, aprobate prin Ordinul presedintelui Comisiei Nationale pentru Controlul Activitătilor Nucleare nr. 219/1999.

Art. 11. - Verificările tehnice periodice se pot efectua atât de către laboratoare desemnate de CNCAN, cât si de către societăti autorizate de CNCAN pentru activitatea de manipulare a acestor sisteme de măsurare.

Art. 12. - (1) Atât pentru încercările de tip si de performantă, cât si pentru verificările tehnice periodice se vor emite buletine de încercări ce vor contine toate datele prevăzute în anexa nr. 3.

(2) Buletinele prevăzute la alin. (1) se vor păstra la emitent si la beneficiar pe toată durata de viată a sistemului de măsurare respectiv.

 

SECTIUNEA a 3-a

Debitul dozei în vecinătatea sistemului de măsurare

 

Art. 13. - Sistemele de măsurare care contin surse închise trebuie instalate sau ecranate astfel încât nivelul de expunere a oricărei persoane, inclusiv a persoanelor care efectuează montajul sau întretinerea sursei ori a altor aparate sau instalatii din imediata apropiere a sursei, să nu depăsească nivelul maxim de expunere prevăzut de Normele fundamentale de securitate radiologică.

Art. 14. - Măsurarea debitului echivalentului de doză se face, de regulă, în conformitate cu prevederile cap. 7 din STAS 9989/1-86.

Art. 15. - (1) Pentru sistemele exceptate de la autorizare echivalentul debitului de doză ambiental H* (10) si echivalentul de doză directional H’ (0,07 ˝), oricare ar fi directia, nu trebuie să depăsească 1 µSv/h la o distantă de 0,10 m de orice suprafată accesibilă a instalatiei.

(2) Pentru sistemele care necesită înregistrarea sau autorizarea fără a presupune amenajări speciale, atunci când sunt în functiune (obturator deschis), debitele maxime ale echivalentului de doză trebuie să se încadreze în următoarele limite:

a) maximum 500 µSv/h la distanta de 5 cm de suprafata sistemului;

b) maximum 7,5 µSv/h la distanta de 1 m de suprafata sistemului.

(3) Pentru sistemele care necesită amenajări speciale în vederea autorizării, ecranele de protectie trebuie să asigure o limită a dozei efective de 20 mSv/an pentru personalul expus profesional si de 1 mSv/an pentru persoanele din populatie.

 

SECTIUNEA a 4-a

Cerinte privind codurile si marcajele

 

Art. 16. - Fiecare sistem de măsurare trebuie prevăzut cu inscriptii permanente, usor vizibile pentru a avertiza personalul despre prezenta materialelor radioactive si despre necesitatea de a evita orice iradiere inutilă si care să fie identificat printr-un cod din care să reiasă clasa, subclasa si clasa de performantă. Codul va fi în conformitate cu prevederile pct. 8.1, ale tabelului nr. 3 al standardului ISO 7205/1996 si ale cap. 3 al STAS 9989/1-86.

Art. 17. - (1) Fiecare sistem trebuie să fie prevăzut cu etichete sau marcaje potrivite.

(2) Marcarea trebuie să furnizeze informatii clare despre containerul sursei, sursă si detectorul utilizat:

a) tipul, seria, anul de fabricatie, producătorul sistemului de măsurare;

b) referirea la standardul international conform căruia s-a atribuit codul de identificare;

c) sursele incluse în sistemul de măsurare trebuie identificate printr-o etichetare distinctă care să contină: simbolul chimic, numărul de masă al nuclidului, tipul, activitatea sursei si data măsurării care va fi marcată prin gravare/stantare sau reprodusă într-o astfel de manieră încât să fie lizibilă pe toată perioada de utilizare a sistemului de măsurare.

(3) Tipul si numărul de identificare ale sursei trebuie să fie lizibile pe tija sau pe suportul sursei.

Art. 18. - (1) Placa de marcaj prevăzută la art. 17 alin. (2) trebuie să contină activitătile maxime si minime ale nuclizilor utilizati, pentru care instalatia functionează normal.

(2) Marcajul trebuie să rămână lizibil pe toată durata de viată a sistemului sau a sursei.

Art. 19. - Fiecare sistem de măsurare va avea etichete individuale de identificare în conformitate cu prevederile pct. 10.2 al standardului ISO 7205/1996.

 

CAPITOLUL IV

Obligatiile titularului de autorizatie

 

Art. 20. - Titularul de autorizatie, de certificat de înregistrare sau posesorul unui sistem de măsurare cu surse de radiatii exceptat de la autorizare, după caz, are următoarele obligatii:

a) să se asigure că activitătile nucleare pe care le desfăsoară se realizează cu respectarea normelor legale si a standardelor aplicabile în vigoare, a instructiunilor de operare si service aplicabile sistemului respectiv;

b) să urmărească faptul ca la toate fazele de conceptie, realizare, furnizare, procurare sau utilizare a sistemelor de măsurare cu surse de radiatii să fie prevăzute si aplicate normele privind securitatea instalatiilor radiologice, protectia personalului, a populatiei, a mediului înconjurător si a bunurilor materiale;

c) să asigure amenajările necesare, dotările corespunzătoare si controlul adecvat pentru desfăsurarea activitătilor nucleare cu sisteme de măsură cu surse de radiatii, după caz;

d) să cunoască conditiile si limitele autorizatiei eliberate de CNCAN în conditiile legii;

e) să asigure personal operator cu nivelul adecvat de cunostinte domeniului în care se desfăsoară activitătile nucleare;

f) să numească prin decizie persoana responsabilă cu securitatea radiologică;

g) să confere persoanei responsabile cu securitatea radiologică autoritatea de a opri operatiunile care nu prezintă securitate radiologică;

h) să dispună consultarea unui expert acreditat de CNCAN pentru activitătile de procurare si întocmire a documentatiei de autorizare, a sistemului de management al calitătii si programului de securitate radiologică, inclusiv a măsurărilor dozimetrice necesare;

i) să aloce resurse suficiente de timp si bani pentru asigurarea radioprotectiei, protectiei fizice, instruirii personalului, controlului medical periodic si pentru autorizarea sistemului conform legii;

j) să aloce resurse necesare pentru asigurarea mentenantei, service-ului si verificării tehnice periodice a instalatiilor de către unităti autorizate de CNCAN pentru tipul de instalatii utilizate;

k) să asigure, după caz, echipamentul individual de radioprotectie corespunzător;

l) să anunte de îndată CNCAN si laboratoarele de igiena radiatiilor nucleare din cadrul directiilor de sănătate publică (DSP) despre orice incident sau accident radiologic petrecut la sistemul de măsurare cu surse de radiatii;

m) în caz de pierdere sau furt al surselor radioactive, atât titularii de autorizatii sau certificate de înregistrare, cât si posesorii de instalatii exceptate de la autorizare au obligatia de a anunta de îndată CNCAN, laboratorul de igiena radiatiilor nucleare din cadrul DSP teritoriale si organul teritorial de politie.

 

CAPITOLUL V

Atributiile responsabilului cu securitatea radiologică

 

Art. 21. - Responsabilul cu securitatea radiologică are următoarele atributii si responsabilităti:

1. să cunoască si să respecte limitele si conditiile cuprinse în autorizatie sau în certificatul de înregistrare si să se asigure că desfăsurarea activitătilor se face cu respectarea acestor limite si conditii, precum si a prevederilor din manualul de operare si din cel de service;

2. să aplice metodele de lucru si tehnicile care conduc, în desfăsurarea activitătii cu surse de radiatii, la reducerea la minimum a riscului de suprairadiere sau contaminare;

3. să tină sistematic evidenta surselor de radiatii, precum si eficienta măsurilor de asigurare împotriva degradării, răspândirii sau sustragerii acestora;

4. să controleze periodic nivelurile de radiatii, de concentratii si de contaminare radioactivă, după caz, existente în zona controlată si/sau în zona supravegheată, precum si integritatea măsurilor privind securitatea instalatiilor si să tină evidenta rezultatelor măsurătorilor privind nivelurile de radiatii, concentratiile si nivelurile de contaminare radioactivă din zona controlată/supravegheată, obtinute ca urmare a controalelor efectuate;

5. să urmărească efectuarea controlului medical la angajare si periodic pentru întregul personal expus profesional;

6. să asigure verificarea metrologică a aparaturii de măsură si control dozimetric existente în dotare, în conformitate cu prevederile normelor de metrologie legală si cu specificatiile producătorului;

7. să organizeze echipele de interventie si să propună dotarea acestora pentru cazuri de urgentă;

8. să verifice periodic gradul de pregătire a echipelor de interventie;

9. să efectueze periodic instructajul întregului personal care lucrează cu surse de radiatii;

