MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 172 (XVI) - Nr. 799         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 30 august 2004

 

SUMAR

 

ORDONANTE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

84. - Ordonantă pentru modificarea si completarea Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de sanse între femei si bărbati

 

86. - Ordonantă pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale

 

89. - Ordonantă privind unele măsuri pentru constituirea si utilizarea eficientă a veniturilor cu destinatie specială în sectorul energetic

 

90. - Ordonantă pentru completarea Legii nr. 148/2000 privind publicitatea

 

1.293. - Hotărâre pentru aprobarea Planului de amenajare a teritoriului - Cetătile Dacice din Muntii Orăstiei

 

1.344. - Hotărâre privind stabilirea unor măsuri pentru înlăturarea efectelor produse de calamităti în comuna Agăs, judetul Bacău

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

5. - Regulament pentru modificarea Regulamentului Băncii Nationale a României nr. 2/2004 privind utilizarea codurilor IBAN în România

 

ORDONANTE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ

pentru modificarea si completarea Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de sanse între femei si bărbati

 

În temeiul art. 108 din Constitutie, republicată, si al art. 1 pct. V.2 din Legea nr. 291/2004 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă.

 

Art. I. - Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de sanse între femei si bărbati, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 8 mai 2002, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La articolul 4, literele a)-c) se modifică si vor avea următorul cuprins:

“a) prin discriminare directă se întelege tratamentul mai putin favorabil aplicat unei persoane, după criteriul de sex, decât este, a fost sau ar fi tratată o altă persoană într-o situatie comparabilă;

b) prin discriminare indirectă se întelege situatia în care prevederi, criterii sau practici, aparent neutre, ar pune persoane de un anumit sex într-un anumit dezavantaj, în comparatie cu persoane de sex opus, cu exceptia cazului în care prevederea, criteriul sau practica se justifică în mod obiectiv printr-un scop legitim, iar mijloacele de atingere a scopului sunt adecvate si necesare;

c) prin hărtuire sexuală se întelege orice formă de comportament nedorit - verbal, nonverbal sau fizic – de natură sexuală, care apare cu scopul sau are ca efect atingerea demnitătii unei persoane, mai ales când creează un mediu degradant, de intimidare, de ostilitate, de umilire sau ofensator;”

2. La articolul 4, după litera b) se introduce o nouă literă, litera b1), cu următorul cuprins:

“b1) prin hărtuire se întelege orice comportament nedorit, având legătură cu faptul că o persoană este de un sex sau altul, care apare cu scopul sau are ca efect atingerea demnitătii persoanei si crearea unui mediu degradant, de intimidare, de ostilitate, de umilire sau ofensator;”

3. După articolul 4 se introduce un nou articol, articolul 41, cu următorul cuprins:

“Art. 41. - În materia reglementată de prezenta lege dispozitiile prevăzute la art. 4 prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative, iar în caz de conflicte în domeniu prevalează dispozitiile mentionate.”

4. La articolul 6 alineatul (1), litera g) va avea următorul cuprins:

“g) beneficii, altele decât cele de natură salarială, precum si la securitate socială.”

5. La articolul 6 alineatul (1), după litera g) se introduce o nouă literă, litera g1), cu următorul cuprins:

“g1) organizatii patronale si organisme profesionale, precum si la beneficiile acordate de acestea.”

6. La articolul 8 alineatul (1), litera e) va avea următorul cuprins:

“e) beneficii, altele decât cele de natură salarială, precum si la securitate socială;”

7. Alineatul (2) al articolului 8 va avea următorul cuprins:

“(2) Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor alin. (1) lit. a) locurile de muncă în care, datorită naturii activitătilor profesionale respective sau cadrului în care acestea sunt desfăsurate, o caracteristică legată de sex este o cerintă profesională autentică si determinantă, cu conditia însă ca obiectivul urmărit să fie legitim si cerinta să fie proportională.”

8. La articolul 8 se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

“(3) Este considerată discriminare dispozitia de a discrimina o persoană pe criteriul de sex.”

9. Alineatul (1) al articolului 9 va avea următorul cuprins:

“Art. 9. - (1) Maternitatea nu poate constitui un motiv de discriminare.”

10. Alineatul (1) al articolului 10 va avea următorul cuprins:

“Art. 10. - (1) Sunt considerate discriminare după criteriul de sex atât hărtuirea, cât si hărtuirea sexuală a unei persoane de către o altă persoană la locul de muncă sau în alt loc în care aceasta îsi desfăsoară activitatea.

Este interzis ca deciziile privind o persoană să fie afectate de acceptarea sau respingerea de către persoana în cauză a unui comportament ce tine de hărtuirea sau de hărtuirea sexuală a acesteia.”

11. La alineatul (2) al articolului 10, partea introductivă va avea următorul cuprins:

“(2) Constituie discriminare după criteriul de sex orice comportament definit drept hărtuire sau hărtuire sexuală, având ca scop:”

12. Articolul 11 va avea următorul cuprins:

“Art. 11. - Pentru prevenirea si eliminarea oricăror comportamente, definite drept discriminare după criteriul de sex, angajatorul are următoarele obligatii:

a) să prevadă în regulamentele de ordine interioară ale unitătilor sanctiuni disciplinare, în conditiile prevăzute de lege, pentru angajatii care încalcă demnitatea personală a altor angajati prin crearea de medii degradante, de intimidare, de ostilitate, de umilire sau ofensatoare, prin actiuni de discriminare, definite la art. 4 lit. a)-c) si la art. 10;

b) să asigure informarea tuturor angajatilor cu privire la interzicerea hărtuirii si a hărtuirii sexuale la locul de muncă, inclusiv prin afisarea în locuri vizibile a prevederilor regulamentare de ordine interioară pentru prevenirea oricărui act de discriminare după criteriul de sex;

c) să informeze imediat după ce a fost sesizat autoritătile publice abilitate cu aplicarea si controlul aplicării legislatiei privind egalitatea de sanse si tratament între femei si bărbati.”

13. La articolul 12 se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:

“(2) Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător si membrilor organizatiei sindicale sau reprezentantilor salariatilor care au competenta să acorde sprijin în rezolvarea situatiei la locul de muncă, potrivit art. 33 alin. (1).”

14. Alineatul (1) al articolului 14 va avea următorul cuprins:

“Art. 14. - (1) Este interzisă orice formă de discriminare după criteriul de sex în ceea ce priveste accesul femeilor si bărbatilor la toate nivelurile de instruire si de formare profesională, inclusiv ucenicia la locul de muncă, la perfectionare si, în general, la educatia continuă.”

15. Articolul 23 va avea următorul cuprins:

“Art. 23. - (1) Se înfiintează Agentia Natională pentru Egalitatea de Sanse între Femei si Bărbati (ANES), denumită în continuare Agentia, ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei, finantată de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei, cu sediul în municipiul Bucuresti.

(2) Agentia promovează principiul egalitătii de sanse si tratament între bărbati si femei si asigură integrarea activă a perspectivei de gen în toate politicile si programele nationale.”

16. După articolul 23 se introduc nouă noi articole, articolele 231-239, cu următorul cuprins:

“Art. 231. - Agentia îndeplineste următoarele functii:

a) de strategie, prin care se asigură fundamentarea, elaborarea si aplicarea strategiei si politicilor Guvernului în domeniul egalitătii de sanse si de tratament între femei si bărbati;

b) de armonizare cu reglementările Uniunii Europene a cadrului legislativ din domeniul său de activitate;

c) de reprezentare, prin care se asigură, în numele statului român, reprezentarea pe plan intern si extern în domeniul său de activitate;

d) de autoritate de stat, prin care se asigură integrarea activă si vizibilă a perspectivei de gen în toate politicile si programele nationale, controlul aplicării si respectării reglementărilor din domeniul său de activitate si functionarea organismelor din subordinea si coordonarea sa.

Art. 232. - (1) În exercitarea functiilor prevăzute la art. 231, Agentia îndeplineste, în principal, următoarele atributii:

a) coordonează aplicarea strategiei si politicilor Guvernului în domeniul egalitătii de sanse între femei si bărbati;

b) propune Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei proiecte de acte normative, planuri nationale de actiune pentru egalitatea de sanse între femei si bărbati si asigură aplicarea acestora;

c) avizează, la solicitarea Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei, proiectele de acte normative initiate de alte autorităti, în vederea integrării si respectării principiului egalitătii de sanse si de tratament între femei si bărbati;

d) elaborează rapoarte, studii, analize si prognoze privind aplicarea principiului egalitătii de sanse si de tratament între femei si bărbati în toate domeniile de activitate;

e) elaborează, propune si implementează proiecte si programe de parteneriat cu finantare internă si/sau externă;

f) coordonează si/sau implementează programele Comisiei Europene privind egalitatea de gen;

g) este reprezentată în structurile de coordonare sau gestionare a fondurilor ori programelor derulate în România de către Uniunea Europeană, în vederea respectării principiului egalitătii de gen la alocarea resurselor;

h) reprezintă Guvernul României în organismele europene si internationale din domeniu si colaborează cu structuri similare din alte tări;

i) primeste reclamatii/plângeri privind încălcarea dispozitiilor normative referitoare la principiul egalitătii de sanse si tratament între femei si bărbati si al discriminării după criteriul de sex, de la persoane fizice, persoane juridice, institutii publice si private;

j) cooperează cu autorităti centrale si locale, cu institutii de învătământ si de cercetare, cu organizatii neguvernamentale;

k) sprijină formarea functionarilor publici si salariatilor institutiilor sau organismelor publice ori private în domeniul aplicării principiului egalitătii de sanse si de tratament între femei si bărbati;

l) elaborează, tipăreste si difuzează, în tară si în străinătate, materiale de informare privind politicile guvernamentale în domeniu.

