MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 171 (XV) - Nr. 797         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 12 noiembrie 2003

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 358 din 30 septembrie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 83 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active bancare, republicată

 

Decizia nr. 359 din 30 septembrie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 28 alin. (1) teza a doua din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.250. - Hotărâre pentru aprobarea Acordului dintre Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor din România si Ministerul Agriculturii, Silviculturii si Alimentatiei din Republica Slovenia privind cooperarea în domeniul agriculturii, industriei alimentare si silviculturii, semnat la Bucuresti la 4 iunie 2003

 

Acord între Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor din România si Ministerul Agriculturii, Silviculturii si Alimentatiei din Republica Slovenia privind cooperarea în domeniul agriculturii, industriei alimentare si silviculturii

 

1.260. - Hotărâre privind aprobarea Memorandumului de întelegere dintre Ministerul Afacerilor Externe al României si Ministerul Afacerilor Externe al Statului Qatar, semnat la Bucuresti la 13 iunie 2002, a Protocolului de cooperare dintre Ministerul Afacerilor Externe al României si Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Albania, semnat la Tirana la 21 februarie 2003, a Memorandumului de întelegere dintre Ministerul Afacerilor Externe al României si Departamentul de Relatii Externe al Republicii Indonezia privind stabilirea de consultări bilaterale, semnat la Bucuresti la 18 aprilie 2003, si a Protocolului privind consultările dintre Ministerul Afacerilor Externe al României si Ministerul Afacerilor Externe si al Cooperării al Regatului Maroc, semnat la Bucuresti la 2 iulie 2003

 

Memorandum de întelegere între Ministerul Afacerilor Externe al României si Ministerul Afacerilor Externe al Statului Qatar

 

Protocol de cooperare între Ministerul Afacerilor Externe al României si Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Albania

 

Memorandum de întelegere între Ministerul Afacerilor Externe al României si Departamentul de Relatii Externe al Republicii Indonezia privind stabilirea de consultări bilaterale

 

Protocol privind consultările între Ministerul Afacerilor Externe al României si Ministerul Afacerilor Externe si al Cooperării al Regatului Maroc

 

1.261. - Hotărâre privind modificarea Contractului de onorariu de succes încheiat de Societatea Comercială de Distributie si Furnizare a Energiei Electrice “Electrica” - S.A. cu BNP Paribas

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

15. - Decizie a presedintelui Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale privind încetarea concesiunii activitătilor miniere de explorare a calcarului ornamental din perimetrul Valea Binselului – Cresuia

 

26. - Ordin al presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei privind acreditarea drept consumator eligibil de energie electrică a Societătii Comerciale “Industria Sârmei” - S.A. Câmpia Turzii

 

849. - Ordin al ministrului agriculturii, pădurilor, apelor si mediului privind instituirea procedurii de administrare specială la Societatea Comercială “Munca” - S.A. Ovidiu, judetul Constanta

 

863. - Ordin al ministrului agriculturii, pădurilor, apelor si mediului pentru completarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor si mediului nr. 814/2003 privind aprobarea Listei societătilor de asigurare si asigurare-reasigurare care practică asigurări pentru culturi agricole, animale, păsări, familii de albine si pesti, agreate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor si Mediului, pentru anul agricol 2003/2004

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 358

din 30 septembrie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 83 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active bancare, republicată

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Florentina Baltă - procuror

Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 83 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 51/1998, republicată, exceptie ridicată de Aurel Iosif, Doina Maria Iosif si Daniel Ionut Vladimirescu în Dosarul nr. 83/2003 al Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a V-a comercială.

La apelul nominal răspund Aurel Iosif si avocat Liliana Serban pentru Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare, lipsind celelalte părti, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Autorul exceptiei solicită admiterea acesteia astfel cum a fost motivată în concluziile scrise depuse la dosar.

Reprezentantul Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Bancare solicită respingerea exceptiei ca nefondată, deoarece, în acest sens, Curtea s-a mai pronuntat prin Decizia nr. 260/2003. Se arată că prevederile criticate pentru neconstitutionalitate nu îngrădesc accesul liber la justitie si nu încalcă nici dispozitiile art. 16 din Constitutie.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, întrucât dispozitiile legale criticate au mai făcut obiectul controlului de constitutionalitate, iar în cauză nu au intervenit elemente noi de natură să modifice această jurisprudentă.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 13 mai 2003, pronuntată în Dosarul nr. 83/2003, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a V-a comercială a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 83 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active bancare, exceptie ridicată de Aurel Iosif, Doina Maria Iosif si Daniel Ionut Vladimirescu.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin că obligatia prevăzută de textul art. 83, si anume aceea ca debitorii care contestă în justitie măsurile dispuse de AVAB si introduc contestatie la executare să depună o cautiune egală cu 20% din valoarea activului bancar supus valorificării, “îngrădeste clar exercitiul dreptului de acces liber la justitie, constituind un impediment real si un cuantum exagerat si imposibil de a fi suportat”.

În acest fel, se apreciază că sunt încălcate dispozitiile constitutionale ale art. 16 alin. (1) si (2) privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justitie, precum si prevederile art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a V-a comercială consideră că “dispozitiile art. 83 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 51/1998 nu îngrădesc accesul la justitie, garantat de art. 21 alin. (2) din Constitutie, si nu încalcă art. 16 alin. (1) si (2), întrucât prin acest articol se stabilesc conditiile în care pot fi contestate în justitie măsurile dispuse de AVAB”. De asemenea, potrivit opiniei instantei, “faptul că numai după achitarea unei cautiuni de 20% din valoarea activului bancar instanta poate dispune asupra contestatiei la executare nu înseamnă că sunt încălcate drepturi garantate prin Constitutie”.

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

De asemenea, în conformitate cu dispozitiile art. 181 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.

Guvernul apreciază că exceptia este neîntemeiată. În sustinerea acestui punct de vedere se arată că, în realitate, în raport cu criteriile constitutionale prevăzute la art. 4, textul criticat “nu creează nici privilegii, nici discriminări, neîncălcând vreunul din criteriile egalitătii în drepturi, enumerate în art. 4 din Constitutie”. De asemenea, cu privire la invocarea încălcării liberului acces la justitie prevăzut de art. 21 din Constitutie, în punctul de vedere prezentat se arată că “obligatia depunerii cautiunii [are] drept finalitate evitarea exercitării cu rea-credintă a drepturilor subiective de către debitori. [...] Depunerea garantiei este prevăzută pentru a descuraja debitorii de rea-credintă si pentru a accelera procedura de recuperare a activelor bancare neperformante. Prin instituirea obligatiei de depunere a cautiunii nu se limitează accesul la justitie, orice debitor putând contesta executarea în conditiile prevăzute de lege”.

În opinia Guvernului, argumentele expuse “se aplică si în ceea ce priveste compatibilitatea art. 83 cu art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale”.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile art. 16 alin. (1) si (2) din Constitutie nu sunt încălcate, “deoarece textele legale criticate, instituind obligatia de plată a cautiunii pentru introducerea contestatiei la executare, nu fac nici o diferentiere între debitorii care doresc să atace în justitie măsurile dispuse de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare”.

