MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 171 (XV) - Nr. 359         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marti, 27 mai 2003

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 177 din 8 mai 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 si 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările si completările ulterioare

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

35. - Ordin al secretarului de stat al Autoritătii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie privind aprobarea Standardelor minime obligatorii pentru asigurarea protectiei copilului la asistentul maternal profesionist si a ghidului metodologic de implementare a acestor standarde

 

3.349. - Ordin al secretarului de stat al Secretariatului de Stat pentru Problemele Revolutionarilor din Decembrie 1989 privind manifestările de comemorare a eroilor-martiri în Revolutia din decembrie 1989 cu ocazia zilei de 5 iunie 2003, ziua de Înăltarea Domnului - Ziua Eroilor

 

Rectificări la :

- Ordinul ministrului finantelor publice nr. 558/2003;

- Decizia directorului general al Directiei Generale a Vămilor nr. 685/2003

 

DECIZII  ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 177

din 8 mai 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 si 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările si completările ulterioare

 

Costică Bulai - presedinte

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Florentina Baltă - procuror

Doina Suliman - magistrat-asistent sef

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 si 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările si completările ulterioare, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Nord Club Foresta” - S.A. din Suceava în Dosarul nr. 1.368/2002 al Curtii de Apel Bacău – Sectia comercială si de contencios administrativ.

La apelul nominal, Marian Ionescu, primarul municipiului Suceava, este reprezentat de consilierul juridic Iftimie Paul Daniel. Lipseste autorul exceptiei, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Consilierul juridic Iftimie Paul Daniel solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată pentru motivele invocate în fata instantei judecătoresti.

Reprezentantul Ministerului Public, considerând că textele de lege criticate nu contravin prevederilor constitutionale invocate, pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 23 iulie 2002, pronuntată în Dosarul nr. 1.368/2002, Curtea de Apel Bacău - Sectia comercială si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 si 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările si completările ulterioare. Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată de pârâta Societatea Comercială “Nord Club Foresta” - S.A. din Suceava într-o cauză ce are ca obiect solutionarea unei actiuni formulate, în temeiul Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificările ulterioare, de primarul municipiului Suceava, Marian Ionescu.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile legale atacate aduc atingere prevederilor constitutionale ale art. 16 alin. (1), art. 21 si ale art. 24 alin. (1), deoarece instituie un regim discriminatoriu în raporturile procesuale dintre părti, prin acordarea scutirii de la plata taxei judiciare de timbru numai uneia dintre părti. În acest sens arată că cererea reconventională, desi are “caracterul de actiune în apărare” si “decurge din acelasi raport juridic dedus judecătii”, trebuie timbrată la valoare.

Instanta de judecată apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece textele de lege criticate nu contravin prevederilor constitutionale invocate.

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate, iar în conformitate cu art. 181 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, a fost solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate invocată este neîntemeiată. Astfel, referitor la neconstitutionalitatea textelor de lege criticate în raport cu art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, invocând jurisprudenta constantă a Curtii Constitutionale, apreciază că acesta din urmă “nu este aplicabil persoanelor juridice fată de care s-a promovat un tratament diferentiat, numai în cazul în care, regimul juridic diferit s-ar răsfrânge asupra cetătenilor, implicând inegalitatea lor în fata legii si a autoritătilor publice”. De asemenea, consideră că nu este întemeiată nici critica referitoare la încălcarea principiului constitutional privind accesul liber la justitie, consfintit în art. 21 din Constitutie. Astfel, potrivit jurisprudentei Curtii, accesul liber la justitie nu presupune gratuitatea actului de justitie, fiind justificat ca persoanele care se adresează autoritătilor judecătoresti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justitie. În sfârsit, în ceea ce priveste încălcarea art. 24 din Constitutie, referitor la dreptul la apărare, Guvernul apreciază că scutirea de la plata taxei de timbru a institutiilor publice nu impietează cu nimic asupra garantării dreptului la apărare al oricărei persoane fizice sau juridice.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Avocatul Poporului, invocând jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale, apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si institutiei Avocatul Poporului, raportul întocmit în cauză de judecătorul-raportor, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 10 si 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, astfel cum au fost modificate prin Ordonanta Guvernului nr. 30/1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 43 din 29 ianuarie 1999, aprobată prin Legea nr. 169/2001.

Aceste dispozitii legale au următoarea redactare:

- Art. 10: “Cererile reconventionale, cererile de interventie si de chemare în garantie se taxează după regulile aplicabile cererii sau actiunii principale.”;

- Art. 17: “Sunt scutite de taxa judiciară de timbru cererile si actiunile, inclusiv căile de atac formulate, potrivit legii, de Senat, Camera Deputatilor, Presedintia României, Guvernul României, Curtea Constitutională, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, de Ministerul Public si de Ministerul Finantelor, indiferent de obiectul acestora, precum si cele formulate de alte institutii publice, indiferent de calitatea procesuală a acestora, când au ca obiect venituri publice.”

În sustinerea neconstitutionalitătii acestor texte de lege autorul exceptiei invocă înfrângerea următoarelor prevederi constitutionale:

- Art. 16 alin. (1): “Cetătenii sunt egali în fata legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări.”;

- Art. 21: “(1) Orice persoană se poate adresa justitiei pentru apărarea drepturilor, a libertătilor si a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.”;

- Art. 24 alin. (1): “Dreptul la apărare este garantat.”

Examinând exceptia, Curtea constată că, în procesul aflat pe rolul instantei de judecată, părtile sunt o societate comercială si un organ al administratiei publice. Prin Decizia nr. 121 din 27 iunie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 544 din 2 noiembrie 2000, Curtea a statuat că art. 16 din Constitutie garantează egalitatea în drepturi a cetătenilor, iar nu egalitatea persoanelor juridice.

În ceea ce priveste sustinerea că, în cadrul unui anumit litigiu, dacă o parte este scutită de plata taxei de timbru, atunci si celelalte părti ar trebui să fie scutite, Curtea, prin Decizia nr. 28 din 30 ianuarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 152 din 1 martie 2002, a retinut că diferenta de tratament se justifică prin inexistenta unor situatii identice în care s-ar afla părtile, simpla calitate de părti în acelasi proces nefiind de natură să ducă la altă concluzie. De altfel, părtile într-un proces îndeplinesc roluri si au pozitii diferite.

De aceea, partea care introduce o actiune sau o cerere în instantă trebuie să achite anticipat taxa de timbru, aceasta urmând să fie suportată, la sfârsit, de cel care pierde procesul. O asemenea solutie este justificată, deoarece întotdeauna una dintre părti este interesată în solutionarea litigiului, iar cealaltă se face vinovată de declansarea activitătii judiciare. Ratiunea pentru care anumite autorităti publice sunt scutite de plata taxei de timbru este aceea că actiunile si cererile introduse de ele prezintă o strânsă legătură cu veniturile bugetului de stat, fiind vorba de realizarea unui interes public. De aceea, nu se poate afirma că persoanele fizice sau juridice care urmăresc realizarea unor interese proprii, părti în litigiile cu autoritătile publice prevăzute la art. 17 din Legea nr. 146/1997, cu modificările si completările ulterioare, se află în aceeasi situatie juridică.

Nici critica referitoare la încălcarea principiului constitutional referitor la accesul la justitie nu este întemeiată, deoarece, asa cum a statuat în mod constant Curtea Constitutională, accesul la justitie nu presupune gratuitatea actului de justitie si, implicit, realizarea unor drepturi pe cale judecătorească în mod gratuit. În cadrul mecanismului statului, functia de restabilire a ordinii de drept, care se realizează de către autoritatea judecătorească, este de fapt un serviciu public ale cărui costuri sunt suportate de la bugetul de stat.

Cu privire la modalitatea de constituire a veniturilor bugetului public national, art. 53 alin. (1) din Constitutie prevede: “Cetătenii au obligatia să contribuie, prin impozite si prin taxe, la cheltuielile publice.” În acest sens s-a pronuntat Curtea prin Decizia nr. 87 din 20 martie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 298 din 7 iunie 2001.

Faptul că autorul exceptiei a putut promova cererea reconventională si a putut ridica apoi exceptia de neconstitutionalitate probează, de altfel, accesul său liber la justitie si dreptul său la apărare. Asa cum a statuat Curtea prin Decizia nr. 29 din 22 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 460 din 21 septembrie 2000, instituirea de către legiuitor a unor scutiri de la plata taxelor judiciare de timbru nu este de natură a aduce atingere dreptului unei părti de a se apăra.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) si (6) si al art. 25 alin. (1) si (3) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 si 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările si completările ulterioare, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Nord Club Foresta” - S.A. din Suceava în Dosarul nr. 1.368/2002 al Curtii de Apel Bacău - Sectia comercială si de contencios administrativ.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 8 mai 2003.

 

PRESEDINTE,

prof. univ. dr. COSTICĂ BULAI

Magistrat-asistent sef,

Doina Suliman

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

AUTORITATEA NATIONALĂ PENTRU PROTECTIA COPILULUI SI ADOPTIE

 

ORDIN

privind aprobarea Standardelor minime obligatorii pentru asigurarea protectiei copilului la asistentul maternal profesionist si a ghidului metodologic de implementare a acestor standarde

 

În temeiul prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 12/2001 privind înfiintarea Autoritătii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie, aprobată si modificată prin Legea nr. 252/2001, si ale art. 9 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 216/2001 privind organizarea si functionarea Autoritătii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie,

în conformitate cu prevederile art. 20 alin. (34) si (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 26/1997 privind protectia copilului aflat în dificultate, republicată, cu modificările ulterioare,

secretarul de stat al Autoritătii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie emite prezentul ordin.

Articol unic. - Se aprobă Standardele minime obligatorii pentru asigurarea protectiei copilului la asistentul maternal profesionist, precum si ghidul metodologic de implementare a acestor standarde, prevăzute în anexele nr. 1 si 2 care fac parte integrantă din prezentul ordin.

 

Secretarul de stat al Autoritătii Nationale

pentru Protectia Copilului si Adoptie,

Gabriela Coman

 

Bucuresti, 15 mai 2003.

Nr. 35.

 

ANEXA Nr. 1

 

STANDARDE MINIME OBLIGATORII

pentru asigurarea protectiei copilului la asistentul maternal profesionist

 

PARTEA I

Îngrijirea copilului plasat la asistentul maternal

 

1. Orice copil are dreptul de a beneficia de serviciul de asistentă maternală, dacă se impune acest lucru; serviciul are ca valori acceptarea diversitătii si promovarea egalitătii.

1.1. Copilul si familia sa au acces la serviciul de asistentă maternală care recunoaste nevoile individuale ale lor si răspunde acestora tinând cont de religie, origine etnică, limbă, cultură, dizabilităti si sexualitate.

1.2. Copilul are propria identitate, serviciul de asistentă maternală actionând în virtutea valorizării si promovării respectului de sine al fiecărui copil; asistentul maternal si asistentul social al copilului lucrează împreună la cresterea respectului de sine al copilului si la dezvoltarea sentimentului că este util.

1.3. Trecutul etnic, cultural si lingvistic al fiecărui copil trebuie să fie consemnat si păstrat cu acuratete, acceptat si respectat; planul individualizat de protectie, toate deciziile cu privire la plasarea copilului, precum si reevaluările periodice ale măsurii de protectie includ si tin cont de trecutul copilului.

1.4. Copilul este sprijinit si încurajat să-si dezvolte abilităti de depăsire a situatiilor discriminatorii; copiii apartinând minoritătilor sunt sprijiniti si încurajati să-si dezvolte abilităti de răspuns la atitudinile discriminatorii.

1.5. Copilul cu dizabilităti beneficiază de servicii specifice de sprijin si recuperare în vederea maximizării potentialului său, pentru o mai bună adaptare la o viată normală; copilului i se asigură echipament adecvat si, acolo unde este posibil, adaptarea casei sau masinii asistentului maternal.

1.6. Copilul este încurajat si are acces în aceeasi măsură la oportunităti de dezvoltare a talentului, interesului sau pasiunilor lui;

fiecare copil este încurajat să-si dezvolte pasiunile în strânsă legătură cu domenii de interes corespunzătoare vârstei si abilitătilor personale.

1.7. Copilul participă la luarea deciziilor cu privire la îngrijirea si planurile de viitor în functie de vârstă, experientă si capacitate de întelegere si are dreptul la sprijin si asistentă în exercitarea acestui drept.