(2) Alte atributii ale Agentiei se stabilesc prin Statutul Agentiei Nationale pentru Egalitatea de Sanse între Femei si Bărbati, aprobat prin hotărâre a Guvernului.

(3) În scopul îndeplinirii atributiilor sale Agentia poate solicita informatii de la autorităti ale administratiei publice centrale si locale, alte institutii si autorităti publice, societăti comerciale la care statul este actionar sau asociat, organizatii patronale si sindicale reprezentative la nivel national, acestea având obligatia de a furniza datele solicitate.

Art. 233. - (1) Agentia este condusă de un presedinte, asimilat din punct de vedere al salarizării cu functia de director general din minister, numit de către ministrul muncii, solidaritătii sociale si familiei, în conditiile legii.

(2) Presedintele reprezintă Agentia în raporturile cu Guvernul, cu ministerele, cu alte autorităti ale administratiei publice, cu organizatii, precum si în raporturile cu persoane fizice si juridice, române sau străine.

(3) În exercitarea atributiilor sale presedintele emite ordine, norme si instructiuni. Ordinele, normele si instructiunile cu caracter normativ se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, în conditiile legii.

(4) Presedintele este ordonator secundar de credite.

Art. 234. - (1) Structura organizatorică a Agentiei se stabileste prin Statutul Agentiei Nationale pentru Egalitatea de Sanse între Femei si Bărbati, aprobat prin hotărâre a Guvernului.

(2) Coordonarea si atributiile compartimentelor din cadrul Agentiei se stabilesc prin regulamentul de organizare si functionare, aprobat prin ordin al presedintelui.

Art. 235. - (1) Agentia se înfiintează cu data de 1 ianuarie 2005 si începe să functioneze din data de 1 martie 2005 cu un număr total de 30 de posturi de functionari publici si personal contractual, asigurat prin redistribuire din numărul de posturi aprobat Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei.

(2) Salarizarea personalului din aparatul central al Agentiei se face în conformitate cu prevederile legale aplicabile personalului din organele de specialitate ale administratiei publice centrale.

(3) Agentia coordonează activitatea structurilor specifice pentru egalitatea de sanse între femei si bărbati, înfiintate în baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 285/2004 privind aplicarea Planului national de actiune pentru egalitatea de sanse între femei si bărbati, în cadrul directiilor pentru dialog, familie si solidaritate socială judetene si a municipiului Bucuresti.

Art. 236. - (1) Agentia poate beneficia de donatii si sponsorizări în conditiile legii.

(2) Pentru finantarea activitătii Agentiei pot fi utilizate si fonduri externe rambursabile si nerambursabile.

Art. 237. - Agentia asigură respectarea si exercită controlul asupra aplicării prevederilor prezentei legi.

Art. 238. - (1) Se înfiintează Comisia natională în domeniul egalitătii de sanse între femei si bărbati (CONES), a cărei activitate este coordonată de presedintele Agentiei. CONES preia, de la data constituirii legale, atributiile Comisiei consultative interministeriale în domeniul egalitătii de sanse între femei si bărbati (CODES).

(2) Alte atributii ale CONES sunt prevăzute de regulamentul propriu de organizare si functionare elaborat de către Agentie si aprobat de CONES si care va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(3) CONES este alcătuită din reprezentanti ai ministerelor si ai altor organe de specialitate ale administratiei publice centrale din subordinea Guvernului sau ai autoritătilor administrative autonome, ai organizatiilor sindicale si ai asociatiilor patronale reprezentative la nivel national, precum si din reprezentanti ai organizatiilor neguvernamentale, cu activitate recunoscută în domeniu, desemnati prin consens de acestea.

(4) Componenta CONES este propusă de presedintele Agentiei, în termen de maximum 30 de zile de la data numirii acestuia, cu consultarea autoritătilor publice, organizatiilor si asociatiilor prevăzute la alin. (3), si se aprobă prin decizie a primului-ministru. CONES este legal constituită la data aprobării de către primul-ministru a componentei acesteia.

(5) CONES asigură coordonarea activitătii comisiilor judetene si a municipiului Bucuresti în domeniul egalitătii de sanse între femei si bărbati (COJES).

(6) Reuniunile CONES se desfăsoară trimestrial la sediul Agentiei. Secretariatul CONES este asigurat de compartimentul desemnat prin ordin al presedintelui Agentiei.

Art. 239. - În fiecare judet si în municipiul Bucuresti se constituie comisia judeteană, respectiv a municipiului Bucuresti, în domeniul egalitătii de sanse între femei si bărbati (COJES) în vederea îndeplinirii prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 285/2004.”

17. La articolul 24, partea introductivă va avea următorul cuprins:

“Art. 24. - Agentia asigură respectarea si exercită controlul asupra aplicării prevederilor prezentei legi în domeniul său de activitate, prin institutiile coordonate sau subordonate Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei care au în responsabilitate aplicarea de măsuri de promovare a egalitătii de sanse si tratament între femei si bărbati si de eliminare a discriminării directe si indirecte după criteriul de sex, după cum urmează:

............................................................................................

18. Articolul 29 va avea următorul cuprins:

“Art. 29. - Avocatul Poporului colaborează cu Agentia si, până la data de 1 martie 2005, cu Ministerul Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei pentru solutionarea plângerilor privind egalitatea de sanse si tratament între femei si bărbati, pentru combaterea discriminării pe bază de sex în domeniile reglementate prin prezenta lege.”

19. Articolul 30 va avea următorul cuprins:

“Art. 30. - Institutul National de Statistică sprijină activitatea si colaborează cu Agentia si, până la data de 1 martie 2005, cu Ministerul Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei pentru dezvoltarea statisticii de gen si pentru implementarea în România a indicatorilor de gen promovati de Comisia Europeană.”

20. La articolul 32 se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

“(4) Opinia reprezentantilor sindicali din unităti, cu atributii pentru asigurarea respectării egalitătii de sanse si de tratament între femei si bărbati la locul de muncă, se mentionează în mod obligatoriu în raportul de control privind respectarea prevederilor prezentei legi.”

21. Titlul capitolului VI va avea următorul cuprins:

CAPITOLUL VI

Solutionarea sesizărilor si reclamatiilor privind discriminarea după criteriul de sex”

22. Articolul 33 va avea următorul cuprins:

“Art. 33. - (1) Angajatii au dreptul ca în cazul în care se consideră discriminati după criteriul de sex să formuleze sesizări/reclamatii către angajator sau împotriva lui, dacă acesta este direct implicat, si să solicite sprijinul organizatiei sindicale sau al reprezentantilor salariatilor din unitate pentru rezolvarea situatiei la locul de muncă.

(2) În cazul în care această sesizare/reclamatie nu a fost rezolvată la nivelul angajatorului, prin mediere, persoana angajată care prezintă elemente de fapt ce conduc la prezumtia existentei unei discriminări directe sau indirecte după criteriul de sex în domeniul muncii, în baza prevederilor prezentei legi, are dreptul să transmită sesizarea/reclamatia atât Agentiei, cât si să introducă cerere către instanta judecătorească competentă, la sectiile specializate pentru conflicte de muncă si litigii de muncă ori de asigurări sociale în a căror rază teritorială de competentă îsi desfăsoară activitatea angajatorul sau făptuitorul ori, după caz, la instanta de contencios administrativ, dar nu mai târziu de un an de la data săvârsirii faptei.

(3) În cazul în care o persoană se consideră vătămată în baza prevederilor prezentei legi si transmite o sesizare/reclamatie Agentiei, presedintele Agentiei emite, în termen de 3 zile, un aviz consultativ privind oportunitatea sanctionării faptei de discriminare sesizate, denumit în continuare aviz.

(4) Instanta judecătorească competentă potrivit alin. (2), în cazul în care consideră necesar în vederea solutionării cauzei cu care a fost sesizată, poate solicita Agentiei un raport.

(5) Hotărârea pronuntată de instanta judecătorească se comunică si Agentiei.

(6) Prin cererea introdusă în conditiile prevăzute la alin. (2) persoana angajată care se consideră discriminată după criteriul de sex are dreptul să solicite despăgubiri materiale si/sau morale, precum si/sau înlăturarea consecintelor faptelor discriminatorii de la persoana care le-a săvârsit.”

23. Articolul 34 va avea următorul cuprins:

“Art. 34. - (1) Persoana care prezintă elemente de fapt ce conduc la prezumtia existentei unei discriminări directe sau indirecte după criteriul de sex, în alte domenii decât cel al muncii, are dreptul să introducă cerere către instanta judecătorească competentă, potrivit dreptului comun.

