MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 172 (XVI) - Nr. 1.267       LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 29 decembrie 2004

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

573. - Lege privind Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru ofiteri si functionari publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de ofiteri

 

1.114. - Decret pentru promulgarea Legii privind Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru ofiteri si functionari publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de ofiteri

 

574. - Lege privind Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru maistri militari, subofiteri si pentru functionari publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de maistri militari si subofiteri

 

1.115. - Decret pentru promulgarea Legii privind Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru maistri militari, subofiteri si pentru functionari publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de maistri militari si subofiteri

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 433 din 21 octombrie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistratilor

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

2.188. - Hotărâre pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României si Cabinetul de Ministri al Ucrainei privind notificarea rapidă a accidentelor nucleare si schimbul de informatii în domeniul securitătii nucleare si radiologice, semnat la Viena la 22 septembrie 2004

 

Acord între Guvernul României si Cabinetul de Ministri al Ucrainei privind notificarea rapidă a accidentelor nucleare si schimbul de informatii în domeniul securitătii nucleare si radiologice

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.555. - Ordin al secretarului de stat al Autoritătii Nationale a Vămilor pentru implementarea amendamentelor nr. 23 si 24 la Conventia vamală relativă la transportul international la mărfurilor sub acoperirea carnetelor T.I.R. (Conventia T.I.R.), întocmită la Geneva la 14 noiembrie 1975, la care România a aderat prin Decretul nr. 420/1979

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru ofiteri si functionari publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de ofiteri

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. 1. - (1) Decoratia Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru ofiteri si functionari publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de ofiteri, prevăzută la art. 10 pct. 3 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României, cu modificările si completările ulterioare, face parte din categoria semnelor onorifice.

(2) Semnul onorific În Serviciul Patriei se conferă ofiterilor si functionarilor publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de ofiteri, din Ministerul Apărării Nationale, Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Justitiei, Serviciul Român de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Protectie si Pază si Serviciul de Telecomunicatii Speciale, care au 15, 20 si 25 de ani de activitate în domeniile apărării, ordinii publice si sigurantei nationale.

Art. 2. - (1) Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru ofiteri si functionari publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de ofiteri, se prezintă sub două forme cu valoare ierarhică egală: însemnul si bareta.

(2) Însemnul decoratiei În Serviciul Patriei se prezintă sub forma unei piese ovale, care are câmpul fin granulat si care are aplicată, marginal, o cunună deschisă formată din frunze de laur si de stejar. Central sunt înscrise, cu cifre romane, aurite, numerele “XV”, “XX” sau “XXV”.

Art. 3. - Regulamentul privind descrierea si modul de acordare a Semnului onorific În Serviciul Patriei pentru ofiteri si functionari publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de ofiteri, pentru fiecare categorie, precum si modelul desenat al semnului onorific sunt prevăzute în anexele nr. 1 si 2 care fac parte integrantă din prezenta lege.

Art. 4. - (1) Semnul onorific În Serviciul Patriei se conferă de Presedintele României prin decret, în baza propunerilor nominale de decorare formulate, potrivit art. 4 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 29/2000, de către:

a) ministrul apărării nationale;

b) ministrul administratiei si internelor;

c) ministrul justitiei;

d) directorul Serviciului Român de Informatii;

e) directorul Serviciului de Informatii Externe;

f) directorul Serviciului de Protectie si Pază;

g) directorul Serviciului de Telecomunicatii Speciale;

h) conducătorii altor structuri militarizate sau încadrate cu functionari publici cu statut special.

(2) Propunerile nominale pentru conferirea Semnului onorific În Serviciul Patriei sunt avizate de Cancelaria Ordinelor, în conformitate cu art. 5 din Legea nr. 29/2000.

(3) Propunerile nominale pentru conferirea Semnului onorific În Serviciul Patriei se trimit de ministrii, respectiv de conducătorii institutiilor prevăzute la alin. (1), la Cancelaria Ordinelor, până la data de 31 august a fiecărui an, iar numărul celor ce vor fi decorati, până la data de 1 iunie a aceluiasi an.

Art. 5. - Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru ofiteri si functionari publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de ofiteri, se poate conferi în număr nelimitat.

Art. 6. - Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru ofiteri si functionari publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de ofiteri, se conferă pentru:

a) 15 ani de activitate în domeniile apărării, ordinii publice si sigurantei nationale;

b) 20 de ani de activitate în domeniile apărării, ordinii publice si sigurantei nationale;

c) 25 de ani de activitate în domeniile apărării, ordinii publice si sigurantei nationale.

Art. 7. - (1) Atestarea Semnului onorific În Serviciul Patriei se face printr-un brevet, în conformitate cu art. 24 din Legea nr. 29/2000.

(2) Brevetele pentru Semnul onorific În Serviciul Patriei sunt validate prin semnătura sau parafa ministrilor ori a conducătorilor institutiilor centrale autonome ale statului, care au făcut propunerile, si a cancelarului ordinelor, în conformitate cu art. 28 din Legea nr. 29/2000.

Art. 8. - În cazul decesului unui titular al Semnului onorific În Serviciul Patriei, decoratia rămâne în posesia mostenitorilor legali.

Art. 9. - Sumele necesare confectionării însemnelor, panglicilor, baretelor, brevetelor si cutiilor decoratiilor Semnului onorific În Serviciul Patriei sunt asigurate anual de la bugetul de stat prin bugetul Administratiei Prezidentiale.

Art. 10. - Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru ofiteri si functionari publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de ofiteri, se instituie în locul vechiului Ordin Meritul Militar si al Semnului onorific În Serviciul Armatei pentru ofiteri, în conformitate cu prevederile Legii nr. 29/2000.

Art. 11. - Ordinul Meritul Militar, instituit în anul 1954 si care s-a conferit ofiterilor anterior intrării în vigoare a Legii nr. 29/2000, este substituit cu următoarele semne onorifice:

a) Ordinul Meritul Militar clasa a III-a, cu Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru ofiterii care au 15 ani de activitate în armată, până la intrarea în vigoare a prezentei legi, si cu Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru ofiterii si functionarii publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de ofiteri, care au 15 ani de activitate în domeniile apărării, ordinii publice si sigurantei nationale, la data intrării în vigoare a prezentei legi;

b) Ordinul Meritul Militar clasa a II-a, cu Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru ofiterii care au 20 de ani de activitate în armată, până la intrarea în vigoare a prezentei legi, si cu Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru ofiterii si functionarii publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de ofiteri, care au 20 de ani de activitate în domeniile apărării, ordinii publice si sigurantei nationale, la data intrării în vigoare a prezentei legi;

c) Ordinul Meritul Militar clasa I, cu Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru ofiterii care au 25 de ani de activitate în armată, până la intrarea în vigoare a prezentei legi, si cu Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru ofiterii si functionarii publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de ofiteri, care au 25 de ani de activitate în domeniile apărării, ordinii publice si sigurantei nationale, la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. 12. - Ofiterii si functionarii publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de ofiteri, decorati cu Ordinul Meritul Militar, instituit în anul 1954, cu Semnul onorific În Serviciul Armatei si cu Semnul onorific În Serviciul Patriei, beneficiază de prevederile Legii nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, cu modificările si completările ulterioare, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (4) pct. IX poz. 6 din Legea nr. 29/2000.