2. Evaluarea nevoilor copilului este realizată înaintea luării măsurii de plasare la asistentul maternal, este comunicată tuturor părtilor interesate si este revizuită periodic.

2.1. Asistentul social desemnat de serviciul public specializat pentru protectia copilului, denumit în continuare SPPC, respectiv de către organismul privat autorizat, denumit în continuare OPA, în urma sesizării, realizează evaluarea nevoilor copilului, care include aspecte legate de sănătate, identitate, familie si relatii sociale, conduită, dezvoltare emotională, comportament si deprinderi de îngrijire personală; o atentie deosebită se acordă trecutului copilului referitor la origine etnică, cultură, limbă, dizabilităti, sex si preferintelor copilului de a fi plasat cu fratii/surorile acestuia.

2.2. Decizia de plasare a copilului la asistentul maternal se face pe baza evaluării nevoilor sale, luând în considerare interesul superior al copilului.

2.3. Plasamentul în regim de urgentă este făcut în conditiile prevăzute de lege, cu justificarea în scris de către asistentul social care a propus măsura a motivelor acesteia; evaluarea nevoilor copilului în acest caz se realizează în cel mult 7 zile de la data plasamentului, iar în cazuri exceptionale, cu aprobarea supervizorului, acest termen se poate prelungi cu cel mult 5 zile.

2.4. Asistentul social al copilului realizează evaluarea nevoilor copilului în concordantă cu normele si etica profesională în maximum 30 de zile de la data sesizării; asistentul social îi implică în evaluarea nevoilor copilului pe următorii: familia copilului, copilul, persoana care îl îngrijeste sau l-a avut în îngrijire, alti specialisti, precum si orice alte persoane relevante pentru viata copilului.

2.5. Asistentul social transmite copii ale evaluării nevoilor copilului familiei copilului, asistentului maternal si oricărei alte persoane relevante, implicate în protectia si îngrijirea acelui copil; orice nemultumire a celor mai sus mentionati cu privire la continutul evaluării se consemnează si se atasează la dosar; dacă este cazul, o copie a evaluării nevoilor este transmisă si copilului.

2.6. Asistentul social al copilului realizează revizuiri ale evaluării nevoilor copilului la intervale regulate, cel putin trimestriale, pe durata măsurii de protectie si ori de câte ori s-a constatat o modificare neasteptată în circumstantele care au dus la stabilirea măsurii.

2.7. Asistentul social al copilului tine seama de evaluarea nevoilor copilului în stabilirea planului individualizat de protectie, recomandarea măsurii de protectie, reevaluarea periodică a măsurii si informarea autoritătilor competente.

3. Copilul plasat la asistentul maternal trebuie să aibă întocmit un plan de permanentă si toate activitătile propuse în acest plan vor fi implementate; planul individualizat de protectie este revizuit

periodic, orice modificare a planului fiind realizată numai după revizuire.

3.1. Asistentul social al copilului întocmeste planul individualizat de protectie, plan ce cuprinde obiectivele si activitătile ce vor fi realizate pe termen scurt si lung, activităti ce sunt stabilite pe baza evaluării nevoilor copilului; planul este întocmit înaintea plasării copilului sau imediat după, în cazul plasamentului în regim de urgentă.

3.2. Asistentul social al copilului transmite, în cel mult două săptămâni de la plasarea copilului, copii ale planului individualizat de protectie următoarelor persoane: copilului, familiei acestuia si asistentului maternal; pe această cale părtile vor fi informate că există întâlniri de revizuire regulate si că acestea reprezintă modalitatea de a propune schimbări în planul de permanentă.

3.3. Pregătirile referitoare la îngrijirea de zi cu zi a copilului se realizează înaintea plasării copilului sau în cel mult 7 zile după plasare, în cazul plasamentului în regim de urgentă; asistentul social al copilului va coordona această activitate si va facilita comunicarea si informarea părtilor (copil, familie, asistent maternal).

3.4. Asistentul social al copilului întocmeste conventia de plasament pentru fiecare copil; conventia cuprinde elementele prevăzute de lege, este în acord cu planul individualizat de protectie si detaliază toate cerintele de îngrijire ale copilului.

3.5. Asistentul social al copilului transmite copii ale conventiei de plasament copilului care a împlinit vârsta de 10 ani, asistentului maternal, familiei copilului, precum si altor persoane fizice sau juridice prevăzute de lege; acolo unde nu este cazul, acest lucru se va consemna la dosarul copilului.

3.6. Revizuirea planului individualizat de protectie se realizează trimestrial, înaintea reevaluării măsurii de plasare; revizuirea se realizează si ori de câte ori modificări neasteptate în viata copilului impun acest lucru.

3.7. Revizuirea planului individualizat de protectie se face luând în considerare si nivelul dezvoltării copilului raportat la parametrii corespunzători vârstei acestuia.

3.8. În procesul de revizuire a planului individualizat de protectie, asistentul social al copilului implică familia copilului, asistentul maternal, copilul si supervizorul asistentului social al copilului; asistentul social al copilului poate implica în acest proces orice alti specialisti care pot fi consultati cu privire la îngrijirea, protectia si dezvoltarea copilului.

3.9. SPPC/OPA se asigură că în procesul de întocmire si revizuire a planului individualizat de protectie vor fi implicati activ copilul, familia copilului si asistentul maternal; acolo unde este necesar, aceste structuri acordă asistenta necesară în functie de nevoile culturale, lingvistice sau dizabilitătile acestora.

3.10. Asistentul social al copilului întocmeste si păstrează la dosarul copilului minutele întâlnirilor de revizuire; orice decizie sau recomandare rezultată în urma întâlnirilor se notifică în scris, în cel mult două săptămâni, tuturor părtilor.

3.11. În cazul în care se impune încetarea măsurii de protectie mai repede decât era prevăzut în planul individualizat de protectie sau se identifică o situatie care ar conduce la acest lucru, asistentul social al copilului va convoca o întâlnire de revizuire de urgentă a planului individualizat de protectie pentru stabilirea măsurilor de sprijin si asistentă necesare atât pentru copil, cât si pentru asistentul maternal.

4. Plasarea copilului la asistentul maternal profesionist se realizează numai în urma unui atent proces de potrivire a copilului cu asistentul maternal, astfel încât nevoile si preferintele copilului să

fie satisfăcute.

4.1. Asistentul social al copilului realizează potrivirea în baza planului individualizat de protectie si a celor mai recente evaluări ale nevoilor copilului si, respectiv, a abilitătilor si competentelor asistentului maternal.

4.2. Asistentul social al copilului implică în procesul de potrivire copilul, familia acestuia, asistentul maternal si familia sa, alti copii aflati în plasament la asistentul maternal, precum si alti specialisti.

4.3. Asistentul social al copilului consemnează informatiile specifice luate în considerare la realizarea potrivirii, dar si acele informatii despre nevoile copilului care nu sunt satisfăcute în totalitate de către asistentul maternal; aceste informatii, dar si măsurile de sprijin si asistentă prevăzute în vederea compensării vor fi mentionate în conventia de plasament.

4.4. Decizia de plasare a copilului va fi luată tinându-se cont de opinia copilului în functie de vârsta si capacitatea lui de întelegere si, acolo unde este cazul, de opinia familiei copilului.

4.5. Decizia de plasare a copilului tine cont de rezultatul evaluării nevoilor copilului, în special de originea etnică, culturală si lingvistică a acestuia; în luarea deciziei se va urmări întâmpinarea acestor nevoi prin originea etnică, cultura si limba asistentului maternal.

4.6. Decizia de plasare va lua în considerare nevoile de dezvoltare ale copilului, dizabilitătile si sexualitatea; procesul de identificare a asistentului maternal va urmări ca acesta să aibă deprinderile, cunostintele, abilitătile si contextul social si personal cel mai adecvat satisfacerii nevoilor copilului.

4.7. Asistentul social al copilului trebuie să identifice cu prioritate posibilitatea plasării copilului la rude sau cunostinte care sunt eligibile pentru copil; în situatia în care acest lucru nu este posibil, se va lua în considerare identificarea unui asistent maternal potrivit pentru copil.

4.8. Asistentul social al copilului tine cont cu prioritate, în recomandarea măsurii de protectie, de posibilitatea plasării copilului împreună cu fratii/surorile acestuia, dacă aceasta nu contravine interesului superior al copilului.

4.9. Asistentul social ia în considerare posibilitatea plasării copilului la un asistent maternal în afara comunitătii copilului numai în cazul în care asistentii maternali locali nu corespund nevoilor copilului.

4.10. În cazul plasării copilului în afara comunitătii sau la un asistent maternal de origine etnică diferită de a copilului, asistentul social al copilului ia măsuri suplimentare de pregătire, consiliere si sprijin al copilului.

4.11. Asistentul social al copilului se asigură că în procesul de potrivire copilul dispune de o perioadă de acomodare cu viitorul asistent maternal pentru a-si putea exercita dreptul la opinie cu privire la decizia de plasare; înainte de mutarea propriu-zisă a copilului, asistentul social al copilului se asigură că acesta cunoaste familia si mediul asistentului maternal.

5. Copilul plasat la asistentul maternal are un asistent social care asigură respectarea prevederilor cu privire la îngrijirea si protectia sa si care promovează bunăstarea si dezvoltarea copilului.

5.1. SPPC/OPA desemnează pentru fiecare copil un asistent social cu pregătire specifică referitoare la dezvoltarea copilului si experientă directă în serviciul de asistentă maternală.

5.2. Asistentul social al copilului este cel care întocmeste si semnează planul individualizat de protectie; în cazul în care asistentul social al copilului este schimbat, motivul va fi consemnat în planul individualizat de protectie.

5.3. SPPC/OPA notifică în scris copilul, familia si asistentul maternal cu privire la nominalizarea asistentului social, responsabilitătile acestuia si la modul cum poate fi contactat.

5.4. SPPC/OPA are în vedere ca numărul de cazuri ale asistentului social să permită acestuia să aibă suficient timp pentru munca directă cu familia, copilul si asistentul maternal, în vederea atingerii obiectivelor stabilite în planul individualizat de protectie; totodată, SPPC/OPA asigură pentru asistentul social îndrumare si coordonare prin intermediul supervizorului.

5.5. Asistentul social al copilului este resposabil cu organizarea, coordonarea si monitorizarea activitătilor în care sunt implicati alti specialisti, atunci când nevoile copilului impun aceste interventii.

5.6. Asistentul social al copilului monitorizează si înregistrează evolutia planului individualizat de protectie, în urma consultării cu familia, copilul, asistentul maternal, supervizorul si alti specialisti.

5.7. Asistentul social al copilului vizitează în mod regulat copilul, având inclusiv întâlniri individuale cu copilul; numărul vizitelor lunare, numărul si durata întâlnirilor individuale sunt consemnate în conventia de plasament.

5.8. Asistentul social al copilului asigură, în conditiile legii, mentinerea relatiilor copilului cu familia sau cu orice alte persoane relevante pentru viata copilului.

5.9. În cazul absentei pentru o perioadă de timp a asistentului social, SPPC/OPA notifică părtile cu privire la această situatie si desemnează un înlocuitor.

6. Asistentul maternal trebuie să asigure un mediu sănătos, sigur si stimulativ pentru copilul plasat.

6.1. Locuinta asistentului maternal trebuie să fie confortabilă pentru toti cei care locuiesc acolo; locuinta trebuie să fie bine întretinută si să fie mentinute permanent curătenia si igiena.

6.2. Copilul plasat dispune de propriul pat si dulap, iar casa corespunde din punct de vedere al nevoilor de intimitate si spatiu ale copilului.

6.3. Casa, curtea si împrejurimile nu expun copilul la riscuri de accidente, locurile periculoase fiind clar marcate si asigurate tinându-se cont de vârsta copilului.

6.4. Asistentul maternal, în prezenta asistentului social al copilului, prezintă acestuia potentialele surse de risc, echipamentele electrice si cele provocatoare de incendii.

6.5. La orice deplasare a copilului, însotit sau nu de asistentul maternal, SPPC si OPA se asigură că transportul se realizează în conditii de sigurantă.

6.6. Asistentul maternal este pregătit cu privire la problemele legate de sănătate si igienă, fiindu-i furnizate materiale referitoare la sănătatea si igiena personală si, respectiv, a copilului. Responsabilitatea pentru această pregătire specifică revine asistentului social al copilului.