(2) Prin cererea introdusă în conditiile prevăzute la alin. (1) persoana care se consideră discriminată după criteriul de sex are dreptul să solicite despăgubiri materiale si/sau morale, precum si/sau înlăturarea consecintelor faptelor discriminatorii de la persoana care le-a săvârsit.”

24. Articolul 38 va avea următorul cuprins:

“Art. 38. - (1) Persoanele care se consideră discriminate după criteriul de sex pot adresa sesizări/reclamatii Agentiei sau pot introduce cereri direct la instantele judecătoresti competente.

(2) Sarcina probei revine persoanei împotriva căreia s-a formulat sesizarea/reclamatia sau, după caz, cererea de chemare în judecată, pentru fapte care permit a se prezuma existenta unei discriminări directe sau indirecte, care trebuie să dovedească neîncălcarea principiului egalitătii de tratament.

(3) Cererile persoanelor care se consideră discriminate după criteriul de sex, adresate instantelor judecătoresti competente, sunt scutite de taxa de trimbru.

(4) Agentia, sindicatele, organizatiile neguvernamentale care urmăresc protectia drepturilor omului, precum si alte persoane juridice care au un interes legitim în respectarea principiului egalitătii de sanse si de tratament între femei si bărbati au, la cererea persoanelor discriminate, calitate procesuală activă în justitie si pot asista în cadrul procedurilor administrative aceste persoane.”

25. Alineatul (1) al articolului 40 va avea următorul cuprins:

“Art. 40. - (1) Constituie contraventii si se sanctionează cu amendă contraventională de la 15.000.000 lei la 150.000.000 lei încălcarea dispozitiilor art. 8 alin. (1), art. 9 alin. (1) si (2), art. 10, art. 12 si ale art. 14-20.”

26. La alineatul (2) al articolului 40, partea introductivă va avea următorul cuprins:

“(2) Constatarea contraventiilor prevăzute de prezenta lege se face de către:”

27. La articolul 40 se introduc două noi alineate, alineatele (3) si (4), cu următorul cuprins:

“(3) Procesele-verbale de constatare a contraventiilor se transmit de îndată Agentiei, pentru aviz.

(4) Pentru aplicarea sanctiunilor Agentia transmite avizul, în termenul prevăzut la art. 33 alin. (3), Consiliului National pentru Combaterea Discriminării.”

28. După articolul 42 se introduce un nou articol, articolul 43, cu următorul cuprins:

“Art. 43. - Prezenta lege transpune Directiva Consiliului nr. 76/207/EEC din 9 februarie 1976 pentru implementarea principiului egalitătii de tratament pentru bărbati si femei referitor la accesul la ocupare, pregătire profesională, promovare si conditii de muncă, publicată în Jurnalul Oficial al Comunitătilor Europene (JOCE) nr. L 39 din 14 februarie 1976, cu modificările si completările aduse prin Directiva Parlamentului European si a Consiliului nr. 2002/73/CE din 23 septembrie 2002, publicată în Jurnalul Oficial al Comunitătilor Europene (JOCE) nr. L 269 din 5 octombrie 2002.”

Art. II. - Statutul Agentiei Nationale pentru Egalitatea de Sanse între Femei si Bărbati se elaborează de către aceasta si se aprobă prin hotărâre a Guvernului în termen de 60 de zile de la data numirii în functie a presedintelui Agentiei.

Art. III. - Organizarea, functionarea si atributiile comisiilor judetene si a municipiului Bucuresti în domeniul egalitătii de sanse între femei si bărbati (COJES) se aprobă prin hotărâre a Guvernului în termen de 90 de zile de la data constituirii legale a Comisiei nationale în domeniul egalitătii de sanse între femei si bărbati.

Art. IV. - Pe data de 15 aprilie 2005 se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 967/1999 privind constituirea si functionarea Comisiei consultative interministeriale în domeniul egalitătii de sanse între femei si bărbati (CODES), publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 583 din 30 noiembrie 1999, cu modificările ulterioare.

Art. V. - Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de sanse între femei si bărbati, cu modificările si completările aduse prin prezenta ordonantă, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, după aprobarea prin lege a prezentei ordonante, dându-se articolelor o nouă numerotare.

Art. VI. - Prezenta ordonantă intră în vigoare la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul muncii, solidaritătii sociale si familiei,

Dan Mircea Popescu

Ministru de stat, ministrul administratiei si internelor,

Marian Florian Săniută

Ministrul delegat pentru administratia publică,

Gheorghe Emacu

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 19 august 2004.

Nr. 84.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ

pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale

 

În temeiul art. 108 din Constitutie, republicată, si al art. 1 pct. V.3 din Legea nr. 291/2004 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă.

 

Art. I. - Ordonanta Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 619 din 30 august 2003, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 515/2003, se modifică si se completează după cum urmează:

1. Articolul 1 va avea următorul cuprins:

“Art. 1. - (1) Serviciile sociale, în sensul prezentei ordonante, reprezintă ansamblul complex de măsuri si actiuni realizate pentru a răspunde nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup, în vederea prevenirii si depăsirii unor situatii de dificultate, vulnerabilitate sau dependentă pentru prezervarea autonomiei si protectiei persoanei, pentru prevenirea marginalizării si excluziunii sociale, pentru promovarea incluziunii sociale si în scopul cresterii calitătii vietii.

(2) Serviciile sociale sunt asigurate de furnizorii de servicii sociale în conditiile prevăzute de prezenta ordonantă.

(3) În functie de complexitatea situatiei, serviciile sociale pot să fie furnizate în sistem integrat, prin asocierea serviciilor medicale, educationale, de locuire si de ocupare în muncă la serviciile sociale.”

2. Articolul 2 se abrogă.

3. Articolul 3 va avea următorul cuprins:

“Art. 3. - Principiile si valorile care stau la baza furnizării serviciilor sociale sunt:

a) solidaritatea socială;

b) unicitatea persoanei;

c) libertatea de a alege serviciul social în functie de nevoia socială;

d) egalitatea de sanse si nediscriminarea în accesul la servicii sociale si în furnizarea serviciilor sociale;

e) participarea beneficiarilor la întregul proces de furnizare a serviciilor sociale;

f) transparentă si responsabilitate publică în acordarea serviciilor sociale;

g) proximitate în furnizarea serviciilor sociale;

h) complementaritate si abordare integrată în furnizarea serviciilor sociale;

j) concurentă si competitivitate în furnizarea serviciilor sociale;

i) confidentialitate;

k) parteneriat între părtile implicate în procesul de

furnizare a serviciilor sociale si beneficiarii acestora.”

4. După articolul 3 se introduce un nou capitol, capitolul I1, cu următorul cuprins:

“CAPITOLUL I1

Tipologia serviciilor sociale

Art. 31. - Serviciile sociale pot fi servicii sociale cu caracter primar si servicii sociale specializate, ambele categorii având caracter proactiv.

Art. 32. - (1) Serviciile sociale cu caracter primar sunt serviciile sociale care au drept scop prevenirea sau limitarea unor situatii de dificultate ori vulnerabilitate, care pot duce la marginalizare sau excluziune socială.

(2) Serviciile sociale definite la alin. (1) sunt următoarele:

a) activităti de identificare a nevoii sociale individuale, familiale si de grup;

b) activităti de informare despre drepturi si obligatii;

c) măsuri si actiuni de constientizare si sensibilizare socială;

d) măsuri si actiuni de urgentă în vederea reducerii efectelor situatiilor de criză;

e) măsuri si actiuni de sprijin în vederea mentinerii în comunitate a persoanelor în dificultate;

f) activităti si servicii de consiliere;

g) măsuri si activităti de organizare si dezvoltare comunitară în plan social pentru încurajarea participării si solidaritătii sociale;

h) orice alte măsuri si actiuni care au drept scop prevenirea sau limitarea unor situatii de dificultate ori vulnerabilitate, care pot duce la marginalizare sau excluziune socială.

Art. 33. - Functiile serviciilor sociale cu caracter primar sunt:

a) evidentierea, diagnosticarea si evaluarea nevoilor sociale individuale, familiale si de grup;

b) informarea asupra situatiilor de risc social, precum si asupra drepturilor sociale ale persoanei;

c) identificarea persoanelor si familiilor aflate în situatii de risc, în vederea realizării de actiuni si măsuri cu caracter preventiv;

d) furnizarea de măsuri de urgentă în vederea înlăturării situatiei de dificultate în care se poate găsi o familie sau o persoană la un moment dat;

e) sensibilizare asupra necesitătilor sociale existente sau latente si asupra resurselor umane, materiale si financiare necesare satisfacerii lor;

f) dezvoltarea de programe cu caracter comunitar, în scopul promovării sociale a indivizilor si colectivitătilor;

g) prevenirea oricărei forme de dependentă prin actiuni de identificare, ajutor, sustinere, informare, consiliere;

h) asigurarea transferului si monitorizării beneficiarului, atunci când situatia acestuia o cere, spre serviciile sociale specializate;

i) gestionarea activă a procedurilor de conlucrare cu celelalte servicii, cum ar fi cele de: locuire, educationale, medicale, ocupare si altele asemenea;

j) consiliere pentru persoanele si familiile care adoptă copii sau care au minori în plasament ori încredintare;

k) consiliere pentru tinerii care părăsesc institutiile pentru protectia copilului.

