MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 172 (XVI) - Nr. 361         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 26 aprilie 2004

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 138 din 23 martie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Hotărârii Guvernului nr. 1.041/2003 privind unele măsuri de reglementare a facilitătilor acordate pensionarilor din sectorul energiei electrice, cu modificările si completările ulterioare

 

ORDONANTE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

21. - Ordonantă de urgentă privind Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgentă

 

22. - Ordonantă de urgentă pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 95/2002 privind industria de apărare

 

570. - Hotărâre privind transmiterea unui teren aflat în proprietatea publică a statului, din administrarea Administratiei Nationale “Apele Române” în administrarea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului

 

574. - Hotărâre privind constituirea stocurilor minime de sigurantă pentru titei si produse petroliere în anul 2004

 

576. - Hotărâre privind finantarea lucrărilor de alimentare cu energie electrică a proiectului major de investitii “Capacitate de productie cord metalic pentru anvelope auto” la Zalău, judetul Sălaj

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 138

din 23 martie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Hotărârii Guvernului nr. 1.041/2003 privind unele măsuri de reglementare a facilitătilor acordate pensionarilor din sectorul energiei electrice, cu modificările si completările ulterioare

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Florentina Baltă - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Hotărârii Guvernului nr. 1.041/2003 privind unele măsuri de reglementare a facilitătilor acordate pensionarilor din sectorul energiei electrice, cu modificările si completările ulterioare, exceptie ridicată de Nicolae Anghel în Dosarul nr. 3.095/CM/2003 al Tribunalului Gorj - Sectia litigii si conflicte de muncă.

La apelul nominal se prezintă autorul exceptiei, Nicolae Anghel, personal, lipsă fiind celelalte părti, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, Nicolae Anghel solicită admiterea exceptiei de neconstitutionalitate astfel cum a fost formulată în fata instantei de judecată care a sesizat Curtea Constitutională.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind inadmisibilă, fată de dispozitiile art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, arătând că hotărârile Guvernului nu pot face obiectul controlului de constitutionalitate exercitat de Curte, ci pot fi atacate numai pe calea contenciosului administrativ.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 29 ianuarie 2004, pronuntată în Dosarul nr. 3.095/CM/2003, Tribunalul Gorj - Sectia litigii si conflicte de muncă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Hotărârii Guvernului nr. 1.041/2003 privind unele măsuri de reglementare a facilitătilor acordate pensionarilor din sectorul energiei electrice, exceptie ridicată de Nicolae Anghel în cadrul unei cauze având ca obiect solutionarea cererii de obligare a Societătii Comerciale “Termoelectrica Rovinari” - S.A. la plata energiei electrice consumate.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia apreciază că Hotărârea Guvernului nr. 1.041/2003 este neconstitutională pentru că “a redus cu 30% cota lunară de energie electrică de care beneficia gratuit începând de la data pensionării în anul 1999”.

Tribunalul Gorj - Sectia litigii si conflicte de muncă apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, întrucât Hotărârea Guvernului nr. 1.041/2003 “nu încalcă drepturile cetătenesti cu privire la cuantumul de curent electric pe care trebuie să-l primească personalul salariat si pensionat din sistemul energetic national, întrucât cota a fost acordată în urma negocierilor efectuate în cadrul contractului colectiv de muncă si a posibilitătilor materiale ale societătii Termoelectrica - S.A. Rovinari”.

Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

De asemenea, potrivit dispozitiilor art. 181 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat si punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.

Presedintele Camerei Deputatilor apreciază că, obiectul exceptiei de neconstitutionalitate fiind o hotărâre de Guvern, aceasta este inadmisibilă, potrivit art. 146 din Constitutie, care prevede că numai legile si ordonantele pot fi obiect al controlului exercitat de Curtea Constitutională.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate ridicată este inadmisibilă, întrucât, potrivit art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicată, pot face obiect al controlului de neconstitutionalitate numai dispozitii din legi sau ordonante ale Guvernului, iar nu si hotărâri ale Guvernului.

Presedintele Senatului si Guvernul nu au comunicat Curtii Constitutionale punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutia republicată, precum si celor ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile Hotărârii Guvernului nr. 1.041/2003 privind unele măsuri de reglementare a facilitătilor acordate pensionarilor din sectorul energiei electrice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 637 din 8 septembrie 2003, cu modificările si completările ulterioare.

În sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia apreciază că dispozitiile hotărârii criticate contravin prevederilor constitutionale ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, ale art. 20 referitoare la tratatele internationale privind drepturile omului si ale art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că, potrivit art. 146 lit. d) din Constitutia republicată, “hotărăste asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind legile si ordonantele, ridicate în fata instantelor judecătoresti sau de arbitraj comercial”, iar, potrivit art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicată, “Curtea Constitutională decide asupra exceptiilor ridicate în fata instantelor judecătoresti privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonantă [...].”

Astfel, hotărârile Guvernului nu pot constitui obiect al controlului de constitutionalitate exercitat de Curtea Constitutională, acestea putând fi atacate numai pe calea contenciosului administrativ. Pentru aceste motive, potrivit dispozitiilor art. 23 alin. (6) din Legea nr. 47/1992, republicată, instanta judecătorească trebuia să respingă exceptia de neconstitutionalitate printr-o încheiere motivată, fără a mai sesiza Curtea Constitutională. Întrucât instanta de judecată nu s-a conformat acestor dispozitii legale, urmează ca exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.041/2003, cu modificările ulterioare, să fie respinsă ca inadmisibilă de către Curtea Constitutională.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutia republicată, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) si (4) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Hotărârii Guvernului nr. 1.041/2003 privind unele măsuri de reglementare a facilitătilor acordate pensionarilor din sectorul energiei electrice, cu modificările si completările ulterioare, exceptie ridicată de Nicolae Anghel în Dosarul nr. 3.095/CM/2003 al Tribunalului Gorj - Sectia litigii si conflicte de muncă.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 23 martie 2004.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

ORDONANTE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ DE URGENTĂ

privind Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgentă

 

Având în vedere proliferarea atentatelor teroriste pe plan international si îndeosebi a celor îndreptate împotriva intereselor statelor membre ale NATO, în special cele provocate simultan, cu efecte dramatice asupra vietii si sănătătii unui număr din ce în ce mai mare de persoane, asa cum au fost cele din Turcia, Rusia si seria de atentate teroriste din data de 11 martie 2004 din Spania, soldate cu aproximativ 200 de morti si 1.500 de răniti,

în contextul geostrategic actual si al multiplicării, pe de o parte, si al cresterii gravitătii, pe de altă parte, a riscurilor nonmilitare la adresa securitătii nationale, pe fondul accelerării tendintelor de globalizare, al schimbărilor climatice radicale, al dezvoltării experimentelor stiintifice cu efecte imprevizibile, al diversificării activitătilor economice legale – si nu numai - care utilizează, produc si comercializează substante periculoase,

având în vedere persistenta, în domeniul managementului prevenirii si gestionării situatiilor de urgentă, a unui sistem institutional partial închegat, cu functionare temporară si care se activează abia la momentul producerii situatiilor de urgentă - incapabil să asigure un răspuns adecvat noilor provocări la adresa securitătii nationale,

pentru a asigura instituirea, în cel mai scurt timp, a unui cadru legal modern si a unor mecanisme manageriale perfectionate, menite să asigure, în mod unitar si profesionist, apărarea vietii si sănătătii populatiei, a mediului înconjurător, a valorilor materiale si culturale importante, pe timpul producerii unor situatii de urgentă, care să permită restabilirea rapidă a stării de normalitate,

si tinând seama de necesitatea accelerării procesului de integrare a României în structurile europene si euroatlantice,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă de urgentă.

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - (1) Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgentă, denumit în continuare Sistem National, se înfiintează, se organizează si functionează pentru prevenirea si gestionarea situatiilor de urgentă,

asigurarea si coordonarea resurselor umane, materiale, financiare si de altă natură necesare restabilirii stării de normalitate.

(2) Sistemul National este organizat de autoritătile administratiei publice si se compune dintr-o retea de organisme, organe si structuri abilitate în managementul situatiilor de urgentă, constituite pe niveluri sau domenii de competentă, care dispune de infrastructură si de resursele necesare pentru îndeplinirea atributiilor prevăzute în prezenta ordonantă de urgentă.