6.7. SPPC/OPA asigură pentru fiecare copil echipament, cazarmament, jucării, materiale igienico-sanitare, rechizite scolare, materiale cultural-sportive, precum si echipamente specifice pentru copilul cu dizabilităti. Hainele copilului trebuie să fie personalizate, suficiente, bine întretinute si adecvate sexului, vârstei copilului si sezonului.

6.8. Asistentul maternal asigură pentru copil, cu sprijinul SPPC/OPA, o dietă care să tină cont de nevoile de dezvoltare ale acestuia, precum si de preferintele sau specificul cultural si religios al copilului.

6.9. Asistentul maternal asigură pentru copil un mediu care îl va sprijini în vederea întelegerii propriei culturi si în care copilul va fi valorizat si sustinut în dezvoltarea sa emotională.

6.10. Asistentul maternal se implică activ în stimularea si dezvoltarea jocurilor copilului, în acest sens SPPC/OPA asigurând fiecărui copil materiale si jucării adecvate vârstei si sexului.

6.11. Asistentul maternal sprijină copilul în mentinerea relatiilor cu prietenii si în dezvoltarea de noi relatii, dacă acestea nu contravin interesului superior al copilului.

7. Copilul plasat este protejat fată de orice formă de abuz, neglijare, exploatare si deprivare.

7.1. SPPC/OPA asigură în programul de pregătire a asistentului maternal instruirea specifică referitoare la îngrijirea copilului abuzat/neglijat, recunoasterea semnelor si comportamentului specific al victimelor abuzului si neglijării.

7.2. Asistentul social al asistentului maternal prezintă acestuia, înainte de plasarea copilului, standardele, procedurile si orice alte instructiuni referitoare la îngrijirea copilului si se asigură că acestea au fost întelese.

7.3. SPPC/OPA include în cadrul regulamentelor interne si asigură aplicarea prevederilor referitoare la: interzicerea pedepselor corporale, a oricăror forme de exploatare sau deprivare a copilului, precum si a oricăror actiuni sau inactiuni care pot aduce atingere demnitătii copilului.

7.4. În vederea obtinerii atestatului de asistent maternal, solicitantul si toti cei care locuiesc cu acesta vor prezenta cazierul.

7.5. Regulamentele SPPC/OPA trebuie să cuprindă instructiuni si măsuri clare cu privire la modalitătile de investigare a suspiciunilor de abuz, neglijare, exploatare sau deprivare a copiilor plasati, formulate la adresa personalului propriu si a familiilor asistentilor maternali.

7.6. Asistentul social al copilului aduce la cunostinta asistentului maternal toate informatiile despre copil, necesare în vederea asigurării îngrijirii în sigurantă a acestuia, precum si a celorlalti copii ai asistentului maternal sau plasati la acesta.

7.7. Regulamentele SPPC/OPA trebuie să cuprindă prevederi clare pentru situatia în care copilul plasat lipseste nemotivat de la locuinta asistentului maternal.

8. Pentru fiecare copil aflat la asistentul maternal există un dosar complet si actualizat care cuprinde detalii despre natura si calitatea îngrijirii oferite si care reflectă trecutul copilului; informatiile sunt puse la dispozitia copilului sau oricărei persoane implicate în realizarea planului individualizat de protectie.

8.1. SPPC/OPA are un regulament cu privire la înregistrarea si procesarea cazurilor, care să stabilească modul de întocmire a dosarului copilului si continutul acestuia, precum si metodele de păstrare în sigurantă a datelor; toate datele sunt păstrate de SPPC/OPA pe o perioadă minimă de 10 ani de la dobândirea capacitătii de exercitiu a copilului. Originalul certificatului de nastere al copilului se păstrează în dosarul de la nivelul SPPC.

8.2. Fiecărui copil plasat la asistent maternal i se întocmeste un dosar care este păstrat separat de cel al familiei naturale sau al asistentului maternal.

8.3. Copilul, părintii si asistentul maternal cunosc natura datelor continute în dosar, precum si procedura referitoare la păstrarea si accesarea acestor date.

8.4. Dosarul cuprinde: evaluarea nevoilor copilului si revizuirile periodice ale acesteia, planul individualizat de protectie, alte informatii relevante pentru copil si trecutul lui, minutele întâlnirilor de revizuire, decizii referitoare la măsura de protectie, orice dovezi care atestă dorintele si părerile exprimate de către copil si dacă acestea au fost luate în considerare.

8.5. Asistentul social al copilului, cu consultarea asistentului maternal si familiei copilului, se va asigura că aceste informatii privind originea copilului îi sunt dezvăluite în functie de vârsta acestuia, capacitatea de întelegere, nevoi, sentimente si circumstante; asistentul social al copilului oferă sprijinul necesar pentru a-l ajuta pe copil să înteleagă si să facă fată acestor informatii.

8.6. Copilul, familia sa si asistentul maternal cunosc motivul pentru care copilul este în asistentă maternală si înteleg motivele plasamentului, cunosc durata si scopul acestei măsuri, precum si detaliile cu privire la statutul legal al copilului.

8.7. Asistentul social al copilului este instruit de angajator în vederea înregistrării datelor la dosar; dosarul trebuie să includă realizările si progresele copilului în dezvoltare, informatii ce urmează a fi folosite de copil ulterior.

8.8. Atât asistentul social, cât si asistentul maternal încurajează copilul să reflecteze si să-si înteleagă trecutul, în functie de vârsta si capacitatea copilului.

8.9. Asistentul maternal are acces la toate informatiile relevante pentru a ajuta copilul să-si înteleagă si să-si accepte trecutul.

8.10. SPPC/OPA asigură pentru asistentul maternal pregătirea si sprijinul necesare pentru înregistrarea prin orice mijloace a evenimentelor semnificative din viata copilului; asistentul maternal va încuraja copilul să facă el însusi astfel de înregistrări.

9. Copilul aflat la asistentul maternal este încurajat să îsi mentină si să îsi dezvolte relatiile cu familia si prietenii, în concordantă cu planul individualizat de protectie si cu prevederile conventiei de plasament.

9.1. Asistentul social al copilului stabileste, în conditiile legii, proceduri clare si concrete privind modalitătile prin care se realizează mentinerea relatiilor sociale ale fiecărui copil plasat, precum si privind sustinerea, monitorizarea si evaluarea acestora.

9.2. Necesitatea si beneficiile acestor relatii pe care le are copilul sunt luate în considerare la realizarea fiecărui plasament în asistentă maternală, mai ales când plasamentul este în afara comunitătii copilului.

9.3. Asistentul social al copilului află si sustine opinia copilului si - acolo unde este posibil - i se acordă prioritate în luarea deciziilor referitoare la mentinerea relatiilor.

9.4. Asistentul social al copilului, cu consultarea asistentului maternal, a copilului, familiei si prietenilor acestuia, coordonează toate activitătile referitoare la mentinerea relatiilor, inclusiv frecventa si localizarea vizitelor si supervizarea necesară.

9.5. Asistentul social al copilului acordă atentie în special mentinerii acelor relatii care contribuie cu prioritate la definirea si păstrarea identitătii copilului.

9.6. În procesul de evaluare si pregătire continuă a fiecărui asistent maternal se subliniază importanta sustinerii copilului pentru mentinerea relatiilor sale si se formează aptitudinile necesare asistentului maternal pentru a încuraja si facilita astfel de relatii.

9.7. Asistentul social al copilului tine evidenta întâlnirilor/vizitelor si consemnează impactul acestora asupra copilului; aceste informatii, precum si opinia copilului cu privire la întâlnire sau vizită sunt luate în considerare la revizuirea planului individualizat de protectie. În situatia în care asistentul social al copilului nu este prezent la vizită/întâlnire, obligatiile de mai sus revin asistentului maternal.

10. Copilul plasat la asistentul maternal primeste îngrijirea medicală care să vină în întâmpinarea nevoilor sale de dezvoltare fizică, emotională si socială; copilul este informat si pregătit în functie de vârstă si de capacitatea sa de întelegere pentru a participa la luarea de decizii cu privire la sănătatea sa.

10.1. Copilul plasat beneficiază de o evaluare medicală completă cel putin o dată pe an.

10.2. Copilul plasat are un plan de prevenire, interventie si recuperare, realizat cu consultarea profesionistilor în domeniul medical;

planul este revizuit din perspectiva rezultatelor analizelor medicale.

10.3. Asistentul social al copilului, cu consultarea asistentului maternal, se asigură că fiecare copil este înscris la un medic de familie si are acces la o îngrijire medicală corespunzătoare, inclusiv consiliere si terapie, îngrijire stomatologică si oftalmologică, un regim alimentar adecvat si informatii despre un mod de viată sănătos.

10.4. Copilul plasat participă activ si este informat cu privire la procesul propriei îngrijiri medicale, în functie de vârsta si capacitatea sa de întelegere; îngrijirea medicală implică atât confidentialitate, cât si posibilitatea copilului de a alege.

10.5. Consimtământul părintilor sau al altui reprezentant legal al copilului la tipul de îngrijire medicală si la tratamentul acordat va fi cerut si înregistrat la dosar; în situatia exceptională în care viata copilului se află în pericol iminent ori există riscul producerii unor consecinte grave cu privire la sănătatea sau integritatea acestuia, se pot efectua acele acte medicale de strictă necesitate pentru a salva viata copilului chiar fără a avea acordul părintilor sau al altui reprezentant legal al copilului. Copilul va fi informat si ascultat cu privire la îngrijirea medicală în functie de vârsta si capacitatea sa de întelegere.

10.6. Copilul plasat este informat despre trecutul său medical si cunoaste problemele medicale semnificative din familie, în functie de vârsta si capacitatea de întelegere.

10.7. Copilul aflat la asistentul maternal beneficiază de servicii medicale specifice care să satisfacă nevoile de sănătate ale acestuia.

10.8. Asistentul maternal primeste înainte de plasarea copilului o evaluare completă a nevoilor de sănătate ale fiecărui copil ce urmează a fi plasat si este informat asupra procedurilor privind obtinerea consimtământului părintelui sau al altui reprezentant legal al copilului ori, după caz, al copilului, pentru a primi tratament medical sau orice interventie medicală.

10.9. Asistentul maternal primeste fisa medicală pentru fiecare copil plasat; aceasta este actualizată pe toată durata plasamentului si însoteste copilul înainte si după plasare.

10.10. SPPC/OPA asigură fiecărui asistent maternal o pregătire de bază cu privire la probleme de sănătate, igienă si prim ajutor, cu accent pe preventie si bolile transmisibile.

11. Nevoile educationale ale copilului plasat sunt satisfăcute cu prioritate, copilul fiind încurajat să-si atingă potentialul maxim.

11.1. Asistentul social al copilului va lua în considerare la evaluarea nevoilor, în întocmirea planului individualizat de protectie si la revizuirile periodice ale acestuia nevoile educationale ale copilului.

11.2. SPPC/OPA, cu consultarea unitătii de învătământ, planifică împreună educatia fiecărui copil plasat.

11.3. Rolurile si responsabilitătile asistentului social al copilului, asistentului maternal si ale părintelui în procesul educativ al copilului sunt clar definite în conventia de plasament.

11.4. Asistentul maternal asigură un mediu în care educatia si învătarea sunt promovate; asistentul maternal, cu sprijinul SPPC/OPA, supraveghează participarea regulată a copilului la procesul educativ si sprijină participarea deplină a copilului prin oferirea uniformei si echipamentului necesar, ajutorului la temele de casă, ajutorului financiar si de alt tip pentru a participa la excursiile scolare si alte activităti extrascolare.

11.5. SPPC/OPA se asigură că dezvoltarea educatională si socială a fiecărui prescolar plasat este stimulată prin frecventarea grădinitei sau participarea la orice alte forme organizate de stimulare si educare a prescolarilor.

11.6. SPPC/OPA asigură fiecărui copil plasat oportunităti egale pentru accesul acestuia la învătământ superior, pregătire profesională si angajare.

11.7. Asistentul social al copilului, cu consultarea asistentului maternal, se asigură că orice formă de discriminare sau abuz suferit de copil este adusă în atentia scolii fără nici o întârziere; modalitatea de solutionare a acestor aspecte se consemnează în dosarul copilului.