Art. 13. - La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Ordonanta Guvernului nr. 104/2000 privind Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru ofiteri, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 436 din 3 septembrie 2000, aprobată cu modificări prin Legea nr. 650/2001, cu modificările ulterioare.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

 

Bucuresti, 14 decembrie 2004.

Nr. 573.

 

ANEXA Nr. 1

 

REGULAMENT

privind descrierea si modul de acordare a Semnului onorific În Serviciul Patriei pentru ofiteri si functionari publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de ofiteri

 

Art. 1. - Semnul onorific În Serviciul Patriei se acordă pe viată.

Art. 2. - Semnul onorific În Serviciul Patriei este o decoratie care se poate acorda ofiterilor si functionarilor publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de ofiteri, pentru:

a) 15 ani de activitate în domeniile apărării, ordinii publice si sigurantei nationale;

b) 20 de ani de activitate în domeniile apărării, ordinii publice si sigurantei nationale;

c) 25 de ani de activitate în domeniile apărării, ordinii publice si sigurantei nationale.

Art. 3. - (1) Însemnul decoratiei În Serviciul Patriei se prezintă sub forma unei piese ovale, usor bombată, având înăltimea de 35 mm si lătimea de 30 mm, care are câmpul fin granulat si care are aplicată, marginal, atât pe avers, cât si pe revers, o cunună deschisă formată din frunze de laur, la dreapta, si frunze de stejar, la stânga, late de 6 mm, legate în partea de jos cu o fundă.

(2) Pe avers, central, sunt aplicate cifrele romane, înalte de 10 mm, “XV”, “XX” sau “XXV”, reprezentând numărul anilor de activitate pentru care se acordă.

(3) Pe revers, în partea de sus a piesei este aplicată o acvilă, înaltă de 12 mm si lată de 8 mm, tinând în cioc o cruce ortodoxă, în gheara dreaptă o spadă, iar în gheara stângă un buzdugan si având aplicat pe piept scutul mic al stemei României. În partea de jos a piesei este inscriptionat “ÎN SERVICIUL/PATRIEI” cu litere în relief, înalte de 2 mm.

(4) Însemnul este surmontat de un inel de la care porneste o semicunună deschisă, formată din două ramuri de laur, cu frunzele emailate verde, având lătimea de 31 mm si înăltimea de 14 mm. Între bratele semicununii este fixată o bară.

(5) Panglica, lată de 35 mm si având înăltimea aparentă de 50 mm, este de rips moarat galben, străbătută de 5 benzi albastre, late de 2 mm. Pe spate are un sistem de prindere.

(6) Pentru persoanele de sex feminin, panglica este pliată sub forma unei funde, realizată prin plierea unei panglici din rips moarat galben, lungă de 100 mm si lată de 40 mm.

(7) Bareta se prezintă sub forma unei panglici dreptunghiulare din rips, aplicată pe un suport metalic, lată de 18 mm si înaltă de 10 mm si având dimensiunile benzilor colorate ale panglicii reduse la 50%. Pe baretă este aplicat, cu cifre romane, înalte de 8 mm, numărul “XV”, “XX” sau “XXV”, confectionat din argint cu titlul de 800ä. Pe spate are un sistem de prindere.

Art. 4. - (1) Diferenta dintre categorii este următoarea:

a) pentru 15 ani de activitate, însemnul este din tombac argintat, iar cununa din frunze de laur si de stejar, numărul cu cifre romane “XV” si acvila sunt din tombac aurit;

b) pentru 20 de ani de activitate, însemnul este din argint cu titlul de 800ä, iar cununa din frunze de laur si de stejar, numărul cu cifre romane “XX” si acvila sunt din argint aurit;

c) pentru 25 de ani de activitate, însemnul este din argint cu titlul de 925ä, iar cununa din frunze de laur si de stejar, numărul cu cifre romane “XXV” si acvila sunt din argint aurit.

(2) Însemnele pentru 20 si 25 de ani de activitate au poansonat, pe revers, titlul metalului din care sunt confectionate.

Art. 5. - (1) Cutia în care se păstrează decoratia este din carton, îmbrăcată la exterior în pergamoid albastru, are închizători metalice si în interior este căptusită cu mătase albastră.

(2) Pe capacul cutiei sunt imprimate, cu albastru, stema României, denumirea si categoria semnului onorific.

Art. 6. - (1) Semnul onorific În Serviciul Patriei se poartă, de regulă, cu prilejul Zilei Nationale a României si al celorlalte sărbători nationale sau religioase si în alte situatii stabilite prin regulamente specifice.

(2) În conditiile prevăzute la alin. (1), Semnul onorific În Serviciul Patriei, indiferent de categorie, se poartă pe partea stângă a pieptului. Se poartă întotdeauna numai însemnul ultimei categorii primite.

(3) Bareta se poartă zilnic numai la uniformă, pe partea stângă a pieptului. La uniformă se poartă baretele tuturor decoratiilor primite, în ordinea descrescătoare a acestora.

Art. 7. - Pentru conferirea Semnului onorific În Serviciul Patriei, ofiterii si functionarii publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de ofiteri, trebuie să îndeplinească următoarele conditii:

a) să aibă o vechime în domeniile apărării, ordinii publice si sigurantei nationale de 15, 20 sau 25 de ani de activitate;

b) să aibă rezultate meritorii în îndeplinirea atributiilor si în pregătirea profesională, evidentiate prin calificative de cel putin “bun” în aprecierile de serviciu din ultimii 4 ani premergători anului în care urmează să li se confere decoratia.

Art. 8. - Pentru conferirea Semnului onorific În Serviciul Patriei nu se iau în calcul:

a) la vechimea în activitate, timpul în care ofiterii în activitate si functionarii publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de ofiteri, au fost condamnati cu suspendare conditionată a executării pedepsei ori au fost condamnati cu executarea acesteia, cu exceptia cazurilor în care, în urma rejudecării cauzei, instanta competentă a pronuntat achitarea;

b) anii din ultimii 4 ani premergători anului în care urmează să se confere decoratia, dacă în această perioadă cei în cauză au obtinut calificative anuale inferioare calificativului “bun”.

Art. 9. - (1) Ofiterii sanctionati pentru comiterea de abateri grave de la prevederile regulamentelor militare sau de la alte dispozitii legale, în perioada de la ultima apreciere de serviciu si până la data de 31 august a anului când se conferă Semnul onorific În Serviciul Patriei, nu mai sunt propusi, iar dacă abaterile au fost săvârsite în perioada 31 august - 1 decembrie, ministrii, respectiv conducătorii institutiilor centrale autonome ale statului, solicită Cancelariei Ordinelor radierea acestora din tabelele cu propuneri.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică numai în situatia în care abaterea gravă săvârsită ar avea ca urmare si acordarea unui calificativ inferior calificativului “bun” în aprecierea de serviciu pentru anul în curs.