Art. 2. - În sensul prezentei ordonante de urgentă, termenii si expresiile folosite au următorul înteles:

a) situatia de urgentă - eveniment exceptional, cu caracter nonmilitar, care prin amploare si intensitate amenintă viata si sănătatea populatiei, mediul înconjurător, valorile materiale si culturale importante, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri si actiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare si managementul unitar al fortelor si mijloacelor implicate;

b) amploarea situatiei de urgentă - mărimea ariei de manifestare a efectelor distructive ale acesteia în care sunt amenintate sau afectate viata persoanelor, functionarea institutiilor statului democratic, valorile si interesele comunitătii;

c) intensitatea situatiei de urgentă - viteza de evolutie a fenomenelor distructive si gradul de perturbare a stării de normalitate;

d) starea potential generatoare de situatii de urgentă - complex de factori de risc care prin evolutia lor necontrolată si iminenta amenintării ar putea aduce atingere vietii si populatiei, valorilor materiale si culturale importante si factorilor de mediu;

e) iminenta amenintării - parametrii de stare si timp care determină declansarea inevitabilă a unei situatii de urgentă;

f) starea de alertă - se declară potrivit prezentei ordonante de urgentă si se referă la punerea de îndată în aplicare a planurilor de actiuni si măsuri de prevenire, avertizare a populatiei, limitare si înlăturare a consecintelor situatiei de urgentă;

g) managementul situatiei de urgentă – ansamblul activitătilor desfăsurate si procedurilor utilizate de factorii de decizie, institutiile si serviciile publice abilitate pentru identificarea si monitorizarea surselor de risc, evaluarea informatiilor si analiza situatiei, elaborarea de prognoze, stabilirea variantelor de actiune si implementarea acestora în scopul restabilirii situatiei de normalitate;

h) monitorizarea situatiei de urgentă - proces de supraveghere necesar evaluării sistematice a dinamicii parametrilor situatiei create, cunoasterii tipului, amplorii si intensitătii evenimentului, evolutiei si implicatiilor sociale ale acestuia, precum si a modului de îndeplinire a măsurilor dispuse pentru gestionarea situatiei de urgentă;

i) factor de risc - fenomen, proces sau complex de împrejurări congruente, în acelasi timp si spatiu, care pot determina sau favoriza producerea unor tipuri de risc;

j) tipuri de risc - incendii, cutremure, inundatii, accidente, explozii, avarii, alunecări sau prăbusiri de teren, îmbolnăviri în masă, prăbusiri ale unor constructii, instalatii ori amenajări, esuarea sau scufundarea unor nave, căderi de obiecte din atmosferă ori din cosmos, tornade, avalanse, esecul serviciilor de utilităti publice si alte calamităti naturale, sinistre grave sau evenimente publice de amploare determinate ori favorizate de factorii de risc specifici;

k) gestionarea situatiilor de urgentă - identificarea, înregistrarea si evaluarea tipurilor de risc si a factorilor determinanti ai acestora, înstiintarea factorilor interesati, avertizarea populatiei, limitarea, înlăturarea sau

contracararea factorilor de risc, precum si a efectelor negative si a impactului produs de evenimentele exceptionale respective;

l) interventia operativă - actiunile desfăsurate, în timp oportun, de către structurile specializate în scopul prevenirii agravării situatiei de urgentă, limitării sau înlăturării, după caz, a consecintelor acesteia;

m) evacuarea - măsură de protectie luată în cazul amenintării iminente, stării de alertă ori producerii unei situatii de urgentă si care constă în scoaterea din zonele afectate sau potential a fi afectate, în mod organizat, a unor institutii publice, agenti economici, categorii sau grupuri de populatie ori bunuri si dispunerea acestora în zone si localităti care asigură conditii de protectie a persoanelor, bunurilor si valorilor, de functionare a institutiilor publice si agentilor economici.

Art. 3. - Principiile managementului situatiilor de urgentă sunt:

a) previziunea si prevenirea;

b) prioritatea protectiei si salvării vietii oamenilor;

c) respectarea drepturilor si libertătilor fundamentale ale omului;

d) asumarea responsabilitătii gestionării situatiilor de urgentă de către autoritătile administratiei publice;

e) cooperarea la nivel national, regional si international cu organisme si organizatii similare;

f) transparenta activitătilor desfăsurate pentru gestionarea situatiilor de urgentă, astfel încât acestea să nu conducă la agravarea efectelor produse;

g) continuitatea si gradualitatea activitătilor de gestionare a situatiilor de urgentă, de la nivelul autoritătilor administratiei publice locale până la nivelul autoritătilor administratiei publice centrale, în functie de amploarea si de intensitatea acestora;

h) operativitatea, conlucrarea activă si subordonarea ierarhică a componentelor Sistemului National.

Art. 4. - (1) Pe durata situatiilor de urgentă sau a stărilor potential generatoare de situatii de urgentă se întreprind, în conditiile legii, după caz, actiuni si măsuri pentru:

a) avertizarea populatiei, institutiilor si agentilor economici din zonele de pericol;

b) declararea stării de alertă în cazul iminentei amenintării sau producerii situatiei de urgentă;

c) punerea în aplicare a măsurilor de prevenire si de protectie specifice tipurilor de risc si, după caz, hotărârea evacuării din zona afectată sau partial afectată;

d) interventia operativă cu forte si mijloace special constituite, în functie de situatie, pentru limitarea si înlăturarea efectelor negative;

e) acordarea de ajutoare de urgentă;

f) instituirea regimului stării de urgentă, în conditiile prevăzute de art. 93 din Constitutia României, republicată;

g) solicitarea sau acordarea de asistentă internatională;

h) acordarea de despăgubiri persoanelor juridice si fizice;

i) alte măsuri prevăzute de lege.

(2) Pe timpul stării de alertă se pot dispune, cu respectarea prevederilor art. 53 din Constitutia României, republicată, măsuri pentru restrângerea unor drepturi sau libertăti fundamentale referitoare, după caz, la libera

circulatie, inviolabilitatea domiciliului, interzicerea muncii fortate, dreptul de proprietate privată ori la protectia socială a muncii, aflate în strânsă relatie de cauzalitate cu situatia produsă si cu modalitătile specifice de gestionare a acesteia.

(3) Măsurile de restrângere a exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti prevăzute la alin. (2) trebuie să fie proportionale cu situatiile care le-au determinat si se aplică cu respectarea conditiilor si limitelor prevăzute de lege.

(4) Actiunile si măsurile prevăzute la alin. (1), (2) si (3) se stabilesc în regulamente, planuri, programe sau în documente operative aprobate prin decizii, ordine ori dispozitii emise conform reglementărilor în vigoare.

Art. 5. - Autoritătile si organismele din componenta Sistemului National cooperează, în exercitarea atributiilor specifice, atât între ele, cât si cu alte institutii si organisme din afara acestuia, din tară sau din străinătate, guvernamentale sau neguvernamentale.

 

CAPITOLUL II

Organizarea Sistemului National

 

Art. 6. - Sistemul National are în compunere:

a) comitete pentru situatii de urgentă;

b) Inspectoratul General pentru Situatii de Urgentă;

c) servicii publice comunitare profesioniste pentru situatii de urgentă;

d) centre operative pentru situatii de urgentă;

e) comandantul actiunii.

Art. 7. - (1) Comitetele pentru situatii de urgentă sunt:

a) Comitetul National pentru Situatii de Urgentă;

b) comitetele ministeriale si ale altor institutii publice centrale pentru situatii de urgentă;

c) Comitetul Municipiului Bucuresti pentru Situatii de Urgentă;

d) comitetele judetene pentru situatii de urgentă;

e) comitetele locale pentru situatii de urgentă.

(2) Comitetele pentru situatii de urgentă sunt organisme interinstitutionale de sprijin al managementului si se întrunesc semestrial si ori de câte ori situatia impune.

Art. 8. - (1) Comitetul National pentru Situatii de Urgentă, denumit în continuare Comitet National, se constituie si functionează sub conducerea nemijlocită a ministrului administratiei si internelor si sub coordonarea primului-ministru.

(2) Comitetul National este un organism interministerial format din persoane cu putere de decizie, experti si specialisti desemnati de ministerele cu atributii complexe în gestionarea situatiilor de urgentă.

(3) Organizarea si functionarea Comitetului National se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului administratiei si internelor.

Art. 9. - (1) La ministere si la alte institutii publice centrale cu atributii în gestionarea situatiilor de urgentă se constituie si functionează sub conducerea ministrilor, respectiv a conducătorilor institutiilor publice centrale, comitete ministeriale pentru situatii de urgentă, denumite în continuare comitete ministeriale.

(2) Comitetul ministerial se constituie prin ordin al ministrului ori al conducătorului institutiei publice centrale, după caz, si are în componentă persoane cu putere de decizie, experti si specialisti din aparatul propriu al ministerului si din unele institutii si unităti aflate în subordinea acestuia, cu atributii în gestionarea situatiilor de urgentă.