11.8. SPPC/OPA, cu consultarea scolii, stabileste procedura de notificare a asistentului social, asistentului maternal sau părintelui, dacă este cazul, în situatia exmatriculării copilului plasat; în această situatie se vor identifica imediat forme de educatie alternativă pentru copilul exmatriculat.

12. Copilul plasat la asistentul maternal este ajutat să-si dezvolte aptitudinile, deprinderile si cunostintele necesare vietii de adult; în acest sens tânărul care urmează să părăsească sistemul de protectie primeste sprijin si orientare si după încetarea măsurii de plasare la asistentul maternal.

12.1. SPPC/OPA stabileste proceduri referitoare la sprijinul si orientarea oferite copilului la încetarea măsurii de plasare si trecerea la viata de adult; aceste proceduri sunt aduse la cunostinta comunitătii si sunt integrate în strategiile SPPC/OPA, fiind monitorizate si revizuite anual.

12.2. Tânărul, înainte de încetarea măsurii de plasare, este încurajat să se implice în procesul de luare a deciziilor si în implementarea planurilor de viitor.

12.3. Planul individualizat de permanentă pentru fiecare copil aflat în situatia încetării măsurii de plasare stipulează clar măsurile ce trebuie luate, persoanele responsabile si termenele, cu referire specială la rolul asistentului maternal în pregătirea tânărului pentru o viată independentă.

12.4. Asistentul maternal este pregătit si sprijinit pentru a putea oferi un ajutor eficient tânărului înainte de încetarea măsurii de plasare.

12.5. Asistentul social sprijină tânărul aflat în situatia încetării măsurii de plasare, furnizându-i toate informatiile despre sprijinul disponibil după încetarea măsurii.

12.6. Înainte de încetarea măsurii de plasare, fiecare tânăr primeste informatii complete si clare privind sprijinul financiar sau de altă natură, disponibil în conditiile legii.

12.7. SPPC/OPA stabileste relatii de colaborare eficiente cu autoritătile locale, serviciile de educatie, de angajare, de pregătire si de ajutor social, pentru a sprijini fiecare tânăr care părăseste sistemul de protectie a copilului.

12.8. Nevoile tânărului cu dizabilităti aflat în situatia încetării măsurii de plasare sunt identificate si înregistrate de SPPC/OPA si solutionate în cooperare cu autoritătile publice sau private relevante;

unde este cazul, se acordă o atentie specială realizării transferului de la serviciile pentru copii la cele pentru adulti.

12.9. SPPC/OPA monitorizează si evaluează rezultatele serviciilor oferite tinerilor la iesirea din sistemul de protectie a copilului si le utilizează în elaborarea strategiilor viitoare.

 

PARTEA a II-a

Asistentul maternal

 

13. Asistentul maternal este evaluat si atestat înainte de a-i fi

plasat un copil.

13.1. SPPC/OPA desemnează pentru fiecare solicitant un asistent social care se va ocupa de implementarea procedurilor de evaluare conform metodologiei.

13.2. Solicitantul este evaluat de către asistentul social desemnat, în vederea stabilirii capacitătii sale de a oferi îngrijire potrivită copilului care necesită o măsură de protectie.

13.3. Solicitantul primeste informatii despre procesul de evaluare, criteriile pe baza cărora se va face evaluarea si procedurile de revizuire a rezultatului evaluării.

13.4. Informatiile date potentialilor asistenti maternali includ o listă a competentelor pe care asistentul maternal va trebui să le aibă, sprijinul acordat, alocatiile si beneficiile disponibile.

13.5. Procedura de evaluare implică toti membrii familiei sau alte persoane care locuiesc cu solicitantul, inclusiv copiii proprii sau cei deja plasati.

13.6. La încheierea evaluării efectuate de asistentul social, rezultatul este comunicat solicitantului.

13.7. Evaluarea potentialilor asistenti maternali se realizează de un asistent social cu studii superioare si cu experientă în asistentă maternală si plasament familial.

13.8. Evaluarea tine cont de recomandările de la locul de muncă, medic sau de declaratiile personale ce sunt obtinute pentru fiecare solicitant de către asistentul social, precum si de verificările acestuia întreprinse la politie si la autoritatea locală.

13.9. Raportul de evaluare este întocmit de către asistentul social si include recomandarea privind atestarea solicitantului, tipul de plasament, numărul de copii si mentiuni referitoare la sexul, vârsta si nevoile copiilor, abilitătile si experienta solicitantului, precum si nevoile sale de sprijin si pregătire.

13.10. Solicitantul este încurajat să participe activ la evaluarea sa si la pregătirea raportului său de evaluare; acesta primeste informatii de la asistentul social despre evolutia procesului de evaluare si indicatii clare asupra demersurilor pe care trebuie să le facă solicitantul pentru înaintarea procedurii.

13.11. Solicitantul are dreptul să solicite o copie din sectiunile neconfidentiale ale raportului de evaluare înaintea luării unei decizii; acesta are dreptul să consemneze informatii în raport si să participe la procesul de luare a deciziei privind atestarea sa.

13.12. Decizia privind atestarea se motivează si cuprinde indicarea modalitătilor de contestare si se transmite în scris fiecărui solicitant.

14. Asistentul maternal atestat este monitorizat si sprijinit de către un asistent social si are acces la asistentă si alte tipuri de sprijin profesional, informatii si consiliere pentru a fi ajutat să ofere o îngrijire de calitate copilului plasat.

14.1. SPPC/OPA desemnează un asistent social pentru fiecare asistent maternal; asistentul social se asigură că fiecare asistent maternal pe care îl sprijină si monitorizează este informat în scris, acceptă, întelege si actionează în conformitate cu standardele, procedurile si metodologia promovate de către autoritatea care a atestat calitatea de asistent maternal.

14.2. Asistentul social al asistentului maternal are ca responsabilitate principală si permanentă identificarea nevoilor de pregătire si a potentialului fiecărui asistent maternal pe care îl sprijină si monitorizează, precum si a membrilor familiei acestuia.

14.3. Contractul încheiat între SPPC/OPA si asistentul maternal mentionează serviciile si prestatiile ce pot fi oferite asistentului maternal, inclusiv în situatii de urgentă.

14.4. Conventia de plasament detaliază serviciile oferite de SPPC/OPA asistentului maternal pentru a satisface nevoile specifice ale copilului plasat si modul în care aceste servicii pot fi obtinute.

14.5. Asistentul maternal este vizitat sau are întâlniri cu asistentul social cel putin o dată pe lună, pe durata plasamentului copilului;

asistentul social se asigură că un timp adecvat este alocat membrilor familiei fiecărui asistent maternal.

14.6. Asistentul social întocmeste rapoarte de vizite/întâlnire ce sunt păstrate la dosarul asistentului maternal, o copie de pe fiecare raport fiind transmisă acestuia.

14.7. Raportul de vizită/întâlnire consemnează nevoile de sprijin si de pregătire exprimate de către asistentul maternal, familia acestuia sau identificate de către asistentul social, precum si planificarea următoarelor vizite.

14.8. Asistentul maternal primeste de la asistentul social al copilului toate informatiile relevante despre originea copilului si istoricul acestuia, sprijin si consiliere pentru asigurarea unei îngrijiri de calitate; asistentul maternal este informat despre sănătatea copilului si identitatea lui privind educatia, rasa, cultura si religia, trecutul acestuia, precum si detalii privind eventualele acte de abuz sau neglijentă la care copilul a fost supus.

14.9. Asistentul maternal primeste informatii în scris de la SPPC/OPA privind drepturile si obligatiile legale ce îi revin cu privire la persoana copilului pe durata plasării.

14.10. Asistentul maternal primeste informatii în scris despre sprijinul disponibil din partea grupului local de asistenti maternali sau a formelor asociative ale asistentilor maternali profesionisti, acolo unde acestea există.

14.11. Asistentul maternal este informat cu privire la procedurile ce vor fi urmate dacă există suspiciuni de abuz, neglijare sau orice altă plângere făcută împotriva lui; acesta primeste de la asistentul social detaliile despre sprijinul disponibil în astfel de situatii.

15. Asistentul maternal este instruit si pregătit pentru a dobândi aptitudinile si cunostintele necesare îngrijirii copilului plasat.

15.1. SPPC/OPA stabileste proceduri clare pentru instruirea si pregătirea fiecărui asistent maternal, proceduri ce sunt revizuite anual.

15.2. Instruirea asistentilor maternali este parte a programului de instruire a personalului SPPC/OPA si include oportunităti pentru cursuri comune cu asistentii sociali si personalul din centrele rezidentiale.

15.3. În procesul de instruire a asistentului maternal vor fi implicati asistenti maternali atestati, precum si copiii care sunt sau au fost plasati în asistentă maternală, cu conditia ca asistentul social al acestora să ia măsuri speciale de pregătire si protejare a lor.

15.4. Întreaga instruire este bazată pe principiul egalitătii sanselor si al practicilor nediscriminatorii.

15.5. Asistentul maternal primeste o instruire specifică de la asistentul social al copilului, bazată pe evaluarea nevoilor copilului înaintea plasării acestuia; acolo unde doi adulti dintr-o familie sunt atestati ca asistenti maternali, fiecare trebuie să fie instruit în acest sens.

15.6. Asistentul maternal are consemnate în dosar detalii referitoare la cursurile la care a participat si nevoile de instruire viitoare.

15.7. Continutul si realizarea instruirii asistentilor maternali sunt revizuite anual de către SPPC/OPA în functie de nevoile identificate, experienta acumulată si rezultatele cercetărilor în domeniu.

16. SPPC/OPA evaluează anual activitatea asistentului maternal, oferind posibilitatea acestuia de a contribui cu informatii la calitatea si gama de servicii ale SPPC/OPA si de a se informa asupra procedurilor de recrutare, evaluare si instruire.

16.1. Raportul de evaluare anuală este realizat de asistentul social al asistentului maternal, care coroborează opiniile fiecărui asistent social responsabil pentru copilul plasat, opiniile copiilor plasati si ale părintilor acestora, dacă este cazul, opiniile asistentului maternal, precum si ale membrilor familiei acestuia.

16.2. Raportul include un plan de actiune pentru următoarele 12 luni, nevoile de instruire si sprijin identificate ale asistentului maternal, recomandările pentru mentinerea sau retragerea atestatului, precum si pentru mentinerea sau modificarea numărului si vârstei copiilor pentru care a obtinut atestarea.

16.3. Asistentul social organizează o întâlnire pentru evaluarea anuală, cu participarea asistentului maternal, asistentilor sociali ai copiilor plasati, precum si, dacă este cazul, cu participarea membrilor familiei asistentului maternal.

16.4. SPPC/OPA sprijină asistentul maternal în a avea un rol activ în evaluarea anuală si facilitează participarea acestuia la evaluare în functie de nevoile specifice date de dizabilitate, limbă si cultură.

16.5. Asistentul social notifică asistentului maternal rezultatul evaluării, motivele si detaliile privind procedura de contestare a rezultatului evaluării.

16.6. Raportul de evaluare anuală, incluzând posibile comentarii si obiectii ale asistentului maternal, este parte a dosarului asistentului maternal.

16.7. În situatia aparitiei unor incidente semnificative sau existentei unor suspiciuni de abuz si neglijare asupra copiilor, evaluarea activitătii asistentului maternal este obligatorie, chiar înainte de împlinirea termenului de 1 an.

 

PARTEA a III-a

Activitatea serviciului de asistentă maternală

 

17. SPPC/OPA are strategii care promovează si planifică asistenta maternală pentru copilul care necesită luarea unei măsuri de protectie.

17.1. SPPC/OPA organizează un serviciu de asistentă maternală care răspunde nevoilor fiecărui copil plasat; acesta trebuie să asigure posibilităti de plasare a copilului inclusiv în regim de urgentă, precum si asistentă maternală specializată pentru copilul cu nevoi speciale.

17.2. SPPC/OPA are o strategie anuală de dezvoltare a serviciilor de protectie a copilului, ce va include si planul de dezvoltare a serviciului de asistentă maternală.

17.3. SPPC/OPA distribuie copii ale strategiilor anuale tuturor serviciilor pentru copil si familie, altor autorităti competente, asistentilor sociali, asistentilor maternali, copiilor plasati, precum si familiilor lor;

copiile strategiilor anuale sunt disponibile pentru toti cei interesati.

