MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

P A R T E A I

Anul 172 (XVI) - Nr. 710 LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE Joi, 5 august 2004

SUMAR

HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

970. - Hotãrâre privind regimul calificãrilor în profesiile de medic, medic dentist, farmacist, asistent medical generalist si moasã, dobândite în afara granitelor României

HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTÃRÂRE

privind regimul calificãrilor în profesiile de medic, medic dentist, farmacist, asistent medical generalist si moasã, dobândite în afara granitelor României

În temeiul art. 108 din Constitutie, republicatã,

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

Art. 1. - În vederea exercitãrii profesiei în România, în regim salarial si/sau independent, diplomele, certificatele si alte titluri de formare în profesiile de medic, medic dentist, farmacist, asistent medical generalist si moasã dobândite în afara granitelor României se recunosc sau, dupã caz, se echivaleazã în conformitate cu dispozitiile prezentei hotãrâri.

Art. 2. - Recunoasterea în scop profesional a diplomelor, certificatelor sau a altor titluri de formare în profesia de medic, medic dentist, farmacist, asistent medical generalist si, respectiv, de moasã, eliberate de cãtre un stat membru al Uniunii Europene, de un alt stat apartinând Spatiului Economic European sau de Confederatia Elvetianã cetãtenilor acestora, se face de cãtre Ministerul Sãnãtãtii în colaborare cu organizatiile profesionale de profil care au atributii în controlul si supravegherea acestor profesii.

Art. 3. - Diplomele, certificatele si alte titluri eliberate conform normelor Uniunii Europene de cãtre un stat membru al Uniunii Europene, de un alt stat apartinând Spatiului Economic European sau de cãtre Confederatia Elvetianã si care atestã calificãrile în profesia de medic, medic dentist si farmacist sunt recunoscute în scop profesional de cãtre Ministerul Sãnãtãtii în colaborare cu Colegiul Medicilor din România, Colegiul Medicilor Dentisti din România si Colegiul Farmacistilor din România.

Art. 4. - Solicitãrile de recunoastere a diplomelor, certificatelor si titlurilor de medic specialist si, respectiv, de medic dentist specialist, eliberate conform normelor Uniunii Europene de unul dintre statele prevãzute la art. 3 si care atestã o specialitate care nu este prevãzutã de Nomenclatorul de specialitãti medicale, medico-dentare si farmaceutice pentru reteaua de asistentã medicalã, sunt analizate de cãtre autoritãtile competente române. Acestea stabilesc domeniul în care solicitantul poate acorda îngrijiri medicale de specialitate si, respectiv, medico-dentare de specialitate în România, precum si titlul profesional corespunzãtor cu care acesta exercitã activitãtile profesionale.

Art. 5. - Stagiile de pregãtire în specialitãtile efectuate într-un stat membru al Uniunii Europene, într-un alt stat apartinând Spatiului Economic European sau în Confederatia Elvetianã, de cãtre medicii, medicii dentisti si farmacistii rezidenti, se recunosc de Ministerul Sãnãtãtii ca pregãtire în cadrul rezidentiatului.

Art. 6. - Diplomele de medic, medic dentist si farmacist eliberate de o institutie de învãtãmânt universitar din afara granitelor României, ale statelor membre ale Uniunii Europene, ale celorlalte state apartinând Spatiului Economic European si ale Confederatiei Elvetiene si care nu au fost recunoscute de unul dintre aceste state se echivaleazã de cãtre Ministerul Educatiei si Cercetãrii, potrivit legii.

Art. 7. - Specializarea efectuatã de medici, medici dentisti si farmacisti în afara granitelor României, ale statelor membre ale Uniunii Europene, ale celorlalte state apartinând Spatiului Economic European si ale Confederatiei Elvetiene, atestatã prin diplome sau alte documente de specialist în una dintre specialitãtile prevãzute de Nomenclatorul de specialitãti medicale, medico-dentare si farmaceutice pentru reteaua de asistentã medicalã, este echivalatã de Ministerul Sãnãtãtii cu stagiul de rezidentiat prevãzut de lege, dacã pentru specializarea respectivã durata si programele de studiu sunt echivalente.

Art. 8. - (1) Specializarea efectuatã de medici, medici dentisti si farmacisti în afara granitelor României, ale statelor membre ale Uniunii Europene, ale celorlalte state apartinând Spatiului Economic European si ale Confederatiei Elvetiene, atestatã prin diplome sau alte documente de specialist în una dintre specialitãtile prevãzute de Nomenclatorul de specialitãti medicale, medico-dentare si farmaceutice pentru reteaua de asistentã medicalã, dar care nu întruneste conditiile de formare prevãzute la art. 7, poate fi echivalatã de Ministerul Sãnãtãtii ca pregãtire în cadrul rezidentiatului dupã dobândirea calitãtii de rezident în specialitatea respectivã, conform prevederilor legale.

(2) În situatiile prevãzute la alin. (1), prezentarea la examenul de specialist se face dupã completarea pregãtirii prin rezidentiat.

Art. 9. - Certificatul de medic specialist, medic dentist specialist si, respectiv, farmacist specialist se obtine în cazurile prevãzute la art. 7 si 8 dupã promovarea examenului de specialist organizat de Ministerul Sãnãtãtii.

Art. 10. - Prevederile art. 7, 8 si 9 nu se aplicã specializãrilor efectuate în afara granitelor României, ale statelor membre ale Uniunii Europene, ale celorlalte state apartinând Spatiului Economic European si ale Confederatiei Elvetiene si care au fost recunoscute de unul dintre aceste state.

Art. 11. - Stagiile de pregãtire în specialitate efectuate de medicii, medicii dentisti si farmacistii rezidenti în afara granitelor României, ale statelor membre ale Uniunii Europene, ale celorlalte state apartinând Spatiului Economic European si ale Confederatiei Elvetiene pot fi echivalate de Ministerul Sãnãtãtii cu stagiile de pregãtire din cadrul rezidentiatului.

Art. 12. - Diplomele, certificatele si alte titluri eliberate conform normelor Uniunii Europene de cãtre statele membre ale Uniunii Europene, de celelalte state apartinând Spatiului Economic European sau de cãtre Confederatia Elvetianã si care atestã calificarea în profesia de asistent medical generalist si, respectiv, în profesia de moasã se recunosc în scop profesional de cãtre Ministerul Sãnãtãtii în colaborare cu Ordinul Asistentilor Medicali si Moaselor din România.

Art. 13. - (1) Diplomele, certificatele si titlurile obtinute în afara granitelor României, ale statelor membre ale Uniunii Europene, ale celorlalte state apartinând Spatiului Economic European si ale Confederatiei Elvetiene si care atestã calificarea în profesiile de asistent medical generalist si, respectiv, în profesia de moasã se echivaleazã de cãtre Ministerul Educatiei si Cercetãrii, potrivit legii.

(2) Prevederile alin. (1) nu se aplicã în cazul diplomelor, certificatelor si titlurilor obtinute în afara granitelor României, ale Uniunii Europene, ale Spatiului Economic European sau ale Confederatiei Elvetiene, care atestã calificarea în profesia de asistent medical generalist sau în profesia de moasã si care au fost recunoscute de unul dintre aceste state.

CAPITOLUL II

Recunoasterea în scop profesional a diplomelor, certificatelor si a altor titluri care atestã calificãrile în profesia de medic, medic dentist, farmacist, asistent medical generalist si, respectiv de moasã, eliberate de un stat membru al Uniunii Europene, de un alt stat apartinând Spatiului Economic European sau de Confederatia Elvetianã cetãtenilor acestora

SECTIUNEA 1

Recunoasterea calificãrilor de medic si medic specialist

Art. 14. - (1) Se recunosc diplomele, certificatele si alte titluri de medic, emise conform prevederilor directivelor Uniunii Europene de cãtre un stat membru al Uniunii Europene, un alt stat apartinând Spatiului Economic European sau de Confederatia Elvetianã cetãtenilor acestora.

(2) Diplomele, certificatele si titlurile de medic prevãzute la alin. (1) au acelasi efect pe teritoriul României ca si diplomele de medic eliberate de institutiile de învãtãmânt superior din România.

Art. 15. - (1) Se recunosc diplomele, certificatele si titlurile de medic specialist eliberate conform prevederilor directivelor Uniunii Europene de cãtre un stat membru al Uniunii Europene, un alt stat apartinând Spatiului Economic European sau de Confederatia Elvetianã cetãtenilor acestor state.

(2) Diplomele, certificatele si titlurile de medic specialist prevãzute la alin. (1) au acelasi efect pe teritoriul României ca si titlurile de calificare de medic specialist eliberate de România.

Art. 16. - (1) Diplomele, certificatele si titlurile de medic prevãzute la art. 14 alin. (1), autoritãtile, precum si statele emitente sunt prevãzute în anexa nr. 1.

(2) Diplomele, certificatele si titlurile de medic specialist, pe baza cãrora se recunoaste calificarea profesionalã de medic specialist cetãtenilor unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui alt stat apartinând Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, autoritãtile competente, precum si statele emitente sunt prevãzute în anexa nr. 2.

(3) Specializãrile atestate prin diplome, certificate si titluri de medic specialist, care fac obiectul recunoasterii mutuale între statele prevãzute la alin. (2), precum si denumirile, duratele minime de formare si statele membre în care acestea existã sunt prevãzute în anexa nr. 3.

Art. 17. - (1) Cetãtenii unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui alt stat apartinând Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, posesori ai unei diplome, certificat sau ai unui alt titlu de medic prevãzut în anexa nr. 1, care doresc sã obtinã în România una dintre specializãrile prevãzute de Nomenclatorul de specialitãti medicale, medico-dentare si farmaceutice pentru reteaua de asistentã medicalã, care nu este prevãzutã în anexa nr. 3 sau nu este prevãzutã pentru statul membru de origine ori de provenientã al solicitantului în anexa nr. 3, se supun conditiilor stabilite de lege în acest sens pentru cetãtenii români licentiati ai facultãtilor de medicinã din România.

(2) Dupã obtinerea calitãtii de rezident conform prevederilor legale, evaluarea pregãtirii profesionale a persoanelor prevãzute la alin. (1) se face pe baza documentelor din care rezultã:

a) perioadele de formare atestate de statul membru de origine sau de provenientã. Acestea se recunosc ca stagii de pregãtire din cadrul rezidentiatului dacã corespund celor prevãzute de legislatia românã în vigoare pentru specializarea respectivã;

b) experienta profesionalã însusitã de solicitant;

c) pregãtirea complementarã si formarea medicalã continuã a acestuia.

(3) În termen de 4 luni de la depunerea dosarului complet de cãtre cel interesat, Ministerul Sãnãtãtii informeazã solicitantii cu privire la durata si continutul perioadei de pregãtire complementarã în specialitate, care urmeazã a fi efectuatã în vederea prezentãrii la examenul de medic specialist.

Art. 18. - (1) Se recunosc diplomele, certificatele sau alte titluri de medic emise de un stat membru al Uniunii Europene, de un alt stat apartinând Spatiului Economic European, precum si de cãtre Confederatia Elvetianã cetãtenilor acestora, care nu corespund tuturor cerintelor minime de formare a medicului prevãzute de normele Uniunii Europene, dacã atestã o formare începutã înainte de datele prevãzute la alin. (2) si dacã sunt însotite de un certificat emis de statul membru de origine sau de provenientã, prin care se atestã faptul cã posesorul a exercitat efectiv si legal activitãtile de medic pe o duratã de minimum 3 ani consecutivi în decursul ultimilor 5 ani care precedã data eliberãrii certificatului.