(3) În componenta comitetului ministerial, la solicitarea ministrului respectiv, pot fi cooptati si reprezentanti ai altor ministere si institutii cu atributii în domeniu.

Art. 10. - (1) La nivelul municipiului Bucuresti se constituie, sub conducerea prefectului, Comitetul Municipiului Bucuresti pentru Situatii de Urgentă.

(2) Din comitetul prevăzut la alin. (1) fac parte primarul general, primarii de sectoare, sefi de servicii publice deconcentrate, descentralizate si de gospodărie comunală, manageri ai unor institutii, regii autonome si societăti comerciale care îndeplinesc functii de sprijin în gestionarea situatiilor de urgentă, precum si manageri ai agentilor economici care, prin specificul activitătii, constituie factori de risc potential generatori de situatii de urgentă.

(3) Organizarea, atributiile si functionarea comitetului prevăzut la alin. (1) se stabilesc prin ordin al prefectului.

Art. 11. - (1) La nivelul judetelor se constituie, sub conducerea prefectilor, comitete judetene pentru situatii de urgentă, denumite în continuare comitete judetene.

(2) Din comitetul judetean fac parte presedintele consiliului judetean, sefi de servicii deconcentrate, descentralizate si de gospodărie comunală si alti manageri ai unor institutii si societăti comerciale de interes judetean care îndeplinesc functii de sprijin în gestionarea situatiilor de urgentă, precum si manageri ai agentilor economici care, prin specificul activitătii, constituie factori de risc potential generatori de situatii de urgentă.

(3) Organizarea, atributiile si functionarea comitetelor judetene se stabilesc prin ordine ale prefectilor.

Art. 12. - (1) La nivelul municipiilor, oraselor, sectoarelor municipiului Bucuresti, precum si al comunelor se constituie, sub conducerea primarului si cu avizul prefectului, comitete locale pentru situatii de urgentă, denumite în continuare comitete locale.

(2) Din comitetul local fac parte un viceprimar, secretarul comunei, orasului sau municipiului, după caz, si reprezentanti ai serviciilor publice si ai principalelor institutii si agenti economici din unitatea administrativ-teritorială respectivă, precum si manageri sau conducători ai agentilor economici, filialelor, sucursalelor ori punctelor de lucru locale, care, prin specificul activitătii, constituie factori de risc potential generatori de situatii de urgentă.

(3) Organizarea, atributiile si functionarea comitetelor locale se stabilesc prin dispozitie a primarului, cu avizul prefectului.

Art. 13. - (1) Inspectoratul General pentru Situatii de Urgentă, denumit în continuare Inspectoratul General, ca organ de specialitate din subordinea Ministerului Administratiei si Internelor, asigură coordonarea unitară si permanentă a activitătilor de prevenire si gestionare a situatiilor de urgentă.

(2) În cadrul Inspectoratului General se organizează inspectia de prevenire, centrul operational national si alte structuri adecvate pentru managementul situatiilor de urgentă, încadrate cu personal specializat pe tipuri de riscuri, în comunicatii, informatică si relatii publice.

(3) Centrul operational îndeplineste permanent functiile de monitorizare, evaluare, înstiintare, avertizare, prealarmare, alertare si coordonare tehnică operatională la nivel national a situatiilor de urgentă.

(4) Inspectoratul General, prin centrul operational national, asigură secretariatul tehnic permanent al Comitetului National, preluând în acest sens, la data desfiintării Comisiei Guvernamentale de Apărare Împotriva Dezastrelor, secretariatul tehnic permanent al acesteia.

(5) Inspectoratul General asigură, potrivit competentelor legale, cooperarea si reprezentarea la nivel national în domeniile protectiei civile, apărării împotriva incendiilor si gestionării situatiilor de urgentă.

Art. 14. - (1) Serviciile publice comunitare profesioniste pentru situatii de urgentă, denumite în continuare servicii de urgentă profesioniste, constituite ca servicii deconcentrate, care functionează ca inspectorate judetene si al municipiului Bucuresti, asigură în zonele de competentă coordonarea, îndrumarea si controlul activitătilor de prevenire si gestionare a situatiilor de urgentă.

(2) În cadrul serviciilor de urgentă profesioniste se organizează inspectii de prevenire, centre operationale si alte structuri adecvate pentru gestionarea situatiilor de urgentă, încadrate cu personal specializat pe tipuri de riscuri, în comunicatii, informatică si relatii publice.

(3) Centrele operationale prevăzute la alin. (2) îndeplinesc permanent functiile prevăzute la art. 13 alin. (3) la nivelul judetelor, respectiv al municipiului Bucuresti.

(4) Serviciile de urgentă profesioniste, prin centrele operationale, asigură secretariatele tehnice permanente ale comitetelor judetene si al Comitetului Municipiului Bucuresti pentru Situatii de Urgentă.

(5) Serviciile publice de urgentă asigură, potrivit competentelor legale în unitătile administrativ-teritoriale în care functionează, cooperarea în domeniile protectiei civile, apărării împotriva incendiilor si gestionării situatiilor de urgentă.

Art. 15. - (1) La nivelul ministerelor, al altor institutii publice centrale cu atributii în gestionarea situatiilor de urgentă, al municipiilor - cu exceptia municipiului Bucuresti -, al oraselor si comunelor se constituie centre operative pentru situatii de urgentă, denumite în continuare centre operative.

(2) La ministerele si institutiile publice centrale cu atributii si functii de sprijin complexe în prevenirea si gestionarea situatiilor de urgentă, prevăzute în anexa nr. 1, centrele operative se constituie ca structuri cu activitate permanentă.

(3) Centrele operative prevăzute la alin. (2) îndeplinesc permanent functiile prevăzute la art. 13 alin. (3), în domeniile de competentă, ale ministerelor si institutiilor publice centrale respective.

(4) Centrele operative prevăzute la alin. (2) se constituie din personalul aparatului propriu al autoritătii respective, prin ordin al ministrului, conducătorului institutiei publice centrale sau prin dispozitie a primarului.

(5) Centrele operative asigură secretariatele tehnice ale comitetelor constituite la nivelul autoritătilor publice centrale sau locale prevăzute la alin. (1).

Art. 16. - (1) În situatii de urgentă, coordonarea unitară la locul producerii evenimentului exceptional a actiunii tuturor fortelor stabilite pentru interventie se realizează de către o persoană împuternicită, după caz, de către Comitetul National, ministerial, judetean sau al municipiului Bucuresti, în functie de natura si gravitatea evenimentului si de mărimea categoriilor de forte concentrate, denumită comandantul actiunii.

(2) Comandantul actiunii poate fi ajutat în îndeplinirea sarcinilor de către grupa operativă si punctul operativ avansat, constituite potrivit reglementărilor în vigoare.

Art. 17. - Structura organizatorică, atributiile, functionarea si dotarea comitetelor, centrelor operationale si centrelor operative pentru situatii de urgentă se stabilesc pe baza regulamentului-cadru aprobat prin hotărâre a Guvernului.

Art. 18. - (1) Sistemul de comunicatii, de prelucrare automată si de stocare a datelor necesare functionării Sistemului National se asigură prin mijloace proprii ale Ministerului Administratiei si Internelor, ale celor din dotarea Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, Serviciului de Telecomunicatii Speciale si ale altor componente ale sistemului national de apărare.

(2) Modalitătile de utilizare a sistemului prevăzut la alin. (1) se stabilesc prin protocoale de colaborare.

Art. 19. - Principalele functii de sprijin pe care le pot îndeplini ministerele, celelalte organe centrale si unele organizatii neguvernamentale în prevenirea si gestionarea situatiilor de urgentă sunt prevăzute în anexa nr. 2.

