MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 171 (XV) - Nr. 755         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marti, 28 octombrie 2003

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

               Decizia nr. 342 din 16 septembrie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 84 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România

 

ORDONANTE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

               118. - Ordonantă de urgentă privind măsuri pentru reglementarea unor obligatii bugetare ale Societătii Comerciale “Rompetrol Rafinare” - S.A. Constanta

 

               1.217. - Hotărâre pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor art. 13 alin. 3 si 4 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum si unele drepturi ale invalizilor si văduvelor de război

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

               41. - Hotărâre privind încetarea măsurii de administrare specială a Cooperativei de credit “Salina” Ocna Sibiului

 

               43. - Hotărâre privind încetarea măsurii de administrare specială a Cooperativei de credit “Stăruinta” Bărbătesti

 

               44. - Hotărâre privind încetarea măsurii de administrare specială a Cooperativei de credit “Sfânta Maria” Brezoaiele

 

DECIZII  ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 342

din 16 septembrie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 84 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.194/2002 privind regimul străinilor în România

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 84 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.194/2002 privind regimul străinilor în România, exceptie ridicată de Al Sharba Reyalh Abdul Amer în Dosarul nr. 677/2003 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia contencios administrativ.

Dezbaterile au avut loc în sedinta publică din 9 septembrie 2003 si au fost consemnate în încheierea de la acea dată, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronuntarea la 16 septembrie 2003.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 26 martie 2003, pronuntată în Dosarul nr. 677/2003, Curtea de Apel Bucuresti – Sectia contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 84 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.194/2002 privind regimul străinilor în România. Exceptia a fost ridicată de Al Sharba Reyalh Abdul Amer într-o actiune în contencios administrativ în contradictoriu cu pârâtii Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucuresti, Directia Generală de Evidentă Informatizată a Persoanei si Serviciul Român de Informatii.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate invocate se arată că dispozitiile art. 84 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.194/2002, referitoare la comunicarea datelor si informatiilor care constituie motivele ce au stat la baza deciziei de declarare ca indezirabil pentru ratiuni de sigurantă natională, contravin prevederilor constitutionale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în fata legii si a autoritătilor publice, ale art. 21 referitoare la accesul liber la justitie, ale art. 123 alin. (2) privind independenta judecătorilor si supunerea lor numai legii, ale art. 20 cu referire la art. 6 pct. 1 teza întâi din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil, precum si ale art. 9 si 10 din Declaratia Universală a Drepturilor Omului, care prevăd că nimeni nu trebuie să fie arestat, detinut sau exilat în mod arbitrar si că orice persoană are dreptul în deplină egalitate de a fi audiată în mod echitabil si public de către un tribunal independent si impartial.

În opinia Curtii de Apel Bucuresti dispozitiile legale criticate nu sunt contrare art. 16 alin. (1) din Constitutie, deoarece art. 31 alin. (3) teza a doua din Legea fundamentală limitează dreptul la informatie atunci când în cauză este vorba de siguranta natională. În schimb, instanta de judecată consideră că dispozitiile criticate sunt contrare prevederilor art. 123 alin. (2) din Constitutie, conform cărora judecătorii sunt independenti si se supun numai legii, prin faptul că instantei de judecată nu i se pot comunica datele si informatiile care constituie motivele ce au stat la baza deciziei de declarare ca indezirabil pentru ratiuni de sigurantă natională, ca neavând calitatea de “destinatar” al acestor informatii si date. Instanta de judecată este obligată să primească măsura de declarare ca indezirabil fără a administra probe în cauză, fără a putea aprecia asupra probelor si fără să aibă posibilitatea să îsi motiveze hotărârea. O astfel de prevedere este contrară dispozitiilor constitutionale care asigură independenta judecătorului care nu îsi poate îndeplini atributiile de judecată, fiindu-i imposibil să administreze probe în cauză, să arate motivele de fapt si de drept care au format convingerea instantei.

Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispozitiile art. 181 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.

Presedintele Camerei Deputatilor apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece, potrivit art. 12 alin. (1) din Legea nr. 51/1991 privind siguranta natională, nici o persoană nu are dreptul să facă cunoscute activităti secrete privind siguranta natională, prevalându-se de accesul neîngrădit la informatii, de dreptul la difuzarea acestora si la libertatea de exprimare a opiniilor.