Art. 34. - (1) Serviciile sociale specializate sunt serviciile sociale care au drept scop mentinerea, refacerea sau dezvoltarea capacitătilor individuale pentru depăsirea unei situatii de nevoie socială.

(2) Serviciile sociale definite la alin. (1) sunt următoarele:

a) recuperare si reabilitare;

b) suport si asistentă pentru familiile si copiii aflati în dificultate;

c) educatie informală extracurriculară pentru copii si adulti, în functie de nevoia fiecărei categorii;

d) asistentă si suport pentru persoanele vârstnice, inclusiv pentru persoanele vârstnice dependente;

e) asistentă si suport pentru toate categoriile definite la art. 25;

f) sprijin si orientare pentru integrarea, readaptarea si reeducarea profesională;

g) îngrijire social-medicală pentru persoanele aflate în dificultate, inclusiv paleative pentru persoanele aflate în fazele terminale ale unor boli;

h) mediere socială;

i) consiliere în cadru institutionalizat, în centre de informare si consiliere;

j) orice alte măsuri si actiuni care au drept scop mentinerea, refacerea sau dezvoltarea capacitătilor individuale pentru depăsirea unei situatii de nevoie socială.

(3) Serviciile de îngrijire social-medicală reprezintă un complex de activităti care se acordă în cadrul unui sistem social si medical integrat si au drept scop principal mentinerea autonomiei persoanei, precum si prevenirea agravării situatiei de dependentă.

(4) Serviciile de îngrijire social-medicală sunt acordate persoanelor care se găsesc în situatia de dependentă partială sau totală de a realiza singure activitătile curente de viată, celor izolate, precum si celor care suferă de afectiuni fizice, psihice, mentale sau senzoriale.

(5) Serviciile de îngrijire social-medicală se acordă în colaborare cu furnizorii de servicii medicale.

(6) Furnizarea serviciilor medicale se asigură de către personal specializat, în conditiile stabilite prin reglementările legale în vigoare.

(7) Principalele categorii de persoane cărora li se adresează serviciile de îngrijire social-medicală sunt persoanele vârstnice, persoanele cu handicap, bolnavii cronici, persoanele care suferă de boli incurabile, copiii cu nevoi speciale, persoanele victime ale violentei în familie.

Art. 35. - (1) Serviciile de îngrijire social-medicală sunt servicii sociale, servicii medicale si servicii conexe acestora.

(2) Serviciile de îngrijire social-medicală de natură socială pot fi următoarele:

a) servicii de bază: ajutor pentru igiena corporală, îmbrăcare si dezbrăcare, igiena eliminărilor, hrănire si hidratare, transfer si mobilizare, deplasare în interior, comunicare;

b) servicii de suport: ajutor pentru prepararea hranei sau livrarea acesteia, efectuarea de cumpărături, activităti de menaj, însotirea în mijloacele de transport, facilitarea deplasării în exterior, companie, activităti de administrare si gestionare, activităti de petrecere a timpului liber;

c) servicii de reabilitare si adaptare a ambientului: mici amenajări, reparatii si altele asemenea.

(3) Serviciile de îngrijire social-medicală de natură medicală pot fi reprezentate de activităti complexe de diagnostic, tratament, îngrijiri si altele asemenea, recomandate si realizate în conformitate cu tipurile de

afectiuni pe care le prezintă beneficiarii de servicii sociale.

(4) Serviciile de îngrijire social-medicală de natura serviciilor conexe, interdisciplinare pot fi servicii de recuperare si reabilitare, kinetoterapie, fizioterapie, terapie ocupatională, psihoterapie, psihopedagogie, logopedie, podologie si altele asemenea.

Art. 36. - (1) Functiile serviciilor sociale specializate sunt:

a) găzduire, îngrijire, recuperare, reabilitare si reinsertie socială si profesională a persoanelor cu handicap, bolnavilor cronici, persoanelor dependente de consum de alcool sau de droguri, persoanelor victime ale violentei în familie sau ale traficului de persoane;

b) găzduire, îngrijire, recuperare, reabilitare si reinsertie socială a persoanelor vârstnice aflate într-o situatie de nevoie socială;

c) suport si asistentă pentru copiii si familiile în dificultate;

d) găzduire si educatie specială pentru copiii sau tinerii cu handicap ori care prezintă dificultăti de adaptare, altele decât cele din învătământul special organizat pentru prescolarii si elevii cu deficiente;

e) găzduire în sistem protejat, pe perioadă determinată, a tinerilor care părăsesc sistemul de protectie a copilului;

f) insertie socială si profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protectie a copilului;

g) găzduire pe perioadă determinată a persoanelor fără adăpost;

h) asistentă si suport pentru asigurarea unei vieti autonome si active persoanelor de vârsta a treia, precum si servicii de îngrijire acordate vârstnicilor aflati într-o situatie de dependentă;

i) furnizare de măsuri de suport pentru integrarea în muncă, altele decât cele prevăzute de legislatia în vigoare;

j) furnizare de măsuri de readaptare si de reorientare profesională stabilite prin legislatia în vigoare;

k) primire si îngrijire în situatii de urgentă, cu sau fără găzduire, acordarea de sprijin ori acompaniament social, adaptarea la o viată activă sau insertia socială si profesională a persoanelor ori familiilor în dificultate sau în situatii de risc;

l) consiliere juridică;

m) informare, consiliere, sprijin si tratament specializat.

(2) Functiile prevăzute la alin. (1) sunt completate si extinse cu functiile derivate din serviciile sociale prestate de către institutiile abilitate prin legi speciale.”

5. Articolele 4-10 se abrogă.

6. Articolul 11 va avea următorul cuprins:

“Art. 11. - (1) Furnizorii de servicii sociale pot fi persoane fizice sau juridice, publice ori private.

(2) Furnizorii publici de servicii sociale pot fi:

a) serviciul public de asistentă socială la nivel judetean si local;

b) alte servicii publice specializate la nivel judetean sau local;

c) institutiile publice care au constituite compartimente de asistentă socială.

(3) Furnizorii privati de servicii sociale pot fi:

a) asociatiile si fundatiile, cultele religioase si orice alte forme organizate ale societătii civile;

b) persoane fizice autorizate în conditiile legii;

c) filialele si sucursalele asociatiilor si fundatiilor internationale recunoscute în conformitate cu legislatia în vigoare;

d) organizatiile internationale de profil.

(4) Furnizorii de servicii sociale pot organiza si acorda servicii sociale numai dacă sunt acreditati în conditiile legii.

(5) Societătile comerciale pot furniza servicii sociale numai prin intermediul fundatiilor proprii înfiintate în acest scop.

(6) Metodologia de acreditare a furnizorilor de servicii sociale se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei, si se poate revizui ori de câte ori este necesar.”

7. Articolul 12 va avea următorul cuprins:

“Art. 12. - (1) Serviciul public de asistentă socială, organizat la nivel local, are responsabilitatea creării, mentinerii si dezvoltării serviciilor sociale cu caracter primar, în functie de nevoile sociale identificate, cu scopul prioritar de sustinere a functionalitătii sociale a persoanei în mediul propriu de viată, familial si comunitar.

(2) Serviciul public de asistentă socială, organizat la nivel judetean, are responsabilitatea dezvoltării si diversificării serviciilor sociale specializate, în functie de nevoile sociale identificate, cu scopul prioritar de a mentine functionalitatea socială a persoanei, urmărind reinsertia în mediul propriu de viată, familial si comunitar.

(3) Serviciile publice de asistentă socială, organizate la nivel judetean si local, pot încheia conventii de parteneriat între ele, cu orice alti furnizori de servicii sociale si contracte de acordare a serviciilor sociale cu furnizorii de servicii sociale prevăzuti la art. 11.

(4) Contractul prevăzut la alin. (3) cuprinde în mod obligatoriu serviciile oferite, natura si costurile acestora, drepturile si obligatiile părtilor, perioada si conditiile de furnizare, cu respectarea standardelor de calitate stabilite pentru fiecare tip de serviciu, precum si sanctiunile aplicate în conditiile unor servicii sociale de calitate necorespunzătoare.

(5) Modelul contractului prevăzut la alin. (3) se aprobă prin ordin al ministrului muncii, solidaritătii sociale si familiei.

(6) Conventiile de parteneriat prevăzute la alin. (3) se referă la cadrul de cooperare stabilit în urma negocierilor la nivel judetean si local sau între judete, între judete si localităti din judete diferite sau între localităti din acelasi judet cu scopul organizării si dezvoltării serviciilor sociale acordate de către furnizorii implicati în parteneriat.

(7) Conventiile de parteneriat cuprind:

a) responsabilitătile partenerilor publici, privati de la nivel local si central si partenerii externi implicati în furnizarea serviciilor sociale;

b) programele locale de acordare a serviciilor sociale implementate de furnizorii publici de servicii sociale, pentru organizarea si furnizarea de servicii sociale specializate si de servicii de proximitate la nivelul consiliilor judetene si locale;

c) contractele de acordare a serviciilor sociale încheiate între diferitii furnizori, publici si privati;

d) sursele de finantare si estimarea nivelului acestora;

e) resursele umane implicate în acordarea serviciilor sociale;

f) modalitătile de sanctionare a încălcării prevederilor conventiei.”

