MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 171 (XV) - Nr. 792         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marti, 11 noiembrie 2003

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 371 din 2 octombrie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 din Legea nr. 66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii si Consemnatiuni din România în societate bancară pe actiuni, republicată, cu modificările ulterioare

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.248. - Hotărâre pentru aprobarea bugetelor rectificate de venituri si cheltuieli pe anul 2003 ale regiilor autonome de interes national aflate sub autoritatea Băncii Nationale a României

 

1.268. - Hotărâre privind recunoasterea Fundatiei Consiliul National Român pentru Refugiati ca fiind de utilitate publică

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

56. - Decizie a presedintelui Agentiei Române pentru Conservarea Energiei privind aprobarea Ghidului de elaborare si analiză a bilanturilor energetice

 

246. - Ordin al ministrului economiei si comertului privind aprobarea listei organismelor recunoscute care efectuează evaluarea conformitătii în domeniul aparatelor consumatoare de combustibili gazosi

 

ACTE ALE CONSILIULUI CONCURENTEI

 

435. - Decizie referitoare la autorizarea concentrării economice realizate de Societatea Comercială MOL ROMANIA PETROLEUM PRODUCTS - S.R.L.

 

DECIZII  ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 371

din 2 octombrie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 din Legea nr. 66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii si Consemnatiuni din România în societate bancară pe actiuni, republicată, cu modificările ulterioare

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Ioan Vida - judecător

Florentina Baltă - procuror

Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 din Legea nr. 66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii si Consemnatiuni din România în societate bancară pe actiuni, republicată, cu modificările ulterioare, exceptie ridicată de Valerian Stan în Dosarul nr. 3.611/CA/2002 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VIII-a civilă conflicte de muncă si litigii de muncă.

La apelul nominal răspund avocat Eugenia Crângariu pentru autorul exceptiei si Ingrid Popa pentru Casa de Economii si Consemnatiuni - S.A.

Reprezentantul autorului exceptiei solicită admiterea acesteia.

Se arată că termenul “autorităti publice” prevăzut de art. 47 alin. (1) din Constitutie si de art. 2 lit. a) din Legea nr. 544/2001 se referă atât la autorităti publice, cât si la institutii publice. Or, CEC, astfel cum rezultă si din statutul său, este o institutie publică si nicidecum o societate bancară oarecare. Dispozitiile art. 31 din Constitutie au un caracter general care nu limitează sensul notiunii de informatie, singurele limitări fiind cele prevăzute de art. 49 din Constitutie. În consecintă, se consideră că prevederile criticate încalcă dispozitiile art. 41 si 135 din Constitutie, fiind afectată proprietatea privată a cetătenilor care se regăseste în banii acestora.

Reprezentantul Casei de Economii si Consemnatiuni - S.A. solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate. Se arată că dispozitiile art. 6 din Legea nr. 66/1996 au fost adoptate având în vedere Legea bancară nr. 58/1998, căreia trebuie să i se supună toate unitătile bancare, inclusiv CEC.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei, întrucât dispozitiile art. 6 din Legea nr. 66/1996 nu contravin textelor constitutionale invocate. Se arată că, potrivit art. 1 din lege, CEC este o societate bancară pe actiuni care nu face parte din categoria institutiilor publice.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 24 ianuarie 2003, pronuntată în Dosarul nr. 3.611/CA/2002, Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a civilă conflicte de muncă si litigii de muncă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 din Legea nr. 66/1996, republicată, cu modificările ulterioare, exceptie ridicată de Valerian Stan.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că textul criticat încalcă dispozitiile art. 1 alin. (3), art. 31 alin. (1) si (3), art. 41 alin. (1) si (2), art. 49 si ale art. 135 alin. (1)-(3) din Constitutie. În dezvoltarea motivelor exceptiei, se arată că, potrivit textului criticat, “orice date în legătură cu operatiunile efectuate de CEC, deci, practic, orice date privind activitatea CEC sunt confidentiale, adică secrete, sustrase accesului liber la informatie”. În acest fel, arată autorul exceptiei, “se atinge însăsi existenta dreptului de liber acces la informatie, ceea ce este foarte grav, nu doar în raport cu împrejurarea că se înfrânge o normă imperativă de prim rang din Constitutie, ci si în raport cu unul din efectele majore în plan social ale acestei încălcări, ascunderea fată de opinia publică, din care fac parte si deponentii, a însăsi situatiei patrimoniale si a modului de desfăsurare, în practică, a activitătii uneia dintre institutiile publice care operează cu banii unei mari mase de cetăteni”.

Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a civilă conflicte de muncă si litigii de muncă consideră că textul criticat nu este neconstitutional, întrucât art. 6 din Legea nr. 66/1996 se referă la informatii de ordin personal, care nu au caracter public. În acelasi timp, Casa de Economii si Consemnatiuni nu este autoritate publică si deci “nu este tinută de obligatia prevăzută de art. 31 alin. (2) din Constitutia României”. Pe de altă parte, arată instanta, art. 41 si 135 din Constitutie se referă la dreptul de proprietate si la ocrotirea acestuia, neavând nici o legătură cu dreptul la informare al cetătenilor.

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispozitiile art. 18 1 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.

Guvernul apreciază că exceptia este neîntemeiată. În argumentarea acestui punct de vedere se arată, în esentă, că textul criticat are în vedere “instituirea unui regim de strictă confidentialitate asupra unor date, fapte si elemente ce tin de functionarea CEC - societate bancară pe actiuni, cu caracter privat, care stabileste cu clientii săi si cu alti parteneri de afaceri raporturi de drept privat, iar nu de drept public”. În consecintă, consideră Guvernul, “dispozitiile art. 31 din Constitutie privind drepturile persoanelor de a avea acces neîngrădit la orice informatie de interes public nu are nici o legătură cu activitatea CEC-ului”. De asemenea, se consideră că “dispozitiile art. 6 din Legea nr. 66/1996, republicată, nu limitează în nici un fel accesul la informatii de interes public, pentru că informatiile avute în vedere sunt, prin excelentă, de interes privat”.

Guvernul invocă în sprijinul opiniei sale si jurisprudenta Curtii Constitutionale - Decizia nr. 268/2000 prin care s-a stabilit că “dispozitiile art. 35-37 din Legea bancară nr. 58/1998 (cu continut similar prevederilor legale criticate în prezenta cauză) nu contravin dispozitiilor art. 31 din Legea fundamentală”.

De altfel, mai sustine Guvernul, în subsidiar, “a stabili dacă informatia la care se face referire în cuprinsul art. 6 din Legea nr. 66/1996, republicată, se circumscriu sau nu notiunii de «informatie de interes public», la care orice persoană ar avea acces liber si neîngrădit, în conditiile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, presupune interpretarea sistematică si teleologică a dispozitiilor din actele normative incidente în cauză, operatiune juridică ce excedează atributiilor Curtii Constitutionale”.

În legătură cu sustinerea autorului exceptiei că prevederile legale criticate contravin dispozitiilor art. 41 alin. (1) si (2), art. 49 si ale art. 135 alin. (1) si (2) din Constitutie, Guvernul apreciază că aceste dispozitii constitutionale nu sunt incidente în cauză.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile legale criticate sunt constitutionale, întrucât instituie un “regim de strictă confidentialitate asupra unor date, fapte si elemente ce tin de functionarea societătilor comerciale bancare, institutii care stabilesc cu clientii lor si cu alti parteneri de afaceri raporturi de drept civil sau comercial, adică raporturi de drept privat, iar nu de drept public”. În consecintă, se arată în punctul de vedere prezentat, “dispozitiile art. 31 din Constitutie, text care priveste dreptul persoanelor de a avea acces neîngrădit la orice informatie de interes public, nu au nici o legătură cu activitătile bancare”. Pe de altă parte, “societătile bancare pe actiuni (cum este si Casa de Economii si Consemnatiuni) nu sunt entităti care să facă parte din categoria autoritătilor publice”. Se mai arată, în acest punct de vedere, că lăsecretul operatiunilor bancare reprezintă o conditie esentială pentru functionarea institutiilor din această categorie”. Pe de altă parte, Avocatul Poporului consideră că “pentru personalul băncilor păstrarea confidentialitătii datelor si operatiilor prevăzute de lege tine de secretul profesional si de respectarea Legii nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date, iar încălcarea unor asemenea îndatoriri poate atrage, alături de răspunderea în raporturile de serviciu, chiar răspunderea penală”.

Referitor la încălcarea dispozitiilor art. 49 din Constitutie, se mentionează că aceasta nu poate fi retinută, întrucât art. 6 din Legea nr. 66/1996, republicată, este menit să asigure substanta unei corecte exercitări a dreptului la viată intimă, familială si privată, instituit prin art. 26 din Legea fundamentală.

Cu privire la invocarea înfrângerii dispozitiilor art. 41 alin. (1) si ale art. 135 alin. (1)-(3) din Constitutie, se precizează că textele respective nu au incidentă în cauză:

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile părtilor prezente si ale procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 6 din Legea nr. 66 din 3 iulie 1996 privind reorganizarea Casei de Economii si Consemnatiuni din România în societate bancară pe actiuni, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 28 din 26 ianuarie 1999, cu modificările ulterioare, text care are următorul cuprins:

- Art. 6: “(1) Operatiunile efectuate de Casa de Economii si Consemnatiuni, numele depunătorilor si al titularilor depunerilor, sumele depuse si orice alte date în legătură cu operatiunile efectuate pe numele acestora sunt confidentiale.