De asemenea, potrivit alin. (2) al aceluiasi articol, divulgarea de date si informatii secrete, care pot aduce prejudicii sigurantei nationale, indiferent de modul în care au fost obtinute, este interzisă si atrage răspunderea celor vinovati, potrivit legii. Se arată că dispozitiile legale criticate nu aduc atingere art. 123 alin. (2) din Constitutie, referitoare la independenta judecătorilor, deoarece acestia sunt obligati să respecte nu numai legile, dar si garantiile că dreptul la informatie nu trebuie să prejudicieze măsurile de sigurantă, asa cum precizează si art. 31 alin. (3) din Constitutie. Textul de lege criticat statuează o situatie generată de o stare de conflict sau de potential pericol legată de interesele nationale si de siguranta pe teritoriul României. Actul de justitie izvorăste din normele legale, iar forta lui de executare derivă din legi generale sau derogatorii, speciale. Faptul că, pentru ratiuni de sigurantă natională, comunicarea datelor si informatiilor ce stau la baza deciziei de declarare ca indezirabilă a unei persoane se poate face doar în conditiile stabilite de lege si doar unor anumiti destinatari, restrictiv indicati de lege, nu impietează asupra procedurii de judecată si a capacitătii de a decide a judecătorilor. Sedintele de judecată fiind publice, dacă s-ar prezenta în public informatii de interes national, cu implicatii privind siguranta natională, s-ar anula sensul normelor de lege ce reglementează activitatea Serviciului Român de Informatii, autoritatea învestită de lege cu protejarea intereselor nationale. De asemenea, s-ar înfrânge normele ce reglementează obiectivele protectiei informatiilor clasificate, potrivit Legii nr. 182/2002.

Guvernul consideră, la rândul său, că exceptia este neîntemeiată. În acest sens, arată că nu se poate retine încălcarea art. 16 alin. (1) din Constitutie, deoarece apărarea valorilor prevăzute la art. 1 presupune, în unele cazuri si în conditii riguros reglementate, restrângerea exercitiului chiar si al unor drepturi si libertăti fundamentale.

Nu se poate sustine că dispozitiile art. 84 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002, potrivit cărora comunicarea datelor si informatiilor care constituie motivele ce au stat la baza deciziei de declarare ca indezirabil pentru ratiuni de sigurantă natională se poate face numai cu respectarea limitărilor impuse la normele în domeniul sigurantei nationale, fără a fi aduse sub nici o formă la cunostintă străinului, aduce atingere egalitătii în drepturi. În ceea ce priveste încălcarea prevederilor art. 123 alin. (2) din Constitutie, se arată că dispozitiile legale criticate nu încalcă independenta si impartialitatea judecătorilor în săvârsirea actului justitiei. Faptul că instanta nu are calitatea de destinatar expres prevăzut de actele normative ce reglementează regimul activitătilor referitoare la siguranta natională si protejarea informatiilor clasificate nu duce la concluzia că aceasta nu are acces la actele dosarului si nu poate administra probe în cauză. Potrivit normelor de procedură, instanta judecătorească sesizată ia cunostintă de toate datele, informatiile si documentele din domeniul sigurantei nationale, aflate la dosar, si, de asemenea, ea are dreptul si îndatorirea de a administra probe în proces, respectând însă dispozitiile legale privind clasificarea unor informatii ca secrete de stat sau, după caz, de serviciu. Împrejurarea că străinului îi este interzisă comunicarea informatiilor si documentelor pe care s-a întemeiat decizia de declarare ca indezirabil pentru ratiuni de siguran tă natională nu constituie o încălcare a independentei judecătorilor si supunerii lor numai legii.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile art. 84 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 sunt constitutionale. Se arată că acestea nu aduc atingere art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, deoarece principiul egalitătii nu interzice reguli specifice în cazul unor diferente de situatii. În ceea ce priveste contrarietatea fată de prevederile art. 123 alin. (2) din Constitutie, judecătorii trebuie să aplice, în cazul străinilor declarati indezirabili, prevederile art. 173 alin. 2 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora instanta va respinge cererea de înfătisare a înscrisului, în întregime sau în parte, în cazurile în care înfătisarea acestuia ar încălca îndatorirea de a păstra secretul. Prin urmare, judecătorul este independent prin faptul că se supune numai legii.

