MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 171 (XV) - Nr. 641         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marti, 9 septembrie 2003

 

SUMAR

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

118. - Ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului pentru aprobarea Reglementării aeronautice civile române privind conditiile de avizare a documentatiilor tehnice pentru obiectivele aflate în zone cu servituti aeronautice civile - RACR - CADT, editia 02/2003

 

225. - Ordin al ministrului comunicatiilor si tehnologiei informatiei pentru aprobarea Documentului de politică si strategie privind implementarea serviciului universal în sectorul serviciilor postale

 

232. - Ordin al ministrului comunicatiilor si tehnologiei informatiei pentru aprobarea Tabelului national de atribuire a benzilor de frecventă

 

ACTE ALE CONSILIULUI CONCURENTEI

 

344. - Decizie privind autorizarea operatiunii de concentrare economică realizată de către CEREOL HOLDING BV Olanda prin dobândirea controlului direct asupra Societătii Comerciale “Muntenia” - S.A. Bucuresti

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR SI TURISMULUI

 

ORDIN

pentru aprobarea Reglementării aeronautice civile române privind conditiile de avizare a documentatiilor tehnice pentru obiectivele aflate în zone cu servituti aeronautice civile - RACR - CADT, editia 02/2003

 

În scopul asigurării sigurantei zborului,

în temeiul prevederilor art. 4 lit. b), f) si p), ale art. 62 si 77 din Ordonanta Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 130/2000, republicată, ale art. 2, 3 si ale art. 4 pct. 4.1, 4.12 si 4.13 din Regulamentul de organizare si functionare a Autoritătii Aeronautice Civile Române, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 405/1993 privind înfiintarea Autoritătii Aeronautice Civile Române, precum si ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 740/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului,

ministrul transporturilor, constructiilor si turismului emite următorul ordin:

Art. 1. - Pe data prezentului ordin se aprobă Reglementarea aeronautică civilă română privind conditiile de avizare a documentatiilor tehnice pentru obiectivele aflate în zone cu servituti aeronautice - RACR - CADT, editia 02/2003, prezentată în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Supravegherea respectării prevederilor prezentului ordin se va face de către Directia generală aviatie civilă din cadrul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, Regia Autonomă “Autoritatea Aeronautică Civilă Română”, Regia Autonomă “Administratia Natională a Serviciilor de Trafic Aerian” ROMATSA, precum si de toate aeroporturile din România.

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor si locuintei nr. 1.834/2001 pentru aprobarea Reglementării aeronautice civile române privind conditii de avizare a documentatiilor tehnice pentru obiectivele aflate în zonele supuse servitutilor de aeronautică civilă RACR - CADT, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 27 decembrie 2001.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului,

Ileana Tureanu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 20 august 2003.

Nr. 118.

 

ANEXĂ

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR SI TURISMULUI

 

REGLEMENTARE AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ

privind conditiile de avizare a documentatiilor tehnice pentru obiectivele aflate în zone cu servituti aeronautice civile - RACR - CADT, editia 02/2003

 

CAPITOLUL I

Introducere

 

1.1. Scop

1.1.1. - (1) Prezenta reglementare privind conditiile de avizare a documentatiilor tehnice pentru constructii, amenajări, activităti etc. în zone cu servituti aeronautice civile este elaborată pentru asigurarea protejării corespunzătoare a zonelor respective si a obiectivelor destinate aviatiei civile, în interesul public al sigurantei traficului aerian.

(2) Prezenta reglementare este conformă cu prevederile Reglementării aeronautice civile RACR - SACZ (editia curentă) privind stabilirea servitutilor aeronautice civile si a zonelor cu servituti aeronautice civile.

1.1.2. Prezenta reglementare sintetizează aspecte aeronautice relevante si furnizează repere utile autoritătilor administratiei publice locale privind:

a) declararea zonelor cu servituti aeronautice civile si instituirea regimului de protectie adecvat acestor zone, cu respectarea prevederilor legislatiei nationale în vigoare;

b) limitele si conditiile de utilizare a terenurilor, constructiilor, amenajărilor, activitătilor etc. în zonele cu servituti aeronautice civile;

c) criteriile generale de identificare a obiectivelor (constructii, amenajări, activităti etc.) pentru realizarea cărora este necesar avizul de specialitate al Autoritătii Aeronautice Civile Române (AACR), în functie de amplasamentul propus si de caracteristicile fizice si functionale/operationale ale fiecărui obiectiv.

1.2. Aplicabilitate

1.2.1. - (1) Zonele care trebuie protejate în interes aeronautic civil (zone cu servituti aeronautice civile) sunt zonele din perimetrul si din vecinătatea terenurilor de aeronautică civilă.

(2) Terenurile de aeronautică civilă sunt:

a) aerodromurile civile (aeroporturi, heliporturi, terenuri de aviatie generală si lucru aerian permanente sau temporare);

b) amplasamentele centrelor de dirijare a zborului;

c) amplasamentele mijloacelor de navigatie aeriană si meteorologice aferente aviatiei civile.

1.2.2. AACR furnizează informatiile tehnice necesare si acordă consultantă de specialitate în legătură cu stabilirea zonelor cu servituti aeronautice civile si a regimului de protectie corespunzător, asa cum sunt definite prin Reglementarea aeronautică civilă RACR - SACZ (editia curentă), corelat cu prevederile legislatiei nationale în vigoare.

1.2.3. - (1) Fiecare zonă protejată în interes aeronautic va fi individualizată prin forma si dimensiunile/extremitătile sale, prin servitutile aeronautice civile sub incidenta cărora se află, precum si prin regimul de utilizare permis, compatibil cu servitutile respective si cu programele/proiectele de dezvoltare si/sau modernizare din domeniul aviatiei civile.

(2) Zonele prevăzute la alin. (1) sunt zone supuse unor reglementări speciale si este necesar să fie integrate corespunzător în planurile de urbanism si amenajarea teritoriului, potrivit prevederilor legislatiei nationale în vigoare.

1.2.4. Controlul tehnic de specialitate asupra obiectivelor (constructii, amenajări, activităti etc.) din zonele cu servituti aeronautice civile se exercită de către AACR prin intermediul avizelor emise, potrivit normelor legale în vigoare, la documentatiile tehnice (inclusiv studii de fezabilitate, proiecte de executie/instalare etc.) ale obiectivelor respective, precum si prin intermediul bazei de date specializate care include caracteristicile relevante ale obiectivelor implicate.

1.2.5. Aplicarea prevederilor prezentei reglementări revine:

a) Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului (MTCT) si AACR - în îndeplinirea atributiilor de colaborare si acordare de consultantă de specialitate autoritătilor administratiei publice centrale si locale pentru stabilirea zonelor supuse servitutilor aeronautice civile si pentru protejarea obiectivelor destinate aviatiei civile;

b) administratorilor aeroporturilor si administratorilor mijloacelor de navigatie aeriană si meteorologice - în îndeplinirea responsabilitătilor acestora de colaborare cu autoritătile administratiei publice locale pe probleme specifice regimului de protejare a zonelor si/sau obiectivelor de interes aeronautic din cadrul unitătilor administrativ-teritoriale în cauză;

c) autoritătilor administratiei publice centrale si locale - în îndeplinirea responsabilitătilor de declarare a zonelor cu servituti aeronautice civile si de instituire si mentinere a regimului de protectie adecvat în zonele respective.

Responsabilitătile se exercită în cadrul competentelor detinute privind aplicarea prevederilor legale referitoare la planificarea teritoriului în scopuri urbanistice, autorizarea

constructiilor, controlul respectării legalitătii în domeniu, precum si la activitătile care utilizează spatiul aerian de deasupra zonelor cu servituti aeronautice civile.

1.3. Definitii si abrevieri

1.3.1. În sensul prezentei reglementări, termenii utilizati au următoarele semnificatii:

- administrator al aerodromului - persoana fizică sau juridică care conduce si gestionează un aerodrom aflat în proprietatea publică ori în proprietatea privată a unor persoane fizice ori juridice;

- aerodrom - suprafata delimitată pe pământ sau pe apă, care cuprinde, eventual, clădiri, instalatii si materiale, destinată să fie utilizată, în totalitate sau în parte, pentru sosirea, plecarea si manevrarea la sol a aeronavelor;

- aeroport - aerodrom deschis pentru operatiuni comerciale de transport aerian;

- agent aeronautic civil - orice persoană fizică sau juridică autorizată să desfăsoare activităti aeronautice civile;

- aviz - document emis de AACR, pe baza unei solicitări, prin care se stabilesc conditiile pentru realizarea, dezvoltarea si/sau utilizarea unui obiectiv (constructie, amenajare, activitate etc.) amplasat în zone supuse servitutilor aeronautice sau în afara lor si care poate afecta siguranta zborului;

- banda pistei - zona definită, care încadrează pista si, unde există, prelungirea de oprire, destinată să reducă riscul de deteriorare pentru aeronava care iese în afara pistei si să protejeze aeronava care trece pe deasupra ei în timpul operatiunilor de decolare sau aterizare;

- compatibilitate electromagnetică - capabilitatea unui echipament de a functiona fără să afecteze functionarea în parametri nominali a mijloacelor de navigatie aeriană;

- frangibilitate - caracteristică a unui obiect, care îi asigură integritate structurală si rigiditate până la o anumită sarcină, dar care - în cazul depăsirii sarcinii specificate - se deformează sau cedează, astfel încât să prezinte un risc minim pentru aeronave la impactul cu acesta;

- heliport - aerodrom utilizat exclusiv pentru elicoptere;

- mijloc de navigatie aeriană - echipament/sistem de comunicatii, navigatie sau supraveghere, amplasat la sol si destinat navigatiei aeriene;

- mijloc meteorologic - echipament/sistem meteorologic aeronautic, amplasat la sol si destinat protectiei meteorologice a navigatiei aeriene;

- obstacol - orice obiect fix (natural sau artificial, temporar ori permanent) sau mobil ori părti ale acestuia, care prin localizare, proprietăti fizice, caracteristici constructive si/sau functionale afectează ori poate afecta siguranta activitătilor aeronautice;

- pistă - suprafata dreptunghiulară definită, situată pe un aerodrom terestru, amenajată pentru decolarea si aterizarea aeronavelor;

- prelungire degajată - suprafata dreptunghiulară delimitată pe sol sau pe apă, aflată sub controlul autoritătii aeroportuare, stabilită si amenajată corespunzător, peste care o aeronavă poate să efectueze o parte a urcării initiale până la o înăltime specificată;

- prelungire de oprire - suprafata dreptunghiulară delimitată pe sol în prelungirea pistei de decolare/aterizare, amenajată corespunzător în interesul sigurantei aeronavelor care rulează în limitele declarate, în cazul unei decolări întrerupte;

- regiune de control - spatiu aerian controlat care se extinde în plan vertical, începând de la o limită precizată deasupra pământului;