Art. 10. - (1) Pentru ofiterii si functionarii publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de ofiteri, îndreptătiti să li se confere Semnul onorific În Serviciul Patriei, durata activitătii în armată se calculează până la data de 31 august a anului în care sunt propusi să fie decorati.

(2) Fac obiectul propunerilor de conferire a Semnului onorific În Serviciul Patriei inclusiv ofiterii si functionarii publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de ofiteri, care au îndeplinit conditiile de decorare si au fost trecuti în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raportul de serviciu pentru motive neimputabile lor, până la data emiterii decretului prin care se conferă decoratiile.

Art. 11. - În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, ministerele si institutiile centrale autonome ale statului cu responsabilităti în domeniul apărării, ordinii publice si sigurantei nationale vor elabora reglementări specifice, aprobate prin ordine ale ministrilor de resort si ale conducătorilor institutiilor centrale autonome ale statului, în care se vor detalia conditiile în care se poate conferi Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru ofiteri si functionari publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de ofiteri.

 

ANEXA Nr. 2*)

 

MODELUL DESENAT

al Semnului onorific În Serviciul Patriei pentru ofiteri si functionari publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de ofiteri

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru ofiteri si functionari publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de ofiteri

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru ofiteri si functionari publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de ofiteri, si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 10 decembrie 2004.

Nr. 1.114.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru maistri militari, subofiteri si pentru functionari publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de maistri militari si subofiteri

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. 1. - (1) Decoratia Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru maistri militari, subofiteri si pentru functionari publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de maistri militari si subofiteri, prevăzută la art. 10 pct. 4 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României, cu modificările si completările ulterioare, face parte din categoria semnelor onorifice.

(2) Semnul onorific În Serviciul Patriei se conferă maistrilor militari, subofiterilor si functionarilor publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de maistri militari si subofiteri, din Ministerul Apărării Nationale, Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Justitiei, Serviciul Român de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Protectie si Pază si Serviciul de Telecomunicatii Speciale, care au 15, 20 si 25 de ani de activitate în domeniile apărării, ordinii publice si sigurantei nationale.

Art. 2. - (1) Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru maistri militari, subofiteri si pentru functionari publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de maistri militari si subofiteri, se prezintă sub două forme cu valoare ierarhică egală: însemnul si bareta.

(2) Însemnul decoratiei În Serviciul Patriei se prezintă sub forma unei piese ovale, pe care este redat conturul unei cruci de Malta. Marginal este stantată o cunună deschisă formată din frunze de laur si de stejar. Central, într-un medalion, sunt înscrise, cu cifre romane, numerele “XV”, “XX” sau “XXV”.

Art. 3. - Regulamentul privind descrierea si modul de acordare a Semnului onorific În Serviciul Patriei pentru maistri militari, subofiteri si pentru functionari publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de maistri militari si subofiteri, pentru fiecare categorie, precum si modelul desenat al semnului onorific sunt prevăzute în anexele nr. 1 si 2 care fac parte integrantă din prezenta lege.

Art. 4. - (1) Semnul onorific În Serviciul Patriei se conferă de Presedintele României prin decret, în baza propunerilor nominale de decorare formulate, potrivit art. 4 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 29/2000, de către:

a) ministrul apărării nationale;

b) ministrul administratiei si internelor;

c) ministrul justitiei;

d) directorul Serviciului Român de Informatii;

e) directorul Serviciului de Informatii Externe;

f) directorul Serviciului de Protectie si Pază;

g) directorul Serviciului de Telecomunicatii Speciale;

h) conducătorii altor structuri militarizate sau încadrate cu functionari publici cu statut special.

(2) Propunerile nominale pentru conferirea Semnului onorific În Serviciul Patriei sunt avizate de Cancelaria Ordinelor, în conformitate cu art. 5 din Legea nr. 29/2000.

(3) Propunerile nominale pentru conferirea Semnului onorific În Serviciul Patriei se trimit de ministrii, respectiv conducătorii institutiilor prevăzute la alin. (1), la Cancelaria Ordinelor, până la data de 31 august a fiecărui an, iar numărul celor ce vor fi decorati, până la data de 1 iunie a aceluiasi an.

Art. 5. - Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru maistri militari, subofiteri si pentru functionari publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de maistri militari si subofiteri, se poate conferi în număr nelimitat.

Art. 6. - Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru maistri militari, subofiteri si pentru functionari publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de maistri militari si subofiteri, se conferă pentru:

a) 15 ani de activitate în domeniile apărării, ordinii publice si sigurantei nationale;

b) 20 de ani de activitate în domeniile apărării, ordinii publice si sigurantei nationale;

c) 25 de ani de activitate în domeniile apărării, ordinii publice si sigurantei nationale.

Art. 7. - (1) Atestarea Semnului onorific În Serviciul Patriei se face printr-un brevet, în conformitate cu art. 24 din Legea nr. 29/2000.

(2) Brevetele pentru Semnul onorific În Serviciul Patriei sunt validate prin semnătura sau parafa ministrilor ori a conducătorilor institutiilor centrale autonome ale statului, care au făcut propunerile, si a cancelarului ordinelor, în conformitate cu art. 28 din Legea nr. 29/2000.

Art. 8. - În cazul decesului unui titular al Semnului onorific În Serviciul Patriei, decoratia rămâne în posesia mostenitorilor legali.

Art. 9. - Sumele necesare confectionării însemnelor, panglicilor, baretelor, brevetelor si cutiilor decoratiilor Semnului onorific În Serviciul Patriei sunt asigurate anual de la bugetul de stat prin bugetul Administratiei Prezidentiale.

Art. 10. - Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru maistri militari, subofiteri si pentru functionari publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de maistri militari si subofiteri, se instituie în locul vechiului Ordin Meritul Militar si al Semnului onorific În Serviciul Armatei pentru maistri militari si subofiteri, în conformitate cu prevederile Legii nr. 29/2000.