Presedintele Senatului nu a transmis punctul său de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Presedintelui Camerei Deputatilor, Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor prezente, concluziile procurorului, dispozi tiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992 retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), art. 2, art. 3, art. 12 si ale art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 84 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 955 din 27 decembrie 2002, dispozitii care au următorul continut: “Comunicarea datelor si informatiilor care constituie motivele ce au stat la baza deciziei de declarare ca indezirabil pentru ratiuni de sigurantă natională se poate face numai în conditiile stabilite si către destinatarii în mod expres prevăzuti de actele normative care reglementează regimul activitătilor referitoare la siguranta natională si protejarea informatiilor clasificate. Asemenea date si informatii nu pot fi, sub nici o formă, direct sau indirect, aduse la cunostinta străinului declarat indezirabil.”

Autorul exceptiei sustine că dispozitiile mentionate sunt contrare prevederilor constitutionale ale art. 16 alin. (1), art. 20, 21 si art. 123 alin. (2). De asemenea, consideră că aceleasi dispozitii sunt în contradictie si cu prevederile art. 6 pct. 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil, precum si cu prevederile art. 9 si 10 din Declaratia Universală a Drepturilor Omului, care stabilesc că nimeni nu poate fi arestat sau exilat în mod arbitrar.

Autorul exceptiei îsi motivează sustinerea cu afirmatia că în solutionarea contestatiei sale împotriva ordonantei procurorului prin care a fost declarat indezirabil instanta nu poate aprecia cu privire la motivele care au stat la baza emiterii ordonantei respective, aceste informatii fiind secrete, iar potrivit legii aceste motive nu pot fi arătate nici în continutul ordonantei prin care procurorul competent a dispus măsura administrativă a declarării ca indezirabil.

În fapt, prin Ordonanta din 7 martie 2003 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucuresti, autorul exceptiei a fost declarat indezirabil pe o perioadă de 10 ani, urmând să fie expulzat din România, întrucât, în raport cu dispozi tiile art. 83 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002, “există suficiente indicii temeinice că acesta desfăsoară activităti de natură să pună în pericol siguranta natională”. Împotriva acestei ordonante Al Sharba Reyalh Abdul Amer a formulat contestatie la Curtea de Apel Bucuresti, iar la termenul de judecată din 19 martie 2003 a invocat exceptia de neconstitutionalitate, sustinând că dispozitiile criticate sunt contrare prevederilor constitutionale si celor din actele internationale mai sus arătate.

Examinând dispozitiile legale criticate, prin raportare la prevederile constitutionale invocate în motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, Curtea retine că nici una dintre criticile formulate nu este întemeiată.

I. În ceea ce priveste neconstitutionalitatea prevederilor art. 84 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 fată de dispozitiile art. 16 alin. (1) din Constitutie, este de retinut că în jurisprudenta Curtii Constitutionale s-a decis în mod constant că “principiul egalitătii în fata legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situatii care, în functie de scopul urmărit, nu sunt diferite. În general, se apreciază că violarea principiului egalitătii si nediscriminării există atunci când se aplică tratament diferentiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă si rezonabilă, sau dacă există o disproportie între scopul urmărit prin tratamentul inegal si mijloacele folosite. În alti termeni, principiul egalitătii nu interzice reguli specifice în cazul unei diferente de situatii.

Egalitatea formală ar conduce la aceeasi regulă, în ciuda diferentei de situatii” (Decizia Curtii Constitutionale nr. 107 din 1 noiembrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 26 aprilie 1996).

În acelasi sens s-a pronuntat si Curtea Europeană a Drepturilor Omului care, în aplicarea principiului nediscriminării prevăzut la art. 14 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, a stabilit că orice diferentă de tratament făcută de stat între persoane aflate în situatii similare trebuie să îsi găsească o justificare obiectivă si rezonabilă (de exemplu, în cazul “Markx împotriva Belgiei”, 1979).

