MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

P A R T E A I

Anul 172 (XVI) - Nr. 534 LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE Marti, 15 iunie 2004

SUMAR

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

38/SMI/1.044/671. - Ordin al ministrului mediului si gospodãririi apelor, al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului si al ministrului sãnãtãtii privind aprobarea Codului de conduitã pentru activitãtile de recreere din zona costierã

144. - Ordin al presedintelui Comisiei Nationale pentru Controlul Activitãtilor Nucleare privind aprobarea Normelor de securitate radiologicã - Sisteme de mãsurare cu surse de radiatii

637. - Ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului pentru aprobarea Normelor metodologice privind conditiile si criteriile pentru selectionarea, scolarizarea, atestarea si utilizarea ghizilor de turism

ACTE ALE BÃNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

25. - Hotãrâre privind retragerea autorizatiei de functionare a Cooperativei de credit HOREA, CLOSCA SI CRISAN ABRUD

26. - Hotãrâre privind retragerea autorizatiei de functionare a Cooperativei de credit CETATEA CETATEA DE BALTÃ

27. - Hotãrâre privind retragerea autorizatiei de functionare a Cooperativei de credit AVRAM IANCU CÂMPENI

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODÃRIRII APELOR Nr. 38/SMI din 27 aprilie 2004

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR SI TURISMULUI Nr. 1.044 din 31 mai 2004

MINISTERUL SÃNÃTÃTII Nr. 671 din 31 mai 2004

ORDIN

privind aprobarea Codului de conduitã pentru activitãtile de recreere din zona costierã

În temeiul art. 67 alin. (7) din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 202/2002 privind gospodãrirea integratã a zonei costiere, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 280/2003, al art. 5 alin. (8) din Hotãrârea Guvernului nr. 408/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului si Gospodãririi Apelor, al art. 5 alin. (4) din Hotãrârea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului si al art. 4 alin. (7) din Hotãrârea Guvernului nr. 743/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Sãnãtãtii, cu modificãrile si completãrile ulterioare,

ministrul mediului si gospodãririi apelor, ministrul transporturilor, constructiilor si turismului si ministrul sãnãtãtii emit urmãtorul ordin:

Articol unic. - Se aprobã Codul de conduitã pentru activitãtile de recreere din zona costierã, prevãzut în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin.

p. Ministrul mediului si gospodãririi apelor, Florin Stadiu, secretar de stat

p. Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului, Ileana Tureanu, secretar de stat

Ministrul sãnãtãtii, Ovidiu Brînzan

ANEXÃ

COD DE CONDUITÃ

pentru activitãtile de recreere din zona costierã

I. Necesitatea integrãrii activitãtilor de turism si recreere cu cele de conservare a mediului costier

Art. 1. - Ca oricare altã activitate care utilizeazã resursele mediului natural, activitatea de turism si recreere trebuie sã fie compatibilã cu planurile locale, nationale si internationale de conservare a resurselor mediului costier si de aceea:

a) activitãtile de turism si de recreere trebuie sã fie planificate la niveluri acceptabile, într-un mod în care sã fie integrate aspectele socioeconomice, culturale, de mediu si sãnãtate;

b) activitãtile de turism si dezvoltare a infrastructurii turismului care pot avea un impact negativ asupra cadrului natural si a biodiversitãtii costiere trebuie supuse procedurii de evaluare a impactului acestora asupra mediului, în conformitate cu prevederile legale;

c) companiile responsabile pentru activitãtile turistice si de recreere trebuie sã coopereze cu organizatiile de mediu si alte grupuri de lucru pentru protectia mediului;

d) când este posibil, trebuie utilizate instrumente economice care sã încurajeze sectorul privat sã îsi asume responsabilitãti în realizarea unui turism durabil.

Art. 2. - Pentru implementarea directiilor de actiune prevãzute mai sus turistii trebuie sã stie si sã tinã seama de urmãtoarele:

a) agentii economici din turism au obligatia de a conserva resursele naturale ale zonei de coastã si de a dezvolta turismul durabil;

b) pentru a vizita rezervatiile naturale sau ariile protejate sunt necesare permise eliberate de autoritãtile competente;

c) este necesarã cunoasterea regulilor si regulamentelor pentru protejarea cadrului natural si a speciilor pe cale de disparitie, evitându-se astfel activitãtile de vânãtoare si pescuit ale acestora;

d) opiniile turistilor privind conservarea mediului natural vor fi luate în considerare de cãtre manageri de turism, iar turistii au datoria sã le facã cunoscute.

II. Necesitatea conservãrii si protectiei biodiversitãtii mediului costier

Art. 3. - Ariile naturale din zona costierã româneascã sunt resurse naturale unice, care necesitã protectie si conservare.

Art. 4. - (1) Agentii economici care desfãsoarã activitate de turism pot sprijini mentinerea ariilor protejate existente.

(2) Agentii de turism care îsi desfãsoarã activitatea în zona costierã trebuie sã respecte legislatia sanitarã în vigoare.

Art. 5. - Turismul si activitãtile de recreere trebuie sã sprijine conservarea naturii din zona costierã, incluzând protectia ecosistemelor (habitate, resurse vii), terestre/costiere/marine.

Art. 6. - Turismul trebuie sã sprijine eforturile de restaurare a ariilor unde mediul a fost afectat în special prin activitãti proprii.

Art. 7. - Activitãtile de recreere nu trebuie concentrate în ariile neafectate antropic, care au valori peisagistice, culturale, istorice sau stiintifice. De asemenea, trebuie luatã în considerare opinia turistilor în luarea deciziilor asupra unor actiuni cum ar fi amplasarea de locatii pentru recreere care ar putea afecta biodiversitatea marinã si costierã.

III. Necesitatea utilizãrii resurselor naturale într-un mod durabil

Art. 8. - Sistemele de planificare a sejurului turistilor trebuie adaptate pentru a se stabili o mai bunã distributie a turistilor în perioada sezonului estival. Este recomandat sã se stabileascã un numãr acceptabil de vizitatori pe baza capacitãtii de suport a zonei.

Art. 9. - Activitãtile recreationale care includ vânãtoarea si pescuitul în ariile sensibile din punct de vedere ecologic trebuie sã fie în conformitate cu reglementãrile existente privind conservarea si utilizarea durabilã a speciilor si habitatelor.

Art. 10. - Turistii trebuie sã respecte semnele de avertizare din zonele cu activitãti de recreere si sã nu aducã prejudicii ariilor naturale sãlbatice care sunt de asemenea resurse naturale ale zonei de coastã. De asemenea, activitãtile de recreere care implicã utilizarea terenului vor trebui sã se desfãsoare cu respectarea regulamentelor locale de urbanism, în conditiile cerintelor de protectie a cadrului natural, a mediului zonei costiere si a sãnãtãtii.

IV. Necesitatea reducerii consumului de resurse, a deseurilor solide si a poluãrii

Art. 11. - Reducerea poluãrii din diverse surse conduce la reducerea prejudiciilor aduse mediului costier, la îmbunãtãtirea imaginii turismului si la reducerea costurilor de mentinere a stãrii mediului în conditii corespunzãtoare prin:

a) încurajarea utilizãrii tehnicilor cu impact minimal pentru depozitarea deseurilor solide, cum ar fi sistemele de reciclare si management al deseurilor solide;

b) depozitarea deseurilor într-un mod sigur si potrivit, care sã nu afecteze mediul costier;

c) utilizarea produselor biodegradabile sau reciclabile pentru ambalarea produselor;

d) reducerea consumului de combustibil fosil si evitarea transportului motorizat pe cât posibil în zona litoralã.

Impactul negativ produs de transport asupra mediului costier trebuie sã fie redus mai ales în zonele ecologice sensibile.

Art. 12. - Agentii economici cu activitate turisticã au obligatia de a respecta prevederile legale privind dotarea cu sisteme efective de tratare a deseurilor si, dacã este posibil, cu surse de energie naturalã (solarã, eolianã).

Art. 13. - Reducerea consumului de energie, apã caldã si utilizarea transportului public cu vehicule care nu au impact negativ asupra mediului pot sã conducã la mentinerea calitãtii mediului natural în zona de coastã si la practicarea unui turism durabil.

V. Necesitatea luãrii în considerare a culturii si specificului local

Art. 14. - La elaborarea planului general de urbanism, a planurilor urbanistice zonale si a planurilor urbanistice de detaliu din zona costierã trebuie sã se stabileascã faptul ca noile constructii, inclusiv cele cu destinatie turisticã, sã se realizeze în concordantã cu arhitectura si traditiile locale.

Art. 15. - Activitãtile de recreere trebuie sã respecte drepturile si dorintele localnicilor, sã ofere oportunitãti pentru întreaga comunitate de a lua parte la discutiile si consultãrile privind problemele de planificare a activitãtilor de recreere.

Art. 16. - Trebuie luate în considerare traditiile locale atunci când se construiesc locuri de cazare, iar arhitectura acestora trebuie sã se armonizeze cu mediul si peisajul zonei costiere.

Art. 17. - Activitãtile de turism trebuie sã ofere posibilitatea utilizãrii patrimoniului local, cultural si traditional împreunã cu vizitatorii.

Art. 18. - Se recomandã ca turistii sã aibã în vedere urmãtoarele:

a) înainte de a vizita un loc de vacantã sã se documenteze si sã cunoascã obiceiurile si cultura localnicilor;

b) sã cearã permisiunea de a fotografia anumite locuri sau de a intra pe proprietatea localnicilor;

c) sã respecte cultura acestora si sã nu o impunã pe a lor;

d) sã respecte sfaturile ghizilor referitor la obiceiurile locale.

VI. Necesitatea protejãrii valorilor de patrimoniu cultural de interes national si local

Art. 19. - Valorile de patrimoniu cultural sunt importante pentru dezvoltarea durabilã a turismului, deci trebuie pãstrate pentru generatiile viitoare. Dezvoltarea activitãtilor de recreere este reglementatã de regulamentele locale de urbanism, în conditiile protejãrii valorilor de patrimoniu, în conformitate cu prevederile legale.

Art. 20. - Inscriptionãrile valorilor de patrimoniu de cãtre turisti sunt interzise si se pedepsesc conform legii.

VII. Necesitatea realizãrii de beneficii pentru comunitãtile locale

Art. 21. - În planificarea activitãtilor de recreere, pentru punerea în valoare a aspectelor culturale si de mediu ce pot aduce mari beneficii si pot minimiza pierderile, vor fi implicate comunitãtile locale.

Art. 22. - Cresterea calitãtii activitãtilor de turism si recreere se poate asigura prin:

a) identificarea si sprijinirea implicãrii comunitãtii locale si a parteneriatelor pentru turism;

b) recrutarea si instruirea localnicilor pentru a fi angajati în activitãtile de recreere.

Art. 23. - Turistii trebuie sã ia în considerare faptul cã veniturile provenite din activitãtile de turism si de recreere contribuie la dezvoltarea economicã a comunitãtii din zona de coastã. Pe cât posibil, turistii sunt sfãtuiti sã achizitioneze produse autohtone locului vizitat, care sã contribuie la cresterea economiei locale. De asemenea, sunt sfãtuiti sã foloseascã agentiile locale pentru excursii organizate si tour operatori locali.

VIII. Necesitatea educatiei si instruirii personalului pentru un turism durabil

Art. 24. - În procesul de educatie si instruire a personalului din turism si pentru activitãtile de recreere trebuie incluse problemele de mediu, aspecte de promovare si protejare a sãnãtãtii, culturale, sociale si de legislatie. Acest tip de instruire va creste calitatea turismului desfãsurat în zona costierã. De aceea, personalul din turism trebuie sã constituie un model pentru turisti, comportându-se responsabil si încurajând turistii sã procedeze în acelasi mod. Totodatã, personalul trebuie sã fie informat si sã detinã date actualizate privind regulamentele si legislatia în vigoare.

Art. 25. - (1) Turistii sunt sfãtuiti sã aleagã locul de vacantã prin tour operatori, agentii de turism sau manageri de hotel, care au în planul lor de management obiective vizând conservarea resurselor naturale (aplicarea managementului deseurilor solide, al apei si energiei).

(2) Turistii pot sã îsi aleagã locul de recreere în functie de:

a) nivelul de instruire a personalului pentru aplicarea principiilor de conservare a resurselor naturale;

b) certificarea locului de cazare de cãtre asociatii care promoveazã conservarea resurselor naturale;

c) certificarea locurilor de recreere (de exemplu, distinctia Blue Flag pentru porturi de agrement si plaje curate).

