MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 171 (XV) - Nr. 192         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 26 martie 2003

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

59. - Lege pentru ratificarea Protocolului de la Cartagena privind biosecuritatea la Conventia privind diversitatea biologică (semnată la 5 iunie 1992 la Rio de Janeiro), adoptat la Montreal la 29 ianuarie 2000

 

Protocolul de la Cartagena privind biosecuritatea la Conventia privind diversitatea biologică (semnată la 5 iunie 1992 la Rio de Janeiro), adoptat la Montreal la 29 ianuarie 2000

 

100. - Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Protocolului de la Cartagena privind biosecuritatea la Conventia privind diversitatea biologică (semnată la 5 iunie 1992 la Rio de Janeiro), adoptat la Montreal la 29 ianuarie 2000

 

68. - Lege privind acceptarea Codului pentru constructia si echipamentul navelor pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase (Codul BCH), adoptat de Organizatia Maritimă Internatională prin Rezolutia MEPC.20(22) a Comitetului pentru Protectia Mediului Marin la Londra la 5 decembrie 1985, astfel cum a fost modificat prin amendamentele ulterioare, precum si pentru acceptarea amendamentelor din 1990, 1996, 1999 si 2000 referitoare la acesta

 

109. - Decret pentru promulgarea Legii privind acceptarea Codului pentru constructia si echipamentul navelor pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase (Codul BCH), adoptat de Organizatia Maritimă Internatională prin Rezolutia MEPC.20(22) a Comitetului pentru Protectia Mediului Marin la Londra la 5 decembrie 1985, astfel cum a fost modificat prin amendamentele ulterioare, precum si pentru acceptarea amendamentelor din 1990, 1996, 1999 si 2000 referitoare la acesta

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 48 din 4 februarie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 79 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici

 

Decizia nr. 79 din 25 februarie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3712 alin. 3 din Codul de procedură civilă

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

40. - Ordin privind sanctionarea Casei de Schimb Valutar Societatea Comercială “Mistic Impex“ - S.R.L. Bucuresti

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru ratificarea Protocolului de la Cartagena privind biosecuritatea la Conventia la 29 ianuarie 2000

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se ratifică Protocolul de la Cartagena privind biosecuritatea la Conventia privind diversitatea iologică (semnată la 5 iunie 1992 la Rio de Janeiro), adoptat la Montreal la 29 ianuarie 2000.

 

Această lege a fost adoptată de Senat în sedinta din 12  decembrie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TĂRĂCILĂ

 

Această lege a fost adoptată de Camera Deputatilor în sedinta din 18 februarie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTA.ILOR

VALER DORNEANU

 

Bucuresti, 11 martie 2003.

Nr. 59.

 

PROTOCOLUL

de la Cartagena privind biosecuritatea la Conventia privind diversitatea biologică (semnată la 5 iunie 1992 la Rio de Janeiro), adoptat la Montreal la 29 ianuarie 2000*)

 


*) Traducere.

 

Părtile la acest protocol,

fiind părti la Conventia privind diversitatea biologică, denumită în continuare conventie,

reamintind paragrafele 3 si 4 din art. 19, art. 8 g) si art. 17 din conventie,

reamintind, de asemenea, Decizia II/5 din 17 noiembrie 1995, adoptată la Conferinta părtilor la conventie, de a elabora un protocol pentru prevenirea riscurilor biotehnologice, care se va referi în special la miscarea transfrontieră a oricărui organism modificat genetic rezultat din biotehnologiile moderne care ar putea avea efecte adverse asupra conservării si utilizării durabile a diversitătii biologice, luând în considerare, în particular, proceduri adecvate pentru un acord în cunostintă de cauză,

reafirmând abordarea cu precautie continută în principiul 15 al Declaratiei de la Rio privind mediul si dezvoltarea, constiente de expansiunea rapidă a biotehnologiei moderne si de cresterea interesului public fată de potentialele efecte adverse asupra diversitătii bilogice, tinând, de asemenea, cont de riscurile pentru sănătatea umană,

recunoscând că biotehnologia modernă reprezintă, în cazul în care este dezvoltată si folosită în conditii adecvate de sigurantă pentru mediu si sănătatea umană, un potential considerabil pentru bunăstarea populatiei,

recunoscând, de asemenea, importanta crucială pentru umanitate a centrelor de origine si centrelor de diversitate genetică,

tinând cont de capacitatea limitată a mai multor state, mai ales a celor în curs de dezvoltare, de a face fată naturii si importantei riscurilor cunoscute si potentiale asociate organismelor modificate genetic,

recunoscând că acordurile de mediu si comertul trebuie să se sustină reciproc în vederea realizării dezvoltării durabile,

accentuând faptul că acest protocol nu implică o schimbare în ceea ce priveste drepturile si obligatiile unei părti în virtutea altor acorduri internationale în vigoare,

întelegând că acest preambul nu intentionează să subordoneze acest protocol altor acorduri internationale,

au convenit următoarele:

 

ARTICOLUL 1

Obiectiv

 

În conformitate cu abordarea cu precautie continută în principiul 15 al Declaratiei de la Rio privind mediul si dezvoltarea, obiectivul acestui protocol este de a contribui la asigurarea unui nivel adecvat de protectie pentru siguranta transferului, manipulării si utilizării organismelor modificate genetic, rezultate din biotehnologia modernă si care pot avea efecte adverse asupra conservării si utilizării durabile a diversitătii biologice, tinându-se, de asemenea, cont de riscurile pentru sănătatea umană si concentrându-se în special asupra miscării lor transfrontiere.

 

ARTICOLUL 2

Prevederi generale

 

1. Fiecare parte trebuie să adopte măsuri potrivite juridice, administrative sau orice altă măsură necesară pentru implementarea obligatiilor din acest protocol.

2. Părtile trebuie să se asigure că producerea, manipularea, transportul, utilizarea, transferul si eliberarea oricărui organism modificat genetic se realizează într-o manieră care previne sau reduce riscurile pentru diversitatea biologică, tinând, de asemenea, cont de riscurile pentru sănătatea umană.

3. Acest protocol nu poate afecta în nici un fel suveranitatea statelor în cadrul apelor lor teritoriale stabilite în conformitate cu legile internationale, drepturile suverane si jurisdictia pe care statele o exercită în zonele lor economice exclusive si pe platoul continental, în conformitate cu dreptul international, sau exercitarea de către navele si avioanele tuturor statelor a drepturilor si libertătilor navigationale conferite de legile internationale si reflectate în instrumente internationale relevante.

4. Acest protocol nu trebuie să fie interpretat ca o restrictie a drepturilor unei părti de a actiona în mod cât mai riguros pentru conservarea diversitătii biologice si utilizarea durabilă a resurselor sale care sunt prevăzute în acest protocol, cuconditia ca o asemenea actiune să fie compatibilă cu obiectivelesi prevederile acestui protocol si în concordantă cu celelalte obligatii impuse respectivei părti prin dreptul international.

5. Părtile sunt încurajate să tină cont în mod adecvat de experienta disponibilă, instrumentele existente si eforturile întreprinse de forurile internationale ce au competentă în domeniul riscului pentru sănătatea umană.

 

ARTICOLUL 3

Definitii

 

În textul acestui protocol:

a) prin Conferinta părtilor se întelege Conferinta părtilor la conventie;

b) prin utilizare în mediu închis se întelege toate operatiile realizate într-un dispozitiv, instalatie sau altă structură fizică, care implică organismele modificate genetic, reglementate de măsuri specifice, si limitează efectiv contactul cu mediul exterior si impactul asupra acestuia;

c) prin export se întelege miscarea transfrontieră intentionată având ca stat de provenientă o parte si ca stat de destinatie o altă parte;

d) prin exportator se întelege orice persoană fizică sau juridică, care, în conformitate cu jurisdictia părtii exportatoare, dispune exportul unui organism modificat genetic;

e) prin import se întelege miscarea transfrontieră intentionată având ca stat de provenientă o parte si ca stat de destinatie o altă parte;

f) prin importator se întelege orice persoană fizică sau juridică, care, în conformitate cu jurisdictia părtii exportatoare, dispune importul unui organism modificat genetic;

g) prin organism modificat genetic se întelege totalitatea organismelor vii care au o nouă combinatie de material genetic obtinută cu ajutorul biotehnologiei moderne;

h) prin organism viu se întelege orice entitate biologică, capabilă să transfere sau să reproducă material genetic, inclusive organisme sterile, virusi si viroizi;

i) prin biotehnologie modernă se întelege:

a. aplicarea tehnicilor in vitro cu acizi nucleici, incluzând recombinarea acidului dezoxiribonucleic (ADN) si introducerea directă a acidului nucleic în celule ori organite; sau

b. fuziunea celulară a organismelor care nu apartin aceleiasi familii taxonomice, care străbat barierele naturale ale fiziologiei de reproducere sau de recombinare si care nu sunt tehnici utilizate pentru reproducerea si selectia tipurilor clasice;

j) prin organizatia regională a integrării economice se întelege o organizatie constituită din state suverane dintr-o regiune dată, căreia statele membre i-au transferat competenta privind toate problemele guvernate de acest protocol si care a fost corespunzător autorizată, în conformitate cu procedurile sale interne, să semneze, să ratifice, să accepte, să aprobe sau să adere la acesta.

k) prin miscare transfrontieră se întelege miscarea unui organism modificat genetic de la o parte la alta, cu precizarea că la art. 17 si 24 se va întelege miscarea acestora între un stat parte si un stat care nu este parte.

 

ARTICOLUL 4

Scop

 

Acest protocol se aplică miscărilor transfrontiere, tranzitului, manipulării si utilizării tuturor organismelor vii modificate genetic care pot avea efecte adverse asupra conservării si utilizării durabile a diversitătii biologice, tinându-se, de asemenea, cont de riscurile pentru sănătatea umană.

 

ARTICOLUL 5

Produse farmaceutice

 

Acest protocol nu se aplică - în pofida art. 4 si fără a prejudicia dreptul unei părti de a supune toate organismele modificate genetic unei evaluări a riscurilor înainte de a lua decizia privind importul lor - miscărilor transfrontiere a organismelor modificate genetic care sunt produse farmaceutice destinate populatiei si care cad sub incidenta altor acorduri sau organisme internationale relevante.