În cauza de fată situatia străinilor declarati indezirabili în scopul apărării sigurantei nationale si protejării informatiilor clasificate este diferită de cea a celorlalti cetăteni străini, ceea ce poate determina legiuitorul să stabilească drepturi diferite pentru aceste două categorii de cetăteni străini, fără ca prin aceasta să se încalce principiul egalitătii. Diferenta reală, care rezultă din cele două situatii, justifică existenta unor reguli distincte.

Totodată Curtea constată că interdictia stabilită de legiuitor pentru cetătenii străini declarati indezirabili, de a nu li se aduce la cunostintă datele si informatiile pe baza cărora s-a luat o astfel de decizie, este în concordantă cu dispozitiile constitutionale ale art. 31 alin. (3), potrivit cărora “Dreptul la informatie nu trebuie să prejudicieze [...] siguranta natională”.

Astfel fiind, nu se poate vorbi despre încălcarea principiului constitutional al egalitătii în drepturi, de vreme ce dispozitiile criticate se referă la situatii diferite care reclamă un regim juridic diferit.

II. Dispozitiile art. 84 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 nu încalcă principiul accesului liber la justitie, consacrat de art. 21 din Constitutie, deoarece, conform art. 85 alin. (1), împotriva măsurii dispuse de procuror de declarare ca indezirabil este deschisă calea actiunii în justitie.

III. Curtea nu poate retine nici încălcarea prevederilor art. 123 alin. (2) din Constitutie referitor la independenta judecătorilor, deoarece acestia trebuie să respecte legea care dă prioritate intereselor privind siguranta natională a României. Instanta urmează să solutioneze contestatia în conformitate cu prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 cu privire la regimul străinilor în România, verificând legalitatea si temeinicia ordonantei în conditiile si în limitele acesteia.

IV. Referitor la prevederile cuprinse în Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale (art. 6 pct. 1), precum si cele ale Declaratiei Universale a Drepturilor Omului (art. 9 si 10), invocate în motivarea exceptiei, Curtea retine că textul legal criticat nu opreste părtile interesate de a apela la instantele judecătoresti, de a fi apărate si de a se prevala de toate garantiile procesuale care conditionează într-o societate democratică procesul echitabil. De altfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat (prin Hotărârea din 5 octombrie 2000, pronuntată în cauza “Maaouia contra Frantei”) că “deciziile privind intrarea, sederea si expulzarea străinilor nu privesc drepturile si obligatiile civile ale reclamantului si nici acuzatii de natură penală, în sensul art. 6 pct. 1 din Conventie. În consecintă, art. 6 pct. 1 nu este aplicabil cauzei”.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) si (6) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, cu majoritate de voturi,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 84 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, exceptie ridicată de Al Sharba Reyalh Abdul Amer în Dosarul nr. 677/2003 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia contencios administrativ.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 16 septembrie 2003.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Florentina Geangu

 

ORDONANTE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ DE URGENTĂ

privind măsuri pentru reglementarea unor obligatii bugetare ale Societătii Comerciale “Rompetrol Rafinare” - S.A. Constanta

 

În temeiul art. 114 alin. (4) din Constitutie,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă de urgentă.

 

Art. 1. - Creantele bugetare reprezentând taxa pe valoarea adăugată, accize, contributia la Fondul special al drumurilor publice, precum si majorările de întârziere, dobânzile, penalitătile si penalitătile de întârziere, datorate si neachitate de către Societatea Comercială “Rompetrol Rafinare” - S.A. Constanta la data de 30 septembrie 2003, urmează regimul juridic prevăzut de prezenta ordonantă de urgentă.

Art. 2. - (1) În termen de cel mult 40 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă, Societatea Comercială “Rompetrol Rafinare” - S.A. Constanta, la solicitarea Ministerului Finantelor Publice, poate decide cu privire la emiterea de obligatiuni care să fie subscrise si vărsate de stat în conditiile prezentei ordonante de urgentă.copyrightdsc.net

(2) Hotărârile pentru emiterea obligatiunilor se adoptă de organele statutare ale Societătii Comerciale “Rompetrol Rafinare” - S.A. Constanta, în regim de drept comun.

Hotărârile prin care se adoptă măsura emiterii de obligatiuni se comunică Ministerului Finantelor Publice, în termen de 5 zile de la data adoptării.

Art. 3. - (1) Valoarea emisiunii de obligatiuni este egală cu valoarea obligatiilor datorate bugetului de stat, prevăzute la art. 1.