IX. Necesitatea practicãrii unui turism educational

Art. 26. - Activitatea de turism oferã cele mai mari beneficii pentru economia localã si nu va provoca daune atunci când turistii învatã sã respecte obiceiurile locale si mediul natural al zonei costiere. Cunostintele si experienta acumulate de turisti pot sã îi facã pe acestia sã se simtã responsabili si direct implicati în conservarea mediului.

Art. 27. - Informatii despre problemele de mediu, culturale si sociale trebuie sã fie oferite turistilor ca o parte componentã a atitudinilor si actiunilor turismului responsabil.

Art. 28. - Turistii care îsi aleg locul de vacantã pe litoralul românesc vor cãuta:

a) sã îsi îmbunãtãteascã cunostintele despre protectia si conservarea mediului marin si costier;

b) sã încurajeze eforturile locale de conservare a naturii;

c) sã aleagã excursii care sã le ofere informatii despre climã, specii, habitate, culturã si obiceiuri locale.

X. Necesitatea conformãrii cu reglementãrile în vigoare

Art. 29. - Dezvoltarea activitãtilor de turism si de recreere din zona costierã trebuie sã respecte cadrul natural, caracterul si capacitatea fizicã si socialã a mediului în care acestea se desfãsoarã.

Art. 30. - Se vor pune la dispozitia turistilor informatii despre activitãtile de turism si impactul acestora asupra mediului si sãnãtãtii, precum si regulamentele în vigoare aplicabile în zonã.

Art. 31. - Activitãtile de turism si recreere trebuie sã fie în conformitate cu prevederile conventiilor internationale si nationale si sã respecte legile cu privire la protectia zonei costiere.

Art. 32. - Cei care sunt responsabili pentru dezvoltarea activitãtilor de turism trebuie sã ia în considerare, oricând este necesar, implementarea adecvatã a regulilor de protectie a mediului si a sãnãtãtii.

Art. 33. - Turistii trebuie sã respecte regulile si regulamentele si sã acorde o atentie deosebitã indicatoarelor si marcajelor.

GUVERNUL ROMÂNIEI

COMISIA NATIONALÃ PENTRU CONTROLUL ACTIVITÃTILOR NUCLEARE

ORDIN

privind aprobarea Normelor de securitate radiologicã - Sisteme de mãsurare cu surse de radiatii

În conformitate cu prevederile:

- Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 11/2004 privind stabilirea unor mãsuri de reorganizare în cadrul administratiei publice centrale;

- Hotãrârii Guvernului nr. 1.627/2003 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Comisiei Nationale pentru Controlul Activitãtilor Nucleare;

- Legii nr. 111/1996 privind desfãsurarea în sigurantã a activitãtilor nucleare, republicatã, cu modificãrile ulterioare,

presedintele Comisiei Nationale pentru Controlul Activitãtilor Nucleare emite urmãtorul ordin:

Art. 1. - Se aprobã Normele de securitate radiologicã - Sisteme de mãsurare cu surse de radiatii, prezentate în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 3. - Normele mentionate la art. 1 intrã în vigoare la data publicãrii.

Art. 4. - Comisia Nationalã pentru Controlul Activitãtilor Nucleare, prin Directia radiatii ionizante, va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Presedintele Comisiei Nationale pentru Controlul Activitãtilor Nucleare,

Lucian Biro,

secretar de stat

Bucuresti, 5 mai 2004.

Nr. 144.

ANEXÃ

NORME

de securitate radiologicã - Sisteme de mãsurare cu surse de radiatii

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

Obiect

Art. 1. - (1) Prezentele norme stabilesc cerintele de securitate radiologicã aplicabile la sistemele de detectare sau de mãsurare ce utilizeazã surse închise ori generatori de radiatii, cum ar fi: nivelmetre, densimetre, sisteme de cântãrire continuã etc.

(2) Cerintele prezentelor norme completeazã cerintele privind dispozitivele de mãsurare care utilizeazã surse închise sau generatori de radiatii, prevãzute în Normele fundamentale de securitate radiologicã, aprobate prin Ordinul presedintelui Comisiei Nationale pentru Controlul Activitãtilor Nucleare nr. 14/2000, cu completãrile ulterioare, si în Normele de securitate radiologicã - Proceduri de autorizare, aprobate prin Ordinul presedintelui Comisiei Nationale pentru Controlul Activitãtilor Nucleare nr. 366/2001.

(3) Prezentele norme sunt aplicabile si instalatiilor de mãsurã ai unor parametri fizici ce au încorporate sau utilizeazã pentru calibrare ori etalonare surse închise de radiatii sau generatori de radiatii.

Definitii

Art. 2. - (1) Definitiile si abrevierile utilizate în prezentele norme sunt cele precizate în Legea nr. 111/1996 privind desfãsurarea în sigurantã a activitãtilor nucleare, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare, în Normele fundamentale de securitate radiologicã si în anexa nr. 1 la prezentele norme.

(2) Prevederile alin. (1) sunt completate cu definitiile si abrevierile specifice din STAS 9989/1-86, standardul ISO 7205 si din normele CEI/IEC 1336/1996 si CEI/IEC 60692/1999.

Autoritatea de reglementare

Art. 3. - (1) Conform prevederilor Legii nr. 111/1996, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare, Comisia Nationalã pentru Controlul Activitãtilor Nucleare, denumitã în continuare CNCAN, este autoritatea nationalã competentã în domeniul nuclear care exercitã atributiile de reglementare, autorizare si control.

(2) CNCAN autorizeazã sistemele de mãsurare prevãzute la art. 1, în conformitate cu prevederile Legii nr. 111/1996, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare, ale Normelor fundamentale de securitate radiologicã si ale Normelor de securitate radiologicã - Proceduri de autorizare.

(3) CNCAN autorizeazã si controleazã activitãtile de producere, import, export, furnizare, transfer, detinere, depozitare, manipulare, transport si utilizare a sistemelor de mãsurare precizate la art. 1.

CAPITOLUL II

Clasificarea

Art. 4. - Sistemele de mãsurare prevãzute la art. 1 se pot clasifica:

1. În functie de tipul sursei de radiatii continute:

a) cu surse închise de radiatii;

b) cu generatori de radiatii.

2. În functie de tipul mãrimii fizice mãsurate sau al produsului sesizat:

a) densimetre;

b) grosimetre;

c) nivelmetre;

d) umidimetre;

e) sisteme de mãsurare a concentratiei;

f) detectoare de fum;

g) detectoare de gaze toxice;

h) spectrometre de fluorescentã de radiatii X;

i) difractometre de raze X;

j) aparate de mãsurã a câmpurilor de radiatii cu surse de radiatii pentru calibrare încorporate;

k) aparate de mãsurã a contaminãrii radioactive cu surse de radiatii pentru calibrare încorporate.

3. În functie de pozitia sistemului:

a) fixe;

b) portabile;

c) mobile ce se pot deplasa, instalate pe un mijloc de transport.

4. În functie de principiul de functionare:

a) atenuarea transmisiei radiatiei ionizante;

b) retroîmprãstierea radiatiei ionizante;

c) radiatia de fluorescentã X sau activarea prin neutroni;

d) difractia radiatiilor X;

e) mãsurarea radiatiei ionizante emise.

CAPITOLUL III

Cerinte tehnice

SECTIUNEA 1

Cerinte tehnice generale

Art. 5. - (1) Cerintele generale privind sistemele de mãsurare ce utilizeazã surse de radiatii ionizante au la bazã prevederile standardului ISO 7205/1986, STAS 9989/1-86, SR ISO 2919/1996, SR ISO 9978/1996, CEI/IEC 1336/1996 si ale CEI/IEC 60692/1996, valabile atât pentru sistemele fixe, cât si pentru cele mobile.

(2) Clasificarea sistemelor de mãsurare în functie de fasciculul de radiatii se face în conformitate cu prevederile pct. 3 al standardului STAS 9989/1-86 si pct. 4 al standardului ISO 7205/1986.

Cerinte privind constructia sistemelor de mãsurare

Art. 6. - (1) Prin constructie sistemele de mãsurare trebuie sã asigure protectia sursei sau generatorului de radiatii (mecanicã si fizico-chimicã) si radioprotectia corespunzãtoare a personalului operator atât în timpul functionãrii, cât si în perioada de verificare si întretinere. (2) Sistemele de mãsurare trebuie construite din materiale care sã reziste la conditiile de mediu ale locului în care sunt amplasate si la efectul îndelungat al câmpurilor de radiatii.

(3) Prin constructie trebuie asiguratã protectia sursei în caz de incendiu. Sistemul trebuie astfel proiectat încât în caz de incendiu sursa sã rãmânã în container, iar capacitatea de protectie a containerului sã nu fie micsoratã semnificativ în caz de incendiu.

(4) Containerul blocului emitãtor trebuie prevãzut cu un obturator care sã obtureze fasciculul de radiatii în pozitia oprit si sã asigure valori ale debitului echivalentului de dozã sub valorile maxim admise prevãzute de reglementãrile în vigoare, pentru cazul fasciculului obturat.

(5) Securitatea sursei trebuie sã fie asiguratã printr-un dispozitiv de închidere cu cheie care sã blocheze obturatorul în pozitia închis si sã nu permitã emisia fasciculului de radiatii si ejectarea sursei.

(6) Blocul emitãtor trebuie astfel conceput si realizat încât prin sistemul de colimare fasciculul de radiatii sã aibã dimensiunile minime cerute de tipul sistemului de mãsurare si de conditiile tehnice de lucru ale acestuia.

(7) Blocul detector trebuie astfel conceput si realizat încât sã corespundã cerintelor tehnice pentru fiecare tip de sistem de mãsurare, iar detectorul trebuie astfel ales încât activitatea sursei sã fie la niveluri cât mai mici rational posibile.

(8) Miscãrile subansamblului de mãsurare al sistemului trebuie efectuate în conditii de securitate radiologicã.

(9) Aparatele de mãsurare a câmpurilor de radiatii si aparatele de mãsurare a contaminãrii radioactive cu surse de calibrare încorporate trebuie sã îndeplineascã si prevederile reglementãrilor Biroului Român de Metrologie Legalã.

Cerinte privind constructia si functionarea obturatorului

Art. 7. - (1) Mecanismul obturatorului trebuie sã prezinte fiabilitate constructivã si în operare. Trebuie sã functioneze în sigurantã în orice conditii.

(2) Pozitia închis sau deschis a obturatorului va fi semnalizatã luminos sau/si printr-un cod de culori. Pe container, la loc vizibil, va fi inscriptionat un text sau un cod de culori care sã indice pozitia obturatorului.

(3) Stratul de la suprafata obturatorului, precum si alte pãrti componente ale acestuia si ale mecanismului de actionare nu trebuie confectionate din metale care se pot topi usor.

(4) Mecanismul de actionare trebuie astfel conceput încât obturatorul sã nu se închidã/deschidã accidental.

Închiderea/deschiderea trebuie sã se facã fãrã alte interventii decât cele prevãzute în proiect.

(5) Dacã un sistem de mãsurare este prevãzut cu mai multe obturatoare, fiecare trebuie sã aibã sistem propriu de actionare si indicare a pozitiei.

(6) Obturatoarele actionate si controlate electric sau pneumatic trebuie sã se închidã automat dacã tensiunea electricã sau aerul comprimat este întrerupt.

(7) La revenirea curentului sau a presiunii aerului din sistemul pneumatic, deschiderea obturatorului trebuie sã nu se facã automat, ci numai dupã interventia operatorului.

(8) Sistemele de mãsurare echipate cu un dispozitiv de actionare a obturatorului prin telecomandã vor avea în dotare un indicator luminos pentru indicarea pozitiei obturatorului. Indicatorul luminos va fi controlat prin miscarea obturatorului si este astfel conceput încât indicatia pentru obturator închis sã aparã numai dacã obturatorul este complet închis. Dacã acesta este partial închis, trebuie sã aparã indicatia pentru obturator deschis.

Cerinte privind sursele închise utilizate de sistemele de mãsurare

Art. 8. - (1) Sursele închise utilizate în sistemele de mãsurare trebuie sã corespundã cerintelor standardelor SR ISO 9978/1996 referitor la etanseitate si SR ISO 2919/1996 referitor la încercãrile care permit evaluarea securitãtii si protectiei împotriva scurgerilor de material radioactiv. Totodatã sursele trebuie sã mai îndeplineascã si urmãtoarele conditii:

a) radionuclidul utilizat trebuie sã corespundã atât în ceea ce priveste activitatea, tipul de radiatie, energia radiatiei si timpul de înjumãtãtire;

b) timpul de înjumãtãtire trebuie sã fie cât mai scurt rational posibil;

c) activitatea sursei trebuie sã nu fie mai mare decât este necesar, pentru a lucra în conditii corespunzãtoare în timpul de viatã planificat al sistemului de mãsurare.