8. După articolul 12 se introduce un nou articol, articolul 121, cu următorul cuprins:

“Art. 121. - Externalizarea furnizării serviciilor sociale se face, prin contract de acordare a serviciilor sociale, de către serviciul public de asistentă socială organizat la nivel local sau judetean, către orice alt furnizor de servicii sociale, în conditii de concurentă prevăzute de legislatia în vigoare.”

9. Articolul 14 va avea următorul cuprins:

“Art. 14. - Furnizorii prevăzuti la art. 11 pot organiza si acorda servicii sociale:

a) la domiciliul beneficiarului;

b) în institutii publice si private de asistentă socială;

c) în alte categorii de institutii publice sau private, prevăzute de lege.”

10. Articolul 15 va avea următorul cuprins:

“Art. 15. - Institutiile de asistentă socială prevăzute la art. 14 lit. b) furnizează servicii sociale si asigură supraveghere si îngrijire cu titlu permanent sau temporar, cu ori fără găzduire.”

11. Articolul 16 va avea următorul cuprins:

“Art. 16. - (1) Criteriile de acreditare, precum si Regulamentul-cadru de organizare si functionare a institutiilor de asistentă socială, cu exceptia celor de tip pilot, se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei.

(2) Institutiile de asistentă socială au obligatia de a elabora regulamentul propriu de organizare si functionare, care va include si drepturile si obligatiile beneficiarilor, în conformitate cu standardele de calitate pentru servicii sociale.

(3) Standardele de calitate se elaborează de Ministerul Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei si se aprobă prin ordin al ministrului.

(4) Institutiile publice de asistentă socială sunt conduse de un director, sprijinit de un consiliu consultativ compus din reprezentanti ai beneficiarilor si ai partenerilor sociali.

Numirea si eliberarea din functia de director, precum si stabilirea componentei consiliului consultativ se fac de către consiliul judetean, respectiv de către Consiliul General al Municipiului Bucuresti. Postul de director se ocupă prin concurs organizat de consiliul judetean, respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucuresti.

(5) În cazul institutiilor publice de asistentă socială prevăzute la art. 17 alin. (3), competenta consiliului judetean si a Consiliului General al Municipiului Bucuresti de numire si eliberare din functia de director, precum si de stabilire a componentei consiliului consultativ revine consiliilor locale si, respectiv, consiliilor sectoarelor municipiului Bucuresti.”

12. Articolul 17 va avea următorul cuprins:

“Art. 17. - (1) Institutiile publice de asistentă socială pot fi înfiintate si organizate prin hotărâre a consiliului judetean si pot deservi una sau mai multe unităti administrativ-teritoriale.

(2) În conditiile în care sunt implicate mai multe judete, institutiile prevăzute la alin. (1) sunt înfiintate si organizate în baza unor conventii încheiate în conditiile legii, care se aprobă prin hotărâri ale consiliilor judetene.

(3) Prin derogare de la prevederile alin. (2), consiliile locale pot înfiinta si organiza institutii de asistentă socială, finantate din bugetul propriu sau în parteneriat cu alte institutii publice ori private.”

13. Articolul 18 va avea următorul cuprins:

“Art. 18. - (1) Serviciile sociale sunt furnizate de asistentul social, precum si de specialisti având diverse calificări si competente, responsabilităti si atributii specifice domeniului de activitate, în conditiile prevăzute la art. 35 alin. (3).

(2) În procesul de furnizare a serviciilor sociale se pot implica membri de familie, alte persoane fizice, voluntari, precum si tineri care au optat pentru serviciul utilitar militar alternativ, în conditiile legii.”

14. Articolul 20 va avea următorul cuprins:

“Art. 20. - (1) Serviciile sociale cu caracter primar sunt furnizate de personal de specialitate format în institutii de învătământ superior de stat si particulare, care functionează în conditiile legii, precum si de personal care a dobândit competente în procesul de formare si de perfectionare continuă, în conditiile legii.

(2) Serviciile sociale specializate sunt furnizate de echipe interdisciplinare.

(3) Echipa interdisciplinară prevăzută la alin. (2) poate cuprinde asistent social, asistent maternal, îngrijitor, însotitor, asistent personal, ajutor menajer, educator specializat, psihoterapeut, psihopedagog, psiholog, terapeut ocupational, kinetoterapeut, logoped, pedagog social, asistent medical si medic, mediatori si facilitatori comunitari si sanitari, consilier juridic, jandarm si politist de proximitate, precum si alte profesii conexe domeniului social si medical.”

15. Articolul 21 va avea următorul cuprins:

“Art. 21. - Asistentul social are următoarele atributii principale în furnizarea serviciilor sociale:

a) sensibilizarea si informarea cu privire la serviciile sociale;

b) identificarea persoanelor si familiilor aflate în dificultate, precum si a cauzelor care au generat vulnerabilitate si nevoie socială;

c) consilierea, orientarea si ajutorul pentru realizarea demersurilor necesare obtinerii drepturilor sociale;

d) elaborarea planului de interventie;

e) participarea la elaborarea planului individualizat de asistentă si îngrijire;

f) participarea la monitorizarea, evaluarea si controlul serviciilor sociale;

g) participarea la elaborarea strategiilor si planurilor de asistentă socială judetene si, după caz, locale.”

16. Articolul 22 se abrogă.

17. Articolul 23 va avea următorul cuprins:

“Art. 23. - Beneficiarii de servicii sociale sunt:

a) persoane si familii aflate în dificultate sau risc;

b) grupuri sociale în situatii de dificultate sau risc, generatoare de marginalizare sau excluziune socială;

c) comunitatea care are nevoie de sensibilizare, prevenire si combatere a situatiilor de dificultate sau risc.”

18. Articolul 25 va avea următorul cuprins:

“Art. 25. - Beneficiarii de servicii sociale pot fi: copii, persoane vârstnice, persoane cu handicap, persoane dependente de consumul de droguri, alcool sau alte substante toxice, persoane care au părăsit penitenciarele, familii monoparentale, persoane afectate de violenta în familie, victime ale traficului de fiinte umane, persoane infectate sau bolnave HIV/SIDA, fără venituri sau cu venituri mici, imigranti, persoane fără adăpost, bolnavi cronici, persoane care suferă de boli incurabile, precum si alte persoane aflate în situatii de nevoie socială.”

19. Articolul 26 va avea următorul cuprins:

“Art. 26. - (1) Beneficiarii de servicii sociale au următoarele drepturi:

a) să li se respecte drepturile si libertătile fundamentale, fără discriminare pe bază de nastere, rasă, sex, religie, opinie sau orice altă circumstantă personală ori socială;

b) să fie informati asupra situatiilor de risc, precum si asupra drepturilor sociale;

c) să li se comunice, în termeni accesibili, informatiile privind drepturile fundamentale si măsurile legale de protectie, precum si cele privind conditiile care trebuie îndeplinite pentru a le obtine;

d) să participe la procesul de luare a deciziilor în furnizarea serviciilor sociale;

e) să li se asigure păstrarea confidentialitătii asupra informatiilor furnizate si primite;

f) să li se asigure continuitatea serviciilor sociale furnizate, atât timp cât se mentin conditiile care au generat situatia de dificultate;

g) să fie protejati de lege atât ei, cât si bunurile lor, atunci când nu au capacitate de decizie, chiar dacă sunt îngrijiti în familie sau într-o institutie;

h) să li se garanteze demnitatea si intimitatea;

i) să li se respecte viata intimă;

j) să participe la luarea deciziilor privind interventia socială care li se aplică, putând alege variante de interventii, dacă acestea există;

k) să participe la evaluarea serviciilor sociale primite;

l) să participe în organismele de reprezentare ale furnizorilor de servicii sociale;

m) să fie respectate toate drepturile speciale care privesc minorii sau persoanele cu handicap.

(2) Informatiile confidentiale pot fi dezvăluite fără acordul beneficiarilor în următoarele situatii:

a) atunci când dispozitiile legale o prevăd în mod expres;

b) când este pusă în pericol viata persoanei beneficiare sau a membrilor unui grup social;

c) pentru protectia vietii, integritătii fizice sau a sănătătii persoanei, în cazul în care aceasta se află în incapacitate fizică, psihică, senzorială ori juridică de a-si da consimtământul.”

20. Articolul 27 va avea următorul cuprins:

“Art. 27. - Beneficiarii de servicii sociale au următoarele obligatii:

a) să furnizeze informatii corecte cu privire la identitate, situatie familială, socială, medicală si economică;

b) să participe la procesul de furnizare a serviciilor sociale;

c) să contribuie, în conformitate cu legislatia în vigoare, la plata serviciilor sociale furnizate, în functie de tipul serviciului si de situatia lor materială;

d) să comunice orice modificare intervenită în legătură cu situatia lor personală.”

21. După litera g) a articolului 29 se introduce o nouă literă, litera h), cu următorul cuprins:

“h) evaluarea opiniei beneficiarului.”

22. Articolul 30 va avea următorul cuprins:

“Art. 30. - (1) Evaluarea initială si planul de interventie sunt efectuate de asistentul social sau de personalul de specialitate cu competente în domeniul asistentei sociale al furnizorului de servicii sociale din cadrul serviciului public de asistentă socială din subordinea autoritătilor administratiei publice locale.