(2) Obligatiunile se emit cu data de 30 septembrie 2003, dată de la care se datorează dobânzi, denominate în euro, utilizându-se cursul de schimb valutar comunicat de Banca Natională a României pentru data de 30 septembrie 2003.

(3) Obligatiunile vor fi nominative, dematerializate, transferabile, cu o valoare nominală de 25 euro, purtătoare de dobândă egală cu EURIBOR pentru 12 luni plus 1,5% pe an. În cazul în care rata anuală a profitului realizată de către emitent în anul anterior este de peste 10%, dobânda va fi EURIBOR pentru 12 luni plus 2% pe an, pentru anul curent. Dobânzile sunt plătibile anual.

(4) Scadenta obligatiunilor va fi de maximum 20 de ani si se va stabili prin conventia de emisiune, conform mandatului acordat Ministerului Finantelor Publice de către Guvern.

(5) Emiterea obligatiunilor se face în baza unei conventii de emisiune încheiate de emitent si statul român prin Ministerul Finantelor Publice, fără ofertă publică, care va cuprinde caracteristicile tehnice ale emisiunii, precum si drepturile si obligatiile părtilor, cu respectarea prevederilor prezentei ordonante de urgentă. Emisiunea de obligatiuni nu este supusă aprobării de către Comisia Natională a Valorilor Mobiliare.

(6) Conventia de emisiune se încheie în termen de 20 de zile de la data adoptării hotărârii organului statutar al Societătii Comerciale “Rompetrol Rafinare” - S.A. Constanta.

Art. 4. - (1) În termen de 5 zile de la data încheierii conventiei de emisiune, statul, prin Ministerul Finantelor Publice, subscrie obligatiunile emise conform art. 3. Plata acestora se face prin anularea obligatiilor bugetare prevăzute la art. 1.

(2) Se scutesc de la plată dobânzile si penalitătile de orice fel aferente obligatiilor bugetare prevăzute la art. 1, pe perioada de la data de 30 septembrie 2003 si până la data plătii prevăzută la alin. (1).

Art. 5. - Societatea Comercială “Rompetrol Rafinare” - S.A. Constanta va putea opta pentru răscumpărarea obligatiunilor înainte de scadentă, caz în care va plăti dobânda acumulată până la data răscumpărării.

Art. 6. - (1) Dobânzile, sumele rezultate din transferul obligatiunilor prevăzute de prezenta ordonantă de urgentă, precum si cele aferente răscumpărării acestora sunt supuse regimului juridic al creantelor bugetare.

(2) Sumele prevăzute la alin. (1), care se cuvin statului, se varsă la bugetul de stat.

Art. 7. - Obligatiunile nerăscumpărate în conditiile art. 5 sunt convertibile în actiuni la data scadentei, la optiunea emitentului, prin emiterea unui număr de actiuni rezultat prin împărtirea valorii nominale a obligatiunilor, exprimată în lei la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Natională a României pentru data scadentei, la valoarea nominală a actiunii.

Art. 8. - (1) Evidenta obligatiunilor emise potrivit prezentei ordonante de urgentă se tine de către un registru independent privat, pe costul emitentului.

(2) Ulterior emiterii, prin hotărâre a Guvernului se poate aproba înregistrarea obligatiunilor la Oficiul de Evidentă a Valorilor Mobiliare si tranzactionarea acestora pe pietele reglementate, în conditiile regulamentului aprobat în acest scop de Comisia Natională a Valorilor Mobiliare.

Art. 9. - Investitorul care detine pachetul majoritar de actiuni al Societătii Comerciale “Rompetrol Rafinare” - S.A. Constanta are drept de preferintă la cumpărarea actiunilor rezultate din conversia prevăzută la art. 7. Dreptul de preferintă se poate exercita pentru întregul pachet de actiuni rezultat din conversie sau pentru părti din acesta.

Art. 10. - Obligatarii, precum si obligatarii beneficiari ai conversiei în actiuni si/sau succesorii lor în drepturi nu se vor putea opune modificărilor aduse actelor constitutive ale Societătii Comerciale “Rompetrol Rafinare” - S.A. Constanta care sunt făcute în temeiul prevederilor contractului de privatizare.