(2) Dacã activitatea surselor depãseste valorile prevãzute în Normele fundamentale pentru transportul în sigurantã al materialelor radioactive, aprobate prin Ordinul presedintelui Comisiei Nationale pentru Controlul Activitãtilor Nucleare nr. 373/2001, este necesarã autorizarea transportului acestora.

SECTIUNEA a 2-a

Încercãri de tip si de performantã pentru sistemele de mãsurare cu surse radioactive si generatori de radiatii ionizante

Art. 9. - Încercãrile de tip si de performantã se efectueazã în conformitate cu prevederile IEC 60692/1999, IEC 1336/1996, ISO 7205 si STAS 9989/1-86; cerintele si procedurile de încercare sunt prezentate în anexele nr. 2 si 3, iar criteriile de acceptabilitate sunt cele prevãzute de standardele în baza cãrora se fac încercãrile de tip sau de produs.

Art. 10. - Încercãrile de tip si de performantã trebuie efectuate de cãtre laboratoare de încercãri, desemnate de CNCAN conform Normelor privind desemnarea organismelor notificate pentru domeniul nuclear, aprobate prin Ordinul presedintelui Comisiei Nationale pentru Controlul Activitãtilor Nucleare nr. 219/1999.

Art. 11. - Verificãrile tehnice periodice se pot efectua atât de cãtre laboratoare desemnate de CNCAN, cât si de cãtre societãti autorizate de CNCAN pentru activitatea de manipulare a acestor sisteme de mãsurare.

Art. 12. - (1) Atât pentru încercãrile de tip si de performantã, cât si pentru verificãrile tehnice periodice se vor emite buletine de încercãri ce vor contine toate datele prevãzute în anexa nr. 3.

(2) Buletinele prevãzute la alin. (1) se vor pãstra la emitent si la beneficiar pe toatã durata de viatã a sistemului de mãsurare respectiv.

SECTIUNEA a 3-a

Debitul dozei în vecinãtatea sistemului de mãsurare

Art. 13. - Sistemele de mãsurare care contin surse închise trebuie instalate sau ecranate astfel încât nivelul de expunere a oricãrei persoane, inclusiv a persoanelor care efectueazã montajul sau întretinerea sursei ori a altor aparate sau instalatii din imediata apropiere a sursei, sã nu depãseascã nivelul maxim de expunere prevãzut de Normele fundamentale de securitate radiologicã.

Art. 14. - Mãsurarea debitului echivalentului de dozã se face, de regulã, în conformitate cu prevederile cap. 7 din STAS 9989/1-86.

Art. 15. - (1) Pentru sistemele exceptate de la autorizare echivalentul debitului de dozã ambiental H* (10) si echivalentul de dozã directional H’ (0,07 ½), oricare ar fi directia, nu trebuie sã depãseascã 1 µSv/h la o distantã de 0,10 m de orice suprafatã accesibilã a instalatiei.

(2) Pentru sistemele care necesitã înregistrarea sau autorizarea fãrã a presupune amenajãri speciale, atunci când sunt în functiune (obturator deschis), debitele maxime ale echivalentului de dozã trebuie sã se încadreze în urmãtoarele limite:

a) maximum 500 µSv/h la distanta de 5 cm de suprafata sistemului;

b) maximum 7,5 µSv/h la distanta de 1 m de suprafata sistemului.

(3) Pentru sistemele care necesitã amenajãri speciale în vederea autorizãrii, ecranele de protectie trebuie sã asigure o limitã a dozei efective de 20 mSv/an pentru personalul expus profesional si de 1 mSv/an pentru persoanele din populatie.

SECTIUNEA a 4-a

Cerinte privind codurile si marcajele

Art. 16. - Fiecare sistem de mãsurare trebuie prevãzut cu inscriptii permanente, usor vizibile pentru a avertiza personalul despre prezenta materialelor radioactive si despre necesitatea de a evita orice iradiere inutilã si care sã fie identificat printr-un cod din care sã reiasã clasa, subclasa si clasa de performantã. Codul va fi în conformitate cu prevederile pct. 8.1, ale tabelului nr. 3 al standardului ISO 7205/1996 si ale cap. 3 al STAS 9989/1-86.

Art. 17. - (1) Fiecare sistem trebuie sã fie prevãzut cu etichete sau marcaje potrivite.

(2) Marcarea trebuie sã furnizeze informatii clare despre containerul sursei, sursã si detectorul utilizat:

a) tipul, seria, anul de fabricatie, producãtorul sistemului de mãsurare;

b) referirea la standardul international conform cãruia s-a atribuit codul de identificare;

c) sursele incluse în sistemul de mãsurare trebuie identificate printr-o etichetare distinctã care sã continã: simbolul chimic, numãrul de masã al nuclidului, tipul, activitatea sursei si data mãsurãrii care va fi marcatã prin gravare/stantare sau reprodusã într-o astfel de manierã încât sã fie lizibilã pe toatã perioada de utilizare a sistemului de mãsurare.

(3) Tipul si numãrul de identificare ale sursei trebuie sã fie lizibile pe tija sau pe suportul sursei.

Art. 18. - (1) Placa de marcaj prevãzutã la art. 17 alin. (2) trebuie sã continã activitãtile maxime si minime ale nuclizilor utilizati, pentru care instalatia functioneazã normal.

(2) Marcajul trebuie sã rãmânã lizibil pe toatã durata de viatã a sistemului sau a sursei.

Art. 19. - Fiecare sistem de mãsurare va avea etichete individuale de identificare în conformitate cu prevederile pct. 10.2 al standardului ISO 7205/1996.

CAPITOLUL IV

Obligatiile titularului de autorizatie

Art. 20. - Titularul de autorizatie, de certificat de înregistrare sau posesorul unui sistem de mãsurare cu surse de radiatii exceptat de la autorizare, dupã caz, are urmãtoarele obligatii:

a) sã se asigure cã activitãtile nucleare pe care le desfãsoarã se realizeazã cu respectarea normelor legale si a standardelor aplicabile în vigoare, a instructiunilor de operare si service aplicabile sistemului respectiv;

b) sã urmãreascã faptul ca la toate fazele de conceptie, realizare, furnizare, procurare sau utilizare a sistemelor de mãsurare cu surse de radiatii sã fie prevãzute si aplicate normele privind securitatea instalatiilor radiologice, protectia personalului, a populatiei, a mediului înconjurãtor si a bunurilor materiale;

c) sã asigure amenajãrile necesare, dotãrile corespunzãtoare si controlul adecvat pentru desfãsurarea activitãtilor nucleare cu sisteme de mãsurã cu surse de radiatii, dupã caz;

d) sã cunoascã conditiile si limitele autorizatiei eliberate de CNCAN în conditiile legii;

e) sã asigure personal operator cu nivelul adecvat de cunostinte domeniului în care se desfãsoarã activitãtile nucleare;

f) sã numeascã prin decizie persoana responsabilã cu securitatea radiologicã;

g) sã confere persoanei responsabile cu securitatea radiologicã autoritatea de a opri operatiunile care nu prezintã securitate radiologicã;

h) sã dispunã consultarea unui expert acreditat de CNCAN pentru activitãtile de procurare si întocmire a documentatiei de autorizare, a sistemului de management al calitãtii si programului de securitate radiologicã, inclusiv a mãsurãrilor dozimetrice necesare;

i) sã aloce resurse suficiente de timp si bani pentru asigurarea radioprotectiei, protectiei fizice, instruirii personalului, controlului medical periodic si pentru autorizarea sistemului conform legii;

j) sã aloce resurse necesare pentru asigurarea mentenantei, service-ului si verificãrii tehnice periodice a instalatiilor de cãtre unitãti autorizate de CNCAN pentru tipul de instalatii utilizate;

k) sã asigure, dupã caz, echipamentul individual de radioprotectie corespunzãtor;

l) sã anunte de îndatã CNCAN si laboratoarele de igiena radiatiilor nucleare din cadrul directiilor de sãnãtate publicã (DSP) despre orice incident sau accident radiologic petrecut la sistemul de mãsurare cu surse de radiatii;

m) în caz de pierdere sau furt al surselor radioactive, atât titularii de autorizatii sau certificate de înregistrare, cât si posesorii de instalatii exceptate de la autorizare au obligatia de a anunta de îndatã CNCAN, laboratorul de igiena radiatiilor nucleare din cadrul DSP teritoriale si organul teritorial de politie.

CAPITOLUL V

Atributiile responsabilului cu securitatea radiologicã

Art. 21. - Responsabilul cu securitatea radiologicã are urmãtoarele atributii si responsabilitãti:

1. sã cunoascã si sã respecte limitele si conditiile cuprinse în autorizatie sau în certificatul de înregistrare si sã se asigure cã desfãsurarea activitãtilor se face cu respectarea acestor limite si conditii, precum si a prevederilor din manualul de operare si din cel de service;

2. sã aplice metodele de lucru si tehnicile care conduc, în desfãsurarea activitãtii cu surse de radiatii, la reducerea la minimum a riscului de suprairadiere sau contaminare;

3. sã tinã sistematic evidenta surselor de radiatii, precum si eficienta mãsurilor de asigurare împotriva degradãrii, rãspândirii sau sustragerii acestora;

4. sã controleze periodic nivelurile de radiatii, de concentratii si de contaminare radioactivã, dupã caz, existente în zona controlatã si/sau în zona supravegheatã, precum si integritatea mãsurilor privind securitatea instalatiilor si sã tinã evidenta rezultatelor mãsurãtorilor privind nivelurile de radiatii, concentratiile si nivelurile de contaminare radioactivã din zona controlatã/supravegheatã, obtinute ca urmare a controalelor efectuate;

5. sã urmãreascã efectuarea controlului medical la angajare si periodic pentru întregul personal expus profesional;

6. sã asigure verificarea metrologicã a aparaturii de mãsurã si control dozimetric existente în dotare, în conformitate cu prevederile normelor de metrologie legalã si cu specificatiile producãtorului;

7. sã organizeze echipele de interventie si sã propunã dotarea acestora pentru cazuri de urgentã;

8. sã verifice periodic gradul de pregãtire a echipelor de interventie;

9. sã efectueze periodic instructajul întregului personal care lucreazã cu surse de radiatii;

10. sã controleze modul în care se respectã de cãtre personalul expus profesional mãsurile de securitate împotriva radiatiilor ionizante, prevãzute de norme, de autorizatia eliberatã (inclusiv în documentatiile anexe), si cele prevãzute în dispozitiile CNCAN, precum si ale altor organe de control;

11. sã controleze ca vizitele sã fie efectuate cu respectarea mãsurilor de radioprotectie, asigurând folosirea echipamentului de radioprotectie corespunzãtor;

12. sã asigure, pentru personalul expus profesional de categorie A, supravegherea dozimetricã individualã si evidenta rezultatelor dozimetriei individuale, în conformitate cu reglementãrile specifice emise de CNCAN; sã controleze utilizarea corectã a sistemului de dozimetrie individualã de cãtre întregul personal expus profesional;

13. sã controleze si sã asigure cã orice modificare a metodelor de lucru, a utilajelor sau instalatiilor din cadrul activitãtii nucleare autorizate, care ar putea antrena un risc de suprairadiere sau contaminare radioactivã, sã nu fie efectuatã fãrã ca în prealabil sã fi fost asigurate mãsurile de securitate necesare si de autorizare conform prevederilor legale;

14. sã asigure si sã controleze amplasarea mijloacelor de avertizare si sã urmãreascã corecta lor functionare;

15. sã anunte de îndatã titularul de autorizatie despre orice situatii (inclusiv defectiuni la instalatii), care ar putea antrena riscul unor suprairadieri sau contaminãri, în vederea asigurãrii mãsurilor de prevenire; în cazul în care situatia comportã urgentã, trebuie sã ia mãsurile preliminare necesare pentru evitarea suprairadierii personalului expus profesional si a persoanelor din populatie;