10. să controleze modul în care se respectă de către personalul expus profesional măsurile de securitate împotriva radiatiilor ionizante, prevăzute de norme, de autorizatia eliberată (inclusiv în documentatiile anexe), si cele prevăzute în dispozitiile CNCAN, precum si ale altor organe de control;

11. să controleze ca vizitele să fie efectuate cu respectarea măsurilor de radioprotectie, asigurând folosirea echipamentului de radioprotectie corespunzător;

12. să asigure, pentru personalul expus profesional de categorie A, supravegherea dozimetrică individuală si evidenta rezultatelor dozimetriei individuale, în conformitate cu reglementările specifice emise de CNCAN; să controleze utilizarea corectă a sistemului de dozimetrie individuală de către întregul personal expus profesional;

13. să controleze si să asigure că orice modificare a metodelor de lucru, a utilajelor sau instalatiilor din cadrul activitătii nucleare autorizate, care ar putea antrena un risc de suprairadiere sau contaminare radioactivă, să nu fie efectuată fără ca în prealabil să fi fost asigurate măsurile de securitate necesare si de autorizare conform prevederilor legale;

14. să asigure si să controleze amplasarea mijloacelor de avertizare si să urmărească corecta lor functionare;

15. să anunte de îndată titularul de autorizatie despre orice situatii (inclusiv defectiuni la instalatii), care ar putea antrena riscul unor suprairadieri sau contaminări, în vederea asigurării măsurilor de prevenire; în cazul în care situatia comportă urgentă, trebuie să ia măsurile preliminare necesare pentru evitarea suprairadierii personalului expus profesional si a persoanelor din populatie;

16. să anunte de îndată titularul de autorizatie si, sub autoritatea acestuia, CNCAN si celelalte autorităti specificate la art. 134 alin. 2 din Normele fundamentale de securitate radiologică despre orice pierdere sau sustragere de surse de radiatii, instalatii nucleare si materiale radioactive si să ia măsurile preventive necesare pentru evitarea unor eventuale suprairadieri sau contaminări ale personalului în zonele în care s-ar putea afla sursa pierdută;

17. să anunte de îndată titularul de autorizatie si, sub autoritatea acestuia, CNCAN si celelalte autorităti precizate în reglementările specifice emise de CNCAN despre orice urgentă radiologică apărută si să adopte de îndată măsurile pentru limitarea si lichidarea urmărilor provocate, pentru acordarea primului ajutor si pentru asigurarea asistentei medicale corespunzătoare; să interzică accesul oricăror persoane în zona contaminată sau în care nivelul de iradiere depăseste limitele admise, cu exceptia persoanelor desemnate pentru interventie, care trebuie să utilizeze echipamentul de protectie corespunzător;

18. să înregistreze într-un registru special intrarea în gestiune a surselor închise, a surselor deschise sau a generatorilor de radiatii, astfel:

a) sursele închise sau deschise trebuie înregistrate în registrul special mentionat mai sus, cu următoarele date:

denumirea materialului radioactiv, activitatea fiecărui radionuclid continut, data măsurării radioactivitătii, denumirea producătorului, conform datelor înscrise în documentele de receptie ale sursei respective;

b) instalatiile, aparatele sau dispozitivele care folosesc surse închise trebuie înregistrate cu următoarele date:

denumirea materialului radioactiv, activitatea fiecărui radionuclid continut, data măsurării radioactivitătii, numărul de preparate (materiale radioactive) care intră în componenta instalatiei, aparatului sau dispozitivului, denumirea producătorului, conform datelor înscrise în documentele de receptie ale instalatiei respective;

c) generatorii de radiatii trebuie înregistrati cu următoarele date: denumirea, tipul de radiatie generat, energia si intensitatea radiatiei, numărul de fabricatie si denumirea producătorului, conform datelor înscrise în documentele de receptie ale generatorului respectiv;

19. să înregistreze în registrul mentionat la pct. 18 sursele pe care le eliberează din depozitul unitătii (sau de la locul de păstrare), numele persoanelor care le primesc si care urmează să le utilizeze la locurile de muncă autorizate sau în afara acestora; se vor înregistra data si ora de eliberare;

20. să înregistreze în registrul mentionat la pct. 18 reintrarea în depozit (locul de păstrare) a surselor care au fost utilizate la locurile de muncă autorizate sau în afara acestora; se vor mentiona data si ora reintrării sursei în depozit;

21. să tină evidenta deseurilor radioactive predate pentru tratarea lor către unităti specializate, eliminate la canalizare, în aer, apă sau sol, cu precizarea stării de agregare, precum si a radioactivitătii pe radionuclizi.

 

CAPITOLUL VI

Obligatiile personalului operator care utilizează, manipulează sau transportă instalatiile

 

SECTIUNEA 1

Cerinte privind pregătirea personalului operator, de service si întretinere

Cerinte privind pregătirea personalului operator

 

Art. 22. - Personalul operator trebuie:

1. să fie instruit în domeniul radioprotectiei si să posede permise de exercitare conform art. 9 din Legea nr. 111/1996, republicată, cu modificările si completările ulterioare;

2. să cunoască limitele si conditiile din autorizatiile eliberate de CNCAN;

3. să fie instruit în privinta functionării si utilizării sistemelor de măsurare cu surse radioactive încorporate;

4. să fie instruit în privinta modului de lucru al obturatorului sursei;

5. să fie instruit corespunzător pentru a actiona în caz de incident radiologic;

6. să aibă la dispozitie manualul de operare cu instructiunile si procedurile de lucru, de verificare si mentenantă pe care trebuie să le aplice.

 

Cerinte privind activitatea si pregătirea personalului de service si întretinere

 

Art. 23. - (1) Persoanele implicate în activitatea de service si întretinere trebuie să fi absolvit un curs de radioprotectie aprobat de CNCAN.

(2) Persoanele implicate în activitatea de service si întretinere trebuie să facă dovada absolvirii unui curs de specialitate, de preferintă la producătorul instalatiilor pentru care desfăsoară această activitate.

(3) Persoanele implicate în activitatea de service si întretinere trebuie să posede permise de exercitare, valabile, eliberate de CNCAN.

 

Atributiile si responsabilitătile personalului operator

 

Art. 24. - Personalul operator are următoarele atributii si responsabilităti:

1. să îsi însusească temeinic cunostintele necesare desfăsurării activitătii lor, prevederile din norme, regulamente, procedurile sau instructiunile aplicabile la activitatea pe care o desfăsoară, precum si modul de utilizare a echipamentului individual de protectie si a sistemului de dozimetrie individuală;

2. să respecte instructiunile si dispozitiile persoanei responsabile cu securitatea radiologică, sub a cărei supraveghere îsi desfăsoară activitatea;

3. să lucreze cu atentie pentru a evita provocarea unor incidente;

4. să respecte măsurile de protectie individuală, măsurile de securitate a instalatiilor si să utilizeze echipamentul individual de protectie în conformitate cu prevederile normelor, regulamentelor si instructajelor făcute;

5. să nu schimbe de la locul lor sau să aducă modificări la mijloacele destinate securitătii si protectiei, fără aprobarea prealabilă a responsabilului cu securitatea radiologică;

6. să nu efectueze din proprie initiativă operatiuni sau manipulări care ar putea afecta securitatea proprie, a restului personalului expus profesional din cadrul unitătii, a populatiei si mediului înconjurător;

7. să anunte de îndată responsabilul cu securitatea radiologică despre orice defectiune sau situatie pe care a observat-o si care ar putea antrena suprairadierea/contaminarea proprie ori a restului personalului, în vederea aplicării măsurilor de remediere;

8. să anunte de îndată responsabilul cu securitatea radiologică despre pierderea sau sustragerea oricărei surse de la locul său de muncă ori din alte părti;

9. să anunte de îndată responsabilul cu securitatea radiologică despre incidentul care a survenit la locul său de muncă sau despre incidentul observat la alt loc de muncă si să participe, conform sarcinilor ce-i revin prin planul de interventie, la localizarea ori lichidarea acestuia.

 

CAPITOLUL VII

Cerinte privind asigurarea calitătii

 

Art. 25. - (1) În conformitate cu prevederile art. 18 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 111/1996, republicată, cu modificările si completările ulterioare, în activitatea nucleară desfăsurată, titularul de autorizatie sau de certificat de înregistrare trebuie să instituie si să mentină un sistem controlat de management al calitătii în conformitate cu reglementările specifice de asigurare a calitătii emise de CNCAN si trebuie să se asigure că atât furnizorii de produse si servicii, cât si subfurnizorii acestora, în lant, instituie si mentin propriul lor sistem controlat de management al calitătii.

(2) Toate activitătile de procurare, utilizare, verificare, control si calibrare a sistemelor cu surse de radiatii, precum si cele de interventii, service, dezafectare, ambalare, transport, de gestiune, evidentă, anuntări si raportări, prevăzute de normele în vigoare, vor fi procedurate si implementate o dată cu sistemul de management al calitătii mentionat la alin. (1).