Art. 11. - Operatiunile desfăsurate în temeiul prezentei ordonante de urgentă, inclusiv în vederea înregistrării conversiei la organele competente, sunt scutite de la plata oricăror taxe, tarife sau comisioane.

Art. 12. - (1) Pe perioada în care statul detine obligatiuni emise în temeiul prezentei ordonante de urgentă, Ministerul Finantelor Publice instituie supraveghere fiscală permanentă la Societatea Comercială “Rompetrol Rafinare” - S.A. Constanta. În acest scop, un reprezentant al Ministerului Finantelor Publice participă în calitate de observator la sedintele consiliului de administratie al societătii comerciale.

(2) Reprezentantul prevăzut la alin. (1) poate solicita conducerii executive a societătii comerciale rapoarte periodice privind modul de gestionare a patrimoniului Societătii Comerciale “Rompetrol Rafinare” - S.A. Constanta si situatia financiară a acesteia.

Art. 13. - Prezenta ordonantă de urgentă se completează în mod corespunzător cu prevederile Legii nr. 31/1990 privind societătile comerciale, republicată, cu modificările si completările ulterioare, si ale Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investitii financiare si pietele reglementate, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 525/2002, cu modificările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

Ministrul economiei si comertului,

Dan Ioan Popescu

 

Bucuresti, 24 octombrie 2003.

Nr. 118.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor art. 13 alin. 3 si 4 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum si unele drepturi ale invalizilor si văduvelor de război

 

În temeiul art. 107 din Constitutie,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă Normele metodologice de aplicare a prevederilor art. 13 alin. 3 si 4 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum si unele drepturi ale invalizilor si văduvelor de război, republicată, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2004.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

p. Ministrul apărării nationale,

George Cristian Maior,

secretar de stat

Ministrul pentru coordonarea

Secretariatului General al Guvernului,

Petru Serban Mihăilescu

Ministrul administratiei si internelor,

Ioan Rus

Ministru delegat pentru administratia publică,

Gabriel Oprea

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 14 octombrie 2003.

Nr. 1.217.

 

ANEXĂ

 

NORME METODOLOGICE

de aplicare a prevederilor art. 13 alin. 3 si 4 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum si unele drepturi ale invalizilor si văduvelor de război

 

Art. 1. - (1) Beneficiază de prevederile art. 13 alin. 3 si 4 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum si unele drepturi ale invalizilor si văduvelor de război, republicată, referitoare la acordarea despăgubirilor bănesti, cetătenii români care au calitatea de veteran de război si fac dovada că sunt decorati cu ordine sau medalii de război dintre cele prevăzute la art. 13 alin. 1 lit. a) si b) din aceeasi lege si care nu au fost împroprietăriti din cauza deficitului de teren în localitătile unde domiciliază sau în alte localităti.

(2) În baza prevederilor art. 8 alin. 2 din Legea nr. 44/1994, republicată, beneficiază de despăgubiri si mostenitorii legali ai persoanelor prevăzute la alin. (1) dacă titularii au depus cererea pentru acordarea dreptului de împroprietărire în timpul vietii.

Art. 2. - (1) Cererile persoanelor prevăzute la art. 1, însotite de dosarul justificativ, se depun la primăria localitătii în raza căreia domiciliază, de regulă, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

(2) Persoanelor cărora, după data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, li se stabileste calitatea de veteran de război si care beneficiază de prevederile art. 13 alin. 3 si 4 din Legea nr. 44/1994, republicată, în ceea ce priveste împroprietărirea cu un lot de teren agricol sau arabil, pot depune cerere pentru acordarea despăgubirilor la primăria localitătii pe raza căreia domiciliază, de regulă, în termen de 90 de zile de la data primirii legitimatiei de veteran de război.

(3) Veteranii de război care dobândesc după data prevăzută la alin. (2) un certificat eliberat de arhivele militare, din care să rezulte că sunt decorati cu ordine sau medalii de război dintre cele prevăzute la art. 13 alin. 1 lit. a) si b) din Legea nr. 44/1994, republicată, si care au dreptul la despăgubiri conform art. 13 alin. 3 si 4 din aceeasi lege pot depune cerere pentru acordarea acestora, de regulă, în termen de 90 de zile de la data primirii actului oficial.

