MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

P A R T E A I

Anul 171 (XV) - Nr. 192 LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE Miercuri, 26 martie 2003

SUMAR

LEGI SI DECRETE

59. - Lege pentru ratificarea Protocolului de la Cartagena privind biosecuritatea la Conventia privind diversitatea biologicã (semnatã la 5 iunie 1992 la Rio de Janeiro), adoptat la Montreal la 29 ianuarie 2000

Protocolul de la Cartagena privind biosecuritatea la Conventia privind diversitatea biologicã (semnatã la 5 iunie 1992 la Rio de Janeiro), adoptat la Montreal la 29 ianuarie 2000

100. - Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Protocolului de la Cartagena privind biosecuritatea la Conventia privind diversitatea biologicã (semnatã la 5 iunie 1992 la Rio de Janeiro), adoptat la Montreal la 29 ianuarie 2000

68. - Lege privind acceptarea Codului pentru constructia si echipamentul navelor pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase (Codul BCH), adoptat de Organizatia Maritimã Internationalã prin Rezolutia MEPC.20(22) a Comitetului pentru Protectia Mediului Marin la Londra la 5 decembrie 1985, astfel cum a fost modificat prin amendamentele ulterioare, precum si pentru acceptarea amendamentelor din 1990, 1996, 1999 si 2000 referitoare la acesta

109. - Decret pentru promulgarea Legii privind acceptarea Codului pentru constructia si echipamentul navelor pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase (Codul BCH), adoptat de Organizatia Maritimã Internationalã prin Rezolutia MEPC.20(22) a Comitetului pentru Protectia Mediului Marin la Londra la 5 decembrie 1985, astfel cum a fost modificat prin amendamentele ulterioare, precum si pentru acceptarea amendamentelor din 1990, 1996, 1999 si 2000 referitoare la acesta

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

Decizia nr. 48 din 4 februarie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 79 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici

Decizia nr. 79 din 25 februarie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 371² alin. 3 din Codul de procedurã civilã

ACTE ALE BÃNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

40. - Ordin privind sanctionarea Casei de Schimb Valutar Societatea Comercialã “Mistic Impex“ - S.R.L. Bucuresti

LEGI SI DECRETE

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

LEGE

pentru ratificarea Protocolului de la Cartagena privind biosecuritatea la Conventia la 29 ianuarie 2000

Parlamentul României adoptã prezenta lege.

Articol unic. - Se ratificã Protocolul de la Cartagena privind biosecuritatea la Conventia privind diversitatea iologicã (semnatã la 5 iunie 1992 la Rio de Janeiro), adoptat la Montreal la 29 ianuarie 2000.

Aceastã lege a fost adoptatã de Senat în sedinta din 12 decembrie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TÃRÃCILÃ

Aceastã lege a fost adoptatã de Camera Deputatilor în sedinta din 18 februarie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTA.ILOR

VALER DORNEANU

Bucuresti, 11 martie 2003.

Nr. 59.

PROTOCOLUL

de la Cartagena privind biosecuritatea la Conventia privind diversitatea biologicã (semnatã la 5 iunie 1992 la Rio de Janeiro), adoptat la Montreal la 29 ianuarie 2000*)

---

*) Traducere.

Pãrtile la acest protocol,

fiind pãrti la Conventia privind diversitatea biologicã, denumitã în continuare conventie,

reamintind paragrafele 3 si 4 din art. 19, art. 8 g) si art. 17 din conventie,

reamintind, de asemenea, Decizia II/5 din 17 noiembrie 1995, adoptatã la Conferinta pãrtilor la conventie, de a elabora un protocol pentru prevenirea riscurilor biotehnologice, care se va referi în special la miscarea transfrontierã a oricãrui organism modificat genetic rezultat din biotehnologiile moderne care ar putea avea efecte adverse asupra conservãrii si utilizãrii durabile a diversitãtii biologice, luând în considerare, în particular, proceduri adecvate pentru un acord în cunostintã de cauzã,

reafirmând abordarea cu precautie continutã în principiul 15 al Declaratiei de la Rio privind mediul si dezvoltarea, constiente de expansiunea rapidã a biotehnologiei moderne si de cresterea interesului public fatã de potentialele efecte adverse asupra diversitãtii bilogice, tinând, de asemenea, cont de riscurile pentru sãnãtatea umanã,

recunoscând cã biotehnologia modernã reprezintã, în cazul în care este dezvoltatã si folositã în conditii adecvate de sigurantã pentru mediu si sãnãtatea umanã, un potential considerabil pentru bunãstarea populatiei,

recunoscând, de asemenea, importanta crucialã pentru umanitate a centrelor de origine si centrelor de diversitate geneticã,

tinând cont de capacitatea limitatã a mai multor state, mai ales a celor în curs de dezvoltare, de a face fatã naturii si importantei riscurilor cunoscute si potentiale asociate organismelor modificate genetic,

recunoscând cã acordurile de mediu si comertul trebuie sã se sustinã reciproc în vederea realizãrii dezvoltãrii durabile,

accentuând faptul cã acest protocol nu implicã o schimbare în ceea ce priveste drepturile si obligatiile unei pãrti în virtutea altor acorduri internationale în vigoare,

întelegând cã acest preambul nu intentioneazã sã subordoneze acest protocol altor acorduri internationale,

au convenit urmãtoarele:

ARTICOLUL 1

Obiectiv

În conformitate cu abordarea cu precautie continutã în principiul 15 al Declaratiei de la Rio privind mediul si dezvoltarea, obiectivul acestui protocol este de a contribui la asigurarea unui nivel adecvat de protectie pentru siguranta transferului, manipulãrii si utilizãrii organismelor modificate genetic, rezultate din biotehnologia modernã si care pot avea efecte adverse asupra conservãrii si utilizãrii durabile a diversitãtii biologice, tinându-se, de asemenea, cont de riscurile pentru sãnãtatea umanã si concentrându-se în special asupra miscãrii lor transfrontiere.

ARTICOLUL 2

Prevederi generale

1. Fiecare parte trebuie sã adopte mãsuri potrivite juridice, administrative sau orice altã mãsurã necesarã pentru implementarea obligatiilor din acest protocol.

2. Pãrtile trebuie sã se asigure cã producerea, manipularea, transportul, utilizarea, transferul si eliberarea oricãrui organism modificat genetic se realizeazã într-o manierã care previne sau reduce riscurile pentru diversitatea biologicã, tinând, de asemenea, cont de riscurile pentru sãnãtatea umanã.

3. Acest protocol nu poate afecta în nici un fel suveranitatea statelor în cadrul apelor lor teritoriale stabilite în conformitate cu legile internationale, drepturile suverane si jurisdictia pe care statele o exercitã în zonele lor economice exclusive si pe platoul continental, în conformitate cu dreptul international, sau exercitarea de cãtre navele si avioanele tuturor statelor a drepturilor si libertãtilor navigationale conferite de legile internationale si reflectate în instrumente internationale relevante.

4. Acest protocol nu trebuie sã fie interpretat ca o restrictie a drepturilor unei pãrti de a actiona în mod cât mai riguros pentru conservarea diversitãtii biologice si utilizarea durabilã a resurselor sale care sunt prevãzute în acest protocol, cuconditia ca o asemenea actiune sã fie compatibilã cu obiectivelesi prevederile acestui protocol si în concordantã cu celelalte obligatii impuse respectivei pãrti prin dreptul international.

5. Pãrtile sunt încurajate sã tinã cont în mod adecvat de experienta disponibilã, instrumentele existente si eforturile întreprinse de forurile internationale ce au competentã în domeniul riscului pentru sãnãtatea umanã.

ARTICOLUL 3

Definitii

În textul acestui protocol:

a) prin Conferinta pãrtilor se întelege Conferinta pãrtilor la conventie;

b) prin utilizare în mediu închis se întelege toate operatiile realizate într-un dispozitiv, instalatie sau altã structurã fizicã, care implicã organismele modificate genetic, reglementate de mãsuri specifice, si limiteazã efectiv contactul cu mediul exterior si impactul asupra acestuia;

c) prin export se întelege miscarea transfrontierã intentionatã având ca stat de provenientã o parte si ca stat de destinatie o altã parte;

d) prin exportator se întelege orice persoanã fizicã sau juridicã, care, în conformitate cu jurisdictia pãrtii exportatoare, dispune exportul unui organism modificat genetic;

e) prin import se întelege miscarea transfrontierã intentionatã având ca stat de provenientã o parte si ca stat de destinatie o altã parte;

f) prin importator se întelege orice persoanã fizicã sau juridicã, care, în conformitate cu jurisdictia pãrtii exportatoare, dispune importul unui organism modificat genetic;

g) prin organism modificat genetic se întelege totalitatea organismelor vii care au o nouã combinatie de material genetic obtinutã cu ajutorul biotehnologiei moderne;

h) prin organism viu se întelege orice entitate biologicã, capabilã sã transfere sau sã reproducã material genetic, inclusive organisme sterile, virusi si viroizi;

i) prin biotehnologie modernã se întelege:

a. aplicarea tehnicilor in vitro cu acizi nucleici, incluzând recombinarea acidului dezoxiribonucleic (ADN) si introducerea directã a acidului nucleic în celule ori organite; sau

b. fuziunea celularã a organismelor care nu apartin aceleiasi familii taxonomice, care strãbat barierele naturale ale fiziologiei de reproducere sau de recombinare si care nu sunt tehnici utilizate pentru reproducerea si selectia tipurilor clasice;

j) prin organizatia regionalã a integrãrii economice se întelege o organizatie constituitã din state suverane dintr-o regiune datã, cãreia statele membre i-au transferat competenta privind toate problemele guvernate de acest protocol si care a fost corespunzãtor autorizatã, în conformitate cu procedurile sale interne, sã semneze, sã ratifice, sã accepte, sã aprobe sau sã adere la acesta.

k) prin miscare transfrontierã se întelege miscarea unui organism modificat genetic de la o parte la alta, cu precizarea cã la art. 17 si 24 se va întelege miscarea acestora între un stat parte si un stat care nu este parte.

ARTICOLUL 4

Scop

Acest protocol se aplicã miscãrilor transfrontiere, tranzitului, manipulãrii si utilizãrii tuturor organismelor vii modificate genetic care pot avea efecte adverse asupra conservãrii si utilizãrii durabile a diversitãtii biologice, tinându-se, de asemenea, cont de riscurile pentru sãnãtatea umanã.

ARTICOLUL 5

Produse farmaceutice

Acest protocol nu se aplicã - în pofida art. 4 si fãrã a prejudicia dreptul unei pãrti de a supune toate organismele modificate genetic unei evaluãri a riscurilor înainte de a lua decizia privind importul lor - miscãrilor transfrontiere a organismelor modificate genetic care sunt produse farmaceutice destinate populatiei si care cad sub incidenta altor acorduri sau organisme internationale relevante.

ARTICOLUL 6

Tranzitul si utilizarea în mediu închis

1. Prevederile acestui protocol privind procedura de acord prealabil în cunostintã de cauzã nu se aplicã organismelor modificate genetic în tranzit, în pofida prevederilor art. 4 si fãrã a prejudicia dreptul unei pãrti de tranzit de a reglementa transportul pe teritoriul sãu al organismelor modificate genetic si de a aviza Centrul de schimb de informatii pentru prevenirea riscurilor biotehnologice despre orice decizie, luatã în conformitate cu paragraful 3 al art. 2, privind tranzitul pe teritoriul sãu al unui organism modificat genetic.