Pe de altă parte, se arată în continuare, Curtea Constitutională a decis, în mod constant, că “principiul egalitătii nu înseamnă uniformitate, asa încât, dacă la situatii egale trebuie să corespundă un tratament egal, la  situatii diferite tratamentul nu poate fi decât diferit”.

În ceea ce priveste invocarea încălcării dispozitiilor art. 21 din Constitutie, Avocatul Poporului apreciază că “stabilirea conditiei de plată a cautiunii pentru exercitarea unei actiuni în justitie nu constituie o îngrădire a accesului la justitie, ci, dimpotrivă, o garantie a desfăsurării cu celeritate a procedurii de executare, de natură să contribuie la evitarea unor tergiversări nejustificate ale acesteia”. De asemenea, se consideră că “această modalitate de reglementare, care prevede plata unei cautiuni, reprezintă o optiune a legiuitorului, în conformitate cu dispozitiile art. 125 din Constitutie”.

În legătură cu sustinerea că prin textul criticat s-ar încălca prevederile art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, Avocatul Poporului opinează că aceasta nu poate fi retinută, “deoarece prevederile legale criticate nu împiedică părtile interesate să se adreseze instantelor judecătoresti, să fie apărate si să se prevaleze de toate garantiile procesuale specifice unui proces echitabil”.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile părtilor prezente si ale procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 83 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 51 din 15 decembrie 1998 privind valorificarea unor active bancare, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 948 din 24 decembrie 2002.

Textul criticat pentru neconstitutionalitate are următorul cuprins:

Art. 83: “(1) Debitorii pot contesta în justitie măsurile dispuse de AVAB potrivit prezentei ordonante de urgentă si pot face contestatie la executare numai după depunerea unei cautiuni egale cu 20% din valoarea activului bancar supus valorificării.

(2) Dovada privind plata cautiunii prevăzute la alin. (1) va însoti în mod obligatoriu contestatia debitorului fără care aceasta nu va putea fi înregistrată.

(3) Verificarea cuantumului cautiunii se va efectua de judecătorul de serviciu la data înregistrării cererii.”

În esentă, critica de neconstitutionalitate constă în sustinerea că textul criticat încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 16 alin. (1) si (2) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (1) privind accesul liber la justitie, precum si prevederile art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil.

Analizând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată.

În jurisprudenta sa Curtea Constitutională s-a mai pronuntat asupra unor exceptii având ca obiect textul art. 83 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 51/1998, pe care le-a respins ca neîntemeiate (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 203 din 15 mai 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 550 din 31 iulie 2003, si Decizia nr. 260 din 24 iunie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 5 august 2003).

În considerentele Deciziei nr. 203/2003 Curtea Constitutională a retinut, în esentă, că “instituirea obligatiei de plată a unei cautiuni nu contravine prevederilor constitutionale invocate de autorul exceptiei [art. 16 alin. (2), art. 21, art. 48], dat fiind că debitorului nu i se închide accesul la justitie pentru apărarea unui drept subiectiv”.

Curtea a mai retinut, în legătură cu invocarea încălcării dispozitiilor art. 16 alin. (2) din Constitutie, că “aceste prevederi constitutionale nu sunt aplicabile normei legale a cărei neconstitutionalitate se sustine”, întrucât “[...] AVAB este o institutie a autoritătii publice centrale, având calitatea de creditor privilegiat, detinător al unei creante privilegiate potrivit legii. Privilegiul acordat de lege creantei AVAB este în strânsă legătură cu datoria publică internă si cu obligatia statului, prin institutiile sale, de a asigura protejarea interesului national în activitatea economico-financiară”.

De asemenea, în Decizia nr. 260/2003 Curtea Constitutională a retinut că, “în jurisprudenta sa, Curtea Constitutională a mai fost sesizată cu exceptii de neconstitutionalitate având ca obiect fostul art. 25 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 51/1998, astfel cum a fost aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 409/2001, devenit art. 83 în urma republicării în anul 2002, pe care le-a respins ca neîntemeiate”. De asemenea, Curtea a retinut că prin Decizia sa anterioară nr. 285 din 30 octombrie 2002 s-a considerat că “dispozitiile legale criticate nu încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 16 alin. (1) si (2), ale art. 21 si pe cele ale art. 24”.

În considerentele Deciziei nr. 260/2003 Curtea a mai arătat că, lăde altfel, si anterior actualelor reglementări, când cuantumul cautiunii prevăzut de Ordonanta Guvernului nr. 55/1999 privind executarea silită a creantelor bancare neperformante preluate la datoria publică era de 50% din valoarea activului, Curtea, prin mai multe decizii, a respins exceptiile de neconstitutionalitate cu acelasi obiect”.

Solutiile pronuntate de Curte si considerentele care au stat la baza acestora îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată, întrucât nu au fost invocate elemente noi de natură să determine modificarea jurisprudentei Curtii în materie.

În legătură cu critica de neconstitutionalitate prin invocarea încălcării prevederilor art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, privind “dreptul la un proces echitabil”, care include si accesul liber la justitie, Curtea retine că textul criticat nu contravine nici uneia din prevederile cuprinse în art. 6 din conventie. Instituirea unor conditii pentru introducerea contestatiilor privind drepturile si obligatiile cu caracter civil prevăzute de art. 6 paragraful 1 din conventie nu este interzisă de acest text, asa cum de altfel Curtea Constitutională a consacrat în jurisprudenta sa privind dreptul la liberul acces la justitie.

Fată de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, cu majoritate de voturi,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 83 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active bancare, republicată, exceptie ridicată de Aurel Iosif, Doina Maria Iosif si Daniel Ionut Vladimirescu în Dosarul nr. 83/2003 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a V-a comercială.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 30 septembrie 2003.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Mihai Paul Cotta

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 359

din 30 septembrie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 28 alin. (1) teza a doua din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Florentina Baltă - procuror

Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 28 alin. (1) teza a doua din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Magic Har” - S.R.L. Cristuru Secuiesc în Dosarul nr. 425/2003 al Tribunalului Bistrita-Năsăud - Sectia comercială si contencios administrativ.

La apelul nominal răspunde avocat Călin Rusu pentru autorul exceptiei, lipsind cealaltă parte, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul autorului exceptiei solicită admiterea acesteia astfel cum a fost motivată în concluziile scrise depuse la dosar. Se consideră că prevederile criticate pornesc de la premisa împărtirii actelor normative care stabilesc contraventiile în acte normative care prevăd posibilitatea de a se plăti jumătate din minimul special al amenzii si acte normative care nu prevăd această posibilitate, ceea ce creează o inegalitate de tratament.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

Se arată că în jurisprudenta sa Curtea a constatat că dispozitiile art. 28 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 sunt constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 9 mai 2003, pronuntată în Dosarul nr. 425/2003, Tribunalul Bistrita-Năsăud - Sectia comercială si contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 28 alin. (1) teza a doua din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Magic Har” - S.R.L. Cristuru Secuiesc.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că textul criticat instituie un tratament juridic diferit pentru contravenienti, unii având dreptul de a plăti jumătate din minimul amenzii, altii neavând acest drept, desi “se află în situatii juridice identice (izvorând din săvârsirea contraventiilor), indiferent dacă contravenientii sunt persoane fizice sau juridice”. În opinia autorului exceptiei, textul criticat încalcă dispozitiile art. 16 alin. (1) si (2) din Constitutie privind egalitatea în drepturi. În sustinerea exceptiei se face referire si la jurisprudenta Curtii Constitutionale privind principiul egalitătii în fata legii.