- regiune terminală de control - regiune de control stabilită în mod normal la confluenta rutelor cu servicii de trafic aerian asigurate, în vecinătatea unuia sau mai multor aerodromuri importante;

- reglementare aeronautică - norme, proceduri sau standarde specifice activitătilor aeronautice;

- securitate aeronautică - ansamblu de măsuri, resurse materiale si forte umane, coordonate, mobilizate si utilizate în scopul protectiei aeronauticii civile împotriva actelor de interventie ilicită;

- servitute aeronautică - conditii, restrictii, obligatii impuse sau recomandate de prevederile reglementărilor aeronautice nationale si/sau internationale în interesul sigurantei zborului aeronautic;

- siguranta zborului - capacitate a activitătii aeronautice constând în evitarea afectării sănătătii sau pierderii de vieti omenesti, precum si a producerii de pagube materiale;

- spatiu aerian controlat - spatiu aerian de dimensiuni definite, în interiorul căruia este asigurat serviciul de control al traficului aerian în conformitate cu clasificarea spatiului aerian;

- suprafata critică ILS - suprafata de dimensiuni definite, în jurul antenelor de pantă si de directie, unde prezenta vehiculelor, inclusiv a aeronavelor, nu este permisă pe durata tuturor operărilor ILS;

- suprafata sensibilă ILS - suprafata care se extinde dincolo de suprafata critică ILS, unde parcarea si/sau miscarea vehiculelor, inclusiv a aeronavelor, sunt controlate pentru a se preveni posibilitatea unei interferente inacceptabile cu semnalul ILS pe timpul operărilor ILS;

- teren de lucru aerian - teren de aeronautică civilă amenajat si demarcat pentru zbor, fără infrastructură specifică, dotat cu instalatii si/sau constructii sumare destinate unor activităti aeronautice;

- zonă cu servituti aeronautice - zonă aflată sub incidenta servitutilor aeronautice (zonă de sigurantă, zonă de protectie, regiune de control, zonă de dezvoltare etc.);

- zonă de control de aerodrom - spatiu aerian controlat, delimitat lateral, care se extinde pe verticală de la suprafata pământului până la o limită superioară specificată;

- zonă de dezvoltare - zona prevăzută în programele/proiectele de extindere a aerodromurilor existente, de modernizare a mijloacelor de navigatie aeriană si meteorologice sau de instalare de noi astfel de mijloace, delimitată în scopul actualizării si conservării servitutilor aeronautice - în interes public si pentru asigurarea sigurantei zborului;

- zonă de protectie - zonă adiacentă amplasamentelor mijloacelor de navigatie aeriană si meteorologice, indiferent de proprietar, delimitată cu scopul de a preveni interferentele negative de orice natură, directe si/sau indirecte, asupra performantelor operationale ale acestor mijloace - în interesul sigurantei zborului aeronavelor;

- zonă de sigurantă - zonă adiacentă unui aerodrom, indiferent de proprietar, definită cu scopul de a limita înăltimea obstacolelor si de a preveni efectele negative de orice natură, directe si/sau indirecte, asupra operării aeronavelor si ansamblului activitătilor aeronautice - în interesul sigurantei zborului aeronavelor si securitătii aeronautice.

1.3.2. În cuprinsul prezentei reglementări abrevierile utilizate au următoarele semnificatii:

AACR - Autoritatea Aeronautică Civilă Română;

CTR - zonă de control (Control zone);

DME - echipament pentru măsurarea distantei (Distance Measuring Equipment);

ILS - sistem de aterizare instrumental (Instrument Landing System);

MTCT - Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului;

NDB - radiofar nedirectional (Non-Directional radio Beacon);

OACI/ICAO - Organizatia Internatională a Aviatiei Civile (International Civil Aviation Organization);

TMA - regiune terminală de control (Terminal control Area);

VHF - frecventă foarte înaltă (Very High Frequency);

VOR - radiofar omnidirectional VHF (VHF Omnidirectional Radio range).

 

CAPITOLUL II

Avizarea documentatiilor tehnice pentru obiectivele din zone cu servituti aeronautice civile

 

2.1. Pentru siguranta zborului sunt obligatorii evaluarea si avizarea de către AACR a documentatiilor tehnice aferente tuturor obiectelor (clădiri, structuri, stâlpi/piloni, cosuri de fum, macarale, arbori etc.) care depăsesc limita de înăltime reglementată pentru zonele de referintă considerate la paragraful 2.3, precum si a tuturor obiectivelor (instalatii, amenajări, activităti etc.) amplasate în zonele cu servituti aeronautice civile si care, prin prezentă sau functionare, pot constitui obstacole pentru navigatia aeriană sau pot afecta performantele operationale ale mijloacelor de navigatie aeriană si meteorologice.

2.2. AACR împreună cu autoritătile administratiei publice locale implicate vor stabili zonele cu servituti aeronautice civile si regimul de protectie adecvat, în conformitate cu prevederile Codului aerian si ale legislatiei nationale în vigoare.

2.3. În vederea includerii si trasării zonelor cu servituti aeronautice civile în planurile de urbanism si amenajarea teritoriului, la nivelul autoritătilor administratiei publice locale se consideră, corelat cu prevederile Reglementării aeronautice civile RACR-SACZ (editia curentă), următoarele zone de referintă:

a) pe si în vecinătatea fiecărui aerodrom:

(1) zona I - suprafată trapezoidală înclinată (pantă 1:285);

- baza mică a trapezului coincide cu marginea benzii pistei;

- simetrică fată de prelungirea axului pistei;

- evazare 15Ľ spre exterior;

- extindere/distantă orizontală: 8.500 m de la capătul benzii pistei, pe directia axului pistei;

- înăltimea bazei mari a trapezului:

+30 m fată de cota aerodromului (0 m);

- referintă: cota aerodromului.

 

NOTĂ: zona I se regăseste la fiecare capăt al pistei.

(2) zona II: - suprafată conică din care se exclude zona I;

- extindere/distantă orizontală de la marginile benzii pistei, în orice directie: 4.500 m (exclusiv zona I);

- pantă: 1:150 de la marginea benzii pistei, spre exterior;

- înăltimea marginii exterioare: +30 m fată de cota aerodromului (0 m);

- referintă: cota aerodromului.

 

NOTĂ: Marginile benzii pistei sunt la 150 m lateral de axul pistei.

(3) zona III: - suprafata orizontală care începe de la extremitatea zonei II si din care se exclude zona I;

- înăltimea suprafetei: +30 m fată de cota aerodromului (0 m);

- extindere/distantă orizontală de la marginile benzii pistei, în orice directie:

8.500 m (exclusiv zona I si zona II);

- referintă: cota aerodromului.

(4) zona IV: - extindere: de la extremitatea zonei III până la limita CTR/TMA;

- interesează obstacolele cu înăltimi egale sau mai mari de 45 m fată de cota aerodromului (0 m);

- referintă: cota aerodromului;

b) în jurul amplasamentelor mijloacelor de navigatie aeriană si meteorologice:

(5) zone ILS:

pantă - suprafata dreptunghiulară orizontală, asociată amplasamentului antenei ILS de pantă;

- extindere/dimensiuni: 600 m lateral fată de axul pistei, pe lungimea de 2.000 m în fata antenei de pantă (raportat la directia de aterizare echipată cu ILS);

directie - suprafata dreptunghiulară orizontală, asociată amplasamentului antenei ILS de directie;

- extindere/dimensiuni: ±450 m simetric fată de axul pistei, pe lungimea de 5.500 m (5.000 m în fata antenei de directie si 500 m în spatele acesteia, raportat la directia de aterizare echipată cu ILS);

(6) zona radio- altimetru: - suprafata dreptunghiulară orizontală, amplasată înaintea pistei;

- extindere/dimensiuni: ±60 m simetric fată de axul pistei, pe lungimea de 1.000 m;

(7) alte zone de - suprafete circulare orizontale, aso(6) protectie: ciate amplasamentelor VOR, DME, NDB, radar, marker, platformă meteorologică etc.;

- dimensiuni/rază: 2.000 m fată de amplasamentul echipamentului de referintă, în orice directie.

(8) regiuni de ontrol (CTR, TMA): - caracteristici stabilite de AACR.(6) c

2.4. Zonele cu servituti aeronautice civile aferente aerodromurilor/aeroporturilor (zonele I, II, III si IV) sunt figurate în anexa la prezenta reglementare.

2.5. Suplimentar cerintei de la paragraful 2.1, este necesar avizul AACR la documentatiile tehnice, inclusiv studii de fezabilitate, proiecte de executie/instalare etc. (după caz), pentru obiective cum sunt:

2.5.1. În zona I:

(1) În interiorul perimetrului infrastructurii aeroportuare:

a) amenajări diverse (denivelări de teren, împrejmuiri etc.);

b) instalatii aeroportuare diverse (dispozitivul luminos de apropiere etc.);

c) instalare sau modernizare de mijloace de navigatie de aeroport (echipamente/sisteme de comunicatii, navigatie, supraveghere);

d) extindere/dezvoltare de aeroport;

e) alte obiective cu destinatie aeronautică sau conexă.

(2) În zonele limitrofe ale aeroportului (terenuri exterioare si adiacente perimetrului infrastructurii aeroportuare):

a) clădiri (locuinte, depozite, hoteluri etc.) care depăsesc înăltimea de referintă [conform paragrafului 2.3 a)(1)];

b) instalare sau modernizare de mijloace de navigatie aeriană (echipamente/sisteme de comunicatii, navigatie, supraveghere);

c) modernizare si/sau dezvoltare de aerodrom/aeroport;

d) alte obiective cu destinatie aeronautică sau conexă.

(3) În zonele limitrofe aerodromului/aeroportului (terenuri exterioare si adiacente perimetrului infrastructurii de aerodrom/aeroport):

a) clădiri (locuinte, depozite, hoteluri etc.) care depăsesc înăltimea de referintă [conform paragrafului 2.3 a) (1)];

b) constructii/structuri (piloni, cosuri de fum, sonde etc.) care depăsesc înăltimea de referintă [conform paragrafului 2.3 a) (1)];

c) constructii sau structuri metalice de mari dimensiuni (pereti si/sau învelitori metalice, împrejmuiri metalice, panouri publicitare metalice etc.);

d) constructii sau amenajări care pot obtura lămpile dispozitivului luminos de apropiere;

e) pasaje rutiere supraînăltate;

f) unităti de morărit, silozuri etc.;

g) gropi de gunoi, instalatii de reciclare a deseurilor etc.;

h) statii radio (radiodifuziune, TV etc.);

i) statii de comunicatii (radiorelee, telefonie celulară, translatori etc.);

j) activităti/surse producătoare de perturbatii în functionarea mijloacelor de navigatie aeriană (actionări electrice de fortă, sudură electrică etc.);

k) activităti/surse potentiale de incendiu, explozie etc.