16. sã anunte de îndatã titularul de autorizatie si, sub autoritatea acestuia, CNCAN si celelalte autoritãti specificate la art. 134 alin. 2 din Normele fundamentale de securitate radiologicã despre orice pierdere sau sustragere de surse de radiatii, instalatii nucleare si materiale radioactive si sã ia mãsurile preventive necesare pentru evitarea unor eventuale suprairadieri sau contaminãri ale personalului în zonele în care s-ar putea afla sursa pierdutã;

17. sã anunte de îndatã titularul de autorizatie si, sub autoritatea acestuia, CNCAN si celelalte autoritãti precizate în reglementãrile specifice emise de CNCAN despre orice urgentã radiologicã apãrutã si sã adopte de îndatã mãsurile pentru limitarea si lichidarea urmãrilor provocate, pentru acordarea primului ajutor si pentru asigurarea asistentei medicale corespunzãtoare; sã interzicã accesul oricãror persoane în zona contaminatã sau în care nivelul de iradiere depãseste limitele admise, cu exceptia persoanelor desemnate pentru interventie, care trebuie sã utilizeze echipamentul de protectie corespunzãtor;

18. sã înregistreze într-un registru special intrarea în gestiune a surselor închise, a surselor deschise sau a generatorilor de radiatii, astfel:

a) sursele închise sau deschise trebuie înregistrate în registrul special mentionat mai sus, cu urmãtoarele date:

denumirea materialului radioactiv, activitatea fiecãrui radionuclid continut, data mãsurãrii radioactivitãtii, denumirea producãtorului, conform datelor înscrise în documentele de receptie ale sursei respective;

b) instalatiile, aparatele sau dispozitivele care folosesc surse închise trebuie înregistrate cu urmãtoarele date:

denumirea materialului radioactiv, activitatea fiecãrui radionuclid continut, data mãsurãrii radioactivitãtii, numãrul de preparate (materiale radioactive) care intrã în componenta instalatiei, aparatului sau dispozitivului, denumirea producãtorului, conform datelor înscrise în documentele de receptie ale instalatiei respective;

c) generatorii de radiatii trebuie înregistrati cu urmãtoarele date: denumirea, tipul de radiatie generat, energia si intensitatea radiatiei, numãrul de fabricatie si denumirea producãtorului, conform datelor înscrise în documentele de receptie ale generatorului respectiv;

19. sã înregistreze în registrul mentionat la pct. 18 sursele pe care le elibereazã din depozitul unitãtii (sau de la locul de pãstrare), numele persoanelor care le primesc si care urmeazã sã le utilizeze la locurile de muncã autorizate sau în afara acestora; se vor înregistra data si ora de eliberare;

20. sã înregistreze în registrul mentionat la pct. 18 reintrarea în depozit (locul de pãstrare) a surselor care au fost utilizate la locurile de muncã autorizate sau în afara acestora; se vor mentiona data si ora reintrãrii sursei în depozit;

21. sã tinã evidenta deseurilor radioactive predate pentru tratarea lor cãtre unitãti specializate, eliminate la canalizare, în aer, apã sau sol, cu precizarea stãrii de agregare, precum si a radioactivitãtii pe radionuclizi.

CAPITOLUL VI

Obligatiile personalului operator care utilizeazã, manipuleazã sau transportã instalatiile

SECTIUNEA 1

Cerinte privind pregãtirea personalului operator, de service si întretinere

Cerinte privind pregãtirea personalului operator

Art. 22. - Personalul operator trebuie:

1. sã fie instruit în domeniul radioprotectiei si sã posede permise de exercitare conform art. 9 din Legea nr. 111/1996, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare;

2. sã cunoascã limitele si conditiile din autorizatiile eliberate de CNCAN;

3. sã fie instruit în privinta functionãrii si utilizãrii sistemelor de mãsurare cu surse radioactive încorporate;

4. sã fie instruit în privinta modului de lucru al obturatorului sursei;

5. sã fie instruit corespunzãtor pentru a actiona în caz de incident radiologic;

6. sã aibã la dispozitie manualul de operare cu instructiunile si procedurile de lucru, de verificare si mentenantã pe care trebuie sã le aplice.

Cerinte privind activitatea si pregãtirea personalului de service si întretinere

Art. 23. - (1) Persoanele implicate în activitatea de service si întretinere trebuie sã fi absolvit un curs de radioprotectie aprobat de CNCAN.

(2) Persoanele implicate în activitatea de service si întretinere trebuie sã facã dovada absolvirii unui curs de specialitate, de preferintã la producãtorul instalatiilor pentru care desfãsoarã aceastã activitate.

(3) Persoanele implicate în activitatea de service si întretinere trebuie sã posede permise de exercitare, valabile, eliberate de CNCAN.

Atributiile si responsabilitãtile personalului operator

Art. 24. - Personalul operator are urmãtoarele atributii si responsabilitãti:

1. sã îsi însuseascã temeinic cunostintele necesare desfãsurãrii activitãtii lor, prevederile din norme, regulamente, procedurile sau instructiunile aplicabile la activitatea pe care o desfãsoarã, precum si modul de utilizare a echipamentului individual de protectie si a sistemului de dozimetrie individualã;

2. sã respecte instructiunile si dispozitiile persoanei responsabile cu securitatea radiologicã, sub a cãrei supraveghere îsi desfãsoarã activitatea;

3. sã lucreze cu atentie pentru a evita provocarea unor incidente;

4. sã respecte mãsurile de protectie individualã, mãsurile de securitate a instalatiilor si sã utilizeze echipamentul individual de protectie în conformitate cu prevederile normelor, regulamentelor si instructajelor fãcute;

5. sã nu schimbe de la locul lor sau sã aducã modificãri la mijloacele destinate securitãtii si protectiei, fãrã aprobarea prealabilã a responsabilului cu securitatea radiologicã;

6. sã nu efectueze din proprie initiativã operatiuni sau manipulãri care ar putea afecta securitatea proprie, a restului personalului expus profesional din cadrul unitãtii, a populatiei si mediului înconjurãtor;

7. sã anunte de îndatã responsabilul cu securitatea radiologicã despre orice defectiune sau situatie pe care a observat-o si care ar putea antrena suprairadierea/contaminarea proprie ori a restului personalului, în vederea aplicãrii mãsurilor de remediere;

8. sã anunte de îndatã responsabilul cu securitatea radiologicã despre pierderea sau sustragerea oricãrei surse de la locul sãu de muncã ori din alte pãrti;

9. sã anunte de îndatã responsabilul cu securitatea radiologicã despre incidentul care a survenit la locul sãu de muncã sau despre incidentul observat la alt loc de muncã si sã participe, conform sarcinilor ce-i revin prin planul de interventie, la localizarea ori lichidarea acestuia.

CAPITOLUL VII

Cerinte privind asigurarea calitãtii

Art. 25. - (1) În conformitate cu prevederile art. 18 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 111/1996, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare, în activitatea nuclearã desfãsuratã, titularul de autorizatie sau de certificat de înregistrare trebuie sã instituie si sã mentinã un sistem controlat de management al calitãtii în conformitate cu reglementãrile specifice de asigurare a calitãtii emise de CNCAN si trebuie sã se asigure cã atât furnizorii de produse si servicii, cât si subfurnizorii acestora, în lant, instituie si mentin propriul lor sistem controlat de management al calitãtii.

(2) Toate activitãtile de procurare, utilizare, verificare, control si calibrare a sistemelor cu surse de radiatii, precum si cele de interventii, service, dezafectare, ambalare, transport, de gestiune, evidentã, anuntãri si raportãri, prevãzute de normele în vigoare, vor fi procedurate si implementate o datã cu sistemul de management al calitãtii mentionat la alin. (1).

(3) Sunt obligatorii instituirea si mentinerea unui program de verificãri si lucrãri de întretinere si service care trebuie sã tinã seama de recomandãrile producãtorului si ale furnizorului surselor si sistemelor de mãsurare. Acest program va contine cel putin urmãtoarele:

a) verificãrile de rutinã care se executã la începutul programului de lucru. Aceste verificãri sunt executate de operatori conform procedurilor sau instructiunilor mentionate la alin. (2). Orice defectiune depistatã în functionarea sistemului de mãsurare va fi anuntatã responsabilului cu securitatea radiologicã;

b) verificãrile periodice executate conform cerintelor din manualul de operare, conform procedurilor din reglementãrile specifice sau conditiilor din autorizatia eliberatã de CNCAN. Aceste verificãri se fac de cãtre unitãti de service specializate si autorizate de CNCAN.

Buletinele de verificare emise de aceste unitãti sunt înregistrãri permanente ale sistemului de calitate si se pãstreazã în cartea tehnicã a sistemului aflatã în grija responsabilului cu securitatea radiologicã;

c) orice sistem declarat necorespunzãtor la verificãrile de rutinã sau la cele periodice trebuie scos de îndatã din functiune, etichetat ca “neconform” si nu va fi utilizat decât dupã reparare si dupã o nouã verificare prin unitãtile autorizate de CNCAN, conform prevederilor Legii nr. 111/1996, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare.

(4) Pentru fiecare sistem de mãsurare cu surse de radiatii mentionat la art. 1 se constituie si se mentine câte o carte tehnicã a acestuia, care reprezintã o înregistrare permanentã ce se pãstreazã pe toatã durata de viatã a sistemului de mãsurare. Cartea tehnicã este pãstratã de responsabilul cu securitatea radiologicã si trebuie sã cuprindã, dupã caz:

a) documentele de provenientã a sistemului;

b) manualul de operare;

c) manualul de service si mentenantã;

d) procesul-verbal de instalare/montare si punere în functiune si buletinul de verificare dupã punerea în functiune;

e) evidenta tuturor interventiilor de mentenantã, service sau reparare capitalã efectuate;

f) toate modificãrile sau adaptãrile efectuate;

g) schimbãrile de amplasament, reinstalare, montare etc.;

h) verificãrile periodice efectuate si buletinele de verificare emise;

i) inventarul complet al sistemului.

CAPITOLUL VIII

Utilizarea si conditiile de operare

SECTIUNEA 1

Debitele de dozã în aria de operare a sistemului de mãsurare si mãsuri de radioprotectie

Mãsurarea debitului dozei

Art. 26. - (1) În cazul în care sunt utilizate surse care emit radiatii fotonice cu energia mai mare de 20 keV sau neutroni, debitul dozei va fi determinat ca debit ambiental.

(2) Dacã energia radiatiei fotonice nu depãseste 20 keV sau sursa emite radiatii beta, debitul dozei va fi determinat ca debit directional.

Debitele maxime de dozã admise

Art. 27. - (1) Pentru sistemele exceptate de la autorizare echivalentul debitului de dozã ambiental H*(10) si echivalentul de dozã directional H’(0,07 Ω), oricare ar fi directia, nu trebuie sã depãseascã 1 µSv/h la o distantã de 0,10 m de orice suprafatã accesibilã a instalatiei.

(2) Pentru sistemele care necesitã înregistrarea sau autorizarea fãrã a presupune amenajãri speciale, ecranul aparatului va fi astfel proiectat sau instalarea aparatului astfel fãcutã încât debitul echivalentului de dozã în punctele accesibile persoanelor neexpuse profesional sã nu depãseascã urmãtoarele valori:

a) 2,5 µSv/h la locurile de muncã permanente;

b) 7,5 µSv/h la alte locuri accesibile;

c) 25 µSv/h la acele puncte ale locurilor de muncã permanente, care pot fi atinse cu mâna (în care ajung mâinile);

d) ecranele de protectie ori dispozitivele distantiere prevãzute trebuie sã asigure limitarea corespunzãtoare a debitului de dozã la locul operatorului;

e) în cazurile specificate mai sus nu sunt necesare ecrane de protectie atunci când distanta dintre suprafata exterioarã a ansamblului sursã detector si punctul în care debitul echivalentului de dozã ajunge sã satisfacã cerintele de limitare [lit. a) si b) de mai sus] este mai micã sau egalã cu 0,5 m, astfel încât este exclusã posibilitatea expunerii întregului corp;

f) dispozitivele distantiere necesare pentru a fi îndeplinite cerintele de limitare a dozei specificate la lit. b) trebuie sã fie marcate suplimentar cu simbolul pericol de radiatii ionizante, în conformitate cu ISO 361.

(3) Pentru sistemele care necesitã amenajãri speciale în vederea autorizãrii, ecranele de protectie trebuie sã asigure o limitã a dozei efective de 20 mSv/an pentru personalul expus profesional si de 1 mSv/an pentru persoanele din populatie.