Tribunalul Bistrita-Năsăud - Sectia comercială si contencios administrativ consideră că textul legal criticat este constitutional.

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispozitiile art. 18 1 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.

Guvernul consideră că exceptia este neîntemeiată. În argumentarea acestui punct de vedere se arată că “este dreptul constitutional al legiuitorului de a institui regimul de executare a amenzilor contraventionale”. Pe de altă parte, sustine Guvernul, “nu se poate considera că se instituie un regim juridic diferit pentru situatii identice si, astfel, se încalcă egalitatea în fata legii consacrată în art. 16 alin. (1) si (2) din Constitutie. Situatiile care pot apărea sunt fie cele în care actul normativ care stabileste contraventiile prevede posibilitatea plătii a jumătate din amendă, fie acelea în care această posibilitate nu este recunoscută, din motive care tin de optiunea legiuitorului de a aplica un regim sanctionator mai drastic în functie de pericolul social pe care consideră că îl au diferitele tipuri de contraventii.

Însă tuturor contraventiilor care se încadrează într-una din situatiile prevăzute mai sus, li se va aplica acelasi tratament juridic în ceea ce priveste posibilitătile de plată a amenzii”.

Avocatul Poporului apreciază că textul criticat este constitutional. În sustinerea acestui punct de vedere se arată că “posibilitatea acordată persoanei căreia i se aplică sanctiunea amenzii contraventionale de a achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii sau comunicării procesului-verbal, jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ de stabilire a contraventiilor nu poate fi considerată un privilegiu de care nu pot beneficia toti contravenientii, în situatia în care toate persoanele, fizice sau juridice, care au săvârsit o faptă sanctionată cu amenda contraventională la care este prevăzută aplicarea acestei măsuri, beneficiază de aceasta”.

Totodată, potrivit opiniei Avocatului Poporului, “faptul că s-a lăsat această posibilitate la aprecierea organului emitent al actului normativ de stabilire a contraventiilor nu constituie o încălcare a art. 16 din Constitutie, legiuitorul având dreptul constitutional de a institui regimul de executare a amenzilor contraventionale”. Pe de altă parte, în punctul de vedere prezentat se arată că “principiul egalitătii nu înseamnă uniformitate, asa încât, dacă la situatii egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situatii diferite tratamentul juridic nu poate fi decât diferentiat. Încălcarea principiului egalitătii ar putea, deci, exista atunci când se aplică tratament diferentiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă si rezonabilă sau dacă există o disproportie între scopul urmărit, prin tratamentul inegal, si mijloacele folosite”.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile autorului exceptiei si ale procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 28 alin. (1) teza a doua din Ordonanta Guvernului nr. 2 din 12 iulie 2001 privind regimul juridic al contraventiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180 din 11 aprilie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 22 aprilie 2002, cu modificările ulterioare.

Textul criticat pentru neconstitutionalitate are următorul cuprins: “(1) Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesuluiverbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute în actul normativ, agentul constatator făcând mentiune despre această posibilitate în procesul-verbal. În actul normativ de stabilire a contraventiilor această posibilitate trebuie mentionată în mod expres.”

Autorul exceptiei, criticând numai prevederile cuprinse în teza a doua a textului citat, sustine, în esentă, că posibilitatea ca numai prin anumite acte normative să se prevadă plata pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la încheierea procesului-verbal a jumătate din minimul amenzii este discriminatorie fată de celelalte persoane vinovate de săvârsirea unor contraventii prevăzute în acte normative care însă nu prevăd expres această facilitate. Autorul exceptiei sustine că astfel sunt încălcate dispozitiile art. 16 alin. (1) si (2) din Constitutie privind egalitatea în drepturi, texte care au următorul cuprins: “(1) Cetătenii sunt egali în fata legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări.

(2) Nimeni nu este mai presus de lege.”

Examinând textul de lege supus controlului de constitutionalitate, Curtea constată că acesta nu încalcă dispozitiile art. 16 alin. (1) si (2) din Constitutie. Curtea retine că este dreptul legiuitorului, inclusiv al celui delegat în conformitate cu prevederile art. 114 din Constitutie, de a stabili în reglementarea regimului contraventiilor măsuri, inclusiv de executare a amenzilor contraventionale, care să tină seama de gradul de pericol social al diferitelor contraventii ori de frecventa acestora, de a elabora si aplica deci o anumită politică pentru prevenirea si sanctionarea încălcărilor de lege care îmbracă forma contraventiilor.

În legătură cu principiul egalitătii în drepturi, prevăzut de art. 16 din Constitutie, cu corespondent în dispozitiile art. 14 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, care interzic discriminarea, Curtea constată că în jurisprudenta sa, în acord cu cea a Curtii Europene a Drepturilor Omului, a stabilit prin mai multe decizii că egalitatea si nediscriminarea nu înseamnă uniformitate, astfel că se pot institui tratamente juridice diferite pentru situatii diferite, când aceasta se justifică în mod rational si obiectiv. Or, din perspectiva acestor ratiuni, este evident că nu toate contraventiile prezintă acelasi grad de pericol social si aceeasi frecventă, fapt ce se reflectă si în stabilirea unor cuantumuri diferite ale amenzilor. În aceste conditii este firesc să se poată stabili si un regim diferentiat în legătură cu aplicarea sau neaplicarea unor facilităti în executarea amenzilor, cum este cel prevăzut de textul criticat pentru neconstitutionalitate.

De altfel, Curtea Constitutională s-a mai pronuntat asupra constitutionalitătii textului criticat în dosarul de fată, prin Decizia nr. 183 din 8 mai 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 17 iunie 2003, prin care a respins o exceptie de neconstitutionalitate privind mai multe articole ale Ordonantei Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, între care si art. 28 alin. (1) din această ordonantă.

Fată de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 28 alin. (1) teza a doua din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Magic Har” - S.R.L. Cristuru Secuiesc în Dosarul nr. 425/2003 al Tribunalului Bistrita-Năsăud - Sectia comercială si contencios administrativ.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 30 septembrie 2003.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Mihai Paul Cotta

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Acordului dintre Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor din România si Ministerul Agriculturii, Silviculturii si Alimentatiei din Republica Slovenia privind cooperarea în domeniul agriculturii, industriei alimentare si silviculturii, semnat la Bucuresti la 4 iunie 2003

 

În temeiul art. 107 din Constitutie si al art. 5 alin. 1 din Legea nr. 4/1991 privind încheierea si ratificarea tratatelor, cu completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă Acordul dintre Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor din România si Ministerul Agriculturii, Silviculturii si Alimentatiei din Republica Slovenia privind cooperarea în domeniul agriculturii, industriei alimentare si silviculturii, semnat la Bucuresti la 4 iunie 2003.