(statii de alimentare si/sau depozite de combustibili, aplicatii pirotehnice etc.);

l) utilizarea de dispozitive cu fascicul laser sau de surse de lumină orientate în sus (sisteme de iluminat, firme/reclame luminoase etc.);

m) lansare de focuri de artificii, înăltare de baloane sau aeromodele etc.;

n) deschidere, dezvoltare sau modernizare de heliporturi, terenuri de aviatie generală sau de lucru aerian permanente;

o) trasee pentru autostrăzi/sosele nationale, căi ferate, linii electrice aeriene magistrale, conducte pentru gaze naturale, conducte pentru combustibili solizi, retele de radiorelee etc.;

p) instalare sau modernizare de mijloace de navigatie aeriană (echipamente/sisteme de radionavigatie, comunicatii, supraveghere);

q) alte obiective care afectează sau pot afecta siguranta zborului.

2.5.2. În zona II:

(1) În interiorul perimetrului infrastructurii de aerodrom/aeroport:

a) sisteme rutiere (pistă de decolare-aterizare, căi de rulare, platforme);

b) clădiri (aerogară, hangar, ateliere, depozite etc.) si amenajări diverse (inclusiv împrejmuiri, parapete antizgomot etc.);

c) instalatii aeroportuare diverse, inclusiv stâlpii pentru iluminatul platformei;

d) instalare sau modernizare de mijloace meteorologice si de navigatie aeriană (echipamente/sisteme de radionavigatie, comunicatii, supraveghere);

e) modernizare si/sau dezvoltare de aerodrom/aeroport;

f) alte obiective cu destinatie aeronautică sau conexă.

(2) În zonele limitrofe aerodromului/aeroportului (terenuri exterioare si adiacente perimetrului infrastructurii de aerodrom/aeroport):

a) clădiri (locuinte, depozite, hoteluri etc.) care depăsesc înăltimea de referintă [conform paragrafului 2.3 a) (2)];

b) constructii sau structuri metalice de mari dimensiuni (pereti si/sau învelitori metalice, împrejmuiri metalice, panouri publicitare metalice etc.);

c) constructii/structuri izolate (piloni, cosuri de fum, sonde etc.) care depăsesc înăltimea de referintă [conform paragrafului 2.3 a) (2)] sau care nu depăsesc această înăltime, dar constituie obstacole locale semnificative;

d) pasaje rutiere supraînăltate;

e) unităti de morărit, silozuri etc.;

f) gropi de gunoi, instalatii de reciclare a deseurilor etc.;

g) statii radio (radiodifuziune, TV etc.);

h) statii de comunicatii (radiorelee, telefonie celulară, translatori etc.);

i) activităti/surse producătoare de perturbatii în functionarea mijloacelor de navigatie aeriană (actionări electrice de fortă, sudură electrică etc.);

j) activităti/surse potentiale de incendiu, explozie etc. (statii de alimentare si/sau depozite de combustibili, aplicatii pirotehnice etc.);

k) utilizarea de dispozitive cu fascicul laser sau de surse de lumină orientate în sus (sisteme de iluminat, firme/reclame luminoase etc.);

l) lansare de focuri de artificii, înăltare de baloane sau aeromodele etc.;

m) deschidere, dezvoltare sau modernizare de heliporturi, terenuri de aviatie generală sau de lucru aerian permanente;

n) trasee pentru autostrăzi/sosele nationale, căi ferate, linii electrice aeriene magistrale, conducte pentru gaze naturale, conducte pentru combustibili lichizi, retele de radiorelee etc.;

o) instalare sau modernizare de mijloace de navigatie aeriană (echipamente/sisteme de radionavigatie, comunicatii, supraveghere);

p) alte obiective care afectează sau pot afecta siguranta zborului.

2.5.3. În zona III:

a) statii radio (radiodifuziune, TV etc.);

b) statii de comunicatii (radiorelee, telefonie celulară, translatori etc.);

c) constructii/structuri izolate (piloni, cosuri de fum, sonde etc.) care depăsesc înăltimea de referintă [conform paragrafului 2.3 a) (3)] sau care nu depăsesc această înăltime, dar constituie obstacole locale semnificative;

d) unităti de morărit, silozuri etc.;

e) gropi de gunoi, instalatii de reciclare a deseurilor etc.;

f) deschidere, dezvoltare sau modernizare de heliporturi, terenuri de aviatie generală sau de lucru aerian permanente;

g) instalare sau modernizare de mijloace de navigatie aeriană (echipamente/sisteme de radionavigatie, comunicatii, supraveghere);

h) trasee pentru autostrăzi/sosele nationale, căi ferate, linii electrice aeriene magistrale, conducte pentru gaze naturale, conducte pentru combustibili lichizi, retele de radiorelee etc.;

i) alte obiective care afectează sau pot afecta siguranta zborului.

2.5.4. În zona IV:

a) statii radio (radiodifuziune, TV etc.);

b) statii de comunicatii (radiorelee, telefonie celulară, translatori etc.);

c) constructii/structuri izolate (piloni, cosuri de fum, sonde etc.) care depăsesc înăltimea de referintă de 45 m inclusiv [conform paragrafului 2.3 a) (4)] sau care nu depăsesc această înăltime, dar constituie obstacole locale semnificative;

d) deschidere, dezvoltare sau modernizare de heliporturi, terenuri de aviatie generală sau de lucru aerian permanente;

e) instalare sau modernizare de mijloace de navigatie aeriană (echipamente/sisteme de radionavigatie, comunicatii, supraveghere);

f) trasee pentru autostrăzi/sosele nationale, căi ferate, linii electrice aeriene magistrale, conducte pentru gaze naturale, conducte pentru combustibili lichizi, retele de radiorelee etc.;

g) alte obiective care afectează sau pot afecta siguranta zborului.

2.5.5. În zona dispozitivului luminos de apropiere:

a) clădiri, obiecte, structuri si/sau amenajări diverse (inclusiv garduri, parapete etc.);

b) pomi, arbori etc.;

c) iluminat public, firme/reclame luminoase etc.;

d) căi de acces/tranzit pentru (auto)vehicule, animale si/sau persoane;

e) canale, conducte subterane diverse, excavatii etc.;

f) alte obiective care prin prezentă sau functionare pot ecrana luminile dispozitivului sau pot afecta buna functionare a acestuia.

2.5.6. În zonele ILS:

a) denivelări de teren;

b) obiecte/structuri de orice fel (cu exceptia mijloacelor de navigatie care nu pot fi înlăturate din motive operationale si care trebuie să aibă structuri constructive si/sau de montaj frangibile);

c) împrejmuiri metalice;

d) trecere de fire/cabluri electrice (cu exceptia celor instalate pentru buna desfăsurare a activitătilor aeronautice);

e) surse de câmpuri electromagnetice perturbatoare (inclusiv cabluri de transmisie programe TV);

f) acces/tranzit pentru (auto)vehicule, animale, persoane etc. (inclusiv aeronave, pe durata operării ILS);

g) alte obiective care afectează sau pot afecta buna functionare a sistemului ILS.

2.5.7. În alte zone de protectie:

a) clădiri si amenajări diverse, inclusiv împrejmuiri;

b) constructii sau structuri metalice diverse (pereti, învelitori si/sau împrejmuiri metalice, poduri metalice etc.);

c) conducte subterane diverse;

d) pasaje rutiere supraînăltate;

e) denivelări de teren;

f) statii radio (radiodifuziune, TV etc.);

g) statii de comunicatii (radiorelee, telefonie celulară, translatori etc.);

h) activităti/surse producătoare de perturbatii în functionarea mijloacelor de navigatie aeriană (actionări electrice de fortă, sudură etc.);

i) deschidere, dezvoltare sau modernizare de heliporturi, terenuri de aviatie generală sau de lucru aerian permanente;

j) instalare sau modernizare de mijloace de navigatie aeriană (echipamente/sisteme de radionavigatie, comunicatii, supraveghere);

k) trasee pentru autostrăzi/sosele nationale, căi ferate, linii electrice aeriene magistrale, conducte pentru gaze naturale, conducte pentru combustibili lichizi, retele de radiorelee etc.;

l) alte obiective care afectează sau pot afecta buna functionare a mijloacelor de navigatie aeriană respective.

2.6. În exteriorul zonelor cu servituti aeronautice civile este necesar avizul AACR la documentatiile tehnice aferente oricărui obiect/obstacol (stâlp, pilon, cos de fum etc.)

cu înăltimea egală sau mai mare de 45 m fată de cota terenului amplasamentului.

2.7. Suplimentar cerintei de la paragraful 2.6, în exteriorul zonelor cu servituti aeronautice civile este necesar avizul AACR la documentatiile tehnice, inclusiv studii de fezabilitate, proiecte de executie/instalare etc. (după caz), pentru obiective cum sunt:

a) constructii/structuri izolate (piloni, cosuri de fum, sonde etc.) care nu depăsesc limita de înăltime reglementată, dar constituie obstacole locale semnificative;

b) deschidere, dezvoltare sau modernizare de heliporturi, terenuri de aviatie generală sau de lucru aerian permanente;

c) instalare sau modernizare de mijloace de navigatie aeriană (echipamente/sisteme de radionavigatie, comunicatii, supraveghere);

d) trasee pentru autostrăzi/sosele nationale, căi ferate, linii electrice aeriene magistrale, conducte pentru gaze naturale, conducte pentru combustibili lichizi, retele de radiorelee etc.;

e) alte obiective care afectează sau pot afecta siguranta zborului.

2.8. - (1) Procedura de emitere a avizelor AACR la documentatiile tehnice pentru obiectivele din zone cu servituti aeronautice civile face obiectul reglementării RACR - PMA-1 (editia curentă).

(2) Procesul de evaluare/analiză a documentatiilor tehnice si de elaborare a avizelor pentru realizarea de obiective în zonele cu servituti aeronautice civile face obiectul unei proceduri interne a AACR.

2.9. Eliberarea avizelor pentru documentatiile tehnice ale obiectivelor aflate în zona I si zona II (conform paragrafelor 2.5.1 si 2.5.2) se va face numai cu aprobarea Directiei generale aviatie civilă din cadrul MTCT, în baza raportului întocmit de AACR.

2.10. AACR poate impune conditii locale suplimentare, determinate de aspecte specifice, particulare, inclusiv verificarea din zbor a efectelor unor obiective/obstacole asupra parametrilor operationali ai mijloacelor de navigatie aeriană (echipamente/sisteme de radionavigatie, comunicatii, supraveghere), în conformitate cu prevederile reglementărilor aeronautice nationale si/sau internationale aplicabile.

 

CAPITOLUL III

Dispozitii finale

 

3.1. AACR defineste servitutile aeronautice civile, caracteristicile zonelor cu servituti aeronautice civile, precum si conditiile de realizare/utilizare a diferitelor obiective (constructii, amenajări, activităti etc.) în zonele respective.

3.2. AACR va acorda, la cerere, consultantă de specialitate autoritătilor administratiei publice locale pentru stabilirea zonelor cu servituti aeronautice civile si a regimului de protectie adecvat.