(2) Evaluarea initială are drept scop identificarea nevoilor individuale sau de grup, precum si elaborarea planului de interventie.

(3) În situatia în care evaluarea initială stabileste numai servicii de informare, acestea se acordă pe loc.

(4) Planul de interventie cuprinde măsurile necesare solutionării situatiei de risc social, respectiv furnizarea de prestatii si servicii sociale, precum si orice alte măsuri prevăzute de dispozitiile legale în vigoare.

(5) Planul de interventie se elaborează în termen de maximum 30 de zile de la data înregistrării solicitării.”

23. Articolul 31 se abrogă.

24. Articolul 32 va avea următorul cuprins:

“Art. 32. - (1) În conditiile în care evaluarea initială evidentiază existenta unor situatii complexe pentru a căror rezolvare se impune participarea mai multor profesionisti sau institutii specializate în domeniul medical, educational si altele asemenea, se va recomanda efectuarea evaluării complexe necesare identificării si stabilirii măsurilor de interventie personalizate.

(2) Evaluarea complexă este realizată de echipe interdisciplinare de specialisti care, în activitatea desfăsurată, utilizează instrumente si tehnici standardizate specifice domeniului de activitate.

(3) Principalele categorii de persoane care pot beneficia de o evaluare complexă a nevoilor sociale individuale sunt reprezentate de copiii aflati în dificultate, persoanele vârstnice si cele cu handicap, bolnavii cronici, persoanele infectate sau bolnave HIV/SIDA, persoanele dependente de consumul de droguri sau de alte substante toxice, persoanele afectate de violentă în familie, victimele traficului de persoane, persoanele care suferă de maladii incurabile, precum si alte persoane pentru care se impune aceasta.

(4) Organizarea si functionarea echipelor interdisciplinare sunt reglementate prin conventiile-cadru stabilite la nivel judetean între institutiile în care sunt angajate persoanele care compun echipele.”

25. Alineatul (1) al articolului 34 va avea următorul cuprins:

“Art. 34. - (1) Rezultatele evaluării complexe se comunică, în scris, în toate cazurile, în termen de 5 zile, serviciului public de asistentă socială din subordinea autoritătilor administratiei publice locale care a efectuat evaluarea initială.”

26. Articolul 35 va avea următorul cuprins:

“Art. 35. - (1) Furnizarea serviciilor sociale se realizează în baza planului individualizat de asistentă si îngrijire, elaborat de furnizorul de servicii sociale cu acordul si participarea beneficiarului si cu consimtământul formal al acestuia.

(2) Planul individualizat de asistentă si îngrijire cuprinde, în principal, programarea serviciilor sociale, personalul responsabil, precum si procedurile de acordare.

(3) Răspunderea privind implementarea si monitorizarea planului individualizat de asistentă si îngrijire revine asistentului social desemnat de furnizor ca responsabil de caz.”

27. Articolul 36 va avea următorul cuprins:

“Art. 36. - (1) În vederea monitorizării eficientei serviciilor sociale furnizate, precum si pentru stabilirea continuării interventiei sau scoaterii din evidentă a cazului, situatia persoanei beneficiare se reevaluează periodic de către responsabilul de caz desemnat de furnizor.

(2) Pe baza rezultatelor reevaluării, planul de interventie sau, după caz, planul individualizat se completează ori se revizuieste de către furnizorul de servicii sociale cu consimtământul formal al beneficiarului.”

28. Articolul 38 va avea următorul cuprins:

“Art. 38. - (1) Furnizorul de servicii sociale, altul decât cel prevăzut la art. 11 alin. (2) lit. a), are obligatia de a transmite trimestrial serviciului public de asistentă socială local, în a cărui rază teritorială locuieste beneficiarul, raportul cu privire la rezultatele implementării planului individualizat de asistentă si îngrijire.

(2) Modelul raportului prevăzut la alin. (1) se aprobă prin ordin al ministrului muncii, solidaritătii sociale si familiei.

(3) Pe baza raportului prevăzut la alin. (1) serviciul public de asistentă socială local monitorizează activitatea furnizorilor de servicii sociale prevăzuti la alin. (1).”

29. Articolul 44 va avea următorul cuprins:

“Art. 44. - Monitorizarea, evaluarea si controlul serviciilor sociale se realizează de Ministerul Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei prin directiile pentru dialog, familie si solidaritate socială judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, denumite în continuare directii teritoriale, si se exercită asupra tuturor furnizorilor de servicii sociale.”

30. După litera e) a articolului 45 se introduce o nouă literă, litera f), cu următorul cuprins:

“f) colectarea datelor cu privire la situatia beneficiarilor, furnizorilor si tipurilor de servicii.”

31. Litera c) a articolului 46 va avea următorul cuprins:

“c) respectarea standardelor de calitate;”.

32. Alineatul (3) al articolului 47 va avea următorul cuprins:

“(3) În cazul abaterilor repetate constatate la furnizorii de servicii sociale sau al nerespectării de către acestia a recomandărilor stabilite anterior, directiile teritoriale, în raport cu gravitatea abaterilor constatate, pot decide limitarea domeniilor de activitate, suspendarea sau retragerea provizorie a acreditării pe o perioadă de 30 de zile, până la constituirea comisiei de acreditare, care va decide în conditiile legii.”

33. Articolul 50 va avea următorul cuprins:

“Art. 50. - Directiile teritoriale acordă, la cerere, prin personalul propriu, furnizorilor de servicii sociale asistentă tehnică de specialitate, în conditiile dispozitiilor legale în materia furnizorilor de servicii sociale.”

34. După articolul 50 se introduce un nou capitol, capitolul VIII1, cu următorul cuprins:

“CAPITOLUL VIII1

Organizarea administrativă în domeniul furnizării serviciilor sociale

Art. 501. - În realizarea serviciilor sociale, principalele atributii si responsabilităti ale Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei, coordonator al domeniului, precum si ale celorlalte autorităti ale administratiei publice centrale cu competente în domeniu sunt următoarele:

a) elaborează legislatia în domeniu si urmăreste aplicarea ei de institutiile administratiei publice, precum si de către partenerii societătii civile;

b) elaborează planuri si programe specifice pentru dezvoltarea si diversificarea serviciilor sociale la nivel national;

c) identifică prioritătile de dezvoltare a serviciilor sociale;

d) întocmesc si adoptă metodologia si procedurile de evaluare, monitorizare si control al serviciilor sociale;

e) initiază si elaborează procedura de acreditare a furnizorilor de servicii sociale;

f) asigură prin programe de interes national finantarea serviciilor sociale de la bugetul de stat;

g) elaborează si aprobă criteriile obligatorii de acreditare, organizare si functionare a institutiilor de asistentă socială;

h) elaborează si aprobă modelele contractelor de acordare a serviciilor sociale;

i) elaborează si aprobă standardele obligatorii de calitate la care se acordă serviciile sociale;

j) exercită controlul furnizării serviciilor sociale;

k) identifică sursele de finantare interne si externe destinate dezvoltării si diversificării serviciilor sociale.

Art. 502. - (1) Serviciile sociale se organizează descentralizat, la nivel comunitar, în functie de nevoile identificate, de numărul potentialilor beneficiari, de complexitatea situatiilor de dificultate si de gradul de risc social.

(2) Autoritătile administratiei publice locale au obligatia de a dezvolta si a diversifica gama serviciilor sociale în functie de nevoile identificate.

(3) În realizarea obiectivelor proprii, autoritătile administratiei publice locale au obligatia de a implica comunitatea în identificarea, prevenirea si solutionarea la nivel local a problemelor sociale.

(4) Autoritătile administratiei publice locale pot organiza serviciile sociale de îngrijire la domiciliu, în functie de nevoile identificate.

Art. 503. - Principalele atributii în domeniul serviciilor sociale ale serviciului public de asistentă socială organizat la nivel judetean sunt:

a) pune în practică planurile si strategiile nationale din domeniul serviciilor sociale;

b) elaborează planuri si programe judetene în vederea dezvoltării si diversificării serviciilor sociale, în functie de nevoile semnalate si identificate la nivel local;

c) initiază si aplică măsuri de prevenire a situatiilor de marginalizare si excludere socială si asigură resursele de orice natură necesare pentru solutionarea urgentelor sociale;

d) evaluează activitătile desfăsurate de furnizorii de servicii sociale în cadrul programelor subventionate de la bugetul local al judetului si, respectiv, al municipiului Bucuresti;

e) înfiintează, administrează si finantează serviciile sociale specializate;

f) înfiintează si finantează institutii de asistentă socială care au drept scop găzduirea, îngrijirea si protejarea persoanelor aflate în nevoie din judet;

g) coordonează metodologic si monitorizează activitatea institutiilor publice si private care au responsabilităti si atributii în domeniul serviciilor sociale;

h) ierarhizează prioritătile la nivel judetean în dezvoltarea serviciilor sociale;

i) colectează datele cu privire la furnizorii si beneficiarii serviciilor sociale;

j) încheie contracte si conventii cu alti furnizori de servicii sociale;

k) înaintează consiliului judetean planul anual de dezvoltare a serviciilor sociale, precum si bugetul aferent acestuia, cu previziune pentru următorii 3 ani.