(2) Datele la care se face referire la alin. (1) sunt:

a) 1 ianuarie 1986 pentru Spania si Portugalia;

b) 1 ianuarie 1981 pentru Grecia;

c) 20 decembrie 1976 pentru Belgia, Danemarca, Germania, Franta, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda si Marea Britanie;

d) 1 ianuarie 1994 pentru Norvegia si Islanda;

e) 1 ianuarie 1995 pentru Austria, Finlanda si Suedia;

f) 1 mai 1995 pentru Liechtenstein;

g) 1 iunie 2002 pentru Elvetia;

h) 1 mai 2004 pentru: Republica Cehã, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, Slovenia si Slovacia.

Art. 19. - (1) Se recunosc diplomele, certificatele si alte titluri de medic specialist, eliberate de un stat membru al Uniunii Europene, de un alt stat apartinând Spatiului Economic European sau de Confederatia Elvetianã cetãtenilor acestora, care atestã o specializare prevãzutã în anexa nr. 3 si care nu rãspund cerintelor minime de formare în specialitate, stabilite de normele Uniunii Europene, dacã atestã o formare începutã înainte de:

a) 1 ianuarie 1986 pentru Spania si Portugalia;

b) 1 ianuarie 1981 pentru Grecia;

c) 20 decembrie 1976 pentru Belgia, Danemarca, Germania, Franta, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda si Marea Britanie;

d) 1 ianuarie 1994 pentru Norvegia si Islanda;

e) 1 ianuarie 1995 pentru Austria, Finlanda si Suedia;

f) 1 mai 1995 pentru Liechtenstein;

g) 1 iunie 2002 pentru Elvetia;

h) 1 mai 2004 pentru: Republica Cehã, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, Slovenia si Slovacia.

(2) Recunoasterea diplomelor, certificatelor si titlurilor de medic specialist prevãzute la alin. (1) se face dacã acestea sunt însotite de un certificat emis de autoritãtile competente ale statului membru de origine sau de provenientã prin care se atestã cã posesorul a exercitat activitãtile respective cu titlul de medic specialist pe o perioadã echivalentã cu dublul diferentei dintre durata de formare în specialitate prevãzutã în anexa nr. 3 si cea prevãzutã de statul membru de origine sau de provenientã, atunci când aceasta din urmã nu corespunde duratei minime stabilite de normele Uniunii Europene pentru specializarea respectivã si prevãzute în anexa nr. 3.

(3) Dacã normele române de formare în specialitate aflate în vigoare anterior datelor prevãzute la alin. (1) prevedeau o duratã de pregãtire în acea specialitate inferioarã celei prevãzute de actualele norme ale Uniunii Europene, diferenta indicatã la alin. (2) se stabileste în functie de durata minimã de pregãtire prevãzutã de normele române.

Art. 20. - (1) Se recunoaste titlul de medic specialist eliberat de Spania medicilor cetãteni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui alt stat apartinând Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, care atestã cã formarea ca specialist s-a încheiat anterior datei de 1 ianuarie 1995 si care nu corespunde cerintelor de formare în specialitate prevãzute de normele Uniunii Europene, dacã acest titlu este însotit de un certificat emis de autoritãtile competente spaniole prin care se dovedeste cã posesorul a promovat proba de competentã profesionalã specificã, organizatã conform legislatiei spaniole.

(2) Certificatul prevãzut la alin. (1) atestã cã detinãtorul posedã cunostintele si competentele de specialitate echivalente celor atestate de titlul de medic specialist prevãzut pentru Spania în anexele nr. 2 si 3.

Art. 21. - Se recunosc diplomele, certificatele si alte titluri de medic eliberate cetãtenilor unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui alt stat apartinând Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, care atestã o formare însusitã pe teritoriul fostei Republici Democrate Germane si care nu rãspund tuturor conditiilor minime de formare prevãzute de normele Uniunii Europene, dacã acestea:

a) atestã o formare începutã înainte de unificarea Germaniei;

b) dau dreptul posesorului sã exercite activitãtile specifice profesiei de medic pe tot teritoriul Germaniei, în aceleasi conditii ca si titlurile eliberate de autoritãtile competente germane, prevãzute la anexa nr. 1; si

c) sunt însotite de un certificat eliberat de autoritãtile competente germane, care atestã faptul cã posesorul a exercitat efectiv si legal activitãtile de medic în Germania, pe o duratã de minimum 3 ani consecutivi în decursul ultimilor 5 ani care precedã data eliberãrii certificatului.

Art. 22. - (1) Se recunosc diplomele, certificatele si titlurile de medic specialist obtinute de cetãtenii unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui alt stat apartinând Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, care atestã o formare însusitã pe teritoriul fostei Republici Democrate Germane si care nu îndeplinesc cerintele minime de formare prevãzute de normele Uniunii Europene, dacã:

a) atestã o formare în specialitate începutã înainte de 3 aprilie 1992; si

b) permit exercitarea activitãtii respective cu titlul de medic specialist pe tot teritoriul Germaniei, în aceleasi conditii ca si titlurile de medic specialist emise de autoritãtile competente germane, prevãzute în anexele nr. 2 si 3.

(2) Recunoasterea diplomelor, certificatelor si titlurilor prevãzute la alin. (1) se face dacã acestea sunt însotite de un certificat eliberat de autoritãtile competente germane, prin care se atestã exercitarea activitãtii respective cu titlul de medic specialist pe o perioadã echivalentã dublului diferentei dintre durata minimã de formare în specialitate prevãzutã în anexa nr. 3 si cea însusitã pe teritoriul Germaniei, atunci când aceasta din urmã nu corespunde duratei minime stabilite de normele Uniunii Europene si prevãzute în anexa nr. 3 pentru specializarea respectivã.

Art. 23. - (1) Se recunosc diplomele, certificatele si titlurile de medic si, respectiv, de medic specialist eliberate de cãtre un stat membru al Uniunii Europene, de un alt stat apartinând Spatiului Economic European sau de cãtre Confederatia Elvetianã cetãtenilor acestora si care nu corespund calificãrilor sau denumirilor prevãzute în anexele nr. 1-3, dacã acestea sunt însotite de un certificat eliberat de autoritãtile competente ale statului respectiv.

(2) Certificatul prevãzut la alin. (1) atestã cã formarea de medic si, respectiv, de medic specialist s-a desfãsurat în conformitate cu normele Uniunii Europene si diplomele, certificatele si titlurile respective sunt asimilate de statul emitent calificãrilor sau denumirilor prevãzute în anexele nr. 1-3 pentru acel stat.

Art. 24. - Diplomele, certificatele si titlurile de medic specialist eliberate de un stat membru al Uniunii Europene, de un alt stat apartinând Spatiului Economic European sau de cãtre Confederatia Elvetianã cetãtenilor acestor state, care atestã o formare în specialitate, în regim de timp partial, începutã înainte de 31 decembrie 1983, se recunosc dacã sunt însotite de un certificat care atestã cã posesorul a exercitat efectiv si legal profesia cu titlul de medic specialist, pe o duratã de minimum 3 ani consecutivi în ultimii 5 ani care precedã data eliberãrii acestui certificat.

Art. 25. - (1) Se recunoaste certificatul de medic specialist eliberat de autoritãtile competente din Luxemburg posesorilor diplomei de doctor în medicinã, chirurgie si obstetricã emise de comisia de stat de examinare din Luxemburg, diplomã universitarã care intrã sub incidenta Legii luxemburgheze din 1939 privind acordarea gradelor academice si universitare.

(2) Se recunoaste certificatul de medic specialist eliberat de autoritãtile competente din Danemarca posesorilor diplomelor legale de medic emise de facultatea de medicinã a unei universitãti daneze în conformitate cu Ordinul ministrului de interne din 14 mai 1970.

(3) Diplomele prevãzute la alin. (1) si (2) sunt eliberate medicilor a cãror formare universitarã a început înainte de 20 decembrie 1976.

Art. 26. - (1) Diplomele, certificatele si alte titluri de medic si medic specialist, eliberate de fosta Republicã Cehoslovacia cetãtenilor unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui alt stat apartinând Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene înainte de 1 ianuarie 1993 ori care atestã o formare începutã în acest stat înainte de 1 ianuarie 1993, se recunosc dacã autoritãtile competente ale Republicii Cehe atestã cã, pe teritoriul acestui stat, aceste titluri produc aceleasi efecte juridice ca si titlurile cehe de medic si medic specialist, în ceea ce priveste accesul la activitãtile de medic si exercitarea acestora.

(2) Atestatul prevãzut la alin. (1) trebuie sã fie însotit de un certificat eliberat de autoritãtile Republicii Cehe, prin care se atestã cã posesorul a exercitat efectiv si legal activitãtile de medic pe teritoriul acestui stat timp de minimum 3 ani consecutivi în cursul ultimilor 5 ani care precedã data eliberãrii certificatului.

Art. 27. - (1) Diplomele, certificatele si alte titluri de medic si medic specialist, eliberate de fosta Uniune Sovieticã cetãtenilor unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui alt stat apartinând Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene înainte de 20 august 1991 ori care atestã o formare începutã în acest stat înainte de 20 august 1991, se recunosc dacã autoritãtile competente ale Estoniei atestã cã, pe teritoriul acestui stat, aceste titluri produc aceleasi efecte juridice ca si titlurile estoniene de medic si medic specialist, în ceea ce priveste accesul la activitãtile de medic si exercitarea acestora.

(2) Atestatul prevãzut la alin. (1) trebuie sã fie însotit de un certificat eliberat de autoritãtile Estoniei, prin care se atestã cã posesorul a exercitat efectiv si legal activitãtile de medic pe teritoriul acestui stat timp de minumum 3 ani consecutivi în cursul ultimilor 5 ani care precedã data eliberãrii certificatului.

Art. 28. - (1) Diplomele, certificatele si alte titluri de medic si medic specialist, eliberate de fosta Uniune Sovieticã cetãtenilor unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui alt stat apartinând Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene înainte de 21 august 1991 ori care atestã o formare începutã în acest stat înainte de 21 august 1991, se recunosc dacã autoritãtile competente ale Letoniei atestã cã, pe teritoriul acestui stat, aceste titluri produc aceleasi efecte juridice ca si titlurile letoniene de medic si medic specialist în ceea ce priveste accesul la activitãtile de medic si exercitarea acestora.

(2) Atestatul prevãzut la alin. (1) trebuie sã fie însotit de un certificat eliberat de autoritãtile Letoniei, prin care se atestã cã posesorul a exercitat efectiv si legal activitãti de medic pe teritoriul acestui stat timp de minimum 3 ani consecutivi în cursul ultimilor 5 ani care precedã data eliberãrii certificatului.

Art. 29. - (1) Diplomele, certificatele si alte titluri de medic si medic specialist, eliberate de fosta Uniune Sovieticã cetãtenilor unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui alt stat apartinând Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene înainte de 11 martie 1990 ori care atestã o formare începutã în acest stat înainte de 11 martie 1990, se recunosc dacã autoritãtile competente ale Lituaniei atestã cã, pe teritoriul acestui stat, aceste titluri produc aceleasi efecte juridice ca si titlurile lituaniene de medic si medic specialist în ceea ce priveste accesul la activitãtile de medic si exercitarea acestora.