Art. 2. - Cheltuielile ocazionate de ducerea la îndeplinire de către partea română a prevederilor acordului vor fi efectuate în conformitate cu reglementările legale în vigoare, în limita prevederilor bugetului aprobat al Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor si Mediului.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii, pădurilor, apelor si mediului,

Ilie Sârbu

Ministrul afacerilor externe,

Mircea Geoană

p. Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

 

Bucuresti, 24 octombrie 2003.

Nr. 1.250.

 

ACORD

între Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor din România si Ministerul Agriculturii, Silviculturii si Alimentatiei din Republica Slovenia privind cooperarea în domeniul agriculturii, industriei alimentare si silviculturii

 

Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor din România si Ministerul Agriculturii, Silviculturii si Alimentatiei din Republica Slovenia, denumite părti contractante,

dorind să dezvolte si să întărească cooperarea reciproc avantajoasă si să sprijine contactele directe dintre persoanele juridice din România si Republica Slovenia în domeniul agriculturii, industriei alimentare si silviculturii,

au convenit următoarele:

 

ARTICOLUL 1

 

Părtile contractante, în limita competentelor si legislatiei tărilor lor, vor încuraja si vor sprijini dezvoltarea contactelor directe dintre persoanele juridice din ambele tări în domeniul agriculturii, industriei alimentare si silviculturii.

 

ARTICOLUL 2

 

Cooperarea dintre tările contractante în domeniul agriculturii, industriei alimentare si silviculturii se va face în următoarele domenii:

1. productia plantelor: sisteme de culturi, producerea comună a noilor soiuri, schimb de seminte si material genetic de înaltă productivitate, schimb de tehnologii moderne pentru productia si protectia plantelor;

2. cresterea animalelor: cooperare în domeniul cresterii, îmbunătătirea materialului de reproducere, însământare artificială si dezvoltare;

3. mecanizarea productiei agricole: sprijinirea testelor si schimb de noi tehnologii în domeniul productiei agricole;

4. productia alimentară: cooperare în procesul de armonizare a legislatiei ambelor tări privind sectorul agricol si industria alimentară cu legislatia Uniunii Europene, schimb de tehnologii pentru prelucrarea materiilor prime agricole, furaje si alimente, sprijin pentru înfiintarea de societăti mixte;

5. cooperarea stiintifică: sprijin pentru programe comune de cercetare ale institutelor de cercetare agricolă si alimentară, schimb de experti, informatii si materiale stiintifice;

6. dezvoltarea rurală: cooperare în domeniul agriculturii în zone cu potential limitat în productia agricolă;

7. dezvoltarea calitătii terenului;

8. managementul forestier în sectorul privat.

 

ARTICOLUL 3

 

Cooperarea dintre părtile contractante se va realiza în următoarele forme:

1. încurajarea schimbului de mostre de seminte, material genetic, cresterea raselor pure, capacităti crescute la utilaje, echipamente si dispozitive de testare între persoane juridice;

2. sprijinirea testării comune si verificarea varietătii si speciilor în ordinea îmbunătătirii calitătii lor;

3. sprijinirea cooperării în proiecte comune de cercetare în interesul ambelor părti contractante;

4. schimb de rezultate în cercetare, cercetători si experti si, de asemenea, informatii pentru seminarii, simpozioane si expozitii;

5. sprijinirea organizării de grupe de lucru comune, simpozioane si expozitii;

6. cooperare pentru dezvoltarea serviciilor din ambele tări;

7. încurajarea si sprijinirea contactelor directe dintre fermieri si expertii organizatiilor lor.

Prezentul acord nu va exclude alte forme de cooperare, părtile contractante putând decide si aproba aceste forme prin organele competente ale celor două tări.

 

ARTICOLUL 4

 

Părtile contractante se angajează să nu publice informatiile furnizate reciproc în baza prezentului acord sau rezultatele cercetării comune, cu exceptia celor care au acordul părtilor în scris.

Părtile contractante vor garanta protectia corespunzătoare si eficientă a drepturilor de proprietate intelectuală obtinute în timpul actiunilor comune si vor acorda utilizarea acestora printr-un protocol special care va fi elaborat cu prioritate la începutul proiectului comun. Participantii vor fi coproprietarii drepturilor de proprietate intelectuală derivate din cooperarea la proiect.

 

ARTICOLUL 5

 

Părtile contractante vor sprijini cooperarea comercială, urmărind cresterea schimburilor bilaterale în conformitate cu reglementările Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC).

 

ARTICOLUL 6

 

Fiecare dintre părtile contractante va organiza grupe de lucru pentru examinarea posibilitătilor de cooperare si determinarea de noi activităti, scopuri si forme de cooperare în agricultură si industria alimentară. Cele două grupuri se vor întâlni o dată pe an sau ori de câte ori este nevoie, alternativ în România si Republica Slovenia. Cu două luni înaintea întâlnirii, părtile contractante vor schimba în scris propunerile lor pentru cooperare în vederea stabilirii punctelor de pe agendă. Rezultatele întâlnirii vor fi consemnate într-un protocol.

 

ARTICOLUL 7

 

Prezentul acord nu va afecta drepturile si obligatiile părtilor contractante rezultate din acordurile internationale deja încheiate între părtile contractante sau din calitatea lor de părti în alte acorduri internationale.

 

ARTICOLUL 8

 

Cheltuielile ocazionate de aplicarea prezentului acord vor fi acoperite de fiecare parte contractantă pentru activitătile sale, în concordantă cu legislatia internă.

 

ARTICOLUL 9

 

Prezentul acord va intra în vigoare la 30 de zile de la data ultimei notificări oficiale prin care părtile îsi comunică îndeplinirea procedurilor interne necesare pentru intrarea în vigoare a acestuia.

Prezentul acord se va încheia pe o perioadă nedeterminată. Fiecare parte contractantă poate denunta acordul în scris, prin canale diplomatice. În acest caz, acordul va expira la 6 luni de la data primirii notificării de încetare a acestuia.

Semnat la Bucuresti la 4 iunie 2003, în două exemplare originale, fiecare în limbile română, slovenă, engleză, toate textele fiind egal autentice. În caz de divergentă de interpretare, textul în limba engleză va prevala.

 

 

Pentru Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor din România,

Ilie Sârbu

Pentru Ministerul Agriculturii, Silviculturii

si Alimentatiei din Republica Slovenia, Franc But

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Memorandumului de întelegere dintre Ministerul Afacerilor Externe al României si Ministerul Afacerilor Externe al Statului Qatar, semnat la Bucuresti la 13 iunie 2002, a Protocolului de cooperare dintre Ministerul Afacerilor Externe al României si Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Albania, semnat la Tirana la 21 februarie 2003, a Memorandumului de întelegere dintre Ministerul Afacerilor Externe al României si Departamentul de Relatii Externe al Republicii Indonezia privind stabilirea de consultări bilaterale, semnat la Bucuresti la 18 aprilie 2003, si a Protocolului privind consultările dintre Ministerul Afacerilor Externe al României si Ministerul Afacerilor Externe si al Cooperării al Regatului Maroc, semnat la Bucuresti la 2 iulie 2003

 

În temeiul art. 107 din Constitutie si al art. 5 alin. 1 din Legea nr. 4/1991 privind încheierea si ratificarea tratatelor, cu completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă Memorandumul de întelegere dintre Ministerul Afacerilor Externe al României si Ministerul Afacerilor Externe al Statului Qatar, semnat la Bucuresti la 13 iunie 2002.