17.4. În dezvoltarea serviciului de asistentă maternală SPPC/OPA are în vedere particularitătile de limbă, dizabilitate, rasă, cultură, reli- gie si sex ale copiilor.

17.5. SPPC/OPA pregăteste si are la dispozitie asistenti maternali specializati pentru copilul cu dizabilităti.

17.6. SPPC/OPA promovează o abordare de parteneriat în îngrijirea copiilor, implicând părintii, copiii, alti membri de familie si alte persoane semnificative pentru copil, asistentii maternali, familiile acestora, asistentii sociali, managerii serviciilor sociale, precum si orice alti specialisti.

18. SPPC/OPA are o structură corespunzătoare din punct de vedere al numărului si competentei personalului care să asigure coordonarea si functionarea eficientă a serviciului de asistentă maternală; asistentii sociali ai serviciilor de asistentă maternală au calificarea profesională si pregătirea necesară pentru a lucra cu copii, familiile acestora si asistenti maternali.

18.1. SPPC/OPA se asigură că fiecare angajat al serviciului de asistentă maternală cunoaste responsabilitătile ce îi revin si primeste informatii despre functionarea acestui serviciu.

18.2. SPPC/OPA are o structură organizatorică adecvată a serviciului de asistentă maternală; în cadrul serviciului sunt angajati asistenti sociali cu studii superioare, cu o vechime minimă de 2 ani în specialitate.

18.3. Asistentul social al copilului are un număr de maximum 25 de cazuri si asistentul social al asistentului maternal are un număr de 30 de cazuri.

18.4. SPPC/OPA asigură desemnarea unui asistent social pentru fiecare copil plasat si pentru fiecare asistent maternal. Asistentul social al copilului nu este în acelasi timp si asistentul social al asistentului maternal la care a fost plasat copilul. Rolurile si responsabilitătile asistentului social al copilului si, respectiv, ale asistentului social al asistentului maternal sunt clar definitie si întelese de părti.

18.5. Asistentul social care lucrează în serviciul de asistentă maternală are o fisă a postului care defineste clar sarcinile si responsabilitătile postului, precum si aptitudinile si cunostintele necesare pentru a le duce la îndeplinire.

18.6. SPPC/OPA are un plan anual de pregătire si perfectionare a asistentilor sociali. Asistentii sociali din cadrul serviciului de asistentă maternală beneficiază de cursuri despre dezvoltarea copilului, evaluarea nevoilor acestuia si monitorizarea cazului, asigurate de angajator.

18.7. Asistentul social al copilului si cel al asistentului maternal iau parte periodic la cursuri comune cu asistentii maternali si personalul din centrele rezidentiale.

18.8. SPPC/OPA asigură existenta resurselor necesare pentru a veni în întâmpinarea nevoilor de pregătire ale asistentilor sociali din cadrul serviciului de asistentă maternală.

18.9. SPPC/OPA evaluează anual activitatea asistentilor sociali pentru a identifica nevoile de instruire si pregătire ale acestora.

18.10. SPPC/OPA stabileste proceduri clare pentru a se asigura că evaluarea nevoilor copiilor, planurile individualizate de protectie si revizuirea acestora sunt realizate în concordantă cu standardele si metodologia existentă.

18.11. SPPC/OPA are structură si proceduri clare pentru asigurarea recrutării, evaluării, atestării asistentilor maternali, precum si pentru evaluarea anuală a activitătii acestora, în conformitate cu standardele si metodologia existentă.

18.12. SPPC/OPA are proceduri clare pentru a se asigura că asistentul social al copilului si, respectiv, cel al asistentului maternal completează rapoartele în termenele stabilite de standard si metodologiile de lucru.

18.13. SPPC/OPA asigură interventia altor categorii de specialisti, în functie de nevoile specifice ale fiecărui copil.

18.14. SPPC/OPA se asigură că în procesul de luare a deciziilor cu privire la copil asistentii maternali si asistentii sociali cunosc atributiile si responsabilitătile ce revin fiecăruia.

18.15. SPPC/OPA are organizat un sistem eficient pentru strângerea, analizarea si interpretarea informatiilor referitoare la serviciile pentru protectia copilului, cu accent pe calitatea îngrijirii acestora.

19. Autoritatea judeteană/locală cu atributii în domeniul protectiei copilului asigură accesul la serviciul de asistentă maternală, potrivit nevoilor copilului.

19.1. Autoritatea judeteană/locală cu atributii în domeniul protectiei copilului dispune de o retea proprie de asistenti maternali sau contractează acest tip de serviciu cu OPA, astfel încât să vină în întâmpinarea nevoilor fiecărui copil evaluat; în acest sens, autoritatea judeteană/locală cu atributii în domeniul protectiei copilului adoptă o strategie de recrutare a asistentilor maternali, ca parte a strategiei judetene/locale de dezvoltare a serviciilor pentru protectia copilului.

19.2. În luarea deciziei de plasare se acordă prioritate plasării copilului în comunitatea de unde provine, exceptie făcând cazurile în care acest lucru nu este posibil sau nu este în interesul acestuia, în functie de evaluarea nevoilor sale.

19.3. Autoritatea judeteană/locală cu atributii în domeniul protectiei copilului stabileste o strategie de recrutare a asistentilor maternali în măsură să mentină capacitatea serviciului de asistentă maternală de a veni în întâmpinarea nevoilor identificate în cazul fiecărui copil.

19.4. Autoritatea judeteană/locală cu atributii în domeniul protectiei copilului colaborează în elaborarea strategiei de recrutare cu OPA, alte autorităti publice locale si cu orice alte institutii publice sau private.

19.5. Autoritatea judeteană/locală cu atributii în domeniul protectiei copilului implică în elaborarea strategiei de recrutare copiii plasati si asistentii maternali atestati.

19.6. Strategia de recrutare este revizuită anual de către autoritatea judeteană/locală cu atributii în domeniul protectiei copilului, care monitorizează metodele de recrutare ale serviciilor publice si private si care, după evaluarea eficientei acestor metode, va realiza, dacă este cazul, modificări ale strategiei.

19.7. În situatia existentei unor cazuri de renuntare la calitatea de asistent maternal, SPPC/OPA asigură prin asistentii sociali realizarea unui interviu cu asistentul maternal pentru a obtine informatii referitoare la motivatia acestuia; aceste informatii vor fi utilizate în vederea îmbunătătirii strategiei de recrutare si în preîntâmpinarea unor astfel de evenimente.

 

PARTEA a IV-a

Documente minime necesare implementării standardelor

 

20. În implementarea prezentelor standarde, următoarele documente vor fi luate în considerare de autoritătile administratiei publice centrale sau locale, precum si de OPA:

a) strategia judeteană a consiliului judetean/local al sectorului municipiului Bucuresti;

b) strategia OPA;

c) conventii de parteneriat/contracte între SPPC/OPA;

d) regulamentul de organizare si functionare al SPPC/OPA;

e) regulament de ordine internă;

f) decizii/proceduri/alte documente interne referitoare la activitatea serviciului de asistentă maternală (de exemplu, procedura de contestare);

g) fisele de post ale asistentilor sociali;

h) contractele de muncă ale asistentilor maternali;

i) dosarul asistentului maternal;

j) dosarul copilului plasat;

k) dosarul familiei copilului plasat;

l) formulare, tipizate, evidente, rapoarte de activitate;

m) programul de pregătire a asistentilor maternali;

n) programul de pregătire a asistentilor sociali;

o) evidenta reclamatiilor, contestatiilor.

 

ANEXA Nr. 2

 

GHID METODOLOGIC

de implementare a standardelor minime obligatorii pentru asigurarea protectiei copilului la asistentul maternal profesionist

 

CAPITOLUL I

Serviciul de asistentă maternală

 

Definitie

Serviciul de asistentă maternală asigură protectia copilului care necesită stabilirea unei măsuri de protectie ce impune cresterea, îngrijirea si educarea copilului de către un asistent maternal profesionist, denumit în continuare AMP; această protectie include si plasarea copilului în regim de urgentă, plasarea copilului cu nevoi speciale (de exemplu, copil cu deficientă, copil abuzat, copil cu tulburări de comportament, copil cu HIV/SIDA) în vederea recuperării sale. În dezvoltarea serviciului de asistentă maternală, serviciul public specializat pentru protectia copilului, denumit în continuare SPPC, si organismele private autorizate, denumite în continuare OPA, au în vedere particularitătile de limbă, dizabilitate, rasă, cultură, religie si orientare sexuală ale copiilor.

Dezvoltarea serviciului de asistentă maternală se face în baza unei planificări anuale, parte integrantă a planului de implementare a strategiei anuale de dezvoltare a serviciilor pentru copii.

Organizarea si functionarea serviciului de asistentă maternală

Serviciul de asistentă maternală este organizat de SPPC sau OPA în structura proprie, ca un compartiment distinct sau ca activitate prestată de un compartiment cu mai multe atributii.

Serviciul de asistentă maternală instrumentează si solutionează toate sesizările referitoare la copiii care necesită protectie prin îngrijirea lor de către un AMP.

Serviciul de asistentă maternală se poate organiza după cum urmează:

1. la nivelul SPPC: compartimentul de asistentă maternală este parte a serviciului de protectie de tip familial sau alternative de tip familial; sesizările despre cazurile noi vor fi prelucrate de serviciul de protectie de tip familial sau alternative de tip familial în vederea rezolvării lor, fără a realiza separarea copilului de familia biologică;

numai după această etapă si în situatia în care prevenirea nu este posibilă, sesizarea este preluată de către compartimentul de asistentă maternală, urmând a se desemna asistentul social al copilului în vederea evaluării nevoilor copilului si elaborării planului de permanentă.

1.1. Exceptie de la acest parcurs se face în situatia copilului institutionalizat; de la momentul aplicării prezentului ghid metodologic, asistentul social din cadrul serviciului rezidential sau al centrului de plasament va comunica compartimentului de asistentă maternală copiii care pot fi îngrijiti la asistentul maternal; în urma realizării plasării copilului la asistentul maternal, asistentul social desemnat din partea compartimentului de asistentă maternală devine responsabil de caz.

2. La nivelul OPA: serviciul de asistentă maternală poate fi organizat ca un compartiment distinct sau ca activitate desfăsurată de o echipă de personal angajat, calificat din punct de vedere profesional, în conformitate cu standardele prevăzute la anexa nr. 1 si cu prezentul ghid metodologic.

Categoriile de personal necesare desfăsurării activitătii compartimentului de asistentă maternală sunt:

- asistentii sociali ai AMP;

- asistentii sociali ai copilului plasat la AMP;

- asistentii maternali profesionisti.

Responsabilitătile asistentilor sociali ai AMP care lucrează în cadrul acestui serviciu includ:

- evaluarea capacitătii solicitantilor, în vederea atestării ca AMP, de a oferi îngrijire potrivită copilului care necesită acest tip de protectie;

- participarea la pregătirea solicitantului în calitate de formator sau în vederea sprijinirii solicitantului pe parcursul pregătirii;

- întocmirea, păstrarea si actualizarea dosarului AMP, conform standardelor prevăzute în anexa nr. 1 si prezentului ghid metodologic;

- sprijinirea si monitorizarea activitătii AMP, asigurându-se că acesta este informat în scris, acceptă, întelege si actionează în conformitate cu standardele, procedurile si metodologia promovate de către autoritatea competentă;

- prezentarea AMP, înainte de plasarea copilului la acesta, a standardelor, procedurilor si oricăror alte instructiuni referitoare la îngrijirea copilului, asigurându-se că acestea au fost întelese;

- participarea la procesul de potrivire a copilului cu AMP, prezentând abilitătile si competentele AMP;

- furnizarea în scris către AMP a informatiilor privind sprijinul disponibil din partea grupului local de AMP sau a formelor asociative ale AMP;

- furnizarea în scris către AMP a informatiilor privind procedurile ce vor fi urmate în cazul suspiciunilor de abuz, neglijare sau al oricărei alte plângeri făcute împotriva lui, precum si asupra sprijinului disponibil în astfel de situatii;

- identificarea nevoilor de pregătire si potentialului fiecărui AMP, precum si ale membrilor familiei acestuia;

- evaluarea anuală a activitătii fiecărui AMP, conform standardelor prevăzute în anexa nr. 1 si prezentului ghid metodologic;

- participarea la programe de pregătire specifică, în functie de nevoile de formare identificate de supervizor.