 

ARTICOLUL 6

Tranzitul si utilizarea în mediu închis

 

1. Prevederile acestui protocol privind procedura de acord prealabil în cunostintă de cauză nu se aplică organismelor modificate genetic în tranzit, în pofida prevederilor art. 4 si fără a prejudicia dreptul unei părti de tranzit de a reglementa transportul pe teritoriul său al organismelor modificate genetic si de a aviza Centrul de schimb de informatii pentru prevenirea riscurilor biotehnologice despre orice decizie, luată în conformitate cu paragraful 3 al art. 2, privind tranzitul pe teritoriul său al unui organism modificat genetic.

2. Prevederile acestui protocol privind procedura de accord prealabil în cunostintă de cauză nu se aplică organismelor modificate genetic destinate utilizării în mediu închis, în conformitate cu standardele părtii importatoare, în pofida prevederilor art. 4 si fără a prejudicia dreptul unei părti de a supune toate organismele modificate genetic unei evaluări a riscurilor înainte de a lua decizia privind importul lor si de a fixa norme aplicabile pentru utilizarea în mediu închis în cadrul jurisdictiei părtii respective.

 

ARTICOLUL 7

Aplicarea procedurii de acord prealabil în cunostintă de cauză

 

1. Sub rezerva art. 5 si 6, procedura de acord prealabil în cunostintă de cauză prevăzută în art. 8, 9, 10 si 1t se aplică înaintea primei miscări transfrontiere intentionate a organismelor modificate genetic destinate introducerii intentionate în mediul părtii importatoare.

2. Introducerea intentionată în mediu, mentionată în paragraful 1 de mai sus, nu se referă la organismele modificate genetic destinate a fi utilizate direct pentru alimentatia umană sau animală ori pentru procesare.

3. Art. 11 se aplică înainte de prima miscare transfrontieră a organismelor modificate genetic destinate a fi utilizate direct pentru alimentatia umană sau animală ori pentru procesare.

4. Procedura de acord prealabil în cunostintă de cauză nu se aplică miscării transfrontiere intentionate a organismelor vii care, într-o decizie a Conferintei părtilor în calitate de reuniune a părtilor la acest protocol, sunt definite ca putin susceptibile de a avea efecte adverse asupra conservării si utilizării durabile a diversitătii biologice, luându-se în considerare si riscurile pentru sănătatea umană.

 

ARTICOLUL 8

Notificarea

 

1. Partea exportatoare trebuie să anunte sau să ceară exportatorului să trimită o notificare scrisă autoritătii nationale competente a părtii importatoare, înainte de miscarea transfrontieră intentionată a unui organism modificat genetic care este vizat în paragraful 1 al art. 7. Notificarea trebuie să contină cel putin informatiile specificate în anexa nr. I.

2. Partea exportatoare trebuie să se asigure că există o responsabilitate juridică în ceea ce priveste exactitatea informatiilor furnizate de către exportator.

 

ARTICOLUL 9

Confirmarea primirii notificării

 

1. Partea importatoare trebuie să confirme autorului notificării primirea acesteia, în scris, în decurs de 90 de zile de la primire.

2. Confirmarea trebuie să indice:

a) data primirii notificării;

b) dacă notificarea contine la prima vedere informatii vizate în art. 8;

c) dacă s-a procedat în conformitate cu cadrul legal national al părtii importatoare sau în conformitate cu prevederile specificate în art. 10.

3. Cadrul legal national la care se face referire în paragraful 2 li2. c) de mai sus trebuie să fie conform protocolului.

4. Dacă o parte importatoare nu confirmă primirea notificării, acest fapt nu implică consimtământul acesteia pentru o miscare transfrontieră intentionată.

 

ARTICOLUL 10

Procedura de decizie

 

1. Deciziile părtii importatoare trebuie să fie în conformitate cu prevederile art. 15.

2. Partea importatoare trebuie, în perioada mentionată în art. 9, să informeze în scris notificatorul si Centrul de schimb de informatii pentru prevenirea riscurilor biotehnologice dacă miscarea transfrontieră poate continua:

a) numai după ce partea importatoare si-a dat consimtământul scris;

b) la nu mai putin de 90 de zile, fără alt consimtământ scris.

3. În termen de 270 de zile de la data primirii notificării partea importatoare trebuie să comunice în scris notificatorului si Centrului de schimb de informatii pentru prevenirea riscurilor biotehnologice decizia la care se face referire în paragraful 2 li2. a) de mai sus:

a) aprobarea importului cu sau fără conditii, indicând modul în care decizia se va aplica importurilor ulterioare de organisme modificate genetic de acelasi fel;

b) interzicerea importului;

c) solicitarea de informatii aditionale relevante în conformitate cu cadrul legislativ national sau cu anexa nr. I; numărul zilelor trecute de la momentul în care partea importatoare cere informatiile suplimentare p‚nă când le primeste nu va fi luat în calcul; sau

d) informarea notificatorului că perioada specificată în acest paragraf este prelungită pe o durată nedefinită.

4. Numai în cazul unui consimtăm‚nt neconditionat deciziile mentionate la paragraful 3 de mai sus trebuie să indice motivele pe care acesta se bazează.

5. Dacă partea importatoare nu comunică decizia luată în termen de 270 de zile de la data primirii notificării, acest fapt nu implică consimtăm‚ntul acesteia pentru o miscare transfrontieră intentionată.

6. Lipsa unei certitudini stiintifice, datorată informatiilor si cunostintelor stiintifice insuficient de relevante privind proportiile potentialelor efecte adverse ale organismelor modificate genetic asupra conservării si utilizării durabile a diversitătii biologice în statul parte importator, tinând, de asemenea, cont de riscurile pentru sănătatea umană, nu împiedică partea respective să ia o decizie, după cum socoteste de cuviintă, cu privire la importul organismelor modificate genetic în cauză, astfel cum este indicat în paragraful 3 de mai sus, în scopul evitării sau reducerii la minimum a potentialelor efecte adverse.

7. Conferinta părtilor în calitate de reuniune a părtilor la acest protocol trebuie să decidă la prima întrunire

asupra procedurilor si mecanismelor potrivite pentru facilitarea luării deciziilor de către partea importatoare.

 

ARTICOLUL 11

Procedura de urmărire a organismelor modificate genetic destinate a fi utilizate direct în alimentatia umană si animală sau pentru procesare

 

1. O parte care ajunge la o decizie definitivă privind utilizarea pe teritoriul national, inclusiv desfacerea pe piată a unui organism modificat genetic, care poate fi subiectul miscării transfrontiere pentru utilizare directă în alimentatia umană sau animală ori pentru procesare, trebuie, în termen de 15 zile de la luarea acestei decizii, să informeze celelalte părti prin intermediul Centrului de schimb de informatii pentru prevenirea riscurilor biotehnologice. Această informare trebuie să contină cel putin informatiile specificate în anexa nr. II. Partea trebuie să pună la dispozitie o copie, în scris, a informatiilor punctului central national al fiecărei părti, care va informa în avans secretariatul că nu are acces la Centrul de schimb de informatii pentru prevenirea riscurilor biotehnologice. Această prevedere nu se aplică deciziilor privind analiza pe teren.

2. Partea care ajunge la o decizie în conformitate cu paragraful 1 de mai sus trebuie să se asigure că există dispozitii legale care să garanteze exactitatea informatiilor furnizate de aplican2.

3. Orice parte poate solicita informatii aditionale de la autoritatea identificată la li2. b) din anexa nr. II.

4. O parte poate lua o decizie asupra importului de organisme modificate genetic utilizate direct în alimentatia umanăsau animală ori pentru procesare, în conformitate cu legislatia natională si cu obiectivele acestui protocol.

5. Fiecare parte trebuie să pună la dispozitie Centrului de schimb de informatii pentru prevenirea riscurilor biotehnologice copiile oricărei legi, reglementări sau directive nationale aplicabile importului de organisme modificate genetic, utilizate direct în alimentatia umană sau animală ori pentru procesare, dacă acestea sunt disponibile.

6. Toate tările în curs de dezvoltare sau părti cu economie în tranzitie pot, în absenta cadrului national legal la care s-a făcut referire în paragraful 4 de mai sus si sub jurisdictia natională, să declare prin Centrul de schimb de informatii pentru prevenirea riscurilor biotehnologice că decizia lor, prealabilă primului import al unui organism modificat genetic destinat utilizării directe în alimentatia umană sau animală ori pentru procesare, asupra căruia au fost furnizate informatii în paragraful 1 de mai sus, va fi luată în conformitate cu următoarele:

a) o evaluare a riscului întreprinsă conform anexei nr. III; si

b) o decizie adoptată într-un interval de timp predictibil care să nu depăsească 270 de zile.

7. Dacă o parte nu comunică decizia luată în conformitate cu paragraful 6 de mai sus nu înseamnă că aceasta a consimtit să importe sau a refuzat importul unui organism modificat genetic destinat utilizării directe în alimentatia umană sau animală ori pentru procesare, în afară de cazul în care partea anuntă acest lucru.

8. Lipsa unei certitudini stiintifice, datorată informatiilor si cunostintelor stiintifice insuficient de relevante privind proportiile potentialelor efecte adverse ale organismelor modificate genetic asupra conservării si utilizării durabile a diversitătii biologice în statul parte importator, tinând, de asemenea, cont de riscurile pentru sănătatea umană, nu împiedică partea respective să ia o decizie, după cum socoteste de cuviintă, cu privire la importul organismelor modificate genetic destinate utilizării directe în alimentatia umană sau animală ori pentru procesare, în scopul evitării sau reducerii potentialelor efecte adverse.

9. O parte poate indica necesitătile sale pentru asistenta tehnică si financiară si întărirea cadrului institutional necesar cu privire la organismele modificate genetic, destinate utilizării directe în alimentatia umană sau animală ori pentru procesare.

Părtile vor coopera pentru a răspunde acestor necesităti în conformitate cu art. 22 si 28.

 

ARTICOLUL 12

Revizuirea deciziilor

 

1. O parte importatoare poate, în orice moment, în lumina noilor informatii stiintifice privind potentialul efect advers asupra conservării si utilizării durabile a diversitătii biologice, tinând cont, de asemenea, si de riscurile pentru sănătatea umană, să revadă si să schimbe o decizie privind miscarea transfrontieră intentionată. În asemenea caz, în decurs de 30 de zile ea va informa autorii notificărilor anterioare, precum si Centrul de schimb de informatii pentru prevenirea riscurilor biotehnologice despre miscarea organismelor modificate genetic vizate si va indica motivele care stau la baza deciziei sale.