(3) Sunt obligatorii instituirea si mentinerea unui program de verificări si lucrări de întretinere si service care trebuie să tină seama de recomandările producătorului si ale furnizorului surselor si sistemelor de măsurare. Acest program va contine cel putin următoarele:

a) verificările de rutină care se execută la începutul programului de lucru. Aceste verificări sunt executate de operatori conform procedurilor sau instructiunilor mentionate la alin. (2). Orice defectiune depistată în functionarea sistemului de măsurare va fi anuntată responsabilului cu securitatea radiologică;

b) verificările periodice executate conform cerintelor din manualul de operare, conform procedurilor din reglementările specifice sau conditiilor din autorizatia eliberată de CNCAN. Aceste verificări se fac de către unităti de service specializate si autorizate de CNCAN.

Buletinele de verificare emise de aceste unităti sunt înregistrări permanente ale sistemului de calitate si se păstrează în cartea tehnică a sistemului aflată în grija responsabilului cu securitatea radiologică;

c) orice sistem declarat necorespunzător la verificările de rutină sau la cele periodice trebuie scos de îndată din functiune, etichetat ca “neconform” si nu va fi utilizat decât după reparare si după o nouă verificare prin unitătile autorizate de CNCAN, conform prevederilor Legii nr. 111/1996, republicată, cu modificările si completările ulterioare.

(4) Pentru fiecare sistem de măsurare cu surse de radiatii mentionat la art. 1 se constituie si se mentine câte o carte tehnică a acestuia, care reprezintă o înregistrare permanentă ce se păstrează pe toată durata de viată a sistemului de măsurare. Cartea tehnică este păstrată de responsabilul cu securitatea radiologică si trebuie să cuprindă, după caz:

a) documentele de provenientă a sistemului;

b) manualul de operare;

c) manualul de service si mentenantă;

d) procesul-verbal de instalare/montare si punere în functiune si buletinul de verificare după punerea în functiune;

e) evidenta tuturor interventiilor de mentenantă, service sau reparare capitală efectuate;

f) toate modificările sau adaptările efectuate;

g) schimbările de amplasament, reinstalare, montare etc.;

h) verificările periodice efectuate si buletinele de verificare emise;

i) inventarul complet al sistemului.

 

CAPITOLUL VIII

Utilizarea si conditiile de operare

 

SECTIUNEA 1

Debitele de doză în aria de operare a sistemului de măsurare si măsuri de radioprotectie

Măsurarea debitului dozei

 

Art. 26. - (1) În cazul în care sunt utilizate surse care emit radiatii fotonice cu energia mai mare de 20 keV sau neutroni, debitul dozei va fi determinat ca debit ambiental.

(2) Dacă energia radiatiei fotonice nu depăseste 20 keV sau sursa emite radiatii beta, debitul dozei va fi determinat ca debit directional.

 

Debitele maxime de doză admise

 

Art. 27. - (1) Pentru sistemele exceptate de la autorizare echivalentul debitului de doză ambiental H*(10) si echivalentul de doză directional H’(0,07 Ω), oricare ar fi directia, nu trebuie să depăsească 1 µSv/h la o distantă de 0,10 m de orice suprafată accesibilă a instalatiei.

(2) Pentru sistemele care necesită înregistrarea sau autorizarea fără a presupune amenajări speciale, ecranul aparatului va fi astfel proiectat sau instalarea aparatului astfel făcută încât debitul echivalentului de doză în punctele accesibile persoanelor neexpuse profesional să nu depăsească următoarele valori:

a) 2,5 µSv/h la locurile de muncă permanente;

b) 7,5 µSv/h la alte locuri accesibile;

c) 25 µSv/h la acele puncte ale locurilor de muncă permanente, care pot fi atinse cu mâna (în care ajung mâinile);

d) ecranele de protectie ori dispozitivele distantiere prevăzute trebuie să asigure limitarea corespunzătoare a debitului de doză la locul operatorului;

e) în cazurile specificate mai sus nu sunt necesare ecrane de protectie atunci când distanta dintre suprafata exterioară a ansamblului sursă detector si punctul în care debitul echivalentului de doză ajunge să satisfacă cerintele de limitare [lit. a) si b) de mai sus] este mai mică sau egală cu 0,5 m, astfel încât este exclusă posibilitatea expunerii întregului corp;

f) dispozitivele distantiere necesare pentru a fi îndeplinite cerintele de limitare a dozei specificate la lit. b) trebuie să fie marcate suplimentar cu simbolul pericol de radiatii ionizante, în conformitate cu ISO 361.

(3) Pentru sistemele care necesită amenajări speciale în vederea autorizării, ecranele de protectie trebuie să asigure o limită a dozei efective de 20 mSv/an pentru personalul expus profesional si de 1 mSv/an pentru persoanele din populatie.

(4) La sistemele mobile sau portabile valoarea debitului echivalentului de doză la suprafata exterioară nu va depăsi valoarea de 100 µSv/h, iar la 1 m de aceasta valoarea de 3 µSv/h.

 

Măsuri de radioprotectie

 

Art. 28. - (1) Pentru sistemele exceptate de la autorizare, la care radioprotectia este asigurată prin constructia sistemului, utilizatorul are obligatia de a lua toate măsurile care se impun, astfel încât acesta să fie utilizat la parametrii prevăzuti în cartea tehnică a aparatului, si de a asigura efectuarea verificărilor tehnice periodice de către o societate autorizată, pentru a se asigura că acesta lucrează în conditii prestabilite.

(2) Pentru sistemele care necesită înregistrarea sau autorizarea fără a presupune amenajări speciale suplimentare fată de măsurile luate prin constructie, radioprotectia trebuie realizată si prin următoarele măsuri obligatorii:

a) interzicerea lucrului permanent în zona în care debitul dozei depăseste 5 µSv/h;

b) interzicerea stationării mai mult de o oră pe zi în zona în care sursa produce un debit al dozei mai mare de 5 µSv/h;

c) elaborarea de proceduri adecvate pentru personalul operator si de întretinere, dacă există cerinte de operare sau întretinere în zona în care debitul de doză depăseste 5 µSv/h, astfel încât debitele de doză să nu conducă la expuneri care să depăsească limitele autorizate; personalul operator si de întretinere trebuie să fie instruit corespunzător si să poarte dozimetre individuale digitale cu prag de alarmare.

(3) Pentru sistemele care necesită amenajări speciale în vederea autorizării, ecranele de protectie trebuie să asigure o limită a dozei efective de 20 mSv/an pentru personalul expus profesional si de 1 mSv/an pentru persoanele din populatie.

(4) Se vor efectua măsurări conform prevederilor art. 25, iar debitele de doză trebuie să se încadreze în limitele prevăzute la art. 26 din prezentele norme.

 

SECTIUNEA a 2-a

Verificarea etanseitătii

 

Art. 29. - (1) Verificarea etanseitătii surselor închise ce echipează sistemele de măsurare se efectuează în conformitate cu prevederile SR ISO 9978/1996.

(2) Metoda de verificare cu stergere prin tamponare si criteriile de acceptare sunt în conformitate cu prevederile cap. 5.3 al SR ISO 9978/1996.

(3) Verificarea prin stergere umedă a surselor închise se face:

a) înaintea instalării sistemului de măsurare;

b) de fiecare dată când sursa sau alte componente sunt demontate pentru operatiuni de întretinere sau de reparatii;

c) ori de câte ori există suspiciuni că mediul în care lucrează sistemul poate coroda învelisul sursei, deoarece pot apărea scurgeri, inclusiv contaminare;

d) periodic, la intervale de cel putin 6 luni sau conform cerintelor stabilite de CNCAN în procesul de autorizare;

e) ori de câte ori este reamplasată sau înlocuită sursa.

(4) Verificarea etanseitătii prin stergere umedă trebuie făcută pe suprafata sursei închise sau pe zone învecinate acesteia. Verificările se fac de către laboratoare de măsurări desemnate de CNCAN, unităti de specialitate autorizate de CNCAN să manipuleze surse de radiatii.

(5) În cazul în care se constată un debit al dozei mai mare decât cel prevăzut într-o functionare în conditii normale, verificarea se va face pe părtile apropiate care pot fi contaminate cu substante radioactive, în cazul în care s-ar produce scurgeri radioactive;

(6) Se exceptează de la verificarea etanseitătii prin stergere umedă sursele de radiatii care contin gaze radioactive.

Art. 30. - În cazul în care scurgerile radioactive ale unei surse închise sunt mai mari decât 185 Bq, care pot conduce la contaminări ce depăsesc limitele de acceptabilitate prevăzute de SR ISO 9978/1996, titularul de autorizatie:

1. va înlocui sursa si va notifica la CNCAN, în termen de 24 de ore, înlocuirea sursei;

2. va preda sursa deteriorată ca deseu radioactiv la o unitate autorizată de preluare a deseurilor radioactive si va notifica CNCAN, în termen de 24 de ore, predarea acesteia.