Art. 504. - Serviciul public de asistentă socială organizat la nivel local si serviciile publice ale sectoarelor municipiului Bucuresti au următoarele atributii principale în domeniul serviciilor sociale cu caracter primar:

a) identifică si evaluează nevoile si situatiile care impun furnizarea de servicii sociale în functie de nevoile specifice comunitătii;

b) dezvoltă si gestionează serviciile sociale primare în functie de nevoile locale;

c) realizează măsuri de preventie a situatiilor de risc;

d) asigură consilierea si informarea cetătenilor din comunitate privind serviciile sociale existente la nivel local, precum si privind drepturile si obligatiile ce le revin;

e) organizează, finantează si sustin serviciile sociale cu caracter primar acordate la nivel local;

f) asigură administrarea de competente si resursele financiare necesare functionării serviciilor sociale organizate la nivel local;

g) promovează parteneriate cu alti furnizori de servicii sociale;

h) stimulează participarea cetătenilor la dezvoltarea si diversificarea serviciilor sociale;

i) controlează din punct de vedere administrativ serviciile sociale acordate la nivel local;

j) colectează datele cu privire la furnizorii si beneficiarii serviciilor sociale, la tipurile serviciilor sociale si asigură transmiterea acestora consiliului judetean, respectiv Consiliului General al Municipiului Bucuresti;

k) transmite la nivelul judetului, respectiv la nivelul Consiliului General al Municipiului Bucuresti, centralizarea rapoartelor privind implementarea planurilor individualizate de asistentă si îngrijire;

l) înaintează consiliului local planul anual de dezvoltare a serviciilor sociale, precum si bugetul aferent acestuia, cu previziune pentru următorii 3 ani;

m) orice alte atributii prevăzute de reglementările legale în vigoare.”

35. Articolul 51 va avea următorul cuprins:

“Art. 51. - Serviciile sociale se finantează din următoarele surse:

a) bugetul de stat;

b) bugetul local al judetului, respectiv al municipiului Bucuresti;

c) bugetele locale ale comunelor, oraselor si municipiilor, respectiv bugetele locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti;

d) donatii, sponsorizări sau alte contributii din partea persoanelor fizice ori juridice din tară si din străinătate;

e) fonduri externe rambursabile si nerambursabile;

f) contributia persoanelor beneficiare;

g) alte surse de finantare, în conformitate cu legislatia în vigoare.”

36. Articolul 52 va avea următorul cuprins:

“Art. 52. - De la bugetul de stat se alocă fonduri pentru:

a) finantarea programelor de interes national, elaborate pe baza programelor judetene si ale Consiliului General al Municipiului Bucuresti, în scopul înfiintării, dezvoltării si sustinerii serviciilor sociale;

b) finantarea înfiintării unor institutii de asistentă socială-pilot.”

37. Articolul 53 va avea următorul cuprins:

“Art. 53. - Din bugetele locale ale judetelor, respectiv al municipiului Bucuresti, se alocă fonduri pentru:

a) finantarea serviciilor sociale specializate;

b) finantarea în parteneriat cu până la 50% a serviciilor sociale cu caracter primar furnizate la nivelul consiliilor locale;

c) finantarea integrală sau finantarea în parteneriat a înfiintării, organizării si functionării unor institutii de asistentă socială.”

38. După articolul 53 se introduc trei noi articole, articolele 531-533, cu următorul cuprins:

“Art. 531. - Din bugetele locale ale comunelor, oraselor si municipiilor, respectiv din bugetele locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, se alocă fonduri pentru:

a) finantarea serviciilor sociale cu caracter primar;

b) subventionarea serviciilor sociale realizate de furnizorii acreditati;

c) finantarea sau finantarea în parteneriat a înfiintării, organizării si functionării unor institutii de asistentă socială organizate la nivel de municipii, orase sau comune.

Art. 532. - Autoritătile administratiei publice locale au obligatia să prevadă în bugetele proprii fonduri necesare pentru servicii sociale, care vor fi alocate cu prioritate beneficiarilor din zonele defavorizate.

Art. 533. - (1) Finantarea serviciilor sociale din sursele publice se face pe principiul concurentei si al eficientei.

(2) Furnizorii de servicii sociale, publici sau privati, au acces nediscriminatoriu la sursele publice de finantare, în conditiile legii.”

39. Alineatul (1) al articolului 55 va avea următorul uprins:

“Art. 55. - (1) Nerespectarea prevederilor art. 11 alin. (4) si (5), art. 13 alin. (1) si (2), art. 16 alin. (2), art. 18 alin. (1), art. 30 alin. (4) si (5), art. 34, art. 35, art. 38 alin. (3) si ale art. 45 lit. f) constituie contraventii si se sanctionează cu amendă de la 10.000.000 lei la 50.000.000 lei.”

40. După alineatul (1) al articolului 55 se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

“(11) Nerespectarea prevederilor art. 38 alin. (1) constituie contraventie si se sanctionează cu amendă contraventională de la 1.000.000 lei la 3.000.000 lei, ca sanctiune contraventională principală, precum si cu neacordarea sau retragerea cofinantării ori finantării în parteneriat, ca sanctiune contraventională complementară.”

41. Alineatul (1) al articolului 58 va avea următorul cuprins:

“Art. 58. - (1) Până la obtinerea acreditării, activitatea furnizorilor de servicii sociale care acordă servicii sociale la data intrării în vigoare a prezentei ordonante se desfăsoară în conditiile prevăzute de legislatia în vigoare.”

42. După alineatul (2) al articolului 58 se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

“(3) Prin derogare de la prevederile art. 52 lit. a), în anii 2004 si 2005 programele nationale finantate de la bugetul de stat vor fi elaborate de către Ministerul Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei fără conditia prealabilă a elaborării programelor judetene sau ale Consiliului General al Municipiului Bucuresti.”

43. După articolul 59 se introduce un nou articol, articolul 591, cu următorul cuprins:

“Art. 591. - Institutiile publice de asistentă socială înfiintate prin hotărâri ale consiliilor locale trec în responsabilitatea administrativă si financiară a consiliilor judetene dacă consiliile locale respective nu decid altfel, asumându-si finantarea în continuare.”

Art. II. - Ordonanta Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 515/2003, cu modificările si completările aduse prin prezenta ordonantă, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, după aprobarea prin lege a prezentei ordonante, dându-se textelor o nouă numerotare.

Art. III. - Prezenta ordonantă intră în vigoare la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul muncii, solidaritătii sociale si familiei,

Dan Mircea Popescu

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 19 august 2004.

Nr. 86.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ

privind unele măsuri pentru constituirea si utilizarea eficientă a veniturilor cu destinatie specială în sectorul energetic

 

În temeiul art. 108 din Constitutie, republicată, si al art. 1 pct. I.20 din Legea nr. 291/2004 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă.

 

Art. 1. - (1) Agentii economici din domeniul producerii, transportului si furnizării energiei electrice si termice vor constitui rezerve în limita unor cote de până la 6% din veniturile realizate din livrarea energiei electrice si 2% din veniturile realizate din livrarea energiei termice.

(2) Rezervele se constituie lunar, în limita profitului contabil, se vor introduce în contul “Alte rezerve”, analitic distinct, si vor fi utilizate numai pentru destinatiile prevăzute la art. 2.

(3) Rezervele sunt deductibile la determinarea profitului impozabil, înainte de calculul impozitului pe profit, în limita rezervei înregistrate în contul “Alte rezerve”, conform alin. (2).

(4) Toate cheltuielile efectuate pentru investitiile prevăzute la art. 2 vor fi suportate din rezervele astfel constituite.

(5) Pentru agentii economici care beneficiază de facilitătile prevăzute la alin. (1)-(4) nu sunt aplicabile prevederile art. 24 alin. (6) lit. b) si alin. (12) si ale art. 38 alin. (13) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările ulterioare. În cazul în care prin constituirea acestei rezerve agentii economici realizează pierderi fiscale, acestea se recuperează potrivit prevederilor art. 26 din Legea nr. 571/2003, cu modificările ulterioare.

Art. 2. - Rezervele constituite potrivit art. 1 se utilizează pentru finantarea lucrărilor de investitii proprii, destinate modernizării si dezvoltării obiectivelor energetice, conform următoarelor destinatii:

a) amenajări hidroenergetice;

b) amenajări de depozite de cărbune, păcură si cenusă;

c) finalizarea capacitătilor în executie, precum si realizarea de capacităti noi, inclusiv cele nucleare, pentru producerea energiei electrice si termice;

d) dezvoltarea retelelor de transport si distributie a energiei electrice, în special în mediul rural;

e) amenajări pentru sporirea gradului de sigurantă în functionarea capacitătilor energetice;

f) lucrări pentru protectia mediului înconjurător la obiectivele din sectorul energetic;

g) dezvoltarea capacitătilor de producere în vederea asigurării securitătii energetice;

h) lucrări pentru conservarea energiei si cresterea eficientei energetice;

i) instalatii de producere si furnizare a apei fierbinti, utilizarea aburului disponibil în cazanele centralelor de termoficare si alte obiective din sectorul energetic;

j) finantarea activitătii de cercetare-dezvoltare, aplicatii si inginerie tehnologică aferentă suportului tehnic national pentru domeniul de energie nucleară;

k) finantarea stocului de apă grea si de uraniu necesar în vederea realizării primei încărcături, precum si depozitarea si conservarea acestuia pentru centralele nuclearelectrice;

l) rambursarea creditelor interne si externe contractate pentru finantarea obiectivelor de investitii din sistemul energetic.