 

CAPITOLUL III

Atributiile componentelor Sistemului National

 

Art. 20. - Comitetul National are următoarele atributii principale:

a) examinează si propune spre adoptare Guvernului Planul national de asigurare cu resurse umane, materiale si financiare pentru gestionarea situatiilor de urgentă;

b) analizează si supune spre aprobare Guvernului Regulamentul-cadru de organizare, functionare si dotare a comitetelor, centrelor operationale si centrelor operative pentru situatii de urgentă, precum si fluxul informational-decizional;

c) declară, cu acordul primului-ministru, starea de alertă la nivel national sau la nivelul mai multor judete, coordonează gestionarea situatiilor de urgentă si declară încetarea stării de alertă;

d) hotărăste, cu acordul primului-ministru, punerea în aplicare a planurilor de evacuare, la propunerea comitetelor ministeriale, judetene sau al municipiului Bucuresti;

e) propune Guvernului, prin ministrul administratiei si internelor, instituirea de către Presedintele României a “stării de urgentă” în zonele afectate, în baza solicitărilor primite de la comitetele judetene sau al municipiului Bucuresti, si urmăreste îndeplinirea măsurilor stabilite în acest sens;

f) propune Guvernului solicitarea/acordarea de asistentă umanitară internatională în cazul situatiilor de urgentă cu impact deosebit de grav, pe baza analizelor întocmite de Inspectoratul General;

g) coordonează, pe teritoriul national, activitatea fortelor internationale solicitate pentru rezolvarea situatiilor de urgentă, îndeosebi în domeniul înlăturării efectelor distructive ale dezastrelor, în conformitate cu prevederile legii române;

h) propune Guvernului includerea în bugetul de stat anual a fondurilor necesare pentru gestionarea situatiilor de urgentă, inclusiv pentru operationalizarea Sistemului National si a structurilor de interventie în afara frontierelor de stat, în cadrul structurilor specializate ale organismelor internationale cu atributii în domeniu;

i) stabileste repartizarea principalelor functii de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale si organizatiile neguvernamentale privind prevenirea si gestionarea situatiilor de urgentă, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului;

j) initiază elaborarea de acte normative pentru gestionarea situatiilor de urgentă si le avizează pe cele elaborate de comitetele ministeriale, judetene si al municipiului Bucuresti;

k) analizează si supune spre aprobare Guvernului scoaterea de la rezervele de stat a unor produse si bunuri materiale necesare sprijinirii autoritătilor administratiei publice locale si populatiei afectate de dezastre sau alte situatii de urgentă;

l) stabileste modul de cooperare a structurilor Sistemului National cu alte autorităti si organisme ale statului român sau internationale abilitate în managementul stărilor exceptionale;

m) coordonează informarea opiniei publice privind managementul situatiilor de urgentă;

n) îndeplineste orice alte atributii stabilite potrivit legii.

Art. 21. - Comitetele ministeriale au următoarele atributii principale:

a) informează Comitetul National, prin Inspectoratul General, privind stările potential generatoare de situatii de urgentă si iminenta amenintării acestora;

b) elaborează regulamentele privind gestionarea situatiilor de urgentă specifice tipurilor de risc din domeniile de competentă ale ministerelor si celorlalte institutii publice centrale cu atributii în gestionarea situatiilor de urgentă si le prezintă spre avizare Inspectoratului General si Comitetului National;

c) evaluează situatiile de urgentă produse în domeniile de competentă, stabilesc măsuri specifice pentru gestionarea acestora, inclusiv privind prealarmarea serviciilor de urgentă din domeniile de competentă ale ministerelor, si propun, după caz, declararea stării de alertă sau instituirea stării de urgentă;

d) analizează si avizează planurile proprii pentru asigurarea resurselor umane, materiale si financiare necesare gestionării situatiilor de urgentă;

e) informează Comitetul National si colegiile ministerelor asupra activitătii desfăsurate;

f) îndeplinesc orice alte atributii si sarcini stabilite de lege sau de Comitetul National.

Art. 22. - Comitetele judetene au următoarele atributii principale:

a) informează Comitetul National, prin Inspectoratul General, privind stările potential generatoare de situatii de urgentă si iminenta amenintării acestora;

b) evaluează situatiile de urgentă produse în unitătile administrativ-teritoriale, stabilesc măsuri si actiuni specifice pentru gestionarea acestora si urmăresc îndeplinirea lor;

c) declară, cu acordul ministrului administratiei si internelor, starea de alertă la nivel judetean sau în mai multe localităti ale judetului si propun instituirea stării de urgentă;

d) analizează si avizează planurile judetene pentru asigurarea resurselor umane, materiale si financiare necesare gestionării situatiilor de urgentă;

e) informează Comitetul National si consiliul judetean asupra activitătii desfăsurate;

f) îndeplinesc orice alte atributii si sarcini stabilite de lege sau de Comitetul National.

Art. 23. - Comitetul Municipiului Bucuresti pentru Situatii de Urgentă are următoarele atributii principale:

a) informează Comitetul National, prin Inspectoratul General, privind stările potential generatoare de situatii de urgentă si iminenta amenintării acestora;

b) evaluează situatiile de urgentă produse pe teritoriul municipiului Bucuresti, stabileste măsuri si actiuni specifice pentru gestionarea acestora si urmăreste îndeplinirea lor;

c) declară, cu acordul ministrului administratiei si internelor, starea de alertă pe teritoriul municipiului Bucuresti si propune instituirea stării de urgentă;

d) analizează si avizează planul municipal pentru asigurarea resurselor umane, materiale si financiare necesare gestionării situatiilor de urgentă;

e) informează Comitetul National si Consiliul General al Municipiului Bucuresti asupra activitătii desfăsurate;

f) îndeplineste orice alte atributii si sarcini stabilite de lege sau de organismele si organele abilitate.

Art. 24. - Comitetele locale au următoarele atributii principale:

a) informează prin centrul operational judetean, respectiv al municipiului Bucuresti, privind stările potential generatoare de situatii de urgentă si iminenta amenintării acestora;

b) evaluează situatiile de urgentă produse pe teritoriul unitătii administrativ-teritoriale, stabilesc măsuri si actiuni specifice pentru gestionarea acestora si urmăresc îndeplinirea lor;

c) declară, cu acordul prefectului, starea de alertă pe teritoriul unitătii administrativ-teritoriale;

d) analizează si avizează planul local pentru asigurarea resurselor umane, materiale si financiare necesare gestionării situatiei de urgentă;

e) informează comitetul judetean si consiliul local asupra activitătii desfăsurate;

f) îndeplinesc orice alte atributii si sarcini stabilite de lege sau de organismele si organele abilitate.

Art. 25. - Inspectoratul General are următoarele atributii principale:

a) analizează, evaluează si monitorizează tipurile de risc, efectuează prognoze asupra evolutiei acestora în scopul identificării stărilor potential generatoare de situatii de urgentă, propunând totodată măsuri pentru avertizarea populatiei si prevenirea agravării situatiei;

b) asigură coordonarea aplicării unitare, pe întreg teritoriul tării, a măsurilor si actiunilor de prevenire si gestionare a situatiilor de urgentă;

c) asigură informarea operativă a ministrului administratiei si internelor si a institutiilor interesate asupra stărilor potential generatoare de situatii de urgentă sau producerii situatiilor de urgentă în teritoriu, printr-un sistem informational propriu;

d) coordonează derularea programelor nationale de pregătire în domeniul apărării împotriva dezastrelor;

e) coordonează activitătile de prevenire si de interventie desfăsurate de serviciile publice comunitare profesioniste, precum si constituirea grupelor operative pentru coordonarea si sprijinul răspunsului în situatii de urgentă în zonele grav afectate;

f) transmite si urmăreste îndeplinirea deciziilor Comitetului National;

g) asigură informarea populatiei prin mass-media despre iminenta amenintării ori producerea situatiilor de urgentă, precum si asupra măsurilor întreprinse pentru limitarea sau înlăturarea efectelor acestora;

h) asigură coordonarea tehnică si de specialitate a centrelor operationale si a centrelor operative si asigură mentinerea permanentă a fluxului informational cu acestea;

i) cooperează cu organismele de profil pe plan international, pe baza conventiilor la care statul român este parte, si urmăreste respectarea acestor conventii în domeniul situatiilor de urgentă;

j) avizează si propune Comitetului National, spre aprobare, planurile de interventie, de cooperare sau de asistentă tehnică cu alte structuri ori organizatii internationale, în vederea îmbunătătirii managementului situatiilor de urgentă;

k) constituie si gestionează baza de date cu privire la situatiile de urgentă si pune la dispozitia institutiilor interesate datele si informatiile solicitate pentru solutionarea situatiilor de urgentă;

l) avizează regulamentele privind gestionarea situatiilor de urgentă specifice tipurilor de risc, elaborate de comitetele ministeriale, si le prezintă spre aprobare;

m) acordă asistentă tehnică de specialitate autoritătilor publice centrale si locale privind gestionarea situatiilor de urgentă;

n) propune ministrului administratiei si internelor participarea cu forte si mijloace la înlăturarea efectelor situatiilor de urgentă în afara teritoriului tării, potrivit tratatelor, acordurilor si întelegerilor internationale la care

România este parte;

o) coordonează planificarea resurselor necesare gestionării situatiilor de urgentă la nivel national si elaborează proiectul planului de asigurare cu resurse umane, materiale si financiare pentru astfel de situatii;

p) elaborează rapoarte si alte documente pentru informarea Comitetului National, primului-ministru, Consiliului Suprem de Apărare a Tării, Presedintelui României si comisiilor de specialitate ale Parlamentului;

q) cooperează cu celelalte organe ale statului abilitate în managementul stării de urgentă, stării de asediu sau al altor stări exceptionale;

r) functionează ca punct national de contact în relatiile cu organismele si organizatiile internationale guvernamentale si neguvernamentale cu responsabilităti în domeniul situatiilor de urgentă;

s) elaborează Regulamentul-cadru privind organizarea, atributiile, functionarea si dotarea comitetelor, centrelor operationale si centrelor operative pentru situatii de urgentă;

t) informează Colegiul Ministerului Administratiei si Internelor asupra activitătii desfăsurate;

u) îndeplineste orice alte atributii stabilite de Comitetul National sau de primul-ministru privind managementul situatiilor de urgentă si prin regulamentul propriu de organizare si functionare.