(2) Atestatul prevãzut la alin. (1) trebuie sã fie însotit de un certificat eliberat de autoritãtile lituaniene, prin care se atestã cã posesorul a exercitat efectiv si legal activitãtile de medic pe teritoriul acestui stat timp de minimum 3 ani consecutivi în cursul ultimilor 5 ani care precedã data eliberãrii certificatului.

Art. 30. - (1) Diplomele, certificatele si alte titluri de medic si medic specialist, eliberate de fosta Republicã Cehoslovacia cetãtenilor unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui alt stat apartinând Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene înainte de 1 ianuarie 1993 ori care atestã o formare începutã în acest stat înainte de 1 ianuarie 1993, se recunosc dacã autoritãtile competente ale Slovaciei atestã cã, pe teritoriul acestui stat, aceste titluri produc aceleasi efecte juridice ca si titlurile slovace de medic si medic specialist în ceea ce priveste accesul la activitãtile de medic si exercitarea acestora.

(2) Atestatul prevãzut la alin. (1) trebuie sã fie însotit de un certificat eliberat de autoritãtile Slovaciei, prin care se atestã cã posesorul a exercitat efectiv si legal activitãtile de medic pe teritoriul acestui stat timp de minimum 3 ani consecutivi în cursul ultimilor 5 ani care precedã data eliberãrii certificatului.

Art. 31. - (1) Diplomele, certificatele si alte titluri de medic si medic specialist, care au fost eliberate de fosta Iugoslavie cetãtenilor unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui alt stat apartinând Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene înainte de 25 iunie 1991 sau care atestã o formare începutã în acest stat înainte de 25 iunie 1991, se recunosc dacã autoritãtile competente ale Sloveniei atestã cã, pe teritoriul acestui stat, aceste titluri produc aceleasi efecte juridice ca si titlurile slovene de medic si medic specialist în ceea ce priveste accesul la activitãtile de medic si exercitarea acestora.

(2) Atestatul prevãzut la alin. (1) trebuie sã fie însotit de un certificat eliberat de autoritãtile competente ale Sloveniei, prin care se atestã cã posesorul a exercitat efectiv si legal activitãtile de medic pe teritoriul acestui stat, timp de minimum 3 ani consecutivi în cursul ultimilor 5 ani care precedã data eliberãrii certificatului.

SECTIUNEA a 2-a

Recunoasterea calificãrii de medic specialist de medicinã de familie

Art. 32. - (1) Se recunoaste calificarea de medic specialist de medicinã de familie medicilor cetãteni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui alt stat apartinând Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, posesori ai diplomelor, certificatelor sau ai altor titluri eliberate de autoritãtile competente ale acestor state, care atestã formarea specificã a medicului generalist prevãzutã de normele Uniunii Europene.

(2) Diplomele, certificatele si titlurile prevãzute la alin. (1) sunt cuprinse în anexa nr. 1.

Art. 33. - Calificarea de medic specialist de medicinã de familie poate fi obtinutã si de medicii cetãteni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui alt stat apartinând Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, care si-au însusit o formare complementarã, alta decât formarea specificã a medicului generalist prevãzutã de normele Uniunii Europene, atestatã prin diplome, certificate sau alte titluri de medic specialist, eliberate de autoritãtile competente ale unui stat membru al Uniunii Europene, ale unui alt stat apartinând Spatiului Economic European sau ale Confederatiei Elvetiene.

Art. 34. - (1) Calificarea de medic specialist de medicinã de familie în cazurile prevãzute la art. 33 se obtine dupã efectuarea unui stagiu de pregãtire complementarã cu durata minimã de 6 luni, într-o unitate sanitarã acreditatã sã acorde îngrijiri primare de sãnãtate si dupã promovarea examenului de medic specialist de medicinã de familie organizat de Ministerul Sãnãtãtii.

(2) În vederea aplicãrii prevederilor alin. (1) se analizeazã în ce mãsurã formarea complementarã însusitã de solicitant, precum si experienta sa profesionalã pot înlocui formarea în specialitatea medicinã de familie si se precizeazã durata stagiului de pregãtire complementarã pe care solicitantul urmeazã sã o efectueze în acest scop.

Art. 35. - (1) Diplomele, certificatele si alte titluri care atestã formarea specificã a medicului generalist prevãzutã de normele Uniunii Europene, eliberate de cãtre un stat membru al Uniunii Europene, de un alt stat apartinând Spatiului Economic European sau de cãtre Confederatia Elvetianã cetãtenilor acestora si care nu corespund calificãrilor si denumirilor prevãzute în anexa nr. 1, se recunosc dacã sunt însotite de un certificat eliberat de autoritãtile competente ale statului membru respectiv.

(2) Certificatul prevãzut la alin. (1) atestã cã formarea specificã de medic generalist s-a desfãsurat în conformitate cu normele Uniunii Europene si diplomele, certificatele si titlurile respective sunt asimilate de statul emitent calificãrilor sau denumirilor de medic generalist prevãzute în anexa nr. 1 pentru acel stat.

SECTIUNEA a 3-a

Recunoasterea calificãrilor de medic dentist si medic dentist specialist

Art. 36. - (1) Se recunosc diplomele, certificatele si alte titluri de medic dentist, eliberate de un stat membru al Uniunii Europene, de un alt stat apartinând Spatiului Economic European sau de Confederatia Elvetianã în conformitate cu normele Uniunii Europene cetãtenilor acestora.

(2) Diplomele, certificatele si titlurile de medic dentist prevãzute la alin. (1) si cuprinse în anexa nr. 4 au acelasi efect pe teritoriul României ca si efectul produs în statul membru care le-a emis.

Art. 37. - (1) Se recunoaste calificarea de medic dentist specialist ortodontie si ortopedie dentofacialã medicilor dentisti, cetãteni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui alt stat apartinând Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, posesori ai diplomelor, certificatelor si ai altor titluri de medic specialist ortodontie, eliberate de aceste state, în conformitate cu normele Uniunii Europene.

(2) Se recunoaste calificarea de medic dentist specialist chirurgie orodentarã medicilor dentisti, cetãteni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui alt stat apartinând Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, posesori ai diplomelor, certificatelor si ai altor titluri de medic dentist specialist chirurgie bucalã, eliberate de aceste state, în conformitate cu normele Uniunii Europene.

(3) Diplomele, certificatele si titlurile de medic dentist specialist prevãzute la alin. (1) si (2) conferã posesorilor, cetãteni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui alt stat apartinând Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, drepturile prevãzute de lege pentru cetãtenii români, posesori ai certificatului de medic dentist specialist eliberat de Ministerul Sãnãtãtii.

(4) Diplomele, certificatele si titlurile prevãzute la alin. (1) si (2), autoritãtile si organizatiile competente din statele membre ale Uniunii Europene care le elibereazã, precum si specialitãtile medico-dentare sunt prevãzute în anexa nr. 5.

Art. 38. - (1) Cetãtenii unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui alt stat apartinând Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, posesori ai unei diplome, certificat sau ai altui titlu de medic dentist, eliberate de aceste state conform normelor Uniunii Europene, pot obtine în conditiile prevãzute de lege pentru cetãtenii români licentiati ai facultãtilor de medicinã dentarã din România certificatul de medic dentist specialist care atestã o specializare în domeniul medicinei dentare, prevãzutã de Nomenclatorul de specialitãti medicale, medico-dentare si farmaceutice pentru reteaua de asistentã medicalã, dacã aceastã specializare nu este prevãzutã în anexa nr. 5 pentru statul membru de origine sau de provenientã al solicitantilor.

(2) Dupã obtinerea calitãtii de rezident conform prevederilor legale, evaluarea pregãtirii profesionale a solicitantilor se face pe baza perioadelor de formare atestate de statul membru de origine sau de provenientã, dacã aceste perioade corespund celor prevãzute de normele române în vigoare pentru specializarea respectivã. În aceste situatii se va lua în considerare si experienta profesionalã, formarea complementarã si formarea continuã a solicitantului în domeniul medicinei dentare.

(3) În urma evaluãrii continutului si duratei formãrii, efectuate pe baza diplomelor, certificatelor si titlurilor prezentate de cãtre solicitant, si luând în considerare experienta profesionalã, formarea complementarã si formarea continuã a acestuia în domeniul medicinei dentare, Ministerul Sãnãtãtii informeazã solicitantul cu privire la durata si continutul perioadei de pregãtire complementarã în specialitate, ce urmeazã a fi efectuatã în vederea prezentãrii acestuia la examenul de medic dentist specialist.

(4) Decizia autoritãtilor competente române în aceste situatii este adusã la cunostintã solicitantului în termen de 4 luni de la depunerea dosarului complet de cel interesat.

Art. 39. - (1) Se recunosc diplomele, certificatele si alte titluri de medic dentist care nu corespund tuturor criteriilor minime de formare prevãzute de normele Uniunii Europene, eliberate de un stat membru al Uniunii Europene, de un alt stat apartinând Spatiului Economic European sau de Confederatia Elvetianã cetãtenilor acestora, înainte de implementarea Directivei nr. 78/687/CEE în aceste state, dacã sunt însotite de certificatul statului membru de origine sau de provenientã, prin care se atestã cã posesorul a exercitat efectiv si legal activitãtile de medic dentist pe o duratã de minimum 3 ani consecutivi din ultimii 5 ani care precedã data eliberãrii acestui certificat.

(2) Prevederile alin. (1) se aplicã si în cazul diplomelor, certificatelor si altor titluri de medic dentist care nu corespund tuturor criteriilor minime de formare prevãzute de normele Uniunii Europene, eliberate de un stat membru al Uniunii Europene, de un alt stat apartinând Spatiului Economic European sau de Confederatia Elvetianã cetãtenilor acestora, ulterior implementãrii Directivei nr. 78/687/CEE în aceste state, dar care atestã o formare începutã anterior.

(3) Se recunosc diplomele, certificatele si alte titluri de medic dentist specialist care nu corespund cerintelor minime de formare prevãzute de normele Uniunii Europene, eliberate de statele prevãzute la alin. (1) cetãtenilor acestora înainte de implementarea Directivei nr. 78/687/CEE în aceste state, care sunt însotite de un certificat prin care statul membru de origine sau de provenientã atestã cã posesorul a exercitat activitãtile de medic dentist specialist pe o perioadã egalã cu dublul diferentei existente între durata de formare în specialitate prevãzutã în anexa nr. 5 si cea prevãzutã de statul membru de origine sau de provenientã, atunci când aceasta din urmã nu corespunde duratei minime de formare prevãzute de normele Uniunii Europene pentru specialitatea respectivã si cuprinsã în anexa nr. 5.

(4) Prevederile alin. (3) se aplicã si în cazul diplomelor, certificatelor si altor titluri de medic dentist specialist care nu corespund tuturor criteriilor minime de formare prevãzute de normele Uniunii Europene, eliberate de un stat membru al Uniunii Europene, de un alt stat apartinând Spatiului Economic European sau de Confederatia Elvetianã cetãtenilor acestora, ulterior implementãrii Directivei nr. 78/687/CEE în aceste state, dar care atestã o formare începutã anterior.

(5) Datele de implementare a Directivei nr. 78/687/CEE în statele membre ale Uniunii Europene sunt:

a) 28 ianuarie 1980 pentru Belgia, Danemarca, Germania, Franta, Irlanda, Luxemburg, Olanda si Marea Britanie;

b) 1 ianuarie 1981 pentru Grecia;

c) 28 iulie 1984 pentru Italia;

d) 1 ianuarie 1986 pentru Portugalia;

e) 1 ianuarie 1991 pentru Spania;

f) 1 ianuarie 1994 pentru Suedia, Finlanda, Norvegia si Islanda;

g) 1 mai 1995 pentru Liechtenstein;

h) 1 ianuarie 1999 pentru Austria;

i) 1 iunie 2002 pentru Elvetia;

j) 1 mai 2004 pentru: Republica Cehã, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, Slovenia si Slovacia.