 

CAPITOLUL IX

Regimul de autorizare

 

SECTIUNEA 1

Cerinte prealabile

 

Art. 31. - Exceptarea de la autorizarea utilizării a sistemelor de măsurare ce utilizează surse radioactive sau generatori de radiatii ionizante se realizează în conditiile prevederilor art. 8 si 9 din Normele fundamentale de securitate radiologică. Aceasta se specifică în autorizatia de securitate radiologică a produsului respectiv, eliberată de CNCAN.

Art. 32. - Autorizarea sistemelor de măsurare ce utilizează surse radioactive sau generatori de radiatii ionizante se realizează în conformitate cu prevederile Legii nr. 111/1996, republicată, cu modificările si completările ulterioare, si ale Normelor de securitate radiologică - Proceduri de autorizare.

Art. 33. - Sistemul de autorizare se realizează prin:

a) înregistrare;

b) autorizare care nu necesită amenajări speciale;

c) autorizare în conditiile în care sunt necesare amenajările speciale.

Art. 34. - (1) Fiecare sistem de măsurare cu surse de radiatii trebuie să posede autorizatie de securitate radiologică pentru produs (ASR).

(2) Solicitarea si obtinerea autorizatiei de securitate radiologică pentru produs se fac în conformitate cu prevederile art. 14-18, 47-57, 59-61 din Normele de securitate radiologică - Proceduri de autorizare.

(3) Prin autorizatia de securitate radiologică pentru produs se stabileste de către CNCAN regimul ulterior de autorizare a sistemului de măsurare prevăzut la art. 1 si care poate fi:

a) exceptare de la autorizarea detinerii si utilizării;

b) autorizare prin înregistrare când nu necesită amenajări speciale, iar activitatea surselor utilizate este sub limita stabilită prin reglementări;

c) autorizare, cu sau fără amenajări suplimentare, în functie de riscul radiologic asociat sistemului de măsurare.

Art. 35. - Activitătile de producere, import, export, transfer si manipulare a sistemelor de măsură cu surse de radiatii necesită obtinerea unei autorizatii eliberate de CNCAN, chiar dacă utilizarea si detinerea sistemelor de măsurare cu surse de radiatii este exceptată de la autorizare prin autorizatia de securitate radiologică obtinută conform prevederilor art. 31.

 

SECTIUNEA a 2-a

Înregistrarea si documentatia tehnică necesară înregistrării

 

Art. 36. - Sunt supuse autorizării prin înregistrare în vederea utilizării sistemele de măsurare ce utilizează surse radioactive sau generatori de radiatii ionizante care nu pot fi exceptate de la regimul de autorizare si care îndeplinesc cel putin una dintre conditiile:

a) contin surse alfa sau beta active care nu necesită prezenta permanentă a unui operator;

b) contin surse gama active, a căror activitate nu depăseste 3,7 GBq si care nu necesită prezenta unui operator;

c) contin generatori de radiatii care nu necesită prezenta permanentă a unui operator, iar dacă prezenta acestuia este necesară, nu are acces si nu este necesar accesul în fasciculul direct de radiatie în timpul procesului normal de lucru;

d) sunt astfel clasificate prin autorizatia de securitate radiologică pentru produs.

Art. 37. - Cererea de înregistrare trebuie să cuprindă informatiile prevăzute la art. 57 din Normele de securitate radiologică - Proceduri de autorizare.

Art. 38. - (1) Pentru sistemele care sunt supuse înregistrării documentatia se va întocmi în conformitate cu prevederile art. 58 din Normele de securitate radiologică - Proceduri de autorizare.

(2) Documentatia tehnică pentru autorizarea prin înregistrare va specifica, după caz, tipul sistemului de măsurare, tipul sursei sau generatorului de radiatii ionizante, numărul de sisteme, varianta constructivă, componenta, parametrii maximi, datele de identificare, anul fabricatiei, producătorul, furnizorul, data achizitionării, utilizarea specifică ce urmează a i se da, localizarea, regulamentul de lucru, măsurile de radioprotectie.

(3) Documentatia trebuie să fie însotită de o copie a documentelor care să ateste provenienta si, după caz, o copie a testelor de acceptabilitate realizate de producător sau de montator.

(4) Documentatia va contine si datele persoanei responsabile cu securitatea radiologică, cu mentionarea numărului si nivelului permisului de exercitare eliberat de CNCAN, pregătirea generală si pregătirea specifică în domeniul nuclear.

Art. 39. - Eliberarea certificatului de înregistrare precedă desfăsurarea activitătii de utilizare a sistemelor de măsurare.

 

SECTIUNEA a 3-a

Autorizarea si documentatia tehnică necesară autorizării

 

Art. 40. - Sunt supuse autorizării în vederea utilizării sistemele de măsurare ce utilizează surse radioactive sau generatori de radiatii ionizante care depăsesc limitele de exceptare si cele de înregistrare prevăzute la art. 36.

Art. 41. - Cererea de autorizare a utilizării sistemelor de măsurare ce contin surse radioactive sau generatori de radiatii ionizante trebuie să contină informatiile prevăzute la art. 57 din Normele de securitate radiologică – Proceduri de autorizare.

Art. 42. - (1) Documentatia tehnică necesară autorizării utilizării sistemelor de măsurare ce utilizează surse radioactive sau generatori de radiatii ionizante va fi întocmită în conformitate cu prevederile art. 62 din Normele de securitate radiologică - Proceduri de autorizare.

(2) Documentatia tehnică necesară autorizării, pe faze, a utilizării sistemelor de măsurare ce au în componentă surse radioactive sau generatori de radiatii ionizante va fi întocmită în conformitate cu prevederile art. 63 si 64 din Normele de securitate radiologică - Proceduri de autorizare.

Art. 43. - Documentatia tehnică va contine declaratia de expertizare si acceptare a acesteia, semnată de către expertul acreditat mentionat în cerere, iar declaratiile din documentatia tehnică vor fi sustinute cu copii ale documentelor doveditoare.

 

CAPITOLUL X

Scoaterea din functiune, încetarea activitătii si dezafectarea sistemelor de măsurare cu surse închise de radiatii si generatori de radiatii

 

SECTIUNEA 1

Cerinte generale

 

Art. 44. - La scoaterea din functiune si încetarea activitătii, titularul de autorizatie are obligatia de a concepe si de a pune în practică un plan de dezafectare si de a solicita la CNCAN, dacă este cazul, eliberarea autorizatiei de dezafectare, în conditiile art. 41 si 73 din Normele de securitate radiologică - Proceduri de autorizare.

Art. 45. - Operatiunile de scoatere din functiune a sistemelor de măsurare cu surse radioactive se vor efectua numai de către unităti autorizate de CNCAN, în conformitate cu prevederile Legii nr. 111/1996, republicată, cu modificările si completările ulterioare, si ale Normelor de securitate radiologică - Proceduri de autorizare.

 

SECTIUNEA a 2-a

Depozitarea intermediară

 

Art. 46. - La scoaterea din functiune a unui sistem de măsurare care contine surse închise de radiatii sunt necesare:

1. înaintea începerii lucrărilor de scoatere din functiune obturatorul sursei de radiatii trebuie blocat în pozitia închis;

2. sursa de radiatii trebuie mentinută în propriul container, închis în conditii de depozitare, prevăzut cu semne de avertizare adecvate;

3. demontarea si verificarea sistemului de măsurare după demontare trebuie făcute de o unitate autorizată de CNCAN pentru manipularea acestora, conform prevederilor Legii nr. 111/1996, republicată, cu modificările si completările ulterioare;

4. ecranarea locului de depozitare trebuie astfel realizată încât doza efectivă dată de sursele radioactive pentru persoanele din populatie să nu depăsească 1 mSv/an;

5. dova în exteriorul depozitului de surse nu trebuie să depăsească 2,5 µSv/h;

6. sursele de radiatii care nu mai pot fi utilizate vor fi predate ca deseuri radioactive la o unitate autorizată si se va notifica la CNCAN predarea acestora.

 

SECTIUNEA a 3-a

Renuntarea la sursele de radiatii

 

Art. 47. - Materialele radioactive, echipamentele si bunurile care au fost contaminate cu substante radioactive care nu se pot decontamina sunt considerate deseuri radioactive.

Art. 48. - În cazul în care sistemele de măsurare sunt scoase din functiune si nu mai sunt utilizate, sursele radioactive fie se vor returna la furnizor, fie se vor casa si se vor preda ca deseuri radioactive la o unitate special autorizată.

Art. 49. - Dacă durata de viată prescrisă de producător pentru sursele radioactive nu a expirat, acestea pot fi utilizate pentru alte aplicatii sau transferate altor utilizatori autorizati numai în baza unei autorizatii corespunzătoare eliberate de CNCAN în conformitate cu prevederile legii.