(4) La sistemele mobile sau portabile valoarea debitului echivalentului de dozã la suprafata exterioarã nu va depãsi valoarea de 100 µSv/h, iar la 1 m de aceasta valoarea de 3 µSv/h.

Mãsuri de radioprotectie

Art. 28. - (1) Pentru sistemele exceptate de la autorizare, la care radioprotectia este asiguratã prin constructia sistemului, utilizatorul are obligatia de a lua toate mãsurile care se impun, astfel încât acesta sã fie utilizat la parametrii prevãzuti în cartea tehnicã a aparatului, si de a asigura efectuarea verificãrilor tehnice periodice de cãtre o societate autorizatã, pentru a se asigura cã acesta lucreazã în conditii prestabilite.

(2) Pentru sistemele care necesitã înregistrarea sau autorizarea fãrã a presupune amenajãri speciale suplimentare fatã de mãsurile luate prin constructie, radioprotectia trebuie realizatã si prin urmãtoarele mãsuri obligatorii:

a) interzicerea lucrului permanent în zona în care debitul dozei depãseste 5 µSv/h;

b) interzicerea stationãrii mai mult de o orã pe zi în zona în care sursa produce un debit al dozei mai mare de 5 µSv/h;

c) elaborarea de proceduri adecvate pentru personalul operator si de întretinere, dacã existã cerinte de operare sau întretinere în zona în care debitul de dozã depãseste 5 µSv/h, astfel încât debitele de dozã sã nu conducã la expuneri care sã depãseascã limitele autorizate; personalul operator si de întretinere trebuie sã fie instruit corespunzãtor si sã poarte dozimetre individuale digitale cu prag de alarmare.

(3) Pentru sistemele care necesitã amenajãri speciale în vederea autorizãrii, ecranele de protectie trebuie sã asigure o limitã a dozei efective de 20 mSv/an pentru personalul expus profesional si de 1 mSv/an pentru persoanele din populatie.

(4) Se vor efectua mãsurãri conform prevederilor art. 25, iar debitele de dozã trebuie sã se încadreze în limitele prevãzute la art. 26 din prezentele norme.

SECTIUNEA a 2-a

Verificarea etanseitãtii

Art. 29. - (1) Verificarea etanseitãtii surselor închise ce echipeazã sistemele de mãsurare se efectueazã în conformitate cu prevederile SR ISO 9978/1996.

(2) Metoda de verificare cu stergere prin tamponare si criteriile de acceptare sunt în conformitate cu prevederile cap. 5.3 al SR ISO 9978/1996.

(3) Verificarea prin stergere umedã a surselor închise se face:

a) înaintea instalãrii sistemului de mãsurare;

b) de fiecare datã când sursa sau alte componente sunt demontate pentru operatiuni de întretinere sau de reparatii;

c) ori de câte ori existã suspiciuni cã mediul în care lucreazã sistemul poate coroda învelisul sursei, deoarece pot apãrea scurgeri, inclusiv contaminare;

d) periodic, la intervale de cel putin 6 luni sau conform cerintelor stabilite de CNCAN în procesul de autorizare;

e) ori de câte ori este reamplasatã sau înlocuitã sursa.

(4) Verificarea etanseitãtii prin stergere umedã trebuie fãcutã pe suprafata sursei închise sau pe zone învecinate acesteia. Verificãrile se fac de cãtre laboratoare de mãsurãri desemnate de CNCAN, unitãti de specialitate autorizate de CNCAN sã manipuleze surse de radiatii.

(5) În cazul în care se constatã un debit al dozei mai mare decât cel prevãzut într-o functionare în conditii normale, verificarea se va face pe pãrtile apropiate care pot fi contaminate cu substante radioactive, în cazul în care s-ar produce scurgeri radioactive;

(6) Se excepteazã de la verificarea etanseitãtii prin stergere umedã sursele de radiatii care contin gaze radioactive.

Art. 30. - În cazul în care scurgerile radioactive ale unei surse închise sunt mai mari decât 185 Bq, care pot conduce la contaminãri ce depãsesc limitele de acceptabilitate prevãzute de SR ISO 9978/1996, titularul de autorizatie:

1. va înlocui sursa si va notifica la CNCAN, în termen de 24 de ore, înlocuirea sursei;

2. va preda sursa deterioratã ca deseu radioactiv la o unitate autorizatã de preluare a deseurilor radioactive si va notifica CNCAN, în termen de 24 de ore, predarea acesteia.

CAPITOLUL IX

Regimul de autorizare

SECTIUNEA 1

Cerinte prealabile

Art. 31. - Exceptarea de la autorizarea utilizãrii a sistemelor de mãsurare ce utilizeazã surse radioactive sau generatori de radiatii ionizante se realizeazã în conditiile prevederilor art. 8 si 9 din Normele fundamentale de securitate radiologicã. Aceasta se specificã în autorizatia de securitate radiologicã a produsului respectiv, eliberatã de CNCAN.

Art. 32. - Autorizarea sistemelor de mãsurare ce utilizeazã surse radioactive sau generatori de radiatii ionizante se realizeazã în conformitate cu prevederile Legii nr. 111/1996, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare, si ale Normelor de securitate radiologicã - Proceduri de autorizare.

Art. 33. - Sistemul de autorizare se realizeazã prin:

a) înregistrare;

b) autorizare care nu necesitã amenajãri speciale;

c) autorizare în conditiile în care sunt necesare amenajãrile speciale.

Art. 34. - (1) Fiecare sistem de mãsurare cu surse de radiatii trebuie sã posede autorizatie de securitate radiologicã pentru produs (ASR).

(2) Solicitarea si obtinerea autorizatiei de securitate radiologicã pentru produs se fac în conformitate cu prevederile art. 14-18, 47-57, 59-61 din Normele de securitate radiologicã - Proceduri de autorizare.

(3) Prin autorizatia de securitate radiologicã pentru produs se stabileste de cãtre CNCAN regimul ulterior de autorizare a sistemului de mãsurare prevãzut la art. 1 si care poate fi:

a) exceptare de la autorizarea detinerii si utilizãrii;

b) autorizare prin înregistrare când nu necesitã amenajãri speciale, iar activitatea surselor utilizate este sub limita stabilitã prin reglementãri;

c) autorizare, cu sau fãrã amenajãri suplimentare, în functie de riscul radiologic asociat sistemului de mãsurare.

Art. 35. - Activitãtile de producere, import, export, transfer si manipulare a sistemelor de mãsurã cu surse de radiatii necesitã obtinerea unei autorizatii eliberate de CNCAN, chiar dacã utilizarea si detinerea sistemelor de mãsurare cu surse de radiatii este exceptatã de la autorizare prin autorizatia de securitate radiologicã obtinutã conform prevederilor art. 31.

SECTIUNEA a 2-a

Înregistrarea si documentatia tehnicã necesarã înregistrãrii

Art. 36. - Sunt supuse autorizãrii prin înregistrare în vederea utilizãrii sistemele de mãsurare ce utilizeazã surse radioactive sau generatori de radiatii ionizante care nu pot fi exceptate de la regimul de autorizare si care îndeplinesc cel putin una dintre conditiile:

a) contin surse alfa sau beta active care nu necesitã prezenta permanentã a unui operator;

b) contin surse gama active, a cãror activitate nu depãseste 3,7 GBq si care nu necesitã prezenta unui operator;

c) contin generatori de radiatii care nu necesitã prezenta permanentã a unui operator, iar dacã prezenta acestuia este necesarã, nu are acces si nu este necesar accesul în fasciculul direct de radiatie în timpul procesului normal de lucru;

d) sunt astfel clasificate prin autorizatia de securitate radiologicã pentru produs.

Art. 37. - Cererea de înregistrare trebuie sã cuprindã informatiile prevãzute la art. 57 din Normele de securitate radiologicã - Proceduri de autorizare.

Art. 38. - (1) Pentru sistemele care sunt supuse înregistrãrii documentatia se va întocmi în conformitate cu prevederile art. 58 din Normele de securitate radiologicã - Proceduri de autorizare.

(2) Documentatia tehnicã pentru autorizarea prin înregistrare va specifica, dupã caz, tipul sistemului de mãsurare, tipul sursei sau generatorului de radiatii ionizante, numãrul de sisteme, varianta constructivã, componenta, parametrii maximi, datele de identificare, anul fabricatiei, producãtorul, furnizorul, data achizitionãrii, utilizarea specificã ce urmeazã a i se da, localizarea, regulamentul de lucru, mãsurile de radioprotectie.

(3) Documentatia trebuie sã fie însotitã de o copie a documentelor care sã ateste provenienta si, dupã caz, o copie a testelor de acceptabilitate realizate de producãtor sau de montator.

(4) Documentatia va contine si datele persoanei responsabile cu securitatea radiologicã, cu mentionarea numãrului si nivelului permisului de exercitare eliberat de CNCAN, pregãtirea generalã si pregãtirea specificã în domeniul nuclear.

Art. 39. - Eliberarea certificatului de înregistrare precedã desfãsurarea activitãtii de utilizare a sistemelor de mãsurare.

SECTIUNEA a 3-a

Autorizarea si documentatia tehnicã necesarã autorizãrii

Art. 40. - Sunt supuse autorizãrii în vederea utilizãrii sistemele de mãsurare ce utilizeazã surse radioactive sau generatori de radiatii ionizante care depãsesc limitele de exceptare si cele de înregistrare prevãzute la art. 36.

Art. 41. - Cererea de autorizare a utilizãrii sistemelor de mãsurare ce contin surse radioactive sau generatori de radiatii ionizante trebuie sã continã informatiile prevãzute la art. 57 din Normele de securitate radiologicã – Proceduri de autorizare.

Art. 42. - (1) Documentatia tehnicã necesarã autorizãrii utilizãrii sistemelor de mãsurare ce utilizeazã surse radioactive sau generatori de radiatii ionizante va fi întocmitã în conformitate cu prevederile art. 62 din Normele de securitate radiologicã - Proceduri de autorizare.

(2) Documentatia tehnicã necesarã autorizãrii, pe faze, a utilizãrii sistemelor de mãsurare ce au în componentã surse radioactive sau generatori de radiatii ionizante va fi întocmitã în conformitate cu prevederile art. 63 si 64 din Normele de securitate radiologicã - Proceduri de autorizare.

Art. 43. - Documentatia tehnicã va contine declaratia de expertizare si acceptare a acesteia, semnatã de cãtre expertul acreditat mentionat în cerere, iar declaratiile din documentatia tehnicã vor fi sustinute cu copii ale documentelor doveditoare.

CAPITOLUL X

Scoaterea din functiune, încetarea activitãtii si dezafectarea sistemelor de mãsurare cu surse închise de radiatii si generatori de radiatii

SECTIUNEA 1

Cerinte generale

Art. 44. - La scoaterea din functiune si încetarea activitãtii, titularul de autorizatie are obligatia de a concepe si de a pune în practicã un plan de dezafectare si de a solicita la CNCAN, dacã este cazul, eliberarea autorizatiei de dezafectare, în conditiile art. 41 si 73 din Normele de securitate radiologicã - Proceduri de autorizare.

Art. 45. - Operatiunile de scoatere din functiune a sistemelor de mãsurare cu surse radioactive se vor efectua numai de cãtre unitãti autorizate de CNCAN, în conformitate cu prevederile Legii nr. 111/1996, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare, si ale Normelor de securitate radiologicã - Proceduri de autorizare.

SECTIUNEA a 2-a

Depozitarea intermediarã

Art. 46. - La scoaterea din functiune a unui sistem de mãsurare care contine surse închise de radiatii sunt necesare:

1. înaintea începerii lucrãrilor de scoatere din functiune obturatorul sursei de radiatii trebuie blocat în pozitia închis;

2. sursa de radiatii trebuie mentinutã în propriul container, închis în conditii de depozitare, prevãzut cu semne de avertizare adecvate;

3. demontarea si verificarea sistemului de mãsurare dupã demontare trebuie fãcute de o unitate autorizatã de CNCAN pentru manipularea acestora, conform prevederilor Legii nr. 111/1996, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare;

4. ecranarea locului de depozitare trebuie astfel realizatã încât doza efectivã datã de sursele radioactive pentru persoanele din populatie sã nu depãseascã 1 mSv/an;

5. dova în exteriorul depozitului de surse nu trebuie sã depãseascã 2,5 µSv/h;

6. sursele de radiatii care nu mai pot fi utilizate vor fi predate ca deseuri radioactive la o unitate autorizatã si se va notifica la CNCAN predarea acestora.