2. O parte exportatoare sau autorul unei notificări poate solicita părtii importatoare revizuirea deciziilor luate în conformitate cu art. 10, în care partea exportatoare sau autorul notifică rii estimează:

a) că există o schimbare de circumstante care poate influenta asupra rezultatelor evaluării riscurilor care au stat la baza deciziei; sau

b) informatii relevante stiintifice sau tehnice au devenit disponibile.

3. Partea importatoare trebuie să răspundă în scris unei asemenea cereri în decurs de 90 de zile, indicând motivele deciziei sale.

4. Partea importatoare poate oricând solicita o evaluare a riscurilor pentru importurile ulterioare.

 

ARTICOLUL 13

Procedura simplificată

 

1. O parte importatoare poate să notifice în prealabil Centrului de schimb de informatii pentru prevenirea riscurilor biotehnologice, cu conditia ca măsurile adecvate să fie aplicate pentru a asigura siguranta miscării transfrontiere intentionate a organismelor modificate genetic si în conformitate cu obiectivele acestui protocol, următoarele:

a) cazuri în care miscarea transfrontieră intentionată către partea respectivă poate avea loc în acelasi timp în care miscarea este notificată părtii importatoare; si

b) importurile de organisme modificate genetic către partea respectivă sunt scutite de procedura de acord prealabil în cunostintă de cauză. Notificările mentionate la li2. a) de mai sus se pot aplica miscărilor similare ulterioare către aceeasi parte.

2. Informatiile privind miscarea transfrontieră intentionată care vor fi furnizate în notificările mentionate în paragraful 1 li2. a) de mai sus sunt cele indicate în anexa nr. I.

 

ARTICOLUL 14

Acorduri si întelegeri bilaterale, regionale si multilaterale

 

1. Părtile pot încheia acorduri si întelegeri bilaterale, regionale si multilaterale privind miscarea transfrontieră intentionată a organismelor modificate genetic, în conformitate cu obiectivele acestui protocol si cu conditia ca asemenea acorduri si întelegeri să furnizeze un nivel de protectie cel putin egal cu cel al protocolului.

2. Părtile se vor informa reciproc, prin Centrul de schimb de informatii pentru prevenirea riscurilor biotehnologice, despre orice acorduri si întelegeri bilaterale, regionale si multilaterale care au fost încheiate înainte sau după intrarea în vigoare a acestui protocol.

3. Prevederile acestui protocol nu vor afecta miscarea transfrontieră intentionată care are loc în virtutea unui astfel de acord sau întelegere între părtile la acest acord sau întelegere.

4. Orice parte poate decide ca reglementările sale nationale să fie aplicate pentru diferite importuri specifice care îi sunt destinate si va notifica decizia sa Centrului de schimb de informatii pentru prevenirea riscurilor biotehnologice.

 

ARTICOLUL 15

Evaluarea riscurilor

 

1. Evaluarea riscurilor întreprinse în virtutea prezentului protocol va fi realizată după metode stiintifice cunoscute, în conformitate cu anexa nr. III si luându-se în considerare metodele de evaluare a riscurilor cunoscute. Această evaluare a riscurilor se va baza cel putin pe informatiile furnizate în conformitate cu art. 8 si cu alte evidente stiintifice disponibile care permit identificarea si evaluarea posibilelor efecte adverse ale organismelor modificate genetic asupra conservării si utilizării durabile a diversitătii biologice, tinându-se, de asemenea, cont de riscurile pentru sănătatea umană.

2. Partea importatoare trebuie să se asigure că a fost făcută o evaluare a riscurilor, pentru a lua o decizie în conformitate cu art. 10. Ea poate solicita exportatorului evaluarea riscurilor.

3. Costurile evaluării riscurilor revin autorului notificării dacă partea importatoare cere acest lucru.

 

ARTICOLUL 16

Managementul riscurilor

 

1. În conformitate cu prevederile art. 8 li2. g) din conventie, părtile vor stabili si vor mentine mecanisme adecvate, măsuri si strategii pentru reglementarea, gestiunea si controlul riscurilor identificate în prevederile protocolului privind evaluarea riscurilor asociate cu utilizarea, manipularea si miscarea transfrontieră a organismelor modificate genetic.

2. Măsurile bazate pe evaluarea riscurilor vor fi solicitate ca măsură necesară pentru prevenirea efectelor adverse ale organismelor modificate genetic asupra conservării si utilizării durabile a diversitătii biologice, tinându-se, de asemenea, cont de riscurile pentru sănătatea umană pe teritoriul părtii importatoare.

3. Fiecare parte va adopta măsuri adecvate pentru prevenirea miscării transfrontiere neintentionate a organismelor modificate genetic, incluzând măsuri care solicită evaluarea riscurilor înainte de prima eliberare a unui organism viu modifica2.

4. Fără a aduce prejudicii paragrafului 2 de mai sus, fiecare parte trebuie să se asigure că orice organism modificat genetic, importat sau de provenientă locală, a depăsit o perioadă de observatie adecvată care este proportională cu ciclul său de viată sau cu perioada de formare înainte de utilizarea sa preconizată.

5. Părtile vor coopera în vederea:

a) identificării organismelor modificate genetic sau a trăsăturilor specifice acestora, care pot avea efecte adverse asupra conservării si utilizării durabile a diversitătii biologice, tinând, de asemenea, cont de riscurile pentru sănătatea umană; si

b) adoptării măsurilor adecvate privind tratamentul acestor organisme modificate genetic sau al trăsăturilor specifice acestora.

 

ARTICOLUL 17

Miscarea transfrontieră neintentionată si măsuri de urgentă

 

1. Fiecare parte trebuie să adopte măsuri adecvate pentru a anunta statele afectate sau posibil a fi afectate, Centrul de schimb de informatii pentru prevenirea riscurilor biotehnologice si, acolo unde este necesar, organizatiile relevante internationale, în cazul unui incident din jurisdictia sa, rezultat din eliberarea si ca o consecintă din miscarea transfrontieră neintentionată a organismelor modificate genetic, posibil a avea efecte adverse semnificative asupra conservării si utiliză rii durabile a diversitătii biologice, tinând, de asemenea, cont de riscurile pentru sănătatea umană în aceste state.

Notificarea va fi transmisă imediat ce partea va lua cunostintă de această situatie.

2. Fiecare parte va pune la dispozitie Centrului de schimb de informatii pentru prevenirea riscurilor biotehnologice, nu mai târziu de data intrării în vigoare, în ceea ce o priveste, a acestui protocol, detalii relevante care stabilesc coordonatele persoanei abilitate să primească notificările primite în virtutea prezentului articol.

3. Orice notificare primită în virtutea paragrafului 1 de mai sus trebuie să contină:

a) toate informatiile pertinente disponibile asupra cantitătilor estimative si caracteristicile si/sau trăsăturile relevante ale organismelor modificate genetic;

b) informatii asupra circumstantelor si datei estimative a eliberării, precum si asupra utilizării organismelor modificate genetic în partea de origine;

c) orice informatie disponibilă asupra potentialului efect advers asupra conservării si utilizării durabile a diversitătii biologice, tinând, de asemenea, cont de riscurile pentru sănătatea umană, precum si de toate informatiile disponibile privind măsurile posibile de management al riscurilor;

d) orice altă informatie relevantă; si

e) un punct de contact pentru informatiile viitoare.

4. Pentru a reduce la minimum orice efect advers semnificativ asupra conservării si utilizării durabile a diversitătii biologice, tinând, de asemenea, cont de riscurile pentru sănătatea umană, fiecare parte sub a cărei jurisdictie se realizează eliberarea organismelor modificate genetic la care s-a făcut referire în paragraful 1 de mai sus va consulta imediat statele afectate sau potential afectate pentru a le permite determinarea interventiilor adecvate si pentru a initia măsurile necesare, inclusiv pe cele de urgentă.

 

ARTICOLUL 18

Manipulare, transport, ambalare si identificare

 

1. Pentru a evita efectele adverse asupra conservării si utilizării durabile a diversitătii biologice, tinând, de asemenea, cont de riscurile pentru sănătatea umană, fiecare parte va lua măsurile necesare, pentru a se asigura că organismele modificate genetic, subiect al miscării transfrontiere internationale în conformitate cu prevederile acestui protocol, sunt manipulate, ambalate si transportate în conditii de sigurantă, luând în considerare regulile si normele pertinente internationale.

2. Fiecare parte va lua măsuri pentru solicitarea documenta tiei însotitoare pentru:

a) organismele modificate genetic destinate utilizării directe pentru alimentatia umană sau animală ori pentru procesare, care indică în mod clar că acestea îpot contine” organisme modificate genetic si nu sunt destinate introducerii intentionate în mediu si să indice punctele de contact pentru alte informatii;

b) organismele modificate genetic destinate utilizării în mediu închis, indicând clar că este vorba de organisme modificate genetic; se specifică orice reguli pentru siguranta manipulării, depozitării, transportului si utilizării, punctul de contact pentru alte informatii care să contină numele si adresa persoanei si institutiei căreia îi sunt expediate;

c) organismele modificate genetic destinate introducerii intentionate în mediul părtii importatoare si orice alt organism modificat genetic vizat în protocol, identificate clar ca organisme modificate; se specifică identitatea si trăsăturile si/sau caracteristicile relevante, orice reglementare privind siguranta manipulării, depozitării, transportului si utilizării, coordonatele punctului central national si, dacă este cazul, adresa importatorului si exportatorului; documentatia va contine o declaratie în care se certifică conformitatea miscării cu protocolul aplicabil exportatorului.

3. Conferinta părtilor în calitate de reuniune a părtilor la acest protocol consideră elaborarea, dacă este necesar, a unor norme de identificare, de manipulare, de ambalare si de transport, după consultarea cu alte organisme internationale competente în domeniu.

 

ARTICOLUL 19

Autoritătile nationale competente si puncte centrale nationale

 

1. Fiecare parte va desemna un punct central national responsabil pentru legătura cu secretariatul. Fiecare parte va desemna si una sau mai multe autorităti nationale competente care vor fi responsabile pentru executarea functiilor administrative din acest protocol si care trebuie să fie autorizate să actioneze în conformitate cu aceste functii. O parte trebuie să desemneze o singură entitate care să îndeplinească functiile cumulate ale punctului central national si autoritătii nationale competente.