Art. 50. - Înaintea transferului surselor trebuie efectuat testul de etanseitate pentru surse închise prin metoda stergerii umede, conform prevederilor SR ISO 9987/1996, de către o unitate autorizată de CNCAN conform prevederilor legii.

Art. 51. - Orice renuntare la sursele radioactive fie prin transfer în vederea utilizării, fie prin predare la o unitate special autorizată se va face după notificarea la CNCAN si obtinerea autorizatiilor prevăzute de lege.

 

SECTIUNEA a 4-a

Încetarea activitătii

 

Art. 52. - La încetarea activitătii titularul de autorizatie trebuie să conceapă si să pună în practică un plan de dezafectare autorizat, dacă este cazul.

Art. 53. - (1) Titularul de autorizatie trebuie să transfere sursele la utilizatori autorizati, pe baza unei autorizatii specifice, sau să le predea unei unităti special autorizate;

(2) Deseurile radioactive rezultate ca urmare a decontaminării se vor preda la o unitate special autorizată.

Art. 54. - Titularul de autorizatie trebuie să decontamineze, dacă este cazul, spatiile pe care le-a utilizat până la limita de scoatere de sub regimul de autorizare.

Art. 55. - În cazul în care sistemele de măsurare utilizează generatori de radiatii ionizante, la dezafectarea instalatiei titularul de autorizatie fie va retine tubul generator de radiatii, fie îl va transfera altor utilizatori, în conditiile prevăzute de lege si potrivit reglementărilor în vigoare, fie îl va casa si îl va distruge.

Art. 56. - Pentru scoaterea din evidenta CNCAN titularul de autorizatie trebuie să transmită o adresă cu precizarea datelor titularului de autorizatie si datele de identificare a sistemului autorizat, însotită de următoarele documente:

a) copie de pe procesul-verbal de casare a instalatiei;

b) copie de pe documentele de transfer al surselor sau generatorilor de radiatii în conditiile prevederilor art. 52 si 54;

c) avizul sanitar de încetare a activitătii, eliberat de directia de sănătate publică teritorială - laboratorul de igiena radiatiilor nucleare, numai pentru sistemele cu surse închise de radiatii ionizante care posedă autorizatie de utilizare-functionare.

Art. 57. - Notificarea încetării activitătii se va face în conformitate cu formularele nr. 6 sau 7, după caz, din anexa nr. 1 la Normele de securitate radiologică - Proceduri de autorizare.

 

SECTIUNEA a 5-a

Dezafectarea

 

Art. 58. - Autorizatia de dezafectare se va solicita numai pentru sistemele de măsurare care utilizează surse închise de radiatii gama cu activitate mai mare de 37 GBq sau surse de neutroni utilizate pentru activare.

Art. 59. - (1) Pentru sistemele de măsurare care nu se încadrează în prevederile art. 42 din Normele de securitate radiologică - Proceduri de autorizare, nu este necesară autorizatia de dezafectare.

(2) Dezafectarea trebuie efectuată prin intermediul unei unităti cu autorizatie de manipulare corespunzătoare.

Art. 60. - Documentatia necesară eliberării autorizatiei de dezafectare se va întocmi în conformitate cu prevederile art. 73 din Normele de securitate radiologică – Proceduri de autorizare.

 

CAPITOLUL XI

Dispozitii finale si tranzitorii

 

Art. 61. - Prezentele norme intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 62. - Autorizatiile si certificatele de înregistrare eliberate de CNCAN până la aparitia prezentelor norme rămân valabile până la expirarea acestora, dar nu mai mult de 1 ianuarie 2007.

Art. 63. - Nerespectarea prevederilor prezentelor norme atrage sanctiuni administrative, disciplinare, contraventionale sau penale.

Art. 64. - Anexele nr. 1, 2, 3 si 4 fac parte integrantă din prezentele norme.

 

ANEXA Nr. 1

la norme

 

DEFINITII

 

1. Sistem de măsurare cu surse de radiatii - dispozitiv de măsurare, control sau detectie care utilizează radiatia emisă de una sau mai multe surse radioactive ori generatori de radiatii. Sistemul contine de regulă un bloc emitător si un bloc receptor care pot fi distincte si independente sau pot constitui un singur bloc emitător - detector.

2. Bloc emitător - parte a sistemului care contine sursele de radiatii sau generatorul de radiatii si asigură cerintele de securitate radiologică si radioprotectie prevăzute de reglementările în vigoare.

3. Bloc detector - parte a sistemului de măsurare care contine detectorul de radiatii si anexele acestuia.

4. Dispozitiv de colimare - un dispozitiv care delimitează unul sau mai multe fascicule utile, a căror sectiune în planul detectorului nu depăseste sectiunea acestuia sau a ecranelor absorbante care îi sunt asociate prin constructie.

5. Fascicul util - partea din fasciculul de radiatie provenit de la sursa de radiatii care trece prin fereastra, apertura, conul sau alte dispozitive de colimare ale blocului detector.

6. Dispozitiv de obturare a fasciculului util (obturator) - dispozitiv ce are rolul de a intercepta fasciculul de radiatii si de a asigura o valoare a debitului echivalentului de doză în limitele prevăzute de reglementările în vigoare atunci când este în pozitia închis.

7. Densimetru/grosimetru - sistem de măsurare destinat măsurării densitătii/grosimii medii a unui material omogen sau amestec eterogen, într-o configuratie definită, utilizând variatia atenuării sau retroîmprăstierea radiatiei ionizante.

8. Cap de măsurare - subansamblul care cuprinde sursele de radiatii din blocul emitător, detectorii de radiatii din blocul detector si dispozitivele asociate.

9. Subansamblul electronic de măsurare - acea parte a sistemului de măsurare care, prin intermediul dispozitivelor electrice si electronice, preia si prelucrează mărimile electrice furnizate de sistemul de detectare si furnizează mărimi electrice ce urmează a fi convertite în valori ale mărimii măsurate.

10. Acuratete - Gradul de conformitate al valorii indicate prin măsurare cu o valoare standard recunoscută sau cu o valoare ideală.

 

NOTĂ:

1. De obicei ea se exprimă în termenii variabilei măsurate, procentual din intervalul de măsurare, procentual din limita superioară a valorii măsurate sau procentual din valoarea măsurată.

2. Se poate exprima si statistic, de exemplu: ± 2s

11. Reproductibilitatea - gradul de concordantă între valorile măsurate pentru un număr de măsurări ale semnalelor de iesire, realizate în acelasi interval, pentru aceleasi valori ale mărimilor de intrare, în aceleasi conditii de operare.

12. Rezolutia - cea mai mică modificare a valorii mărimii măsurate, susceptibilă de a fi observată sau detectată. Trebuie tinut cont de natura statistică a semnalului si de influenta tuturor tehnicilor de esantionare utilizate. Este recomandabilă normarea datelor de esantionare pentru a tine cont de efectele de filtrare a semnalului si de timpul de măsurare.

13. Timpul mediu de răspuns (constanta de timp) – timpul necesar atingerii pentru prima dată a 63,2% din valoarea medie finală din valoarea prescrisă a fi măsurată, în regim stabilizat. Timpul necesar pentru a produce o variatie pe scala aparatului trebuie să fie de 10 ori mai mic decât timpul necesar atingerii regimului stabilizat.

14. Timpul mediu de atingere a regimului stabilizat - timpul minim necesar în care mărimea măsurată atinge valoarea medie prescrisă si variază în jurul valorii medii si domeniul ± 2s.

15. Domeniu efectiv de măsurare - acea parte din domeniul nominal în care măsurarea poate fi realizată în limitele de erori cunoscute.

16. Interval de măsurare - diferenta algebrică dintre valorile maxime si minime ale variabilei măsurate.

17. Domeniu de utilizare - domeniu de valori pe care le poate lua o mărime de influentă, în conditiile satisfacerii prescriptiilor referitoare la erorile de functionare.

18. Valoare conventional adevărată - cea mai bună valoare care poate fi obtinută pentru mărimea măsurată si utilizată ca etalon pentru scopul propus.

19. Liniaritate - gradul de compatibilitate al curbei de etalonare si o dreaptă arbitrară. Măsoară ecartul maxim dintre curba medie de etalonare si linia dreaptă aleasă arbitrar. Valoarea liniaritătii califică semnalul de iesire.

20. Instabilitate - variatia semnalului final de iesire mentinând conditiile de referintă constante în interiorul domeniului efectiv de măsurare.

Se disting următoarele tipuri de instabilităti:

a) fluctuatii statistice ale semnalului final de iesire;

acestea trebuie să se încadreze în intervalul ± 2s;

b) instabilitate electrică (variatia semnalului de iesire atunci când toate mărimile de influentă sunt mentinute constante);

c) deriva (instabilitatea provocată de alte cauze decât cele de natură statistică datorată radiatiei incidentei). Deriva poate fi:

- pe termen lung (observată pe o perioadă de o zi sau un an, excluzând efectele activitătii sursei);

- pe termen scurt (provocată de cauze exterioare, de exemplu: fenomene de coroziune, uzura peretilor recipientelor, depuneri de materiale pe peretii recipientelor);

- datorată descresterii activitătii sursei de radiatii.