Art. 3. - (1) La cererea pentru stabilirea drepturilor prevăzute de lege solicitantul are obligatia să anexeze următoarele acte, constituite într-un dosar justificativ:

a) copie legalizată de pe legitimatia de veteran de război;

b) copie legalizată de pe certificatul de nastere si buletinul/cartea de identitate;

c) copie legalizată de pe certificatul eliberat de arhivele militare, din care să rezulte decoratia primită;

d) dovada că titularul dreptului pretins a depus cerere în timpul vietii, în cazul mostenitorilor legali.

(2) Mostenitorii legali acceptă succesiunea potrivit dreptului comun în materie.

(3) Dovada prevăzută la alin. (1) lit. d) se solicită de către mostenitorii legali de la autoritătile administratiei publice locale.

Art. 4. - Analizarea cererilor persoanelor îndreptătite se face de către comisiile comunale, orăsenesti sau municipale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, constituite în baza prevederilor art. 2 alin. (1) din Regulamentul privind procedura de constituire, atributiile si functionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului si modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum si punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.172/2001, cu modificările si completările ulterioare, care vor înainta propunerile cu persoanele care vor primi despăgubiri comisiei judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, constituite în baza art. 4 din acelasi regulament, în termen de 30 de zile de la data depunerii dosarului justificativ prevăzut la art. 3 alin. (1).

Art. 5. - Comisiile judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor admit sau resping, prin hotărâre motivată, propunerile comisiilor locale.

Art. 6. - Prefectul judetului, respectiv al municipiului Bucuresti, în calitate de presedinte al comisiei judetene/municipale de stabilire a dreptului de proprietate, dispune prin ordin emis potrivit art. 36 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare, alocarea despăgubirilor în limita sumelor transferate de la bugetul de stat, în termen de 30 de zile de la data deschiderii creditelor bugetare.

Art. 7. - Persoanele îndreptătite conform legii primesc ca despăgubire o sumă ce reprezintă valoarea, după caz, a suprafetei terenului agricol sau arabil cu care trebuiau să fie împroprietărite, valoare care va fi determinată conform modului de evaluare a terenului, stabilit printr-o hotărâre a Guvernului ce va fi adoptată în baza art. 40 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 8. - Sumele necesare pentru acordarea despăgubirilor se suportă din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administratiei si Internelor, si se distribuie beneficiarilor prin prefecturile judetene si a municipiului Bucuresti.

Art. 9. - Hotărârile comisiilor judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, prevăzute la art. 5, pot fi atacate la instantele de contencios administrativ, în conditiile legii.

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind încetarea măsurii de administrare specială a Cooperativei de credit “Salina” Ocna Sibiului

 

Având în vedere constatările înscrise în Raportul de administrare specială nr. 651 din 12 septembrie 2003 cu privire la starea financiară a Cooperativei de credit “Salina” Ocna Sibiului si la posibilitătile de redresare a situatiei acesteia, întocmit de administratorul special numit de CREDITCOOP Casa Centrală în urma activitătii de administrare specială desfăsurate la Cooperativa de credit “Salina” Ocna Sibiului în perioada 4 august - 12 septembrie 2003, din care rezultă redresarea din punct de vedere financiar si încadrarea în indicatorii de supraveghere prudentială a cooperativei de credit,

în temeiul prevederilor art. 201 alin. 4 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 97/2000 privind organizatiile cooperatiste de credit, aprobată si modificată prin Legea nr. 200/2002,

Banca Natională a României hotărăste:

Art. 1. - Încetează măsura de administrare specială la Cooperativa de credit “Salina” Ocna Sibiului, cu sediul în orasul Ocna Sibiului, Str. Băilor nr. 4, bl. 1, sc. A, ap. 4, judetul Sibiu, codul unic de înregistrare 6355177, număr de ordine în registrul comertului J32/275/2000, si se reia activitatea acesteia sub controlul organelor sale statutare.

Art. 2. - Prezenta hotărâre va fi transmisă Cooperativei de credit “Salina” Ocna Sibiului si CREDITCOOP Casa Centrală si va intra în vigoare la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 3. - Prezenta hotărâre poate fi contestată la Consiliul de administratie al Băncii Nationale a României, în termen de 15 zile de la data comunicării, în conformitate cu prevederile art. 202 alin. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 97/2000 privind organizatiile cooperatiste de credit, aprobată si modificată prin Legea nr. 200/2002.