Art. 26. - Serviciile de urgentă profesioniste au următoarele atributii principale:

a) organizează si desfăsoară activităti specifice de prevenire a situatiilor de urgentă;

b) participă la identificarea, înregistrarea si evaluarea tipurilor de risc si a factorilor determinanti ai acestora si întocmesc schemele cu riscurile teritoriale din zonele de competentă, pe care le supun aprobării prefectilor;

c) exercită coordonarea, îndrumarea si controlul tehnic de specialitate al activitătilor de prevenire si gestionare a situatiilor de urgentă;

d) acordă asistentă tehnică de specialitate privind gestionarea situatiilor de urgentă;

e) monitorizează prin centrele operationale evolutia situatiilor de urgentă si informează operativ prefectii si Inspectoratul General;

f) planifică, organizează si desfăsoară pregătirea pentru răspuns, în cazul situatiilor de urgentă, a subunitătilor de interventie din subordine;

g) fac propuneri comitetelor pentru situatii de urgentă si Inspectoratului General privind gestionarea si managementul situatiilor de urgentă;

h) urmăresc aplicarea regulamentelor privind gestionarea situatiilor de urgentă si a planurilor de interventie si de cooperare specifice tipurilor de riscuri;

i) asigură transmiterea operativă a deciziilor, dispozitiilor si ordinelor si urmăresc mentinerea legăturilor de comunicatii între centrele operationale si operative implicate în gestionarea situatiilor de urgentă, precum si cu dispeceratele integrate pentru apeluri de urgentă si cu dispeceratele proprii serviciilor si fortelor care intervin în acest scop;

j) centralizează solicitările de resurse necesare pentru îndeplinirea functiilor de sprijin pe timpul situatiilor de urgentă si le înaintează organismelor si organelor abilitate;

k) gestionează baza de date referitoare la situatiile de urgentă din zonele de competentă;

l) îndeplinesc orice alte atributii si sarcini privind gestionarea situatiilor de urgentă, prevăzute de lege sau stabilite de organismele si organele abilitate.

Art. 27. - (1) Centrele operative cu activitate permanentă au următoarele atributii principale:

a) centralizează si transmit operativ la centrul operational al Inspectoratului General date si informatii privind aparitia si evolutia stărilor potential generatoare de situatii de urgentă;

b) monitorizează situatiile de urgentă si informează Inspectoratul General si celelalte centre operationale si operative interesate;

c) urmăresc aplicarea regulamentelor privind gestionarea situatiilor de urgentă si a planurilor de interventie si cooperare specifice tipurilor de riscuri;

d) asigură transmiterea operativă a deciziilor, dispozitiilor si ordinelor, precum si mentinerea legăturilor de comunicatii cu centrele operationale si operative implicate în gestionarea situatiilor de urgentă, cu dispeceratele integrate pentru apeluri de urgentă si cu dispeceratele proprii serviciilor si fortelor care intervin în acest scop;

e) centralizează solicitările de resurse necesare pentru îndeplinirea functiilor de sprijin pe timpul situatiilor de urgentă si fac propuneri pentru asigurarea lor;

f) gestionează baza de date referitoare la situatiile de urgentă;

g) îndeplinesc orice alte atributii si sarcini privind managementul situatiilor de urgentă, prevăzute de lege si în regulamentul-cadru mentionat la art. 17.

(2) Centrele operative care se constituie numai la declararea stării de alertă, pe timpul functionării lor, îndeplinesc atributii similare celor prevăzute la alin. (1).

Documentele si baza de date referitoare la situatiile de urgentă, detinute de aceste centre operative, se gestionează permanent de către persoane anume desemnate din cadrul aparatului propriu al autoritătilor respective.

Art. 28. - Institutiile cu atributii în domeniul apărării, ordinii publice si sigurantei nationale au obligatia, potrivit competentelor lor, să transmită Inspectoratului General sau, după caz, direct ministrului administratiei si internelor ori primului-ministru datele si informatiile referitoare la situatiile potential generatoare de situatii de urgentă, precum si despre evolutia si consecintele acestora.

Art. 29. - Inspectoratul General asigură transmiterea deciziilor luate de Guvern sau de Comitetul National către autoritătile administratiei publice centrale si locale, în vederea gestionării, în mod unitar, a situatiilor de urgentă.

 

CAPITOLUL IV

Asigurarea resurselor umane, materiale si financiare

 

SECTIUNEA 1

Resursele umane

 

Art. 30. - (1) Resursele umane necesare functionării Sistemului National se asigură prin intermediul autoritătilor si institutiilor administratiei publice centrale si locale.

(2) Personalul Inspectoratului General, centrelor operationale si al centrelor operative este învestit cu exercitiul autoritătii publice, pe timpul si în legătură cu îndeplinirea atributiilor de serviciu, în limitele competentelor stabilite prin lege.

Art. 31. - (1) Numărul de posturi al Inspectoratului General se stabileste prin organigrama si regulamentul de organizare si functionare ale acestuia, aprobate prin hotărâre a Guvernului, si se asigură prin redistribuire în cadrul numărului de posturi aprobat Ministerului Administratiei si Internelor prin legile bugetare anuale.

(2) Numărul de posturi pentru centrele operationale din structura serviciilor de urgentă profesioniste judetene si al municipiului Bucuresti se stabileste prin ordin al ministrului administratiei si internelor la propunerile prefectilor, în limitele stabilite prin regulamentul-cadru prevăzut la art. 17.

(3) Numărul de posturi pentru centrele operative cu activitate permanentă se stabileste prin ordin al ministrilor respectivi, în limitele stabilite prin regulamentul-cadru prevăzut la art. 17.

 

SECTIUNEA a 2-a

Resursele materiale

 

Art. 32. - (1) Cheltuielile curente si de capital ale Inspectoratului General se finantează de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administratiei si Internelor.

(2) Cheltuielile curente si de capital ale centrelor operationale din structura serviciilor publice comunitare profesioniste se finantează din bugetul Ministerului Administratiei si Internelor si/sau din bugetele consiliilor judetene, respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucuresti, pe baza normelor aprobate prin hotărâre a Guvernului.

(3) Cheltuielile curente si de capital ale centrelor operative se finantează, după caz, din bugetele ministerelor respective sau din bugetele locale, pe baza normelor aprobate prin hotărâre a Guvernului.

(4) Achizitionarea bunurilor si serviciilor necesare functionării Sistemului National se face conform legislatiei în vigoare.

 

SECTIUNEA a 3-a

Resursele financiare

 

Art. 33. - Fondurile bănesti pentru realizarea si desfăsurarea activitătilor de management al situatiilor de urgentă la nivel central si local se asigură din bugetul de stat si/sau din bugetele locale, după caz, precum si din alte surse interne si internationale, potrivit legii.

Art. 34. - (1) Salarizarea si alte drepturi ale personalului din centrele operationale se stabilesc si se acordă potrivit prevederilor legale prevăzute pentru personalul încadrat în Inspectoratul General, respectiv în serviciile de urgentă profesioniste.

(2) Salarizarea si alte drepturi ale personalului din centrele operative cu activitate permanentă se stabilesc si se acordă potrivit prevederilor legale prevăzute pentru functionarii publici din ministerele respective.

Art. 35. - Finantarea actiunilor de înlăturare a efectelor si consecintelor situatiilor de urgentă se efectuează potrivit legii.

 

CAPITOLUL V

Sanctiuni

 

Art. 36. - Nerespectarea prevederilor prezentei ordonante de urgentă atrage, potrivit dispozitiilor legale, răspunderea administrativă, contraventională sau penală, după caz.