Art. 11. - Ordinul Meritul Militar, instituit în anul 1954 si care s-a conferit maistrilor militari si subofiterilor anterior intrării în vigoare a Legii nr. 29/2000, este substituit cu următoarele semne onorifice:

a) Ordinul Meritul Militar clasa a III-a, cu Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru maistrii militari si subofiterii care au 15 ani de activitate în armată, până la intrarea în vigoare a prezentei legi, si cu Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru maistrii militari, subofiterii si pentru functionarii publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de maistri militari si subofiteri, care au 15 ani de activitate în domeniile apărării, ordinii publice si sigurantei nationale, la data intrării în vigoare a prezentei legi;

b) Ordinul Meritul Militar clasa a II-a, Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru maistrii militari si subofiterii care au 20 de ani de activitate în armată, până la intrarea în vigoare a prezentei legi, si cu Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru maistrii militari, subofiterii si pentru functionarii publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de maistri militari si subofiteri, care au 20 de ani de activitate în domeniile apărării, ordinii publice si sigurantei nationale, la data intrării în vigoare a prezentei legi;

c) Ordinul Meritul Militar clasa I, cu Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru maistrii militari si subofiterii care au 25 de ani de activitate în armată, până la intrarea în vigoare a prezentei legi, si cu Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru maistrii militari, subofiterii si pentru functionarii publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de maistri militari si subofiteri, care au 25 de ani de activitate în domeniile apărării, ordinii publice si sigurantei nationale, la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. 12. - Maistrii militari, subofiterii si functionarii publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de maistri militari si subofiteri, decorati cu Ordinul Meritul Militar, instituit în anul 1954, cu Semnul onorific În Serviciul Armatei si cu Semnul onorific În Serviciul Patriei, beneficiază de prevederile Legii nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, cu modificările si completările ulterioare, în conformitate cu Legea nr. 29/2000.

Art. 13. - La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Ordonanta Guvernului nr. 105/2000 privind Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru maistri militari si subofiteri, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 436 din 3 septembrie 2000, aprobată cu modificări prin Legea nr. 651/2001, cu modificările ulterioare.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

 

Bucuresti, 14 decembrie 2004.

Nr. 574.

 

ANEXA Nr. 1

 

REGULAMENT

privind descrierea si modul de acordare a Semnului onorific În Serviciul Patriei pentru maistri militari, subofiteri si pentru functionari publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de maistri militari si subofiteri

 

Art. 1. - Semnul onorific În Serviciul Patriei se acordă pe viată.

Art. 2. - Semnul onorific În Serviciul Patriei este o decoratie care se poate acorda maistrilor militari, subofiterilor si functionarilor publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de maistri militari si subofiteri, pentru:

a) 15 ani de activitate în domeniile apărării, ordinii publice si sigurantei nationale;

b) 20 de ani de activitate în domeniile apărării, ordinii publice si sigurantei nationale;

c) 25 de ani de activitate în domeniile apărării, ordinii publice si sigurantei nationale.

Art. 3. - (1) Însemnul decoratiei În Serviciul Patriei se prezintă sub forma unei piese ovale, confectionată din tombac, având înăltimea de 35 mm si lătimea de 30 mm, cu bordura usor reliefată; marginal este stantată, usor în relief, o cunună deschisă formată din frunze de laur, la dreapta, si frunze de stejar, la stânga, late de 2 mm, legate în partea de jos cu o fundă.

(2) Pe avers, suprapunând partial cununa, este redată în partea de sus o cruce de Malta, cu bratele de 26 mm, având un medalion central cu diametrul de 13 mm; în medalion sunt aplicate cifrele romane, înalte de 9 mm, “XV”, “XX” sau “XXV”, reprezentând numărul anilor de activitate pentru care se acordă.

(3) Pe revers, în partea de sus a piesei, este aplicată o acvilă, înaltă de 12 mm si lată de 8 mm, tinând în cioc o cruce ortodoxă, în gheara dreaptă o spadă, iar în gheara stângă un buzdugan si având aplicat pe piept scutul mic al stemei României. În partea de jos a piesei este inscriptionat “ÎN/SERVICIUL/PATRIEI” cu litere în relief, înalte de 2 mm.

(4) Însemnul este surmontat de un inel de la care porneste o semicunună deschisă, formată din două ramuri de laur, având lătimea de 31 mm si înăltimea de 14 mm. Între bratele semicununii este fixată o bară.

(5) Panglica, lată de 35 mm si având înăltimea aparentă de 50 mm, este din rips moarat galben, străbătută de 6 benzi albastre, late de 1 mm. Pe spate are un sistem de prindere.

(6) Pentru persoanele de sex feminin, panglica este pliată sub forma unei funde, realizată prin plierea unei panglici din rips moarat galben, lungă de 100 mm si lată de 40 mm.

(7) Bareta se prezintă sub forma unei panglici dreptunghiulare din rips, aplicată pe un suport metalic, lată de 18 mm si înaltă de 10 mm si având dimensiunile benzilor colorate ale panglicilor reduse la 50%. Pe baretă este aplicat, cu cifre romane, înalte de 8 mm, numărul “XV”, “XX” sau “XXV”, confectionat din tombac brunat. Pe spate are un sistem de prindere.

Art. 4. - Diferenta dintre categorii este următoarea:

a) pentru 15 ani de activitate, însemnul este brunat;

b) pentru 20 de ani de activitate, însemnul este argintat;

c) pentru 25 de ani de activitate, însemnul este aurit.

Art. 5. - (1) Cutia în care se păstrează decoratia este de carton, îmbrăcată la exterior în pergamoid albastru, are închizători metalice si în interior este căptusită cu mătase albastră.

(2) Pe capacul cutiei sunt imprimate, cu albastru, stema României, denumirea si categoria semnului onorific.

Art. 6. - (1) Semnul onorific În Serviciul Patriei se poartă, de regulă, cu prilejul Zilei Nationale a României si al celorlalte sărbători nationale sau religioase si în alte situatii stabilite prin regulamente specifice.

(2) În conditiile prevăzute la alin. (1), Semnul onorific În Serviciul Patriei, indiferent de categorie, se poartă pe partea stângă a pieptului. Se poartă întotdeauna numai însemnul ultimei categorii primite.

(3) Bareta se poartă zilnic numai la uniformă, pe partea stângă a pieptului. La uniformă se poartă baretele tuturor decoratiilor primite, în ordinea descrescătoare a acestora.

Art. 7. - Pentru conferirea Semnului onorific În Serviciul Patriei, maistrii militari, subofiterii si functionarii publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de maistri militari si subofiteri, trebuie să îndeplinească următoarele conditii:

a) să aibă o vechime în domeniile apărării, ordinii publice si sigurantei nationale de 15, 20 sau 25 de ani de activitate;

b) să aibă rezultate meritorii în îndeplinirea atributiilor si în pregătirea profesională, evidentiate prin calificative de cel putin “bun” în aprecierile de serviciu din ultimii 4 ani premergători anului în care urmează să li se confere decoratia.

Art. 8. - Pentru conferirea Semnului onorific În Serviciul Patriei nu se iau în calcul:

a) la vechimea în activitate, timpul în care maistrii militari si subofiterii în activitate si functionarii publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de maistri militari si subofiteri, au fost condamnati cu suspendare conditionată a executării pedepsei ori au fost condamnati cu executarea acesteia, cu exceptia cazurilor în care, în urma rejudecării cauzei, instanta competentă a pronuntat achitarea;

b) anii din ultimii 4 ani premergători anului în care urmează să se confere decoratia, dacă în această perioadă cei în cauză au obtinut calificative anuale inferioare calificativului “bun”.