(2) Date informative privind numele titularilor, depunătorilor, sumele depuse si operatiunile efectuate pe numele persoanelor fizice si juridice se dau numai titularilor sau reprezentantilor legali, iar în cauzele penale în care s-a pus în miscare actiunea penală împotriva titularului, la cererea scrisă a procurorului sau instantei judecătoresti.

(3) Măsurile de indisponibilizare si de executare a sumelor depuse se vor lua în conditiile legii.”

Textele constitutionale invocate în sustinerea exceptiei au următorul cuprins:

- Art. 1 alin. (3): “România este stat de drept, democratic si social, în care demnitatea omului, drepturile si libertătile cetătenilor, libera dezvoltare a personalitătii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezintă valori supreme si sunt garantate.”;

- Art. 31 alin. (1) si (3): “(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interes public nu poate fi îngrădit.[…]

(3) Dreptul la informatie nu trebuie să prejudicieze măsurile de protectie a tinerilor sau siguranta natională.”;

- Art. 41 alin. (1) si (2): “(1) Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite prin lege.

(2) Proprietatea privată este ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetătenii străini si apatrizii nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor.”;

- Art. 49: “(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertăti poate fi restrâns numai prin lege si numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea sigurantei nationale, a ordinii, a sănătătii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertătilor cetătenilor; desfăsurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamităti naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav.

(2) Restrângerea trebuie să fie proportională cu situatia care a determinat-o si nu poate atinge existenta dreptului sau a libertătii.”;

- Art. 135 alin. (1)-(3): “(1) Statul ocroteste proprietatea.

(2) Proprietatea este publică sau privată.

(3) Proprietatea publică apartine statului sau unitătilor administrativ-teritoriale.”

Critica de neconstitutionalitate se bazează, în esentă, pe sustinerea că textul art. 6 din Legea nr. 66/1996, republicată, atinge însăsi existenta dreptului de liber acces la informatie.

Analizând textul de lege supus controlului de constitutionalitate, Curtea retine că acesta nu încalcă dispozitiile art. 31 alin. (1) si (3) din Constitutie.

Dispozitiile art. 31 alin. (1) din Constitutie, în mod repetat invocate de autorul exceptiei, se referă la dreptul la informatia de interes public, iar alin. (2) al aceluiasi articol (desi neinvocat de autorul exceptiei) este edificator, referindu-se la obligatia autoritătilor publice de a asigura informarea corectă a cetătenilor asupra treburilor publice si asupra problemelor de interes personal. De aici rezultă că acest drept nu implică si accesul la informarea cu caracter confidential, nici obligatia altor persoane juridice de a da asemenea informatii.

Or, textul criticat vizează nu o autoritate publică, ci Casa de Economii si Consemnatiuni, care, potrivit art. 1 din Legea nr. 66/1996, republicată, este “persoană juridică română de drept privat”, reorganizată “în societate bancară pe actiuni, cu actionar unic statul român”. De asemenea, potrivit art. 5 din lege, în activitatea sa, Casa de Economii si Consemnatiuni “se supune reglementărilor cuprinse în legea bancară, precum si celor emise de Banca Natională a României în aplicarea politicii monetare, de credit, valutare, de plăti, de asigurare a prudentei bancare si este subiect al supravegherii prudentiale a Băncii Nationale a României”.

În aceste conditii, este normal ca si Casei de Economii si Consemnatiuni să i se aplice regula confidentialitătii, prevăzută în textul criticat pentru neconstitutionalitate, comună băncilor.

În legătură cu aceasta, Curtea Constitutională, prin Decizia nr. 268 din 19 decembrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 94 din 23 februarie 2001, a stabilit că dispozitiile art. 35-37 din Legea bancară nr. 58/1998, care au un continut asemănător cu cel al art. 6 din Legea nr. 66/1996, republicată, sunt constitutionale.

Referitor la faptul că informatiile prevăzute în textul criticat nu constituie informatii publice, Curtea retine că Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public defineste ca atare numai acea informatie “care priveste activitătile sau rezultă din activitătile unei autorităti publice sau institutii publice”, iar prin autoritate sau institutie publică se întelege “orice autoritate sau institutie publică, precum si orice regie autonomă care utilizează resurse financiare publice” (art. 2 din lege).

În ceea ce priveste invocarea încălcării dispozitiilor art. 41 alin. (1) si (2) si ale art. 135 alin. (1)-(3) care se referă la protectia proprietătii private si la proprietate, Curtea constată că acestea nu sunt incidente în cauză, întrucât textul criticat prin care se asigură confidentialitatea informatiilor privind numele depunătorilor, sumele depuse si operatiunile efectuate nu are legătură cu dreptul de proprietate privată sau proprietatea publică, în conditiile în care nu operează nici un transfer de proprietate.