3.3. - (1) Pentru declararea zonelor cu servituti aeronautice civile si instituirea regimului de protectie corespunzător, este necesar ca autoritătile administratiei publice locale să includă aceste zone în planurile de urbanism zonale si să integreze datele specifice referitoare la formă, dimensiuni/extremităti, restrictii, obligatii, conditii/posibilităti de utilizare (inclusiv structura culturilor agricole si modalitătile de exploatare a acestora pe terenurile limitrofe aerodromurilor, pentru descurajarea si evitarea concentrării păsărilor si animalelor sălbatice) etc.

(2) Dacă zonele cu servituti aeronautice civile se extind peste mai multe unităti administrativ-teritoriale, este necesar ca procedura indicată la alin. (1) să fie derulată de fiecare dintre autoritătile administratiei publice locale implicate, potrivit portiunilor de zone care îi revin, astfel încât să se asigure continuitatea zonelor respective si unitatea regimului de protectie instituit.

3.4. În zonele cu servituti aeronautice civile sunt interzise amplasarea si realizarea de constructii, amenajări, instalatii, echipamente si alte obiective noi, precum si desfăsurarea de activităti care afectează sau pot afecta siguranta zborului, fără avizul AACR.

3.5. - (1) La emiterea avizelor de specialitate AACR va analiza documentatiile tehnice aferente obiectivelor (constructii, amenajări, activităti etc.) din zone cu servituti aeronautice civile în conformitate cu prevederile reglementărilor aeronautice nationale si/sau internationale aplicabile, cu alte specificatii tehnice si operationale relevante (după caz).

(2) La emiterea avizelor AACR pentru realizarea unor obiective în perimetrul terenurilor de aeronautică civilă este necesar acordul prealabil al administratorilor terenurilor respective, însotit de o evaluare a implicatiilor/efectelor asupra sigurantei si securitătii aeronautice.

3.6. Avizul de specialitate al AACR trebuie reînnoit dacă:

a) lucrările de constructii-montaj nu au demarat în decurs de un an de la data emiterii avizului respectiv;

b) se modifică amplasamentul, caracteristicile obiectivului si/sau conditiile de realizare/utilizare aprobate initial;

c) se schimbă beneficiarul obiectivului.

3.7. În interes aeronautic civil, pentru siguranta zborului, este necesar ca autoritătile administratiei publice locale să elibereze autorizatiile de construire în zone cu servituti aeronautice civile numai pe baza avizelor emise de AACR, cu respectarea integrală a cerintelor/conditiilor stipulate în avizele respective.

3.8. În cazul extinderii unor terenuri de aeronautică civilă sau al deschiderii altor asemenea terenuri, pentru obiectivele existente (constructii, amenajări etc.) care afectează activitatea aeronautică AACR va stabili, împreună cu autoritătile administratiei publice locale implicate si în conformitate cu prevederile legislatiei nationale în vigoare, măsurile necesare pentru respectarea conditiilor de sigurantă a zborului.

3.9. În cazul obiectivelor care afectează siguranta zborului si pentru care nu s-a obtinut în prealabil, potrivit normelor legale, avizul definitiv al AACR, autoritătile administratiei publice locale vor întreprinde demersurile

necesare pentru desfiintarea neconditionată a obiectivelor respective, în conformitate cu prevederile legislatiei nationale în vigoare.

3.10. Organizatiile care administrează drumuri cu tronsoane destinate decolării-aterizării aeronavelor în situatii speciale/de urgentă trebuie să detină avize AACR pentru tronsoanele cu utilizare aeronautică.

3.11. - (1) Realizarea/instalarea, întretinerea si supravegherea marcajelor pentru zi si a balizajelor pentru noapte se asigură de către detinătorii obiectivelor respective.

(2) Detinătorii obiectivelor balizate luminos trebuie să asigure buna functionare si utilizarea corectă a balizajului pentru noapte (punere în functiune pe timpul noptii, precum si ziua, în conditii de vizibilitate redusă).

3.12. Proprietarii terenurilor pe care există constructii, instalatii si/sau amenajări care necesită marcare pentru zi si/sau balizare pentru noapte trebuie să permită accesul detinătorilor acestor obiective în vederea instalării, întretinerii si/sau supravegherii functionării marcajelor si balizajelor respective.

 

ANEXĂ*)

 

ZONE CU SERVITUTI AERONAUTICE CIVILE AFERENTE AERODROMURILOR/AEROPORTURILOR

 

MINISTERUL COMUNICATIILOR SI TEHNOLOGIEI INFORMATIEI

 

ORDIN

pentru aprobarea Documentului de politică si strategie privind implementarea serviciului universal în sectorul serviciilor postale

 

În temeiul prevederilor art. 6 din Ordonanta Guvernului nr. 31/2002 privind serviciile postale, astfel cum a fost aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 642/2002, având în vedere dispozitiile Hotărârii Guvernului nr. 744/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, ministrul comunicatiilor si tehnologiei informatiei emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Documentul de politică si strategie privind implementarea serviciului universal în sectorul serviciilor postale, prezentat în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, si va fi pus în aplicare prin grija Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei.

 

Ministrul comunicatiilor si tehnologiei informatiei,

Dan Nica

 

Bucuresti, 18 iulie 2003.

Nr. 225.

 

ANEXĂ

DOCUMENTUL DE POLITICĂ SI STRATEGIE

privind implementarea serviciului universal în sectorul serviciilor postale

 

INTRODUCERE

Având ca obiectiv prioritar respectarea cerintelor internationale privind liberalizarea pietei postale si asigurarea unui cadru national de furnizare de servicii postale flexibile, eficiente si de calitate, politica si strategia de

implementare a serviciului universal în sectorul serviciilor postale se înscriu într-un proces mai larg de adoptare a standardelor sectoriale europene, ce are ca dată limită începerea negocierilor de aderare a României la Comunitatea Europeană din 1 ianuarie 2007.

În acest sens, Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, denumit în cele ce urmează MCTI, stabileste politica si strategia de implementare a serviciului universal în sectorul serviciilor postale pe perioada 2003-2007, actionând în vederea limitării posibilelor efecte negative asupra concurentei, determinate de furnizarea serviciilor din sfera serviciului universal, precum si a asigurării protectiei intereselor utilizatorilor.

Pe baza acestei strategii Autoritatea Natională de Reglementare în Comunicatii, denumită în continuare ANRC, va stabili conditiile si procedura pe care le va aplica pentru a desemna un furnizor de servicii postale din

sfera serviciului universal ca furnizor de serviciu universal, precum si conditiile speciale pe care va trebui să le respecte acesta si drepturile de care va beneficia în furnizarea serviciului în cauză.

1. Cadrul institutional international

Politica si strategia de implementare a serviciului universal în sectorul serviciilor postale sunt concepute în concordantă cu legislatia internă si cu reglementările europene - acordurile încheiate în cadrul Uniunii Postale Universale etc. - din domeniul serviciilor postale, care sunt principalul izvor de obligatii ale României din acest punct de vedere.

1.1. Uniunea Postală Universală (Universal Postal Union) - UPU

Înfiintată în 1874, UPU este una dintre cele mai vechi organizatii internationale si reprezintă un forum de cooperare, având un rol de mediere si comunicare între administratiile postale membre. UPU stabileste reguli ale schimburilor internationale de bunuri si face recomandări în vederea stimulării cresterii volumului trimiterilor postale si a îmbunătătirii calitătii serviciilor.

Una dintre preocupările prezente ale UPU este implementarea si dezvoltarea serviciului universal în sectorul serviciilor postale prin stabilirea de standarde comune de calitate, eficientă si accesibilitate. În acest sens, Congresul din 1999 de la Beijing a aprobat strategia UPU pentru perioada 2000-2004, care prevede: redimensionarea oportunitătilor oferite de noile tehnologii, noile cerinte ale utilizatorilor si noile optiuni institutional-administrative; asigurarea serviciului universal prin furnizarea de servicii care să permită utilizatorilor să trimită si să primească bunuri si mesaje către si din orice punct al lumii; îmbunătătirea calitătii retelei postale internationale prin furnizarea unor servicii sigure, eficiente si de calitate; cresterea eficientei retelei si furnizarea unor servicii accesibile utilizatorilor; satisfacerea nevoilor utilizatorilor prin îmbunătătirea cunostintelor privind piata si dezvoltarea optimă a produselor; obtinerea de beneficii maxime din schimbările tehnologice, economice si de reglementare din sectorul postal;

sustinerea si optimizarea cooperării dintre furnizori etc.

1.2. Organizatia Mondială a Comertului (World Trade Organization) - OMC

OMC este una dintre cele mai mari organizatii internationale, care reglementează relatiile comerciale interstatale. OMC administrează mai multe acorduri privind comercializarea bunurilor si serviciilor, în special GATT (General Agreement on Tariffs and Trade – Acordul general privind comertul si tarifele) si GATS (General Agreement on Trade in Services - Acordul general privind comertul cu servicii).

La reuniunea ministerială de la Doha din anul 2001, OMC a decis începerea negocierilor de liberalizare a tuturor serviciilor ce fac obiectul comertului international, deci si a serviciilor postale.

1.3. Conferinta Europeană de Postă si Telecomunicatii - CEPT;

Comitetul European pentru Reglementări Postale - CERP

CEPT este un organism paneuropean care constituie un forum de dezbatere a problemelor sectoriale, unde sunt reprezentate organismele însărcinate cu elaborarea si aplicarea politicilor si reglementărilor europene în domeniul postei si telecomunicatiilor.

CERP este un comitet în cadrul CEPT, specializat pe probleme postale, principalele sale atributii în reglementarea acestor servicii fiind informarea tărilor membre privind necesitatea implementării si dezvoltării serviciului universal în sectorul serviciilor postale si adoptarea pozitiei comune a statelor membre în ceea ce priveste promovarea armonizării legislative continentale cu reglementările Uniunii Europene.

Principalele obiective ale CERP sunt: reconsiderarea serviciilor postale în context european, tinând cont de schimbările curente în aspectele de reglementare si operationale din domeniu; evaluarea influentei politicii internationale de reglementare în toate tările membre si stabilirea contactelor necesare cu Uniunea Europeană în ceea ce priveste problemele de reglementare, pentru dezvoltarea unui punct de vedere comun în abordarea acestor probleme; stabilirea si dezvoltarea relatiilor cu reprezentantii tuturor organismelor implicate în problemele de reglementare a serviciilor postale; dezvoltarea si implementarea propunerilor rezultate în urma activitătii CERP.

Deciziile adoptate în cadrul CERP au caracter obligatoriu, implementarea lor fiind deosebit de importantă pentru armonizarea serviciilor postale la nivel continental.

1.4. Uniunea Europeană - UE

Ca o consecintă a garantării dreptului de acces la serviciul universal cetătenilor statelor membre, unul din principalele obiective în domeniul postal ale UE este îmbunătătirea calitătii serviciilor postale din sfera serviciului universal, în conditiile implementării pietei unice si promovării concurentei între furnizorii de servicii posale la nivel european.