Art. 37. - Constituie contraventii la prevederile prezentei ordonante de urgentă următoarele fapte:

a) neconstituirea comitetelor pentru situatii de urgentă;

b) neconstituirea centrelor operative pentru situatii de urgentă;

c) neelaborarea regulamentelor privind gestionarea situatiilor de urgentă specifice tipurilor de riscuri;

d) neelaborarea planurilor pentru asigurarea resurselor necesare gestionării situatiilor de urgentă;

e) neîntocmirea planurilor de evacuare;

f) neîntocmirea planurilor de interventie si de cooperare;

g) netransmiterea mesajelor de avertizare a populatiei despre declararea stării de alertă în cazul situatiilor de urgentă sau pentru evacuare.

Art. 38. - (1) Contraventiile prevăzute la art. 37 se sanctionează după cum urmează:

a) cu amendă de la 30.000.000 lei la 50.000.000 lei faptele prevăzute la lit. a) si b);

b) cu amendă de la 20.000.000 lei la 30.000.000 lei faptele prevăzute la lit. c), d), e) si f);

c) cu amendă de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei faptele prevăzute la lit. g).

(2) Sanctiunile contraventionale se aplică persoanelor fizice sau juridice, după caz.

Art. 39. - Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de către personalul Inspectoratului General si al serviciilor publice comunitare profesioniste cu atributii de îndrumare, control si constatare a încălcării prevederilor prezentei ordonante de urgentă, anume desemnat de inspectorul general.

Art. 40. - Contraventiilor prevăzute la art. 37 si 38 le sunt aplicabile prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare.

 

CAPITOLUL VI

Dispozitii finale si tranzitorii

 

Art. 41. - (1) Regulamentele privind gestionarea situatiilor de urgentă specifice tipurilor de riscuri se aprobă prin ordin comun al ministrului administratiei si internelor si al ministrului care coordonează managementul situatiilor de urgentă specifice riscurilor respective.

(2) Reglementările prevăzute la alin. (1) se aprobă în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonante de urgentă si se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 42. - Declararea stării de alertă în cazul situatiilor de urgentă la nivel national sau pe teritoriul mai multor judete se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar la nivel judetean sau al municipiului Bucuresti, în Monitorul Oficial al autoritătii administrativ-teritoriale respective.

Arft. 43. - Serviciile publice pentru situatii de urgentă si celelalte forte, organe si organizatii prevăzute în regulamentele, planurile, programele si documentele operative pentru gestionarea situatiilor de urgentă răspund, potrivit dispozitiilor legale, de îndeplinirea actiunilor, măsurilor, functiilor de sprijin si sarcinilor ce le revin.

Art. 44. - (1) Pe măsura constituirii organismelor, organelor si structurilor din compunerea Sistemului National, acestea preiau, corespunzător prevederilor prezentei ordonante de urgentă, atributiile comisiilor de apărare împotriva dezastrelor, comisiilor de protectie civilă si ale comisiilor de evacuare, iar comisiile respective îsi încetează activitatea.

(2) Mijloacele tehnice si de comunicatii, precum si documentele comisiilor prevăzute la alin. (1) se predau noilor structuri pe bază de protocol.

Art. 45. - Pe timpul situatiilor de urgentă, societătile comerciale periclitate sau afectate constituie celule de urgentă, care conlucrează cu structurile Sistemului National.

Art. 46. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezenta ordonantă de urgentă.

Art. 47. - Pentru integrarea în ansamblul legislatiei a dispozitiilor prezentei ordonante de urgentă, în termen de 180 de zile de la publicarea acesteia, Guvernul României va modifica sau va propune modificarea, după caz, a următoarelor acte normative:

a) Legea protectiei civile nr. 106/1996, cu modificările si completările ulterioare;

b) Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările ulterioare;

c) Legea nr. 132/1997 privind rechizitiile de bunuri si prestările de servicii în interes public;

d) Legea nr. 477/2003 privind pregătirea economiei nationale si a teritoriului pentru apărare;

e) Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu si regimul stării de urgentă;

f) Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 64/2003 pentru stabilirea unor măsuri privind înfiintarea, organizarea, reorganizarea sau functionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administratiei publice centrale si a unor institutii publice, cu modificările ulterioare;

g) Ordonanta Guvernului nr. 47/1994 privind apărarea împotriva dezastrelor, aprobată prin Legea nr. 124/1995, cu modificările si completările ulterioare;

h) Ordonanta Guvernului nr. 88/2001 privind înfiintarea, organizarea si functionarea serviciilor publice comunitare pentru situatii de urgentă, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 363/2002;

i) Hotărârea Guvernului nr. 635/1995 privind culegerea de informatii si transmiterea deciziilor în cazul apărării împotriva dezastrelor;

j) Hotărârea Guvernului nr. 438/1996 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Comisiei centrale pentru prevenirea si apărarea împotriva efectelor seismice si alunecărilor de teren, cu modificările ulterioare;

k) Hotărârea Guvernului nr. 209/1997 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Comisiei Guvernamentale de Apărare Împotriva Dezastrelor, cu modificările ulterioare;

l) Hotărârea Guvernului nr. 210/1997 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Comisiei Centrale pentru Apărarea Împotriva Inundatiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase si Accidentelor la Constructii Hidrotehnice, cu modificările ulterioare;

m) Hotărârea Guvernului nr. 222/1997 privind organizarea si conducerea actiunilor de evacuare în cadrul protectiei civile;

n) Hotărârea Guvernului nr. 639/1997 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Comisiei centrale pentru incendii în masă;

o) Hotărârea Guvernului nr. 638/1999 privind aprobarea Regulamentului de apărare împotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructiile hidrotehnice si a Normativului-cadru de dotare cu materiale si mijloace de apărare operativă împotriva inundatiilor si gheturilor;

p) Hotărârea Guvernului nr. 1.088/2000 pentru aprobarea Regulamentului de apărare împotriva incendiilor în masă;

q) Hotărârea Guvernului nr. 674/2002 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Comisiei centrale pentru explozii mari la suprafată si în subteran, accidente chimice si avarii deosebit de grave la conducte magistrale si urbane;

r) Hotărârea Guvernului nr. 967/2003 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Comisiei centrale pentru asistentă medicală de urgentă în caz de dezastre si epidemii.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministru de stat, ministrul administratiei si internelor,

Ioan Rus

Ministrul delegat pentru administratia publică,

Gabriel Oprea

Ministru de stat, ministrul economiei si comertului,

Dan Ioan Popescu

p. Ministrul apărării nationale,

Sorin Encutescu,

secretar de stat

p. Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

 

Bucuresti, 15 aprilie 2004.

Nr. 21.

 

ANEXA Nr. 1

 

LISTA

ministerelor si institutiilor publice în cadrul cărora se constituie si functionează centre operationale sau centre operative pentru situatii de urgentă cu activitate permanentă

 

1. Ministerul Administratiei si Internelor, în cadrul:

- Inspectoratului General pentru Situatii de Urgentă;

- serviciilor publice comunitare pentru situatii de urgentă.

2. Ministerul Apărării Nationale

3. Ministerul Afacerilor Externe

4. Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului

5. Ministerul Economiei si Comertului

6. Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale

7. Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor

8. Ministerul Sănătătii

9. Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei

10. Serviciul Român de Informatii

11. Serviciul de Telecomunicatii Speciale

12. Serviciul de Protectie si Pază

13. Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale

 

ANEXA Nr. 2

 

PRINCIPALELE FUNCTII DE SPRIJIN

pe care le pot îndeplini ministerele, celelalte organe centrale si unele organizatii neguvernamentale în prevenirea si gestionarea situatiilor de urgentă

 

Nr. crt.

Functii de sprijin

1.

Monitorizarea pericolelor si riscurilor specifice, precum si a efectelor negative ale acestora

2.

Informarea, înstiintarea si avertizarea

3.

Planificarea si pregătirea resurselor si serviciilor

4.

Comunicatii si informatică

5.

Căutarea, descarcerarea si salvarea persoanelor

6.

Evacuarea persoanelor, populatiei sau bunurilor periclitate

7.

Acordarea asistentei medicale de urgentă

8.

Prevenirea îmbolnăvirilor în masă

9.

Localizarea si stingerea incendiilor

10.

Neutralizarea efectelor materialelor periculoase

11.

Asigurarea transportului fortelor si mijloacelor de interventie, persoanelor evacuate si altor resurse

12.

Efectuarea lucrărilor publice si ingineresti la constructiile, instalatiile si amenajările afectate

13.

Asigurarea apei si hranei pentru persoanele si animalele afectate sau evacuate

14.

Asigurarea cazării si adăpostirii persoanelor afectate sau evacuate

15.

Asigurarea energiei pentru iluminat, încălzire si alte utilităti

16.

Efectuarea depoluării si decontaminării

17.

Mentinerea si restabilirea ordinii publice

18.

Logistica interventiilor

19.

Reabilitarea zonei afectate

20.