De asemenea, Curtea retine că în cauză nu sunt incidente nici dispozitiile art. 1 alin. (3) din Constitutie, care se referă la principiul statului de drept, întrucât acesta semnifică, în esentă, “domnia legii”, or, reglementarea criticată este cuprinsă într-un act emis de organul legiuitor, conform Constitutiei.

În sfârsit, Curtea retine că nu sunt incidente în cauză nici dispozitiile art. 49 din Constitutie privind restrângerea exercitiului unor drepturi, în conditiile în care, asa cum s-a arătat, nu se pune problema restrângerii dreptului la informatia publică, informatiile prevăzute de art. 6 din Legea nr. 66/1996, republicată, fiind informatii cu caracter privat, asa cum rezultă din întreaga economie a acestui act normativ.

Fată de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 din Legea nr. 66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii si Consemnatiuni din România în societate bancară pe actiuni, republicată, cu modificările ulterioare, exceptie ridicată de Valerian Stan în Dosarul nr. 3.611/CA/2002 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VIII-a civilă conflicte de muncă si litigii de muncă.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 2 octombrie 2003.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Mihai Paul Cotta

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea bugetelor rectificate de venituri si cheltuieli pe anul 2003 ale regiilor autonome de interes national aflate sub autoritatea Băncii Nationale a României

 

În temeiul art. 107 din Constitutie, al art. 38 alin. (1) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002, cu modificările si completările ulterioare, si al Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 79/2001 privind întărirea disciplinei economico-financiare si alte dispozitii cu caracter financiar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 59/2002,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă bugetele rectificate de venituri si cheltuieli pe anul 2003 ale regiilor autonome de interes national aflate sub autoritatea Băncii Nationale a României, respectiv Regia Autonomă “Monetăria Statului” si Regia Autonomă “Imprimeria Băncii Nationale a României”, prevăzute în anexele nr. 1 si 2*) care fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Hotărârea Guvernului nr. 1.601/2002 pentru aprobarea bugetelor de venituri si cheltuieli pe anul 2003 ale regiilor autonome de interes national aflate sub autoritatea Băncii Nationale a României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 31 ianuarie 2003, se modifică în mod corespunzător.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Guvernatorul Băncii Nationale a României,

Mugur Isărescu

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

Ministrul muncii, solidaritătii sociale si familiei,

Elena Dumitru

 

Bucuresti, 24 octombrie 2003.

Nr. 1.248.


*) Anexele nr. 1 si 2 se comunică Băncii Nationale a României.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind recunoasterea Fundatiei Consiliul National Român pentru Refugiati ca fiind de utilitate publică

 

În temeiul art. 108 din Constitutie, republicată, si al art. 39 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se recunoaste Fundatia Consiliul National Român pentru Refugiati, persoană juridică română de drept privat fără scop patrimonial, cu sediul în municipiul Bucuresti, str. Veronica Micle nr. 20, bl. M6, sc. B, ap. 58, sectorul 1, ca fiind de utilitate publică.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul administratiei si internelor,

Ioan Rus

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 4 noiembrie 2003.

Nr. 1.268.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL INDUSTRIEI SI RESURSELOR

AGENTIA ROMÂNĂ PENTRU CONSERVAREA ENERGIEI

 

DECIZIE

privind aprobarea Ghidului de elaborare si analiză a bilanturilor energetice

 

În conformitate cu prevederile Legii nr. 199/2000 privind utilizarea eficientă a energiei, republicată,

în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 19/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Industriei si Resurselor, cu modificările ulterioare,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 941/2002 privind organizarea si functionarea Agentiei Române pentru Conservarea Energiei.

în baza Ordinului ministrului industriei si resurselor nr. 24/2003,

în baza Ordinului ministrului industriei si resurselor nr. 245/2002 privind aprobarea Regulamentului pentru autorizarea persoanelor fizice si juridice care au dreptul să realizeze bilanturi energetice si a Regulamentului pentru atestarea responsabililor cu atributii în domeniul gestiunii energiei,

presedintele Agentiei Române pentru Conservarea Energiei emite următoarea decizie:

Art. 1. - Se aprobă Ghidul de elaborare si analiză a bilanturilor energetice, cuprins în anexa*) care face parte integrantă din prezenta decizie.

Art. 2. - Prezenta decizie va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, si pe adresa de Internet a Agentiei Române pentru Conservarea Energiei: www.arceonline.ro.

Art. 3. - Prevederile cuprinse în Ghidul de elaborare si analiză a bilanturilor energetice se vor duce la îndeplinire de către persoanele fizice si juridice care detin autorizatia de elaborare a bilanturilor energetice, emise de Agentia Română pentru Conservarea Energiei.