2. Prevederile acestui protocol privind procedura de accord prealabil în cunostintã de cauzã nu se aplicã organismelor modificate genetic destinate utilizãrii în mediu închis, în conformitate cu standardele pãrtii importatoare, în pofida prevederilor art. 4 si fãrã a prejudicia dreptul unei pãrti de a supune toate organismele modificate genetic unei evaluãri a riscurilor înainte de a lua decizia privind importul lor si de a fixa norme aplicabile pentru utilizarea în mediu închis în cadrul jurisdictiei pãrtii respective.

ARTICOLUL 7

Aplicarea procedurii de acord prealabil în cunostintã de cauzã

1. Sub rezerva art. 5 si 6, procedura de acord prealabil în cunostintã de cauzã prevãzutã în art. 8, 9, 10 si 1t se aplicã înaintea primei miscãri transfrontiere intentionate a organismelor modificate genetic destinate introducerii intentionate în mediul pãrtii importatoare.

2. Introducerea intentionatã în mediu, mentionatã în paragraful 1 de mai sus, nu se referã la organismele modificate genetic destinate a fi utilizate direct pentru alimentatia umanã sau animalã ori pentru procesare.

3. Art. 11 se aplicã înainte de prima miscare transfrontierã a organismelor modificate genetic destinate a fi utilizate direct pentru alimentatia umanã sau animalã ori pentru procesare.

4. Procedura de acord prealabil în cunostintã de cauzã nu se aplicã miscãrii transfrontiere intentionate a organismelor vii care, într-o decizie a Conferintei pãrtilor în calitate de reuniune a pãrtilor la acest protocol, sunt definite ca putin susceptibile de a avea efecte adverse asupra conservãrii si utilizãrii durabile a diversitãtii biologice, luându-se în considerare si riscurile pentru sãnãtatea umanã.

ARTICOLUL 8

Notificarea

1. Partea exportatoare trebuie sã anunte sau sã cearã exportatorului sã trimitã o notificare scrisã autoritãtii nationale competente a pãrtii importatoare, înainte de miscarea transfrontierã intentionatã a unui organism modificat genetic care este vizat în paragraful 1 al art. 7. Notificarea trebuie sã continã cel putin informatiile specificate în anexa nr. I.

2. Partea exportatoare trebuie sã se asigure cã existã o responsabilitate juridicã în ceea ce priveste exactitatea informatiilor furnizate de cãtre exportator.

ARTICOLUL 9

Confirmarea primirii notificãrii

1. Partea importatoare trebuie sã confirme autorului notificãrii primirea acesteia, în scris, în decurs de 90 de zile de la primire.

2. Confirmarea trebuie sã indice:

a) data primirii notificãrii;

b) dacã notificarea contine la prima vedere informatii vizate în art. 8;

c) dacã s-a procedat în conformitate cu cadrul legal national al pãrtii importatoare sau în conformitate cu prevederile specificate în art. 10.

3. Cadrul legal national la care se face referire în paragraful 2 li2. c) de mai sus trebuie sã fie conform protocolului.

4. Dacã o parte importatoare nu confirmã primirea notificãrii, acest fapt nu implicã consimtãmântul acesteia pentru o miscare transfrontierã intentionatã.

ARTICOLUL 10

Procedura de decizie

1. Deciziile pãrtii importatoare trebuie sã fie în conformitate cu prevederile art. 15.

2. Partea importatoare trebuie, în perioada mentionatã în art. 9, sã informeze în scris notificatorul si Centrul de schimb de informatii pentru prevenirea riscurilor biotehnologice dacã miscarea transfrontierã poate continua:

a) numai dupã ce partea importatoare si-a dat consimtãmântul scris;

b) la nu mai putin de 90 de zile, fãrã alt consimtãmânt scris.

3. În termen de 270 de zile de la data primirii notificãrii partea importatoare trebuie sã comunice în scris notificatorului si Centrului de schimb de informatii pentru prevenirea riscurilor biotehnologice decizia la care se face referire în paragraful 2 li2. a) de mai sus:

a) aprobarea importului cu sau fãrã conditii, indicând modul în care decizia se va aplica importurilor ulterioare de organisme modificate genetic de acelasi fel;

b) interzicerea importului;

c) solicitarea de informatii aditionale relevante în conformitate cu cadrul legislativ national sau cu anexa nr. I; numãrul zilelor trecute de la momentul în care partea importatoare cere informatiile suplimentare p‚nã când le primeste nu va fi luat în calcul; sau

d) informarea notificatorului cã perioada specificatã în acest paragraf este prelungitã pe o duratã nedefinitã.

4. Numai în cazul unui consimtãm‚nt neconditionat deciziile mentionate la paragraful 3 de mai sus trebuie sã indice motivele pe care acesta se bazeazã.

5. Dacã partea importatoare nu comunicã decizia luatã în termen de 270 de zile de la data primirii notificãrii, acest fapt nu implicã consimtãm‚ntul acesteia pentru o miscare transfrontierã intentionatã.

6. Lipsa unei certitudini stiintifice, datoratã informatiilor si cunostintelor stiintifice insuficient de relevante privind proportiile potentialelor efecte adverse ale organismelor modificate genetic asupra conservãrii si utilizãrii durabile a diversitãtii biologice în statul parte importator, tinând, de asemenea, cont de riscurile pentru sãnãtatea umanã, nu împiedicã partea respective sã ia o decizie, dupã cum socoteste de cuviintã, cu privire la importul organismelor modificate genetic în cauzã, astfel cum este indicat în paragraful 3 de mai sus, în scopul evitãrii sau reducerii la minimum a potentialelor efecte adverse.

7. Conferinta pãrtilor în calitate de reuniune a pãrtilor la acest protocol trebuie sã decidã la prima întrunire

asupra procedurilor si mecanismelor potrivite pentru facilitarea luãrii deciziilor de cãtre partea importatoare.

ARTICOLUL 11

Procedura de urmãrire a organismelor modificate genetic destinate a fi utilizate direct în alimentatia umanã si animalã sau pentru procesare

1. O parte care ajunge la o decizie definitivã privind utilizarea pe teritoriul national, inclusiv desfacerea pe piatã a unui organism modificat genetic, care poate fi subiectul miscãrii transfrontiere pentru utilizare directã în alimentatia umanã sau animalã ori pentru procesare, trebuie, în termen de 15 zile de la luarea acestei decizii, sã informeze celelalte pãrti prin intermediul Centrului de schimb de informatii pentru prevenirea riscurilor biotehnologice. Aceastã informare trebuie sã continã cel putin informatiile specificate în anexa nr. II. Partea trebuie sã punã la dispozitie o copie, în scris, a informatiilor punctului central national al fiecãrei pãrti, care va informa în avans secretariatul cã nu are acces la Centrul de schimb de informatii pentru prevenirea riscurilor biotehnologice. Aceastã prevedere nu se aplicã deciziilor privind analiza pe teren.

2. Partea care ajunge la o decizie în conformitate cu paragraful 1 de mai sus trebuie sã se asigure cã existã dispozitii legale care sã garanteze exactitatea informatiilor furnizate de aplican2.

3. Orice parte poate solicita informatii aditionale de la autoritatea identificatã la li2. b) din anexa nr. II.

4. O parte poate lua o decizie asupra importului de organisme modificate genetic utilizate direct în alimentatia umanãsau animalã ori pentru procesare, în conformitate cu legislatia nationalã si cu obiectivele acestui protocol.

5. Fiecare parte trebuie sã punã la dispozitie Centrului de schimb de informatii pentru prevenirea riscurilor biotehnologice copiile oricãrei legi, reglementãri sau directive nationale aplicabile importului de organisme modificate genetic, utilizate direct în alimentatia umanã sau animalã ori pentru procesare, dacã acestea sunt disponibile.

6. Toate tãrile în curs de dezvoltare sau pãrti cu economie în tranzitie pot, în absenta cadrului national legal la care s-a fãcut referire în paragraful 4 de mai sus si sub jurisdictia nationalã, sã declare prin Centrul de schimb de informatii pentru prevenirea riscurilor biotehnologice cã decizia lor, prealabilã primului import al unui organism modificat genetic destinat utilizãrii directe în alimentatia umanã sau animalã ori pentru procesare, asupra cãruia au fost furnizate informatii în paragraful 1 de mai sus, va fi luatã în conformitate cu urmãtoarele:

a) o evaluare a riscului întreprinsã conform anexei nr. III; si

b) o decizie adoptatã într-un interval de timp predictibil care sã nu depãseascã 270 de zile.

7. Dacã o parte nu comunicã decizia luatã în conformitate cu paragraful 6 de mai sus nu înseamnã cã aceasta a consimtit sã importe sau a refuzat importul unui organism modificat genetic destinat utilizãrii directe în alimentatia umanã sau animalã ori pentru procesare, în afarã de cazul în care partea anuntã acest lucru.

8. Lipsa unei certitudini stiintifice, datoratã informatiilor si cunostintelor stiintifice insuficient de relevante privind proportiile potentialelor efecte adverse ale organismelor modificate genetic asupra conservãrii si utilizãrii durabile a diversitãtii biologice în statul parte importator, tinând, de asemenea, cont de riscurile pentru sãnãtatea umanã, nu împiedicã partea respective sã ia o decizie, dupã cum socoteste de cuviintã, cu privire la importul organismelor modificate genetic destinate utilizãrii directe în alimentatia umanã sau animalã ori pentru procesare, în scopul evitãrii sau reducerii potentialelor efecte adverse.

9. O parte poate indica necesitãtile sale pentru asistenta tehnicã si financiarã si întãrirea cadrului institutional necesar cu privire la organismele modificate genetic, destinate utilizãrii directe în alimentatia umanã sau animalã ori pentru procesare.

Pãrtile vor coopera pentru a rãspunde acestor necesitãti în conformitate cu art. 22 si 28.

ARTICOLUL 12

Revizuirea deciziilor

1. O parte importatoare poate, în orice moment, în lumina noilor informatii stiintifice privind potentialul efect advers asupra conservãrii si utilizãrii durabile a diversitãtii biologice, tinând cont, de asemenea, si de riscurile pentru sãnãtatea umanã, sã revadã si sã schimbe o decizie privind miscarea transfrontierã intentionatã. În asemenea caz, în decurs de 30 de zile ea va informa autorii notificãrilor anterioare, precum si Centrul de schimb de informatii pentru prevenirea riscurilor biotehnologice despre miscarea organismelor modificate genetic vizate si va indica motivele care stau la baza deciziei sale.

2. O parte exportatoare sau autorul unei notificãri poate solicita pãrtii importatoare revizuirea deciziilor luate în conformitate cu art. 10, în care partea exportatoare sau autorul notificã rii estimeazã:

a) cã existã o schimbare de circumstante care poate influenta asupra rezultatelor evaluãrii riscurilor care au stat la baza deciziei; sau

b) informatii relevante stiintifice sau tehnice au devenit disponibile.

3. Partea importatoare trebuie sã rãspundã în scris unei asemenea cereri în decurs de 90 de zile, indicând motivele deciziei sale.