Responsabilitătile asistentilor sociali ai copilului plasat la AMP includ:

- evaluarea, în urma sesizării, a nevoilor copilului care necesită o măsură de protectie;

- revizuirea evaluării nevoilor copilului;

- întocmirea si revizuirea planului de permanentă pentru copil;

- monitorizarea si înregistrarea evolutiei planului de permanentă;

- realizarea instruirii specifice a AMP cu privire la nevoile copilului, înaintea plasării acestuia;

- informarea în scris a AMP cu privire la drepturile si obligatiile legale ce îi revin acestuia cu privire la persoana copilului pe durata plasării, înainte de mutarea copilului;

- coordonarea procesului de potrivire a copilului cu AMP;

- întocmirea conventiei de plasament;

- coordonarea activitătilor privind mutarea copilului la AMP;

- întocmirea, păstrarea si actualizarea dosarului copilului;

- organizarea, coordonarea si monitorizarea activitătilor în care sunt implicati alti specialisti, atunci când nevoile copilului impun aceste interventii;

- asigurarea mentinerii relatiilor copilului cu familia sa sau cu orice alte persoane relevante pentru viata acestuia;

- participarea la programe de pregătire specifică, în functie de nevoile de formare identificate de supervizor.

Responsabilitătile AMP includ:

- realizarea obligatiilor si responsabilitătilor prevăzute în conventia de plasament pentru fiecare copil;

- respectarea procedurilor, metodologiilor si a regulamentelor interne elaborate de angajator;

- participarea la programe de pregătire, în functie de recomandarea asistentului social al AMP întocmită în urma identificării nevoilor de formare;

- asigurarea îngrijirii copilului, conform standardelor prevăzute în anexa nr. 1 si prezentului ghid metodologic;

- sprijinirea copilului în mentinerea si dezvoltarea relatiilor cu familia sa, cu prietenii si cu orice alte persoane relevante din viata copilului, dacă acestea nu contravin interesului superior al copilului.

 

CAPITOLUL II

Recrutarea/identificarea AMP

 

SPPC/OPA realizează anual o analiză a nevoilor la nivel local în vederea elaborării si fundamentării strategiei anuale de dezvoltare a serviciilor pentru copil si familie. Planul de implementare a strategiei anuale va include si măsurile ce vor duce la dezvoltarea retelei de AMP în functie de nevoile identificate.

Recrutarea/identificarea AMP trebuie realizată astfel încât serviciul de asistentă maternală să răspundă nevoilor identificate si tuturor particularitătilor copiilor care au nevoie de o măsură de protectie, precum si particularitătilor de limbă, religie, cultură, etnie si dizabilitătilor identificate în urma analizei nevoilor.

Recrutarea/identificarea poate fi realizată direct de către SPPC/OPA sau prin angajarea serviciilor unor firme/persoane specializate în domeniu.

Recrutarea/identificarea trebuie să conducă la atragerea unui număr suficient de solicitanti din care, în urma evaluării acestora, vor fi selectati AMP.

În timpul procesului de recrutare/identificare sau după acest proces, orice contactare a SPPC/OPA de către persoane interesate se consideră solicitare, indiferent de forma în care a fost realizată (scris, verbal, electronic).

SPPC/OPA va tine evidenta solicitărilor venite pe parcursul sau după ce s-a încheiat campania de recrutare. SPPC/OPA va răspunde în maximum 3 zile fiecărei solicitări prin transmiterea unei informări cu privire la drepturile si obligatiile AMP, etapele procesului de evaluare si criteriile minime obligatorii prevăzute de lege pentru a deveni AMP (vezi cap. IX). Totodată, atasat acestui răspuns, SPPC/OPA va transmite solicitantului un model al cererii de evaluare.

 

CAPITOLUL III

Evaluarea solicitantilor

 

Persoana care doreste să devină AMP se adresează:

- serviciului public specializat pentru protectia copilului (SPPC);

sau

- organismului privat autorizat (OPA).

În acest scop, solicitantul formulează o cerere de evaluare a capacitătii sale de a deveni AMP, după modelul prevăzut în prezentul ghid metodologic, la care va anexa:

a) curriculum vitae, conform modelului prevăzut în prezentul ghid metodologic;

b) cazierul judiciar;

c) copii de pe actele de stare civilă (certificat de nastere, certificat de căsătorie, buletin/carte de identitate);

d) copii de pe actele de studii.

Cererea de evaluare a solicitantului se solutionează în limita termenului de 90 de zile de la data înregistrării.

În termen de 10 zile de la înregistrarea cererii de evaluare, SPPC/OPA transmite solicitantului un răspuns în scris cuprinzând confirmarea luării în evidentă a cererii acestuia, numele asistentului social desemnat ca responsabil de caz, precum si etapele procesului de evaluare si criteriile ce vor fi avute în vedere în cursul acestui proces.

Asistentul social desemnat al SPPC/OPA care primeste cererea are obligativitatea de a verifica identitatea solicitantului, modul de completare a cererii si existenta actelor necesare a fi anexate.

Pentru a confirma realizarea acestei verificări, asistentul social va semna în rubrica special prevăzută în acest sens în cuprinsul cererii de evaluare.

Procesul de evaluare a capacitătii solicitantului de a îngriji un copil are două etape:

A. etapa evaluării initiale;

B. etapa de pregătire

La încheierea etapei evaluării initiale, asistentul social responsabil de caz va realiza un raport intermediar de evaluare. În functie de raportul de evaluare intermediară se va lua decizia de către asistentul social si solicitant dacă se trece la etapa următoare sau nu. În cazul în care se constată că nu sunt îndeplinite conditiile specificate de lege, standardele prevăzute în anexa nr. 1 si prezentul ghid metodologic, SPPC/OPA va răspunde cererii de evaluare a solicitantului în scris, motivând concluziile raportului de evaluare.

Evaluarea initială

În procesul de evaluare a solicitantului vor fi avute în vedere, în mod obligatoriu, următoarele aspecte:

1. Solicitantii trebuie să aibă capacitate deplină de exercitiu.

2. Conditii materiale

Solicitantii trebuie să aibă drept de folosintă asupra locuintei (acest lucru va fi demonstrat cu acte). Locuinta trebuie să fie salubră, să dispună de spatiu suficient pentru asigurarea intimitătii tuturor celor care locuiesc în ea, cu pat separat pentru fiecare copil, dependinte corespunzătoare pentru igienă, ambient sigur pentru asigurarea sănătătii si bunăstării copilului.

3. Starea de sănătate

Starea de sănătate a solicitantului, precum si a tuturor celor care locuiesc împreună cu acesta trebuie să fie bună, fără afectiuni medicale care pot afecta capacitatea de îngrijire a copilului plasat. În acest scop, solicitantul si persoanele care locuiesc cu acesta obtin un certificat medical de evaluare completă a stării de sănătate. Pe baza acestor certificate, dacă este cazul, asistentul social desemnat va analiza aspectele medicale cuprinse în evaluare, împreună cu cadrele medicale care le-au constatat, în vederea atestării faptului că toate persoanele mai sus amintite au starea de sănătate corespunzătoare îngrijirii unui copil.

4. Aptitudini parentale

5. Profilul moral

Solicitantul si persoanele care locuiesc cu acesta trebuie să dovedească trăsături pozitive de caracter, relatii sociale bune în comunitate, precum si faptul că nu au suferit condamnări rămase definitive prin hotărâre judecătorească, pentru săvârsirea cu intentie a unei infractiuni care i-ar face incompatibili cu exercitarea profesiei de AMP.

6. Acceptarea si întelegerea de către solicitant si, respectiv, de către persoanele care locuiesc cu acesta a necesitătii colaborării cu familia biologică sau adoptivă a copilului

7. Acceptarea si întelegerea de către solicitant a drepturilor si responsabilitătilor care le-ar putea reveni din relatia cu angajatorul si, respectiv, din conventia de plasament

8. Atitudine non-discriminatorie a solicitantului si a persoanelor care locuiesc cu acesta. Potentialii AMP trebuie să manifeste o atitudine non-discriminativă fată de persoanele cu nevoi speciale si fată de minoritătile etnice.

9. Capacitatea solicitantului de a lucra în conditii de stres sau speciale (plasamentul de urgentă, copii cu nevoi speciale, copii cu tulburări de comportament etc.)

10. Întelegerea caracterului temporar al plasamentului copilului la asistentul maternal profesionist

11. Experienta anterioară

Experienta cu propriii copii sau experienta în ocrotirea altor copii, bătrâni, bolnavi, persoane cu handicap constituie un avantaj, nu un criteriu în sine.

12. Atitudinea celorlalti membri ai familiei care locuiesc împreună cu solicitantul fată de problematica specifică a copiilor care necesită măsura de protectie si care pot intra în respectiva familie.

Pe parcursul etapei de evaluare initială, asistentul social desemnat al SPPC/OPA va realiza o serie de minimum 6 vizite/întâlniri la domiciliul solicitantului si va obtine recomandări despre solicitant.

Vizite/întâlniri la domiciliul solicitantului

Solicitantii vor fi vizitati la domiciliu de către asistentul social responsabil de caz.

În cazul unui cuplu, ambii parteneri, precum si ceilalti membri ai familiei care locuiesc cu solicitantul trebuie să fie în mod obligatoriu prezenti la domiciliu în cursul primei vizite. Aceste vizite au drept scop verificarea conditiilor de viată ale solicitantilor si verificarea afirmatiilor făcute în cererea de evaluare.

Candidatii vor fi încurajati să pună întrebări în legătură cu eventualele nelămuriri legate de profesia de AMP si să aducă argumentele pe care le consideră utile pentru sustinerea solicitării lor.

În paralel cu obtinerea recomandărilor va continua procesul de evaluare prin efectuarea vizitelor mentionate la domiciliul solicitantilor pentru culegerea de informatii. În cadrul acestor vizite vor avea loc întâlniri la care vor participa toti membrii familiei solicitantului si persoanele care locuiesc cu acesta, precum si întâlniri în cadrul cărora se vor purta discutii individuale cu fiecare persoană.

Asistentul social va completa un raport după fiecare vizită.

Recomandări si referinte

Asistentul social va contacta familiile si persoanele indicate de solicitant pentru obtinerea referintelor, precum si orice alte persoane pe care le apreciază ca relevante.

În procesul de evaluare pot fi incluse si interviuri cu alti profesionisti si orice investigatii suplimentare considerate utile de către evaluator.

Observarea în perioada de evaluare a unor atitudini necorespunzătoare sau a altor aspecte care ar putea prejudicia ocrotirea copilului în familia respectivă va fi consemnată si poate constitui motiv de respingere a solicitării.

În etapa evaluării initiale, asistentul social responsabil de caz va urmări să identifice capacitatea solicitantului de îngrijire a unui copil si nevoile de pregătire. Pentru aceasta, asistentul social, de la caz la caz, poate solicita implicarea si a altor specialisti.

La încheierea acestei etape, asistentul social responsabil de caz întocmeste raportul intermediar de evaluare. Pe baza acestui raport se face trecerea la etapa următoare - etapa pregătirii. În cazul în care raportul intermediar indică existenta unor probleme ce afectează sau pot afecta capacitatea solicitantului de îngrijire a copilului, se poate lua decizia întreruperii procesului de evaluare.

 

CAPITOLUL IV

Procesul de pregătire a AMP

 

Procesul de pregătire face parte din procesul de evaluare a AMP.

Solicitantii selectati pe baza raportului intermediar de evaluare vor participa la un program obligatoriu de formare, în conformitate cu programa-cadru elaborată de către Autoritatea Natională pentru Protectia Copilului si Adoptie, care include module minime obligatorii si, respectiv, module specializate. Programul de pregătire se desfăsoară în grupe de maximum 12 persoane.

În vederea obtinerii atestatului de AMP este suficientă absolvirea modulelor minime obligatorii. Absolvirea unuia sau mai multor module specializate duce la eliberarea atestatului de AMP specializat pentru una sau mai multe categorii de probleme ale copilului.