 

Presedintele Agentiei Române pentru Conservarea Energiei,

Mihai-Marius Voronca

 

Bucuresti, 28 mai 2003.

Nr. 56.


*) Anexa se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 792 bis în afara abonamentului si se poate achizitiona de la Centrul pentru relatii cu publicul al Regiei Autonome “Monitorul Oficial”, Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.

 

MINISTERUL ECONOMIEI SI COMERTULUI

 

ORDINcopyrightdsc.net

privind aprobarea listei organismelor recunoscute care efectuează evaluarea conformitătii în domeniul aparatelor consumatoare de combustibili gazosi

 

În conformitate cu prevederile art. 12 din Hotărârea Guvernului nr. 453/2003 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piată a aparatelor consumatoare de combustibili gazosi,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 738/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Economiei si Comertului,

ministrul economiei si comertului emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă lista organismelor recunoscute care efectuează evaluarea conformitătii în domeniul aparatelor consumatoare de combustibili gazosi, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Se abrogă Ordinul ministrului industriei si resurselor nr. 378/2002 privind aprobarea listei cuprinzând organismele de certificare notificate care efectuează evaluarea conformitătii în domeniul aparatelor consumatoare de combustibili gazosi, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 641 din 29 august 2002.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul economiei si comertului,

Dan Ioan Popescu

 

Bucuresti, 3 noiembrie 2003.

Nr. 246.

 

ANEXĂ

 

LISTA

organismelor recunoscute care efectuează evaluarea conformitătii în domeniul aparatelor consumatoare de combustibili gazosi

 

Denumirea si adresa organismului

de evaluare a conformitătii

recunoscut

Nr. de

identificare

în Registrul

organismelor

recunoscute

Grupa de produse

Aparate consumatoare

de combustibili gazosi:

Sarcini specifice

Articolul

din Hotărârea

Guvernului

nr. 453/2003

Unitatea ISCIR-CERT din cadrul Inspectiei de Stat pentru Controlul Cazanelor,  Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat (ISCIR), str. Sfântul Elefterie nr. 47-49, sectorul 1,  Bucuresti

02

 

EK 2822.12

EK 2822.13

EL 2972.11

EL 2972.12

EL 2972.13

EL 2972.14

EL 2972.20

Examinarea CE de tip

Asigurarea calitătii

productiei

Asigurarea calitătii

produsului

Verificarea produsului

Conformitatea cu tipul

Art. 9 alin. (1) lit. a)

Art. 9 alin. (1) lit. b)

 

 

 

 

Verificarea unitătii de produs

Art. 9 alin. (2)

 

ACTE ALE CONSILIULUI CONCURENTEI

 

CONSILIUL CONCURENTEI

 

DECIZIE

referitoare la autorizarea concentrării economice realizate de Societatea Comercială MOL ROMANIA PETROLEUM PRODUCTS - S.R.L. prin cumpărarea unor elemente de activ de la Societatea Comercială SHELL ROMANIA - S.R.L.

 

Presedintele Consiliului Concurentei,

în baza:

1. Decretului nr. 1.075 din 21 decembrie 2001 privind numirea membrilor Consiliului Concurentei;

2. Legii concurentei nr. 21/1996;

3. Regulamentului privind autorizarea concentrărilor economice;

4. Regulamentului de organizare, functionare si procedură al Consiliului Concurentei;

5. materialelor din dosarul cauzei (RS-310 din 28 august 2003);

6. Notei Departamentului servicii (V2-1.824 din 6 octombrie 2003), luând în considerare că:

1. La data de 29 iulie 2003, prin Contractul privind vânzarea-cumpărarea de statii de vânzare cu amănuntul (denumit în continuare Contract), încheiat între Societatea Comercială MOL ROMANIA PETROLEUM PRODUCTS - S.R.L. (denumită în continuare MOL ROMANIA) 1) , în calitate de cumpărător, si Societatea Comercială SHELL ROMANIA - S.R.L. (denumită în continuare SHELL) 2) , în calitate de vânzător, MOL ROMANIA va achizitiona, cu efect de la data finalizării, următoarele active (denumite în continuare active):

- 23 de statii de vânzare cu amănuntul, inclusiv structurile;

- echipamentele;

- stocurile;

- sistemele informatice de vânzare cu amănuntul.