4. Partea importatoare poate oricând solicita o evaluare a riscurilor pentru importurile ulterioare.

ARTICOLUL 13

Procedura simplificatã

1. O parte importatoare poate sã notifice în prealabil Centrului de schimb de informatii pentru prevenirea riscurilor biotehnologice, cu conditia ca mãsurile adecvate sã fie aplicate pentru a asigura siguranta miscãrii transfrontiere intentionate a organismelor modificate genetic si în conformitate cu obiectivele acestui protocol, urmãtoarele:

a) cazuri în care miscarea transfrontierã intentionatã cãtre partea respectivã poate avea loc în acelasi timp în care miscarea este notificatã pãrtii importatoare; si

b) importurile de organisme modificate genetic cãtre partea respectivã sunt scutite de procedura de acord prealabil în cunostintã de cauzã. Notificãrile mentionate la li2. a) de mai sus se pot aplica miscãrilor similare ulterioare cãtre aceeasi parte.

2. Informatiile privind miscarea transfrontierã intentionatã care vor fi furnizate în notificãrile mentionate în paragraful 1 li2. a) de mai sus sunt cele indicate în anexa nr. I.

ARTICOLUL 14

Acorduri si întelegeri bilaterale, regionale si multilaterale

1. Pãrtile pot încheia acorduri si întelegeri bilaterale, regionale si multilaterale privind miscarea transfrontierã intentionatã a organismelor modificate genetic, în conformitate cu obiectivele acestui protocol si cu conditia ca asemenea acorduri si întelegeri sã furnizeze un nivel de protectie cel putin egal cu cel al protocolului.

2. Pãrtile se vor informa reciproc, prin Centrul de schimb de informatii pentru prevenirea riscurilor biotehnologice, despre orice acorduri si întelegeri bilaterale, regionale si multilaterale care au fost încheiate înainte sau dupã intrarea în vigoare a acestui protocol.

3. Prevederile acestui protocol nu vor afecta miscarea transfrontierã intentionatã care are loc în virtutea unui astfel de acord sau întelegere între pãrtile la acest acord sau întelegere.

4. Orice parte poate decide ca reglementãrile sale nationale sã fie aplicate pentru diferite importuri specifice care îi sunt destinate si va notifica decizia sa Centrului de schimb de informatii pentru prevenirea riscurilor biotehnologice.

ARTICOLUL 15

Evaluarea riscurilor

1. Evaluarea riscurilor întreprinse în virtutea prezentului protocol va fi realizatã dupã metode stiintifice cunoscute, în conformitate cu anexa nr. III si luându-se în considerare metodele de evaluare a riscurilor cunoscute. Aceastã evaluare a riscurilor se va baza cel putin pe informatiile furnizate în conformitate cu art. 8 si cu alte evidente stiintifice disponibile care permit identificarea si evaluarea posibilelor efecte adverse ale organismelor modificate genetic asupra conservãrii si utilizãrii durabile a diversitãtii biologice, tinându-se, de asemenea, cont de riscurile pentru sãnãtatea umanã.

2. Partea importatoare trebuie sã se asigure cã a fost fãcutã o evaluare a riscurilor, pentru a lua o decizie în conformitate cu art. 10. Ea poate solicita exportatorului evaluarea riscurilor.

3. Costurile evaluãrii riscurilor revin autorului notificãrii dacã partea importatoare cere acest lucru.

ARTICOLUL 16

Managementul riscurilor

1. În conformitate cu prevederile art. 8 li2. g) din conventie, pãrtile vor stabili si vor mentine mecanisme adecvate, mãsuri si strategii pentru reglementarea, gestiunea si controlul riscurilor identificate în prevederile protocolului privind evaluarea riscurilor asociate cu utilizarea, manipularea si miscarea transfrontierã a organismelor modificate genetic.

2. Mãsurile bazate pe evaluarea riscurilor vor fi solicitate ca mãsurã necesarã pentru prevenirea efectelor adverse ale organismelor modificate genetic asupra conservãrii si utilizãrii durabile a diversitãtii biologice, tinându-se, de asemenea, cont de riscurile pentru sãnãtatea umanã pe teritoriul pãrtii importatoare.

3. Fiecare parte va adopta mãsuri adecvate pentru prevenirea miscãrii transfrontiere neintentionate a organismelor modificate genetic, incluzând mãsuri care solicitã evaluarea riscurilor înainte de prima eliberare a unui organism viu modifica2.

4. Fãrã a aduce prejudicii paragrafului 2 de mai sus, fiecare parte trebuie sã se asigure cã orice organism modificat genetic, importat sau de provenientã localã, a depãsit o perioadã de observatie adecvatã care este proportionalã cu ciclul sãu de viatã sau cu perioada de formare înainte de utilizarea sa preconizatã.

5. Pãrtile vor coopera în vederea:

a) identificãrii organismelor modificate genetic sau a trãsãturilor specifice acestora, care pot avea efecte adverse asupra conservãrii si utilizãrii durabile a diversitãtii biologice, tinând, de asemenea, cont de riscurile pentru sãnãtatea umanã; si

b) adoptãrii mãsurilor adecvate privind tratamentul acestor organisme modificate genetic sau al trãsãturilor specifice acestora.

ARTICOLUL 17

Miscarea transfrontierã neintentionatã si mãsuri de urgentã

1. Fiecare parte trebuie sã adopte mãsuri adecvate pentru a anunta statele afectate sau posibil a fi afectate, Centrul de schimb de informatii pentru prevenirea riscurilor biotehnologice si, acolo unde este necesar, organizatiile relevante internationale, în cazul unui incident din jurisdictia sa, rezultat din eliberarea si ca o consecintã din miscarea transfrontierã neintentionatã a organismelor modificate genetic, posibil a avea efecte adverse semnificative asupra conservãrii si utilizã rii durabile a diversitãtii biologice, tinând, de asemenea, cont de riscurile pentru sãnãtatea umanã în aceste state.

Notificarea va fi transmisã imediat ce partea va lua cunostintã de aceastã situatie.

2. Fiecare parte va pune la dispozitie Centrului de schimb de informatii pentru prevenirea riscurilor biotehnologice, nu mai târziu de data intrãrii în vigoare, în ceea ce o priveste, a acestui protocol, detalii relevante care stabilesc coordonatele persoanei abilitate sã primeascã notificãrile primite în virtutea prezentului articol.

3. Orice notificare primitã în virtutea paragrafului 1 de mai sus trebuie sã continã:

a) toate informatiile pertinente disponibile asupra cantitãtilor estimative si caracteristicile si/sau trãsãturile relevante ale organismelor modificate genetic;

b) informatii asupra circumstantelor si datei estimative a eliberãrii, precum si asupra utilizãrii organismelor modificate genetic în partea de origine;

c) orice informatie disponibilã asupra potentialului efect advers asupra conservãrii si utilizãrii durabile a diversitãtii biologice, tinând, de asemenea, cont de riscurile pentru sãnãtatea umanã, precum si de toate informatiile disponibile privind mãsurile posibile de management al riscurilor;

d) orice altã informatie relevantã; si

e) un punct de contact pentru informatiile viitoare.

4. Pentru a reduce la minimum orice efect advers semnificativ asupra conservãrii si utilizãrii durabile a diversitãtii biologice, tinând, de asemenea, cont de riscurile pentru sãnãtatea umanã, fiecare parte sub a cãrei jurisdictie se realizeazã eliberarea organismelor modificate genetic la care s-a fãcut referire în paragraful 1 de mai sus va consulta imediat statele afectate sau potential afectate pentru a le permite determinarea interventiilor adecvate si pentru a initia mãsurile necesare, inclusiv pe cele de urgentã.

ARTICOLUL 18

Manipulare, transport, ambalare si identificare

1. Pentru a evita efectele adverse asupra conservãrii si utilizãrii durabile a diversitãtii biologice, tinând, de asemenea, cont de riscurile pentru sãnãtatea umanã, fiecare parte va lua mãsurile necesare, pentru a se asigura cã organismele modificate genetic, subiect al miscãrii transfrontiere internationale în conformitate cu prevederile acestui protocol, sunt manipulate, ambalate si transportate în conditii de sigurantã, luând în considerare regulile si normele pertinente internationale.

2. Fiecare parte va lua mãsuri pentru solicitarea documenta tiei însotitoare pentru:

a) organismele modificate genetic destinate utilizãrii directe pentru alimentatia umanã sau animalã ori pentru procesare, care indicã în mod clar cã acestea îpot contine” organisme modificate genetic si nu sunt destinate introducerii intentionate în mediu si sã indice punctele de contact pentru alte informatii;

b) organismele modificate genetic destinate utilizãrii în mediu închis, indicând clar cã este vorba de organisme modificate genetic; se specificã orice reguli pentru siguranta manipulãrii, depozitãrii, transportului si utilizãrii, punctul de contact pentru alte informatii care sã continã numele si adresa persoanei si institutiei cãreia îi sunt expediate;

c) organismele modificate genetic destinate introducerii intentionate în mediul pãrtii importatoare si orice alt organism modificat genetic vizat în protocol, identificate clar ca organisme modificate; se specificã identitatea si trãsãturile si/sau caracteristicile relevante, orice reglementare privind siguranta manipulãrii, depozitãrii, transportului si utilizãrii, coordonatele punctului central national si, dacã este cazul, adresa importatorului si exportatorului; documentatia va contine o declaratie în care se certificã conformitatea miscãrii cu protocolul aplicabil exportatorului.

3. Conferinta pãrtilor în calitate de reuniune a pãrtilor la acest protocol considerã elaborarea, dacã este necesar, a unor norme de identificare, de manipulare, de ambalare si de transport, dupã consultarea cu alte organisme internationale competente în domeniu.

ARTICOLUL 19

Autoritãtile nationale competente si puncte centrale nationale

1. Fiecare parte va desemna un punct central national responsabil pentru legãtura cu secretariatul. Fiecare parte va desemna si una sau mai multe autoritãti nationale competente care vor fi responsabile pentru executarea functiilor administrative din acest protocol si care trebuie sã fie autorizate sã actioneze în conformitate cu aceste functii. O parte trebuie sã desemneze o singurã entitate care sã îndeplineascã functiile cumulate ale punctului central national si autoritãtii nationale competente.

2. Fiecare parte trebuie sã notifice secretariatului numele si adresa punctului sãu central national si ale autoritãtii sau autoritãtilor competente, p‚nã la data intrãrii în vigoare a acestui protocol. Dacã o parte desemneazã mai mult de o autoritate nationalã competentã, ea va trebui sã transmitã secretariatului împreunã cu o notificare informatii relevante asupra responsabilitãtilor acestor autoritãti. Acolo unde este aplicabil, asemenea informatie trebuie sã specifice care autoritate este responsabilã pentru fiecare tip de organism modificat genetic. Fiecare parte trebuie sã notifice imediat secretariatului cu privire la orice schimbare în desemnarea punctului central national, în coordonatele si responsabilitãtile autoritãtii sau autoritã tilor nationale competente.

3. Secretariatul trebuie sã informeze imediat pãrtile asupra notificãrilor primite în conformitate cu paragraful 2 de mai sus, punând în acelasi timp la dispozitie Centrului de schimb de informatii pentru prevenirea riscurilor biotehnologice aceste informatii.