Art. 9. - (1) Maistrii militari sau subofiterii sanctionati pentru comiterea de abateri grave de la prevederile regulamentelor militare sau de la alte dispozitii legale, în perioada de la ultima apreciere de serviciu si până la data de 31 august a anului când se conferă Semnul onorific În Serviciul Patriei, nu mai sunt propusi, iar dacă abaterile au fost săvârsite în perioada 31 august-1 decembrie, ministrii, respectiv conducătorii institutiilor centrale autonome ale statului, solicită Cancelariei Ordinelor radierea acestora din tabelele cu propuneri.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică numai în situatia în care abaterea gravă săvârsită ar avea ca urmare si acordarea unui calificativ inferior calificativului “bun” în aprecierea de serviciu pentru anul în curs.

Art. 10. - (1) Pentru maistrii militari, subofiterii si functionarii publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de maistri militari si subofiteri, îndreptătiti să li se confere Semnul onorific În Serviciul Patriei, durata activitătii în armată se calculează până la data de 31 august a anului în care sunt propusi să fie decorati.

(2) Fac obiectul propunerilor de conferire a Semnului onorific În Serviciul Patriei inclusiv maistrii militari, subofiterii si functionarii publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de maistri militari si subofiteri, care au îndeplinit conditiile de decorare si au fost trecuti în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raportul de serviciu pentru motive neimputabile lor, până la data emiterii decretului prin care se conferă decoratiile.

Art. 11. - În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, ministerele si institutiile centrale autonome ale statului cu responsabilităti în domeniul apărării, ordinii publice si sigurantei nationale vor elabora reglementări specifice, aprobate prin ordine ale ministrilor de resort si ale conducătorilor institutiilor centrale autonome ale statului, în care se vor detalia conditiile în care se poate conferi Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru maistri militari, subofiteri si pentru functionari publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de maistri militari si subofiteri.

 

ANEXA Nr. 2*)

 

MODELUL DESENAT

al Semnului onorific În Serviciul Patriei pentru maistri militari, subofiteri si functionari publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de maistri militari si subofiteri

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru maistri militari, subofiteri si pentru functionari publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de maistri militari si subofiteri

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru maistri militari, subofiteri si pentru functionari publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de maistri militari si subofiteri, si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 10 decembrie 2004.

Nr. 1.115.

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 433

din 21 octombrie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistratilor

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Ion Tiucă - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 66 alin. 7 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările si completările ulterioare, exceptie ridicată de Artenie Cordos în Dosarul nr. 11/2003 al Înaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul de 9 judecători.

Dezbaterile au avut loc în sedinta publică din 12 octombrie 2004 si au fost consemnate în încheierea de la acea dată, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a dispus amânarea pronuntării la data de 21 octombrie 2004.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 15 martie 2004, pronuntată în Dosarul nr. 11/2003, Înalta Curte de Casatie si Justitie - Completul de 9 judecători a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 66 alin. 7 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările si completările ulterioare. Exceptia a fost ridicată de Artenie Cordos într-o cauză având ca obiect solutionarea unei contestatii formulate împotriva hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii de admitere a propunerii ministrului justitiei de revocare a sa din functia de conducere.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că textul legal atacat este neconstitutional în măsura în care nu asigură exercitarea dreptului la o cale de atac împotriva hotărârii de revocare din functia de conducere, dispusă de Consiliul Superior al Magistraturii, deoarece prin aceasta se încalcă în mod grav principiul constitutional al liberului acces la justitie, precum si principiul consacrat prin Conventia europeană pentru apărarea drepturilor omului la judecarea cauzei sale de către un tribunal independent si impartial stabilit de lege.

Înalta Curte de Casatie si Justitie - Completul de 9 judecători opinează că exceptia de neconstitutionalitate este întemeiată, deoarece, în măsura în care textul atacat nu prevede expres sau prin trimitere la un alt text legal posibilitatea exercitării unei căi de atac împotriva hotărârii prin care s-a admis propunerea de revocare din functia de conducere, se aduce atingere dispozitiilor art. 16 din Constitutie, cu referire la art. 6 si 13 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale. Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, cu modificările si completările ulterioare, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului. De asemenea, potrivit art. 181 din Legea nr. 35/1997, s-a solicitat si punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.

Guvernul României apreciază că art. 66 alin. 7 din Legea nr. 92/1992 nu limitează posibilitatea magistratului de a se adresa instantei judecătoresti cu plângere împotriva unei hotărâri a Consiliului Superior al Magistraturii, “chiar dacă legea nu prevede in terminis o asemenea cale de atac”.

Avocatul Poporului consideră că sustinerea autorului referitoare la încălcarea principiului constitutional al liberului acces la justitie este neîntemeiată, deoarece împotriva hotărârilor pronuntate de Consiliul Superior al Magistraturii se poate face contestatie la instanta de judecată, în conditiile prevăzute de Legea pentru organizarea judecătorească.

Pe de altă parte, potrivit art. 133 alin. (1) si (2) din Constitutie, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei si îndeplineste rolul de instantă de judecată, prin sectiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor si procurorilor. În opinia Avocatului Poporului, Curtea Constitutională va putea să analizeze conformitatea prevederilor legale criticate cu dispozitiile art. 133 si 134 din Constitutie. O asemenea analiză ar putea să pornească de la regula conform căreia Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei si, pe cale de consecintă, o eventuală reglementare legală a implicării ministrului justitiei în domeniul examinat ar putea conduce la încălcarea acestei reguli constitutionale, dar si a principiului separatiei puterilor în stat, prevăzut de art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate astfel cum a fost formulat îl constituie dispozitiile art. 66 alin. 7 din Legea nr. 92/1992, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, cu modificările si completările ulterioare, care aveau următorul continut:

- Art. 66 alin. 7: “Ministrul justitiei poate propune Consiliului Superior al Magistraturii revocarea din functia de conducere înainte de împlinirea termenului prevăzut la alin. 5, dacă se constată exercitarea necorespunzătoare a atributiilor specifice functiei de conducere, precum si în cazul în care magistratul săvârseste o abatere disciplinară.”

Ulterior sesizării Curtii Constitutionale, dispozitiile legale criticate au fost abrogate în mod expres prin art. 107 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistratilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 29 iunie 2004. Potrivit alin. (1) al aceluiasi articol, această lege a intrat în vigoare după 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I. Noile prevederi referitoare la posibilitatea de revocare din functia de conducere se regăsesc în art. 50 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, cu următorul continut:

“Revocarea din functia de conducere se poate dispune, după caz, de Consiliul Superior al Magistraturii din oficiu, la propunerea colegiilor de conducere ale instantelor sau ale parchetelor ori ca sanctiune disciplinară, în conditiile legii.”

Tinând seama de faptul că prevederile legale criticate de autorul exceptiei sunt cuprinse, asa cum s-a arătat, în art. 50 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistratilor, prin prezenta decizie Curtea Constitutională urmează să se pronunte cu privire la constitutionalitatea acestor dispozitii de lege.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine următoarele:

Cauza în care a fost ridicată exceptia de neconstitutionalitate priveste hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii prin care, la propunerea ministrului justitiei, s-a dispus revocarea autorului exceptiei din functia de presedinte al Curtii de Apel Târgu Mures, pentru exercitarea necorespunzătoare a atributiilor specifice functiei mentionate, retinându-se, între altele, că magistratul a tolerat o atmosferă încordată la Tribunalul Mures, a redactat mai multe hotărâri judecătoresti în mod necorespunzător si cu depăsirea termenului prevăzut de lege, a încălcat normele deontologice prin “exprimarea în public a părerii despre un proces în desfăsurare”.