 

ANEXA Nr. 2

la norme

 

ÎNCERCĂRI DE TIP SI DE PERFORMANTĂ

 

1. Încercări de tip

Încercările de tip se efectuează pentru toate caracteristicile sistemului de măsurare care utilizează surse radiactive sau generatori de radiatii ionizante în vederea determinării performantei si cuantificării surselor de incertitudini globale ale sistemului.

Încercările de tip se execută la omologarea produsului si ori de câte ori intervin modificări ale acestuia.

Rezultatele încercărilor de tip trebuie analizate în termenii criteriilor de performantă, care constau în evaluarea incertitudinii globale a sistemului. Incertitudinea globală a sistemului trebuie să se încadreze fie în cerintele standardelor ISO 7205/1986, IEC 60692/1999 si IEC 1336/1996, fie în cerintele aprobate de organismul de reglementare si procesul de autorizare.

Încercările de tip se efectuează de producător prin laboratoarele de încercări desemnate pentru domeniul nuclear de autoritatea de reglementare pentru efectuarea acestora.

2. Încercări de performantă

Prin încercările de performantă se verifică si se atestă că este îndeplinit si mentinut criteriul de acuratete al sistemului de măsurare.

De regulă se fac 3 tipuri de încercări de performantă, si anume:

2.1. Încercări de acceptantă

1. Încercările de acceptare a performantei trebuie să demonstreze că sunt îndeplinite si mentinute cerintele esentiale referitoare la performantă, iar rezultatele trebuie să confirme datele obtinute la încercările de tip.

2. Rezultatele încercărilor trebuie să satisfacă criteriul de acuratete globală a sistemelor de măsurare, recomandat de standardele în vigoare.

3. Încercările de acceptare a performantei se efectuează anual, în conditiile aprobate de organismul de reglementare, de către o unitate acreditată de CNCAN să manipuleze tipurile de sisteme supuse încercărilor.

2.2. Încercări de rutină

1. Încercările de rutină reprezintă mijlocul de verificare a preciziei si acuratetei sistemului de măsurare.

2. Încercările trebuie să se facă cu regularitate de utilizatorul sistemului (zilnic, săptămânal sau lunar).

2.3. Încercări de asigurare a calitătii

Acestea se referă la încercările din cadrul sistemului de calitate, implementat, al utilizatorului si se referă la următoarele:

1. verificările tehnice ale sistemului de măsurare;

2. verificările de rutină care se execută la începutul programului de lucru;

3. verificările periodice executate conform cerintelor din manualul de operare, conform procedurilor si reglementărilor specifice sau conditiilor din autorizatie.

 

ANEXA Nr. 3*)

la norme

 

ÎNCERCĂRILE

sistemelor de măsurare cu surse de radiatii în conformitate cu recomandările IEC 60692/1999, IEC 1336, ISPO 7205, STAS 9989/1-86 si specificatiile tehnice ale producătorului (NTP)

 

Pagina 1

Pagina a 2-a

Pagina a 3-a

Pagina a 4-a

Pagina a 5-a

Pagina a 6-a

Pagina a 7-a

Pagina a 8-a

Pagina a 9-a

Pagina a 10-a

Pagina a 11-a

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR SI TURISMULUI

 

ORDIN

pentru aprobarea Normelor metodologice privind conditiile si criteriile pentru selectionarea, scolarizarea, atestarea si utilizarea ghizilor de turism

 

În vederea eliminării barierelor în calea dreptului de liberă practică a serviciilor turistice în cadrul Uniunii Europene,

în temeiul prevederilor art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 305/2001 privind atestarea si utilizarea ghizilor de turism, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului,

ministrul transporturilor, constructiilor si turismului emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Normele metodologice privind conditiile si criteriile pentru selectionarea, scolarizarea, atestarea si utilizarea ghizilor de turism, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Pe data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului turismului nr. 263/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice privind conditiile si criteriile pentru selectionarea, scolarizarea, atestarea si utilizarea ghizilor de turism, precum si atributiile acestora, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 6 august 2001, precum si orice alte dispozitii contrare.

Art. 3. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului,

Ileana Tureanu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 1 aprilie 2004.

Nr. 637.

 

ANEXĂ

 

NORME METODOLOGICE

privind conditiile si criteriile pentru selectionarea, scolarizarea, atestarea si utilizarea ghizilor de turism

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - Prezentele norme metodologice se aplică persoanelor juridice si fizice care desfăsoară activitate de turism în România.

Art. 2. - Categoriile de ghizi utilizate în activitatea de turism din România sunt:

a) ghid local, care asigură asistenta turistică pe un teritoriu limitat;

b) ghid national, care asigură asistenta turistică pe teritoriul national si în străinătate;

c) ghid specializat pentru anumite segmente ale serviciilor turistice:

- montan, drumetie montană;

- artă;

- supraveghetor;

- animatie;

- habitat natural: faună, floră;

- ornitologie;

- sportiv, respectiv: alpinism si cătărare pe stânci, schi, bob, înot, canotaj, iahting, zbor cu aparate ultrausoare (deltaplan, parapantă si altele);

- alte specializări în functie de cererea pietei turistice.

 

CAPITOLUL II

Selectionarea, scolarizarea si specializarea ghizilor de turism

 

Art. 3. - Selectionarea candidatilor pentru cursurile de calificare si, respectiv, de specializare profesională în profesia de ghid de turism, se face cu respectarea conditiilor prevăzute în anexele nr. 1 si 2 si în conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adultilor, republicată, precum si ale actelor normative care reglementează aplicarea acesteia.

 

SECTIUNEA 1

Formarea profesională a ghizilor

 

Art. 4. - Formarea profesională a categoriilor de ghizi de turism se poate realiza:

a) în cadrul sistemului national de învătământ;

b) în cadrul sistemului de formare profesională a adultilor.

Art. 5. - Organizarea programelor de formare profesională în sistemul formării profesionale a adultilor, precum si evaluarea si certificarea formării profesionale se fac în conformitate cu reglementările legale în vigoare.

Art. 6. - Planurile si programele de pregătire pentru calificarea în meseria de ghid de turism se elaborează de către unitătile care organizează cursurile de calificare si specializare, pe baza standardelor ocupationale recunoscute la nivel national, în conditiile legii.

Art. 7. - Persoanele care detin documente care atestă pregătirea profesională pentru una sau mai multe dintre categoriile de ghizi definite la art. 2 pot solicita atestatul aferent categoriei de ghid de turism pentru care au pregătirea profesională.

 

SECTIUNEA a 2-a

Specializarea ghizilor

 

Art. 8. - Specializarea profesională pentru categoria de ghid de turism national sau ghid de turism specializat se realizează numai pentru persoanele care detin certificat de calificare de ghid de turism.

Art. 9. - Organizarea cursurilor de specializare de către furnizorii de formare profesională se realizează în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Art. 10. - Persoanele care detin documente care atestă specializarea pentru categoria de ghid de turism national sau ghid de turism specializat pot solicita Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului atestatul de ghid de turism national, respectiv de ghid de turism specializat.

 

CAPITOLUL III

Atestarea ghizilor de turism

 

Art. 11. - Profesia de ghid de turism poate fi exercitată de persoane fizice detinătoare de atestat de ghid.

Art. 12. - (1) În întelesul prezentelor norme metodologice, atestatul de ghid de turism este documentul eliberat de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, prin care se confirmă capacitatea profesională a persoanelor fizice calificate în profesia de ghid de turism de a exercita activitatea în una dintre categoriile de ghizi de turism, definite în prezentele norme metodologice.

(2) Modelul atestatului de ghid de turism este prezentat în anexa nr. 3.

Art. 13. - Criteriile minime pentru obtinerea atestatului de ghid de turism sunt prezentate în anexa nr. 4. 

Art. 14. - (1) În vederea obtinerii atestatului de ghid de turism local solicitantul va prezenta următoarele documente:

a) cerere;

b) copie de pe actul de identitate;

c) copie de pe certificatul de calificare în profesia de ghid de turism;

d) copie de pe atestatul privind cunoasterea unei limbi străine, iar în cazul persoanelor fizice, cetăteni ai statelor Uniunii Europene sau ale Spatiului Economic European, si copie de pe atestatul privind cunoasterea limbii române;

e) certificat de cazier judiciar;

f) certificat medical;

g) două fotografii tip buletin de identitate.

(2) În cazul categoriilor de ghid de turism national si specializat, documentatia va cuprinde, suplimentar, certificatul de absolvire a cursului de specializare profesională.