ARTICOLUL 20

Schimbul de informatii si centrul de schimb de informatii pentru prevenirea riscurilor biotehnologice

1. Un schimb de informatii pentru prevenirea riscurilor biotehnologice este deci stabilit ca parte a mecanismului privind schimbul de informatii, în conformitate cu art. 18 paragraful 3 dn conventie, pentru:

a) a facilita schimbul de informatii stiintifice, tehnice, de mediu sau legale în ceea ce priveste organismele modificate genetic, precum si experientele cu acestea; si

b) a asista pãrtile în implementarea protocolului, tinând cont de necesitãtile speciale ale pãrtilor în curs de dezvoltare, în particular ale celor mai putin dezvoltate dintre ele si ale micilor state insulare si tãrilor cu economie în tranzitie, precum si ale tãrilor care sunt centre de origine si centre de diversitate geneticã.

2. Schimbul de informatii privind biosecuritatea va servi ca mijloc prin care informatia este pusã la dispozitie în scopul mentionat în paragraful 1 de mai sus. Acest schimb poate furniza acces la informatia pusã la dispozitie de cãtre pãrtile relevante pentru implementarea protocolului si, acolo unde este posibil, la alte mecanisme internationale de schimb de informatii privind biosecuritatea.

3. Fiecare parte va pune la dispozitie Centrului de schimb de informatii pentru prevenirea riscurilor biotehnologice orice informatie solicitatã în conformitate cu acest protocol si:

a) orice lege, reglementare sau directive nationale în vigoare care vizeazã aplicarea protocolului, precum si informatiile solicitate de pãrti în cadrul procedurii de accord prealabil în cunostintã de cauzã;

b) toate acordurile sau aranjamentele bilaterale, regionale sau multilaterale;

c) un rezumat al evaluãrii riscurilor sau studiilor de mediu privind organismele modificate genetic, generat de reglementãri proprii si realizat în conformitate cu art. 15, incluzând, acolo unde este cazul, informatii relevante privind produsele derivate si anume materiale procesate ce au ca origine organisme modificate genetic care contin combinatii noi, detectabile, de material genetic replicabil obtinut prin utilizarea biotehnologiei moderne;

d) decizia finalã privind importul sau eliberarea organismelor modificate genetic; si

e) rapoarte înaintate în virtutea art. 33, inclusiv asupra implementãrii procedurii de acord prealabil în cunostintã de cauzã.

4. Modalitãtile de functionare a Centrului de schimb de informatii pentru prevenirea riscurilor biotehnologice, inclusive rapoartele sale de activitate sunt examinate si se va decide asupra lor în Conferinta pãrtilor, la prima întrunire din cadrul reuniunii pãrtilor la acest protocol, fiind apoi revizuite.

ARTICOLUL t1

Informatii confidentiale

1. Partea importatoare va autoriza autorul notificãrii sã identifice informatiile comunicate în aplicarea procedurilor acestui protocol sau solicitate de partea importatoare în cadrul procedurii de acord prealabil în cunostintã de cauzã a protocolului, care sunt considerate confidentiale. În aceste cazuri justificarea este adusã la cerere.

2. Partea importatoare va consulta autorul notificãrii dacã decide cã informatia consideratã confidentialã de cãtre notificator nu corespunde unui asemenea tratament si va informa notificatorul despre decizia sa înainte de a divulga informatia, furnizând, la cerere, motivele, precum si oportunitãtile pentru consultare si pentru revizuirea internã a deciziei.

3. Fiecare parte va proteja informatiile confidentiale primite în virtutea acestui protocol, inclusiv orice informatie primitã în contextul procedurii de acord prealabil în cunostintã de cauzã a protocolului. Fiecare parte se va asigura cã dispune de posibilitãti de protectie a acestor informatii si se va asigura de confidentialitatea lor într-o manierã tot atât de favorabilã ca si tratamentul informatiilor confidentiale privind organismele autohtone modificate genetic.

4. Partea importatoare nu va folosi aceste informatii în scopuri comerciale dacã nu are consimtãmântul scris al notificatorului

5. Dacã notificatorul retrage sau a retras notificarea, partea importatoare va respecta confidentialitatea informatiilor comerciale si industriale, incluzând informatiile privind cercetarea si dezvoltarea, precum si pe cele a cãror confidentialitate face obiectul unui dezacord între parte si notificator.

6. Fãrã a aduce prejudicii paragrafului 5 de mai sus, urmãtoarele informatii nu vor fi considerate confidentiale:
a) numele si adresa notificatorului;

b) o descriere generalã a organismelor sau organismelor modificate genetic;

c) un rezumat al evaluãrii riscurilor în urma impactului asupra conservãrii si utilizãrii durabile a diversitãtii biologice, tinând, de asemenea, cont si de riscurile pentru sãnãtatea umanã;

d) metode si planuri pentru interventii de urgentã.

ARTICOLUL 22

Dezvoltarea capacitãtilor

1. Pãrtile trebuie sã coopereze pentru dezvoltarea si/sau întãrirea resurselor umane si capacitãtilor institutionale în biosecuritate, incluzând biotehnologiile, în mãsura în care este util pentru prevenirea riscurilor biologice în scopul implementãii efective a acestui protocol, în statele pãrti în curs de dezvoltare, în particular cele mai putin dezvoltate si în statele mici insulare si în pãrtile cu economie în tranzitie, inclusiv prin intermediul institutiilor si organizatiilor existente, globale, regionale, subregionale si nationale si, dacã este cazul, prin facilitarea implicãrii sectorului privat.

2. În scopul implementãrii paragrafului 1 de mai sus în ceea ce priveste cooperarea, sunt luate în considerare în crearea de capacitãti pentru prevenirea riscurilor biotehnologice necesitãtile în materie de resurse financiare, accesul la tehnologie si la informatie si transferul de tehnologie si informatie între statele pãrti în curs de dezvoltare, în particular cele mai putin dezvoltate si mici state insulare si statele pãrti cu economie în tranzitie. Cooperarea pentru dezvoltarea capacitãtilor cuprinde, cu rezerva diferentelor existente între diferite situatii, capacitatea si solicitãrile fiecãrei pãrti, formare stiintificã si tehnicã pentru managementul rational si sigur al biotehnologiilor si utilizarea evaluãrii de risc si managementului de risc pentru biosecuritate si îmbunãtãtirea capacitãtilor tehnologice si institutionale în biosecuritate. Necesitãtile pãrtilor cu economie în tranzitie trebuie, de asemenea, luate în considerare pentru dezvoltarea capacitãtilor în biosecuritate.

ARTICOLUL 23

Constientizarea si participarea publicului

1. Pãrtile:

a) vor promova si vor facilita constientizarea publicului, instruirea si participarea sa în ceea ce priveste transferul, manipularea si utilizarea în sigurantã a organismelor modificate genetic, în vederea conservãrii si utilizãrii durabile a diversitãtii biologice, tinând cont în acelasi timp de riscurile pentru sãnãtatea umanã.

Pentru aceasta pãrtile vor coopera cu alte state si organisme internationale;

b) se vor strãdui sã se asigure cã educatia si constientizarea publicã cuprind accesul la informatii privind organismele modificate genetic ce pot fi importate în conformitate cu acest protocol.

2. Pãrtile, în conformitate cu legile si reglementãrile lor, vor consulta publicul în procesul de luare a deciziilor în ceea ce priveste organismele modificate genetic si vor pune aceste decizii la dispozitie publicului, respectând în acelasi timp confidentialitatea informatiilor în conformitate cu art. 21.

3. Fiecare parte se va strãdui sã informeze publicul privind accesul acestuia la mecanismul de schimb de informatii pentru biosecuritate.

ARTICOLUL 24

Non-pãrti

1. Miscarea transfrontierã între pãrti si non-pãrti a organismelor modificate genetic trebuie sã se desf.soare în conformitate cu prevederile acestui protocol. Pãrtile pot încheia cu statele non-pãrti acorduri bilaterale, regionale si multilaterale privind miscarea transfrontierã.

2. Pãrtile trebuie sã încurajeze statele non-pãrti sã adere la acest protocol si sã comunice Centrului de schimb de informatii pentru prevenirea riscurilor biotehnologice orice informatie privind organismele modificate genetic eliberate, importate sau exportate în sau din arealele apartinând jurisdictiei lor.

ARTICOLUL 25

Miscarea transfrontierã ilegalã

1. Fiecare parte trebuie sã adopte mãsuri interne adecvate ce au ca scop prevenirea si, dacã este cazul, penalizarea miscãrii transfrontiere a organismelor modificate genetic, desfãsuratã în contradictie cu mãsurile interne pentru implementarea acestui protocol. Aceste miscãri vor fi considerate miscãri transfrontiere ilegale.

2. În cazul miscãrii transfrontiere ilegale partea afectatã poate solicita pãrtii de origine sã dispunã repatrierea sau distrugerea, dupã caz, pe cheltuialã proprie, a organismelor modificate genetic în cauzã.

3. Fiecare parte va pune la dispozitie Centrului de schimb de informatii pentru prevenirea riscurilor biotehnologice informatii privind cazurile de miscare transfrontierã ilegalã care o privesc.

ARTICOLUL 26

Consideratii socioeconomice

1. Pãrtile vor lua în considerare la adoptarea unei decizii de import, conformã cu acest protocol sau cu mãsurile implementate si în virtutea obligatiilor lor interne, consideratiile socioeconomice rezultate din impactul organismelor modificate genetic asupra conservãrii si utilizãrii durabile a diversitãtii biologice, în special cu privire la valoarea diversitãtii biologice pentru populatia indigenã si comunitãtile locale.

2. Pãrtile sunt încurajate sã coopereze în ceea ce priveste cercetarea si schimbul de informatii privind orice impact socioeconomic al organismelor modificate genetic, în special asupra populatiei indigene si comunitãtilor locale.

ARTICOLUL 27

Rãspundere si reparatii

Conferinta pãrtilor în calitate de reuniune a pãrtilor la acest protocol va adopta la prima întrunire un procedeu de elaborare a regulilor si procedurilor internationale în domeniul rãspunderii si reparatiei în cazul daunelor survenite din miscarea transfrontierã a organismelor modificate genetic, analizând si luând în considerare procedeele în curs de derulare din dreptul international, si se va strãdui sã finalizeze acest procedeu în decurs de 4 ani.

ARTICOLUL 28

Mecanisme si resurse financiare

1. În examinarea resurselor financiare pentru implementarea acestui protocol pãrtile vor lua în considerare prevederile art. 20 din conventie.

2. Mecanismul financiar stabilit în art. 21 din conventie devine, prin intermediul structurii internationale care asigurã functionarea, mecanismul financiar pentru acest protocol.

3. În ceea ce priveste crearea capacitãtii la care se face referire în art. 2t al acestui protocol, Conferinta pãrtilor în calitate de reuniune a pãrtilor la acest protocol va tine cont si va examina necesitãtile financiare ale statelor pãrti dezvoltate, precum si ale celor cu economie în tranzitie si ale statelor insulare în curs de dezvoltare în furnizarea liniilor directoare referitoare la mecanismele financiare la care se face referire în paragraful 2 de mai sus.

4. În contextul paragrafului 1 de mai sus, pãrtile vor tine, de asemenea, cont de necesitãtile statelor în curs de dezvoltare, în particular ale statelor mai putin dezvoltate si ale statelor mici insulare si ale pãrtilor cu economie în tranzitie, de eforturile lor depuse în identificarea si implementarea cerintelor de dezvoltare a capacitãtilor în scopul implementãrii acestui protocol.