(6) Dacã normele române de formare în specialitate aflate în vigoare anterior datelor prevãzute la alin. (3) prevedeau o duratã de pregãtire în acea specialitate inferioarã celei prevãzute de actualele norme ale Uniunii Europene, diferenta prevãzutã la alin. (2) se stabileste în functie de durata minimã de pregãtire prevãzutã de legislatia românã.

(7) Se recunosc diplomele, certificatele si titlurile de medic dentist si medic dentist specialist în ortodontie si în chirurgie bucalã, emise de un stat membru al Uniunii Europene, de un alt stat apartinând Spatiului Economic European sau de Confederatia Elvetianã cetãtenilor acestora si care nu corespund calificãrilor sau denumirilor prevãzute în anexele nr. 4 si 5 pentru statul membru emitent, dacã acestea sunt însotite de un certificat eliberat de autoritãtile competente ale statului membru respectiv, care atestã cã formarea de medic dentist sau de medic dentist specialist în ortodontie si în chirurgie bucalã s-a fãcut în conformitate cu normele Uniunii Europene, iar aceste diplome, certificate si titluri sunt asimilate de statul membru emitent calificãrilor sau denumirilor prevãzute în anexele nr. 4 si 5 pentru acel stat.

Art. 40. - (1) În scopul exercitãrii profesiei de medic dentist se recunosc diplomele, certificatele si titlurile de medic eliberate de Italia cetãtenilor unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui alt stat apartinând Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, care si-au început formarea universitarã de medic înainte de 28 ianuarie 1980, dacã sunt însotite de un certificat eliberat de autoritãtile competente italiene, prin care se atestã cã:

a) posesorii au exercitat pe teritoriul Italiei efectiv, legal si preponderent activitãtile de medic dentist, prevãzute de normele Uniunii Europene, cel putin 3 ani consecutivi în ultimii 5 ani care precedã data eliberãrii acestuia; si

b) posesorii au fost autorizati sã exercite aceste activitãti în aceleasi conditii ca si detinãtorii diplomelor, certificatelor si titlurilor prevãzute pentru Italia în anexa nr. 4.

(2) Exceptie de la conditia de experientã profesionalã de minimum 3 ani fac cei care au absolvit studii cu o duratã minimã de 3 ani, atestate de autoritãtile competente italiene ca fiind echivalente formãrii de medic dentist prevãzute de normele Uniunii Europene.

(3) Se recunosc diplomele, certificatele si titlurile de medic eliberate de Italia cetãtenilor unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui alt stat apartinând Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene care si-au început formarea universitarã de medic dupã data de 28 ianuarie 1980 si pânã la data de 31 decembrie 1984 si care sunt însotite de un certificat eliberat de autoritãtile competente italiene, prin care se atestã cã:

a) posesorii au promovat proba de aptitudini specificã, organizatã de autoritãtile competente italiene, în vederea compatibilizãrii nivelului de cunostinte si competente ale acestora, cu cel al posesorilor diplomelor, certificatelor sau titlurilor de medic dentist prevãzute pentru Italia în anexa nr. 4;

b) posesorii au exercitat în Italia efectiv, legal si preponderent activitãtile de medic dentist prevãzute de normele Uniunii Europene pe o duratã minimã de 3 ani consecutivi din ultimii 5 ani care precedã data eliberãrii certificatului; si

c) posesorii sunt autorizati sã exercite sau exercitã efectiv, legal si preponderent activitãtile de medic dentist, în aceleasi conditii ca si posesorii de diplome, certificate si alte titluri de medic dentist, prevãzute pentru Italia în anexa nr. 4.

(4) Exceptie de la proba de aptitudini prevãzutã la alin. (3) lit. a) fac persoanele care au absolvit studii cu o duratã minimã de 3 ani atestate de autoritãtile competente italiene ca fiind echivalente formãrii de medic dentist prevãzute de normele Uniunii Europene.

Art. 41. - (1) În scopul exercitãrii profesiei de medic dentist se recunosc diplomele, certificatele si titlurile de medic eliberate de Spania cetãtenilor unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui alt stat apartinând Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, care si-au început formarea universitarã de medic înainte de 1 ianuarie 1986, dacã sunt însotite de un certificat eliberat de autoritãtile competente spaniole, prin care se atestã cã:

a) posesorii au exercitat pe teritoriul Spaniei efectiv, legal si preponderent activitãtile de medic dentist, prevãzute de normele Uniunii Europene, cel putin 3 ani consecutivi în ultimii 5 ani care precedã data eliberãrii acestuia; si

b) posesorii au fost autorizati sã exercite activitãtile mentionate în aceleasi conditii ca si detinãtorii diplomelor, certificatelor si titlurilor de medic dentist prevãzute pentru Spania în anexa nr. 4.

(2) Exceptie de la conditia de experientã profesionalã de minimum 3 ani fac cei care au absolvit studii cu o duratã minimã de 3 ani, atestate de autoritãtile competente spaniole ca fiind echivalente formãrii de medic dentist prevãzute de normele Uniunii Europene.

Art. 42. - (1) În scopul exercitãrii profesiei de medic dentist se recunosc diplomele, certificatele si titlurile de medic eliberate de Austria cetãtenilor unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui alt stat apartinând Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, care si-au început formarea universitarã de medic înainte de 1 ianuarie 1994, dacã sunt însotite de un certificat eliberat de autoritãtile competente austriece, prin care se atestã cã:

a) posesorii au exercitat pe teritoriul Austriei efectiv, legal si preponderent activitãtile de medic dentist, prevãzute de normele Uniunii Europene, cel putin 3 ani consecutivi în ultimii 5 ani care precedã data eliberãrii acestuia; si

b) posesorii au fost autorizati sã exercite activitãtile mentionate în aceleasi conditii ca si detinãtorii diplomelor, certificatelor si titlurilor de medic dentist prevãzute pentru Austria în anexa nr. 4.

(2) Exceptie de la conditia de experientã profesionalã de minimum 3 ani fac cei care au absolvit studii cu o duratã minimã de 3 ani, atestate de autoritãtile competente austriece ca fiind echivalente formãrii de medic dentist prevãzute de normele Uniunii Europene.

Art. 43. - Se recunoaste calificarea de medic dentist cetãtenilor unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui alt stat apartinând Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, posesori ai diplomelor, certificatelor sau titlurilor de medic dentist care atestã o formare însusitã pe teritoriul fostei Republici Democrate Germane si care nu corespund tuturor cerintelor minime de formare prevãzute de normele Uniunii Europene dacã acestea:

a) atestã o formare începutã înainte de unificarea Germaniei;

b) dau dreptul posesorului sã exercite activitãtile specifice profesiei de medic dentist pe tot teritoriul Germaniei în aceleasi conditii ca si titlurile eliberate de autoritãtile competente germane, prevãzute în anexa nr. 4; si

c) sunt însotite de un certificat eliberat de autoritãtile competente germane, prin care se atestã cã posesorul a exercitat efectiv si legal activitãtile de medic dentist în Germania, timp de minimum 3 ani consecutivi în decursul ultimilor 5 ani care precedã data eliberãrii certificatului.

Art. 44. - (1) Se recunosc diplomele, certificatele si titlurile de medic dentist specialist, obtinute de cetãtenii unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui alt stat apartinând Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, care atestã o formare însusitã pe teritoriul fostei Republici Democrate Germane si care nu îndeplinesc cerintele minime de formare prevãzute de normele Uniunii Europene, dacã:

a) certificã o formare în specialitate începutã înainte de unificarea Germaniei; si

b) dau dreptul posesorului sã exercite activitatea respectivã cu titlul de medic dentist specialist, pe tot teritoriul Germaniei, în aceleasi conditii ca si titlurile de medic dentist specialist emise de autoritãtile competente germane prevãzute în anexa nr. 5.

(2) În vederea recunoasterii diplomelor, certificatelor si titlurilor prevãzute la alin. (1), acestea sunt însotite de un certificat eliberat de autoritãtile competente germane, prin care se atestã exercitarea activitãtii respective cu titlul de medic dentist specialist pe o perioadã echivalentã dublului diferentei dintre durata de formare în specialitate prevãzutã în anexa nr. 5 si cea însusitã pe teritoriul Germaniei, atunci când aceasta din urmã nu corespunde duratei minime stabilite de normele Uniunii Europene pentru specialitatea respectivã si prevãzute în anexa nr. 5.

Art. 45. - (1) Diplomele, certificatele si alte titluri de medic, eliberate de fosta Republicã Cehoslovacia sau de Republica Cehã cetãtenilor unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui alt stat apartinând Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene si care atestã o formare universitarã începutã înainte de data aderãrii Republicii Cehe la Uniunea Europeanã, 1 mai 2004, se recunosc în scopul exercitãrii activitãtilor de medic dentist prevãzute de normele Uniunii Europene, dacã sunt însotite de un certificat eliberat de autoritãtile competente cehe, care atestã cã:

a) posesorii au exercitat pe teritoriul Republicii Cehe efectiv, legal si preponderent activitãtile de medic dentist prevãzute de normele Uniunii Europene, cel putin 3 ani consecutivi în ultimii 5 ani care precedã eliberãrii certificatului; si

b) posesorii au fost autorizati sã exercite aceste activitãti în aceleasi conditii ca si posesorii diplomelor, certificatelor si titlurilor de medic dentist prevãzute pentru acest stat în anexa nr. 4.

(2) Exceptie de la conditia de experientã profesionalã de minimum 3 ani fac cei care au absolvit studii cu o duratã minimã de 3 ani, atestate de autoritãtile competente ale Republicii Cehe ca fiind echivalente formãrii de medic dentist prevãzute de normele Uniunii Europene.

Art. 46. - (1) Diplomele, certificatele si alte titluri de medic, eliberate de Slovacia sau de fosta Republicã Cehoslovacia cetãtenilor unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui alt stat apartinând Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene si care atestã o formare universitarã începutã înainte de data aderãrii Slovaciei la Uniunea Europeanã, 1 mai 2004, se recunosc în scopul exercitãrii activitãtilor de medic dentist prevãzute de normele Uniunii Europene, dacã sunt însotite de un certificat eliberat de autoritãtile competente slovace, care atestã cã:

a) posesorii au exercitat pe teritoriul Slovaciei efectiv, legal si preponderent activitãtile de medic dentist prevãzute de normele Uniunii Europene, cel putin 3 ani consecutivi în ultimii 5 ani care precedã eliberãrii certificatului; si b) posesorii au fost autorizati sã exercite activitãtile mentionate în aceleasi conditii ca si posesorii diplomelor, certificatelor si titlurilor prevãzute pentru acest stat în anexa nr. 4.

(2) Exceptie de la conditia de experientã profesionalã de minimum 3 ani fac cei care au absolvit studii cu o duratã minimã de 3 ani, atestate de autoritãtile competente ale Slovaciei ca fiind echivalente formãrii de medic dentist prevãzute de normele Uniunii Europene.