2. Conform definitiilor date în cuprinsul Contractului, activele societătii SHELL, asupra cărora urmează a se dobândi controlul de către MOL ROMANIA, înseamnă toate drepturile, titlurile de proprietate si beneficiile detinute de către vânzător din sau în legătură cu statiile de vânzare cu amănuntul si cuprind următoarele:

- statii de vânzare cu amănuntul: statiile identificate în partea A din anexa nr. 1 la Contract, utilizate pentru vânzarea de combustibili auto si, în măsură aplicabilă, pentru vânzarea de consumabile;

- structuri: toate clădirile si alte constructii din cadrul fiecărei statii de vânzare cu amănuntul;

- echipamente: masinile, echipamentele sau alte articole prevăzute în partea B din anexa nr. 1 la Contract, cu privire la fiecare statie de vânzare cu amănuntul;

- stocuri: stocul de combustibili auto si consumabile, dacă există, detinute de către vânzător la ora 9,00 pe data predării, cu privire la fiecare statie de vânzare cu amănuntul;

- sistemele informatice de vânzare cu amănuntul: sistemele IT de vânzare cu amănuntul operationale, constând, în mod obisnuit, din 3 computere fără software (2 în spatiile de vânzare si 1 în biroul din spate), 2 afisaje pentru clienti, 2 cititoare de coduri cu bare, 2 cititoare de coduri carduri si 1 imprimantă în biroul din spate, cu privire la fiecare statie de vânzare cu amănuntul.

3. Potrivit clauzei nr. 3.1 din Contract, vânzarea-cumpărarea se va finaliza în cea de a 7-a zi lucrătoare după îndeplinirea sau renuntarea la conditiile prevăzute în clauza nr. 3.2. În temeiul clauzei contractuale nr. 3.2, finalizarea va fi conditionată de îndeplinirea sau renuntarea la următoarele conditii prealabile:

(i) autorizarea operatiunii în cauză de către Consiliul Concurentei;

(ii) primirea, de către vânzător, de la proprietari sau alti detinători de drepturi reale asupra statiilor de vânzare cu amănuntul, a consimtămintelor necesare în vederea transferării contractelor privind drepturile asupra statiilor de vânzare cu amănuntul către cumpărător;

(iii) primirea de către cumpărător de la vânzător a încheierilor emise de către birourile de carte funciară pentru fiecare statie, care să ateste că drepturile de proprietate, respectiv de folosintă, asupra statiilor sunt înregistrate corespunzător pe numele vânzătorului.

4. Conform informatiilor furnizate în formularul de notificare 3) , data estimată a finalizării Contractului este 15 decembrie 2003; ulterior acestei date, SHELL va opera statiile de vânzare cu amănuntul maximum două luni - până la data de 15 februarie 2004, dată la care se va trece la predarea-preluarea efectivă a statiilor de vânzare cu amănuntul si la schimbarea de design.

5. Achizitionarea de către MOL ROMANIA a controlului direct asupra activelor din SHELL reprezintă o concentrare economică, realizată prin cumpărarea de elemente de activ, conform art. 11 alin. (2) lit. b) din Legea concurentei nr. 21/1996 si prevederilor Regulamentului privind autorizarea concentrărilor economice.

6. Cifrele de afaceri realizate de părtile implicate, în anul 2002, depăsesc pragul de minimis prevăzut de art. 15 din Legea concurentei nr. 21/1996, cu modificările ulterioare.

7. Notificarea a devenit efectivă la data de 17 septembrie 2003.

8. Societatea achizitoare, MOL ROMANIA, are ca obiect principal de activitate comertul cu amănuntul al carburantilor pentru autovehicule. MOL ROMANIA este controlată, în proportie de 100%, de către MOL HUNGARIAN OIL & GAS COMPANY Rt. MOL ROMANIA nu controlează societăti comerciale din tară sau din străinătate.

9. Tipurile de servicii prestate de MOL ROMANIA sunt următoarele:

- servicii de comercializare a combustibililor auto - în toate statiile;

- servicii de comercializare autogaz - o statie si butelii (în 29 de statii);

- servicii de comercializare a mărfurilor shop - în toate statiile;

- servicii de comercializare a produselor snack - în toate statiile;

- servicii de întretinere auto: spălătorii auto automate, aspirator auto, curătător tapiterie, compresor umflat pneuri;

- servicii de acceptare carduri - gratuit, în toate statiile.

10. Activele implicate în operatiunea de concentrare economică au apartinut societătii SHELL, care are ca obiect principal de activitate intermedieri în comertul cu combustibili, minerale si produse chimice pentru industrie. SHELL este controlată, în proportie de 100%, de către SHELL OVERSEAS HOLDINGS Ltd - Marea Britanie; SHELL OVERSEAS HOLDINGS Ltd - Marea Britanie, precum si SHELL nu exercită controlul asupra altor societăti comerciale din România.

11. Tipurile de servicii prestate de către activele achizitionate sunt următoarele:

- servicii de comercializare a combustibililor auto (în toate statiile);

- servicii de comercializare a autogazului 4) (doar într-o statie: Suceava Unirii) si a buteliilor (în 16 statii);

- servicii de comercializare a mărfurilor shop 5) (în toate statiile);

- servicii de comercializare a produselor snack 6) (doar într-o statie: SHELL Piatra-Neamt);

- servicii de spălătorie auto 7) (în două statii).