Art. 2. - Se aprobă Protocolul de cooperare dintre Ministerul Afacerilor Externe al României si Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Albania, semnat la Tirana la 21 februarie 2003.

Art. 3. - Se aprobă Memorandumul de întelegere dintre Ministerul Afacerilor Externe al României si Departamentul de Relatii Externe al Republicii Indonezia privind stabilirea de consultări bilaterale, semnat la Bucuresti la 18 aprilie 2003.

Art. 4. - Se aprobă Protocolul privind consultările dintre Ministerul Afacerilor Externe al României si Ministerul Afacerilor Externe si al Cooperării al Regatului Maroc, semnat la Bucuresti la 2 iulie 2003.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor externe,

Mircea Geoană

 

Bucuresti, 24 octombrie 2003.

Nr. 1.260.

 

MEMORANDUM DE ÎNTELEGERE

între Ministerul Afacerilor Externe al României si Ministerul Afacerilor Externe al Statului Qatar

 

Ministerul Afacerilor Externe al României si Ministerul Afacerilor Externe al Statului Qatar, denumite în continuare părti,

dorind să mentină politica ambelor state îndreptată spre consolidarea păcii si securitătii internationale în conformitate cu principiile si scopurile Cartei Natiunilor Unite,

interesate în stabilirea bazei colaborării dintre ele în scopul examinării aspectelor de interes din relatiile lor bilaterale, precum si a problemelor regionale si internationale de interes comun,

au convenit următoarele:

 

ARTICOLUL 1

 

Ambele părti vor organiza în mod regulat discutii si consultări la nivel de ministri, secretari de stat, directori si experti din ambele ministere. Vor fi create grupuri de lucru, constituite pe baza principiului reprezentării egale, în scopul examinării problemelor de interes comun.

 

ARTICOLUL 2

 

Locul, data, agenda si nivelul consultărilor vor fi stabilite prin canale diplomatice. Ambele părti trebuie să aibă în vedere organizarea consultărilor în mod regulat, pe bază de reciprocitate. Întâlnirile la nivel de ministru sau cele ale reprezentantilor lor vor fi organizate ori de câte ori se consideră necesar, la date convenite de cele două părti.

Întâlnirile la nivel de secretari de stat, directori sau reprezentanti si experti vor avea loc anual sau ori de câte ori se consideră necesar.

 

ARTICOLUL 3

 

Discutiile si consultările vor privi:

1. toate domeniile relatiilor bilaterale, inclusiv aspectele politice si economice;.2. evenimentele de actualitate din politica internatională, inclusiv în ceea ce priveste dezarmarea si securitatea internatională;

3. disputele si conflictele în curs, mai ales în cazul în care acestea sunt intensificate, precum si cele care s-ar putea ivi în viitor;

4. consolidarea rolului pozitiv al Organizatiei Natiunilor Unite si al altor organizatii internationale în ceea ce priveste solutionarea problemelor si crizelor cu care se confruntă comunitatea internatională;

5. problemele aflate pe agenda Organizatiei Natiunilor Unite si a altor organizatii internationale si conferinte, inclusiv în ceea ce priveste coordonarea pozitiilor în legătură cu problemele respective;

6. cooperarea internatională în domeniul comercial, economic, stiintific, artistic, cultural, al protectiei mediului si în alte domenii ce depăsesc sfera relatiilor bilaterale;

7. orice alte aspecte în legătură cu care ambele părti consideră necesar să efectueze schimburi de vederi.

 

ARTICOLUL 4

 

Reprezentantii ambelor părti, acreditati pe lângă Organizatia Natiunilor Unite sau pe lângă alte organizatii internationale, vor coopera în mod constructiv cu scopul de a-si coordona actiunile în probleme de interes comun, precum si de a sprijini, pe bază de reciprocitate, candidaturile României si Statului Qatar în cadrul organizatiilor internationale mentionate.

 

ARTICOLUL 5

 

În cazul în care se va aprecia necesar, părtile vor conveni modalităti si măsuri suplimentare în vederea intensificării si lărgirii cooperării bilaterale.

 

ARTICOLUL 6

 

Prezentul memorandum de întelegere va intra în vigoare la data primirii ultimei notificări prin care părtile îsi comunică îndeplinirea procedurilor prevăzute de legislatia internă a fiecărei părti pentru intrarea sa în vigoare. Acesta va rămâne în vigoare pentru o perioadă de 5 ani, fiind reînnoit în mod automat pentru noi perioade de câte un an, dacă nici una dintre părti nu notifică celeilalte părti, cu 6 luni înainte de expirarea perioadei de valabilitate, intentia de a-l denunta.

Semnat la Bucuresti la 13 iunie 2002, în 3 exemplare originale, în limbile română, arabă si engleză, toate textele fiind egal autentice. În caz de divergente de interpretare, va prevala textul în limba engleză.

 

Pentru Ministerul Afacerilor Externe al României,

Mircea Geoană

Pentru Ministerul Afacerilor Externe al Statului Qatar,

Hamad bin Jassim bin Jabr al Thani

 

PROTOCOL

de cooperare între Ministerul Afacerilor Externe al României si Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Albania

 

Ministerul Afacerilor Externe al României si Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Albania, denumite în continuare părti,

având în vedere prevederile Tratatului de întelegere, colaborare si bună vecinătate dintre România si Republica Albania, semnat la Bucuresti la 11 mai 1994,

străduindu-se să contribuie la dezvoltarea relatiilor de prietenie si cooperare dintre ambele state în spiritul Cartei Natiunilor Unite, Actului final de la Helsinki, Cartei de la Paris pentru o nouă Europă si al documentelor ulterioare ale Organizatiei pentru Securitate si Cooperare în Europa,

urmărind întărirea cooperării dintre cele două ministere, dintre ambasadele si oficiile consulare ale părtilor, subliniind importanta si beneficiile dialogului la diverse niveluri asupra aspectelor de interes comun,

au convenit asupra celor ce urmează:

 

ARTICOLUL 1

 

1. Părtile vor organiza întâlniri periodice privind problematica relatiilor bilaterale, precum si probleme importante de interes comun, pe plan international, european si subregional.

2. În particular, în cadrul întâlnirilor vor fi discutate următoarele:

a) aspecte privind extinderea si aprofundarea cooperării bilaterale în domeniile politic, economic, stiintific, al protectiei mediului, cultural si umanitar;

b) aspecte privind probleme de interes regional, cum ar fi prevenirea terorismului, a crimei organizate, a traficului de persoane, de droguri si substante psihotrope etc.;

c) aspecte privind securitatea transatlantică si europeană si extinderea NATO;

d) aspecte privind intensificarea procesului de integrare europeană, extinderea Uniunii Europene si pregătirea pentru negocieri privind aderarea unor noi membri;

e) evaluarea progreselor înregistrate în aplicarea acordurilor bilaterale;

f) probleme actuale ale relatiilor internationale;

g) alte probleme de interes comun.