Potrivit art. 50 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistratilor, Consiliul Superior al Magistraturii poate dispune revocarea unui magistrat din functia de conducere, din oficiu, la propunerea colegiilor de conducere ale instantelor sau ale parchetelor ori ca sanctiune disciplinară.

Autorul exceptiei sustine că dintre aceste cazuri numai în unul singur, si anume când măsura a fost dispusă ca sanctiune disciplinară, hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casatie si Justitie, în conditiile prevăzute de art. 50 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. În celelalte cazuri, cum este si cel de fată, hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nu poate fi atacată pe nici o cale, deoarece, prin art. 133 alin. (7) din Constitutie s-a stabilit că hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii sunt definitive si irevocabile, cu exceptia celor pronuntate în calitate de instantă disciplinară. În aceste conditii, dispozitiile legale atacate contravin normelor si principiilor constitutionale prevăzute în art. 1 alin. (4) privind principiul separatiei puterilor în stat, art. 20 privind tratatele internationale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justitie, art. 126 alin. (1) privind instantele judecătoresti, precum si dispozitiilor art. 6 pct. 1 referitoare la dreptul la un proces echitabil si ale art. 13 referitoare la dreptul la un recurs efectiv din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Curtea Constitutională constată că întelesul dispozitiilor legale atacate, afirmat de autorul exceptiei si de instanta de judecată în opinia comunicată Curtii, contravine prevederilor art. 21 din Constitutia României, precum si ale art. 6 pct. 1 si art. 13 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Astfel, în conformitate cu art. 21 alin. (1) din Constitutia României, orice persoană se poate adresa justitiei pentru apărarea drepturilor, a libertătilor si a intereselor sale legitime, iar potrivit alin. (2) al aceluiasi articol, nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept. În acelasi sens Curtea observă, de asemenea, că accesul liber la justitie constituie unul dintre drepturile fundamentale care, potrivit art. 152 alin. (2) din Constitutie, nu poate fi suprimat prin revizuirea Legii fundamentale.

În examinarea concordantei dispozitiilor legale atacate cu prevederile art. 21 alin. (1) din Constitutie, Curtea Constitutională retine că promovarea într-o functie de conducere la instantele judecătoresti si la parchete, în conditiile prevăzute de Legea nr. 303/2004 privind statutul magistratilor, generează raporturi juridice având în continut, pe de o parte, obligatiile magistratului derivând din exercitarea functiei în care a fost promovat, iar pe de altă parte, dreptul magistratului de a îndeplini această functie pe perioada de 5 ani prevăzută de art. 48 alin. (1) din lege, drepturile salariale si celelalte drepturi aferente.

Restrângerea dreptului magistratului de a ataca hotărârea de revocare din functia de conducere numai la cazul în care revocarea s-a dispus ca sanctiune disciplinară contravine în mod evident prevederilor art. 21 alin. (1) din Constitutie, deoarece nu numai în acest caz magistratul se află în situatia de a-si apăra drepturile si interesele legitime, ci si în toate celelalte cazuri în care apreciază că măsura luată împotriva lui este nejustificată.

Având în vedere că promovarea magistratului într-o functie de conducere nu constituie un act arbitrar, ci depinde de îndeplinirea în persoana acestuia a conditiilor de vechime în magistratură, de calitatea activitătii profesionale desfăsurate în ultimii 5 ani, de capacitatea de organizare si de decizie, conditii prevăzute de art. 48 si 49 din Legea nr. 303/2004, Curtea constată că nici revocarea magistratului din functia de conducere nu poate fi hotărâtă arbitrar, ci numai atunci când se constată că, din motive disciplinare sau din alte motive privind persoana sa ori modul în care si-a îndeplinit atributiile, acesta nu mai corespunde exigentelor functiei în care a fost promovat.

Or, dacă nu se poate admite că revocarea din functia de conducere este un act la liberul arbitru al Consiliului Superior al Magistraturii, este lipsit de orice ratiune si vădit contrar normei constitutionale să i se permită magistratului să se apere numai împotriva acuzatiilor de ordin disciplinar, iar nu si împotriva imputării altor împrejurări retinute ca temei al hotărârii de revocare din functia de conducere.

Interdictia este cu atât mai nejustificată cu cât, asa cum sustine autorul exceptiei că se întâmplă în cauză, este posibil ca fapte de natură disciplinară să fie caracterizate ca fiind manifestări de incompetentă profesională si, în consecintă, să se dispună revocarea din functie în acest sens - fără posibilitatea atacării hotărârii în justitie – în loc să se dispună revocarea din functie ca sanctiune disciplinară, cu posibilitatea atacării hotărârii cu recurs la Înalta Curte de Casatie si Justitie.

Prohibirea exercitării de către magistrat a căii de atac în justitie împotriva hotărârii de revocare dintr-o functie de conducere - în alte cazuri decât atunci când revocarea s-a dispus ca măsură disciplinară - ar avea ca urmare împiedicarea acestuia de a-si apăra în justitie drepturile recunoscute în virtutea raportului de functie, consecintă evident inacceptabilă în raport cu textele constitutionale citate.

Curtea Constitutională observă că împiedicarea exercitării unei căi de atac în justitie împotriva hotărârii prin care Consiliul Superior al Magistraturii a dispus revocarea din functia de conducere - în alte cazuri decât atunci când revocarea s-a dispus ca măsură disciplinară – nu s-ar putea întemeia pe dispozitiile art. 133 alin. (7) din Constitutie, cum fără temei sustine autorul exceptiei.

Statuând că hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii sunt definitive si irevocabile, textul citat din Legea fundamentală are în vedere hotărârile cu caracter jurisdictional care, numai acestea, pot avea, prin natura lor, însusirea de a fi “definitive si irevocabile”, iar nu si alte hotărâri, cu caracter administrativ, emise de Consiliul Superior al Magistraturii. Asemenea hotărâri sunt cele pronuntate de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii în conformitate cu prevederile art. 37 alin. (2) din Legea nr. 317/2004, “ca instantă de judecată, având în competentă solutionarea contestatiilor formulate de magistrati împotriva hotărârilor pronuntate de sectiile Consiliului Superior al Magistraturii”.

Alte hotărâri, cum sunt cele prevăzute de textul de lege care constituie obiectul exceptiei de neconstitutionalitate sau cele prevăzute de art. 36 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, prin care Plenul Consiliului Superior al Magistraturii dispune eliberarea din functie a judecătorilor stagiari si a procurorilor stagiari, transferul magistratilor, suspendarea din functie a magistratilor si alte măsuri privind cariera magistratilor, nu intră sub incidenta prevederilor art. 133 alin. (7) din Constitutia României, întrucât, nefiind hotărâri cu caracter jurisdictional, nu pot fi “definitive si irevocabile”. Aceste hotărâri sunt prin natura lor acte juridice cu caracter administrativ, supuse controlului judecătoresc.