5. Liniile directoare pentru mecanismul financiar al conventiei, furnizate în deciziile pertinente ale Conferintei pãrtilor, inclusiv acele acorduri încheiate înainte de adoptarea acestui protocol, se vor aplica prevederilor acestui articol.

6. Statele pãrti dezvoltate pot, de asemenea, sã furnizeze resurse financiare si tehnologice pentru aplicarea dispozitiilor protocolului în cadrul aranjamentelor bilaterale, regionale si ultilaterale, de care se pot folosi pãrtile în curs de dezvoltare si cele cu economie în tranzitie.

ARTICOLUL 29

Conferinta pãrtilor în calitate de reuniune a pãrtilor la acest protocol

1. Conferinta pãrtilor serveste ca reuniune a pãrtilor la protocol.

2. Pãrtile la conventie care nu sunt pãrti la acest protocol pot participa ca observatori la lucrãrile oricãrei întruniri a Conferintei pãrtilor în calitate de reuniune a pãrtilor la acest protocol. Atunci când Conferinta pãrtilor serveste ca întrunire a pãrtilor la acest protocol, deciziile vor fi luate în virtutea protocolului numai de pãrtile la acesta.

3. Atunci când Conferinta pãrtilor serveste ca reuniune a pãrtilor la acest protocol, orice membru al biroului Conferintei pãrtilor care reprezintã o parte la conventie, dar în acelasi timp nu este parte la acest protocol va fi înlocuit de un nou membru ales de pãrtile la acest protocol si care face parte din acestea.

4. Conferinta pãrtilor în calitate de reuniune a pãrtilor la acest protocol trebuie sã revizuiascã în permanentã implementarea acestui protocol si va lua în cadrul mandatului sãu decizii necesare pentru promovarea implementãrii lui efective. Ea va îndeplini functiile care îi revin în conformitate cu acest protocol:

a) sã facã recomandãri asupra problematicii necesare pentru implementarea protocolului;

b) sã stabileascã organisme subsidiare despre care considerã cã sunt necesare pentru implementarea acestui protocol;

c) sã gãseascã si sã facã apel acolo unde este necesar la servicii, cooperãri si informatii furnizate de organizatiile internationale, organismele interguvernamentale si neguvernamentale competente;

d) sã stabileascã forma si intervalul de transmitere a informatiilor care vor fi comunicate în conformitate cu art. 33 si sã examineze aceste informatii, precum si rapoartele înaintate de organismele sale subsidiare;

e) sã examineze si sã adopte, în functie de necesitãti, amendamentele la acest protocol si anexele sale, precum si orice anexe aditionale la acest protocol pe care le considerã necesare pentru implementarea acestuia;

f) sã exercite alte îndatoriri care ar putea fi necesare pentru implementarea protocolului.

5. Regulamentul interior al Conferintei pãrtilor si regulile financiare ale conventiei vor fi aplicate în conformitate cu acest protocol, în afarã de cazul în care se adoptã în consens altã decizie de cãtre Conferinta pãrtilor în calitate de reuniune a pãrtilor la acest protocol.

6. Prima întrunire a Conferintei pãrtilor în calitate de reuniune a pãrtilor la acest protocol va fi convocatã de secretariat în acelasi timp cu prima reuniune a Conferintei pãrtilor care va avea loc dupã data intrãrii în vigoare a protocolului. Întrunirile ulterioare ale Conferintei pãrtilor în calitate de reuniune a pãrtilor la acest protocol vor avea loc în acelasi timp cu reuniunile obisnuite ale Conferintei pãrtilor, dacã nu se decide altfel de cãtre Conferinta pãrtilor în calitate de reuniune a pãrtilor la acest protocol.

7. Reuniunile extraordinare ale Conferintei pãrtilor în calitate de reuniune a pãrtilor la acest protocol vor avea loc oricând se va considera necesar de cãtre Conferinta pãrtilor în calitate de reuniune a pãrtilor la acest protocol sau la solicitarea scrisã a oricãrei pãrti, dacã aceasta este sustinutã de cel putin o treime dintre pãrti, într-o perioadã de 6 luni care urmeazã comunicãrii sale fãcute de secretariat pãrtilor.

8. Organizatia Natiunilor Unite, institutiile sale specializate si Agentia Internationalã pentru Energie Atomicã, precum si orice stat membru sau observator non-parte la conventie pot fi reprezentati în calitate de observatori la reuniunea Conferintei pãrtilor în calitate de reuniune a pãrtilor la acest protocol.

Orice organism sau institutie, nationalã sau internationalã, guvernamentalã sau neguvernamentalã, competentã în domeniul vizat de acest protocol si care a informat secretariatul în legãturã cu dorinta sa de a fi reprezentatã la o întrunire a Conferintei pãrtilor în calitate de reuniune a pãrtilor la acest protocol ca observator, poate fi admisã în aceastã calitate dacã cel putin o treime a pãrtilor nu se opune. Admiterea si participarea observatorilor sunt reglementate în regulamentele interioare mentionate în paragraful 5 de mai sus, dacã nu existã o prevedere contrarã în acest articol.

ARTICOLUL 30

Organisme subsidiare

1. Orice organism subsidiar stabilit prin sau în virtutea prevederilor conventiei poate duce la îndeplinire prevederile protocolului, în baza deciziei Conferintei pãrtilor în calitate de reuniune a pãrtilor la acest protocol, caz în care reuniunea pãrtilor va specifica functiile exercitate de acest organism.

2. Pãrtile la conventie care nu sunt pãrti la acest protocol pot participa ca observatori la lucrãrile oricãror organisme subsidiare.

Atunci când un organism subsidiar al conventiei functioneazã ca organism subsidiar la acest protocol, deciziile trebuie adoptate sub protocol numai de cãtre statele pãrti.

3. Când un organism subsidiar al conventiei Osi exercitã functiile cu privire la problematica protocolului, orice membru al biroului acelui organism subsidiar care reprezintã o parte la conventie, dar în acelasi timp nu este parte la protocol, va fi înlocuit de un membru care va fi ales de cãtre si dintre pãrtile la protocol.

ARTICOLUL 31

Secretariatul

1. Secretariatul stabilit prin art. 24 din conventie va functiona ca secretariat la acest protocol.
2. Paragraful 1 din art. 24, privitor la îndatoririle secretariatului, se aplicã prezentului protocol.

3. Datoritã faptului cã sunt diferite, costurile serviciilor secretariatului pentru acest protocol vor fi suportate de pãrti.

Conferinta pãrtilor în calitate de reuniune a pãrtilor la acest protocol va decide la prima întrunire asupra bugetului necesar pentru aceasta.

ARTICOLUL 32

Relatiile cu conventia

Prevederile conventiei referitoare la protocoalele sale se aplicã prezentului protocol, dacã nu se specificã altfel în acesta.

ARTICOLUL 33

Urmãrirea si stabilirea rapoartelor

Fiecare parte va monitoriza implementarea obligatiilor sale din acest protocol si va raporta Conferintei pãrtilor în calitate de reuniune a pãrtilor la acest protocol, la intervale determinate de aceasta, mãsurile adoptate pentru implementarea acestui protocol.

ARTICOLUL 34

Respectarea obligatiilor

Conferinta pãrtilor în calitate de reuniune a pãrtilor la acest protocol va examina si va aproba la prima sa întrunire modalitãti de cooperare si mecanisme institutionale de promovare arespectãrii prevederilor acestui protocol si de rezolvare a cazurilor de nerespectare a acestora. Aceste proceduri si mecanisme trebuie sã includã prevederi prin care se oferã asistentã acolo unde este cazul. Ele trebuie sã fie distincte de procedura si mecanismele de reglementare a diferendelor stabilite în art. 27 din conventie si sã nu le prejudicieze.

ARTICOLUL 35

Evaluare si revizuire

Conferinta pãrtilor în calitate de reuniune a pãrtilor la acest protocol va proceda, 5 ani dupã intrarea în vigoare a protocolului si cel putin la 5 ani dupã aceea, la evaluarea eficacitãtii acestuia, inclusiv la o evaluare a procedurilor si anexelor sale.

ARTICOLUL 36

Semnarea

Acest protocol va fi deschis pentru semnare statelor si organizatiilor regionale de integrare economicã la Oficiul Natiunilor Unite de la Nairobi, între 15-26 mai 2000, si la sediul Organizatiei Natiunilor Unite din New York, între 5 iunie 2000 si 4 iunie 2001.

ARTICOLUL 37

Intrarea în vigoare

1. Acest protocol va intra în vigoare în cea de-a 90-a zi dupã data depozitãrii celui de-al 50-lea instrument de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare a statelor sau organizatiilor de integrare economicã regionalã care sunt pãrti la conventie.

2. Protocolul va intra în vigoare pentru un stat sau o organizatie regionalã de integrare economicã ce ratificã, acceptã sau aprobã acest protocol ori aderã la acesta dupã intrarea sa în vigoare, în conformitate cu paragraful 1 de mai sus, în a 90-a zi de la data la care statul sau organizatia regionalã de integrare economicã depune instrumentul sãu de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare ori la data la care conventia intrã în vigoare pentru acel stat sau organizatie de integrare economicã regionalã, ultima datã dintre cele douã fiind cea retinutã.

3. În conformitate cu paragrafele 1 si t de mai sus, orice instrument depozitat de cãtre o organizatie regionalã de integrare economicã nu este considerat ca aditional celor depozitate de statele membre ale unei astfel de organizatii.

ARTICOLUL 38

Rezerve

Prezentul protocol nu poate face obiectul unor rezerve.

ARTICOLUL 39

Retragere

1. La expirarea perioadei de t ani de la data la care protocolul a intrat în vigoare pentru o parte, aceasta se poate retrage din protocol prin notificare scrisã adresatã depozitarului.

2. Aceastã retragere Osi produce efectele la expirarea unei perioade de un an de la data primirii notificãrii de cãtre depozitar sau la o datã ulterioarã ce poate fi specificatã în notificarea respectivã.

ARTICOLUL 40

Autenticitatea textelor

Originalul acestui protocol, ale cãrui texte în limbile englezã, arabã, chinezã, spaniolã, francezã si rusã sunt egal autentice, va fi depus la secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite.

Drept care subsemnatii, pe deplin împuterniciti, au semnat acest protocol.

Întocmit la Montreal la 29 ianuarie 2000.