La absolvirea fiecărui modul, asistentul social desemnat al SPPC/OPA, împreună cu formatorii, va completa un raport de pregătire care va consemna atitudinea si comportamentul solicitantului, precum si nivelul de acumulare a cunostintelor. Dacă se constată că nivelul de cunostinte sau atitudinea solicitantului nu sunt corespunzătoare după absolvirea unui modul, asistentul social desemnat al SPPC/OPA va propune solicitantului să repete modulul sau să recomande încetarea procesului de pregătire si evaluare. În urma absolvirii modulelor de pregătire se va realiza de către asistentul social desemnat al SPPC/OPA un raport final de pregătire ce va cuprinde toate informatiile cu privire la modulele absolvite, rezultatele obtinute si observatii asupra atitudinii si comportamentului pe parcursul pregătirii.

Raportul final de evaluare este realizat de către asistentul social desemnat si cuprinde informatii din raportul intermediar de evaluare si din raportul final de pregătire. Raportul final de evaluare se atasează dosarului solicitantului. Dosarul mai cuprinde: rapoartele de pregătire, raportul intermediar de evaluare, cerere de evaluare, precum si celelalte acte ale solicitantului prevăzute de lege.

Solicitantul are acces la acele părti neconfidentiale ale raportului final si poate depune la dosar completări, explicatii în scris fată de aspectele din raportul final care îi sunt defavorabile. Sunt considerate confidentiale acele informatii care au fost culese de la terti cu privire la comportamentul si atitudinea solicitantului, precum si unele observatii ale asistentului social, după caz.

 

CAPITOLUL V

Atestarea AMP

 

Pe baza dosarului întocmit de asistentul social în urma procesului de evaluare, solicitantul va întocmi o cerere de atestare care va fi înaintată autoritătii competente să se pronunte asupra acesteia. La această cerere se va atasa recomandarea asistentului social cu privire la eliberarea atestatului, recomandare ce va face referire la disponibilitatea SPPC/OPA de a angaja, în urma eliberării atestatului, viitorul AMP (se va face referire si la planul de dezvoltare a serviciului).

În procesul de luare a deciziei de eliberare a atestatului va fi implicat activ solicitantul, în acest sens SPPC/OPA asigurând toate conditiile necesare realizării efective a acestei implicări (notificarea solicitantului cu privire la data si locul tinerii sedintei în care urmează a fi luată decizia, traducere si interpretare dacă este cazul).

Atestatul se eliberează pe o durată de 3 ani si va cuprinde următoarele mentiuni obligatorii:

- numărul si vârsta copiilor ce pot fi plasati;

- particularitătile copiilor ce pot fi plasati: deficiente, limbă, etnie, religie;

- nivelul de specializare al AMP - în urma modulelor de pregătire absolvite;

- perioada în care se va realiza prima evaluare anuală.

Decizia autoritătii competente cu privire la eliberarea atestatului va fi comunicată conform reglementărilor legale.

 

CAPITOLUL VI

Plasarea si îngrijirea copilului la AMP

 

În derularea activitătilor referitoare la plasarea si îngrijirea copilului la AMP vor fi implicati în mod activ si permanent copilul, AMP si familia copilului, dacă este cazul, si se va tine cont de opinia acestora.

A. Procesul de potrivire

Procesul de potrivire constă în identificarea si pregătirea unei familii (AMP aflat în evidenta SPPC sau a unui OPA), care să răspundă nevoilor specifice ale copilului care urmează a fi plasat.

Asistentul social al copilului este responsabilul de caz si coordonează întregul proces de potrivire.

Asistentul social al copilului, pe baza evaluării nevoilor copilului si a planului individualizat de protectie, contactează asistentii sociali ai AMP, în vederea derulării procesului de potrivire conform standardelor prevăzute în anexa nr. 1 si prezentului ghid metodologic.

Etapele minime obligatorii care trebuie parcurse în cursul procesului de potrivire sunt următoarele:

A.1. Potrivirea teoretică - presupune luarea în considerare cel putin a următoarelor criterii referitoare la copil, familia lui biologică (atunci când este cazul) si, respectiv, AMP:

- criteriile privind copilul se referă la: vârsta acestuia, temperamentul său, interesele aparente, nationalitate, rasă, religie, relatiile cu alti copii, nevoi speciale;

- criteriile privind familia naturală se referă la: vârstă, temperament, ocupatie, înclinatii/aptitudini, interese pentru diverse domenii, nivel de educatie, nationalitate, rasă, religie;

- criteriile privind AMP: vârstă, temperament, ocupatie, înclinatii, aptitudini, interese pentru diverse domenii, nivel de educatie, nationalitate, rasă, religie, atitudinea fată de alte etnii, situatia legală, competente profesionale, preferinte privind copilul, disponibilităti, resedintă (distantă fată de domiciliul familiei naturale), alti copii prezenti în familie.

Potrivirea teoretică se realizează cu participarea a cel putin 2 profesionisti: asistentul social al copilului (după caz, împreună cu persoana de referintă a copilului, în situatia în care acesta este deja institutionalizat) si asistentul social al AMP.

A.2. Informarea si pregătirea tuturor părtilor implicate Această etapă presupune:

- informarea copilului - se realizează potrivit capacitătii sale de întelegere si gradului său de maturitate;

- informarea familiei naturale (si/sau a persoanelor importante pentru copil) - se realizează sub rezerva respectării interesului superior al copilului;

- informarea AMP - asistentul social al copilului îi va aduce la cunostintă toate informatiile necesare, în măsura în care ele sunt relevante pentru situatia copilului respectiv.

A.3. Acomodarea copilului cu AMP

Acomodarea se realizează pe parcursul unui număr de întâlniri între copil si AMP si familia acestuia, întâlniri coordonate de către asistentul social al copilului.

Numărul de vizite necesare diferă de la o situatie la alta, fiind conditionat numai de ritmul impus de copil în desfăsurarea acestui proces.

Această etapă implică parcurgerea graduală a 3 faze:

- întâlniri ale copilului cu AMP la domiciliul copilului;

- întâlniri pe teren neutru;

- întâlniri la domiciliul AMP.

Singura exceptie de la desfăsurarea graduală a procesului de acomodare o reprezintă plasamentul copilului în regim de urgentă.

Prin natura lui, plasamentul în regim de urgentă nu permite parcurgerea fazelor de acomodare si are drept scop asigurarea imediată a securitătii grav amenintate a copilului.

Supervizarea vizitelor se realizează de către cei 2 asistenti sociali, concomitent sau separat, în vederea stabilirii oportunitătii continuării demersurilor legate de plasamentul copilului, în functie de evolutia favorabilă sau nefavorabilă a relatiei copil - AMP (si familie biologică, acolo unde este necesară implicarea acestora).

Este esentială si obligatorie implicarea tuturor membrilor familiei AMP si persoanelor care locuiesc împreună cu acesta, încă de la debutul procesului de acomodare si pe toată perioada lui de desfăsurare.

Dificultătile majore apărute în cursul etapei de acomodare si imposibilitatea solutionării lor au drept consecintă oprirea întregului proces de potrivire si identificarea unui alt AMP pentru acel copil.

Toate informatiile importante cu privire la procesul de potrivire, informatii ce se referă la nivelul de potrivire între nevoile copilului si aptitudinile si disponibilitătile AMP, vor fi mentionate în conventia de plasament de către asistentul social al copilului. Toate problemele identificate pe parcursul procesului de potrivire, precum si măsurile ce vor fi luate de asistentul social al copilului vor fi mentionate în conventia de plasament.

B. Hotărârea de plasament/încredintare

- Recomandarea stabilirii măsurii de plasament/încredintare a copilului la AMP se face de către asistentul social al copilului si este o consecintă a evolutiei favorabile a procesului de acomodare.

- În această etapă este obligatorie luarea în considerare a opiniei copilului - potrivit capacitătii sale de exprimare si gradului său de maturitate - si a opiniei AMP.

- Prezentarea cazului autoritătii competente se realizează în echipă, de către cei 2 asistenti sociali implicati, propunerea de luare a măsurii de plasament/încredintare fiind sustinută de către asistentul social al copilului.

- Decizia finală apartine autoritătii competente.

- Hotărârea de plasament/încredintare se face nominal la AMP.

C. Mutarea propriu-zisă a copilului la AMP

Imediat după ce autoritatea competentă a luat hotărârea de plasament/încredintare se va încheia conventia de

plasament/încredintare între AMP si angajatorul său, în conditiile si cu elementele prevăzute de legislatia în vigoare, după cum urmează:

- conventia se încheie pentru fiecare copil primit în plasament/încredintare, cu acordul scris al sotului/sotiei AMP (unde este cazul), si se notifică autoritătii competente care a hotărât plasamentul/încredintarea copilului;

- această conventie cuprinde următoarele elemente:

- informatii referitoare la copil: identitatea, originea etnică si religioasă, situatia sa personală familială, socială si medicală, nevoile sale speciale;

- motivele hotărârii de plasament/încredintare;

- planul de aplicare si obiectivele plasamentului/încredintării;

- modalitătile de mentinere a contactului între copil si familia sa biologică (mentionându-se explicit situatiile în care autoritatea competentă a stabilit că păstrarea acestui contact nu este în interesul superior al copilului) si modul de pregătire a reintegrării copilului în familia proprie, în cazul plasamentului;

- modalitătile de supraveghere a activitătii AMP si de evaluare periodică a evolutiei copilului;

- drepturile si obligatiile specifice ale părtilor cu privire la ocrotirea copilului plasat.

Încheierea conventiei de plasament/încredintare între AMP si angajator se realizează înainte de mutarea propriu-zisă a copilului si numai după pronuntarea hotărârii de plasament/încredintare. Mutarea efectivă a copilului are loc imediat după semnarea conventiei de plasament/încredintare de către AMP. Întregul proces de mutare este coordonat de asistentul social al copilului.

Copilul va lua cu el, la domiciliul AMP, obiectele personale de care este atasat.

D. Urmărirea plasamentului/încredintării

Urmărirea plasamentului/încredintării copilului la AMP are la bază prevederile conventiei de plasament/încredintare, precum si cele ale planului individualizat de protectie.

E.1. Planul individualizat de protectie

Planul individualizat de protectie se întocmeste imediat după luarea în evidentă a copilului care necesită luarea unei măsuri de protectie, urmând a fi revizuit periodic la 3 luni sau ori de câte ori este necesar.

La stabilirea planului individualizat de protectie este obligatorie participarea tuturor celor implicati: asistent social al copilului, AMP, copil (în functie de vârsta si gradul de maturitate), familie biologică.

Atunci când finalitatea planului individualizat de protectie este adoptia, familia adoptivă va fi si ea implicată în revizuirea acestui plan. Asistentul social responsabil de caz va consulta orice altă persoană care poate oferi informatii relevante pentru situatia copilului respectiv.

Elementele minime care trebuie cuprinse la întocmirea planului individualizat de protectie sunt:

- Dezvoltarea copilului:

- o imagine generală asupra progreselor/regreselor înregistrate de copil de la un plan la altul, incluzând dezvoltarea fizică, intelectuală, afectivă si comportamentală;

- motive de îngrijorare legate de dezvoltarea copilului;

- măsuri necesare/obiective privind dezvoltarea copilului.

- Starea de sănătate a copilului:

- starea de sănătate curentă;

- evolutia stării de sănătate de la un plan la altul;

- consideratii asupra celor mai recente evaluări medicale;

- tratamente/măsuri medicale necesare;

- imunizări.

- Educatia copilului (în functie de vârstă):

- progrese/regrese înregistrate la scoală/grădinită/domiciliu;

- probleme/motive de îngrijorare;

- măsuri necesare/obiective privind educatia copilului.

- Mentinerea legăturii copilului cu familia biologică (dacă este în interesul copilului):

- evolutia relatiei copilului cu familia biologică;

- alte persoane cu care copilul ar trebui să mentină legătura;

- măsuri necesare/obiective privind legătura cu familia biologică.

- Activitatea asistentului social responsabil de caz:

- activitătile cu copilul, cu familia naturală/adoptivă, cu alte persoane resursă si cu AMP;

- planificarea tuturor activitătilor si demersurilor asistentului social legate de rezolvarea situatiei copilului;

- revizuirile si evaluările periodice care au legătură cu toate aspectele incluse în planul individualizat de protectie.

- Reusita plasamentului/încredintării:

- modul în care încredintarea/plasamentul satisface nevoile copilului;

- progresele înregistrate (evolutia plasamentului/încredintării spre finalitatea propusă);

- eventuale probleme sau motive de îngrijorare;

- măsuri propuse/obiective.