 

ARTICOLUL 2

 

1. Întâlnirile mentionate la art. 1 vor avea loc ori de câte ori se va considera necesar, la nivel de ministri, secretari de stat, directori sau experti, alternativ în România si în Republica Albania.

2. Întâlnirile la nivel de directori sau de experti vor avea loc cel putin o dată pe an.

3. Pentru discutarea unor aspecte specifice pot fi constituite grupuri de experti.

 

ARTICOLUL 3

 

Dacă se consideră necesar, reprezentantele diplomatice ale ambelor state în terte tări, pe lângă Organizatia Natiunilor Unite, Organizatia pentru Securitate si Cooperare în Europa si alte organizatii internationale vor discuta aspecte de interes comun în cadrul conferintelor si reuniunilor internationale si vor coopera în vederea acordării de sprijin reciproc candidaturilor României si Republicii Albania în cadrul respectivelor organizatii.

 

ARTICOLUL 4

 

Detaliile privind programul, data si locul organizării negocierilor si reuniunilor vor fi convenite de ambele părti prin canale diplomatice.

 

ARTICOLUL 5

 

Părtile vor coopera în vederea actualizării cadrului juridic bilateral si vor favoriza încheierea unor noi acorduri în domenii de interes comun.

 

ARTICOLUL 6

 

Părtile vor încuraja, conform competentelor lor, stabilirea si dezvoltarea de contacte între organele si institutiile de stat, între organizatii neguvernamentale si în alte domenii din ambele state, atât la nivel regional, cât si local.

 

ARTICOLUL 7

 

Părtile vor încuraja cooperarea în domeniul pregătirii tinerilor diplomati, sprijinind participarea reciprocă la studii în cadrul academiilor diplomatice din România si Republica Albania, precum si participarea la conferinte, seminarii si reuniuni privind probleme de interes international, organizate de cele două ministere ale afacerilor externe.

 

ARTICOLUL 8

 

Prezentul protocol va intra în vigoare la data primirii ultimei notificări prin care părtile se informează reciproc cu privire la îndeplinirea procedurilor interne necesare pentru intrarea sa în vigoare.

Prezentul protocol este încheiat pentru o perioadă de 2 ani. La data expirării acestei perioade, termenul său de valabilitate va fi reînnoit în mod automat pentru noi perioade de 2 ani, cu exceptia cazului în care una dintre părti notifică intentia de a înceta valabilitatea protocolului cu cel putin 3 luni înaintea expirării termenului său de valabilitate.

 

ARTICOLUL 9

 

După intrarea în vigoare a prezentului protocol îsi încetează valabilitatea Protocolul privind cooperarea dintre Ministerul Afacerilor Externe al României si Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Albania, semnat la Tirana la 6 iulie 1993.

Semnat la Tirana la 21 februarie 2003, în două exemplare originale, în limbile română, albaneză si engleză, toate textele fiind egal autentice. În caz de divergente de interpretare, textul în limba engleză va prevala.

 

Pentru Ministerul Afacerilor Externe al României,

Mircea Geoană

Pentru Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Albania,

Ilir Meta

 

MEMORANDUM DE ÎNTELEGERE

între Ministerul Afacerilor Externe al României si Departamentul de Relatii Externe al Republicii Indonezia privind stabilirea de consultări bilaterale

 

Ministerul Afacerilor Externe al României si Departamentul de Relatii Externe al Republicii Indonezia, denumite în continuare părti,

dorind să întărească relatiile dintre cele două state în conformitate cu principiile Cartei Natiunilor Unite si să promoveze si să dezvolte relatiile lor politice, economice, comerciale, culturale si în alte domenii, precum si să abordeze probleme de interes comun,

afirmându-si încrederea că dezvoltarea relatiilor de prietenie si cooperare dintre părti va contribui la pacea, securitatea si stabilitatea internatională prin crearea încrederii reciproce, a întelegerii si cooperării în relatiile internationale,

au convenit următoarele:

 

ARTICOLUL 1

 

Părtile stabilesc consultări regulate (denumite în continuare consultări) pentru a trece în revistă relatiile bilaterale în conformitate cu acordurile existente, în scopul de a identifica modalitătile si domeniile care să conducă la o cooperare mai strânsă si de a discuta probleme internationale si regionale de interes comun.

 

ARTICOLUL 2

 

Consultările se pot desfăsura anual la nivel de secretar de stat, director general, director si experti ai celor două părti, alternativ în România si Republica Indonezia.

Data, locul de desfăsurare si agenda fiecărei întâlniri vor fi convenite pe căi diplomatice.

 

ARTICOLUL 3

 

Rezultatul consultărilor nu va fi făcut public, dacă părtile nu convin altfel.

 

ARTICOLUL 4

 

La cererea uneia dintre părti, acestea se pot întâlni oricând pentru a discuta probleme specifice de interes comun.

 

ARTICOLUL 5

 

Misiunile diplomatice ale României si Republicii Indonezia în state terte, la Organizatia Natiunilor Unite si la alte organizatii internationale vor primi instructiuni să extindă si să întărească relatiile lor de cooperare si.schimburile de informatii, mai ales în ceea ce priveste probleme actuale de interes pentru una sau ambele părti.

 

ARTICOLUL 6

 

Părtile vor coopera pentru a moderniza cadrul juridic bilateral si pentru a sprijini încheierea de noi acorduri în domenii de interes comun. Ele vor urmări aplicarea prevederilor acordurilor bilaterale.

 

ARTICOLUL 7

 

Prezentul memorandum de întelegere poate fi modificat prin acordul părtilor. Orice divergentă între părti privind interpretarea acestui document va fi solutionată prin consultări sau negocieri.

 

ARTICOLUL 8

 

Prezentul memorandum de întelegere va intra în vigoare la data ultimei notificări prin care părtile se informează reciproc despre îndeplinirea procedurilor interne necesare pentru intrarea sa în vigoare.

Prezentul memorandum de întelegere este încheiat pentru o perioadă de 5 ani si va fi reînnoit automat pentru perioade consecutive de 2 ani, dacă nici una dintre părti nu îl va denunta acordând un preaviz de 6 luni înainte de expirarea oricăreia dintre aceste perioade.

Semnat la Bucuresti la 18 aprilie 2003, în două exemplare originale, fiecare în limbile română, indoneziană si engleză, toate textele fiind egal autentice. În caz de divergente de interpretare, va prevala textul în limba engleză.