Art. 47. - (1) Diplomele, certificatele si alte titluri de medic dentist si medic dentist specialist, eliberate de fosta Uniune Sovieticã cetãtenilor unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui alt stat apartinând Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene înainte de 20 august 1991 ori care atestã o formare începutã în acest stat înainte de 20 august 1991, se recunosc dacã autoritãtile competente ale Estoniei atestã cã, pe teritoriul acestui stat, aceste titluri produc aceleasi efecte juridice ca si titlurile estoniene de medic dentist si medic dentist specialist în ceea ce priveste accesul la activitãtile de medic dentist si exercitarea acestora.

(2) Atestatul prevãzut la alin. (1) trebuie sã fie însotit de un certificat eliberat de autoritãtile Estoniei, prin care se atestã cã posesorul a exercitat efectiv si legal aceste activitãti de medic dentist pe teritoriul acestui stat timp de minimum 3 ani consecutivi în cursul ultimilor 5 ani care precedã data eliberãrii certificatului.

Art. 48. - (1) Diplomele, certificatele si alte titluri de medic dentist si medic dentist specialist, eliberate de fosta Uniune Sovieticã cetãtenilor unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui alt stat apartinând Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene înainte de 21 august 1991 ori care atestã o formare începutã în acest stat înainte de 21 august 1991, se recunosc dacã autoritãtile competente ale Letoniei atestã cã, pe teritoriul acestui stat, aceste titluri produc aceleasi efecte juridice ca si titlurile letoniene de medic dentist si medic dentist specialist, în ceea ce priveste accesul la activitãtile de medic dentist si exercitarea acestora.

(2) Atestatul prevãzut la alin. (1) trebuie sã fie însotit de un certificat eliberat de autoritãtile competente letoniene, prin care se atestã cã posesorul a exercitat efectiv si legal aceste activitãti pe teritoriul acestui stat timp de minimum 3 ani consecutivi în cursul ultimilor 5 ani care precedã data eliberãrii certificatului.

Art. 49. - (1) Diplomele, certificatele si alte titluri de medic dentist si medic dentist specialist, eliberate de fosta Uniune Sovieticã cetãtenilor unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui alt stat apartinând Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene înainte de 11 martie 1990 ori care atestã o formare începutã în acest stat înainte de 11 martie 1990, se recunosc dacã autoritãtile competente ale Lituaniei atestã cã, pe teritoriul acestui stat, aceste titluri produc aceleasi efecte juridice ca si titlurile lituaniene de medic dentist si medic dentist specialist, în ceea ce priveste accesul la activitãtile de medic dentist si exercitarea acestora.

(2) Atestatul prevãzut la alin. (1) trebuie sã fie însotit de un certificat eliberat de autoritãtile competente lituaniene prin care se atestã cã posesorul a exercitat efectiv si legal aceste activitãti pe teritoriul acestui stat timp de minimum 3 ani consecutivi în cursul ultimilor 5 ani care precedã data eliberãrii certificatului.

Art. 50. - (1) Diplomele, certificatele si alte titluri de medic dentist si medic dentist specialist, eliberate de fosta Iugoslavie cetãtenilor unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui alt stat apartinând Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene înainte de 25 iunie 1991 ori care atestã o formare începutã în acest stat înainte de 25 iunie 1991, se recunosc dacã autoritãtile competente ale Sloveniei atestã cã, pe teritoriul acestui stat, aceste titluri produc aceleasi efecte juridice ca si titlurile slovene de medic dentist si medic dentist specialist, în ceea ce priveste accesul la activitãtile de medic dentist si exercitarea acestora.

(2) Atestatul prevãzut la alin. (1) trebuie sã fie însotit de un certificat eliberat de autoritãtile competente slovene, prin care se atestã cã posesorul a exercitat efectiv si legal aceste activitãti pe teritoriul acestui stat timp de minimum 3 ani consecutivi în cursul ultimilor 5 ani care precedã data eliberãrii certificatului.

SECTIUNEA a 4-a

Recunoasterea calificãrilor în profesia de farmacist

Art. 51. - (1) Se recunosc diplomele, certificatele si alte titluri în farmacie eliberate în conformitate cu normele Uniunii Europene de cãtre un stat membru al Uniunii Europene, de un alt stat apartinând Spatiului Economic European, precum si de cãtre Confederatia Elvetianã cetãtenilor acestora si prevãzute în anexa nr. 6.

(2) Diplomele, certificatele si titlurile prevãzute la alin. (1) au acelasi efect pe teritoriul României ca si diploma de farmacist emisã de institutiile de învãtãmânt superior în România.

Art. 52. - (1) Se recunosc diplomele, certificatele si alte titluri universitare de farmacist sau echivalente în farmacie, eliberate cetãtenilor unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui alt stat apartinând Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene de cãtre aceste state si care nu îndeplinesc toate cerintele minime de formare prevãzute de normele Uniunii Europene, dacã sunt însotite de un certificat prin care se atestã faptul cã posesorii au exercitat efectiv si legal, într-un stat membru al Uniunii Europene, una dintre activitãtile de farmacist prevãzute de normele Uniunii Europene, pe o perioadã de cel putin 3 ani consecutivi în ultimii 5 ani care precedã eliberãrii acestuia, cu conditia ca aceastã activitate sã fie reglementatã în statul membru respectiv.

(2) Diplomele, certificatele si titlurile prevãzute la alin. (1) atestã:

a) o formare încheiatã înaintea implementãrii Directivei nr. 85/432/CEE în aceste state; sau

b) o formare începutã înaintea datei de implementare a Directivei nr. 85/432/CEE în aceste state si care este încheiatã ulterior acestei date.

Art. 53. - Diplomele, certificatele si titlurile universitare de farmacist sau echivalente în farmacie, eliberate de un stat membru al Uniunii Europene, de un alt stat apartinând Spatiului Economic European sau de Confederatia Elvetianã cetãtenilor acestora, care îndeplinesc în totalitate cerintele minime de formare prevãzute de normele Uniunii Europene, dar care nu corespund denumirilor prevãzute în anexa nr. 6, se recunosc dacã sunt însotite de un certificat eliberat de autoritãtile competente ale acelui stat, prin care se atestã faptul cã formarea este corespunzãtoare normelor Uniunii Europene, si diplomele, certificatele si titlurile respective sunt asimilate de statul emitent denumirilor prevãzute în anexa nr. 6 pentru acel stat.

Art. 54. - Se recunosc diplomele, certificatele si alte titluri universitare de farmacist sau echivalente în farmacie, care atestã o formare însusitã de cetãtenii unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui alt stat apartinând Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene pe teritoriul fostei Republici Democrate Germane si care nu îndeplineste toate cerintele minime de formare prevãzute de normele Uniunii Europene, dacã:

a) atestã o formare începutã înainte de unificarea Germaniei;

b) dau dreptul de exercitare a activitãtilor de farmacist pe tot teritoriul Germaniei în aceleasi conditii ca si titlurile eliberate de autoritãtile germane cuprinse în anexa nr. 6 pentru acel stat; si

c) sunt însotite de un certificat care atestã cã posesorul a exercitat pe teritoriul Germaniei efectiv si legal una dintre activitãtile de farmacist prevãzute de normele Uniunii Europene, timp de minimum 3 ani consecutivi în decursul ultimilor 5 ani care precedã data eliberãrii acestuia, cu conditia ca aceastã activitate sã fie reglementatã în acest stat.

Art. 55. - Se recunosc diplomele, certificatele si alte titluri în farmacie, eliberate de Italia cetãtenilor unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui alt stat apartinând Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, care si-au început formarea înainte de 1 noiembrie 1993 si au încheiat-o înainte de 1 noiembrie 2003, dacã sunt însotite de un certificat care atestã faptul cã posesorul a exercitat efectiv si legal timp de minimum 3 ani consecutivi în decursul ultimilor 5 ani care precedã eliberãrii certificatului una dintre activitãtile de farmacist prevãzute în normele Uniunii Europene, în mãsura în care aceastã activitate este reglementatã în Italia.

Art. 56. - (1) Diplomele, certificatele si alte titluri în farmacie, eliberate de fosta Republicã Cehoslovacia cetãtenilor unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui alt stat apartinând Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene înainte de 1 ianuarie 1993 ori care atestã o formare începutã în acest stat înainte de 1 ianuarie 1993, se recunosc dacã autoritãtile competente ale Republicii Cehe atestã cã, pe teritoriul acestui stat, aceste titluri produc aceleasi efecte juridice ca si titlurile cehe în farmacie, în ceea ce priveste accesul la activitãtile de farmacist si exercitarea acestora.

(2) Atestatul prevãzut la alin. (1) trebuie sã fie însotit de un certificat eliberat de autoritãtile Republicii Cehe, prin care se atestã cã posesorul a exercitat efectiv si legal aceste activitãti pe teritoriul acestui stat timp de minimum 3 ani consecutivi în cursul ultimilor 5 ani care precedã data eliberãrii certificatului, dacã aceste activitãti sunt reglementate în Republica Cehã.

Art. 57. - (1) Diplomele, certificatele si alte titluri în farmacie, eliberate de fosta Uniune Sovieticã cetãtenilor unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui alt stat apartinând Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene înainte de 20 august 1991 ori care atestã o formare începutã în acest stat înainte de 20 august 1991, se recunosc dacã autoritãtile competente ale Estoniei atestã cã, pe teritoriul acestui stat, aceste titluri produc aceleasi efecte juridice ca si titlurile estoniene în farmacie, în ceea ce priveste accesul la activitãtile de farmacist si exercitarea acestora.

(2) Atestatul prevãzut la alin. (1) trebuie sã fie însotit de un certificat eliberat de autoritãtile Estoniei, prin care se atestã cã posesorul a exercitat efectiv si legal aceste activitãti pe teritoriul acestui stat timp de minimum 3 ani consecutivi în cursul ultimilor 5 ani care precedã data eliberãrii certificatului, dacã aceste activitãti sunt reglementate în Estonia.

Art. 58. - (1) Diplomele, certificatele si alte titluri în farmacie, eliberate de fosta Uniune Sovieticã cetãtenilor unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui alt stat apartinând Spatiului Economic European sau cetãtenilor Confederatiei Elvetiene înainte de 21 august 1991 ori care atestã o formare începutã în acest stat înainte de 21 august 1991, se recunosc dacã autoritãtile competente ale Letoniei atestã cã, pe teritoriul acestui stat, aceste titluri produc aceleasi efecte juridice ca si titlurile letoniene în farmacie, în ceea ce priveste accesul la activitãtile de farmacist si exercitarea acestora.

(2) Atestatul prevãzut la alin. (1) trebuie sã fie însotit de un certificat eliberat de autoritãtile Letoniei, prin care se atestã cã posesorul a exercitat efectiv si legal aceste activitãti pe teritoriul acestui stat timp de minimum 3 ani consecutivi în cursul ultimilor 5 ani care precedã data eliberãrii certificatului, dacã aceste activitãti sunt reglementate în Letonia.

Art. 59. - (1) Diplomele, certificatele si alte titluri în farmacie, eliberate de fosta Uniune Sovieticã cetãtenilor unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui alt stat apartinând Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene înainte de 11 martie 1990 ori care atestã o formare începutã în acest stat înainte de 11 martie 1990, se recunosc dacã autoritãtile competente ale Lituaniei atestã cã, pe teritoriul acestui stat, aceste titluri produc aceleasi efecte juridice ca si titlurile lituaniene în farmacie, în ceea ce priveste accesul la activitãtile de farmacist si exercitarea acestora.