- Planul cu privire la copil si responsabilităti:

- planurile curente legate de copil;

- responsabilitătile părtilor implicate;

- termene de rezolvare.

- Finalitatea planului si revizuirea lui se realizează în functie de evolutia cazului, tinând cont de interesul superior al copilului

E.2. Vizitele de urmărire

Vizitele de urmărire vor fi realizate de către asistentul social al copilului. Frecventa minimă a vizitelor asistentului social – anuntate si neanuntate - la AMP este săptămânală în prima lună de plasament/încredintare, iar apoi, cel putin bilunară. În urma realizării vizitelor, asistentul social al copilului va întocmi pentru fiecare vizită un raport.

E.3. Încetarea plasamentului/încredintării

Încetarea plasamentului/încredintării la AMP se poate realiza conform planului individualizat de protectie sau poate fi determinată de alte motive. În ambele situatii, încetarea plasamentului/încredintării la AMP se realizează printr-o hotărâre de încetare, revocare sau înlocuire, după caz, a măsurii de ocrotire a copilului, pronuntată de către autoritatea competentă.

La fel ca si intrarea copilului în familia AMP, plecarea sa trebuie să fie un proces gradual, desfăsurat cu parcurgerea acelorasi etape ale procesului de acomodare mentionate anterior. În situatii de urgentă, când acest lucru nu este posibil, se va alege solutia cea mai securizantă pentru copil.

 

CAPITOLUL VII

Serviciile de sprijin

 

Pentru derularea în bune conditii a activitătii serviciului de asistentă maternală, AMP vor avea acces la serviciile dezvoltate de către SPPC/OPA sau de alte autorităti la nivelul comunitătii.

Rolul acestor servicii este de:

- sustinerea activitătii AMP pe timpul zilei;

- sustinerea activitătii AMP în situatii de urgentă;

- facilitarea efectuării de către AMP a concediilor legale;

- informarea, consilierea AMP în diverse domenii de interes.

 

CAPITOLUL VIII

Evaluarea activitătii AMP

 

Asistentul social al AMP este responsabil de monitorizarea activitătii acestuia. Lunar asistentul social va avea întâlniri cu AMP si cu membrii familiei acestuia în vederea identificării problemelor si nevoilor AMP. În acest sens, asistentul social va monitoriza activitatea AMP si va face propuneri referitoare la instruirea acestuia.

La sfârsitul perioadei mentionate în atestat, referitoare la prima evaluare anuală, asistentul social va întocmi raportul de evaluare anuală. Pentru aceasta, asistentul social al AMP va avea întâlniri si va consemna opiniile asistentilor sociali ai copiilor ce au fost plasati la AMP, opiniile familiilor copiilor, opiniile copiilor, precum si ale oricăror alte persoane sau specialisti.

Raportul de evaluare anuală va contine informatii despre nivelul de pregătire si nevoile identificate de instruire ale AMP.

Dacă situatia o impune, asistentul social al AMP poate propune retragerea sau suspendarea atestatului eliberat.

 

CAPITOLUL IX

Documente minime existente în dosarul copilului, familiei biologice si asistentului maternal

 

A. Dosarul copilului:

- sesizare/solicitare;

- raport privind ancheta socială initială;

- răspuns la sesizare;

- raport de evaluare a nevoilor copilului;

- hotărâre/decizie de stabilire a măsurii de protectie;

- hotărâre de stabilire a gradului de handicap sau/si a orientării scolare;

- plan individualizat de protectie;

- raport de revizuire a evaluării nevoilor;

- raport de revizuire a planului individualizat de protectie;

- rapoarte de vizită/urmărire a evolutiei copilului;

- acte de stare civilă.

B. Dosarul familiei biologice:

- sesizare/solicitare;

- raport privind ancheta socială;

- răspuns la sesizare;

- plan individualizat de protectie;

- raport de evaluare a nevoilor familiei si a împrejurărilor care au determinat separarea copilului de familie;

- revizuire a planului individualizat de protectie;

- raport de vizită/întâlnire cu copilul;

- copii de pe actele de stare civilă.

C. Dosarul AMP:

- cerere de evaluare;

- curriculum vitae/cazier/copii de pe actele de stare civilă si de studii/alte acte prevăzute de lege;

- raport de vizită la domiciliu;

- recomandări/referinte;

- certificate medicale;

- raport intermediar de evaluare;

- raport de pregătire;

- raport final de evaluare;

- cerere de eliberare a atestatului;

- propunere/recomandare a asistentului social;

- atestat;

- copie de pe contractul individual de muncă;

- conventie de plasament;

- raport lunar de supervizare;

- raport de evaluare anuală.

 

CAPITOLUL X

Modele-cadru pentru actele necesare întocmirii dosarului AMP

 

10.1. Formular răspuns solicitare

Antet SPPC/OPA

Stimate domnule/Stimată doamnă,

Vă multumim pentru interes si pentru faptul că ne-ati contactat.

Institutia noastră (descrierea obiectului de activitate SPPC/OPA)

Asistentul maternal, ca angajat al nostru - SPPC/OPA - are următoarele drepturi si responsabilităti:

- cele prevăzute de lege (rezumat);

- nivelul estimat al drepturilor bănesti.

Pentru a deveni asistent maternal trebuie să formulati următoarea cerere de evaluare tip depusă la SPPC/OPA, adresa .., fax ..., e-mail .. etc. dacă îndepliniti conditiile minime prevăzute de lege ...

În urma depunerii cererii de evaluare se va realiza evaluarea capacitătii dumneavoastră de a îngriji un copil. Această evaluare poate dura 90 de zile maximum si pe parcursul acestei perioade dumneavoastră si membrii familiei veti fi implicati în diverse activităti.

 

Vă multumim,

Director SPPC/OPA,

 

10.2. Cerere de evaluare în vederea eliberării atestatului de AMP

Antet SPPC/OPA

Verificat identitatea solicitantului si existenta tuturor informatiilor necesare pentru demararea procedurii.

Asistent social

 

CERERE DE EVALUARE ÎN VEDEREA ELIBERĂRII ATESTATULUI DE ASISTENT MATERNAL PROFESIONIST

 

Subsemnatul (a) ………………………….., domiciliată în ……………………. , telefon .., vă solicit acordarea atestatului de asistent maternal profesionist.

Am luat cunostintă de conditiile necesare pentru a practica această profesiune, de îndatoririle si drepturile profesionale, de responsabilitatea pe care o implică.

Doresc să devin asistent maternal profesionist din următoarele motive:

………………………………………………………………………..

Sunt de acord cu întreaga procedură de evaluare necesară pentru obtinerea atestatului si voi colabora cu specialistii responsabili de această procedură.

În cazul obtinerii atestatului, as dori să primesc în îngrijire . copii. Prefer ca vârsta copiilor să fie între .. ani.

Sunt disponibil(ă) pentru îngrijirea unui copil cu nevoi speciale DA NU

Sunt disponibil(ă) pentru colaborarea cu familia naturală sau adoptivă a copilului.

Sunt disponibil(ă) pentru colaborarea cu SPPC sau OPA.

Declar pe propria răspundere ca informatiile cuprinse în prezentul formular sunt adevărate si anexez toate documentele solicitate de lege.

Semnătura candidatului ... Data

10.3. Curriculum vitae al solicitantului

 

CURRICULUM VITAE

 

1. Date personale

Numele ………………………  Prenumele …………………….

Alte nume purtate anterior (de exemplu: înainte de căsătorie) ……………………….

Locul si data nasterii ……………………….

Act de identitate ……………. seria .. nr. ..., eliberat la data de ……………. de ……………

Numele părintilor: tata …………….. mama …………..

Starea civilă: căsătorit(ă) necăsătorit(ă) divortat(ă) văduv(ă)

Religie: practicată …………. formală ……………

Copii:

Numele si prenumele ……………… Data nasterii ……………… Scolarizare ……………..

2. Studii

Ultima scoală absolvită  în anul ... cu specializarea .…..

Alte scoli absolvite: .. în anul ….... în anul ……….

Cursuri de perfectionare, specializare:

... în anul .....

… în anul...

... în anul ...

3. Experienta profesională

Profesia de bază ..

Situatia profesională actuală: angajat(ă) somer(ă) casnică pensionar(ă)

Ultimul loc de muncă

Unitatea .. Telefon ………… Adresa ..

Angajat pe postul  de la data de ... până la ……

Persoane care pot da referinte: ..., functia ……

Alte locuri de muncă:

Unitatea ………………….. Perioada …………………. Postul ocupat ……………….

4. Alte abilităti

Trăsături de personalitate (enumerati câteva trăsături care considerati că vă caracterizează): ……………...

Alte abilităti (în afara profesiei de bază, enumerati ce stiti si ce vă place să faceti): ………………………...

Modalităti de petrecere a timpului liber: ……………………………..

5. Date despre familie

Membrii familiei care locuiesc la domiciliul meu:

Numele si prenumele …………………. Gradul de rudenie cu solicitantul ……………………… Data nasterii …………………….

Observatii în legătură cu acordul familiei de a primi un copil în plasament:

………………………………………………………………………………

Veniturile familiei:

Venitul total lunar …………………. , constituit din:

6. Starea de sănătate

Starea mea de sănătate este: foarte bună/bună/satisfăcătoare

Sufăr/nu sufăr de nici o boală cronică transmisibilă care ar face incompatibilă exercitarea profesiei de asistent maternal profesionist.

Anexez documentele medicale doveditoare.

7. Locuinta

Locuinta în care voi primi copilul (copiii) în plasament sau încredintare este proprietate/închiriată/în folosintă gratuită si are următoarele caracteristici:

- locuintă la: bloc/casă; suprafata locuintei ... m2

- nr. de camere: ...; dependinte:

- utilităti si dotări (completati cu DA sau NU): apă curentă ., gaze ..., iluminat …, încălzire …, TV ..., radio ....

Copilul/copiii plasat/plasati va/vor locui: în cameră proprie , în camera copiilor din familie ..., alte conditii

 

SECRETARIATUL DE STAT PENTRU PROBLEMELE

REVOLUTIONARILOR DIN DECEMBRIE 1989

 

ORDIN

privind manifestările de comemorare a eroilor-martiri în Revolutia din decembrie 1989 cu ocazia zilei de 5 iunie 2003, ziua de Înăltarea Domnului - Ziua Eroilor

 

Având la bază Adresa nr. 18/3.147 din 14 mai 2003 a Asociatiei pentru cinstirea eroilor-martiri ai revolutiei din decembrie 1989 din Bucuresti si Referatul de aprobare nr. 18/3.198 din 15 mai 2003,

în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002 si ale art. 3 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 300/2001 privind reorganizarea si functionarea Secretariatului de Stat pentru Problemele Revolutionarilor din Decembrie 1989,

secretarul de stat al Secretariatului de Stat pentru Problemele Revolutionarilor din Decembrie 1989 emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă din bugetul institutiei, de la cap. 60.01, titlul 21 - “Drepturi cu caracter social”, suma de 60.000.000 lei pentru finantarea manifestărilor de comemorare a eroilor-martiri în Revolutia din decembrie 1989 cu ocazia zilei de 5 iunie 2003, ziua de Înăltarea Domnului - Ziua Eroilor, conform tabelului de mai jos:

Pachete pentru pomenire

- 150 pachete x 300.000 lei/pachet 45.000.000 lei

Depuneri de coroane 15.000.000 lei

Art. 2. - Directia generală va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Secretarul de stat al Secretariatului de Stat

pentru Problemele Revolutionarilor din Decembrie 1989,

Emilian Vasile Cutean

 

Bucuresti, 19 mai 2003.

Nr. 3.349.

 

RECTIFICĂRI

 

În Ordinul ministrului finantelor publice nr. 558/2003 privind prospectul de emisiune al certificatelor de trezorerie cu dobândă pentru populatie cod 1074, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 9 mai 2003, se face următoarea rectificare:

- la art. 2, la final, în loc de “august 2003” se va citi “noiembrie 2003”.

 

În anexa la Decizia directorului general al Directiei Generale a Vămilor nr. 685/2003, cuprinzând Lista birourilor vamale de control si vămuire la frontieră desemnate să vămuiască uleiuri minerale de tipul benzinelor si motorinelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 25 aprilie 2003, se face următoarea rectificare:

- la pozitia 2, în loc de “Galati-Giurgiulesti, judetul Galati” se va citi “Galati, judetul Galati”.