ANEXA Nr. I

INFORMATII

ce trebuie incluse în notificãrile privitoare la art. 8, 10 si 13

a) numele, adresa si coordonatele exportatorului;

b) numele, adresa si coordonatele importatorului;

c) numele si identitatea organismelor modificate genetic, precum si clasificarea în functie de gradul de securitate biologicã în statul exportator;

d) data sau datele la care se intentioneazã efectuarea exportului, dacã acestea sunt cunoscute;

e) statutul taxonomic, numele comun, punctul de colectare sau achizitie si caracteristicile organismului-receptor ori ale organismelor parentale în legãturã cu biosecuritatea;

f) centrele de origine si centrele de diversitate geneticã ale organismului-receptor, dacã acestea sunt cunoscute, si/sau organismelor parentale, precum si o descriere a habitatelor în care organismele pot persista sau prolifera;

g) statutul taxonomic, numele comun, punctul de colectare sau achizitie si caracteristicile organismului donor ori ale organismelor în legãturã cu biosecuritatea;

h) descrierea acidului nucleic sau a modificãrii introduse, tehnicile utilizate si noile caracteristici ale organismului modificat genetic;

i) utilizarea intentionatã a organismelor modificate genetic sau a produselor derivate din acestea, si anume a materialului transformat ce are la origine un organism modificat genetic si care contine combinatii noi, detectabile, de material genetic replicabil obtinut prin utilizarea biotehnologiei moderne;

j) cantitatea sau volumul organismelor modificate genetic care vor fi transferate;

k) un raport existent privind evaluarea riscurilor în conformitate cu anexa nr. III;

l) metode propuse pentru manipularea, depozitarea, transportul si utilizarea în conditii de sigurantã, inclusiv ambalarea, etichetarea, documentarea, metode de eliminare si proceduri de urmat în caz de urgentã, acolo unde este cazul;

m) statutul organismului modificat genetic din punct de vedere al reglementãrilor în statul exportator (spre exemplu, dacã este interzis în statul exportator, dacã existã alte restrictii sau dacã a fost autorizatã punerea sa în circulatie la modul general);

n) rezultate si obiectivul tuturor notificãrilor adresate de cãtre exportator altor state în ceea ce priveste transferul organismelor modificate genetic;

o) o declaratie care certificã exactitatea informatiilor de mai sus.

ANEXA Nr. II

INFORMATII

necesare în ceea ce priveste organismele modificate genetic destinate a fi utilizate direct în alimentatia umanã sau animalã ori pentru procesare, în conformitate cu art. 11

a) numele si coordonatele persoanelor care solicitã o autorizatie utilizabilã pe teritoriul national;

b) denumirea si coordonatele autoritãtii responsabile;

c) denumirea si identitatea organismului modificat genetic;

d) descrierea modificãrii genetice, tehnicii utilizate si a caracteristicilor rezultate ale organismului modificat genetic;

e) orice identificare proprie a organismelor modificate genetic;

f) statutul taxonomic, numele comun, punctul de achizitie sau colectare si caracteristicile organismului-recipient sau organismelor parentale potrivite pentru prevenirea riscurilor biotehnologice;

g) dacã sunt cunoscute, centrele de origine si centrele de diversitate geneticã a organismului-recipient si/sau organismelor parentale si o descriere a habitatelor unde organismele pot persista sau prolifera;

h) statutul taxonomic, numele comun, punctul de colectare si achizitie si caracteristicile organismului donor sau ale organismelor potrivite pentru prevenirea riscurilor biotehnologice;

i) utilizarea autorizatã a organismelor modificate genetic;

j) un raport privind evaluarea riscurilor în conformitate cu anexa nr. III;

k) metode propuse pentru a asigura manipularea, depozitarea, transportul si utilizarea în conditii de sigurantã, inclusive ambalarea, etichetarea, documentarea, metode de eliminare si proceduri de urmat în caz de urgentã, dacã este cazul.

ANEXA Nr. III

EVALUAREA RISCULUI

Obiectiv

1. Obiectivul evaluãrii riscului, în cazul prezentului protocol, este identificarea si evaluarea potentialelor efecte adverse ale organismelor modificate genetic asupra conservãrii si utilizãrii durabile a diversitãtii biologice într-un mediu potential receptor, tinându-se, de asemenea, cont de riscurile asupra sãnãtãtii umane.

Utilizarea evaluãrii riscului

2. Evaluarea riscului este folositã de cãtre autoritãtile competente pentru a adopta decizii în cunostintã de cauzã privitoare la organismele modificate genetic.

Principii generale

3. Evaluarea riscului trebuie sã fie efectuatã dupã metode stiintifice aprobate si în manierã transparentã si poate sã tinã cont de pãrerea expertilor si liniile directoare realizate de organizatii internationale relevante.

4. Din lipsa cunostintelor stiintifice sau a consensului stiintific nu va rezulta neapãrat un anumit nivel al riscului, absenta riscului sau un risc acceptabil.

5. Riscurile asociate cu organismele modificate genetic sau produse derivate din acestea, si anume materiale transformate ce provin din organisme modificate genetic continând noi combinatii detectabile de material genetic replicabil, obtinut prin utilizarea biotehnologiilor moderne, trebuie luate în considerare în contextul riscurilor asumate de cãtre organismele receptoare sau organismele parentale nemodificate în mediul potential receptor.

6. Evaluarea riscurilor trebuie sã fie realizatã pas cu pas.

Natura si gradul informatiei solicitate pot varia dupã caz, în functie de organismul modificat genetic implicat, utilizarea acestuia si de mediul potential receptor.

Metode

7. Evaluarea riscurilor poate necesita informatii suplimentare asupra subiectelor specifice care pot fi identificate si solicitate cu ocazia evaluãrii, în timp ce informatiile asupra altor subiecte pot fi în unele cazuri nerelevante.

8. Pentru a-si atinge obiectivul, evaluarea riscurilor va cuprinde, dacã este cazul, urmãtoarele etape:

a) identificarea oricãror noi caracteristici genotipice si fenotipice asociate cu organismele modificate genetic, care pot avea efecte adverse asupra diversitãtii biologice într-un mediu potential receptor, tinându-se, de asemenea, cont de riscurile pentru sãnãtatea umanã;

b) evaluarea probabilitãtilor aparitiei acestor efecte defavorabile tinând cont de gradul si tipul de expunere în mediul potential receptor a organismului modificat genetic;

c) o evaluare a consecintelor care permit aparitia acestor efecte;

d) o estimare a riscului general reprezentat de organismele modificate genetic, bazatã pe evaluarea probabilitãtii si consecintelor eventualelor efecte adverse identificate;

e) o recomandare care sã mentioneze dacã riscurile sunt acceptabile sau se pot controla, incluzând, acolo unde este necesar, identificarea strategiilor de control ale acestor riscuri;

f) acolo unde existã o incertitudine privind nivelul de risc, se pot solicita informatii suplimentare asupra punctelor specifice de interes sau a implementãrii strategiilor potrivite de management al riscului si/sau monitorizãrii organismelor modificate genetic în mediul receptor.

Puncte de luat în considerare

9. În functie de caz, evaluarea riscului ia în considerare detalii stiintifice si tehnice relevante privind caracteristicile urmãtoarelor subiecte:

a) organisme-receptoare sau parentale. Caracteristicile biologice ale organismelor-receptoare sau parentale, incluzând informatii asupra statutului taxonomic, numelui comun, originii, centrelor de origine si centrelor de diversitate geneticã, dacã sunt cunoscute, si o descriere a habitatului în care organismele pot persista sau prolifera;

b) organism sau organisme donoare. Statutul taxonomic si numele comun, sursa si caracteristicile biologice relevante ale organismelor donoare;

c) vector. Caracteristicile vectorului, inclusiv identitatea acestuia, iar dacã existã sursa de origine, si aria de rãspândire a gazdei;

d) inserare sau inserãri si/sau caracteristicile modificãrii.

Caracteristicile genetice ale acidului nucleic inserat si functia care îl determinã si/sau caracteristicile modificãrii introduse;

e) organism modificat genetic. Identitatea organismului modificat genetic si diferentele dintre caracteristicile biologice ale acestuia si ale organismului- recipient sau organismelor parentale;

f) detectarea si identificarea organismelor modificate genetic.

Metodele de detectare si de identificare propuse si specificitatea acestora, precizie si fiabilitate;

g) informatii privind utilizarea. Informatii privind utilizarea organismelor modificate genetic, incluzând o nouã utilizare sau o utilizare diferitã fatã de a organismului-receptor sau parental; si

h) mediul receptor. Informatii privind localizarea, caracteristicile geografice, climatice si ecologice, inclusiv informatii relevante asupra diversitãtii biologice si centrelor de origine a mediului potential receptor.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru ratificarea Protocolului de la Cartagena privind biosecuritatea

la Conventia privind diversitatea biologicã (semnatã la 5 iunie 1992 la Rio de Janeiro), adoptat la Montreal la 29 ianuarie 2000

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

Presedintele României d e c r e t e a z ã:

Articol unic. - Se promulgã Legea pentru ratificarea Protocolului de la Cartagena privind biosecuritatea la Conventia privind diversitatea biologicã (semnatã la 5 iunie 1992 la Rio de Janeiro), adoptat la Montreal la 29 ianuarie 2000, si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

Bucuresti, 7 martie 2003.

Nr. 100.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

LEGE

privind acceptarea Codului pentru constructia si echipamentul navelor pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase (Codul BCH), adoptat de Organizatia Maritimã Internationalã prin Rezolutia MEPC.20(22) a Comitetului pentru Protectia Mediului Marin la Londra la 5 decembrie 1985, astfel cum a fost modificat prin amendamentele ulterioare, precum si pentru acceptarea amendamentelor din 1990, 1996, 1999 si 2000 referitoare la acesta

Parlamentul României adoptã prezenta lege.

Art. 1. - Se acceptã Codul pentru constructia si echipamentul navelor pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase (Codul BCH), adoptat de Organizatia Maritimã Internationalã prin Rezolutia MEPC.20(22) a Comitetului pentru Protectia Mediului Marin la Londra la 5 decembrie 1985, astfel cum a fost modificat prin amendamentele adoptate prin Rezolutia MEPC.33(27) a Comitetului pentru Protectia Mediului Marin la Londra la 17 martie 1989 si prin Rezolutia MEPC.56(33) a Comitetului pentru Protectia Mediului Marin la Londra la 30 octombrie 1992, prevãzut în anexa nr. 1*).

Art. 2. - Se acceptã Amendamentele la Codul BCH, adoptate de Organizatia Maritimã Internationalã prin Rezolutia MEPC.41(29) a Comitetului pentru Protectia Mediului Marin la Londra la 16 martie 1990, prevãzute în anexa nr. 2*).

Art. 3. - Se acceptã Amendamentele la Codul BCH, adoptate de Organizatia Maritimã Internationalã prin Rezolutia MEPC.70(38) a Comitetului pentru Protectia Mediului Marin la Londra la 10 iulie 1996, prevãzute în anexa nr. 3*).

Art. 4. - Se acceptã Amendamentele la Codul BCH, adoptate de Organizatia Maritimã Internationalã prin Rezolutia MEPC.80(43) a Comitetului pentru Protectia Mediului Marin la Londra la 1 iulie 1999, prevãzute în anexa nr. 4*).

Art. 5. - Se acceptã Amendamentele la Codul BCH, adoptate de Organizatia Maritimã Internationalã prin Rezolutia MEPC.91(45) a Comitetului pentru Protectia Mediului Marin la Londra la 5 octombrie 2000, prevãzute în anexa nr. 5*).

Art. 6. - Armatorii si operatorii navelor-cisternã sub pavilion rom‚n construite înainte de 1 iulie 1986, utilizate pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase lichide, si personalul lor navigant, producãtorii de echipamente navale, precum si alti factori implicati în transportul pe mare al acestui tip de produse sunt obligati sã respecte prevederile cuprinse în reglementãrile prevãzute la art. 1-5.

Art. 7. - Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor si Locuintei va lua mãsurile necesare în vederea punerii în aplicare a prevederilor reglementãrilor prevãzute la art. 1-5.