(2) Atestatul prevãzut la alin. (1) trebuie sã fie însotit de un certificat eliberat de autoritãtile lituaniene, prin care se atestã cã posesorul a exercitat efectiv si legal aceste activitãti pe teritoriul acestui stat timp de minimum 3 ani consecutivi în cursul ultimilor 5 ani care precedã data eliberãrii certificatului, dacã aceste activitãti sunt reglementate în Lituania.

Art. 60. - (1) Diplomele, certificatele si alte titluri în farmacie, eliberate de fosta Republicã Cehoslovacia cetãtenilor unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui alt stat apartinând Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene înainte de 1 ianuarie 1993 ori care atestã o formare începutã în acest stat înainte de 1 ianuarie 1993, se recunosc dacã autoritãtile competente ale Slovaciei atestã cã, pe teritoriul acestui stat, aceste titluri produc aceleasi efecte juridice ca si titlurile slovace în farmacie, în ceea ce priveste accesul la activitãtile de farmacist si exercitarea acestora.

(2) Atestatul prevãzut la alin. (1) trebuie sã fie însotit de un certificat eliberat de autoritãtile Slovaciei, prin care se atestã cã posesorul a exercitat efectiv si legal aceste activitãti pe teritoriul acestui stat timp de minimum 3 ani consecutivi în cursul ultimilor 5 ani care precedã data eliberãrii certificatului, dacã aceste activitãti sunt reglementate în Slovacia.

Art. 61. - (1) Diplomele, certificatele si alte titluri în farmacie, eliberate de fosta Iugoslavie cetãtenilor unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui alt stat apartinând Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene înainte de 25 iunie 1991 ori care atestã o formare începutã în acest stat înainte de 25 iunie 1991, se recunosc dacã autoritãtile competente ale Sloveniei atestã cã, pe teritoriul acestui stat, aceste titluri produc aceleasi efecte juridice ca si titlurile slovene în farmacie, în ceea ce priveste accesul la activitãtile de farmacist si exercitarea acestora.

(2) Atestatul prevãzut la alin. (1) trebuie sã fie însotit de un certificat eliberat de autoritãtile Sloveniei, prin care se atestã cã posesorul a exercitat efectiv si legal aceste activitãti pe teritoriul acestui stat timp de minimum 3 ani consecutivi în cursul ultimilor 5 ani care precedã data eliberãrii certificatului, dacã aceste activitãti sunt reglementate în Slovenia.

SECTIUNEA a 5-a

Recunoasterea calificãrilor în profesia de asistent medical generalist

Art. 62. - (1) Calificarea în profesia de asistent medical generalist obtinutã de cetãtenii unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui alt stat apartinând Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, conform normelor Uniunii Europene, se recunoaste în baza diplomelor, certificatelor si a altor titluri de asistent medical generalist, eliberate de statul membru de origine sau de provenientã.

(2) Diplomele, certificatele si celelalte titluri de asistent medical generalist prevãzute la alin. (1) au acelasi efect pe teritoriul României ca si titlurile de calificare de asistent medical generalist emise de institutiile de învãtãmânt de profil din România.

Art. 63. - Diplomele, certificatele si celelalte titluri de asistent medical generalist, pe baza cãrora autoritãtile competente române recunosc calificarea de asistent medical generalist cetãtenilor unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui alt stat apartinând Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, sunt prevãzute în anexa nr. 7.

Art. 64. - (1) Diplomele, certificatele sau alte titluri de asistent medical generalist, eliberate de un stat membru al Uniunii Europene, de un alt stat apartinând Spatiului Economic European sau de Confederatia Elvetianã cetãtenilor acestora înainte de implementarea Directivei nr. 77/453/CEE în aceste state sau eliberate ulterior implementãrii acestei reglementãri, dar pentru o formare începutã anterior, si care atestã o formare care nu îndeplineste în totalitate cerintele minime prevãzute de normele Uniunii Europene, se recunosc dacã sunt însotite de un certificat emis de statul membru de origine sau de provenientã.

(2) Certificatul prevãzut la alin. (1) atestã cã posesorul, cetãtean al unuia dintre aceste state, a exercitat efectiv si legal activitãtile de asistent medical generalist timp de cel putin 3 ani consecutivi în cursul ultimilor 5 ani care precedã data eliberãrii acestuia. Aceste activitãti trebuie sã se fi exercitat cu deplinã responsabilitate privind planificarea, organizarea si administrarea îngrijirilor de sãnãtate acordate pacientului.

Art. 65. - Diplomele, certificatele si alte titluri de asistent medical generalist, eliberate de un stat membru al Uniunii Europene, de un alt stat apartinând Spatiului Economic European sau de Confederatia Elvetianã cetãtenilor acestora si care nu corespund calificãrilor sau denumirilor prevãzute în anexa nr. 7, se recunosc dacã sunt însotite de un certificat eliberat de autoritãtile competente ale statului membru respectiv, care atestã cã:

a) formarea în profesia de asistent medical generalist s-a fãcut în conformitate cu normele Uniunii Europene; si

b) diplomele, certificatele si titlurile respective sunt asimilate de statul membru emitent calificãrilor si denumirilor prevãzute în anexa nr. 7 pentru acel stat.

Art. 66. - Calificarea de asistent medical generalist se recunoaste cetãtenilor unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui alt stat apartinând Spatiului Economic European, precum si ai Confederatiei Elvetiene, posesori ai diplomelor, certificatelor sau altor titluri care atestã o formare de asistent medical generalist însusitã pe teritoriul fostei Republici Democrate Germane, care nu întruneste toate conditiile minime de formare prevãzute de normele Uniunii Europene, dacã:

a) prevãd o formare începutã înainte de unificarea Germaniei;

b) dau drept de exercitare a activitãtilor specifice profesiei de asistent medical generalist pe tot teritoriul Germaniei în aceleasi conditii ca si calificãrile acordate de autoritãtile competente germane, prevãzute în anexa nr. 7 pentru acest stat; si

c) sunt însotite de un certificat eliberat de autoritãtile competente germane, prin care se atestã cã posesorul a exercitat efectiv si legal activitãtile de asistent medical generalist, în Germania, timp de minimum 3 ani în cursul ultimilor 5 ani care precedã data eliberãrii certificatului.

Aceste activitãti trebuie sã se fi exercitat cu deplinã responsabilitate privind planificarea, organizarea si administrarea îngrijirilor de sãnãtate acordate pacientului.

Art. 67. - (1) Diplomele, certificatele si alte titluri de asistent medical generalist, eliberate de fosta Republicã Cehoslovacia cetãtenilor unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui alt stat apartinând Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene înainte de 1 ianuarie 1993 ori care atestã o formare începutã în acest stat înainte de 1 ianuarie 1993, se recunosc dacã autoritãtile competente ale Republicii Cehe atestã cã, pe teritoriul acestui stat, aceste titluri produc aceleasi efecte juridice ca si titlurile cehe de asistent medical generalist, în ceea ce priveste accesul la activitãtile de asistent medical generalist si exercitarea acestora.

(2) Atestatul prevãzut la alin. (1) trebuie sã fie însotit de un certificat eliberat de autoritãtile Republicii Cehe prin care se atestã cã posesorul a exercitat efectiv si legal aceste activitãti pe teritoriul acestui stat, timp de minimum 3 ani consecutivi în cursul ultimilor 5 ani care precedã data eliberãrii certificatului.

Art. 68. - (1) Diplomele, certificatele si alte titluri de asistent medical generalist, eliberate de fosta Uniune Sovieticã cetãtenilor unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui alt stat apartinând Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene înainte de 20 august 1991 ori care atestã o formare începutã în acest stat înainte de 20 august 1991, se recunosc dacã autoritãtile competente ale Estoniei atestã cã, pe teritoriul acestui stat, aceste titluri produc aceleasi efecte juridice ca si titlurile estoniene de asistent medical generalist, în ceea ce priveste accesul la activitãtile de asistent medical generalist si exercitarea acestora.

(2) Atestatul prevãzut la alin. (1) trebuie sã fie însotit de un certificat eliberat de autoritãtile competente ale Estoniei, prin care se atestã cã posesorul a exercitat efectiv si legal aceste activitãti pe teritoriul acestui stat timp de minimum 3 ani consecutivi în cursul ultimilor 5 ani care precedã data eliberãrii certificatului.

Art. 69. - (1) Diplomele, certificatele si alte titluri de asistent medical generalist, eliberate de fosta Uniune Sovieticã cetãtenilor unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui alt stat apartinând Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene înainte de 21 august 1991 ori care atestã o formare începutã în acest stat înainte de 21 august 1991, se recunosc dacã autoritãtile competente ale Letoniei atestã cã, pe teritoriul acestui stat, aceste titluri produc aceleasi efecte juridice ca si titlurile letoniene de asistent medical generalist, în ceea ce priveste accesul la activitãtile de asistent medical generalist si exercitarea acestora.

(2) Atestatul prevãzut la alin. (1) trebuie sã fie însotit de un certificat eliberat de autoritãtile competente ale Letoniei, prin care se atestã cã posesorul a exercitat efectiv si legal aceste activitãti pe teritoriul acestui stat timp de minimum 3 ani consecutivi în cursul ultimilor 5 ani care precedã data eliberãrii certificatului.

Art. 70. - (1) Diplomele, certificatele si alte titluri de asistent medical generalist, eliberate de fosta Uniune Sovieticã cetãtenilor unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui alt stat apartinând Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene înainte de 11 martie 1990 ori care atestã o formare începutã în acest stat înainte de 11 martie 1990, se recunosc dacã autoritãtile competente ale Lituaniei atestã cã, pe teritoriul acestui stat, aceste titluri produc aceleasi efecte juridice ca si titlurile lituaniene de asistent medical generalist, în ceea ce priveste accesul la activitãtile de asistent medical generalist si exercitarea acestora.

(2) Atestatul prevãzut la alin. (1) trebuie sã fie însotit de un certificat eliberat de autoritãtile competente lituaniene, prin care se atestã cã posesorul a exercitat efectiv si legal aceste activitãti pe teritoriul acestui stat timp de minimum 3 ani consecutivi în cursul ultimilor 5 ani care precedã data eliberãrii certificatului.

Art. 71. - (1) Diplomele, certificatele si alte titluri de asistent medical generalist, eliberate de fosta Republicã Cehoslovacia cetãtenilor unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui alt stat apartinând Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene înainte de 1 ianuarie 1993 ori care atestã o formare începutã în acest stat înainte de 1 ianuarie 1993, se recunosc dacã autoritãtile competente ale Slovaciei atestã cã, pe teritoriul acestui stat, aceste titluri produc aceleasi efecte juridice ca si titlurile slovace de asistent medical generalist, în ceea ce priveste accesul la activitãtile de asistent medical generalist si exercitarea acestora.

(2) Atestatul prevãzut la alin. (1) trebuie sã fie însotit de un certificat eliberat de autoritãtile competente ale Slovaciei, prin care se atestã cã posesorul a exercitat efectiv si legal aceste activitãti pe teritoriul acestui stat timp de minimum 3 ani consecutivi în cursul ultimilor 5 ani care precedã data eliberãrii certificatului.

Art. 72. - (1) Diplomele, certificatele si alte titluri de asistent medical generalist, eliberate de fosta Iugoslavie cetãtenilor unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui alt stat apartinând Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene înainte de 25 iunie 1991 ori care atestã o formare începutã în acest stat înainte de 25 iunie 1991, se recunosc dacã autoritãtile competente ale Sloveniei atestã cã, pe teritoriul acestui stat, aceste titluri au aceeasi validitate juridicã ca si titlurile slovene de asistent medical generalist, în ceea ce priveste accesul la activitãtile de asistent medical generalist si exercitarea acestora.