Art. 3. - Obiectivele de investitii din coordonarea Agentiei Române pentru Conservarea Energiei, precum si sumele alocate de stat pentru aceste obiective vor fi incluse în anexele la legea anuală a bugetului de stat, cu respectarea prevederilor Legii nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările ulterioare.

Art. 4. - Autoritatea Natională de Reglementare în Domeniul Energiei va adapta cadrul de reglementare în domeniu, în conformitate cu prevederile prezentei ordonante.

Art. 5. - (1) Ajutoarele de stat instituite prin prezenta ordonantă pot fi acordate numai după autorizarea lor de către Consiliul Concurentei, în conformitate cu legislatia natională relevantă.

(2) Ministerul Economiei si Comertului este mandatat să notifice Consiliului Concurentei, în vederea autorizării, măsurile de natura ajutorului de stat prevăzute în prezenta ordonantă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 6. - (1) Prevederile prezentei ordonante se aplică de la data de 1 ianuarie 2005 până la data de 31 decembrie 2006 inclusiv.

(2) Pe data de 1 ianuarie 2005 se abrogă Ordonanta Guvernului nr. 29/1994 privind constituirea si utilizarea Fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 208 din 10 august 1994, aprobată prin Legea nr. 136/1994, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 7. - Prezenta ordonantă intră în vigoare la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I. PRIM-MINISTRU

 

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministru de stat, ministrul economiei si comertului,

Dan Ioan Popescu

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 26 august 2004.

Nr. 89.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ

pentru completarea Legii nr. 148/2000 privind publicitatea

 

În temeiul art. 108 din Constitutie, republicată, si al art. 1 pct. I.30 din Legea nr. 291/2004 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă.

 

Art. I. - După articolul 13 din Legea nr. 148/2000 privind publicitatea, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 2 august 2000, cu modificările si completările ulterioare, se introduce un nou articol, articolul 131, având următorul cuprins:

“Art. 131. - (1) Publicitatea la băuturile spirtoase, astfel cum sunt definite în Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor, al ministrului sănătătii si familiei si al presedintelui Autoritătii Nationale pentru Protectia Consumatorilor nr. 268/441/117/2003 pentru aprobarea Normelor privind definirea, descrierea si prezentarea băuturilor spirtoase, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 573 din 11 august 2003, cu modificările ulterioare, este permisă numai în cazul celei difuzate prin intermediul presei scrise, al radioului, precum si prin intermediul televiziunii.

(2) Difuzarea de publicitate la băuturile spirtoase în programele audiovizuale se realizează conform dispozitiilor Deciziei Consiliului National al Audiovizualului nr. 254/2004 privind publicitatea, sponsorizarea si teleshoppingul, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 668 din 26 iulie 2004.”

Art. II. - Prezenta ordonantă intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2005.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Alin Teodorescu

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 26 august 2004.

Nr. 90.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Planului de amenajare a teritoriului - Cetătile dacice din Muntii Orăstiei

 

În temeiul art. 108 din Constitutie, republicată, si al art. 7 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 47/2000 privind stabilirea unor măsuri de protectie a monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 564/2001,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Planul de amenajare a teritoriului - Cetătile dacice din Muntii Orăstiei, proiect nr. A.3/2000, elaborat de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Urbanism si Amenajarea Teritoriului - Urbanproiect - Bucuresti, cuprinzând piese scrise si desenate, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

p. Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului,

Ileana Tureanu,

secretar de stat

Ministrul culturii si cultelor,

Răzvan Theodorescu

Ministru de stat, ministrul administratiei si internelor,

Marian Florian Săniută

Ministrul delegat pentru administratia publică,

Gheorghe Emacu

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 13 august 2004.

Nr. 1.293.


*) Anexa se pune la dispozitie Consiliului Judetean Hunedoara si Consiliului Judetean Alba, prin grija Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind stabilirea unor măsuri pentru înlăturarea efectelor produse de calamităti în comuna Agăs, judetul Bacău

 

În temeiul art. 108 din Constitutie, republicată, al art. 30 alin. (2)-(5) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările ulterioare, si al art. 25 lit. a) si b) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă alocarea din Fondul de interventie la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2004, a sumei de 10.660 milioane lei comunei Agăs, judetul Bacău, pentru acordarea unor ajutoare financiare familiilor sinistrate, potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre, în vederea strămutării locuintelor.

(2) Se aprobă suplimentarea sumelor defalcate din impozitul pe venit pentru bugetele locale pe anul 2004 cu suma de 2.647 milioane lei pentru judetul Bacău, din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2004, si alocarea acesteia bugetului propriu al comunei Agăs, în vederea achizitionării terenului necesar strămutării familiilor prevăzute la alin. (1).

Art. 2. - Utilizarea sumelor prevăzute la art. 1 se face de către ordonatorul principal de credite, potrivit dispozitiilor legale.

Art. 3. - Alineatul (2) al articolului 2 din Hotărârea Guvernului nr. 440/2004 pentru stabilirea unor măsuri privind reamplasarea imobilului fost “Monument al Eroilor Comunisti”, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 292 din 1 aprilie 2004, cu modificările ulterioare, se modifică si va avea următorul cuprins:

“(2) În vederea finantării lucrărilor de demontare a imobilului fost «Monument al Eroilor Comunisti», în conformitate cu prevederile alin. (1), se aprobă alocarea sumei de 19.193 milioane lei din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului pe anul 2004.”

Art. 4. - Pentru asigurarea fondurilor prevăzute la art. 1 se suplimentează cu suma de 10.660 milioane lei Fondul de interventie la dispozitia Guvernului din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2004.

Art. 5. - Ministerul Finantelor Publice este autorizat să introducă modificările corespunzătoare în structura bugetului de stat pe anul 2004.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministru de stat, ministrul administratiei si internelor,

Marian Florian Săniută

Ministrul delegat pentru administratia publică,

Gheorghe Emacu

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 26 august 2004.

Nr. 1.344.

 

ANEXĂ*)

 

LISTA

privind ajutoarele financiare acordate familiilor sinistrate din comuna Agăs, judetul Bacău

 

Pagina 1

Pagina a 2-a

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI

 

REGULAMENT

pentru modificarea Regulamentului Băncii Nationale a României nr. 2/2004 privind utilizarea codurilor IBAN în România

 

Având în vedere prevederile art. 22 alin. (1) din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Nationale a României, ale art. 38 alin. 1 din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancară, cu modificările si completările ulterioare, ale art. 164 si 285 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 97/2000 privind organizatiile cooperatiste de credit, aprobată cu modificări prin Legea nr. 200/2002, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul art. 48 alin. (2) din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Nationale a României,

Banca Natională a României emite prezentul regulament.

Articol unic. - Regulamentul Băncii Nationale a României nr. 2/2004 privind utilizarea codurilor IBAN în România, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 165 din 25 februarie 2004, se modifică si se completează după cum urmează:

1. Articolul 10 va avea următorul cuprins:

“Art. 10. - (1) Începând cu data de 1 septembrie 2004, instructiunile de plată receptionate de institutii de la clientii lor si, respectiv, initiate de acestea în nume propriu, pentru plătile efectuate prin sistemele de plăti sau prin scheme de tip bănci corespondent de pe teritoriul României, vor contine codurile conturilor obligatoriu a fi mentionate în conformitate cu reglementările în vigoare, reprezentate în structură IBAN, în conformitate cu prevederile prezentului regulament.

(2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) instrumentele de plată de debit trase/emise si prezentate la plată înainte de 1 septembrie 2004 al căror circuit bancar se va încheia după această dată, precum si instrumentele de plată de debit trase/emise si înmânate beneficiarilor acestora care fie nu au fost prezentate la plată până la data de 1 septembrie 2004, fie au fost înmânate posesorilor în baza unor conventii încheiate între semnatari înainte de 1 septembrie 2004 si urmează a fi prezentate la plată după această dată.

(3) Începând cu data mentionată la alin. (1), instructiunile de plată transfrontaliere în euro sau în orice altă monedă care a fost notificată Comisiei Europene, initiate către statele membre ale Spatiului Economic European, vor contine codurile conturilor beneficiarilor reprezentate exclusiv în structură IBAN, în cazul în care sunt alocate astfel de coduri.”

2. La articolul 12 se introduc două noi alineate, alineatele (2) si (3), cu următorul cuprins:

“(2) În aplicarea prevederilor alin. (1) se va tine seama de prevederile art. 10.

(3) Institutiile care au receptionat spre încasare, de la clientii lor, instrumente de plată de debit de tipul celor prevăzute la art. 10 alin. (2) au obligatia de a da instructiuni clientilor lor pentru înscrierea pe borderourile de încasare atât a codurilor IBAN ale conturilor proprii, cât si a celor ale plătitorilor.”

 

Presedintele Consiliului de administratie al Băncii Nationale a României,

Mugur Isărescu

 

Bucuresti, 26 august 2004.

Nr. 5.