Aceastã lege a fost adoptatã de Senat în sedinta din 5 decembrie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TÃRÃCILÃ

Aceastã lege a fost adoptatã de Camera Deputatilor în sedinta din 18 februarie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

Bucuresti, 11 martie 2003.

Nr. 68.

---

*) Anexele nr. 1-5 se publicã ulterior.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind acceptarea Codului pentru constructia si echipamentul navelor pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase (Codul BCH), adoptat de Organizatia Maritimã Internationalã prin Rezolutia MEPC.20(22) a Comitetului pentru Protectia Mediului Marin la Londra la 5 decembrie 1985, astfel cum a fost modificat prin amendamentele ulterioare, precum si pentru acceptarea amendamentelor din 1990, 1996, 1999 si 2000 referitoare la acesta

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

Presedintele României decreteazã:

Articol unic. - Se promulgã Legea pentru acceptarea Codului pentru constructia si echipamentul navelor pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase (Codul BCH), adoptat de Organizatia Maritimã Internationalã prin Rezolutia MEPC.20(22) a Comitetului pentru Protectia Mediului Marin la Londra la 5 decembrie 1985, astfel cum a fost modificat prin amendamentele ulterioare, precum si pentru acceptarea amendamentelor din 1990, 1996, 1999 si 2000 referitoare la acesta si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

Bucuresti, 7 martie 2003.

Nr. 109.

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

CURTEA CONSTITUTIONALÃ

DECIZIA Nr. 48

din 4 februarie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 79 alin. (2) din Legea nr. 188/1999

privind Statutul functionarilor publici

Nicolae Popa - presedinte

Costicã Bulai - judecãtor

Nicolae Cochinescu - judecãtor

Constantin Doldur - judecãtor

Kozsokár Gábor - judecãtor

Petre Ninosu - judecãtor

Serban Viorel Stãnoiu - judecãtor

Lucian Stângu - judecãtor

Ioan Vida - judecãtor

Paula C. Pantea - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent

Pe rol se aflã solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 79 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, exceptie ridicatã de Daniel Emanoil Cincu în Dosarul nr. 776/R/C/2002 al Curtii de Apel Brasov - Sectia comercialã si de contencios administrativ.

La apelul nominal se constatã lipsa pãrtilor, fatã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei. În acest sens aratã cã, sub aspectele criticate, Curtea s-a mai pronuntat prin deciziile nr. 249 din 17 iunie 1997 si nr. 233 din 20 decembrie 1999, iar cele statuate îsi mentin valabilitatea si în prezenta cauzã.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:

Prin Încheierea din 8 octombrie 2002, pronuntatã în Dosarul nr. 776/R/C/2002, Curtea de Apel Brasov – Sectia comercialã si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutionalã cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 79 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, exceptie ridicatã de Daniel Emanoil Cincu într-un litigiu având ca obiect anularea dispozitiei de suspendare din functia de director al Directiei de arhitecturã si urbanism si din functia de arhitect din cadrul serviciilor Consiliului Local al Municipiului Brasov.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine cã art. 79 alin. (2) din Legea nr. 188/1999, care instituie o mãsurã de interdictie a executãrii prerogativelor functiei de cãtre functionarul public, fãrã a se putea retine în sarcina acestuia o conduitã prealabilã culpabilã, “contravine flagrant prezumtiei de nevinovãtie, înscrisã ca principiu fundamental în legislatia noastrã penalã (Titlul III, art. 66 Cod de procedurã penalã), dar mai ales în actuala Constitutie a României, care în art. 23 pc2. 8 a consacrat în mod expres cã, pânã la rãmânerea definitivã a hotãrârii judecãtoresti de condamnare, persoana este consideratã nevinovatã“. Se mai sustine cã mãsura suspendãrii afecteazã grav stabilitatea raporturilor de serviciu, conducând atât la afectarea imaginii publice a functionarului, cât si la suprimarea posibilitãtii de realizare a veniturilor salariale necesare traiului.

Curtea de Apel Brasov - Sectia comercialã si de contencios administrativ apreciazã cã art. 79 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 nu încalcã dispozitiile art. 23 alin. (8) din Constitutie, întrucât mãsura impusã de text îeste o mãsurã provizorie, pânã la solutionarea procesului penal, deci adoptarea acesteia nu înseamnã stabilirea vinovãtiei functionarului public“. Se mai aratã cã tocmai pentru respectarea prezumtiei de nevinovãtie, în cazul scoaterii de sub urmãrire penalã sau al încetãrii urmãririi penale împotriva functionarului public, autoritatea sau institutia publicã datoreazã acestuia drepturile salariale cuvenite pe perioada suspendãrii.

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea 47/1992, republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã presedintilor celor douã Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispozitiile art. 181 din Legea nr. 35/1997, cu modificãrile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.

Guvernul apreciazã cã exceptia de neconstitutionalitate ridicatã este neîntemeiatã. În acest sens aratã cã mãsura instituitã în temeiul dispozitiilor art. 79 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 este o mãsurã administrativã, cu caracter preventiv, provizoriu, având ca scop protejarea autoritãtii sau institutiei publice de pericolul continuãrii activitãtii de cãtre functionarul public împotriva cãruia aceasta s-a dispus.

Guvernul considerã cã textul criticat nu este contrar art. 23 alin. (8) din Constitutie, întrucât acesta consacrã principiul prezumtiei de nevinovãtie exclusiv pentru rãspundere penalã, si, tocmai pentru respectarea lui, art. 79 alin. (4) din lege prevede încetarea suspendãrii din functie în situatiile în care parchetul dispune scoaterea de sub urmãrire penalã ori încetarea urmãririi penale sau instanta de judecatã dispune achitarea ori încetarea procesului penal. Se invocã jurisprudenta Curtii Constitutionale referitoare la prezumtia de nevinovãtie prevãzutã de art. 23 alin. (8) din Constitutie.

Avocatul Poporului apreciazã cã prevederile art. 79 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 sunt constitutionale, arãtânduse cã acestea “nu au ca ipotezã vinovãtia angajatului pentru sãvârsirea unei infractiuni“, ci ele “impun conducãtorului autoritãtii sau institutiei publice sã dispunã suspendarea functionarului public din functia publicã pe care o detine, indiferent de existenta sau inexistenta vinovãtiei functionarului public“.

Mãsura dispusã conform dispozitiilor de lege criticate are menirea de a proteja interesele legitime ale autoritãtii sau institutiei publice pânã la solutionarea procesului penal. Se invocã jurisprudenta Curtii Constitutionale referitoare la mãsura suspendãrii din functie a salariatilor, dispusã în temeiul art. 16 din Legea nr. 1/1970.

Presedintii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului si dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmãtoarele:

Curtea Constitutionalã a fost legal sesizatã si este competentã, potrivit dispozitiilor art. 144 li2. c) din Constitutie si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 1t si t3 din Legea nr. 47/1992, republicatã, sã solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicatã.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 79 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, potrivit cãrora: “În cazul în care în urma sesizãrii parchetului sau a organului de cercetare penalã s-a dispus începerea urmãririi penale, conducãtorul autoritãtii sau institutiei publice va lua mãsura de suspendare a functionarului public din functia publicã pe care o detine.“

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, aceste dispozitii de lege contravin art. 23 alin. (8) din Constitutie, care prevede: “Pânã la rãmânerea definitivã a hotãrârii judecãtoresti de condamnare, persoana este considerate nevinovatã.“

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicatã, Curtea Constitutionalã retine:

Art. 79 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 instituie sanctiunea administrativã a suspendãrii functionarului public din functia publicã pe care acesta o detine, în cazul în care împotriva lui s-a dispus începerea urmãririi penale, ca urmare a sesizãrii parchetului sau a organului de cercetare penalã. Aceastã mãsurã are ca finalitate protejarea autoritãtii sau a institutiei publice fatã de pericolul continuãrii activitãtii ilicite si al extinderii consecintelor periculoase ale unei fapte penale sãvârsite, potrivit alin. (1) si (3) ale art. 79 din lege, de cãtre functionarul public în timpul serviciului sau în legãturã cu atributiile functiei publice pe care el o ocupã ori pentru infractiuni de naturã sã îl facã incompatibil cu acea functie publicã. Asadar, temeiul suspendãrii din functie a functionarului public nu este de naturã penalã. Or, dispozitiile art. 23 alin. (8) din Constitutie, invocate ca fiind încãlcate, instituie prezumtia de nevinovãtie exclusiv pentru rãspunderea penalã si privesc libertatea individualã a persoanei, sub aspectul retinerii, arestãrii si solutionãrii procesului penal, pânã la rãmânerea definitivã a hotãrârii de condamnare.

Acesta este si sensul în care a statuat Curtea Constitutionalã cu privire la prezumtia de nevinovãtie consacratã de art. 23 alin. (8) din Constitutie, prin deciziile nr. 249 din 17 iunie 1997 si nr. 250 din 17 iunie 1997, ambele publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 332 din 27 noiembrie 1997, a cãror valabilitate subzistã si în prezenta cauzã.

De asemenea, Curtea urmeazã sã respingã si sustinerile autorului exceptiei potrivit cãrora mãsura suspendãrii afecteazã grav stabilitatea raporturilor de serviciu, conducând atât la afectarea imaginii publice a functionarului, cât si la suprimarea posibilitãtii de realizare a veniturilor salariale necesare traiului.

Aceasta, deoarece alin. (4) al art. 79 din lege stabileste cã în cazurile prevãzute la alin. (2) si (3) din acelasi articol, când parchetul dispune scoaterea de sub urmãrire penalã ori încetarea urmãririi penale, precum si atunci când instanta judecãtoreascã dispune achitarea sau încetarea procesului penal, suspendarea din functie înceteazã si, conform art. 80 din Legea nr. 188/1999, autoritatea sau institutia publicã datoreazã functionarului public drepturile salariale cuvenite pe perioada suspendãrii.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 li2. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) li2. A.c), al art. 23 alin. (3) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicatã,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 79 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, exceptie ridicatã de Daniel Emanoil Cincu în Dosarul nr. 776/R/C/2002 al Curtii de Apel Brasov – Sectia comercialã si de contencios administrativ.

Definitivã si obligatorie.

Pronuntatã în sedinta publicã din data de 4 februarie 2003.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Gabriela Dragomirescu

CURTEA CONSTITUTIONALÃ

DECIZIA Nr. 79

din 25 februarie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 371² alin. 3

din Codul de procedurã civilã

Nicolae Popa - presedinte

Costicã Bulai - judecãtor

Nicolae Cochinescu - judecãtor

Constantin Doldur - judecãtor

Kozsokár Gábor - judecãtor

Petre Ninosu - judecãtor

Serban Viorel Stãnoiu - judecãtor

Lucian Stângu - judecãtor

Ioan Vida - judecãtor

Paula C. Pantea - procuror

Doina Suliman - magistrat-asistent sef

Pe rol se aflã solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 371² alin. 3 din Codul de procedurã civilã, exceptie ridicatã de Societatea Comercialã "Santierul Naval“ - S.A. din Constanta în Dosarul nr. 7.321/2002 al Judecãtoriei Constanta.

La apelul nominal lipsesc pãrtile, fatã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.