Acordarea de ajutoare de primă necesitate, despăgubiri si asistentă socială si religioasă

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ DE URGENTĂ

pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 95/2002 privind industria de apărare

 

Tinând seama de necesitatea realizării obiectivelor de restructurare si privatizare a societătilor comerciale din industria de apărare, care impune luarea unor măsuri imediate de redresare economico-financiară care să conducă la eliminarea în perioada 2004-2007 a pierderilor si la eficientizarea, pe termen lung, a activitătii acesteia,

luând în considerare faptul că majoritatea agentilor economici din industria de apărare sunt localizati în zone monoindustriale, iar personalul disponibilizat în cadrul politicii de sustinere a restructurării si accelerării procesului de privatizare a industriei de apărare nu are posibilităti de recalificare si de ocupare a altor locuri de muncă, se impune luarea unor măsuri imediate, extraordinare, pentru a permite protejarea fortei de muncă din industria de apărare care urmează să fie disponibilizată.

În temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă de urgentă.

 

Articol unic. - Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 95/2002 privind industria de apărare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 463 din 28 iunie 2002, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 44/2003, se modifică si se completează după cum urmează:

1. Articolul 12 va avea următorul cuprins:

“Art. 12. - Salariatii ale căror contracte individuale de muncă încetează prin concedieri colective în baza programelor de restructurare aprobate ca urmare a privatizării si a reorganizării unitătilor din industria de apărare beneficiază de următoarele drepturi:

a) la momentul concedierii, de o sumă egală cu de două ori salariul mediu net pe economie comunicat de Institutul National de Statistică pentru luna anterioară celei în care se efectuează concedierea;

b) plăti compensatorii lunare, stabilite la nivelul salariului mediu net pe economie comunicat de Institutul National de Statistică pentru luna anterioară celei în care se efectuează concedierea colectivă;

c) indemnizatie de somaj, stabilită potrivit reglementărilor legale în vigoare;

d) venit lunar de completare.”

2. Articolele 121-125 vor avea următorul cuprins:

“Art. 121. - (1) Plătile compensatorii se acordă lunar începând cu luna următoare celei în care s-a efectuat concedierea, în numărul prevăzut în contractul colectiv de muncă valabil la data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă, dar nu mai mult decât următoarele cuantumuri, diferentiate în functie de vechimea în muncă a persoanelor concediate, astfel:

a) 6 salarii medii nete, pentru salariatii cu o vechime în muncă de până la 5 ani;

b) 8 salarii medii nete, pentru salariatii cu o vechime în muncă cuprinsă între 5 ani si 15 ani;

c) 10 salarii medii nete, pentru salariatii cu o vechime în muncă cuprinsă între 15 ani si 25 de ani;

d) 12 salarii medii nete, pentru salariatii cu o vechime în muncă de peste 25 de ani.

(2) Persoanele prevăzute la art. 12 nu au dreptul la plăti compensatorii acordate în conditiile prezentei ordonante de urgentă dacă au primit aceste drepturi conform contractului colectiv de muncă de la unitatea care i-a concediat.

Art. 122. - (1) Venitul lunar de completare se stabileste o dată cu indemnizatia de somaj si este egal cu diferenta dintre salariul individual mediu net pe ultimele 3 luni înainte de concediere, calculat pe baza elementelor din contractul individual de muncă, dar nu mai mult decât salariul mediu net pe economie comunicat de Institutul National de Statistică pentru luna anterioară celei în care a avut loc concedierea, si nivelul indemnizatiei de somaj.

(2) Venitul de completare se acordă lunar, pe perioadele următoare:

a) 20 de luni, pentru salariatii care au o vechime în muncă de până la 15 ani;

b) 22 de luni, pentru salariatii care au o vechime în muncă cuprinsă între 15 ani si 25 de ani;

c) 24 de luni, pentru salariatii care au o vechime în muncă de peste 25 de ani.

(3) Nu beneficiază de venit de completare persoanele care nu îndeplinesc conditiile prevăzute de lege pentru stabilirea indemnizatiei de somaj.

Art. 123. - (1) Indemnizatia de somaj si venitul de completare stabilite, în conditiile legii, pentru persoanele prevăzute la art. 12 se suspendă pe perioada acordării plătilor compensatorii, se recalculează si se pun în plată începând cu prima lună după expirarea perioadei de acordare a plătilor compensatorii.

(2) Venitul de completare recalculat se stabileste, după caz, astfel:

a) pentru persoanele al căror salariu individual mediu net pe ultimele 3 luni înainte de concediere, calculat potrivit art. 122 alin. (1), este mai mic decât salariul mediu net pe economie comunicat de Institutul National de Statistică pentru luna anterioară celei în care a avut loc concedierea se stabileste ca diferentă între acest salariu individual mediu net, majorat cu indicele de crestere a salariului mediu net pe economie comunicat de Institutul National de Statistică pentru luna anterioară celei în care a expirat perioada de acordare a plătilor compensatorii fată de cel comunicat pentru luna anterioară celei în care a avut loc concedierea, si nivelul indemnizatiei de somaj;

b) pentru persoanele al căror salariu individual mediu net pe ultimele 3 luni înainte de concediere, calculat potrivit art. 122 alin. (1), este mai mare decât salariul mediu net pe economie comunicat de Institutul National de Statistică pentru luna anterioară celei în care a avut loc concedierea se stabileste ca diferentă între salariul mediu net pe economie comunicat de Institutul National de Statistică pentru luna anterioară celei în care a expirat perioada de acordare a plătilor compensatorii si nivelul indemnizatiei de somaj.

(3) După expirarea perioadei prevăzute de lege pentru acordarea indemnizatiei de somaj, persoanele prevăzute la art. 12 beneficiază de un venit de completare egal cu salariul individual mediu net pe ultimele 3 luni înainte de concediere sau, după caz, cu salariul mediu net pe economie comunicat de Institutul National de Statistică pentru luna anterioară concedierii, recalculat în functie de indicele de crestere a salariului mediu net pe economie comunicat de Institutul National de Statistică pentru luna anterioară celei în care a expirat perioada de acordare a plătilor compensatorii fată de cel comunicat pentru luna anterioară celei în care a avut loc concedierea.

(4) Dacă în perioada de acordare a plătilor compensatorii intervin situatii de natura celor prevăzute la art. 44 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru somaj si stimularea ocupării fortei de muncă, cu modificările si completările ulterioare, dreptul la indemnizatia de somaj stabilită încetează, potrivit legii, plătile compensatorii se acordă, în continuare, lunar, până la achitarea integrală a sumelor prevăzute la art. 121 alin. (1), urmând ca după expirarea perioadei de acordare a plătilor compensatorii să se acorde venitul de completare în conditiile prevăzute la art. 122.

(5) Dacă în perioada de acordare a indemnizatiei de somaj intervin situatii de natura celor prevăzute la art. 44 si 45 din Legea nr. 76/2002, cu modificările si completările ulterioare, venitul de completare se acordă în cuantumul prevăzut la alin. (2) până la expirarea perioadei prevăzute la art. 122 alin. (2).

(6) Dacă în perioada acordării venitului de completare prevăzut la alin. (3) persoanele se încadrează în muncă sau se pensionează, conform legii, beneficiază până la expirarea perioadei prevăzute la art. 122 alin. (2) de venit de completare în cuantumul prevăzut la alin. (2).

Art. 124. - Sumele necesare pentru acordarea drepturilor prevăzute la art. 12 se suportă din bugetul asigurărilor pentru somaj, după cum urmează:

a) sumele pentru acordarea drepturilor prevăzute la art. 12 lit. a), c) si d) de la articolul «Indemnizatii de somaj»;

b) sumele pentru acordarea plătilor compensatorii prevăzute la art. 12 lit. b) de la articolul «Plăti compensatorii».

Art. 125. - (1) Suma acordată la momentul concedierii, plătile compensatorii, precum si veniturile de completare, prevăzute de prezenta ordonantă de urgentă, sunt exceptate de la plata contributiilor către bugetul asigurărilor sociale de stat si către Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate.

(2) Plătile compensatorii si veniturile de completare au acelasi regim de impozitare ca si indemnizatia de somaj.

(3) Persoanele beneficiare de plăti compensatorii si de venit de completare, potrivit prevederilor prezentei ordonante de urgentă, sunt asigurate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate în perioada acordării acestor drepturi.

(4) Perioada acordării plătilor compensatorii si a venitului de completare, potrivit prevederilor prezentei ordonante de urgentă, constituie stagiu de cotizare în sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale.