2. Fiecare parte trebuie să notifice secretariatului numele si adresa punctului său central national si ale autoritătii sau autoritătilor competente, p‚nă la data intrării în vigoare a acestui protocol. Dacă o parte desemnează mai mult de o autoritate natională competentă, ea va trebui să transmită secretariatului împreună cu o notificare informatii relevante asupra responsabilitătilor acestor autorităti. Acolo unde este aplicabil, asemenea informatie trebuie să specifice care autoritate este responsabilă pentru fiecare tip de organism modificat genetic. Fiecare parte trebuie să notifice imediat secretariatului cu privire la orice schimbare în desemnarea punctului central national, în coordonatele si responsabilitătile autoritătii sau autorită tilor nationale competente.

3. Secretariatul trebuie să informeze imediat părtile asupra notificărilor primite în conformitate cu paragraful 2 de mai sus, punând în acelasi timp la dispozitie Centrului de schimb de informatii pentru prevenirea riscurilor biotehnologice aceste informatii.

 

ARTICOLUL 20

Schimbul de informatii si centrul de schimb de informatii pentru prevenirea riscurilor biotehnologice

 

1. Un schimb de informatii pentru prevenirea riscurilor biotehnologice este deci stabilit ca parte a mecanismului privind schimbul de informatii, în conformitate cu art. 18 paragraful 3 dn conventie, pentru:

a) a facilita schimbul de informatii stiintifice, tehnice, de mediu sau legale în ceea ce priveste organismele modificate  genetic, precum si experientele cu acestea; si

b) a asista părtile în implementarea protocolului, tinând cont de necesitătile speciale ale părtilor în curs de dezvoltare, în particular ale celor mai putin dezvoltate dintre ele si ale micilor state insulare si tărilor cu economie în tranzitie, precum si ale tărilor care sunt centre de origine si centre de diversitate genetică.

2. Schimbul de informatii privind biosecuritatea va servi ca mijloc prin care informatia este pusă la dispozitie în scopul mentionat în paragraful 1 de mai sus. Acest schimb poate furniza acces la informatia pusă la dispozitie de către părtile relevante pentru implementarea protocolului si, acolo unde este posibil, la alte mecanisme internationale de schimb de informatii privind biosecuritatea.

3. Fiecare parte va pune la dispozitie Centrului de schimb de informatii pentru prevenirea riscurilor biotehnologice orice informatie solicitată în conformitate cu acest protocol si:

a) orice lege, reglementare sau directive nationale în vigoare care vizează aplicarea protocolului, precum si informatiile solicitate de părti în cadrul procedurii de accord prealabil în cunostintă de cauză;

b) toate acordurile sau aranjamentele bilaterale, regionale sau multilaterale;

c) un rezumat al evaluării riscurilor sau studiilor de mediu privind organismele modificate genetic, generat de reglementări proprii si realizat în conformitate cu art. 15, incluzând, acolo unde este cazul, informatii relevante privind produsele derivate si anume materiale procesate ce au ca origine organisme modificate genetic care contin combinatii noi, detectabile, de material genetic replicabil obtinut prin utilizarea biotehnologiei moderne;

d) decizia finală privind importul sau eliberarea organismelor modificate genetic; si

e) rapoarte înaintate în virtutea art. 33, inclusiv asupra implementării procedurii de acord prealabil în cunostintă de cauză.

4. Modalitătile de functionare a Centrului de schimb de informatii pentru prevenirea riscurilor biotehnologice, inclusive rapoartele sale de activitate sunt examinate si se va decide asupra lor în Conferinta părtilor, la prima întrunire din cadrul reuniunii părtilor la acest protocol, fiind apoi revizuite.

 

ARTICOLUL t1

Informatii confidentiale

 

1. Partea importatoare va autoriza autorul notificării să identifice informatiile comunicate în aplicarea procedurilor acestui   protocol sau solicitate de partea importatoare în cadrul procedurii de acord prealabil în cunostintă de cauză a protocolului, care sunt considerate confidentiale. În aceste cazuri justificarea este adusă la cerere.

2. Partea importatoare va consulta autorul notificării dacă decide că informatia considerată confidentială de către notificator nu corespunde unui asemenea tratament si va informa notificatorul despre decizia sa înainte de a divulga informatia, furnizând, la cerere, motivele, precum si oportunitătile pentru consultare si pentru revizuirea internă a deciziei.

3. Fiecare parte va proteja informatiile confidentiale primite în virtutea acestui protocol, inclusiv orice informatie primită în contextul procedurii de acord prealabil în cunostintă de cauză a protocolului. Fiecare parte se va asigura că dispune de posibilităti de protectie a acestor informatii si se va asigura de confidentialitatea lor într-o manieră tot atât de favorabilă ca si tratamentul informatiilor confidentiale privind organismele autohtone modificate genetic.

4. Partea importatoare nu va folosi aceste informatii în scopuri comerciale dacă nu are consimtământul scris al notificatorului

5. Dacă notificatorul retrage sau a retras notificarea, partea importatoare va respecta confidentialitatea informatiilor comerciale si industriale, incluzând informatiile privind cercetarea si dezvoltarea, precum si pe cele a căror confidentialitate face obiectul unui dezacord între parte si notificator.

6. Fără a aduce prejudicii paragrafului 5 de mai sus, următoarele informatii nu vor fi considerate confidentiale:
a) numele si adresa notificatorului;

b) o descriere generală a organismelor sau organismelor modificate genetic;

c) un rezumat al evaluării riscurilor în urma impactului asupra conservării si utilizării durabile a diversitătii biologice, tinând, de asemenea, cont si de riscurile pentru sănătatea umană;

d) metode si planuri pentru interventii de urgentă.

ARTICOLUL 22

Dezvoltarea capacitătilor

1. Părtile trebuie să coopereze pentru dezvoltarea si/sau întărirea resurselor umane si capacitătilor institutionale în biosecuritate, incluzând biotehnologiile, în măsura în care este util pentru prevenirea riscurilor biologice în scopul implementăii efective a acestui protocol, în statele părti în curs de dezvoltare, în particular cele mai putin dezvoltate si în statele mici insulare si în părtile cu economie în tranzitie, inclusiv prin intermediul institutiilor si organizatiilor existente, globale, regionale, subregionale si nationale si, dacă este cazul, prin facilitarea implicării sectorului privat.

2. În scopul implementării paragrafului 1 de mai sus în ceea ce priveste cooperarea, sunt luate în considerare în crearea de capacităti pentru prevenirea riscurilor biotehnologice necesitătile în materie de resurse financiare, accesul la tehnologie si la informatie si transferul de tehnologie si informatie între statele părti în curs de dezvoltare, în particular cele mai putin dezvoltate si mici state insulare si statele părti cu economie în tranzitie. Cooperarea pentru dezvoltarea capacitătilor cuprinde, cu rezerva diferentelor existente între diferite situatii, capacitatea si solicitările fiecărei părti, formare stiintifică si tehnică pentru managementul rational si sigur al   biotehnologiilor si utilizarea evaluării de risc si managementului de risc pentru biosecuritate si îmbunătătirea capacitătilor tehnologice si institutionale în biosecuritate. Necesitătile părtilor cu economie în tranzitie trebuie, de asemenea, luate în considerare pentru dezvoltarea capacitătilor în biosecuritate.

ARTICOLUL 23

Constientizarea si participarea publicului

1. Părtile:

a) vor promova si vor facilita constientizarea publicului, instruirea si participarea sa în ceea ce priveste transferul, manipularea si utilizarea în sigurantă a organismelor modificate genetic, în vederea conservării si utilizării durabile a diversitătii biologice, tinând cont în acelasi timp de riscurile pentru sănătatea umană.

Pentru aceasta părtile vor coopera cu alte state si organisme internationale;

b) se vor strădui să se asigure că educatia si constientizarea publică cuprind accesul la informatii privind organismele modificate genetic ce pot fi importate în conformitate cu acest protocol.

2. Părtile, în conformitate cu legile si reglementările lor, vor consulta publicul în procesul de luare a deciziilor în ceea ce priveste organismele modificate genetic si vor pune aceste decizii la dispozitie publicului, respectând în acelasi timp confidentialitatea informatiilor în conformitate cu art. 21.

3. Fiecare parte se va strădui să informeze publicul privind accesul acestuia la mecanismul de schimb de informatii pentru biosecuritate.

 

ARTICOLUL 24

Non-părti

 

1. Miscarea transfrontieră între părti si non-părti a organismelor modificate genetic trebuie să se desf.soare în conformitate cu prevederile acestui protocol. Părtile pot încheia cu statele non-părti acorduri bilaterale, regionale si multilaterale privind miscarea transfrontieră.

2. Părtile trebuie să încurajeze statele non-părti să adere la acest protocol si să comunice Centrului de schimb de informatii pentru prevenirea riscurilor biotehnologice orice informatie privind organismele modificate genetic eliberate, importate sau exportate în sau din arealele apartinând jurisdictiei lor.

 

ARTICOLUL 25

Miscarea transfrontieră ilegală

 

1. Fiecare parte trebuie să adopte măsuri interne adecvate ce au ca scop prevenirea si, dacă este cazul, penalizarea miscării transfrontiere a organismelor modificate genetic, desfăsurată în contradictie cu măsurile interne pentru implementarea acestui protocol. Aceste miscări vor fi considerate miscări transfrontiere ilegale.

2. În cazul miscării transfrontiere ilegale partea afectată poate solicita părtii de origine să dispună repatrierea sau distrugerea, după caz, pe cheltuială proprie, a organismelor modificate genetic în cauză.

3. Fiecare parte va pune la dispozitie Centrului de schimb de informatii pentru prevenirea riscurilor biotehnologice informatii privind cazurile de miscare transfrontieră ilegală care o privesc.

 

ARTICOLUL 26

Consideratii socioeconomice

1. Părtile vor lua în considerare la adoptarea unei decizii de import, conformă cu acest protocol sau cu măsurile implementate si în virtutea obligatiilor lor interne, consideratiile socioeconomice rezultate din impactul organismelor modificate genetic asupra conservării si utilizării durabile a diversitătii biologice, în special cu privire la valoarea diversitătii biologice pentru populatia indigenă si comunitătile locale.

2. Părtile sunt încurajate să coopereze în ceea ce priveste cercetarea si schimbul de informatii privind orice impact socioeconomic al organismelor modificate genetic, în special asupra populatiei indigene si comunitătilor locale.

 

ARTICOLUL 27

Răspundere si reparatii

 

Conferinta părtilor în calitate de reuniune a părtilor la acest protocol va adopta la prima întrunire un procedeu de elaborare a regulilor si procedurilor internationale în domeniul răspunderii si reparatiei în cazul daunelor survenite din miscarea transfrontieră a organismelor modificate genetic, analizând si luând în considerare procedeele în curs de derulare din dreptul international, si se va strădui să finalizeze acest procedeu în decurs de 4 ani.