 

GUVERNATORUL BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

MUGUR ISĂRESCU

 

Bucuresti, 22 octombrie 2003.

Nr. 41.

 

BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind încetarea măsurii de administrare specială a Cooperativei de credit “Stăruinta” Bărbătesti

 

Având în vedere constatările înscrise în Raportul de administrare specială nr. 317 din 12 septembrie 2003 cu privire la starea financiară a Cooperativei de credit “Stăruinta” Bărbătesti si la posibilitătile de redresare a situatiei acesteia, întocmit de administratorul special numit de CREDITCOOP Casa Centrală în urma activitătii de administrare specială desfăsurate la Cooperativa de credit “Stăruinta” Bărbătesti în perioada 4 august - 12 septembrie 2003, din care rezultă redresarea din punct de vedere financiar si încadrarea în indicatorii de supraveghere prudentială a cooperativei de credit,

în temeiul prevederilor art. 201 alin. 4 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 97/2000 privind organizatiile cooperatiste de credit, aprobată si modificată prin Legea nr. 200/2002,

Banca Natională a României hotărăste:

Art. 1. - Încetează măsura de administrare specială la Cooperativa de credit “Stăruinta” Bărbătesti, cu sediul în satul Bărbătesti, comuna Bărbătesti, judetul Gorj, codul unic de înregistrare 2179647, număr de ordine în registrul comertului J18/88/1991, si se reia activitatea acesteia sub controlul organelor sale statutare.

Art. 2. - Prezenta hotărâre va fi transmisă Cooperativei de credit “Stăruinta” Bărbătesti si CREDITCOOP Casa Centrală si va intra în vigoare la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 3. - Prezenta hotărâre poate fi contestată la Consiliul de administratie al Băncii Nationale a României, în termen de 15 zile de la data comunicării, în conformitate cu prevederile art. 202 alin. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 97/2000 privind organizatiile cooperatiste de credit, aprobată si modificată prin Legea nr. 200/2002.

 

GUVERNATORUL BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI,

MUGUR ISĂRESCU

 

Bucuresti, 22 octombrie 2003.

Nr. 43.

 

BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind încetarea măsurii de administrare specială a Cooperativei de credit “Sfânta Maria” Brezoaiele

 

Având în vedere constatările înscrise în Raportul de administrare specială nr. 655 din 15 septembrie 2003 cu privire la starea financiară a Cooperativei de credit “Sfânta Maria” Brezoaiele si la posibilitătile de redresare a situatiei acesteia, întocmit de administratorul special numit de CREDITCOOP Casa Centrală în urma activitătii de administrare specială desfăsurate la Cooperativa de credit “Sfânta Maria” Brezoaiele în perioada 4 august - 12 septembrie 2003, din care rezultă redresarea din punct de vedere financiar si încadrarea în indicatorii de supraveghere prudentială a cooperativei de credit,

în temeiul prevederilor art. 201 alin. 4 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 97/2000 privind organizatiile cooperatiste de credit, aprobată si modificată prin Legea nr. 200/2002,

Banca Natională a României hotărăste:

Art. 1. - Încetează măsura de administrare specială la Cooperativa de credit “Sfânta Maria” Brezoaiele, cu sediul în comuna Brezoaiele, judetul Dâmbovita, codul unic de înregistrare 2650930, număr de ordine în registrul comertului J15/11/1992, si se reia activitatea acesteia sub controlul organelor sale statutare.

Art. 2. - Prezenta hotărâre va fi transmisă Cooperativei de credit “Sfânta Maria” Brezoaiele si CREDITCOOP Casa Centrală si va intra în vigoare la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 3. - Prezenta hotărâre poate fi contestată la Consiliul de administratie al Băncii Nationale a României, în termen de 15 zile de la data comunicării, în conformitate cu prevederile art. 202 alin. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 97/2000 privind organizatiile cooperatiste de credit, aprobată si modificată prin Legea nr. 200/2002.

 

GUVERNATORUL BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI,

MUGUR ISĂRESCU

 

Bucuresti, 22 octombrie 2003.

Nr. 44.