(2) Atestatul prevãzut la alin. (1) trebuie sã fie însotit de un certificat eliberat de autoritãtile competente ale Sloveniei, prin care se atestã cã posesorul a exercitat efectiv si legal aceste activitãti pe teritoriul acestui stat timp de minimum 3 ani consecutivi în cursul ultimilor 5 ani care precedã data eliberãrii certificatului.

Art. 73. - Diplomele, certificatele si alte titluri de asistent medical generalist, eliberate de Polonia cetãtenilor unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui alt stat apartinând Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene înaintea datei de aderare la Uniunea Europeanã, 1 mai 2004, ori care atestã o formare de asistent medical generalist începutã înaintea acestei date, care nu întrunesc cerintele minime de formare prevãzute de normele Uniunii Europene, se recunosc dacã sunt însotite de un certificat prin care se atestã cã posesorii au exercitat efectiv si legal în Polonia activitãtile de asistent medical generalist, astfel:

a) pe o duratã de minimum 3 ani consecutivi în ultimii 5 ani care precedã data eliberãrii certificatului, pentru posesorii diplomei de asistent medical - nivel de învãtãmânt superior de scurtã duratã - dyplom licencjata pieletgniarstwa;

b) pe o duratã de minimum 5 ani consecutivi în ultimii 7 ani care precedã data eliberãrii certificatului, pentru posesorii diplomei de asistent medical care atestã studii efectuate într-o scoalã postlicealã profesionalã medicalã - dyplom pieletgniarki albo pieletgniarki dyplomowanej. Aceste activitãti trebuie sã se fi exercitat cu deplinã responsabilitate privind planificarea, organizarea si administrarea îngrijirilor de sãnãtate acordate pacientului.

SECTIUNEA a 6-a

Recunoasterea calificãrilor în profesia de moasã

Art. 74. - (1) Calificarea în profesia de moasã, obtinutã conform normelor Uniunii Europene de cãtre cetãtenii unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui alt stat apartinând Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, se recunoaste pe baza diplomelor, certificatelor si a altor titluri de moasã, eliberate de aceste state.

(2) Diplomele, certificatele si celelalte titluri de moasã prevãzute la alin. (1) au acelasi efect pe teritoriul României ca si titlurile de calificare de moasã emise de institutiile de învãtãmânt de profil din România.

Art. 75. - Diplomele, certificatele si alte titluri de moasã pe baza cãrora se recunoaste calificarea de moasã cetãtenilor unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui alt stat apartinând Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene sunt prevãzute în anexa nr. 8.

Art. 76. - (1) Diplomele, certificatele si alte titluri de moasã, eliberate de un stat membru al Uniunii Europene, de un alt stat apartinând Spatiului Economic European sau de Confederatia Elvetianã cetãtenilor acestora anterior notificãrii Directivei nr. 80/155/CEE sau într-un interval de maximum 6 ani de la notificarea acestei reglementãri în aceste state si care atestã o formare de moasã care nu întruneste în totalitate cerintele minime prevãzute de normele Uniunii Europene, se recunosc dacã sunt însotite de un certificat emis de statul membru de origine sau de provenientã.

(2) Certificatul prevãzut la alin. (1) atestã faptul cã posesorul, cetãtean al unui stat membru al Uniunii Europene, al unui alt stat apartinând Spatiului Economic European sau al Confederatiei Elvetiene, a exercitat efectiv si legal activitãtile de moasã timp de minimum 3 ani în decursul ultimilor 5 ani care precedã data eliberãrii certificatului.

Art. 77. - Diplomele, certificatele sau alte titluri de moasã, eliberate de statele prevãzute la art. 76 alin. (1) anterior intrãrii în vigoare a Directivei nr. 80/154/CEE, care întrunesc toate conditiile minime de formare prevãzute de normele Uniunii Europene, dar care fac obiectul recunoasterii mutuale între aceste state numai dacã sunt însotite de atestatul de practicã profesionalã prevãzut de aceste norme, se recunosc dacã sunt însotite de un certificat care atestã cã posesorii, cetãteni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui alt stat apartinând Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, au exercitat efectiv si legal activitãtile de moasã timp de minimum 2 ani în decursul ultimilor 5 ani care precedã data eliberãrii certificatului de cãtre statul membru de origine sau de provenientã.

Art. 78. - Diplomele, certificatele si alte titluri de moasã, eliberate cetãtenilor unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui alt stat apartinând Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene de cãtre aceste state si care nu corespund calificãrilor sau denumirilor prevãzute în anexa nr. 8, se recunosc dacã sunt însotite de un certificat eliberat de autoritãtile competente ale statului membru respectiv, care atestã cã:

a) formarea în profesia de moasã s-a fãcut în conformitate cu normele Uniunii Europene; si b) diplomele, certificatele si titlurile respective sunt asimilate de statul membru emitent calificãrilor si denumirilor prevãzute în anexa nr. 8 pentru acel stat.

Art. 79. - Se recunoaste calificarea de moasã cetãtenilor unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui alt stat apartinând Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, posesori ai diplomelor, certificatelor sau ai altor titluri care atestã o formare însusitã pe teritoriul fostei Republici Democrate Germane si care nu întrunesc conditiile minime de formare prevãzute de normele Uniunii Europene, dacã:

a) atestã o formare începutã înainte de unificarea Germaniei;

b) dau dreptul detinãtorului sã exercite activitãtile specifice profesiei de moasã pe tot teritoriul Germaniei în aceleasi conditii ca si titlurile eliberate de autoritãtile competente germane prevãzute în anexa nr. 8; si

c) sunt însotite de un certificat eliberat de autoritãtile competente germane, prin care se atestã faptul cã posesorii s-au consacrat efectiv si legal acestor activitãti în Germania timp de minimum 3 ani în decursul ultimilor 5 ani care precedã data eliberãrii certificatului.

Art. 80. - Diplomele, certificatele si alte titluri de moasã, eliberate cetãtenilor unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui alt stat apartinând Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene si care atestã o formare în profesie care îndeplineste în totalitate cerintele minime prevãzute de normele Uniunii Europene, însusitã pe teritoriul fostei Republici Democrate Germane, si care fac obiectul recunoasterii mutuale între statele membre numai însotite de atestatul de practicã profesionalã prevãzut de normele Uniunii Europene, se recunosc dacã:

a) atestã o formare începutã înainte de unificarea Germaniei; si

b) sunt însotite de un certificat eliberat de autoritãtile competente germane, prin care se atestã faptul cã posesorii, cetãteni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui alt stat apartinând Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, au exercitat efectiv si legal aceste activitãti în Germania timp de minimum 2 ani în decursul ultimilor 5 ani care precedã data eliberãrii certificatului.

Art. 81. - Diplomele, certificatele si alte titluri de moasã, eliberate de Spania cetãtenilor unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui alt stat apartinând Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, care atestã o formare specificã de moasã începutã înainte de 1 ianuarie 1986, se recunosc dacã:

a) sunt însotite de un atestat eliberat de autoritãtile competente spaniole, prin care se certificã faptul cã posesorii au exercitat efectiv si legal activitãtile de moasã timp de cel putin 3 ani consecutivi în decursul ultimilor 5 ani care precedã data eliberãrii acestuia; sau

b) sunt însotite de un certificat eliberat de autoritãtile competente spaniole, prin care se atestã faptul cã formarea în profesie a posesorilor îndeplineste în totalitate criteriile prevãzute de normele Uniunii Europene.

Art. 82. - Diplomele, certificatele si titlurile de moasã, eliberate de Polonia cetãtenilor unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui alt stat apartinând Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene înaintea datei de aderare a acestui stat la Uniunea Europeanã, 1 mai 2004, ori care atestã o formare de moasã începutã înaintea acestei date si care nu corespunde cerintelor minime prevãzute de normele Uniunii Europene, se recunosc dacã sunt însotite de un certificat prin care se atestã cã posesorii au exercitat efectiv si legal în Polonia activitãtile de moasã astfel:

a) pe o duratã de minimum 3 ani consecutivi în ultimii 5 ani care preced data eliberãrii certificatului, pentru posesorii diplomei de moasã - nivel de învãtãmânt superior de scurtã duratã - dyplom licencjata poloznictwa;

b) pe o duratã de minimum 5 ani consecutivi în cursul ultimilor 7 ani care precedã data eliberãrii certificatului, pentru posesorii diplomei de moasã care atestã studii efectuate într-o scoalã postlicealã profesionalã medicalã - dyplom poloznej.

Art. 83. - (1) Diplomele, certificatele si alte titluri de moasã, eliberate de fosta Republicã Cehoslovacia cetãtenilor unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui alt stat apartinând Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene înainte de 1 ianuarie 1993 ori care atestã o formare începutã în acest stat înainte de 1 ianuarie 1993, se recunosc dacã autoritãtile competente ale Republicii Cehe atestã cã, pe teritoriul acestui stat, aceste titluri produc aceleasi efecte juridice ca si titlurile cehe de moasã, în ceea ce priveste accesul la activitãtile de moasã si exercitarea acestora.

(2) Atestatul prevãzut la alin. (1) trebuie sã fie însotit de un certificat eliberat de autoritãtile Republicii Cehe, prin care se atestã cã posesorul a exercitat efectiv si legal aceste activitãti pe teritoriul acestui stat timp de minimum 3 ani consecutivi în cursul ultimilor 5 ani care precedã data eliberãrii certificatului.

Art. 84. - (1) Diplomele, certificatele si alte titluri de moasã, eliberate de fosta Uniune Sovieticã cetãtenilor unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui alt stat apartinând Spatiului Economic European sau ai

Confederatiei Elvetiene înainte de 20 august 1991 ori care atestã o formare începutã în acest stat înainte de 20 august 1991, se recunosc dacã autoritãtile competente ale Estoniei atestã cã, pe teritoriul acestui stat, aceste titluri produc aceleasi efecte juridice ca si titlurile estoniene de moasã, în ceea ce priveste accesul la activitãtile de moasã si exercitarea acestora.

(2) Atestatul prevãzut la alin. (1) trebuie sã fie însotit de un certificat eliberat de autoritãtile Estoniei, prin care se prevede cã posesorul a exercitat efectiv si legal aceste activitãti pe teritoriul acestui stat timp de minimum 3 ani consecutivi în cursul ultimilor 5 ani care precedã data eliberãrii certificatului.

Art. 85. - (1) Diplomele, certificatele si alte titluri de moasã, eliberate de fosta Uniune Sovieticã cetãtenilor unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui alt stat apartinând Spatiului Economic European sau ai cetãtenilor Confederatiei Elvetiene înainte de 21 august 1991 ori care atestã o formare începutã în acest stat înainte de 21 august 1991, se recunosc dacã autoritãtile competente ale Letoniei atestã cã, pe teritoriul acestui stat, aceste titluri produc aceleasi efecte juridice ca si titlurile letoniene de moasã în ceea ce priveste accesul la activitãtile de moasã si exercitarea acestora.

(2) Atestatul prevãzut la alin. (1) trebuie sã fie însotit de un certificat eliberat de autoritãtile Letoniei, prin care se prevede cã posesorul a execitat efectiv si legal aceste activitãti pe teritoriul acestui stat timp de minimum 3 ani consecutivi în cursul utlimilor 5 ani care precedã data eliberãrii certificatului.