 

ARTICOLUL 28

Mecanisme si resurse financiare

 

1. În examinarea resurselor financiare pentru implementarea acestui protocol părtile vor lua în considerare prevederile art. 20 din conventie.

2. Mecanismul financiar stabilit în art. 21 din conventie devine, prin intermediul structurii internationale care asigură functionarea, mecanismul financiar pentru acest protocol.

3. În ceea ce priveste crearea capacitătii la care se face referire în art. 2t al acestui protocol, Conferinta părtilor în calitate de reuniune a părtilor la acest protocol va tine cont si va examina necesitătile financiare ale statelor părti dezvoltate, precum si ale celor cu economie în tranzitie si ale statelor insulare în curs de dezvoltare în furnizarea liniilor directoare referitoare la mecanismele financiare la care se face referire în paragraful 2 de mai sus.

4. În contextul paragrafului 1 de mai sus, părtile vor tine, de asemenea, cont de necesitătile statelor în curs de dezvoltare, în particular ale statelor mai putin dezvoltate si ale statelor mici insulare si ale părtilor cu economie în tranzitie, de eforturile lor depuse în identificarea si implementarea cerintelor de dezvoltare a capacitătilor în scopul implementării acestui protocol.

5. Liniile directoare pentru mecanismul financiar al conventiei, furnizate în deciziile pertinente ale Conferintei părtilor, inclusiv acele acorduri încheiate înainte de adoptarea acestui protocol, se vor aplica prevederilor acestui articol.

6. Statele părti dezvoltate pot, de asemenea, să furnizeze resurse financiare si tehnologice pentru aplicarea dispozitiilor protocolului în cadrul aranjamentelor bilaterale, regionale si ultilaterale, de care se pot folosi părtile în curs de dezvoltare si cele cu economie în tranzitie.

 

ARTICOLUL 29

Conferinta părtilor în calitate de reuniune a părtilor la acest protocol

 

1. Conferinta părtilor serveste ca reuniune a părtilor la protocol.

2. Părtile la conventie care nu sunt părti la acest protocol pot participa ca observatori la lucrările oricărei întruniri a Conferintei părtilor în calitate de reuniune a părtilor la acest protocol. Atunci când Conferinta părtilor serveste ca întrunire a părtilor la acest protocol, deciziile vor fi luate în virtutea protocolului numai de părtile la acesta.

3. Atunci când Conferinta părtilor serveste ca reuniune a părtilor la acest protocol, orice membru al biroului Conferintei părtilor care reprezintă o parte la conventie, dar în acelasi timp nu este parte la acest protocol va fi înlocuit de un nou membru ales de părtile la acest protocol si care face parte din acestea.

4. Conferinta părtilor în calitate de reuniune a părtilor la acest protocol trebuie să revizuiască în permanentă implementarea acestui protocol si va lua în cadrul mandatului său decizii necesare pentru promovarea implementării lui efective. Ea va îndeplini functiile care îi revin în conformitate cu acest protocol:

a) să facă recomandări asupra problematicii necesare pentru implementarea protocolului;

b) să stabilească organisme subsidiare despre care consideră că sunt necesare pentru implementarea acestui protocol;

c) să găsească si să facă apel acolo unde este necesar la servicii, cooperări si informatii furnizate de organizatiile internationale, organismele interguvernamentale si neguvernamentale competente;

d) să stabilească forma si intervalul de transmitere a informatiilor care vor fi comunicate în conformitate cu art. 33 si să examineze aceste informatii, precum si rapoartele înaintate de organismele sale subsidiare;

e) să examineze si să adopte, în functie de necesităti, amendamentele la acest protocol si anexele sale, precum si orice anexe aditionale la acest protocol pe care le consideră necesare pentru implementarea acestuia;

f) să exercite alte îndatoriri care ar putea fi necesare pentru implementarea protocolului.

5. Regulamentul interior al Conferintei părtilor si regulile financiare ale conventiei vor fi aplicate în conformitate cu acest  protocol, în afară de cazul în care se adoptă în consens altă decizie de către Conferinta părtilor în calitate de reuniune a părtilor la acest protocol.

6. Prima întrunire a Conferintei părtilor în calitate de reuniune a părtilor la acest protocol va fi convocată de secretariat în acelasi timp cu prima reuniune a Conferintei părtilor care va avea loc după data intrării în vigoare a protocolului. Întrunirile ulterioare ale Conferintei părtilor în calitate de reuniune a părtilor la acest protocol vor avea loc în acelasi timp cu reuniunile obisnuite ale Conferintei părtilor, dacă nu se decide altfel de către Conferinta părtilor în calitate de reuniune a părtilor la acest protocol.

7. Reuniunile extraordinare ale Conferintei părtilor în calitate de reuniune a părtilor la acest protocol vor avea loc oricând se va considera necesar de către Conferinta părtilor în calitate de reuniune a părtilor la acest protocol sau la solicitarea scrisă a oricărei părti, dacă aceasta este sustinută de cel putin o treime dintre părti, într-o perioadă de 6 luni care urmează comunicării sale făcute de secretariat părtilor.

8. Organizatia Natiunilor Unite, institutiile sale specializate si Agentia Internatională pentru Energie Atomică, precum si orice stat membru sau observator non-parte la conventie pot fi reprezentati în calitate de observatori la reuniunea Conferintei părtilor în calitate de reuniune a părtilor la acest protocol.

Orice organism sau institutie, natională sau internatională, guvernamentală sau neguvernamentală, competentă în domeniul vizat de acest protocol si care a informat secretariatul în legătură cu dorinta sa de a fi reprezentată la o întrunire a Conferintei părtilor în calitate de reuniune a părtilor la acest protocol ca observator, poate fi admisă în această calitate dacă cel putin o treime a părtilor nu se opune. Admiterea si participarea observatorilor sunt reglementate în regulamentele interioare mentionate în paragraful 5 de mai sus, dacă nu există o prevedere contrară în acest articol.

 

ARTICOLUL 30

Organisme subsidiare

 

1. Orice organism subsidiar stabilit prin sau în virtutea prevederilor conventiei poate duce la îndeplinire prevederile protocolului, în baza deciziei Conferintei părtilor în calitate de reuniune a părtilor la acest protocol, caz în care reuniunea părtilor va specifica functiile exercitate de acest organism.

2. Părtile la conventie care nu sunt părti la acest protocol pot participa ca observatori la lucrările oricăror organisme subsidiare.

Atunci când un organism subsidiar al conventiei functionează ca organism subsidiar la acest protocol, deciziile trebuie adoptate sub protocol numai de către statele părti.

3. Când un organism subsidiar al conventiei Osi exercită functiile cu privire la problematica protocolului, orice membru al biroului acelui organism subsidiar care reprezintă o parte la conventie, dar în acelasi timp nu este parte la protocol, va fi înlocuit de un membru care va fi ales de către si dintre părtile la protocol.

ARTICOLUL 31

Secretariatul

 

1. Secretariatul stabilit prin art. 24 din conventie va functiona ca secretariat la acest protocol.
2. Paragraful 1 din art. 24, privitor la îndatoririle secretariatului, se aplică prezentului protocol.

3. Datorită faptului că sunt diferite, costurile serviciilor secretariatului pentru acest protocol vor fi suportate de părti.

Conferinta părtilor în calitate de reuniune a părtilor la acest protocol va decide la prima întrunire asupra bugetului necesar pentru aceasta.

 

ARTICOLUL 32

Relatiile cu conventia

 

Prevederile conventiei referitoare la protocoalele sale se aplică prezentului protocol, dacă nu se specifică altfel în acesta.

 

ARTICOLUL 33

Urmărirea si stabilirea rapoartelor

 

Fiecare parte va monitoriza implementarea obligatiilor sale din acest protocol si va raporta Conferintei părtilor în calitate de reuniune a părtilor la acest protocol, la intervale determinate de aceasta, măsurile adoptate pentru implementarea acestui protocol.

ARTICOLUL 34

Respectarea obligatiilor

Conferinta părtilor în calitate de reuniune a părtilor la acest protocol va examina si va aproba la prima sa întrunire modalităti de cooperare si mecanisme institutionale de promovare arespectării prevederilor acestui protocol si de rezolvare a cazurilor de nerespectare a acestora. Aceste proceduri si mecanisme trebuie să includă prevederi prin care se oferă asistentă acolo unde este cazul. Ele trebuie să fie distincte de procedura si mecanismele de reglementare a diferendelor stabilite în art. 27 din conventie si să nu le prejudicieze.

 

ARTICOLUL 35

Evaluare si revizuire

 

Conferinta părtilor în calitate de reuniune a părtilor la acest protocol va proceda, 5 ani după intrarea în vigoare a protocolului si cel putin la 5 ani după aceea, la evaluarea eficacitătii acestuia, inclusiv la o evaluare a procedurilor si anexelor sale.

ARTICOLUL 36

Semnarea

 

Acest protocol va fi deschis pentru semnare statelor si organizatiilor regionale de integrare economică la Oficiul Natiunilor Unite de la Nairobi, între 15-26 mai 2000, si la sediul Organizatiei Natiunilor Unite din New York, între 5 iunie 2000 si 4 iunie 2001.

 

ARTICOLUL 37

Intrarea în vigoare

 

1. Acest protocol va intra în vigoare în cea de-a 90-a zi după data depozitării celui de-al 50-lea instrument de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare a statelor sau organizatiilor de integrare economică regională care sunt părti la conventie.

2. Protocolul va intra în vigoare pentru un stat sau o organizatie regională de integrare economică ce ratifică, acceptă sau aprobă acest protocol ori aderă la acesta după intrarea sa în vigoare, în conformitate cu paragraful 1 de mai sus, în a 90-a zi de la data la care statul sau organizatia regională de integrare economică depune instrumentul său de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare ori la data la care conventia intră în vigoare pentru acel stat sau organizatie de integrare economică regională, ultima dată dintre cele două fiind cea retinută.

3. În conformitate cu paragrafele 1 si t de mai sus, orice instrument depozitat de către o organizatie regională de integrare economică nu este considerat ca aditional celor depozitate de statele membre ale unei astfel de organizatii.

 

ARTICOLUL 38

Rezerve

 

Prezentul protocol nu poate face obiectul unor rezerve.