SECTIUNEA a 3-a

Renuntarea la sursele de radiatii

Art. 47. - Materialele radioactive, echipamentele si bunurile care au fost contaminate cu substante radioactive care nu se pot decontamina sunt considerate deseuri radioactive.

Art. 48. - În cazul în care sistemele de mãsurare sunt scoase din functiune si nu mai sunt utilizate, sursele radioactive fie se vor returna la furnizor, fie se vor casa si se vor preda ca deseuri radioactive la o unitate special autorizatã.

Art. 49. - Dacã durata de viatã prescrisã de producãtor pentru sursele radioactive nu a expirat, acestea pot fi utilizate pentru alte aplicatii sau transferate altor utilizatori autorizati numai în baza unei autorizatii corespunzãtoare eliberate de CNCAN în conformitate cu prevederile legii.

Art. 50. - Înaintea transferului surselor trebuie efectuat testul de etanseitate pentru surse închise prin metoda stergerii umede, conform prevederilor SR ISO 9987/1996, de cãtre o unitate autorizatã de CNCAN conform prevederilor legii.

Art. 51. - Orice renuntare la sursele radioactive fie prin transfer în vederea utilizãrii, fie prin predare la o unitate special autorizatã se va face dupã notificarea la CNCAN si obtinerea autorizatiilor prevãzute de lege.

SECTIUNEA a 4-a

Încetarea activitãtii

Art. 52. - La încetarea activitãtii titularul de autorizatie trebuie sã conceapã si sã punã în practicã un plan de dezafectare autorizat, dacã este cazul.

Art. 53. - (1) Titularul de autorizatie trebuie sã transfere sursele la utilizatori autorizati, pe baza unei autorizatii specifice, sau sã le predea unei unitãti special autorizate;

(2) Deseurile radioactive rezultate ca urmare a decontaminãrii se vor preda la o unitate special autorizatã.

Art. 54. - Titularul de autorizatie trebuie sã decontamineze, dacã este cazul, spatiile pe care le-a utilizat pânã la limita de scoatere de sub regimul de autorizare.

Art. 55. - În cazul în care sistemele de mãsurare utilizeazã generatori de radiatii ionizante, la dezafectarea instalatiei titularul de autorizatie fie va retine tubul generator de radiatii, fie îl va transfera altor utilizatori, în conditiile prevãzute de lege si potrivit reglementãrilor în vigoare, fie îl va casa si îl va distruge.

Art. 56. - Pentru scoaterea din evidenta CNCAN titularul de autorizatie trebuie sã transmitã o adresã cu precizarea datelor titularului de autorizatie si datele de identificare a sistemului autorizat, însotitã de urmãtoarele documente:

a) copie de pe procesul-verbal de casare a instalatiei;

b) copie de pe documentele de transfer al surselor sau generatorilor de radiatii în conditiile prevederilor art. 52 si 54;

c) avizul sanitar de încetare a activitãtii, eliberat de directia de sãnãtate publicã teritorialã - laboratorul de igiena radiatiilor nucleare, numai pentru sistemele cu surse închise de radiatii ionizante care posedã autorizatie de utilizare-functionare.

Art. 57. - Notificarea încetãrii activitãtii se va face în conformitate cu formularele nr. 6 sau 7, dupã caz, din anexa nr. 1 la Normele de securitate radiologicã - Proceduri de autorizare.

SECTIUNEA a 5-a

Dezafectarea

Art. 58. - Autorizatia de dezafectare se va solicita numai pentru sistemele de mãsurare care utilizeazã surse închise de radiatii gama cu activitate mai mare de 37 GBq sau surse de neutroni utilizate pentru activare.

Art. 59. - (1) Pentru sistemele de mãsurare care nu se încadreazã în prevederile art. 42 din Normele de securitate radiologicã - Proceduri de autorizare, nu este necesarã autorizatia de dezafectare.

(2) Dezafectarea trebuie efectuatã prin intermediul unei unitãti cu autorizatie de manipulare corespunzãtoare.

Art. 60. - Documentatia necesarã eliberãrii autorizatiei de dezafectare se va întocmi în conformitate cu prevederile art. 73 din Normele de securitate radiologicã – Proceduri de autorizare.

CAPITOLUL XI

Dispozitii finale si tranzitorii

Art. 61. - Prezentele norme intrã în vigoare la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 62. - Autorizatiile si certificatele de înregistrare eliberate de CNCAN pânã la aparitia prezentelor norme rãmân valabile pânã la expirarea acestora, dar nu mai mult de 1 ianuarie 2007.

Art. 63. - Nerespectarea prevederilor prezentelor norme atrage sanctiuni administrative, disciplinare, contraventionale sau penale.

Art. 64. - Anexele nr. 1, 2, 3 si 4 fac parte integrantã din prezentele norme.

ANEXA Nr. 1

la norme

DEFINITII

1. Sistem de mãsurare cu surse de radiatii - dispozitiv de mãsurare, control sau detectie care utilizeazã radiatia emisã de una sau mai multe surse radioactive ori generatori de radiatii. Sistemul contine de regulã un bloc emitãtor si un bloc receptor care pot fi distincte si independente sau pot constitui un singur bloc emitãtor - detector.

2. Bloc emitãtor - parte a sistemului care contine sursele de radiatii sau generatorul de radiatii si asigurã cerintele de securitate radiologicã si radioprotectie prevãzute de reglementãrile în vigoare.

3. Bloc detector - parte a sistemului de mãsurare care contine detectorul de radiatii si anexele acestuia.

4. Dispozitiv de colimare - un dispozitiv care delimiteazã unul sau mai multe fascicule utile, a cãror sectiune în planul detectorului nu depãseste sectiunea acestuia sau a ecranelor absorbante care îi sunt asociate prin constructie.

5. Fascicul util - partea din fasciculul de radiatie provenit de la sursa de radiatii care trece prin fereastra, apertura, conul sau alte dispozitive de colimare ale blocului detector.

6. Dispozitiv de obturare a fasciculului util (obturator) - dispozitiv ce are rolul de a intercepta fasciculul de radiatii si de a asigura o valoare a debitului echivalentului de dozã în limitele prevãzute de reglementãrile în vigoare atunci când este în pozitia închis.

7. Densimetru/grosimetru - sistem de mãsurare destinat mãsurãrii densitãtii/grosimii medii a unui material omogen sau amestec eterogen, într-o configuratie definitã, utilizând variatia atenuãrii sau retroîmprãstierea radiatiei ionizante.

8. Cap de mãsurare - subansamblul care cuprinde sursele de radiatii din blocul emitãtor, detectorii de radiatii din blocul detector si dispozitivele asociate.

9. Subansamblul electronic de mãsurare - acea parte a sistemului de mãsurare care, prin intermediul dispozitivelor electrice si electronice, preia si prelucreazã mãrimile electrice furnizate de sistemul de detectare si furnizeazã mãrimi electrice ce urmeazã a fi convertite în valori ale mãrimii mãsurate.

10. Acuratete - Gradul de conformitate al valorii indicate prin mãsurare cu o valoare standard recunoscutã sau cu o valoare idealã.

NOTÃ:

1. De obicei ea se exprimã în termenii variabilei mãsurate, procentual din intervalul de mãsurare, procentual din limita superioarã a valorii mãsurate sau procentual din valoarea mãsuratã.

2. Se poate exprima si statistic, de exemplu: ± 2s

11. Reproductibilitatea - gradul de concordantã între valorile mãsurate pentru un numãr de mãsurãri ale semnalelor de iesire, realizate în acelasi interval, pentru aceleasi valori ale mãrimilor de intrare, în aceleasi conditii de operare.

12. Rezolutia - cea mai micã modificare a valorii mãrimii mãsurate, susceptibilã de a fi observatã sau detectatã. Trebuie tinut cont de natura statisticã a semnalului si de influenta tuturor tehnicilor de esantionare utilizate. Este recomandabilã normarea datelor de esantionare pentru a tine cont de efectele de filtrare a semnalului si de timpul de mãsurare.

13. Timpul mediu de rãspuns (constanta de timp) – timpul necesar atingerii pentru prima datã a 63,2% din valoarea medie finalã din valoarea prescrisã a fi mãsuratã, în regim stabilizat. Timpul necesar pentru a produce o variatie pe scala aparatului trebuie sã fie de 10 ori mai mic decât timpul necesar atingerii regimului stabilizat.

14. Timpul mediu de atingere a regimului stabilizat - timpul minim necesar în care mãrimea mãsuratã atinge valoarea medie prescrisã si variazã în jurul valorii medii si domeniul ± 2s.

15. Domeniu efectiv de mãsurare - acea parte din domeniul nominal în care mãsurarea poate fi realizatã în limitele de erori cunoscute.

16. Interval de mãsurare - diferenta algebricã dintre valorile maxime si minime ale variabilei mãsurate.

17. Domeniu de utilizare - domeniu de valori pe care le poate lua o mãrime de influentã, în conditiile satisfacerii prescriptiilor referitoare la erorile de functionare.

18. Valoare conventional adevãratã - cea mai bunã valoare care poate fi obtinutã pentru mãrimea mãsuratã si utilizatã ca etalon pentru scopul propus.

19. Liniaritate - gradul de compatibilitate al curbei de etalonare si o dreaptã arbitrarã. Mãsoarã ecartul maxim dintre curba medie de etalonare si linia dreaptã aleasã arbitrar. Valoarea liniaritãtii calificã semnalul de iesire.

20. Instabilitate - variatia semnalului final de iesire mentinând conditiile de referintã constante în interiorul domeniului efectiv de mãsurare.

Se disting urmãtoarele tipuri de instabilitãti:

a) fluctuatii statistice ale semnalului final de iesire;

acestea trebuie sã se încadreze în intervalul ± 2s;

b) instabilitate electricã (variatia semnalului de iesire atunci când toate mãrimile de influentã sunt mentinute constante);

c) deriva (instabilitatea provocatã de alte cauze decât cele de naturã statisticã datoratã radiatiei incidentei). Deriva poate fi:

- pe termen lung (observatã pe o perioadã de o zi sau un an, excluzând efectele activitãtii sursei);

- pe termen scurt (provocatã de cauze exterioare, de exemplu: fenomene de coroziune, uzura peretilor recipientelor, depuneri de materiale pe peretii recipientelor);

- datoratã descresterii activitãtii sursei de radiatii.

ANEXA Nr. 2

la norme

ÎNCERCÃRI DE TIP SI DE PERFORMANTÃ

1. Încercãri de tip

Încercãrile de tip se efectueazã pentru toate caracteristicile sistemului de mãsurare care utilizeazã surse radiactive sau generatori de radiatii ionizante în vederea determinãrii performantei si cuantificãrii surselor de incertitudini globale ale sistemului.

Încercãrile de tip se executã la omologarea produsului si ori de câte ori intervin modificãri ale acestuia.

Rezultatele încercãrilor de tip trebuie analizate în termenii criteriilor de performantã, care constau în evaluarea incertitudinii globale a sistemului. Incertitudinea globalã a sistemului trebuie sã se încadreze fie în cerintele standardelor ISO 7205/1986, IEC 60692/1999 si IEC 1336/1996, fie în cerintele aprobate de organismul de reglementare si procesul de autorizare.

Încercãrile de tip se efectueazã de producãtor prin laboratoarele de încercãri desemnate pentru domeniul nuclear de autoritatea de reglementare pentru efectuarea acestora.

2. Încercãri de performantã

Prin încercãrile de performantã se verificã si se atestã cã este îndeplinit si mentinut criteriul de acuratete al sistemului de mãsurare.

De regulã se fac 3 tipuri de încercãri de performantã, si anume:

2.1. Încercãri de acceptantã

1. Încercãrile de acceptare a performantei trebuie sã demonstreze cã sunt îndeplinite si mentinute cerintele esentiale referitoare la performantã, iar rezultatele trebuie sã confirme datele obtinute la încercãrile de tip.

2. Rezultatele încercãrilor trebuie sã satisfacã criteriul de acuratete globalã a sistemelor de mãsurare, recomandat de standardele în vigoare.

3. Încercãrile de acceptare a performantei se efectueazã anual, în conditiile aprobate de organismul de reglementare, de cãtre o unitate acreditatã de CNCAN sã manipuleze tipurile de sisteme supuse încercãrilor.

2.2. Încercãri de rutinã

1. Încercãrile de rutinã reprezintã mijlocul de verificare a preciziei si acuratetei sistemului de mãsurare.