 

Pentru Ministerul Afacerilor Externe al României,

Mircea Geoană

Pentru Departamentul de Relatii Externe al Republicii Indonezia, Hassan Wirajuda

 

PROTOCOL

privind consultările între Ministerul Afacerilor Externe al României si Ministerul Afacerilor Externe si al Cooperării al Regatului Maroc

 

Ministerul Afacerilor Externe al României si Ministerul Afacerilor Externe si al Cooperării al Regatului Maroc, denumite în continuare cele două părti,

dorind să dezvolte si să întărească relatiile de prietenie si cooperare dintre cele două state si să imprime noi dimensiuni cooperării existente,

constiente de utilitatea desfăsurării pe bază regulată a consultărilor asupra tuturor aspectelor relatiilor bilaterale, precum si asupra problemelor regionale si internationale de interes comun,

reafirmându-si atasamentul fată de principiile si obiectivele Cartei Natiunilor Unite,

au convenit asupra următoarelor:

 

ARTICOLUL 1

 

Cele două părti vor organiza consultări periodice cel putin o dată pe an, în vederea urmăririi evolutiei relatiilor bilaterale, a identificării modalitătilor si căilor de întărire a cooperării dintre cele două state si în scopul efectuării de schimburi de opinii asupra problemelor regionale si internationale de interes comun.

 

ARTICOLUL 2

 

Consultările referitoare la relatiile bilaterale vor acoperi toate domeniile, îndeosebi cel politic, precum si cel al cooperării economice, comerciale, stiintifice, tehnice si culturale.

 

ARTICOLUL 3

 

Ministerele afacerilor externe ale celor două state sau reprezentantii acestora vor mentine contacte bilaterale prin vizite reciproce, precum si prin întâlniri periodice în cadrul sesiunilor anuale ale Adunării Generale a Natiunilor Unite si al altor reuniuni internationale.

Întâlnirile la nivel înalt sau la nivel de experti vor fi organizate o dată pe an sau ori de câte ori cele două părti consideră necesar.

 

ARTICOLUL 4

 

Nivelul, data si programul vizitelor, reuniunilor si ale consultărilor vor fi decise de comun acord, pe canale diplomatice. Reuniunile vor avea loc alternativ la Bucuresti si la Rabat.

 

ARTICOLUL 5

 

Misiunile diplomatice ale celor două părti, acreditate într-un stat tert, reprezentantii acestora pe lângă Organizatia Natiunilor Unite sau pe lângă alte organizatii internationale, precum si delegatiile la conferintele si forumurile internationale vor întări legăturile dintre ele si se vor consulta asupra problemelor de interes comun.

 

ARTICOLUL 6

 

În timpul consultărilor delegatiile vor putea constitui grupuri de lucru pentru studierea aprofundată a anumitor probleme specifice.

La finalizarea deliberărilor grupurile de lucru vor supune rapoartele lor aprobării autoritătilor competente.

 

ARTICOLUL 7

 

Prezentul protocol nu aduce atingere altor tratate sau acorduri la care cele două state sunt părti.

 

ARTICOLUL 8

 

Cheltuielile necesare pentru organizarea si desfăsurarea reuniunilor, precum si cheltuielile pentru desfăsurarea sesiunilor grupurilor de lucru vor fi suportate de statul gazdă. Fiecare dintre cele două părti va suporta cheltuielile de deplasare dus-întors între cele două tări si cheltuielile de sejur ale delegatiei sale.

 

ARTICOLUL 9

 

Prezentul protocol va intra în vigoare la data primirii ultimei notificări prin care părtile îsi comunică reciproc îndeplinirea procedurilor interne legale, necesare pentru intrarea în vigoare a acestuia.

Prezentul protocol va fi încheiat pe o perioadă de 5 ani si va fi prelungit automat pe noi perioade de câte 5 ani, dacă nici una dintre cele două părti nu îl denuntă cu 6 luni înainte de expirarea perioadei de valabilitate, prin intermediul unei notificări scrise adresate celeilalte părti.

Semnat la Bucuresti la 2 iulie 2003, în două exemplare originale, în limbile română, arabă si franceză, toate textele fiind egal autentice. În cazul unor divergente de interpretare, textul în limba franceză va prevala.

 

Pentru Ministerul Afacerilor Externe al României,

Mircea Geoană

Pentru Ministerul Afacerilor Externe si al Cooperării al Regatului Maroc,

Mohamed Benaissa

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind modificarea Contractului de onorariu de succes încheiat de Societatea Comercială de Distributie si Furnizare a Energiei Electrice “Electrica” - S.A. cu BNP Paribas

 

În temeiul art. 107 din Constitutie, al art. 4 1 alin. (2) lit. b) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societătilor comerciale, aprobată prin Legea nr. 44/1998, cu modificările si completările ulterioare, al art. 51 din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, cu modificările si completările ulterioare,

si având în vedere prevederile art. 197 alin. (2) si art. 216 din Normele metodologice de aplicare a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societătilor comerciale, cu modificările si completările ulterioare, si a Legii nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 577/2002, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Ministerul Economiei si Comertului va mandata Societatea Comercială de Distributie si Furnizare a Energiei Electrice “Electrica” - S.A. să semneze un act aditional la Contractul de onorariu de succes încheiat cu BNP Paribas la data de 19 februarie 2002, ale cărui principale prevederi sunt prevăzute în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Societatea Comercială de Distributie si Furnizare a Energiei Electrice “Electrica” - S.A. va suporta plata sumelor datorate BNP Paribas în contul contractului prevăzut la art. 1, precum si plata taxelor si impozitelor aferente acestor sume, datorate pe teritoriul României.

Sumele plătite de Societatea Comercială de Distributie si Furnizare a Energiei Electrice “Electrica” - S.A. vor fi deduse din sumele încasate de aceasta în urma finalizării cu succes a tranzactiei de privatizare cel putin a uneia dintre societătile comerciale: “Electrica Banat” - S.A. si “Electrica Dobrogea” - S.A. Sumele încasate de BNP Paribas vor fi libere de orice sarcini fiscale pe teritoriul României.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul economiei si comertului,

Dan Ioan Popescu

p. Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

 

Bucuresti, 24 octombrie 2003.

Nr. 1.261.

*) Anexa se comunică Ministerului Economiei si Comertului.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

AGENTIA NATIONALĂ PENTRU RESURSE MINERALE

 

DECIZIE

privind încetarea concesiunii activitătilor miniere de explorare a calcarului ornamental din perimetrul Valea Binselului – Cresuia

 

Având în vedere prevederile art. 31 lit. b) si ale art. 32 din Legea minelor nr. 85/2003,

în temeiul prevederilor art. 37 alin. (1) din Legea nr. 85/2003,

presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale emite prezenta decizie.

Art. 1. - Concesiunea activitătilor miniere de explorare a calcarului ornamental din perimetrul Valea Binselului - Cresuia, convenită prin Licenta de concesiune pentru explorare nr. 1.076/1999, încheiată între Agentia Natională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, si Societatea Comercială “Transgex” - S.A. Cluj-Napoca, în calitate de concesionar, încetează.

Art. 2. - Prezenta decizie va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale,

Maria Iuliana Stratulat

 

Bucuresti, 5 noiembrie 2003.

Nr. 15.