ARTICOLUL 39

Retragere

 

1. La expirarea perioadei de t ani de la data la care protocolul a intrat în vigoare pentru o parte, aceasta se poate retrage din protocol prin notificare scrisă adresată depozitarului.

2. Această retragere Osi produce efectele la expirarea unei perioade de un an de la data primirii notificării de către depozitar sau la o dată ulterioară ce poate fi specificată în notificarea respectivă.

 

ARTICOLUL 40

Autenticitatea textelor

 

Originalul acestui protocol, ale cărui texte în limbile engleză, arabă, chineză, spaniolă, franceză si rusă sunt egal autentice, va fi depus la secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite.

Drept care subsemnatii, pe deplin împuterniciti, au semnat acest protocol.

Întocmit la Montreal la 29 ianuarie 2000.

 

ANEXA Nr. I

INFORMATII

ce trebuie incluse în notificările privitoare la art. 8, 10 si 13

 

a) numele, adresa si coordonatele exportatorului;

b) numele, adresa si coordonatele importatorului;

c) numele si identitatea organismelor modificate genetic, precum si clasificarea în functie de gradul de securitate biologică în statul exportator;

d) data sau datele la care se intentionează efectuarea exportului, dacă acestea sunt cunoscute;

e) statutul taxonomic, numele comun, punctul de colectare sau achizitie si caracteristicile organismului-receptor ori ale organismelor parentale în legătură cu biosecuritatea;

f) centrele de origine si centrele de diversitate genetică ale organismului-receptor, dacă acestea sunt cunoscute, si/sau organismelor parentale, precum si o descriere a habitatelor în care organismele pot persista sau prolifera;

g) statutul taxonomic, numele comun, punctul de colectare sau achizitie si caracteristicile organismului donor ori ale organismelor în legătură cu biosecuritatea;

h) descrierea acidului nucleic sau a modificării introduse, tehnicile utilizate si noile caracteristici ale organismului modificat genetic;

i) utilizarea intentionată a organismelor modificate genetic sau a produselor derivate din acestea, si anume a materialului transformat ce are la origine un organism modificat genetic si care contine combinatii noi, detectabile, de material genetic replicabil obtinut prin utilizarea biotehnologiei moderne;

j) cantitatea sau volumul organismelor modificate genetic care vor fi transferate;

k) un raport existent privind evaluarea riscurilor în conformitate cu anexa nr. III;

l) metode propuse pentru manipularea, depozitarea, transportul si utilizarea în conditii de sigurantă, inclusiv ambalarea, etichetarea, documentarea, metode de eliminare si proceduri de urmat în caz de urgentă, acolo unde este cazul;

m) statutul organismului modificat genetic din punct de vedere al reglementărilor în statul exportator (spre exemplu, dacă este interzis în statul exportator, dacă există alte restrictii sau dacă a fost autorizată punerea sa în circulatie la modul general);

n) rezultate si obiectivul tuturor notificărilor adresate de către exportator altor state în ceea ce priveste transferul organismelor modificate genetic;

o) o declaratie care certifică exactitatea informatiilor de mai sus.

 

ANEXA Nr. II

 

INFORMATII

necesare în ceea ce priveste organismele modificate genetic destinate a fi utilizate direct în alimentatia umană sau animală ori pentru procesare, în conformitate cu art. 11

a) numele si coordonatele persoanelor care solicită o autorizatie utilizabilă pe teritoriul national;

b) denumirea si coordonatele autoritătii responsabile;

c) denumirea si identitatea organismului modificat genetic;

d) descrierea modificării genetice, tehnicii utilizate si a caracteristicilor rezultate ale organismului modificat genetic;

e) orice identificare proprie a organismelor modificate genetic;

f) statutul taxonomic, numele comun, punctul de achizitie sau colectare si caracteristicile organismului-recipient sau organismelor parentale potrivite pentru prevenirea riscurilor biotehnologice;

g) dacă sunt cunoscute, centrele de origine si centrele de diversitate genetică a organismului-recipient si/sau organismelor parentale si o descriere a habitatelor unde organismele pot persista sau prolifera;

h) statutul taxonomic, numele comun, punctul de colectare si achizitie si caracteristicile organismului donor sau ale organismelor potrivite pentru prevenirea riscurilor biotehnologice;

i) utilizarea autorizată a organismelor modificate genetic;

j) un raport privind evaluarea riscurilor în conformitate cu anexa nr. III;

k) metode propuse pentru a asigura manipularea, depozitarea, transportul si utilizarea în conditii de sigurantă, inclusive ambalarea, etichetarea, documentarea, metode de eliminare si proceduri de urmat în caz de urgentă, dacă este cazul.

 

ANEXA Nr. III

 

EVALUAREA RISCULUI

 

Obiectiv

1. Obiectivul evaluării riscului, în cazul prezentului protocol, este identificarea si evaluarea potentialelor efecte adverse ale organismelor modificate genetic asupra conservării si utilizării durabile a diversitătii biologice într-un mediu potential receptor, tinându-se, de asemenea, cont de riscurile asupra sănătătii umane.

Utilizarea evaluării riscului

2. Evaluarea riscului este folosită de către autoritătile competente pentru a adopta decizii în cunostintă de cauză privitoare la organismele modificate genetic.

Principii generale

3. Evaluarea riscului trebuie să fie efectuată după metode stiintifice aprobate si în manieră transparentă si poate să tină cont de părerea expertilor si liniile directoare realizate de organizatii internationale relevante.

4. Din lipsa cunostintelor stiintifice sau a consensului stiintific nu va rezulta neapărat un anumit nivel al riscului, absenta riscului sau un risc acceptabil.

5. Riscurile asociate cu organismele modificate genetic sau produse derivate din acestea, si anume materiale transformate ce provin din organisme modificate genetic continând noi combinatii detectabile de material genetic replicabil, obtinut prin utilizarea biotehnologiilor moderne, trebuie luate în considerare în contextul riscurilor asumate de către organismele receptoare sau organismele parentale nemodificate în mediul potential receptor.

6. Evaluarea riscurilor trebuie să fie realizată pas cu pas.

Natura si gradul informatiei solicitate pot varia după caz, în functie de organismul modificat genetic implicat, utilizarea acestuia si de mediul potential receptor.

Metode

7. Evaluarea riscurilor poate necesita informatii suplimentare asupra subiectelor specifice care pot fi identificate si solicitate cu ocazia evaluării, în timp ce informatiile asupra altor subiecte pot fi în unele cazuri nerelevante.

8. Pentru a-si atinge obiectivul, evaluarea riscurilor va cuprinde, dacă este cazul, următoarele etape:

a) identificarea oricăror noi caracteristici genotipice si fenotipice asociate cu organismele modificate genetic, care pot avea efecte adverse asupra diversitătii biologice într-un mediu potential receptor, tinându-se, de asemenea, cont de riscurile pentru sănătatea umană;

b) evaluarea probabilitătilor aparitiei acestor efecte defavorabile tinând cont de gradul si tipul de expunere în mediul potential receptor a organismului modificat genetic;

c) o evaluare a consecintelor care permit aparitia acestor efecte;

d) o estimare a riscului general reprezentat de organismele modificate genetic, bazată pe evaluarea probabilitătii si consecintelor eventualelor efecte adverse identificate;

e) o recomandare care să mentioneze dacă riscurile sunt acceptabile sau se pot controla, incluzând, acolo unde este necesar, identificarea strategiilor de control ale acestor riscuri;

f) acolo unde există o incertitudine privind nivelul de risc, se pot solicita informatii suplimentare asupra punctelor specifice de interes sau a implementării strategiilor potrivite de management al riscului si/sau monitorizării organismelor modificate genetic în mediul receptor.

Puncte de luat în considerare

9. În functie de caz, evaluarea riscului ia în considerare detalii stiintifice si tehnice relevante privind caracteristicile următoarelor subiecte:

a) organisme-receptoare sau parentale. Caracteristicile biologice ale organismelor-receptoare sau parentale, incluzând informatii asupra statutului taxonomic, numelui comun, originii, centrelor de origine si centrelor de diversitate genetică, dacă sunt cunoscute, si o descriere a habitatului în care organismele pot persista sau prolifera;

b) organism sau organisme donoare. Statutul taxonomic si numele comun, sursa si caracteristicile biologice relevante ale organismelor donoare;

c) vector. Caracteristicile vectorului, inclusiv identitatea acestuia, iar dacă există sursa de origine, si aria de răspândire a gazdei;

d) inserare sau inserări si/sau caracteristicile modificării.

Caracteristicile genetice ale acidului nucleic inserat si functia care îl determină si/sau caracteristicile modificării introduse;

e) organism modificat genetic. Identitatea organismului modificat genetic si diferentele dintre caracteristicile biologice ale acestuia si ale organismului- recipient sau organismelor parentale;

f) detectarea si identificarea organismelor modificate genetic.

Metodele de detectare si de identificare propuse si specificitatea acestora, precizie si fiabilitate;

g) informatii privind utilizarea. Informatii privind utilizarea organismelor modificate genetic, incluzând o nouă utilizare sau o utilizare diferită fată de a organismului-receptor sau parental; si

h) mediul receptor. Informatii privind localizarea, caracteristicile geografice, climatice si ecologice, inclusiv informatii relevante asupra diversitătii biologice si centrelor de origine a mediului potential receptor.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru ratificarea Protocolului de la Cartagena privind biosecuritatea

la Conventia privind diversitatea biologică (semnată la 5 iunie 1992 la Rio de Janeiro), adoptat la Montreal la 29 ianuarie 2000

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

 

Presedintele României d e c r e t e a z ă:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru ratificarea Protocolului de la Cartagena privind biosecuritatea la Conventia privind diversitatea biologică (semnată la 5 iunie 1992 la Rio de Janeiro), adoptat la Montreal la 29 ianuarie 2000, si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 7 martie 2003.

Nr. 100.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind acceptarea Codului pentru constructia si echipamentul navelor pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase (Codul BCH), adoptat de Organizatia Maritimă Internatională prin Rezolutia MEPC.20(22) a Comitetului pentru Protectia Mediului Marin la Londra la 5 decembrie 1985, astfel cum a fost modificat prin amendamentele  ulterioare, precum si pentru acceptarea amendamentelor din 1990, 1996, 1999 si 2000 referitoare la acesta

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. 1. - Se acceptă Codul pentru constructia si echipamentul navelor pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase (Codul BCH), adoptat de Organizatia Maritimă Internatională prin Rezolutia MEPC.20(22) a Comitetului pentru Protectia Mediului Marin la Londra la 5 decembrie 1985, astfel cum a fost modificat prin amendamentele adoptate prin Rezolutia MEPC.33(27) a Comitetului pentru Protectia Mediului Marin la Londra la 17 martie 1989 si prin Rezolutia MEPC.56(33) a Comitetului pentru Protectia Mediului Marin la Londra la 30 octombrie 1992, prevăzut în anexa nr. 1*).