În acelasi sens Curtea observă că art. 133 alin. (7) a fost introdus în Constitutie prin Legea de revizuire nr. 429/2003, aprobată prin referendumul national din 18-19 octombrie 2003. Tinând seama de prevederile art. 152 alin. (2) din Constitutie, citat mai sus, în conformitate cu care nici o revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor si a libertătilor fundamentale ale cetătenilor, nu se poate admite că legiuitorul constituant a înteles să suprime, pe calea revizuirii Constitutiei, dreptul magistratilor de a ataca în justitie actele de decizie emise de Consiliul Superior al Magistraturii, prin care li se încalcă drepturile dobândite.

În consecintă, Curtea Constitutională constată că prevederile art. 50 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistratilor, atacate pe calea exceptiei de neconstitutionalitate, contravin dispozitiilor art. 21 din Constitutia României privind accesul liber la justitie, ale art. 6 pct. 1 privind dreptul la un proces echitabil si ale art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, în măsura în care din continutul lor se întelege că magistratul nu poate ataca în justitie o hotărâre prin care Consiliul Superior al Magistraturii îi refuză exercitarea unui drept dobândit.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d), al art. 29 si al art. 31 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Admite exceptia de neconstitutionalitate ridicată de Artenie Cordos în Dosarul nr. 11/2003 al Înaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul de 9 judecători si constată că dispozitiile art. 50 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistratilor sunt neconstitutionale în măsura în care din continutul lor se întelege că magistratul nu poate ataca în justitie o hotărâre prin care Consiliul Superior al Magistraturii îi refuză exercitarea unui drept dobândit.

Prezenta decizie se comunică celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, conform art. 31 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, republicată.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 21 octombrie 2004.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României si Cabinetul de Ministri al Ucrainei privind notificarea rapidă a accidentelor nucleare si schimbul de informatii în domeniul securitătii nucleare si radiologice, semnat la Viena la 22 septembrie 2004

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 20 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Acordul dintre Guvernul României si Cabinetul de Ministri al Ucrainei privind notificarea rapidă a accidentelor nucleare si schimbul de informatii în domeniul securitătii nucleare si radiologice, semnat la Viena la 22 septembrie 2004.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Alin Teodorescu

p. Ministrul afacerilor externe,

Bogdan Lucian Aurescu,

secretar de stat

Presedintele Comisiei Nationale

pentru Controlul Activitătilor Nucleare,

Lucian Biro

 

Bucuresti, 30 noiembrie 2004.

Nr. 2.188.

 

ACORD

între Guvernul României si Cabinetul de Ministri al Ucrainei privind notificarea rapidă a accidentelor nucleare si schimbul de informatii în domeniul securitătii nucleare si radiologice

 

Guvernul României si Cabinetul de Ministri al Ucrainei, denumite în continuare părti contractante,

dorind să contribuie la dezvoltarea viitoare si la intensificarea parteneriatului dintre România si Ucraina în domeniul nuclear,

luând în considerare Conventia cu privire la notificarea rapidă a unui accident nuclear, denumită în continuare Conventia AIEA, adoptată la Viena la 26 septembrie 1986,

căutând să consolideze în continuare cooperarea internatională în domeniul securitătii nucleare si radiologice,

în scopul de a stabili cadrul legal pentru schimbul de informatii si de experientă în domeniul securitătii nucleare si radiologice si pentru notificarea rapidă a unui accident nuclear produs pe teritoriile statelor părtilor contractante,

au convenit cele ce urmează:

 

ARTICOLUL 1

 

Prezentul acord stipulează dezvoltarea cooperării bilaterale în cazul unui accident nuclear care implică instalatiile nucleare sau activitătile specificate în art. 1 si 3 din Conventia AIEA, precum si furnizarea de informatii privind securitatea radiologică, securitatea nucleară si cazuri de trafic ilicit cu materiale nucleare.

 

ARTICOLUL 2

 

Dacă pe teritoriul statului uneia dintre părtile contractante se produce un accident care implică o instalatie nucleară sau activităti nucleare în urma cărora rezultă sau pot rezulta degajări de substante radioactive pe teritoriul statului celeilalte părti contractante, partea contractantă pe teritoriul statului căreia s-a produs accidentul va notifica direct cealaltă parte contractantă. De asemenea, va furniza prompt toate informatiile disponibile care prezintă importantă pentru minimizarea consecintelor radiologice, asa cum se mentionează în art. 5 din Conventia AIEA.

 

ARTICOLUL 3

 

(1) Informatiile transmise de părtile contractante în cazul unui accident nuclear vor cuprinde următoarele:

a) momentul, localizarea exactă si natura accidentului nuclear;

b) instalatia sau activitatea implicată;

c) cauza presupusă sau cunoscută si evolutia previzibilă a accidentului nuclear;

d) caracteristicile generale ale degajărilor de substante radioactive, incluzând, în măsura în care este posibil si adecvat, natura, forma fizică si chimică probabilă, cantitatea, compozitia si înăltimea efectivă a degajărilor de substante radioactive si comportarea lor în timp;

e) conditiile meteorologice si hidrologice existente la acea dată si de prognoză, necesare pentru previziunile asupra degajărilor transfrontaliere de substante radioactive;

f) rezultatele măsurătorilor de mediu, relevante pentru degajările transfrontaliere de substante radioactive;

g) măsurile de protectie luate sau planificate în afara amplasamentelor.

(2) Informatiile prevăzute la alin. (1) vor fi suplimentate, în functie de evolutia situatiei, cu informatii adecvate atât timp cât autoritătile competente ale părtilor contractante convin că este necesar.

 

ARTICOLUL 4

 

Dacă sistemul de monitorizare radioactivă al unei părti contractante înregistrează cresterea radiatiilor peste nivelul normal, nefiind cauzată de degajări provenite de la instalatiile sau din activitătile de pe teritoriul propriului stat, aceasta va notifica prompt cealaltă parte contractantă si va continua să o informeze asupra evolutiei situatiei.

 

ARTICOLUL 5

 

(1) Părtile contractante vor face schimb de informatii legate de securitatea instalatiilor nucleare de pe teritoriile statelor lor, aflate în operare, precum si a celor planificate a fi construite sau în constructie, a celor în curs de punere în functiune sau în curs de dezafectare ori deja dezafectate, si informatii asupra activitătilor care sunt relevante pentru riscul degajării de substante radioactive.

Aceste informatii vor fi actualizate anual si vor include întelegerile mutuale.

(2) Părtile contractante îsi vor notifica reciproc toate cazurile de trafic ilicit cu materiale nucleare, surse de radiatii ionizante si deseuri radioactive descoperite pe teritoriul statelor lor, dacă există suspiciuni întemeiate că se încalcă interesele celeilalte părti contractante.