 

AUTORITATEA NATIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

ORDIN

privind acreditarea drept consumator eligibil de energie electrică a Societătii Comerciale laIndustria Sârmei” - S.A. Câmpia Turzii

 

În temeiul art. 11 alin. (2) lit. h) din Legea energiei electrice nr. 318/2003, precum si al Hotărârii Guvernului nr. 48/2002 pentru majorarea gradului de deschidere a pietei energiei electrice,

având în vedere Referatul de aprobare întocmit de Departamentul dezvoltarea pietei de energie - D.D.P.E., lista consumatorilor eligibili făcută publică prin nota D.D.P.E. din 11 octombrie 2003, în conformitate cu prevederile Regulamentului pentru acreditarea consumatorilor eligibili de energie electrică, aprobat prin Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 17/2003, si ale Procesului-verbal al sedintei Comitetului de reglementare al Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei din data de 29 octombrie 2003,

presedintele Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei emite următorul ordin:

Art. 1. - Se acreditează drept consumator eligibil de energie electrică Societatea Comercială “Industria Sârmei” - S.A. Câmpia Turzii.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 3. - Societatea Comercială “Industria Sârmei” - S.A. Câmpia Turzii va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 4. - Departamentul dezvoltarea pietei de energie din cadrul Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei va urmări respectarea prevederilor prezentului ordin.

 

Presedintele Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Ion Lungu

 

Bucuresti, 3 noiembrie 2003.

Nr. 26.

 

MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR, APELOR SI MEDIULUI

 

ORDIN

privind instituirea procedurii de administrare specială la Societatea Comercială “Munca” - S.A. Ovidiu, judetul Constanta

 

În temeiul prevederilor art. 16 din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din 28 martie 2002, cu modificările si completările ulterioare, si ale art. 180-188 din Normele metodologice de aplicare a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societătilor comerciale, cu modificările si completările ulterioare, si a Legii nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 577/2002,

având în vedere dispozitiile Hotărârii Guvernului nr. 739/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor si Mediului, pentru stabilirea modului de administrare si gestionare, precum si a măsurilor ce trebuie luate pentru accelerarea procesului de privatizare la Societatea Comercială loMunca” - S.A. Ovidiu, judetul Constanta,

ministrul agriculturii, pădurilor, apelor si mediului emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se instituie procedura de administrare specială în perioada de privatizare la Societatea Comercială “Munca” - S.A. Ovidiu, judetul Constanta, denumită în continuare societate comercială, cu sediul în orasul Ovidiu, Str. Tulcei nr. 1, judetul Constanta, înmatriculată la Oficiul registrului comertului sub nr. J13/722/1991, începând cu data publicării prezentului ordin în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 2. - (1) Pe durata administrării speciale în perioada privatizării administratorul special are atributiile stabilite prin mandatul special acordat de directorul general al Agentiei Domeniilor Statului.

(2) Continutul mandatului prevăzut la alin. (1) va cuprinde în principal, dar fără a se limita la acestea, următoarele atributii:

a) luarea unor măsuri de administrare si gestionare a societătii comerciale, cu accent pe păstrarea integritătii patrimoniului actual, respectiv:

- situatia economico-financiară reflectată în principalii indicatori economico-financiari;

- situatia detaliată a mijloacelor fixe de tipul: clădiri, terenuri etc., inclusiv eventualele sarcini care grevează asupra acestora;

- situatia datoriilor totale ale societătii comerciale, precum si a arieratelor înregistrate până la 31 decembrie 2002, ordonate pe creditori, pe debitorul principal, majorări si penalităti;

- situatia creantelor totale ale societătii comerciale, precum si a creantelor restante, ordonate pe debitori;

- situatia litigiilor comerciale, patrimoniale si de altă natură, precum si stadiul fiecărui proces;

- lista eventualelor revendicări de active înregistrate la societatea comercială si măsurile ce au fost întreprinse până la instituirea administrării speciale;

- orice alte situatii, documentatii sau informatii necesare formării unei opinii complete asupra agentului economic si situatiei sale economico-financiare si juridice;

b) notificarea tuturor creditorilor bugetari în sensul instituirii procedurii de administrare specială în perioada de privatizare, în vederea neînceperii de către acestia a oricăror măsuri de executare silită împotriva societătii comerciale;

c) solicitarea organelor teritoriale ale Ministerului

Finantelor Publice, pentru bugetul de stat, si ale celorlalte ministere si institutii, pentru bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, precum si ale autoritătilor administratiei publice locale, pentru bugetele locale, de a elibera certificatele de obligatii bugetare necesare acordării facilitătilor prevăzute de Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, cu modificările si completările ulterioare;

d) solicitarea furnizorilor de servicii pentru întocmirea graficelor de reesalonare a datoriilor restante, respectarea acestora si efectuarea plătilor facturilor curente;

e) respectarea disciplinei economico-financiare prin luarea unor măsuri pentru întărirea acesteia.

Art. 3. - La data instituirii procedurii de administrare specială se instituie si supravegherea financiară a societătii comerciale prin:

a) urmărirea îndeplinirii de către societatea comercială a obligatiei de a efectua toate plătile către creditorii bugetari, furnizorii de utilităti, creditorii comerciali, după graficul întocmit de societatea comercială si administratorul special, în scopul reducerii gradului de îndatorare;

b) urmărirea suspendării actiunilor judiciare sau extrajudiciare pornite împotriva societătii comerciale, pe perioada cuprinsă între data instituirii supravegherii financiare si data încheierii contractului de vânzare-cumpărare a pachetului de actiuni, dar nu mai mult de 6 luni de la data instituirii supravegherii financiare.

Art. 4. - Procedura de administrare specială în perioada de privatizare încetează la data transferului dreptului de proprietate asupra actiunilor, dar nu mai mult de un an de la data publicării prezentului ordin în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 5. - Agentia Domeniilor Statului va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 6. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul agriculturii, pădurilor, apelor si mediului,

Ilie Sârbu

 

Bucuresti, 27 octombrie 2003.

Nr. 849.

 

MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR, APELOR SI MEDIULUI

 

ORDIN

pentru completarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor si mediului nr. 814/2003 privind aprobarea Listei societătilor de asigurare si asigurare-reasigurare care practică asigurări pentru culturi agricole, animale, păsări, familii de albine si pesti, agreate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor si Mediului, pentru anul agricol 2003/2004

 

Având în vedere prevederile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 381/2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamităti naturale în agricultură, ale art. 6 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 381/2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamităti naturale în agricultură, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor nr. 419/2002, precum si ale Legii nr. 32/2000 privind societătile de asigurare si supravegherea asigurărilor, cu modificările ulterioare,

văzând Adresa nr. 28.834 din 16 octombrie 2003 a Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor si Referatul de aprobare nr. 128.820 din 4 noiembrie 2003 pentru agrearea societătilor de asigurare si asigurare-reasigurare autorizate de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor să practice asigurări pentru culturile agricole si animale,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 739/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor si Mediului,

ministrul agriculturii, pădurilor, apelor si mediului emite următorul ordin:

Art. I. - Anexa la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor si mediului nr. 814/2003 privind aprobarea Listei societătilor de asigurare si asigurare-reasigurare care practică asigurări pentru culturi agricole, animale, păsări, familii de albine si pesti, agreate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor si Mediului, pentru anul agricol 2003/2004, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 730 din 20 octombrie 2003, se completează cu Societatea Comercială “OMNIASIG” - S.A.

Art. II. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul agriculturii, pădurilor, apelor si mediului,

Ilie Sârbu

 

Bucuresti, 4 noiembrie 2003.

Nr. 863.