Art. 2. - Se acceptă Amendamentele la Codul BCH, adoptate de Organizatia Maritimă Internatională prin Rezolutia MEPC.41(29) a Comitetului pentru Protectia Mediului Marin la Londra la 16 martie 1990, prevăzute în anexa nr. 2*).

Art. 3. - Se acceptă Amendamentele la Codul BCH, adoptate de Organizatia Maritimă Internatională prin Rezolutia MEPC.70(38) a Comitetului pentru Protectia Mediului Marin la Londra la 10 iulie 1996, prevăzute în anexa nr. 3*).

Art. 4. - Se acceptă Amendamentele la Codul BCH, adoptate de Organizatia Maritimă Internatională prin Rezolutia MEPC.80(43) a Comitetului pentru Protectia Mediului Marin la Londra la 1 iulie 1999, prevăzute în anexa nr. 4*).

Art. 5. - Se acceptă Amendamentele la Codul BCH, adoptate de Organizatia Maritimă Internatională prin Rezolutia MEPC.91(45) a Comitetului pentru Protectia Mediului Marin la Londra la 5 octombrie 2000, prevăzute în anexa nr. 5*).

Art. 6. - Armatorii si operatorii navelor-cisternă sub pavilion rom‚n construite înainte de 1 iulie 1986, utilizate pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase lichide, si personalul lor navigant, producătorii de echipamente navale, precum si alti factori implicati în transportul pe mare al acestui tip de produse sunt obligati să respecte prevederile cuprinse în reglementările prevăzute la art. 1-5.

Art. 7. - Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei va lua măsurile necesare în vederea punerii în aplicare a prevederilor reglementărilor prevăzute la art. 1-5.

 

Această lege a fost adoptată de Senat în sedinta din 5 decembrie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TĂRĂCILĂ

 

Această lege a fost adoptată de Camera Deputatilor în sedinta din 18 februarie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

 

Bucuresti, 11 martie 2003.

Nr. 68.


*) Anexele nr. 1-5 se publică ulterior.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind acceptarea Codului pentru constructia si echipamentul navelor pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase (Codul BCH), adoptat de Organizatia Maritimă Internatională prin Rezolutia MEPC.20(22) a Comitetului pentru Protectia Mediului Marin la Londra la 5 decembrie 1985, astfel cum a fost modificat prin amendamentele ulterioare, precum si pentru acceptarea amendamentelor din 1990, 1996, 1999 si 2000 referitoare la acesta

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru acceptarea Codului pentru constructia si echipamentul navelor pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase (Codul BCH), adoptat de Organizatia Maritimă Internatională prin Rezolutia MEPC.20(22) a Comitetului pentru Protectia Mediului Marin la Londra la 5 decembrie 1985, astfel cum a fost modificat prin amendamentele ulterioare, precum si pentru acceptarea amendamentelor din 1990, 1996, 1999 si 2000 referitoare la acesta si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 7 martie 2003.

Nr. 109.

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 48

din 4 februarie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 79 alin. (2) din Legea nr. 188/1999

privind Statutul functionarilor publici

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Paula C. Pantea - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 79 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, exceptie ridicată de Daniel Emanoil Cincu în Dosarul nr. 776/R/C/2002 al Curtii de Apel Brasov - Sectia comercială si de contencios administrativ.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei. În acest sens arată că, sub aspectele criticate, Curtea s-a mai pronuntat prin deciziile nr. 249 din 17 iunie 1997 si nr. 233 din 20 decembrie 1999, iar cele statuate îsi mentin valabilitatea si în prezenta cauză.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 8 octombrie 2002, pronuntată în Dosarul nr. 776/R/C/2002, Curtea de Apel Brasov – Sectia comercială si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 79 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, exceptie ridicată de Daniel Emanoil Cincu într-un litigiu având ca obiect anularea dispozitiei de suspendare din functia de director al Directiei de arhitectură si urbanism si din functia de arhitect din cadrul serviciilor Consiliului Local al Municipiului Brasov.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că art. 79 alin. (2) din Legea nr. 188/1999, care instituie o măsură de interdictie a executării prerogativelor functiei de către functionarul public, fără a se putea retine în sarcina acestuia o conduită prealabilă culpabilă, “contravine flagrant prezumtiei de nevinovătie, înscrisă ca principiu fundamental în legislatia noastră penală (Titlul III, art. 66 Cod de procedură penală), dar mai ales în actuala Constitutie a României, care în art. 23 pc2. 8 a consacrat în mod expres că, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoresti de condamnare, persoana este considerată nevinovată“. Se mai sustine că măsura suspendării afectează grav stabilitatea raporturilor de serviciu, conducând atât la afectarea imaginii publice a functionarului, cât si la suprimarea posibilitătii de realizare a veniturilor salariale necesare traiului.

Curtea de Apel Brasov - Sectia comercială si de contencios administrativ apreciază că art. 79 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 nu încalcă dispozitiile art. 23 alin. (8) din Constitutie, întrucât  măsura impusă de text îeste o măsură provizorie, până la solutionarea procesului penal, deci adoptarea acesteia nu înseamnă stabilirea vinovătiei functionarului public“. Se mai arată că tocmai pentru respectarea prezumtiei de nevinovătie, în cazul scoaterii de sub urmărire penală sau al încetării urmăririi penale împotriva functionarului public, autoritatea sau institutia publică datorează acestuia drepturile salariale cuvenite pe perioada suspendării.

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispozitiile art. 181 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate ridicată este neîntemeiată. În acest sens arată că măsura instituită în temeiul dispozitiilor art. 79 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 este o măsură administrativă, cu caracter preventiv, provizoriu, având ca scop protejarea autoritătii sau institutiei publice de pericolul continuării activitătii de către functionarul public împotriva căruia aceasta s-a dispus.

Guvernul consideră că textul criticat nu este contrar art. 23 alin. (8) din Constitutie, întrucât acesta consacră principiul prezumtiei de nevinovătie exclusiv pentru răspundere penală, si, tocmai pentru respectarea lui, art. 79 alin. (4) din lege prevede încetarea suspendării din functie în situatiile în care parchetul dispune scoaterea de sub urmărire penală ori încetarea urmăririi penale sau instanta de judecată dispune achitarea ori încetarea procesului penal. Se invocă jurisprudenta Curtii Constitutionale referitoare la prezumtia de nevinovătie prevăzută de art. 23 alin. (8) din Constitutie.

Avocatul Poporului apreciază că prevederile art. 79 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 sunt constitutionale, arătânduse că acestea “nu au ca ipoteză vinovătia angajatului pentru săvârsirea unei infractiuni“, ci ele “impun conducătorului autoritătii sau institutiei publice să dispună suspendarea functionarului public din functia publică pe care o detine, indiferent de existenta sau inexistenta vinovătiei functionarului public“.

Măsura dispusă conform dispozitiilor de lege criticate are menirea de a proteja interesele legitime ale autoritătii sau institutiei publice până la solutionarea procesului penal. Se invocă jurisprudenta Curtii Constitutionale referitoare la măsura suspendării din functie a salariatilor, dispusă în temeiul art. 16 din Legea nr. 1/1970.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului si dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 li2. c) din Constitutie si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 1t si t3 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 79 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, potrivit cărora: “În cazul în care în urma sesizării parchetului sau a organului de cercetare penală s-a dispus începerea urmăririi penale, conducătorul autoritătii sau institutiei publice va lua măsura de suspendare a functionarului public din functia publică pe care o detine.“

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, aceste dispozitii de lege contravin art. 23 alin. (8) din Constitutie, care prevede: “Până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoresti de condamnare, persoana este considerate nevinovată.“

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea Constitutională retine:

Art. 79 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 instituie sanctiunea administrativă a suspendării functionarului public din functia publică pe care acesta o detine, în cazul în care împotriva lui s-a dispus începerea urmăririi penale, ca urmare a sesizării parchetului sau a organului de cercetare penală. Această măsură are ca finalitate protejarea autoritătii sau a institutiei publice fată de pericolul continuării activitătii ilicite si al extinderii consecintelor periculoase ale unei fapte penale săvârsite, potrivit alin. (1) si (3) ale art. 79 din lege, de către functionarul public în timpul serviciului sau în legătură cu atributiile functiei publice pe care el o ocupă ori pentru infractiuni de natură să îl facă incompatibil cu acea functie publică. Asadar, temeiul suspendării din functie a functionarului public nu este de natură penală. Or, dispozitiile art. 23 alin. (8) din Constitutie, invocate ca fiind încălcate, instituie prezumtia de nevinovătie exclusiv pentru răspunderea penală si privesc libertatea individuală a persoanei, sub aspectul retinerii, arestării si solutionării procesului penal, până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.

Acesta este si sensul în care a statuat Curtea Constitutională cu privire la prezumtia de nevinovătie consacrată de art. 23 alin. (8) din Constitutie, prin deciziile nr. 249 din 17 iunie 1997 si nr. 250 din 17 iunie 1997, ambele publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 332 din 27 noiembrie 1997, a căror valabilitate subzistă si în prezenta cauză.

De asemenea, Curtea urmează să respingă si sustinerile autorului exceptiei potrivit cărora măsura suspendării afectează grav stabilitatea raporturilor de serviciu, conducând atât la afectarea imaginii publice a functionarului, cât si la suprimarea posibilitătii de realizare a veniturilor salariale necesare traiului.

Aceasta, deoarece alin. (4) al art. 79 din lege stabileste că în cazurile prevăzute la alin. (2) si (3) din acelasi articol, când parchetul dispune scoaterea de sub urmărire penală ori încetarea urmăririi penale, precum si atunci când instanta judecătorească dispune achitarea sau încetarea procesului penal, suspendarea din functie încetează si, conform art. 80 din Legea nr. 188/1999, autoritatea sau institutia publică datorează functionarului public drepturile salariale cuvenite pe perioada suspendării.