În acest sens, Directiva 97/67/CE privind implementarea regulilor postale comune la nivel european reglementează modurile de asigurare a dreptului la serviciul universal, stabileste aria maximă ce poate fi rezervată furnizorilor de servicii postale din sfera serviciului universal din statele membre, conditiile care guvernează furnizarea serviciilor nerezervate, principiile de tarifare si asigurare a transparentei contabile, precum si standardele privind calitatea serviciilor, creând astfel un cadru general de adaptare a acestora la conditiile interne ale statelor membre sau candidate.

Prin Directiva 2002/39/CE au fost reglementate noi reguli de transparentă contabilă, iar pragul maxim al serviciilor rezervate a fost diminuat astfel:

- 2003: trimiteri de corespondentă de până la 100 g si al căror tarif este mai mic decât de 3 ori tariful standard al unei trimiteri prioritare din prima treaptă de greutate din oferta de prestatii a furnizorului de serviciu universal;

- 2006: trimiteri de corespondentă de până la 50 g si al căror tarif este mai mic decât de 2,5 ori tariful standard al unei trimiteri prioritare din prima treaptă de greutate din oferta de prestatii a furnizorului de serviciu universal.

2. Evolutii recente ale pietei serviciilor postale europene

În Europa activitatea postală s-a transformat foarte mult în ultimii ani datorită dezvoltării tehnologice accelerate, tendintelor de globalizare si liberalizare, fapt ce a dus la aparitia de decalaje regionale si la necesitatea armonizării legislatiilor interne în vederea liberalizării pietelor interne ale statelor membre ale UE. În consecintă, majoritatea statelor si-au schimbat legislatia internă în vederea liberalizării graduale a pietei serviciilor postale, creându-se autorităti nationale de reglementare care garantează respectarea regulilor concurentei la nivel european, dar si asigurarea accesului la serviciul universal.

2.1. Consideratii generale

În ultimii ani în furnizarea serviciilor postale s-au înregistrat cresteri semnificative ale productivitătii prin automatizarea unor etape ale proceselor tehnologice, în special în ceea ce priveste sortarea, prin introducerea marcajului cu cod de bare, a citirii optice a adresei etc.

Globalizarea, ca fenomen de integrare si impunere a interoperabilitătii economiilor tărilor lumii prin intermediul fluxurilor comerciale si financiare, precum si a schimbului de informatii si tehnologii, a influentat evolutia serviciilor postale în ultimii ani, ducând la necesitatea armonizării legislatiilor interne cu legislatiile comune regionale sau continentale.

Liberalizarea, contribuind la scăderea costurilor si tarifelor pentru bunuri si servicii, a generat redistribuirea eficientă a resurselor, stimulând în acest fel cresterea economică si îmbunătătirea standardelor de calitate.

Competitia dintre furnizorii de servicii postale a devenit un mijloc important de obtinere de beneficii în favoarea utilizatorilor, dar a avut un efect negativ asupra profitabilitătii furnizorilor. Prin urmare, liberalizarea serviciilor postale, fără a se lua măsuri adecvate de gradare a acestui proces, poate limita accesul utilizatorilor la serviciile postale din sfera serviciului universal.

2.2. Experienta unor tări care au liberalizat serviciile postale

Reforma serviciilor postale reprezintă o necesitate atât pentru tările dezvoltate, cât si pentru cele în curs de dezvoltare, în conditiile în care în multe cazuri există servicii care sunt încă furnizate în conditii de monopol. Experienta altor piete de servicii publice arată că liberalizarea stimulează concurenta, determină cresterea volumului pietei si creează noi oportunităti de plasare a fortei de muncă.

O dată cu conturarea pietei postale comune din cadrul UE, s-a hotărât o abordare în etape a liberalizării, luându-se în considerare aspectele specifice ale acestui proces, cum ar fi dezvoltarea standardelor europene de calitate si armonizarea serviciilor în cauză.

Prin Directiva 97/67/CE s-a hotărât ca monopolurile postale din tările membre ale UE să fie reduse gradual, astfel încât până în anul 1999 trimiterile postale ce fac obiectul drepturilor rezervate să cântărească maximum 350 g. Recent Consiliul Europei a hotărât continuarea etapizată a liberalizării prin reducerea monopolurilor până la 100 g în anul 2003 si 50 g în anul 2006.

Totusi tările membre ale UE nu au ajuns la o întelegere cu privire la liberalizarea graduală, astfel încât Marea Britanie a hotărât să liberalizeze piata serviciilor postale pe cont propriu cu scopul de a se ajunge la o liberalizare completă până în anul 2007.

Finlanda a liberalizat total piata încă din anul 1994, dar în fapt nu a creat premisele unei piete concurentiale, întrucât potentialilor competitori li se cere o contributie de până la 20% din cifra de afaceri la fondul de compensare a pierderilor furnizorului de serviciu universal.

Germania si Olanda au liberalizat partial piata serviciilor postale stabilind valori mici corespunzătoare pragurilor de greutate si tarifelor serviciilor rezervate. Germania a redus aria de rezervare la 200 g încă din anul 1998, iar Olanda la 100 g din anul 2000. În Olanda tariful pentru corespondentă simplă de până la 20 g este de 0,39 euro în timp ce pentru gama 20-50 g tariful este de 0,78 euro. Aceste evolutii nu au modificat semnificativ structura pietelor respective, astfel încât fostii furnizori nationali au rămas în continuare deosebit de puternici.

Suedia a liberalizat piata serviciilor postale total încă din anul 1993, pierderea cotei de piată a furnizorului national a fost 5%-10%, tarifele pentru corespondentă simplă au crescut cu 72%, iar volumul traficului de trimiteri postale a rămas aproximativ constant între anii 1993-1999.

Experienta statelor care au început deja liberalizarea pietei serviciilor postale sugerează necesitatea unei abordări prudente a acestui proces. Elementul principal în evaluarea viabilitătii serviciului universal în sectorul serviciilor postale după introducerea concurentei îl reprezintă impactul asupra profitabilitătii activitătii furnizorului de serviciu universal în conditiile constrângerilor ce influentează puterea sa de a face fată competitiei.

După cum rezultă din tabelul de mai jos majoritatea statelor membre ale UE au rezervat întreaga arie care putea fi rezervată potrivit Directivei 97/67/CE. Limita maximă la care poate fi stabilit pretul pentru greutatea

maximă rezervată corespunde unei valori egale cu cel mult de 5 ori tariful public corespunzător unei trimiteri de corespondentă din prima treaptă de greutate a celei mai rapide categorii standard. Exceptie fac Olanda, unde limita de pret este de 3 ori tariful public, si Marea Britanie, care are limita de pret fixată la 1 liră sterlină.

Aceste limite vor fi reduse în continuare, potrivit Directivei 2002/39/CE.

2.3. Serviciul universal în Uniunea Europeană

Implementarea serviciului universal în UE constituie principalul element de referintă pentru evolutia implementării serviciului universal în România. Cu unele întârzieri, toate statele membre au implementat Directiva 97/67/CE, iar în prezent aplică Directiva 2002/39/CE.

Tabelul de mai jos prezintă modul în care se furnizează serviciul universal în statele membre ale UE.

Astfel, se poate observa că asigurarea serviciilor postale din sfera serviciului universal implică:

- cel putin o livrare si cel putin o colectare în fiecare zi lucrătoare, dar nu mai putin de 5 zile pe săptămână;

- greutatea trimiterilor postale internationale ce urmează a fi distribuite nu depăseste 20 kg;

- greutatea maximă a trimiterilor postale interne este în unele state de 10 kg si de 20 kg în altele;

- cu exceptia Finlandei, toate statele membre ale UE au optat pentru impunerea si mentinerea unor tarife uniforme.

 

Tara

Zile/ săptămână

Greutatea coletelor

(kg)

Trafic uniform

Tarif intern

Trafic

international

Belgia

5

10

20

Da

Danemarca

6

20

20

Da

Germania

6

20

20

Da

Grecia

5

20

20

Da

Spania

5

10

20

Da

Franta

6

20

20

Da

Irlanda

5

20

20

Da

Italia

5

20

20

Da

Luxemburgcopyrightdsc.net

5

10

20

Da

Olanda

6

10

20

Da

Austria

5

20

20

Da

Portugalia

5

20

20

Da

Finlanda

5

10

20

Nu

Suedia

5

20

20

Da

Marea Britanie

6

20

20

Da

 

După cum rezultă din tabelul de mai jos majoritatea statelor membre ale UE au rezervat întreaga arie care putea fi rezervată potrivit Directivei 97/67/CE. Limita maximă la care poate fi stabilit pretul pentru greutatea maximă rezervată corespunde unei valori egale cu cel mult de 5 ori tariful public corespunzător unei trimiteri de corespondentă din prima treaptă de greutate a celei mai rapide categorii standard. Exceptie fac Olanda, unde limita de pret este de 3 ori tariful public, si Marea Britanie, care are limita de pret fixată  la  1  liră  sterlină.

Aceste  limite  vor  fi  reduse  în  continuare,  potrivit Directivei 2002/39/CE.

 

Tara

Corespondentă simplă

Greutate maximă

Tarif greutate maximă

Belgia

350 g

de 5 ori tariful de referintă

Danemarca

250 g

de 5 ori tariful de referintă

Germania

200 g

de 5 ori tariful de referintă

Grecia

350 g

de 5 ori tariful de referintă

Spania

350 g

de 5 ori tariful de referintă

Franta

350 g

de 5 ori tariful de referintă

Irlanda

350 g

de 5 ori tariful de referintă

Italia

350 g

de 5 ori tariful de referintă

Luxemburg

350 g

de 5 ori tariful de referintă

Olanda

100 g

de 3 ori tariful de referintă

Austria

350 g

de 5 ori tariful de referintă

Portugalia

350 g

de 5 ori tariful de referintă

Finlanda

0 g

0

Suedia

0 g

0

Marea Britanie

350 g

1 liră sterlină

 

2.4. Structura pietei postale în România

2.4.1. Compania Natională “Posta Română” - S.A.

Piata serviciilor postale din România a fost caracterizată până în prezent de existenta monopolului natural. Cu o traditie de peste o sută de ani, Compania Natională “Posta Română” - S.A. (CNPR) a fost cel mai mare si cel mai important furnizor de servicii postale din România. În acest moment CNPR furnizează întregul portofoliu de servicii postale incluse în sfera serviciului universal. Reteaua acesteia acoperă întregul teritoriu national si este cea mai mare retea de distributie din România. Tarifele corespunzătoare serviciilor postale din sfera serviciului universal furnizate de CNPR au urmat în ultima decadă evolutia cursului valutar.

2.4.2. Alti operatori

Piata serviciilor postale din România a evoluat în ultimii ani, multe persoane juridice profitând de înlăturarea barierelor de reglementare pentru a-si notifica intentia de a furniza servicii postale.