(5) Venitul asigurat, utilizat la stabilirea drepturilor prevăzute de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările si completările ulterioare, este, după caz:

a) pentru perioada de acordare a plătilor compensatorii, egal cu plătile compensatorii lunare stabilite potrivit prevederilor art. 12 lit. b);

b) pentru perioada de acordare a venitului de completare, egal cu venitul de completare recalculat potrivit prevederilor art. 123 alin. (3).”

3. După articolul 125 se introduc trei noi articole, articolele 126-128, cu următorul cuprins:

“Art. 126. - (1) Pot beneficia de prevederile prezentei ordonante de urgentă numai persoanele concediate în conditiile art. 12, care au contracte individuale de muncă pe durată nedeterminată încheiate până la data de 1 ianuarie 2004.

(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) beneficiază o singură dată de plătile compensatorii si de venitul de completare, prevăzute de prezenta ordonantă de urgentă.

(3) Plătile compensatorii si venitul de completare sunt drepturi cu caracter personal si încetează la data decesului beneficiarului.

(4) Nu beneficiază de venit de completare persoanele prevăzute la alin. (1) care se reîncadrează în muncă la societătile comerciale cu capital majoritar de stat, de la data reîncadrării.

Art. 127. - (1) Venitul de completare prevăzut la art. 123 alin. (1) si (2) se modifică o dată cu recalcularea indemnizatiei de somaj, ca urmare a modificării salariului minim brut pe tară.

(2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile si în cazurile în care dreptul persoanei la indemnizatie de somaj încetează sau se suspendă si aceasta beneficiază exclusiv de venitul de completare.

Art. 128. - Sumele acordate, în conditiile prezentei ordonante de urgentă, din bugetul asigurărilor pentru somaj, cu titlul de plăti compensatorii, vor fi recuperate de la agentii economici din industria de apărare, în limita unei cote de 20% din sumele încasate din închirieri, vânzări de active si vânzări de participatii la capitalul social al societătilor comerciale.”

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

p. Ministrul de stat, ministrul economiei si comertului,

Decebal Ilina,

secretar de stat

p. Ministrul muncii, solidaritătii sociale si familiei,

Ioan Cindrea,

secretar de stat

p. Ministrul finantelor publice,

Neculae Eugeniu Plăiasu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 15 aprilie 2004.

Nr. 22.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind transmiterea unui teren aflat în proprietatea publică a statului, din administrarea Administratiei Nationale “Apele Române” în administrarea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 12 alin. (1) si (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă transmiterea terenului în suprafată de 10 ha, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, aflat în proprietatea publică a statului, din administrarea Administratiei Nationale “Apele Române” în administrarea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, în vederea promovării în conditiile legii a obiectivului de investitii “Pasarelă pietonală si Port agrement zona Cazino - Mamaia”.

Art. 2. - Predarea-preluarea terenului prevăzut la art. 1 se face pe bază de protocol încheiat între părtile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 3. - Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Hotărârea Guvernului nr. 15/2004 pentru aprobarea inventarelor bunurilor din domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 20 ianuarie 2004, se modifică în mod corespunzător.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

p. Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului,

Ileana Tureanu,

secretar de stat

Ministrul mediului si gospodăririi apelor,

Speranta Maria Ianculescu

p. Ministrul finantelor publice,

Neculae Eugeniu Plăiasu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 15 aprilie 2004.

Nr. 570.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a terenului proprietate publică a statului, care se transmite din administrarea Administratiei Nationale “Apele Române” în administrarea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului

 

Locul unde

este situat

terenul

Persoana juridică

de la care se

transmite terenul

Persoana juridică

la care se transmite terenul

Caracteristicile

tehnice ale terenului

Număr de identificare

atribuit de Ministerul

Finantelor Publice

Statiunea Mamaia, zona Cazino

Administratia Natională “Apele Române”

Ministerul Transporturilor,

Constructiilor si Turismului

- apele maritime interioare,

judetul Constanta

- suprafata = 10 ha

- Vecini: în partea de nord, est si sud - Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor (apele maritime interioare);

în partea de vest – Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor (plaja)

- nr. M.F. 63998

- cod clasificare 8.03.04

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind constituirea stocurilor minime de sigurantă pentru titei si produse petroliere în anul 2004

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 10 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 54/2002 privind constituirea si mentinerea stocurilor minime de sigurantă pentru titei si produse petroliere, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 677/2002,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Constituirea stocurilor minime de sigurantă pentru titei si produse petroliere în anul 2004, denumite în continuare stocuri minime, se face de către Administratia Natională a Rezervelor de Stat si persoanele juridice prevăzute în anexa nr. 1.

Art. 2. - Nivelul stocurilor minime în anul 2004 este estimat la 94.000 tone produse petroliere, cantitate calculată pe baza consumului de produse petroliere realizat în anul 2003, din care 47.000 tone produse petroliere si 47.000 tone în echivalent titei, respectiv 66.100 tone titei.

Art. 3. - (1) Structura sortimentală a stocurilor minime si defalcarea acestora pe persoanele juridice si Administratia Natională a Rezervelor de Stat sunt prevăzute în anexa nr. 1.

(2) Defalcarea stocurilor minime de titei este proportională cu cantitatea de titei prelucrată în anul precedent de fiecare persoană juridică prevăzută la alin. (1).

Art. 4. - Persoanele juridice constituie stocuri minime în spatiile proprii de depozitare, iar stocurile minime constituite de Administratia Natională a Rezervelor de Stat sunt depozitate în custodie la persoanele juridice prevăzute în anexa nr. 2.

Art. 5. - (1) Finantarea stocurilor minime în anul 2004 se realizează de la bugetul de stat, pentru stocurile constituite de Administratia Natională a Rezervelor de Stat, si din sursele proprii ale persoanelor juridice prevăzute în anexa nr. 1, pentru stocurile constituite de acestea.

(2) Cheltuielile pentru mentinerea stocurilor minime constituite de persoanele juridice se fac din surse proprii, iar cheltuielile pentru mentinerea stocurilor minime constituite de Administratia Natională a Rezervelor de Stat, depozitate în custodie la persoanele juridice prevăzute în anexa nr. 2, revin în sarcina acestora.

Art. 6. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministru de stat, ministrul economiei si comertului,

Dan Ioan Popescu

p. Ministrul finantelor publice,

Neculae Eugeniu Plăiasu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 15 aprilie 2004.

Nr. 574.

 

ANEXA Nr. 1

 

Structura sortimentală si defalcarea stocurilor minime pe persoane juridice în anul 2004

 

Nr. crt.

Persoana juridică

Produsul stocat

Cantitatea (tone)

1.

Societatea Natională a Petrolului “Petrom” - S.A. - Sucursala Arpechim Pitesti

titei

18.000

2.

Societatea Natională a Petrolului “Petrom” - S.A. - Sucursala Petrobrazi Ploiesti

titei

19.000

3.

Societatea Comercială “Rompetrol Petromidia” - S.A. Constanta

titei

17.000

4.

Societatea Comercială “Rafo” - S.A. Onesti

titei

8.000

5.

Societatea Comercială “Astra” - S.A. Ploiesti

titei

1.200

6.

Societatea Comercială “Rompetrol Vega” - S.A. Ploiesti

titei

200

7.

Societatea Comercială “Steaua Română” - S.A. Câmpina

titei

600

8.

Societatea Comercială “Petrolsub” - S.A. Suplacu de Barcău

titei

2.100

 

TOTAL

 

66.100

9.

Administratia Natională a Rezervelor de Stat

benzină

motorină

23.500

23.500

 

ANEXA Nr. 2

 

Lista persoanelor juridice care depozitează în custodie stocuri minime constituite de Administratia Natională a Rezervelor de Stat

 

- Societatea Natională a Petrolului “Petrom” - S.A.

- Societatea Comercială “Oil Terminal” - S.A.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind finantarea lucrărilor de alimentare cu energie electrică a proiectului major de investitii “Capacitate de productie cord metalic pentru anvelope auto” la Zalău, judetul Sălaj

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă finantarea lucrărilor de alimentare cu energie electrică a proiectului major de investitii “Capacitate de productie cord metalic pentru anvelope auto”, prin mărirea capacitătii de distributie a retelelor electrice din zona Zalău, din surse constituite din împrumuturile contractate de Societatea Comercială “Electrica” - S.A., în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 702/2003 privind asigurarea surselor necesare finalizării lucrărilor de electrificare rurală si urbană, alimentarea cu energie a locuintelor cuprinse în programul Agentiei Nationale pentru Locuinte, precum si pentru unele proiecte majore aprobate de Guvern.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministru de stat, ministrul economiei si comertului,

Dan Ioan Popescu

p. Ministrul finantelor publice,

Neculae Eugeniu Plăiasu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 15 aprilie 2004.

Nr. 576.