 

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 li2. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) li2. A.c), al art. 23 alin. (3) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 79 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, exceptie ridicată de Daniel Emanoil Cincu în Dosarul nr. 776/R/C/2002 al Curtii de Apel Brasov – Sectia comercială si de contencios administrativ.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 4 februarie 2003.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Gabriela Dragomirescu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 79

din 25 februarie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3712 alin. 3

din Codul de procedură civilă

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Paula C. Pantea - procuror

Doina Suliman - magistrat-asistent sef

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3712 alin. 3 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială "Santierul Naval“ - S.A. din Constanta în Dosarul nr. 7.321/2002 al Judecătoriei Constanta.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public, considerând că textul de lege criticat nu contravine prevederilor constitutionale invocate, pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, ca fiind neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 7 mai 2002, pronuntată în Dosarul nr. 7.321/2002, Judecătoria Constanta a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3712 alin. 3 din Codul de procedură civilă. Exceptia a fost ridicată de Societatea Comercială “Santierul Naval“ - S.A. din Constanta într-o cauză civilă ce are ca obiect o contestatie la executare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine că dispozitiile art. 3712 alin. 3 din Codul de procedură civilă contravin prevederilor constitutionale ale art. 16 alin. (1) si celor ale art. 125. În esentă, arată că textul de lege criticat acordă competentă de judecată unui organ ce nu face parte din instantele judecătoresti, în întelesul consacrat prin Constitutie. În acest sens, învederează că executorul judecătoresc face parte dintr-o îorganizatie profesională cu personalitate juridică formată din toti executorii judecătoresti din România“, potrivit Statutului Uniunii Nationale a Executorilor Judecătoresti. Autorul exceptiei consideră că posibilitatea pe care executorul judecătoresc o are, în virtutea textului legal criticat, de a actualiza valoarea obligatiei stabilite în bani prin hotărârea instantelor de judecată, în conditiile în care acestea nu contin nici o prevedere în acest sens, încalcă interdictia constitutională de înfiintare a unor instante extraordinare si aduce atingere, în acelasi timp, “dreptului de dispozitie al părtilor de a actiona pe calea instantelor“ si principiului contradictorialitătii, deoarece “părtile nu pot să pună în discutie si să formuleze apărări în ceea ce priveste cuantumul sumei“.

De asemenea, observă că pentru diferenta dintre suma precizată în hotărârea judecătorească si cea pe care organul de executare o solicită “nu se plăteste nici o taxă de timbru, creându-se posibilitatea de eludare a dispozitiilor legale în ceea ce priveste taxele de timbru“. Se sustine că art. 3712 alin. 3 din Codul de procedură civilă aduce atingere principiului egalitătii, întrucât “dă libertate organelor de executare de a proceda în mod aleatoriu“ cu privire la actualizarea obligatiei, astfel încât se creează “posibilitatea aparitiei unor discriminări în ceea ce priveste recuperarea debitelor“.

Judecătoria Constanta apreciază că textele de lege criticate nu contravin prevederilor constitutionale invocate. În acest sens arată că, potrivit art. 125 din Constitutie, corelat cu prevederile art. 10 din Legea nr. 92/1992, republicată, instantele judecătoresti sunt judecătoriile, curtile de apel si Curtea Supremă de Justitie, iar instantele extraordinare sunt acelea care “se constituie în mod special pentru judecarea unui anumit proces sau unui anumit tip de infractiuni, recurgând la o precedură deosebită de cea ordinară“. Competenta executorilor judecătoresti de actualizare a sumelor recunoscute printr-o hotărâre judecătorească, ce constituie titlu executoriu, nu încalcă principiul egalitătii în fata legii si nici acela al dreptului la apărare, “întrucât  oricine se consideră vătămat printr-un act de executare poate formula, în temeiul dispozitiilor art. 399 Cod procedură civilă, contestatia la executare pentru anularea acestora, sau în anumite situatii anihilarea chiar a efectului executoriu al unui titlu“.

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. Astfel, consideră că textul legal criticat nu înfrânge prevederile art. 125 alin. (1) din Constitutie, deoarece instituie doar o modalitate de simplificare a desfăsurării procesului civil în faza executării silite si asigură o mai mare celeritate.

În acest sens, arată că actualizarea valorii obligatiei stabilite prin titlul executoriu “nu reprezintă un act care să justifice parcurgerea din nou a fazei judecătii, ci o operatiune tehnică, care poate fi realizată fără dificultate de către organul de executare“. De asemenea, consideră că art. 3712 alin. 3 din Codul de procedură civilă apare ca fiind constitutional si prin raportare la art. 16 din Constitutie, deoarece nu creează discriminări între cetăteni, potrivit criteriilor stabilite în art. 4 alin. (1) din Constitutie si în art. 14 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, si este aplicabil, în egală măsură, tuturor cauzelor de acelasi fel, precum si tuturor părtilor din aceste cauze.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit în cauză de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 li2. c) din Constitutie si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 3712 alin. 3 din Codul de procedură civilă, introduse prin articolul unic pct. 31 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 59/2001 privind modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedură civilă, ordonantă publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 217 din 27 aprilie 2001.

Acest text de lege are următoarea redactare: “Dacă titlul executoriu contine suficiente criterii în functie de care organul de executare poate actualiza valoarea obligatiei stabilite în bani, indiferent de natura ei, se va proceda si la actualizarea ei. În cazul în care titlul executoriu nu contine nici un criteriu, organul de executare va proceda la actualizarea în functie de cursul monedei în care se face plata, determinat la data plătii efective a obligatiei cuprinse în titlul executoriu.“

În sustinerea neconstitutionalitătii acestor texte de lege se invocă încălcarea următoarelor prevederi constitutionale:

- Art. 16 alin. (1): “Cetătenii sunt egali în fata legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări.“;

- Art. 125: “(1) Justitia se realizează prin Curtea Supremă de Justitie si prin celelalte instante judecătoresti stabilite de lege.

(2) Este interzisă înfiintarea de instante extraordinare. [...]“

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile art. 3712 alin. 3 din Codul de procedură civilă au mai fost supuse controlului de constitutionalitate.

Astfel, Curtea Constitutională, prin Decizia nr. 177 din 18 iunie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 520 din 18 iulie 2002, a statuat că aceste dispozitii legale nu contravin prevederilor constitutionale ale art. 16 si 125. În acest sens, Curtea a constatat că textul de lege criticat nu reglementează o procedură de competenta instantelor judecătoresti, ci o procedură executională, dată în mod firesc în sarcina organului de executare. În cadrul acestei proceduri executorul judecătoresc nu are de solutionat un litigiu, ci de stabilit valoarea actualizată a obligatiilor de plată, potrivit elementelor si criteriilor cuprinse în titlul executoriu. Sub acest aspect operatia de actualizare efectuată de executorul judecătoresc Ontruneste elementele unui act juridic administrativ, care nu este supus principiilor procesual civile privind publicitatea si contradictorialitatea. Împotriva acestui act persoana care se consideră vătămată în drepturile sale – debitorul sau creditorul obligatiei de plată - are deschisă calea contestatiei la executare, potrivit art. 399-404 din Codul de procedură civilă.

În aceste conditii nu s-a putut retine înfrângerea art. 125 din Constitutie.

Curtea a mai constatat că nu poate fi primită nici critica privind încălcarea art. 16 din Constitutie, critică potrivit căreia prin exceptarea de la plata taxei de timbru a operatiei de actualizare efectuate de executorul judecătoresc s-ar crea discriminări între participantii la procesul civil, întrucât  textul de lege criticat nu are ca obiect reglementarea taxelor judiciare de timbru în cadrul procedurii executionale, această problemă formând obiectul unui alt act normativ, si anume Legea nr. 146/1997. Cu acel prilej, Curtea a apreciat că art. 16 din Constitutie, din perspectiva argumentelor invocate, nu are legătură cu exceptia supusă controlului de constitutionalitate.

În cauza de fată nu au intervenit elemente noi care să justifice reconsiderarea jurisprudentei în materie a Curtii Constitutionale.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) si (6) si al art. 25 alin. (1) si (3) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3712 alin. 3 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială "Santierul Naval“ - S.A. din Constanta în Dosarul nr. 7.321/2002 al Judecătoriei Constanta.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de t5 februarie 2003.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent sef,

Doina Suliman

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI

 

ORDIN

privind sanctionarea Casei de Schimb Valutar Societatea Comercială

"Mistic Impex“ - S.R.L. Bucuresti

 

Având în vedere nerespectarea prevederilor pct. 2 lit. a1) si a2), pc2. 11, 12, 13, 30, 31, 32 si 34 din Normele privind efectuarea operatiunilor de schimb valutar cu numerar si substitute de numerar pentru persoane fizice pe teritoriul României N.R.V. 2 la Regulamentul Băncii Nationale a României nr. 3/1997 privind efectuarea operatiunilor valutare, coroborate cu cele ale Instructiunilor de completare prevăzute în “Modelul de buletin de schimb valutar - Anexa nr. 1“ din acelasi regulament, consemnate în procesele-verbale nr. 51 si 52 din data de 12 decembrie 2002, în baza art. 60 alin. (1) li2. d) din Legea nr. 101/1998 privind Statutul Băncii Nationale a României,

viceguvernatorul Băncii Nationale a României emite următorul ordin:

Art. 1. - Se sanctionează Casa de Schimb Valutar Societatea Comercială “Mistic Impex“ - S.R.L., cu sediul în municipiul Bucuresti, str. Aviator Protopopescu nr. 1, bl. C6, sc. A, e2. 10, ap. 43, sectorul 1, înregistrată la Oficiul registrului comertului al Municipiului Bucuresti sub nr. J40/26217/1993, cu retragerea autorizatiei de functionare acordate de Banca Natională a României.

Art. 2. - Autorizatia de functionare nr. II/13.506 din 15 aprilie 1999 va fi depusă de către Casa de Schimb Valutar Societatea Comercială “Mistic Impex“ - S.R.L. Bucuresti la Banca Natională a României – Sucursala Bucuresti.

Art. 3. - Casa de Schimb Valutar Societatea Comercial “Mistic Impex“ - S.R.L. Bucuresti are drept de contestatie, în termen de 15 zile de la data comunicării sanctiunii, la Consiliul de administratie al Băncii Nationale a României, în conformitate cu prevederile art. 60 alin. (2) din Legea nr. 101/1998 privind Statutul Băncii Nationale a României.

Art. 4. - Prezentul ordin intră în vigoare începând cu data publicării acestuia în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

VICEGUVERNATORUL BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI,

MIHAI BOGZA

 

Bucuresti, 28 februarie 2003.

Nr. 40.