În anul 1999 erau numai 3 furnizori autorizati, iar la sfârsitul anului 2002 existau deja 88 de furnizori autorizati de servicii postale.

Pe piată există câtiva furnizori importanti de servicii postale, cu o ofertă variată de servicii, acestia fiind în cele mai multe cazuri filiale ale unor companii internationale, oferind servicii postale având ca obiect trimiteri postale interne si internationale.

3. Cadrul legislativ

Până în anul 2002 serviciile postale din România intrau sub incidenta Legii serviciilor postale nr. 83/1996, cu modificările si completările ulterioare.

În ianuarie 2002 a intrat în vigoare Ordonanta Guvernului nr. 31/2002 privind serviciile postale, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 642/2002, denumită în continuare Ordonanta privind serviciile postale, prin care a fost abrogată Legea nr. 83/1996 privind serviciile postale si orice prevederi contrare, transpunându-se în plan national reglementările europene.

Astfel, Ordonanta privind serviciile postale si Decizia presedintelui ANRC nr. 118/2003 privind procedura de autorizare a furnizorilor de servicii postale sunt principalele acte normative ce reglementează sectorul postal din România si pe baza cărora se va emite ulterior de către ANRC toată legislatia secundară necesară.

În afara actelor normative amintite mai sus, furnizarea serviciilor postale intră si sub incidenta legilor speciale care reglementează într-un cadru restrâns modul în care furnizorii acestor servicii trebuie să asigure satisfacerea necesitătilor utilizatorilor.

4. Serviciul universal în România

Conform art. 5 alin. (1) din Ordonanta privind serviciile postale, dreptul de acces la serviciul universal reprezintă dreptul fiecărui utilizator de a beneficia de furnizarea permanentă a unui set minim de servicii postale, la anumite standarde de calitate, în orice punct din teritoriul national, la tarife accesibile.

4.1. Serviciile incluse în serviciul universal

Ordonanta privind serviciile postale include în sfera serviciului universal următoarele servicii:

a) colectarea, sortarea, transportul si livrarea trimiterilor postale interne si internationale, în greutate de până la 2 kg;

b) colectarea, sortarea, transportul si livrarea coletelor postale interne si internationale, în greutate de până la 10 kg. ANRC va putea mări această limită de greutate până la cel mult 20 kg si va putea stabili conditii speciale pentru livrarea la domiciliu a coletelor postale respective;

c) distribuirea coletelor postale în greutate de până la 20 kg, expediate din afara teritoriului României către o adresă aflată pe teritoriul acesteia;

d) serviciul de trimitere recomandată, indiferent dacă trimiterea este internă sau internatională;

e) serviciul de trimitere cu valoare declarată, indiferent dacă trimiterea este internă sau internatională;

f) orice alte servicii postale stabilite prin hotărâre a Guvernului, dacă răspund unor necesităti de ordin social sau economic ale utilizatorilor, care nu pot fi asigurate în mod satisfăcător în conditiile unei piete concurentiale.

Dimensiunile minime si maxime ale trimiterilor postale care fac obiectul serviciilor postale incluse în sfera serviciului universal vor fi stabilite de către ANRC în conformitate cu prevederile actelor adoptate de UPU.

ANRC va stabili conditiile de amplasare a punctelor de acces si a punctelor de contact, astfel încât densitatea acestora să tină seama de nevoile utilizatorilor, precum si de necesitatea respectării standardelor de calitate a serviciilor postale din sfera serviciului universal.

4.2. Tarife

Conform art. 22 alin. (1) din Ordonanta privind serviciile postale, “tarifele serviciilor postale din sfera serviciului universal trebuie să fie accesibile, transparente, nediscriminatorii si fundamentate pe costuri”.

Definirea termenului “accesibil”

Cerinta de accesibilitate a tarifelor pentru serviciile postale incluse în sfera serviciului universal ridică două probleme: determinarea nivelului tarifului la care serviciul încetează să mai fie accesibil si a categoriilor de utilizatori care la o crestere a tarifului vor renunta la serviciul postal în cauză.

Accesibilitatea se poate defini în functie de următorii factori: conditiile nationale specifice (PIB/cap de locuitor etc.), câstigul salarial mediu pe cap de locuitor, ponderea cheltuielilor cu servicii postale în totalul cheltuielilor lunare ale unei persoane, costul relativ al serviciilor postale incluse în sfera serviciului universal în comparatie cu alte servicii sau produse, capacitatea utilizatorilor de a-si monitoriza si controla cheltuielile.

Acesti factori vor trebui corelati de către ANRC cu nivelul tarifelor din tările candidate care prezintă aceleasi caracteristici economice cu ale României si cu nivelul tarifelor din statele membre ale UE, luând în calcul venitul mediu si puterea de cumpărare.

Existenta altor mijloace de comunicare (e-mail, SMS etc.) care înlocuiesc scrisoarea traditională va putea determina o parte din utilizatori să renunte la serviciile din sfera serviciului universal ce au ca obiect trimiterile de corespondentă simplă, în conditiile în care în zonele urbane s-a dezvoltat o retea de Internet-cafe-uri care facilitează accesul la posta electronică, iar zonele rurale sunt în mare parte acoperite de reteaua de telefonie mobilă. Experienta tărilor dezvoltate arată o crestere importantă a orientării către aceste forme de comunicare.

Se conturează asadar necesitatea realizării unor studii de piată si necesitatea reorganizării si restructurării retelelor postale existente (oficii postale nerentabile, personal distribuit ineficient) ca urmare a unei evaluări eficiente a costurilor de operare si functionare.

4.3. Acces

Furnizorul de servicii postale din sfera serviciului universal, precum si furnizorul de serviciu universal desemnat vor avea dreptul, în conformitate cu reglementările prevăzute de legislatia postală în vigoare si cu deciziile presedintelui ANRC, să pună reteaua postală proprie la dispozitia tertilor autorizati să furnizeze servicii postale, numai pe bază de contract.

4.4. Obiective

În sarcina ANRC va intra realizarea următoarelor obiective:

- elaborarea si adoptarea normelor tehnice, precum si determinarea standardelor nationale de calitate în concordantă cu cele europene;

- reglementarea activitătilor din domeniul serviciilor postale din sfera serviciului universal si adoptarea si implementarea de decizii cu caracter normativ, precum si de proceduri functionale de urmărire si control al respectării acestora;

- arbitrarea litigiilor dintre furnizorii de servicii postale si furnizorul de serviciu universal desemnat, în vederea limitării posibilelor efecte negative asupra concurentei si protejării intereselor utilizatorilor;

- dezvoltarea unor servicii postale moderne, eficiente si de înaltă calitate care să vină în întâmpinarea cerintelor utilizatorilor;

- liberalizarea serviciilor postale si crearea unei piete libere la care să participe un număr cât mai mare de furnizori de servicii postale alături de furnizorul de serviciu universal desemnat;

- liberalizarea graduală a pietei serviciilor postale în vederea deschiderii totale a acesteia spre competitie;

- asigurarea pe întregul teritoriu al tării a dreptului de acces la serviciul universal.

Pentru aducerea la îndeplinire a sarcinilor ce îi revin, ANRC va trebui să ia în considerare următoarele:

- globalizarea serviciilor postale;

- dinamica accelerată, prezentă în evolutia cerintelor utilizatorilor;

- liberalizarea si disparitia treptată a monopolului, în măsura în care acest lucru este necesar asigurării furnizării serviciilor postale din sfera serviciului universal, astfel încât până în anul 2006, conform Directivei 2002/39/CE, greutatea maximă rezervată să fie de 50 g.

Toate acestea vor implica luarea de măsuri în vederea:

- cresterii calitătii serviciilor pentru a se optimiza satisfacerea nevoilor diverse;

- cresterii eficientei si productivitătii în conditiile competitiei dintre mijloacele alternative de comunicatie si dintre concurentii interni si internationali;

- cresterii flexibilitătii si adaptabilitătii pietei serviciilor postale;

- asigurării de către ANRC a unei monitorizări continue si a unei reglementări proportionate, care să tină seama de dinamica si evolutia concurentei pe piata serviciilor postale.

4.5. Priorităti

4.5.1. Asigurarea dreptului de acces la serviciul universal în sectorul serviciilor postale la tarife accesibile si la anumite standarde de calitate tuturor utilizatorilor

În scopul promovării intereselor utilizatorilor ANRC va actiona prin reglementarea echilibrată a tarifelor aferente serviciilor din sfera serviciului universal în sectorul serviciilor postale în vederea mentinerii accesibilitătii acestora, precum si prin stabilirea si mentinerea unor standarde înalte ale serviciilor.

4.5.2. Mentinerea serviciului universal în sectorul serviciilor postale pe întreg teritoriul tării, la tarife uniforme

În scopul asigurării accesului la serviciul universal pe întreg teritoriul tării, ANRC va stabili în sarcina furnizorului de serviciu universal desemnat obligatia mentinerii unui nivel uniform al tarifelor percepute pentru serviciile din sfera serviciului universal pe care acesta va fi obligat să le presteze, acest lucru implicând o subventionare încrucisată din punct de vedere geografic. Având în vedere faptul că, în functie de zonele geografice, costurile furnizării serviciului universal diferă, se va lua în calcul un cost mediu si implicit se va determina un tarif uniform. Această optiune va sustine indirect necesitatea furnizării serviciului universal în orice punct de pe teritoriul României, la tarife accesibile. În ciuda mentinerii unor tarife uniforme, furnizorul de serviciu universal desemnat va trebui să aibă libertatea de a oferi reduceri comerciale utilizatorilor, asigurându-se însă ca această flexibilitate să nu afecteze concurenta pe piată.

4.5.3. Promovarea competitiei pe piata serviciilor din sfera serviciului universal în sectorul serviciilor postale

Experienta tărilor care au liberalizat total sau partial piata serviciilor postale a arătat că într-un cadru de reglementare eficient competitia duce la îmbunătătirea serviciilor si la scăderea nivelului tarifelor, încurajând productivitatea si cresterea economică.

4.6. Constrângeri

Stabilirea obiectivelor si prioritătilor de mai sus atrage necesitatea identificării elementelor care ar putea reprezenta o piedică în calea îndeplinirii acestora. Constrângerile s-ar putea referi în principal la situatia infrastructurii postale, la modul de organizare a activitătii postale la momentul actual, la situatia oficiilor postale si la distributia resurselor umane, fiind necesară eficientizarea acestor activităti în vederea optimizării costurilor furnizorului.

Prin măsuri de reglementare ANRC va asigura conditiile si stimulentele economice necesare pentru reducerea acestor constrângeri, actionând complementar mecanismelor pietei.