(3) Sfera de cuprindere a alin. (1) si (2) si mijloacele de implementare vor fi determinate de autoritătile competente ale părtilor contractante.

(4) Partea contractantă care primeste informatii conform prezentului articol va putea consulta cealaltă parte contractantă pentru clarificări asupra acestor informatii.

 

ARTICOLUL 6

 

(1) Informatiile schimbate în cadrul prezentului acord vor fi clasificate în informatii neconfidentiale si informatii confidentiale. Dacă partea contractantă care transmite informatia o clasifică ca fiind confidentială, aceasta va indica în mod clar celeilalte părti caracterul limitat al accesului la această informatie.

(2) Informatiile confidentiale vor fi utilizate numai de autoritătile competente si de alte organisme guvernamentale ale părtilor contractante. Autoritătile competente si organismele guvernamentale ale părtilor contractante nu vor difuza informatiile confidentiale primite unor terte părti, inclusiv organizatii internationale, tări, cetăteni sau persoane juridice, fără aprobarea prealabilă scrisă a părtii contractante transmitătoare.

(3) Părtile contractante pot utiliza fără restrictii informatiile clasificate drept neconfidentiale.

 

ARTICOLUL 7

 

Schimbul de informatii în cadrul prezentului acord este gratuit. Dacă furnizarea de informatii suplimentare solicitate în cadrul prezentului acord presupune costuri considerabile, cheltuielile respective vor fi suportate de partea solicitantă.

 

ARTICOLUL 8

 

(1) Autoritătile competente ale părtilor contractante pentru aplicarea prezentului acord sunt:

- pentru România: Comisia Natională pentru Controlul Activitătilor Nucleare;

- pentru Ucraina: Comitetul de Stat pentru Reglementări Nucleare al Ucrainei.

(2) Părtile contractante se vor informa reciproc asupra oricărei schimbări a autoritătilor lor competente mentionate la alin. (1).

(3) După intrarea în vigoare a prezentului acord, autoritătile competente ale părtilor contractante vor desemna punctele de contact pentru schimbul de informatii în cadrul prezentului acord si îsi vor notifica reciproc numele si coordonatele (adresă, telefon, fax, e-mail) punctelor lor de contact.

(4) Reprezentantii autoritătilor competente se vor întâlni anual pentru a discuta aspecte curente privind aplicarea prezentului acord. Data, locul si agenda întrunirilor vor fi convenite în avans.

 

ARTICOLUL 9

 

Prezentul acord nu va afecta drepturile si obligatiile părtilor contractante în cadrul acordurilor internationale încheiate anterior si care au legătură cu prezentul acord.

 

ARTICOLUL 10

 

Prevederile prezentului acord pot fi amendate oricând, cu consimtământul ambelor părti contractante, printr-un protocol la prezentul acord, care va constitui parte integrantă a acestuia.

 

ARTICOLUL 11

 

Orice neîntelegeri apărute ca urmare a interpretării sau aplicării prevederilor prezentului acord vor fi solutionate prin negocieri între părti.

 

ARTICOLUL 12

 

(1) Prezentul acord se încheie pe perioadă nelimitată.

(2) Prezentul acord va intra în vigoare la data primirii, prin canalele diplomatice, a ultimei notificări scrise a părtilor contractante privind îndeplinirea formalitătilor interne pentru intrarea în vigoare.

(3) Fiecare parte contractantă poate denunta prezentul acord prin notificare scrisă adresată celeilalte părti contractante. În acest caz, denuntarea va produce efecte la 6 luni de la data primirii notificării scrise de către partea contractantă, prin canalele diplomatice.

Semnat la Viena la 22 septembrie 2004, în două exemplare originale, fiecare în limbile română, ucraineană si engleză, toate textele fiind egal autentice. În caz de divergentă de interpretare, va prevala textul în limba engleză.

 

Pentru Guvernul României,

Lucian Biro,

presedintele Comisiei Nationale

pentru Controlul Activitătilor Nucleare

Pentru Cabinetul de Ministri al Ucrainei,

Vadim Griscenko,

presedintele Comitetului de Stat

pentru Reglementări Nucleare al Ucrainei

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

AUTORITATEA NATIONALĂ DE CONTROL

AUTORITATEA NATIONALĂ A VĂMILOR

 

ORDIN

pentru implementarea amendamentelor nr. 23 si 24 la Conventia vamală relativă la transportul international al mărfurilor sub acoperirea carnetelor T.I.R. (Conventia T.I.R.), întocmită la Geneva la 14 noiembrie 1975, la care România a aderat prin Decretul nr. 420/1979

 

În temeiul prevederilor art. 59 din Conventia vamală relativă la transportul international al mărfurilor sub acoperirea carnetelor T.I.R. (Conventia T.I.R.), întocmită la Geneva la 14 noiembrie 1975, la care România a aderat prin Decretul nr. 420/1979,

tinând seama de prevederile art. 100 din Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180 din 1 august 1997, cu modificările si completările ulterioare, si de prevederile art. 400 din Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.114/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 735 din 19 noiembrie 2001, cu modificările ulterioare,

secretarul de stat al Autoritătii Nationale a Vămilor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se implementează amendamentele nr. 23 si 24 la Conventia vamală relativă la transportul international al mărfurilor sub acoperirea carnetelor T.I.R. (Conventia T.I.R.), întocmită la Geneva la 14 noiembrie 1975, la care România a aderat prin Decretul nr. 420/1979, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 98 din 10 decembrie 1979, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, în conformitate cu prevederile art. 400 din Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.114/2001, cu modificările ulterioare.

 

Secretarul de stat al Autoritătii Nationale a Vămilor,

Tudor Tănăsescu

 

Bucuresti, 8 decembrie 2004.

Nr. 1.555.

 

ANEXĂ

 

AMENDAMENTUL Nr. 23

la Conventia T.I.R., 1975

 

- La anexa 6, nota explicativă 0.38.1 la articolul 38 paragraful 1, se suprimă nota explicativă 0.38.1.

- La anexa 6, nota explicativă 2.2.1 (b) la articolul 2 paragraful 1 din anexa 2, se adaugă un nou subparagraf, (f), la 2.2.1(b):

“(f) În cazul în care sunt necesare mai multe sigilii vamale pentru sigilarea vamală, numărul acestor sigilii va fi indicat în Certificatul de agreare la rubrica 5 (anexa 4 la Conventia T.I.R., 1975). Se va atasa o schită sau o fotografie a vehiculului rutier la Certificatul de agreare, indicând situarea exactă a sigiliilor vamale.”

 

AMENDAMENTUL Nr. 24

la Conventia T.I.R., 1975

 

- La articolul 26 paragraful 1 se adaugă o nouă propozitie la sfârsitul paragrafului si se va citi după cum urmează:

“În cazul în care sigiliile vamale nu au rămas intacte, autoritătile vamale pot accepta carnetul T.I.R. pentru reluarea transportului T.I.R. conform prevederilor art. 25.”