Art. 86. - (1) Diplomele, certificatele si alte titluri de moasã, eliberate de fosta Uniune Sovieticã cetãtenilor unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui alt stat apartinând Spatiului Economic European sau ai

Confederatiei Elvetiene înainte de 11 martie 1990 ori care atestã o formare începutã în acest stat înainte de 11 martie 1990, se recunosc dacã autoritãtile competente ale Lituaniei atestã cã, pe teritoriul acestui stat, aceste titluri produc aceleasi efecte juridice ca si titlurile lituaniene de moasã, în ceea ce priveste accesul la activitãtile de moasã si exercitarea acestora.

(2) Atestatul prevãzut la alin. (1) trebuie sã fie însotit de un certificat eliberat de autoritãtile lituaniene, prin care se prevede cã posesorul a exercitat efectiv si legal aceste activitãti pe teritoriul acestui stat timp de minimum 3 ani consecutivi în cursul ultimilor 5 ani care precedã data eliberãrii certificatului.

Art. 87. - (1) Diplomele, certificatele si alte titluri de moasã, eliberate de fosta Republicã Cehoslovacia cetãtenilor unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui alt stat apartinând Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene înainte de 1 ianuarie 1993 ori care atestã o formare începutã în acest stat înainte de 1 ianuarie 1993, se recunosc dacã autoritãtile competente ale Slovaciei atestã cã, pe teritoriul acestui stat, aceste titluri produc aceleasi efecte juridice ca si titlurile slovace de moasã, în ceea ce priveste accesul la activitãtile de moasã si exercitarea acestora.

(2) Atestatul prevãzut la alin. (1) trebuie sã fie însotit de un certificat eliberat de autoritãtile Slovaciei, prin care se atestã cã posesorul a exercitat efectiv si legal aceste activitãti pe teritoriul acestui stat timp de minimum 3 ani consecutivi în cursul ultimilor 5 ani care precedã data eliberãrii certificatului.

Art. 88. - (1) Diplomele, certificatele si alte titluri de moasã, eliberate de fosta Iugoslavie cetãtenilor unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui alt stat apartinând Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene înainte de 25 iunie 1991 ori care atestã o formare începutã în acest stat înainte de 25 iunie 1991, se recunosc dacã autoritãtile competente ale Sloveniei atestã cã, pe teritoriul acestui stat, aceste titluri produc aceleasi efecte juridice ca si titlurile slovene de moasã, în ceea ce priveste accesul la activitãtile de moasã si exercitarea acestora.

(2) Atestatul prevãzut la alin. (1) trebuie sã fie însotit de un certificat eliberat de autoritãtile Sloveniei, prin care se atestã cã posesorul a exercitat efectiv si legal aceste activitãti pe teritoriul acestui stat timp de minimum 3 ani consecutivi în cursul ultimilor 5 ani care precedã data eliberãrii certificatului.

CAPITOLUL III

Dispozitii finale

Art. 89. - Recunoasterea diplomelor, certificatelor si altor titluri de medic, medic specialist, medic dentist, medic dentist specialist, farmacist, asistent medical generalist si moasã, eliberate de statele membre ale Uniunii Europene, de statele apartinând Spatiului Economic European, precum si de Confederatia Elvetianã, se efectueazã indiferent dacã formarea a fost dobânditã în totalitate sau în parte pe teritoriul acestor state.

Art. 90. - Atunci când diplomele, certificatele sau alte titluri de medic, medic specialist, medic dentist, medic dentist specialist, farmacist, asistent medical generalist si moasã, eliberate de un stat membru al Uniunii Europene, de un alt stat apartinând Spatiului Economic European sau de Confederatia Elvetianã cetãtenilor acestora, nu îndeplinesc cerintele prevãzute de prezenta hotãrâre pentru a fi recunoscute, autoritãtile competente române vor examina cunostintele de specialitate si competentele atestate de aceste diplome, certificate si titluri, precum si experienta solicitantului, comparativ cu cerintele de calificare si cunostintele prevãzute de legea românã.

Art. 91. - (1) Diplomele, certificatele sau alte titluri de medic, medic specialist, medic dentist, medic dentist specialist, farmacist, asistent medical generalist si moasã, obtinute în afara granitelor statelor membre ale Uniunii Europene, ale celorlalte state ale Spatiului Economic European si ale Confederatiei Elvetiene si recunoscute de unul dintre aceste state, sunt examinate de autoritãtile competente române.

(2) În situatiile prevãzute la alin. (1) se examineazã si formarea complementarã si/sau experienta profesionalã însusite de cãtre cel interesat într-un stat membru al Uniunii Europene, într-un alt stat apartinând Spatiului Economic European sau în Confederatia Elvetianã ori în afara granitelor acestora.

(3) Dacã în urma examinãrii comparative se constatã cã abilitãtile si cunostintele atestate de aceste diplome, certificate sau titluri corespund numai partial cerintelor de calificare si cunostintelor prevãzute de legea românã, autoritãtile competente române pot solicita persoanei interesate sã dovedeascã cã îndeplineste toate aceste cerinte.

(4) Decizia autoritãtilor competente române se aduce la cunostintã solicitantului într-un interval de 3 luni de la depunerea dosarului complet de cãtre acesta.

Art. 92. - Autoritãtile competente române pot solicita, în caz de îndoialã justificatã, confirmarea autenticitãtii diplomelor, certificatelor, titlurilor si a atestatelor, eliberate de autoritãtile competente ale statelor membre ale Uniunii Europene, ale celorlalte state apartinând Spatiului Economic European sau ale Confederatiei Elvetiene, care fac obiectul prezentei hotãrâri, precum si confirmarea faptului cã posesorul a îndeplinit toate conditiile de formare prevãzute de normele Uniunii Europene.

Art. 93. - (1) Decizia de respingere a solicitãrii de recunoastere a calificãrii profesionale în baza prevederilor prezentei hotãrâri va cuprinde motivele întemeiate care au dus la respingere.

(2) Deciziile autoritãtilor competente române cu privire la recunoasterea calificãrilor prevãzute de prezenta hotãrâre pot fi contestate la instantele de contencios administrativ.

(3) Nesolutionarea cererilor de recunoastere a calificãrilor profesionale în termenele prevãzute de prezenta hotãrâre poate fi atacatã la instantele de contencios administrativ.

Art. 94. - (1) Prevederile prezentei hotãrâri se aplicã:

a) cetãtenilor români care se aflã în una dintre situatiile reglementate de prezenta hotãrâre;

b) cetãtenilor unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat apartinând Spatiului Economic European si cetãtenilor Confederatiei Elvetiene aflati în una dintre situatiile reglementate de prezenta hotãrâre;

c) sotului, precum si descendentilor de gradul I aflati în întretinerea unui cetãtean al unui stat membru al Uniunii Europene, unui cetãtean al unui alt stat apartinând Spatiului Economic European sau unui cetãtean al Confederatiei Elvetiene, care desfãsoarã activitãtii salarizate sau nesalarizate pe teritoriul României, indiferent de cetãtenia lor, în vederea accesului la exercitarea, în regim salarial, a acestor profesii;

d) beneficiarilor statutului de rezident pe termen lung, acordat conform normelor Uniunii Europene de cãtre unul dintre statele prevãzute la lit. b).

(2) Pentru cetãtenii prevãzuti la alin. (1) lit. b), c) si d), prevederile art. 5, 7, 8, 9, 11, 17, 33, 34 si 38 se aplicã începând cu anul universitar 2006-2007, iar dobândirea locului de muncã se face conform legii.

Art. 95. - La data aderãrii la Uniunea Europeanã România notificã Comisiei Europene dispozitiile legislative, regulamentare si administrative adoptate cu privire la eliberarea diplomelor, certificatelor sau a altor titluri care atestã formarea în profesia de medic, medic dentist, farmacist, asistent medical generalist si moasã.

Art. 96. - Prezenta hotãrâre transpune integral prevederile referitoare la recunoasterea diplomelor, certificatelor si a altor titluri de calificare de medic, medic dentist, farmacist, asistent medical generalist si, respectiv, moasã, cuprinse în urmãtoarele directive:

a) Directiva Consiliului nr. 93/16/EEC din 5 aprilie 1993 privind facilitarea liberei circulatii a medicilor si recunoasterea reciprocã a diplomelor, certificatelor si a altor titluri de medic, cu modificãrile si completãrile ulterioare, publicatã în Jurnalul Oficial al Comunitãtilor Europene (JOCE) nr. L 165 din 7 iulie 1993, p.1;

b) Directiva Consiliului nr. 78/686/EEC din 25 iulie 1978 privind recunoasterea reciprocã a diplomelor, certificatelor si a altor titluri de dentist, inclusiv mãsuri pentru facilitarea exercitãrii efective a dreptului de stabilire si a libertãtii de prestare a serviciilor, cu modificãrile si completãrile ulterioare, publicatã în Jurnalul Oficial al Comunitãtilor Europene (JOCE) nr. L 233 din 24 august 1978, p. 1;

c) Directiva Consiliului nr. 85/433/CEE din 16 septembrie 1985 privind recunoasterea reciprocã a diplomelor, certificatelor si a altor titluri de farmacist, inclusiv mãsuri pentru facilitarea exercitãrii efective a dreptului de stabilire privind anumite activitãti în domeniul farmaceutic, cu modificãrile si completãrile ulterioare, publicatã în Jurnalul Oficial al Comunitãtilor Europene (JOCE) nr. L 253 din 24 septembrie 1985, p. 37;

d) Directiva Consiliului nr. 77/452/CEE din 27 iunie 1977 privind recunoasterea reciprocã a diplomelor, certificatelor si a altor titluri de asistent medical generalist, inclusiv mãsuri pentru facilitarea exercitãrii efective a dreptului de stabilire si a libertãtii de prestare a serviciilor, cu modificãrile si completãrile ulterioare, publicatã în Jurnalul Oficial al Comunitãtilor Europene (JOCE) nr. L 176 din 15 iulie 1977, p. 1;

e) Directiva Consiliului nr. 80/154/CEE din 21 ianuarie 1980 privind recunoasterea reciprocã a diplomelor, certificatelor si a altor titluri de moasã, inclusiv mãsuri pentru facilitarea exercitãrii efective a dreptului de stabilire si a libertãtii de prestare a serviciilor, cu modificãrile si completãrile ulterioare, publicatã în Jurnalul Oficial al Comunitãtilor Europene (JOCE) nr. L 33 din 11 februarie 1980, p. 1.

Art. 97. - Anexele nr. 1-8*) fac parte integrantã din prezenta hotãrâre.

Art. 98. - Pe data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri se abrogã art. 13 din Hotãrârea Guvernului nr. 899/2002 privind organizarea învãtãmântului postuniversitar medical si farmaceutic uman, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 660 din 5 septembrie 2002, precum si Ordinul ministrului sãnãtãtii si familiei nr. 541/2001 privind încadrarea pe perioadã determinatã, obtinerea titlului de medic specialist si a gradului de medic primar de cãtre cetãtenii români care au efectuat studiile medicale si/sau de specializare în afara României, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 3 septembrie 2001.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NÃSTASE

Contrasemneazã:

Ministrul sãnãtãtii,

Ovidiu Brînzan

p. Ministrul educatiei si cercetãrii,

Ioana-Irinel Chiran,

secretar de stat

Bucuresti, 15 iunie 2004.

Nr. 970.

---

*) Anexele nr. 1-8 se publicã ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 710 bis în afara abonamentului, care se poate achizitiona de la Centrul pentru relatii cu publicul al Regiei Autonome “Monitorul Oficial”, Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.