4.7. Abordarea practică a problemelor privind implementarea serviciului universal în sectorul serviciilor postale

ANRC va avea de rezolvat următoarele probleme ce tin de abordarea practică imediată a implementării serviciului universal în sectorul serviciilor postale:

- elaborarea legislatiei secundare si crearea conditiilor de aplicare a acesteia prin emiterea normelor metodologice aferente;

- analizarea si monitorizarea permanentă a pietei serviciilor postale, analizarea si monitorizarea stadiului si tendintelor de dezvoltare, în vederea luării unor decizii corecte referitoare la furnizarea serviciilor postale si la procesul de liberalizare graduală a acestora;

- analizarea aspectelor în ceea ce priveste furnizarea serviciului universal în sectorul serviciilor postale si luarea de măsuri concrete referitoare la scopul, calitatea si finantarea furnizării continue a acestuia;

- stabilirea standardelor de dezvoltare si modernizare a infrastructurii postale în vederea furnizării serviciului universal în sectorul serviciilor postale la standarde europene;

- crearea conditiilor de atragere a investitiilor necesare dezvoltării sectoriale;

- realizarea unor norme de distribuire compatibile cu cele europene;

- optimizarea accesului la retea prin impunerea unui program de lucru cu publicul adaptat cerintelor utilizatorilor;

- impunerea unei densităti optime a punctelor de acces la reteaua postală;

- aprobarea codului postal national.

5. Furnizorul de serviciu universal

5.1. Desemnarea furnizorului de serviciu universal

5.1.1. Consideratii generale

Desemnarea unuia sau mai multor furnizori de serviciu universal reprezintă una dintre deciziile cele mai importante în vederea asigurării ulterioare a furnizării optime a serviciului universal. Conform art. 6 alin. (2) din Ordonanta privind serviciile postale, ANRC va stabili conditiile si procedura pe care o va aplica în vederea desemnării furnizorului de serviciu universal, precum si conditiile speciale pe care acesta va trebui să le respecte si drepturile de care va beneficia ca urmare a furnizării serviciilor postale respective.

ANRC urmează să desemneze furnizorul de serviciu universal în functie de următorii parametri, considerati individual sau interdependent:

a) aria de acoperire a retelei postale a furnizorului în cauză;

b) capabilitatea de prestare a serviciului universal de către furnizorul în cauză;

c) modul de asigurare a concurentei dintre furnizorii de servicii postale;

d) costurile implicate de furnizarea serviciului universal.

5.1.2. Conditii de desemnare

ANRC va impune următoarele conditii de desemnare a furnizorului de serviciu universal în sectorul serviciilor postale:

5.1.2.1. conditiile care privesc calitatea persoanei juridice, impuse de actele normative în vigoare:

- să detină licentă individuală de atestare a dreptului de a furniza servicii postale din sfera serviciului universal pe o perioadă de 10 ani în temeiul prevederilor art. 2 lit. q) din Ordonanta privind serviciile postale si ale art. 5 alin. (9) din Decizia presedintelui ANRC nr. 118/2003;

5.1.2.2. conditiile de capabilitate reglementate prin Ordonanta privind serviciile postale:

- să poată asigura, pe întregul teritoriu national, cel putin o colectare de la fiecare punct de acces si cel putin o livrare la locuinta fiecărei persoane fizice si la sediul fiecărei persoane juridice, în fiecare zi lucrătoare, dar nu mai putin de 5 zile pe săptămână;

- să poată să pună la dispozitie utilizatorilor, pe cheltuială proprie, în conditiile impuse de ANRC, în mod regulat, informatii detaliate si actualizate cu privire la caracteristicile serviciilor din sfera serviciului universal în sectorul serviciilor postale pe care le furnizează. În îndeplinirea acestei conditii ANRC va considera prioritare informatiile cu privire la accesul la serviciile postale în cauză, tarifele si standardele de calitate corespunzătoare acestora;

- să poată asigura respectarea principiilor transparentei, obiectivitătii si nediscriminării în ceea ce priveste asigurarea accesului utilizatorilor la reteaua postală. În îndeplinirea acestei conditii ANRC va putea să impună furnizorului respectiv, în vederea asigurării unui mediu concurential, obligatii cu privire la conditiile în care acesta trebuie să permită accesul altor furnizori de servicii postale la reteaua postală proprie;

5.1.2.3. conditiile generale prevăzute la art. 8 din Ordonanta privind serviciile postale:

- să poată garanta respectarea cerintelor esentiale;

- să poată oferi servicii identice utilizatorilor ce se află în conditii comparabile;

- să poată oferi servicii disponibile pentru toti utilizatorii, fără discriminare;

- să poată oferi serviciile respective în mod neîntrerupt, cu exceptia cazurilor de fortă majoră;

- să poată asigura o evolutie continuă a serviciilor în cauză, în functie de cerintele tehnice, economice si sociale, precum si adaptarea acestora la cerintele utilizatorilor.

5.1.3. Conditii de calitate

ANRC va trebui ca prin decizia de desemnare a furnizorului de serviciu universal să impună acestuia sarcini de crestere a calitătii serviciilor postale, astfel încât până în anul 2007 calitatea serviciului universal în sectorul serviciilor postale în România să fie în acord cu parametrii de calitate continentală reglementati prin actele normative europene.

Astfel, se va tine seama că principalii parametri de calitate a serviciului universal sunt timpii de distributie, exprimati sub forma “Z+n”, unde “Z” este ziua prezentării trimiterii postale, stabilită în raport cu ora limită de acceptare, iar “n” este numărul de zile lucrătoare care trec până la data distribuirii la destinatar. Directiva 97/67/CE stabileste standardele de calitate privind distribuirea corespondentei transfrontaliere intracomunitare după cum urmează:

Limită de timp

Obiectiv

Z + 3

85% din trimiteri

Z + 5

97% din trimiteri

 

Directiva nu stabileste explicit obiective de calitate a serviciului pentru traficul intern, acest lucru fiind lăsat la latitudinea fiecărui stat, cu conditia respectării normelor de distribuire europeană. În continuare sunt prezentate rezultatele în anii 2000 si 2001 privind serviciile postale având ca obiect trimiteri postale trimise din România către tările UE si tări canditate si trimiteri postale trimise din tările respective către România.

Graficele*) se raportează la intervalul “Z+3”.

Conform “UNEX-Lite”, un sistem de monitorizare a calitătii serviciilor stabilit de “International Post Corporation” - IPC, o cooperativă a furnizorilor de serviciu universal din tările UE, se confirmă că respectarea standardelor de calitate europene se realizează într-o mai mare măsură în statele cu asezare geografică centrală în cadrul UE. Astfel, asa cum reiese si din tabelele de mai sus, procentele de satisfacere în România a acestor standarde sunt sub pragul de 85%, cu o ameliorare a acestei situatii în relatia cu statele membre ale UE decât cu statele candidate, existând valori procentuale mai mari pentru traficul de trimiteri postale de intrare decât pentru cel de iesire.

5.2. Remunerarea prin timbre a furnizorului de serviciu universal în sectorul serviciilor postale

ANRC va stabili componenta, modul de administrare si va desemna persoana juridică ce va avea dreptul de administrare a Conservatorului de timbre ca bun ce face parte din patrimoniul national cultural mobil. De asemenea, va stabili persoana juridică, furnizorul de serviciu universal desemnat care va avea dreptul exclusiv de a emite efecte postale.

De asemenea, pe baza prezentului document si în conformitate cu art. 34 din Ordonanta privind serviciile postale, ANRC va stabili planurile emisiunilor filatelice, conditiile de emitere, tipărire, punere în circulatie, retragere din circulatie si comercializare a timbrelor si efectelor postale.

5.3. Principii de fundamentare a tarifelor

Conform Ordonantei privind serviciile postale, furnizorul de serviciu universal desemnat va trebui să furnizeze servicii postale din sfera serviciului universal la tarife accesibile, transparente, nediscriminatorii si fundamentate pe costuri. În scopul respectării acestor principii, furnizorul de serviciu universal va trebui să implementeze si să dezvolte un sistem de evidentă internă a costurilor, suficient de detaliat, astfel încât să fie capabil să identifice costul furnizării individuale a serviciilor sau categoriilor de servicii incluse în sfera serviciului universal. Pe baza acestui sistem furnizorul de serviciu universal va realiza, în cadrul contabilitătii interne de gestiune, separarea activitătilor din afara sferei serviciului universal de cele aflate în sfera serviciului universal, precum si separarea activitătilor rezervate de cele nerezervate, în situatia în care ANRC va decide stabilirea unei arii rezervate. ANRC va stabili principiile generale ce vor sta la baza functionării acestui sistem si va aproba metodologiile si politicile contabile utilizate.

5.4. Cost si finantare

5.4.1. Evaluarea costului obligatiei

Conform art. 11 lit. e) din Ordonanta privind serviciile postale, furnizorul de serviciu universal desemnat va putea beneficia de sumele sau de avantajele de orice altă natură care i se vor cuveni în temeiul oricărui mecanism de compensare a costurilor implicate de prestarea serviciilor postale din sfera serviciului universal numai în conditiile stabilite prin lege si de ANRC.

Furnizarea serviciului universal poate presupune costuri suplimentare care pot reprezenta o sarcină injustă pentru furnizorul desemnat. Sarcina de furnizare a serviciului universal va apărea ca injustă în conditiile în care beneficiile economice vor fi depăsite de costurile aferente furnizării acestui serviciu. Astfel, în lipsa unei forme de finantare, aceste servicii nu ar fi furnizate la aceleasi tarife de către un alt furnizor de servicii postale, dacă acesta nu ar avea obligatia să o facă, din cauza pierderilor implicate. Elementele care vor trebui luate în considerare de către ANRC în analizarea necesitătii compensării eventualelor pierderi rezultate de prestarea serviciilor postale din sfera serviciului universal, precum si în stabilirea eventualelor mecanisme de finantare sunt:

- implicatiile furnizării serviciului universal asupra furnizorului desemnat;

- implicatiile compensării eventualelor pierderi rezultate de prestarea serviciilor postale din sfera serviciului universal asupra sectorului si a utilizatorilor.

5.4.2. Analiza optiunilor de finantare

Conform Directivei 97/67/CE, pierderile implicate de prestarea serviciilor postale din sfera serviciului universal vor putea fi acoperite prin:

- rezervarea unei arii de monopol furnizorului desemnat;

- crearea unui fond de compensare a acestora, la care să contribuie toti furnizorii de servicii postale din sfera serviciului universal.

Mecanismele de compensare a costurilor implicate de prestarea serviciilor postale din sfera serviciului universal vor trebui să satisfacă următoarele criterii:

- obiectivitate si transparentă;

- nediscriminare;

- proportionalitate;

- eficientă economică;

- aplicabilitate.

5.5. Controlul îndeplinirii obligatiilor privind furnizarea serviciului universal în sectorul serviciilor postale de către furnizorul desemnat

ANRC va supraveghea si va controla modul de implementare si furnizare a serviciului universal, în conformitate cu reglementările prevăzute în legislatia postală în vigoare. Astfel, conform art. 16 alin. (4) din Ordonanta privind serviciile postale, ANRC va stabili procedura de acordare, modificare, suspendare si retragere a licentelor individuale, precum si obligatiile specifice ce incumbă titularilor acestora, cu respectarea principiilor transparentei, nediscriminării, proportionalitătii si obiectivitătii.