Reprezentantul Ministerului Public, considerând cã textul de lege criticat nu contravine prevederilor constitutionale invocate, pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, ca fiind neîntemeiatã.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:

Prin încheierea din 7 mai 2002, pronuntatã în Dosarul nr. 7.321/2002, Judecãtoria Constanta a sesizat Curtea Constitutionalã cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 371² alin. 3 din Codul de procedurã civilã. Exceptia a fost ridicatã de Societatea Comercialã “Santierul Naval“ - S.A. din Constanta într-o cauzã civilã ce are ca obiect o contestatie la executare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine cã dispozitiile art. 371² alin. 3 din Codul de procedurã civilã contravin prevederilor constitutionale ale art. 16 alin. (1) si celor ale art. 125. În esentã, aratã cã textul de lege criticat acordã competentã de judecatã unui organ ce nu face parte din instantele judecãtoresti, în întelesul consacrat prin Constitutie. În acest sens, învedereazã cã executorul judecãtoresc face parte dintr-o îorganizatie profesionalã cu personalitate juridicã formatã din toti executorii judecãtoresti din România“, potrivit Statutului Uniunii Nationale a Executorilor Judecãtoresti. Autorul exceptiei considerã cã posibilitatea pe care executorul judecãtoresc o are, în virtutea textului legal criticat, de a actualiza valoarea obligatiei stabilite în bani prin hotãrârea instantelor de judecatã, în conditiile în care acestea nu contin nici o prevedere în acest sens, încalcã interdictia constitutionalã de înfiintare a unor instante extraordinare si aduce atingere, în acelasi timp, “dreptului de dispozitie al pãrtilor de a actiona pe calea instantelor“ si principiului contradictorialitãtii, deoarece “pãrtile nu pot sã punã în discutie si sã formuleze apãrãri în ceea ce priveste cuantumul sumei“.

De asemenea, observã cã pentru diferenta dintre suma precizatã în hotãrârea judecãtoreascã si cea pe care organul de executare o solicitã “nu se plãteste nici o taxã de timbru, creându-se posibilitatea de eludare a dispozitiilor legale în ceea ce priveste taxele de timbru“. Se sustine cã art. 371² alin. 3 din Codul de procedurã civilã aduce atingere principiului egalitãtii, întrucât “dã libertate organelor de executare de a proceda în mod aleatoriu“ cu privire la actualizarea obligatiei, astfel încât se creeazã “posibilitatea aparitiei unor discriminãri în ceea ce priveste recuperarea debitelor“.

Judecãtoria Constanta apreciazã cã textele de lege criticate nu contravin prevederilor constitutionale invocate. În acest sens aratã cã, potrivit art. 125 din Constitutie, corelat cu prevederile art. 10 din Legea nr. 92/1992, republicatã, instantele judecãtoresti sunt judecãtoriile, curtile de apel si Curtea Supremã de Justitie, iar instantele extraordinare sunt acelea care “se constituie în mod special pentru judecarea unui anumit proces sau unui anumit tip de infractiuni, recurgând la o precedurã deosebitã de cea ordinarã“. Competenta executorilor judecãtoresti de actualizare a sumelor recunoscute printr-o hotãrâre judecãtoreascã, ce constituie titlu executoriu, nu încalcã principiul egalitãtii în fata legii si nici acela al dreptului la apãrare, “întrucât oricine se considerã vãtãmat printr-un act de executare poate formula, în temeiul dispozitiilor art. 399 Cod procedurã civilã, contestatia la executare pentru anularea acestora, sau în anumite situatii anihilarea chiar a efectului executoriu al unui titlu“.

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã presedintilor celor douã Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul apreciazã cã exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiatã. Astfel, considerã cã textul legal criticat nu înfrânge prevederile art. 125 alin. (1) din Constitutie, deoarece instituie doar o modalitate de simplificare a desfãsurãrii procesului civil în faza executãrii silite si asigurã o mai mare celeritate.

În acest sens, aratã cã actualizarea valorii obligatiei stabilite prin titlul executoriu “nu reprezintã un act care sã justifice parcurgerea din nou a fazei judecãtii, ci o operatiune tehnicã, care poate fi realizatã fãrã dificultate de cãtre organul de executare“. De asemenea, considerã cã art. 371² alin. 3 din Codul de procedurã civilã apare ca fiind constitutional si prin raportare la art. 16 din Constitutie, deoarece nu creeazã discriminãri între cetãteni, potrivit criteriilor stabilite în art. 4 alin. (1) din Constitutie si în art. 14 din Conventia pentru apãrarea drepturilor omului si a libertãtilor fundamentale, si este aplicabil, în egalã mãsurã, tuturor cauzelor de acelasi fel, precum si tuturor pãrtilor din aceste cauze.

Presedintii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit în cauzã de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmãtoarele:

Curtea Constitutionalã a fost legal sesizatã si este competentã, potrivit dispozitiilor art. 144 li2. c) din Constitutie si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicatã, sã solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicatã.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 371² alin. 3 din Codul de procedurã civilã, introduse prin articolul unic pct. 31 din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 59/2001 privind modificarea si completarea Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedurã civilã, ordonantã publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 217 din 27 aprilie 2001.

Acest text de lege are urmãtoarea redactare: “Dacã titlul executoriu contine suficiente criterii în functie de care organul de executare poate actualiza valoarea obligatiei stabilite în bani, indiferent de natura ei, se va proceda si la actualizarea ei. În cazul în care titlul executoriu nu contine nici un criteriu, organul de executare va proceda la actualizarea în functie de cursul monedei în care se face plata, determinat la data plãtii efective a obligatiei cuprinse în titlul executoriu.“

În sustinerea neconstitutionalitãtii acestor texte de lege se invocã încãlcarea urmãtoarelor prevederi constitutionale:

- Art. 16 alin. (1): “Cetãtenii sunt egali în fata legii si a autoritãtilor publice, fãrã privilegii si fãrã discriminãri.“;

- Art. 125: “(1) Justitia se realizeazã prin Curtea Supremã de Justitie si prin celelalte instante judecãtoresti stabilite de lege.

(2) Este interzisã înfiintarea de instante extraordinare. [...]“

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constatã cã dispozitiile art. 371² alin. 3 din Codul de procedurã civilã au mai fost supuse controlului de constitutionalitate.

Astfel, Curtea Constitutionalã, prin Decizia nr. 177 din 18 iunie 2002, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 520 din 18 iulie 2002, a statuat cã aceste dispozitii legale nu contravin prevederilor constitutionale ale art. 16 si 125. În acest sens, Curtea a constatat cã textul de lege criticat nu reglementeazã o procedurã de competenta instantelor judecãtoresti, ci o procedurã executionalã, datã în mod firesc în sarcina organului de executare. În cadrul acestei proceduri executorul judecãtoresc nu are de solutionat un litigiu, ci de stabilit valoarea actualizatã a obligatiilor de platã, potrivit elementelor si criteriilor cuprinse în titlul executoriu. Sub acest aspect operatia de actualizare efectuatã de executorul judecãtoresc Ontruneste elementele unui act juridic administrativ, care nu este supus principiilor procesual civile privind publicitatea si contradictorialitatea. Împotriva acestui act persoana care se considerã vãtãmatã în drepturile sale – debitorul sau creditorul obligatiei de platã - are deschisã calea contestatiei la executare, potrivit art. 399-404 din Codul de procedurã civilã.

În aceste conditii nu s-a putut retine înfrângerea art. 125 din Constitutie.

Curtea a mai constatat cã nu poate fi primitã nici critica privind încãlcarea art. 16 din Constitutie, criticã potrivit cãreia prin exceptarea de la plata taxei de timbru a operatiei de actualizare efectuate de executorul judecãtoresc s-ar crea discriminãri între participantii la procesul civil, întrucât textul de lege criticat nu are ca obiect reglementarea taxelor judiciare de timbru în cadrul procedurii executionale, aceastã problemã formând obiectul unui alt act normativ, si anume Legea nr. 146/1997. Cu acel prilej, Curtea a apreciat cã art. 16 din Constitutie, din perspectiva argumentelor invocate, nu are legãturã cu exceptia supusã controlului de constitutionalitate.

În cauza de fatã nu au intervenit elemente noi care sã justifice reconsiderarea jurisprudentei în materie a Curtii Constitutionale.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) si (6) si al art. 25 alin. (1) si (3) din Legea nr. 47/1992, republicatã,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 371² alin. 3 din Codul de procedurã civilã, exceptie ridicatã de Societatea Comercialã "Santierul Naval“ - S.A. din Constanta în Dosarul nr. 7.321/2002 al Judecãtoriei Constanta.

Definitivã si obligatorie.

Pronuntatã în sedinta publicã din data de t5 februarie 2003.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent sef,

Doina Suliman

ACTE ALE BÃNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

BANCA NATIONALÃ A ROMÂNIEI

ORDIN

privind sanctionarea Casei de Schimb Valutar Societatea Comercialã

"Mistic Impex“ - S.R.L. Bucuresti

Având în vedere nerespectarea prevederilor pct. 2 lit. a1) si a2), pc2. 11, 12, 13, 30, 31, 32 si 34 din Normele privind efectuarea operatiunilor de schimb valutar cu numerar si substitute de numerar pentru persoane fizice pe teritoriul României N.R.V. 2 la Regulamentul Bãncii Nationale a României nr. 3/1997 privind efectuarea operatiunilor valutare, coroborate cu cele ale Instructiunilor de completare prevãzute în “Modelul de buletin de schimb valutar - Anexa nr. 1“ din acelasi regulament, consemnate în procesele-verbale nr. 51 si 52 din data de 12 decembrie 2002, în baza art. 60 alin. (1) li2. d) din Legea nr. 101/1998 privind Statutul Bãncii Nationale a României,

viceguvernatorul Bãncii Nationale a României emite urmãtorul ordin:

Art. 1. - Se sanctioneazã Casa de Schimb Valutar Societatea Comercialã “Mistic Impex“ - S.R.L., cu sediul în municipiul Bucuresti, str. Aviator Protopopescu nr. 1, bl. C6, sc. A, e2. 10, ap. 43, sectorul 1, înregistratã la Oficiul registrului comertului al Municipiului Bucuresti sub nr. J40/26217/1993, cu retragerea autorizatiei de functionare acordate de Banca Nationalã a României.

Art. 2. - Autorizatia de functionare nr. II/13.506 din 15 aprilie 1999 va fi depusã de cãtre Casa de Schimb Valutar Societatea Comercialã “Mistic Impex“ - S.R.L. Bucuresti la Banca Nationalã a României – Sucursala Bucuresti.

Art. 3. - Casa de Schimb Valutar Societatea Comercial “Mistic Impex“ - S.R.L. Bucuresti are drept de contestatie, în termen de 15 zile de la data comunicãrii sanctiunii, la Consiliul de administratie al Bãncii Nationale a României, în conformitate cu prevederile art. 60 alin. (2) din Legea nr. 101/1998 privind Statutul Bãncii Nationale a României.

Art. 4. - Prezentul ordin intrã în vigoare începând cu data publicãrii acestuia în Monitorul Oficial al României, Partea I.

VICEGUVERNATORUL BÃNCII NATIONALE A ROMÂNIEI,

MIHAI BOGZA

Bucuresti, 28 februarie 2003.

Nr. 40.