12. Piata relevantă a produsului pe care are loc operatiunea de concentrare economică este piata pe care actionează activele achizitionate; piata relevantă a produsului este constituită din: piata serviciilor de comercializare a carburantilor, piata serviciilor de comercializare a autogazului si a buteliilor, piata serviciilor de comercializare a mărfurilor shop, piata serviciilor de comercializare a pro- duselor snack si piata serviciilor de spălătorie auto.

13. Societatea achizitoare - MOL ROMANIA - era prezentă, până la momentul achizitiei în discutie, pe pietele relevante ale produsului definite la pct. 12.

14. Din punct de vedere al pietei relevante geografice, analiza operatiunii în cauză prezintă interes pe piata serviciilor de comercializare a carburantilor. După achizitia celor 23 de active de la SHELL, MOL ROMANIA va detine 77 de statii de vânzare cu amănuntul, fată de 54 de statii, cât detinea anterior operatiunii de concentrare economică. Analiza a fost efectuată atât în ipoteza în care piata relevantă geografică ar fi piată natională, cât si în ipoteza în care piata relevantă geografică ar fi piata locală (constituită din fiecare localitate în care se achizitionează active).

15. În ipoteza în care piata relevantă geografică unde se manifestă concurenta între statiile de vânzare cu amănuntul a car- burantilor ar fi piată natională, cota de piată detinută de MOL ROMANIA după achizitia în cauză va fi de aproximativ 3,7%, fată de 2,6%, cât detinea anterior operatiunii de concentrare economică. În aceste conditii, se poate afirma că operatiunea de concentrare eco- nomică notificată nu va avea un impact semnificativ asupra pietei relevante, aceasta neconducând la crearea sau consolidarea unei pozitii dominante a MOL ROMANIA pe această piată.

16. În ipoteza în care piata relevantă geografică unde se manifestă concurenta între statiile de vânzare cu amănuntul a car- burantilor ar fi piată locală, cota de piată detinută de MOL ROMANIA după achizitia în cauză se prezintă astfel:

- în Bucuresti: 5,75% (initial detinea 5,17%);

- în Bacău: 6,67% (initial nu era prezentă);

- în Brăila: 4,55% (initial nu era prezentă);

- în Botosani: 8,33% (initial nu era prezentă);

- în Cluj-Napoca: 10,34% (initial detinea 6,9%);

- în Constanta: 10,20% (initial detinea 4,08%);

- în Galati: 9,09% (initial nu era prezentă);

- în Giurgiu: 8,33% (initial nu era prezentă);

- în Hunedoara: 20% (initial nu era prezentă);

- în Iasi: 3,23% (initial nu era prezentă);

- în Onesti: 16,67% (initial nu era prezentă);

- în Piatra-Neamt: 12,5% (initial nu era prezentă);

- în Ploiesti: 8% (initial detinea 4%);

- în Pitesti: 9,09% (initial detinea 4,55%);

- în Roman: 12,5% (initial nu era prezentă);

- în Slatina: 12,5% (initial nu era prezentă);

- în Suceava: 5,56% (initial nu era prezentă);

- în Târgoviste: 9,09% (initial nu era prezentă);

- în Timisoara: 10,87% (initial detinea 6,52%).

MOL ROMANIA va detine pe pietele locale cote de piată situate între 3,23% (în Iasi) si 20% (în Hunedoara), cote de piată calculate în functie de ponderea numărului de statii aflate în exploatarea acestei societăti, după achizitie, în numărul total de statii aflate în exploatare, situate în fiecare dintre localitătile în care MOL ROMANIA achizitionează statii de vânzare cu amănuntul de la SHELL. De asemenea, în 13 dintre cele 20 de localităti, MOL ROMANIA nu era prezentă anterior operatiunii de concentrare economică; prin această operatiune, MOL ROMANIA îsi asigură o retea natională de statii de vânzare cu amănuntul. Având în vedere

aceste aspecte, rezultă că nu se pune problema unei afectări semnificative a mediului concurential de pe pietele relevante, în urma operatiunii de concentrare economică notificate.

17. Pe piata natională a serviciilor de comercializare a mărfurilor shop, MOL ROMANIA detinea, anterior operatiunii în discutie, 54 de magazine, ajungând, după operatiunea de concentrare economică, să detină 77 de magazine. MOL ROMANIA va detine pe piata natională, ulterior operatiunii de concentrare economică, o cotă de piată situată sub 1%. În concluzie, impactul operatiunii de concentrare economică este nesemnificativ pe această piată.

18. Pe piata serviciilor de comercializare a produselor snack impactul operatiunii de concentrare economică este, de asemenea, nesemnificativ, doar una dintre cele 23 de statii de vânzare cu amănuntul achizitionate prestând acest tip de servicii (SHELL Piatra-Neamt). Aceeasi situatie este valabilă si pentru piata serviciilor de comercializare a autogazului si a buteliilor, doar una dintre cele 23 de statii de vânzare cu amănuntul achizitionate de la SHELL comercializând autogaz (SHELL Suceava Unirii).