În conformitate cu art. 6 alin. (2) din Ordonanta privind serviciile postale, ANRC va stabili conditiile si procedura pe care le va aplica pentru a desemna dintre furnizorii de servicii postale incluse în sfera serviciului universal un furnizor de serviciu universal. Decizia presedintelui ANRC privind desemnarea unui furnizor de servicii postale ca furnizor de serviciu universal va contine si conditiile speciale pe care va trebui să le îndeplinească acesta în furnizarea serviciilor respective.

Ulterior desemnării furnizorului de serviciu universal se va supraveghea îndeplinirea de către acesta a obligatiilor ce decurg din lege si din decizia de desemnare. Astfel, ANRC va avea următoarele priorităti:

- va controla, conform art. 49 din Ordonanta privind serviciile postale, asigurarea dreptului de acces la serviciul universal, promovarea intereselor utilizatorilor, asigurarea sustenabilitătii economice a furnizorului desemnat;

- va controla modul în care furnizorul desemnat va repartiza pe conturi costurile corespunzătoare serviciilor postale furnizate, serviciilor rezervate si serviciilor nerezervate, în cazul în care va decide că este necesară păstrarea monopolului privind serviciile postale având ca obiect trimiterile de corespondentă cu greutatea maximă de 350 g;

- va supraveghea permanent si va monitoriza performantele de calitate ale furnizorului desemnat;

- va supraveghea permanent si va monitoriza modul în care furnizorul desemnat se va achita de obligatiile ce îi revin din reglementările interne si internationale în vigoare, ca urmare a relatiilor cu alti furnizori de serviciu universal în sectorul serviciilor postale din alte state, urmărind cu prioritate: orientarea pe costuri a taxelor terminale, remunerarea furnizorului desemnat în raport cu calitatea serviciilor prestate, transparenta taxelor terminale si stabilirea nediscriminatorie a acestora;

- va supraveghea implementarea standardelor tehnice aplicabile serviciului universal în sectorul serviciilor postale, în vederea optimizării interoperabilitătii între reteaua postală natională si retelele postale europene;

- va supraveghea permanent si va lua măsurile ce se vor impune în ceea ce priveste respectarea legislatiei interne si internationale privind serviciile postale din sfera serviciului universal.

 

MINISTERUL COMUNICATIILOR SI TEHNOLOGIEI INFORMATIEI

 

ORDIN

pentru aprobarea Tabelului national de atribuire a benzilor de frecventă

 

În temeiul dispozitiilor art. 8 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicatiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 591/2002,

având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 744/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei,

ministrul comunicatiilor si tehnologiei informatiei emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Tabelul national de atribuire a benzilor de frecventă, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - (1) Utilizarea frecventelor radioelectrice se realizează în conformitate cu prevederile Tabelului national de atribuire a benzilor de frecventă, cu reglementările în vigoare din domeniul comunicatiilor electronice si cu acordurile internationale la care România este parte.

(2) Nerespectarea destinatiei si a conditiilor de utilizare a frecventelor radioelectrice conduce la aplicarea sanctiunilor prevăzute de legislatia în vigoare.

Art. 3. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 4. - Pe data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul presedintelui Agentiei Nationale pentru Comunicatii si Informatică nr. 104/1999 privind aprobarea Tabelului national al atribuirii benzilor de frecventă pentru spectrul radioelectric de la 9 kHz la 105 GHz, completat si modificat pentru spectrul radioelectric de la 9 kHz la 30 GHz, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 10 mai 1999.

 

Ministrul comunicatiilor si tehnologiei informatiei,

Dan Nica

 

Bucuresti, 31 iulie 2003.

Nr. 232.

*) Anexa se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 641 bis în afara abonamentului si se poate achizitiona de la Centrul pentru relatii cu publicul al Regiei Autonome “Monitorul Oficial”, Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.

 

ACTE ALE CONSILIULUI CONCURENTEI

 

CONSILIUL CONCURENTEI

DECIZIE

privind autorizarea operatiunii de concentrare economică realizată de către CEREOL HOLDING BV Olanda prin dobândirea controlului direct asupra Societătii Comerciale “Muntenia” - S.A. Bucuresti

 

Presedintele Consiliului Concurentei,

în baza:

1. Decretului nr. 1.075/2001 privind numirea membrilor Consiliului Concurentei;

2. Legii concurentei nr. 21/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 30 aprilie 1996;

3. Regulamentului de organizare, functionare si procedură al Consiliului Concurentei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 50 bis din 25 martie 1997, cu modificările si completările ulterioare;

4. Regulamentului privind autorizarea concentrărilor economice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591 bis din 9 august 2002;

5. Instructiunilor date în aplicarea art. 33 alin. (2) din Legea concurentei nr. 21/1996 cu privire la calculul taxei de autorizare a concentrărilor economice, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 175 din 7 mai 1998;

6. notificării concentrării economice înaintate de CEREOL HOLDING BV Olanda, înregistrată la Consiliul Concurentei sub nr. RS-192 din 21 mai 2003;

7. notei Departamentului bunuri de consum privind examinarea concentrării economice notificate, având în vedere că:

1. CEREOL HOLDING BV Olanda a dobândit controlul asupra Societătii Comerciale “Muntenia” - S.A. Bucuresti prin achizitionarea pachetului majoritar de actiuni, reprezentând 91,733% din capitalul social al acesteia, în urma derulării ofertei publice pe perioada 30 iunie - 19 iulie 2003, autorizată de Comisia Natională a Valorilor Mobiliare prin autorizatia D1.977 din 27 iunie 2003. CEREOL HOLDING BV Olanda a dobândit anterior controlul si asupra Societătii Comerciale “Unirea” - S.A. Iasi, concentrare economică autorizată de Consiliul Concurentei prin Decizia nr. 313 din 28 februarie 2000.

Societatea Comercială “Muntenia” - S.A. detine la rândul său controlul asupra Societătii Comerciale “Interoil” - S.A. Oradea, concentrare economică autorizată de Consiliul Concurentei prin Decizia nr. 314 din 9 iulie 2003, precum si asupra Societătii Comerciale “Economat Muntenia” - S.A. Bucuresti, societate înfiintată de aceasta, dar care nu a desfăsurat nici o activitate comercială de la înfiintare si până în prezent.

2. Operatiunea notificată la data de 21 mai 2003 si devenită efectivă la data de 28 iulie 2003 constituie o concentrare economică în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 21/1996 si, depăsind pragul valoric prevăzut la art. 15 din Legea concurentei nr. 21/1996, actualizat la 100 miliarde lei prin Ordinul presedintelui Consiliului Concurentei nr. 216/2002, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 922 din 17 decembrie 2002, intră sub incidenta dispozitiilor acestei legi.

3. Agentii economici implicati în concentrarea economică sunt:

- CEREOL HOLDING BV Olanda, care are ca obiect de activitate achizitionarea, detinerea si dispunerea de actiuni, finantarea si conducerea activitătilor pentru alte companii si întreprinderi;

- Societatea Comercială “Muntenia” - S.A. Bucuresti, care are ca obiect principal de activitate fabricarea uleiurilor si a grăsimilor brute, precum si a celor rafinate.

4. Piata relevantă în cazul concentrării economice în cauză este piata uleiului comestibil, care este o piată concurentială, caracterizată printr-un grad redus de concentrare si pe care activează un număr apreciabil de producători interni, precum si diversi importatori care asigură o ofertă diversificată, având ca dimensiune geografică întregul teritoriu al României.

5. Ca urmare a realizării concentrării economice notificate nu se creează si nici nu se consolidează o pozitie dominantă pe piata relevantă sau pe o parte a acesteia,

DECIDE:

Art. 1. - În temeiul dispozitiilor art. 51 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 21/1996, se autorizează concentrarea economică realizată prin dobândirea controlului direct de către CEREOL HOLDING BV Olanda asupra Societătii Comerciale “Muntenia” - S.A. Bucuresti. Această operatiune, desi cade sub incidenta Legii nr. 21/1996, nu prezintă motive pentru a fi refuzată, fiind compatibilă cu un mediu concurential normal pe piata relevantă pe care concentrarea economică în cauză are loc.

Art. 2. - CEREOL HOLDING BV Olanda este obligată, conform prevederilor art. 33 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 21/1996, să plătească taxa de autorizare a concentrării economice notificate.

Art. 3. - Taxa de autorizare este de 1.970.194.293 (unmiliardnouăsutesaptezecimilioaneunasutănouăzecisipatrumiidouăsutenouăzecisitrei) lei si este calculată pe baza cifrei de afaceri comunicate de către CEREOL HOLDING BV Olanda prin Adresa nr. PL/4.123.068 din 28 iulie 2003, înregistrată la Consiliul Concurentei sub nr. CC/DBC/703 din 28 iulie 2003, în conformitate cu prevederile Instructiunilor date de Consiliul Concurentei în aplicarea art. 33 alin. (2) din Legea concurentei nr. 21/1996 cu privire la calculul taxei de autorizare a concentrărilor economice.

Art. 4. - Suma reprezentând taxa de autorizare se va vira de către CEREOL HOLDING BV Olanda la bugetul de stat, cu ordin de plată, beneficiar: Banca Comercială Română, cod SWIFT RNC BROBU, în contul nr. 361280055302, banca: Trezoreria Sectorului 5 Bucuresti, cod cont 20170103, iar la explicatii se va trece “c/val. Taxa autorizare concentrare economică conform Legii concurentei nr. 21/1996”, în termen de maximum 30 (treizeci) de zile de la data comunicării prezentei decizii. O copie a ordinului de plată va fi remisă neîntârziat Consiliului Concurentei.

Art. 5. - Prezenta decizie devine aplicabilă de la data comunicării sale.

Art. 6. - Potrivit prevederilor art. 52 alin. (3) din Legea nr. 21/1996, prezenta decizie poate fi atacată la Curtea de Apel Bucuresti, Sectia contencios administrativ, în termen de 30 de zile de la comunicare.

Art. 7. - Secretariatul general si Departamentul bunuri de consum din cadrul Consiliului Concurentei vor urmări ducerea la îndeplinire a prezentei decizii.

Art. 8. - Prezenta decizie va fi comunicată de către Secretariatul general al Consiliului Concurentei la sediul societătii CEREOL HOLDING BV Olanda prin împuternicit, respectiv Societatea Civilă si Profesională de Avocati “Popescu & Asociatii”, Bucuresti, str. Ion Câmpineanu nr. 11, et. 5, sectorul 1, doamnele avocat Ligia Popescu si Arina Dobrescu.

 

Presedintele Consiliului Concurentei,

Theodor Valentin Purcărea

 

Bucuresti, 30 iulie 2003.

Nr. 344.