Art. 15. - (1) Documentatia întocmită potrivit prevederilor art. 14 se prezintă Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului - Autoritatea Natională pentru Turism.

(2) În situatia în care solicitantul nu îndeplineste conditiile pentru eliberarea atestatului de ghid de turism, acestuia i se comunică motivul în scris.

(3) Termenul de eliberare a atestatului de ghid de turism sau de răspuns, după caz, este de 30 de zile de la data primirii si înregistrării documentatiei complete.

 

CAPITOLUL IV

Utilizarea ghizilor de turism

 

Art. 16. - Activitatea de ghid de turism poate fi exercitată fie ca activitate de bază, fie ca activitate complementară, numai de către ghizii detinători de atestat si ecuson de ghid de turism.

Art. 17. - Agentii economici cu activitate de turism pot utiliza ghizi de turism numai în baza unui contract individual de muncă.

Art. 18. - Profesia de ghid de turism poate fi practicată si pe cont propriu de către persoane fizice autorizate potrivit legii.

Art. 19. - Ecusonul de ghid de turism se eliberează de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, prin Autoritatea Natională pentru Turism, si este realizat conform modelului prezentat în anexa nr. 5.

Art. 20. - Controlul respectării prevederilor prezentelor norme metodologice se face de către Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, prin Autoritatea Natională pentru Turism.

 

CAPITOLUL V

Retragerea atestatului de ghid de turism

 

Art. 21. - Aspectele negative constatate, referitoare la comportamentul cu turistii si/sau la realizarea actiunilor încredintate, vor fi evidentiate, pentru fiecare ghid de turism, în banca de date a Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului si a Autoritătii Nationale pentru Turism.

Art. 22. - În cazul în care se constată înregistrarea unui număr de mai mult de 5 reclamatii care, în urma verificării de către reprezentantii cu atributii de control ai Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, se constată că sunt întemeiate, se va lua măsura retragerii atestatului de ghid de turism.

Art. 23. - Măsura retragerii atestatului de ghid de turism se contestă în termen de 30 de zile de la data comunicării acestei măsuri posesorului atestatului de ghid de turism.

 

CAPITOLUL VI

Dispozitii finale

 

Art. 24. - Ghidul de turism are obligatia ca în timpul desfăsurării activitătii să detină asupra sa atestatul de ghid de turism si să poarte ecusonul de ghid de turism, pe care să le prezinte la cererea persoanelor împuternicite să îi controleze activitatea.

Art. 25. - Atributiile si obligatiile concrete ale ghidului de turism se stabilesc de agentul economic din turism, organizator al actiunilor turistice, si diferă în functie de categoria de ghid de turism si de specificul fiecărei actiuni.

Art. 26. - Organizatorii de cursuri de calificare si specializare a ghizilor de turism vor prevedea în programa de învătământ teme concrete privind atributiile si obligatiile ghizilor de turism, pe categorii si tipuri de actiuni, precum si teme concrete privind modul de rezolvare a unor cazuri speciale si situatii neprevăzute.

Art. 27. - Atestatele de ghid de turism, eliberate în baza prevederilor Ordinului ministrului turismului nr. 10/1998 pentru aprobarea Normelor metodologice privind selectionarea, scolarizarea, atestarea, utilizarea si atributiile ghizilor de turism, precum si cele eliberate în temeiul Ordinului ministrului turismului nr. 263/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice privind conditiile si criteriile pentru selectionarea, scolarizarea, atestarea si utilizarea ghizilor de turism, precum si atributiile acestora, rămân valabile.

Art. 28. - În vederea ridicării continue a nivelului pregătirii profesionale a ghizilor de turism, organizatorii de cursuri de calificare si specializare sunt obligati să amenajeze cabinete metodologice proprii, dotate corespunzător si actualizate permanent cu literatură turistică, ghiduri, monografii, pliante, brosuri, hărti, descrieri de circuite turistice, trasee etc., si să stabilească conditiile în care cursantii si cei interesati pot beneficia de materialele documentare sus-mentionate.

Art. 29. - Atributiile si obligatiile ghidului de turism, stabilite si actualizate conform prevederilor art. 25, se vor găsi la cabinetele metodologice ale organizatorilor de cursuri de calificare si specializare.

Art. 30. - Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.

 

ANEXA Nr. 1

la normele metodologice

 

CONDITIILE

privind selectionarea candidatilor pentru cursurile de calificare profesională în profesia de ghid de turism local

 

În vederea selectionării pentru cursurile de calificare profesională în profesia de ghid de turism local, candidatul trebuie să îndeplinească următoarele conditii:

1. să aibă vârsta minimă de 18 ani si vârsta maximă de 65 de ani;

2. să aibă cel putin studii liceale cu bacalaureat;

3. să nu fi suferit condamnări (fapt dovedit cu certificatul de cazier judiciar);

4. să fie apt din punct de vedere medical pentru profesia de ghid de turism (sănătos clinic si psihic, fără defecte fizice, de vorbire sau de auz);

5. să cunoască satisfăcător cel putin o limbă străină de circulatie internatională, dovedită prin atestat privind cunoasterea unei limbi străine, pentru persoanele fizice române si atestat privind cunoasterea limbii române, pentru persoanele fizice străine;

6. să aibă cunostinte de cultură generală, dovedite prin test de verificare.

Atestarea îndeplinirii criteriilor prevăzute la pct. 1-5 se realizează prin prezentarea de copii legalizate de pe documente. Acestea se păstrează la organizatorul cursului.

 

ANEXA Nr. 2

la normele metodologice

 

CONDITIILE

pentru participarea la cursurile de specializare profesională pentru categoriile de ghid de turism national si ghid de turism specializat

 

În vederea participării la cursurile de specializare profesională pentru categoriile de ghid de turism national si ghid de turism specializat, candidatul trebuie să îndeplinească următoarele conditii:

1. să aibă calificarea profesională pentru profesia de ghid de turism;

2. să aibă cel putin studii liceale cu bacalaureat;

3. să aibă vârsta minimă de 18 ani si vârsta maximă de 62 de ani pentru ghidul de turism specializat si, respectiv, 65 de ani pentru ghidul de turism national;

4. să nu fi suferit condamnări (fapt dovedit cu certificatul de cazier judiciar);

5. să fie apt din punct de vedere medical pentru profesia de ghid de turism [sănătos clinic si psihic, fără defecte fizice, de vorbire sau de auz, apt pentru efort fizic*)];

6. pentru categoria de ghid de turism specializat trebuie să aibă cunostinte temeinice, teoretice si practice, specifice categoriei de ghid de turism specializat pentru care optează;

7. să cunoască temeinic cel putin o limbă străină de circulatie internatională, dovedită prin test de verificare;

8. să aibă cunostinte de cultură generală, dovedite prin test de verificare.

Atestarea îndeplinirii criteriilor prevăzute la pct. 1-7 se realizează prin prezentarea de copii de pe documente.

Acestea se păstrează la organizatorul cursului.


*) Conditie necesară pentru ghidul de turism specializat - ghid sportiv, ghid montan.

 

ANEXA Nr. 3

la normele metodologice

 

Model al atestatului de ghid de turism

- copertă fată -

 

ROMÂNIA

Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului

 

ATESTAT DE GHID DE TURISM

- copertă verso -

 

Foto

Atestat de ghid de turism nr. .................................................................…...

Data ............................................................................................................

Categoria*) ..................................................................................................

Specializarea ............................................................................................…

Domnul/doamna ..........................................................................................

B.I./C.I. seria .................................... nr. .................................................…

 

Ministru,

.........................................

Director general,

......................................…


*) Se va mentiona categoria.

Sanctiuni - pag. 1, 2 ..........

 

ANEXA Nr. 4

la normele metodologice

 

CRITERII

minime pentru obtinerea atestatelor de ghid de turism

 

Criterii

Categoria de ghizi de turism

local

national

specializat

Candidatul trebuie să îndeplinească următoarele conditii:

 

 

 

1. cetătenie:

 

 

 

- să fie cetătean al României sau al unui stat din Uniunea Europeană sau din Spatiul Economic European

x

x

x

2. vârstă:

 

 

 

- minimum 18 ani

x

x

x

3. studii:

 

 

 

- să fie absolvent de liceu cu bacalaureat

x

x

x

4. pregătire profesională:

 

 

 

- să cunoască cel putin o limbă străină de circulatie internatională

x

x

x

Categoria de ghizi de turism

 

 

 

- să fie absolvent al unui curs de calificare profesională pentru profesia de ghid de turism, organizat de institutii autorizate conform legii din România sau din statele de provenientă

x

x

x

- să fie absolvent al unui curs de specializare organizat de institutii autorizate conform legii

-

x*)

x**)

5. să nu fi suferit condamnări, făcând dovada cu certificatul de cazier judiciar

x

x

x

6. să aibă o conduită morală ireprosabilă, dovedită cu recomandare de la ultimul loc de muncă sau de la ultima institutie de învătământ absolvită

x

x

x

7. să aibă o tinută corespunzătoare si o înfătisare fizică agreabilă

x

x

x

8. să fie apt din punct de vedere medical pentru profesia de ghid de turism, fapt dovedit cu certificat medical în care se va mentiona si categoria de ghid de turism solicitată

x

x

x


*) Se exceptează absolventii unitătilor de învătământ superior cu profil de turism, dacă fac dovada unei activităti de minimum 2 ani în profesia de ghid de turism local.