2. Încercãrile trebuie sã se facã cu regularitate de utilizatorul sistemului (zilnic, sãptãmânal sau lunar).

2.3. Încercãri de asigurare a calitãtii

Acestea se referã la încercãrile din cadrul sistemului de calitate, implementat, al utilizatorului si se referã la urmãtoarele:

1. verificãrile tehnice ale sistemului de mãsurare;

2. verificãrile de rutinã care se executã la începutul programului de lucru;

3. verificãrile periodice executate conform cerintelor din manualul de operare, conform procedurilor si reglementãrilor specifice sau conditiilor din autorizatie.

ANEXA Nr. 3*)

la norme

ÎNCERCÃRILE

sistemelor de mãsurare cu surse de radiatii în conformitate cu recomandãrile IEC 60692/1999, IEC 1336, ISPO 7205, STAS 9989/1-86 si specificatiile tehnice ale producãtorului (NTP)

Pagina 1

Pagina a 2-a

Pagina a 3-a

Pagina a 4-a

Pagina a 5-a

Pagina a 6-a

Pagina a 7-a

Pagina a 8-a

Pagina a 9-a

Pagina a 10-a

Pagina a 11-a

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR SI TURISMULUI

ORDIN

pentru aprobarea Normelor metodologice privind conditiile si criteriile pentru selectionarea, scolarizarea, atestarea si utilizarea ghizilor de turism

În vederea eliminãrii barierelor în calea dreptului de liberã practicã a serviciilor turistice în cadrul Uniunii Europene,

în temeiul prevederilor art. 4 din Hotãrârea Guvernului nr. 305/2001 privind atestarea si utilizarea ghizilor de turism, cu modificãrile si completãrile ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 5 alin. (4) din Hotãrârea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului,

ministrul transporturilor, constructiilor si turismului emite urmãtorul ordin:

Art. 1. - Se aprobã Normele metodologice privind conditiile si criteriile pentru selectionarea, scolarizarea, atestarea si utilizarea ghizilor de turism, prevãzute în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin.

Art. 2. - Pe data intrãrii în vigoare a prezentului ordin se abrogã Ordinul ministrului turismului nr. 263/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice privind conditiile si criteriile pentru selectionarea, scolarizarea, atestarea si utilizarea ghizilor de turism, precum si atributiile acestora, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 6 august 2001, precum si orice alte dispozitii contrare.

Art. 3. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

p. Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului,

Ileana Tureanu,

secretar de stat

Bucuresti, 1 aprilie 2004.

Nr. 637.

ANEXÃ

NORME METODOLOGICE

privind conditiile si criteriile pentru selectionarea, scolarizarea, atestarea si utilizarea ghizilor de turism

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

Art. 1. - Prezentele norme metodologice se aplicã persoanelor juridice si fizice care desfãsoarã activitate de turism în România.

Art. 2. - Categoriile de ghizi utilizate în activitatea de turism din România sunt:

a) ghid local, care asigurã asistenta turisticã pe un teritoriu limitat;

b) ghid national, care asigurã asistenta turisticã pe teritoriul national si în strãinãtate;

c) ghid specializat pentru anumite segmente ale serviciilor turistice:

- montan, drumetie montanã;

- artã;

- supraveghetor;

- animatie;

- habitat natural: faunã, florã;

- ornitologie;

- sportiv, respectiv: alpinism si cãtãrare pe stânci, schi, bob, înot, canotaj, iahting, zbor cu aparate ultrausoare (deltaplan, parapantã si altele);

- alte specializãri în functie de cererea pietei turistice.

CAPITOLUL II

Selectionarea, scolarizarea si specializarea ghizilor de turism

Art. 3. - Selectionarea candidatilor pentru cursurile de calificare si, respectiv, de specializare profesionalã în profesia de ghid de turism, se face cu respectarea conditiilor prevãzute în anexele nr. 1 si 2 si în conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesionalã a adultilor, republicatã, precum si ale actelor normative care reglementeazã aplicarea acesteia.

SECTIUNEA 1

Formarea profesionalã a ghizilor

Art. 4. - Formarea profesionalã a categoriilor de ghizi de turism se poate realiza:

a) în cadrul sistemului national de învãtãmânt;

b) în cadrul sistemului de formare profesionalã a adultilor.

Art. 5. - Organizarea programelor de formare profesionalã în sistemul formãrii profesionale a adultilor, precum si evaluarea si certificarea formãrii profesionale se fac în conformitate cu reglementãrile legale în vigoare.

Art. 6. - Planurile si programele de pregãtire pentru calificarea în meseria de ghid de turism se elaboreazã de cãtre unitãtile care organizeazã cursurile de calificare si specializare, pe baza standardelor ocupationale recunoscute la nivel national, în conditiile legii.

Art. 7. - Persoanele care detin documente care atestã pregãtirea profesionalã pentru una sau mai multe dintre categoriile de ghizi definite la art. 2 pot solicita atestatul aferent categoriei de ghid de turism pentru care au pregãtirea profesionalã.

SECTIUNEA a 2-a

Specializarea ghizilor

Art. 8. - Specializarea profesionalã pentru categoria de ghid de turism national sau ghid de turism specializat se realizeazã numai pentru persoanele care detin certificat de calificare de ghid de turism.

Art. 9. - Organizarea cursurilor de specializare de cãtre furnizorii de formare profesionalã se realizeazã în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Art. 10. - Persoanele care detin documente care atestã specializarea pentru categoria de ghid de turism national sau ghid de turism specializat pot solicita Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului atestatul de ghid de turism national, respectiv de ghid de turism specializat.

CAPITOLUL III

Atestarea ghizilor de turism

Art. 11. - Profesia de ghid de turism poate fi exercitatã de persoane fizice detinãtoare de atestat de ghid.

Art. 12. - (1) În întelesul prezentelor norme metodologice, atestatul de ghid de turism este documentul eliberat de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, prin care se confirmã capacitatea profesionalã a persoanelor fizice calificate în profesia de ghid de turism de a exercita activitatea în una dintre categoriile de ghizi de turism, definite în prezentele norme metodologice.

(2) Modelul atestatului de ghid de turism este prezentat în anexa nr. 3.

Art. 13. - Criteriile minime pentru obtinerea atestatului de ghid de turism sunt prezentate în anexa nr. 4.

Art. 14. - (1) În vederea obtinerii atestatului de ghid de turism local solicitantul va prezenta urmãtoarele documente:

a) cerere;

b) copie de pe actul de identitate;

c) copie de pe certificatul de calificare în profesia de ghid de turism;

d) copie de pe atestatul privind cunoasterea unei limbi strãine, iar în cazul persoanelor fizice, cetãteni ai statelor Uniunii Europene sau ale Spatiului Economic European, si copie de pe atestatul privind cunoasterea limbii române;

e) certificat de cazier judiciar;

f) certificat medical;

g) douã fotografii tip buletin de identitate.

(2) În cazul categoriilor de ghid de turism national si specializat, documentatia va cuprinde, suplimentar, certificatul de absolvire a cursului de specializare profesionalã.

Art. 15. - (1) Documentatia întocmitã potrivit prevederilor art. 14 se prezintã Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului - Autoritatea Nationalã pentru Turism.

(2) În situatia în care solicitantul nu îndeplineste conditiile pentru eliberarea atestatului de ghid de turism, acestuia i se comunicã motivul în scris.

(3) Termenul de eliberare a atestatului de ghid de turism sau de rãspuns, dupã caz, este de 30 de zile de la data primirii si înregistrãrii documentatiei complete.

CAPITOLUL IV

Utilizarea ghizilor de turism

Art. 16. - Activitatea de ghid de turism poate fi exercitatã fie ca activitate de bazã, fie ca activitate complementarã, numai de cãtre ghizii detinãtori de atestat si ecuson de ghid de turism.

Art. 17. - Agentii economici cu activitate de turism pot utiliza ghizi de turism numai în baza unui contract individual de muncã.

Art. 18. - Profesia de ghid de turism poate fi practicatã si pe cont propriu de cãtre persoane fizice autorizate potrivit legii.

Art. 19. - Ecusonul de ghid de turism se elibereazã de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, prin Autoritatea Nationalã pentru Turism, si este realizat conform modelului prezentat în anexa nr. 5.

Art. 20. - Controlul respectãrii prevederilor prezentelor norme metodologice se face de cãtre Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, prin Autoritatea Nationalã pentru Turism.

CAPITOLUL V

Retragerea atestatului de ghid de turism

Art. 21. - Aspectele negative constatate, referitoare la comportamentul cu turistii si/sau la realizarea actiunilor încredintate, vor fi evidentiate, pentru fiecare ghid de turism, în banca de date a Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului si a Autoritãtii Nationale pentru Turism.

Art. 22. - În cazul în care se constatã înregistrarea unui numãr de mai mult de 5 reclamatii care, în urma verificãrii de cãtre reprezentantii cu atributii de control ai Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, se constatã cã sunt întemeiate, se va lua mãsura retragerii atestatului de ghid de turism.

Art. 23. - Mãsura retragerii atestatului de ghid de turism se contestã în termen de 30 de zile de la data comunicãrii acestei mãsuri posesorului atestatului de ghid de turism.

CAPITOLUL VI

Dispozitii finale

Art. 24. - Ghidul de turism are obligatia ca în timpul desfãsurãrii activitãtii sã detinã asupra sa atestatul de ghid de turism si sã poarte ecusonul de ghid de turism, pe care sã le prezinte la cererea persoanelor împuternicite sã îi controleze activitatea.

Art. 25. - Atributiile si obligatiile concrete ale ghidului de turism se stabilesc de agentul economic din turism, organizator al actiunilor turistice, si diferã în functie de categoria de ghid de turism si de specificul fiecãrei actiuni.

Art. 26. - Organizatorii de cursuri de calificare si specializare a ghizilor de turism vor prevedea în programa de învãtãmânt teme concrete privind atributiile si obligatiile ghizilor de turism, pe categorii si tipuri de actiuni, precum si teme concrete privind modul de rezolvare a unor cazuri speciale si situatii neprevãzute.

Art. 27. - Atestatele de ghid de turism, eliberate în baza prevederilor Ordinului ministrului turismului nr. 10/1998 pentru aprobarea Normelor metodologice privind selectionarea, scolarizarea, atestarea, utilizarea si atributiile ghizilor de turism, precum si cele eliberate în temeiul Ordinului ministrului turismului nr. 263/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice privind conditiile si criteriile pentru selectionarea, scolarizarea, atestarea si utilizarea ghizilor de turism, precum si atributiile acestora, rãmân valabile.

Art. 28. - În vederea ridicãrii continue a nivelului pregãtirii profesionale a ghizilor de turism, organizatorii de cursuri de calificare si specializare sunt obligati sã amenajeze cabinete metodologice proprii, dotate corespunzãtor si actualizate permanent cu literaturã turisticã, ghiduri, monografii, pliante, brosuri, hãrti, descrieri de circuite turistice, trasee etc., si sã stabileascã conditiile în care cursantii si cei interesati pot beneficia de materialele documentare sus-mentionate.

Art. 29. - Atributiile si obligatiile ghidului de turism, stabilite si actualizate conform prevederilor art. 25, se vor gãsi la cabinetele metodologice ale organizatorilor de cursuri de calificare si specializare.

Art. 30. - Anexele nr. 1-5 fac parte integrantã din prezentele norme metodologice.

ANEXA Nr. 1

la normele metodologice

CONDITIILE

privind selectionarea candidatilor pentru cursurile de calificare profesionalã în profesia de ghid de turism local

În vederea selectionãrii pentru cursurile de calificare profesionalã în profesia de ghid de turism local, candidatul trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele conditii:

1. sã aibã vârsta minimã de 18 ani si vârsta maximã de 65 de ani;

2. sã aibã cel putin studii liceale cu bacalaureat;

3. sã nu fi suferit condamnãri (fapt dovedit cu certificatul de cazier judiciar);

4. sã fie apt din punct de vedere medical pentru profesia de ghid de turism (sãnãtos clinic si psihic, fãrã defecte fizice, de vorbire sau de auz);

5. sã cunoascã satisfãcãtor cel putin o limbã strãinã de circulatie internationalã, doveditã prin atestat privind cunoasterea unei limbi strãine, pentru persoanele fizice române si atestat privind cunoasterea limbii române, pentru persoanele fizice strãine;

6. sã aibã cunostinte de culturã generalã, dovedite prin test de verificare.