19. Pe piata natională a serviciilor de spălătorie auto MOL ROMANIA detinea, anterior operatiunii în discutie, 28 de spălătorii auto, ajungând, după operatiunea de concentrare economică, să detină 32 de spălătorii auto. Cota de piată detinută de către MOL ROMANIA pe piata natională, după operatiunea de concentrare economică, va fi sub 1%, deci impactul operatiunii de concentrare economică este nesemnificativ pe această piată relevantă.

20. În urma analizei efectelor concentrării economice realizate de către MOL ROMANIA prin preluarea controlului asupra activelor din SHELL, rezultă că nu se creează si nu se consolidează o pozitie dominantă care conduce sau ar putea conduce la restrângerea, înlăturarea ori denaturarea semnificativă a concurentei pe piata relevantă,

DECIDE:

Art. 1. - În conformitate cu dispozitiile art. 51 alin. (1) lit. b) din Legea concurentei nr. 21/1996 si ale pct. 124 lit. b) din partea a II-a cap. II din Regulamentul privind autorizarea concentrărilor economice, se autorizează concentrarea economică realizată de MOL ROMANIA, prin preluarea controlului asupra activelor din SHELL, constatând că, desi cade sub incidenta legii, nu există motive pentru a fi refuzată.

Art. 2. - MOL ROMANIA este obligată, conform prevederilor art. 33 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 21/1996, să plătească taxa de autorizare a concentrării economice notificate.

Art. 3. - Taxa de autorizare, conform prevederilor Instructiunilor date de Consiliul Concurentei în aplicarea art. 33 alin. (2) din Legea concurentei nr. 21/1996 cu privire la calculul taxei de autorizare a concentrărilor economice, calculată pe baza datelor furnizate de către MOL ROMANIA prin Adresa nr. 6.442 din 22 septembrie 2003, înregistrată la Consiliul Concurentei cu nr. V2-1.773 din 22 septembrie 2003, este de 3.272.147.338 (trei miliarde două sute saptezeci si două milioane o sută patruzeci si sapte mii trei sute treizeci si opt) lei.

Art. 4. - Suma reprezentând taxa de autorizare se va vira în termen de maximum 30 (treizeci) de zile de la data comunicării prezentei decizii de către MOL ROMANIA la bugetul de stat, cu ordin de plată tip trezorerie, în contul 361280013302 deschis la Banca Natională a României, Sucursala Judetului Cluj, beneficiar Directia Trezorerie si Contabilitate Publică Cluj, cu mentiunea: “pentru autorizarea concentrării economice”. Pe versoul ordinului de plată se va mentiona: cod cont: 20170103. O copie de pe ordinul de plată va fi transmisă neîntârziat Consiliului Concurentei.

Art. 5. - Decizia Consiliului Concurentei poate fi atacată, conform prevederilor art. 52 alin. (3) din Legea nr. 21/1996, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Curtea de Apel Bucuresti, Sectia contencios administrativ.

Art. 6. - În conformitate cu art. 62 din Legea nr. 21/1996, prezenta decizie va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, pe cheltuiala MOL ROMANIA, în termen de 30 de zile de la comunicare.

Art. 7. - Prezenta decizie devine aplicabilă de la data comunicării ei.

Art. 8. - Departamentul servicii si Secretariatul general vor urmări ducerea la îndeplinire a prezentei decizii.

Art. 9. - Secretariatul general va transmite această decizie la:

Societatea Comercială MOL ROMANIA PETROLEUM PRODUCTS - S.R.L.

Sediul: Cluj-Napoca, Str. Republicii nr. 109, etaj 4, judetul Cluj

Nr. de înmatriculare la oficiul registrului comertului: J 12/729/2000

Cod unic de înregistrare: 7745470

Telefon: 0264/407 600

Fax: 0264/594 852.

 

Presedintele Consiliului Concurentei,

Theodor Valentin Purcărea

 

Bucuresti, 6 octombrie 2003.

Nr. 435.


1) Sediul: Cluj-Napoca, Str. Republicii nr. 109, etaj 4, judetul Cluj; nr. de înmatriculare la oficiul registrului comertului: J 12/729/2000.

2) Sediul: Bucuresti, bd. Carol I nr. 64, sectorul 2; nr. de înmatriculare la oficiul registrului comertului: J 40/2792/1992.”

3) Pagina nr. 3 din notificare.

4) Prin intermediul agentilor SHELL.

5) Prin intermediul agentilor SHELL.

6) Prin intermediul agentilor SHELL.

7) Prin intermediul agentilor SHELL.