Se exceptează persoanele care detin de cel putin 2 ani functia de conducere în agentii de turism.

**) În functie de categoria de ghid de turism specializat solicitată, se exceptează absolventii institutiilor de învătământ superior cu profil similar (facultăti de educatie fizică si sport pentru ghizi sportivi, geografie-biologie pentru habitat natural, artă teatrală pentru animatie etc.).

 

ANEXA Nr. 5

la normele metodologice

 

Modelul ecusonului de ghid de turism

 

Loc

foto

 

ROMÂNIA

Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului

 

AUTORITATEA NATIONALĂ PENTRU TURISM

 

Ghid de turism

 

Domnul/doamna ........................................................................................

 

Director general,

..........................................

(semnătura si stampila)

 

Atestat de ghid de turism nr. .................................

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind retragerea antorizatiei de functionare a Cooperativei de credit HOREA, CLOSCA SI CRISAN ABRUD

 

Avand in vedere cererea formulata de CREDITCOOP Casa Centrala de retragere a autorizatiei de functionare a Cooperativei de credit HOREA, CLOSCA SI CRISAN ABRUD, in baza art. 7 alin. 3 din Normele Bancii Nationale a Romaniei nr. 6/2003 privind fuziunea si divizarea cooperativelor de credit,

In temeiul prevederilor art. 89 lit. a) liniuta a patra din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 97/2000 privind organizatiile cooperatiste de credit, aprobata si modificata prin Legea nr. 200/2002,

 

Banca Nationala a Romaniei hotaraste:

 

Art. 1. – Se retrage Autorizatia de functionare seria B Nr. 0001 din data de 23.09.2002 a Cooperativei de credit HOREA, CLOSCA SI CRISAN ABRUD, cu sediul in Abrud, Str. Aleea Florilor, Bl. S, Sc. 1, Ap. 3, judetul Alba, numar de ordine in Registrul Comertului J/01/1713/1994, urmare aprobarii Bancii Nationale a Romaniei privind cererea de fuziune a cooperativelor de credit Munteana Aiud, Ampoiul Zlatna, Muresul Ocna Mures, Horia, Closca si Crisan Abrud, Avram Iancu Campeni, Motul Scarisoara, Unirea Lopadea noua, pentru urmatoarele motive:

Cu scrisoarea nr. 4896 din 24.12.2003, CREDITCOOP Casa Centrala, in numele Cooperativei de Credit HOREA, CLOSCA SI CRISAN ABRUD a formulat cererea de retragere a autorizatiei de functionare a acestei cooperative. In sedinta din 19.02.2004 Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei a aprobat cererea de fuziune prin absorbtie a cooperativelor de credit Munteana Aiud, Ampoiul Zlatna, Muresul Ocna Mures, Horia, Closca si Crisan Abrud, Avram Iancu Campeni, Motul Scarisoara , Unirea Lopadea Noua.

Urmare a fuziunii, Cooperativa de credit HOREA, CLOSCA SI CRISAN ABRUD este absorbita, intregul sau patrimoniu transmitandu-se catre Cooperativa de credit Munteana Aiud. Prin urmare, aceasta urmeaza a-si inceta activitatea.

Art. 2. – Prezenta hotarare va fi transmisa CREDITCOOP Casa Centrala si va intra in vigoare la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Guvernatorul Băncii Nationale a României,

MUGUR ISĂRESCU

 

Bucuresti, 25 mai 2004.

Nr. 25.

 

BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind retragerea antorizatiei de functionare a Cooperativei de credit CETATEA CETATEA DE BALTA

 

Avand in vedere cererea formulata de CREDITCOOP Casa Centrala de retragere a autorizatiei de functionare a Cooperativei de credit CETATEA CETATEA DE BALTA, in baza art. 7 alin. 3 din Normele Bancii Nationale a Romaniei nr. 6/2003 privind fuziunea si divizarea cooperativelor de credit,

In temeiul prevederilor art. 89 lit. a) liniuta a patra din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 97/2000 privind organizatiile cooperatiste de credit, aprobata si modificata prin Legea nr. 200/2002,

 

Banca Nationala a Romaniei hotaraste:

 

Art. 1. – Se retrage Autorizatia de functionare seria B Nr. 0004 din data de 23.09.2002 a Cooperativei de credit CETATEA CETATEA DE BALTA, cu sediul in Cetatea de Balta, Str. Postei, Nr. 35, judetul Alba, numar de ordine in Registrul Comertului J/01/1207/1994, urmare aprobarii Bancii Nationale a Romaniei privind cererea de fuziune a cooperativelor de credit Tarnavale Blaj, Cetatea Cetatea de Balta, Dreptatea Crunta, Izvorul Sebes, Dacia Vinerea, pentru urmatoarele motive:

Cu scrisoarea nr. 4896 din 24.12.2003, CREDITCOOP Casa Centrala, in numele Cooperativei de Credit CETATEA CETATEA DE BALTA a formulat cererea de retragere a autorizatiei de functionare a acestei cooperative. In sedinta din 19.02.2004 Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei a aprobat cererea de fuziune prin absorbtie a cooperativelor de credit Tarnavale Blaj, Cetatea Cetatea de Balta, Dreptatea Crunta, Izvorul Sebes, Dacia Vinerea.

Urmare a fuziunii, Cooperativa de credit CETATEA CETATEA DE BALTA este absorbita, intregul sau patrimoniu transmitandu-se catre Cooperativa de credit Tarnavale Blaj. Prin urmare, aceasta urmeaza a-si inceta activitatea.

Art. 2. – Prezenta hotarare va fi transmisa CREDITCOOP Casa Centrala si va intra in vigoare la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

 

Guvernatorul Băncii Nationale a României,

MUGUR ISĂRESCU

 

Bucuresti, 25 mai 2004.

Nr. 26.

 

BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind retragerea antorizatiei de functionare a Cooperativei de credit AVRAM IANCU CAMPENI

 

Avand in vedere cererea formulata de CREDITCOOP Casa Centrala de retragere a autorizatiei de functionare a Cooperativei de credit AVRAM IANCU CAMPENI, in baza art. 7 alin. 3 din Normele Bancii Nationale a Romaniei nr. 6/2003 privind fuziunea si divizarea cooperativelor de credit,

In temeiul prevederilor art. 89 lit. a) liniuta a patra din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 97/2000 privind organizatiile cooperatiste de credit, aprobata si modificata prin Legea nr. 200/2002,

 

Banca Nationala a Romaniei hotaraste:

 

Art. 1. – Se retrage Autorizatia de functionare seria B Nr. 0005 din data de 23.09.2002 a Cooperativei de credit AVRAM IANCU CAMPENI, cu sediul in Campeni, Str. Libertatii, Bl. A1C, Ap. X/A35, judetul Alba, numar de ordine in Registrul Comertului J/01/1248/1994, urmare aprobarii Bancii Nationale a Romaniei privind cererea de fuziune a cooperativelor de credit

Munteana Aiud, Ampoiul Zlatna, Muresul Ocna Mures, Horia, Closca si Crisan Abrud, Avram Iancu Campeni, Motul Scărisoara, Unirea Lopadea Noua, pentru urmatoarele motive:

Cu scrisoarea nr. 4896 din 24.12.2003, CREDITCOOP Casa Centrala, in numele Cooperativei de Credit AVRAM IANCU CAMPENI a formulat cererea de retragere a autorizatiei de functionare a acestei cooperative. In sedinta din 19.02.2004 Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei a aprobat cererea de fuziune prin absorbtie a cooperativelor de credit Munteana Aiud, Ampoiul Zlatna, Muresul Ocna Mures, Horia, Closca si Crisan Abrud, Avram Iancu Campeni, Motul Scărisoara, Unirea Lopadea Noua.

Urmare a fuziunii, Cooperativa de credit AVRAM IANCU CAMPENI este absorbita, intregul sau patrimoniu transmitandu-se catre Cooperativa de credit Tarnavale Blaj. Prin urmare, aceasta urmeaza a-si inceta activitatea.

Art. 2. – Prezenta hotarare va fi transmisa CREDITCOOP Casa Centrala si va intra in vigoare la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

 

Guvernatorul Băncii Nationale a României,

MUGUR ISĂRESCU

 

Bucuresti, 25 mai 2004.

Nr. 27.