Atestarea îndeplinirii criteriilor prevãzute la pct. 1-5 se realizeazã prin prezentarea de copii legalizate de pe documente. Acestea se pãstreazã la organizatorul cursului.

ANEXA Nr. 2

la normele metodologice

CONDITIILE

pentru participarea la cursurile de specializare profesionalã pentru categoriile de ghid de turism national si ghid de turism specializat

În vederea participãrii la cursurile de specializare profesionalã pentru categoriile de ghid de turism national si ghid de turism specializat, candidatul trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele conditii:

1. sã aibã calificarea profesionalã pentru profesia de ghid de turism;

2. sã aibã cel putin studii liceale cu bacalaureat;

3. sã aibã vârsta minimã de 18 ani si vârsta maximã de 62 de ani pentru ghidul de turism specializat si, respectiv, 65 de ani pentru ghidul de turism national;

4. sã nu fi suferit condamnãri (fapt dovedit cu certificatul de cazier judiciar);

5. sã fie apt din punct de vedere medical pentru profesia de ghid de turism [sãnãtos clinic si psihic, fãrã defecte fizice, de vorbire sau de auz, apt pentru efort fizic*)];

6. pentru categoria de ghid de turism specializat trebuie sã aibã cunostinte temeinice, teoretice si practice, specifice categoriei de ghid de turism specializat pentru care opteazã;

7. sã cunoascã temeinic cel putin o limbã strãinã de circulatie internationalã, doveditã prin test de verificare;

8. sã aibã cunostinte de culturã generalã, dovedite prin test de verificare.

Atestarea îndeplinirii criteriilor prevãzute la pct. 1-7 se realizeazã prin prezentarea de copii de pe documente.

Acestea se pãstreazã la organizatorul cursului.

---

*) Conditie necesarã pentru ghidul de turism specializat - ghid sportiv, ghid montan.

ANEXA Nr. 3

la normele metodologice

Model al atestatului de ghid de turism

- copertã fatã -

ROMÂNIA

Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului

ATESTAT DE GHID DE TURISM

- copertã verso -

Foto

Atestat de ghid de turism nr. .................................................................…...

Data ............................................................................................................

Categoria*) ..................................................................................................

Specializarea ............................................................................................…

Domnul/doamna ..........................................................................................

B.I./C.I. seria .................................... nr. .................................................…

Ministru,

.........................................

Director general,

......................................…

---

*) Se va mentiona categoria.

Sanctiuni - pag. 1, 2 ..........

ANEXA Nr. 4

la normele metodologice

CRITERII

minime pentru obtinerea atestatelor de ghid de turism

Criterii	Categoria de ghizi de turism
	local	national	specializat
Candidatul trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele conditii:
1. cetãtenie:
- sã fie cetãtean al României sau al unui stat din Uniunea Europeanã sau din Spatiul Economic European	x	x	x
2. vârstã:
- minimum 18 ani	x	x	x
3. studii:
- sã fie absolvent de liceu cu bacalaureat	x	x	x
4. pregãtire profesionalã:
- sã cunoascã cel putin o limbã strãinã de circulatie internationalã	x	x	x
Categoria de ghizi de turism
- sã fie absolvent al unui curs de calificare profesionalã pentru profesia de ghid de turism, organizat de institutii autorizate conform legii din România sau din statele de provenientã	x	x	x
- sã fie absolvent al unui curs de specializare organizat de institutii autorizate conform legii	-	x*)	x**)
5. sã nu fi suferit condamnãri, fãcând dovada cu certificatul de cazier judiciar	x	x	x
6. sã aibã o conduitã moralã ireprosabilã, doveditã cu recomandare de la ultimul loc de muncã sau de la ultima institutie de învãtãmânt absolvitã	x	x	x
7. sã aibã o tinutã corespunzãtoare si o înfãtisare fizicã agreabilã	x	x	x
8. sã fie apt din punct de vedere medical pentru profesia de ghid de turism, fapt dovedit cu certificat medical în care se va mentiona si categoria de ghid de turism solicitatã	x	x	x

---

*) Se excepteazã absolventii unitãtilor de învãtãmânt superior cu profil de turism, dacã fac dovada unei activitãti de minimum 2 ani în profesia de ghid de turism local.

Se excepteazã persoanele care detin de cel putin 2 ani functia de conducere în agentii de turism.

**) În functie de categoria de ghid de turism specializat solicitatã, se excepteazã absolventii institutiilor de învãtãmânt superior cu profil similar (facultãti de educatie fizicã si sport pentru ghizi sportivi, geografie-biologie pentru habitat natural, artã teatralã pentru animatie etc.).

ANEXA Nr. 5

la normele metodologice

Modelul ecusonului de ghid de turism

Loc foto

ROMÂNIA Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului

AUTORITATEA NATIONALÃ PENTRU TURISM

Ghid de turism

Domnul/doamna ........................................................................................

Director general,

..........................................

(semnãtura si stampila)

Atestat de ghid de turism nr. .................................

ACTE ALE BÃNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

BANCA NATIONALÃ A ROMÂNIEI

HOTÃRÂRE

privind retragerea antorizatiei de functionare a Cooperativei de credit HOREA, CLOSCA SI CRISAN ABRUD

Avand in vedere cererea formulata de CREDITCOOP Casa Centrala de retragere a autorizatiei de functionare a Cooperativei de credit HOREA, CLOSCA SI CRISAN ABRUD, in baza art. 7 alin. 3 din Normele Bancii Nationale a Romaniei nr. 6/2003 privind fuziunea si divizarea cooperativelor de credit,

In temeiul prevederilor art. 89 lit. a) liniuta a patra din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 97/2000 privind organizatiile cooperatiste de credit, aprobata si modificata prin Legea nr. 200/2002,

Banca Nationala a Romaniei hotaraste:

Art. 1. – Se retrage Autorizatia de functionare seria B Nr. 0001 din data de 23.09.2002 a Cooperativei de credit HOREA, CLOSCA SI CRISAN ABRUD, cu sediul in Abrud, Str. Aleea Florilor, Bl. S, Sc. 1, Ap. 3, judetul Alba, numar de ordine in Registrul Comertului J/01/1713/1994, urmare aprobarii Bancii Nationale a Romaniei privind cererea de fuziune a cooperativelor de credit Munteana Aiud, Ampoiul Zlatna, Muresul Ocna Mures, Horia, Closca si Crisan Abrud, Avram Iancu Campeni, Motul Scarisoara, Unirea Lopadea noua, pentru urmatoarele motive:

Cu scrisoarea nr. 4896 din 24.12.2003, CREDITCOOP Casa Centrala, in numele Cooperativei de Credit HOREA, CLOSCA SI CRISAN ABRUD a formulat cererea de retragere a autorizatiei de functionare a acestei cooperative. In sedinta din 19.02.2004 Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei a aprobat cererea de fuziune prin absorbtie a cooperativelor de credit Munteana Aiud, Ampoiul Zlatna, Muresul Ocna Mures, Horia, Closca si Crisan Abrud, Avram Iancu Campeni, Motul Scarisoara , Unirea Lopadea Noua.

Urmare a fuziunii, Cooperativa de credit HOREA, CLOSCA SI CRISAN ABRUD este absorbita, intregul sau patrimoniu transmitandu-se catre Cooperativa de credit Munteana Aiud. Prin urmare, aceasta urmeaza a-si inceta activitatea.

Art. 2. – Prezenta hotarare va fi transmisa CREDITCOOP Casa Centrala si va intra in vigoare la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Guvernatorul Bãncii Nationale a României,

MUGUR ISÃRESCU

Bucuresti, 25 mai 2004.

Nr. 25.

BANCA NATIONALÃ A ROMÂNIEI

HOTÃRÂRE

privind retragerea antorizatiei de functionare a Cooperativei de credit CETATEA CETATEA DE BALTA

Avand in vedere cererea formulata de CREDITCOOP Casa Centrala de retragere a autorizatiei de functionare a Cooperativei de credit CETATEA CETATEA DE BALTA, in baza art. 7 alin. 3 din Normele Bancii Nationale a Romaniei nr. 6/2003 privind fuziunea si divizarea cooperativelor de credit,

In temeiul prevederilor art. 89 lit. a) liniuta a patra din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 97/2000 privind organizatiile cooperatiste de credit, aprobata si modificata prin Legea nr. 200/2002,

Banca Nationala a Romaniei hotaraste:

Art. 1. – Se retrage Autorizatia de functionare seria B Nr. 0004 din data de 23.09.2002 a Cooperativei de credit CETATEA CETATEA DE BALTA, cu sediul in Cetatea de Balta, Str. Postei, Nr. 35, judetul Alba, numar de ordine in Registrul Comertului J/01/1207/1994, urmare aprobarii Bancii Nationale a Romaniei privind cererea de fuziune a cooperativelor de credit Tarnavale Blaj, Cetatea Cetatea de Balta, Dreptatea Crunta, Izvorul Sebes, Dacia Vinerea, pentru urmatoarele motive:

Cu scrisoarea nr. 4896 din 24.12.2003, CREDITCOOP Casa Centrala, in numele Cooperativei de Credit CETATEA CETATEA DE BALTA a formulat cererea de retragere a autorizatiei de functionare a acestei cooperative. In sedinta din 19.02.2004 Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei a aprobat cererea de fuziune prin absorbtie a cooperativelor de credit Tarnavale Blaj, Cetatea Cetatea de Balta, Dreptatea Crunta, Izvorul Sebes, Dacia Vinerea.

Urmare a fuziunii, Cooperativa de credit CETATEA CETATEA DE BALTA este absorbita, intregul sau patrimoniu transmitandu-se catre Cooperativa de credit Tarnavale Blaj. Prin urmare, aceasta urmeaza a-si inceta activitatea.

Art. 2. – Prezenta hotarare va fi transmisa CREDITCOOP Casa Centrala si va intra in vigoare la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Guvernatorul Bãncii Nationale a României,

MUGUR ISÃRESCU

Bucuresti, 25 mai 2004.

Nr. 26.

BANCA NATIONALÃ A ROMÂNIEI

HOTÃRÂRE

privind retragerea antorizatiei de functionare a Cooperativei de credit AVRAM IANCU CAMPENI

Avand in vedere cererea formulata de CREDITCOOP Casa Centrala de retragere a autorizatiei de functionare a Cooperativei de credit AVRAM IANCU CAMPENI, in baza art. 7 alin. 3 din Normele Bancii Nationale a Romaniei nr. 6/2003 privind fuziunea si divizarea cooperativelor de credit,

In temeiul prevederilor art. 89 lit. a) liniuta a patra din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 97/2000 privind organizatiile cooperatiste de credit, aprobata si modificata prin Legea nr. 200/2002,

Banca Nationala a Romaniei hotaraste:

Art. 1. – Se retrage Autorizatia de functionare seria B Nr. 0005 din data de 23.09.2002 a Cooperativei de credit AVRAM IANCU CAMPENI, cu sediul in Campeni, Str. Libertatii, Bl. A1C, Ap. X/A35, judetul Alba, numar de ordine in Registrul Comertului J/01/1248/1994, urmare aprobarii Bancii Nationale a Romaniei privind cererea de fuziune a cooperativelor de credit

Munteana Aiud, Ampoiul Zlatna, Muresul Ocna Mures, Horia, Closca si Crisan Abrud, Avram Iancu Campeni, Motul Scãrisoara, Unirea Lopadea Noua, pentru urmatoarele motive:

Cu scrisoarea nr. 4896 din 24.12.2003, CREDITCOOP Casa Centrala, in numele Cooperativei de Credit AVRAM IANCU CAMPENI a formulat cererea de retragere a autorizatiei de functionare a acestei cooperative. In sedinta din 19.02.2004 Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei a aprobat cererea de fuziune prin absorbtie a cooperativelor de credit Munteana Aiud, Ampoiul Zlatna, Muresul Ocna Mures, Horia, Closca si Crisan Abrud, Avram Iancu Campeni, Motul Scãrisoara, Unirea Lopadea Noua.

Urmare a fuziunii, Cooperativa de credit AVRAM IANCU CAMPENI este absorbita, intregul sau patrimoniu transmitandu-se catre Cooperativa de credit Tarnavale Blaj. Prin urmare, aceasta urmeaza a-si inceta activitatea.

Art. 2. – Prezenta hotarare va fi transmisa CREDITCOOP Casa Centrala si va intra in vigoare la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Guvernatorul Bãncii Nationale a României,

MUGUR ISÃRESCU

Bucuresti, 25 mai 2004.

Nr. 27.