MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

P A R T E A I

Anul 171 (XV) - Nr. 359 LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE Marti, 27 mai 2003

SUMAR

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

Decizia nr. 177 din 8 mai 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 si 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificãrile si completãrile ulterioare

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

35. - Ordin al secretarului de stat al Autoritãtii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie privind aprobarea Standardelor minime obligatorii pentru asigurarea protectiei copilului la asistentul maternal profesionist si a ghidului metodologic de implementare a acestor standarde

3.349. - Ordin al secretarului de stat al Secretariatului de Stat pentru Problemele Revolutionarilor din Decembrie 1989 privind manifestãrile de comemorare a eroilor-martiri în Revolutia din decembrie 1989 cu ocazia zilei de 5 iunie 2003, ziua de Înãltarea Domnului - Ziua Eroilor

Rectificãri la :

- Ordinul ministrului finantelor publice nr. 558/2003;

- Decizia directorului general al Directiei Generale a Vãmilor nr. 685/2003

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

CURTEA CONSTITUTIONALÃ

DECIZIA Nr. 177

din 8 mai 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 si 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificãrile si completãrile ulterioare

Costicã Bulai - presedinte

Constantin Doldur - judecãtor

Kozsokár Gábor - judecãtor

Petre Ninosu - judecãtor

Serban Viorel Stãnoiu - judecãtor

Lucian Stângu - judecãtor

Ioan Vida - judecãtor

Florentina Baltã - procuror

Doina Suliman - magistrat-asistent sef

Pe rol se aflã solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 si 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificãrile si completãrile ulterioare, exceptie ridicatã de Societatea Comercialã “Nord Club Foresta” - S.A. din Suceava în Dosarul nr. 1.368/2002 al Curtii de Apel Bacãu – Sectia comercialã si de contencios administrativ.

La apelul nominal, Marian Ionescu, primarul municipiului Suceava, este reprezentat de consilierul juridic Iftimie Paul Daniel. Lipseste autorul exceptiei, fatã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.

Consilierul juridic Iftimie Paul Daniel solicitã respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiatã pentru motivele invocate în fata instantei judecãtoresti.

Reprezentantul Ministerului Public, considerând cã textele de lege criticate nu contravin prevederilor constitutionale invocate, pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiatã.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:

Prin Încheierea din 23 iulie 2002, pronuntatã în Dosarul nr. 1.368/2002, Curtea de Apel Bacãu - Sectia comercialã si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutionalã cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 si 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificãrile si completãrile ulterioare. Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicatã de pârâta Societatea Comercialã “Nord Club Foresta” - S.A. din Suceava într-o cauzã ce are ca obiect solutionarea unei actiuni formulate, în temeiul Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificãrile ulterioare, de primarul municipiului Suceava, Marian Ionescu.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine cã dispozitiile legale atacate aduc atingere prevederilor constitutionale ale art. 16 alin. (1), art. 21 si ale art. 24 alin. (1), deoarece instituie un regim discriminatoriu în raporturile procesuale dintre pãrti, prin acordarea scutirii de la plata taxei judiciare de timbru numai uneia dintre pãrti. În acest sens aratã cã cererea reconventionalã, desi are “caracterul de actiune în apãrare” si “decurge din acelasi raport juridic dedus judecãtii”, trebuie timbratã la valoare.

Instanta de judecatã apreciazã cã exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiatã, deoarece textele de lege criticate nu contravin prevederilor constitutionale invocate.

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã presedintilor celor douã Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate, iar în conformitate cu art. 181 din Legea nr. 35/1997, cu modificãrile ulterioare, a fost solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.

Guvernul considerã cã exceptia de neconstitutionalitate invocatã este neîntemeiatã. Astfel, referitor la neconstitutionalitatea textelor de lege criticate în raport cu art. 16 alin. (1) din Legea fundamentalã, invocând jurisprudenta constantã a Curtii Constitutionale, apreciazã cã acesta din urmã “nu este aplicabil persoanelor juridice fatã de care s-a promovat un tratament diferentiat, numai în cazul în care, regimul juridic diferit s-ar rãsfrânge asupra cetãtenilor, implicând inegalitatea lor în fata legii si a autoritãtilor publice”. De asemenea, considerã cã nu este întemeiatã nici critica referitoare la încãlcarea principiului constitutional privind accesul liber la justitie, consfintit în art. 21 din Constitutie. Astfel, potrivit jurisprudentei Curtii, accesul liber la justitie nu presupune gratuitatea actului de justitie, fiind justificat ca persoanele care se adreseazã autoritãtilor judecãtoresti sã contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justitie. În sfârsit, în ceea ce priveste încãlcarea art. 24 din Constitutie, referitor la dreptul la apãrare, Guvernul apreciazã cã scutirea de la plata taxei de timbru a institutiilor publice nu impieteazã cu nimic asupra garantãrii dreptului la apãrare al oricãrei persoane fizice sau juridice.

Presedintii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Avocatul Poporului, invocând jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale, apreciazã cã exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiatã.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si institutiei Avocatul Poporului, raportul întocmit în cauzã de judecãtorul-raportor, sustinerile pãrtii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmãtoarele:

Curtea Constitutionalã a fost legal sesizatã si este competentã, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicatã, sã solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicatã.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 10 si 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, astfel cum au fost modificate prin Ordonanta Guvernului nr. 30/1999, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 43 din 29 ianuarie 1999, aprobatã prin Legea nr. 169/2001.

Aceste dispozitii legale au urmãtoarea redactare:

- Art. 10: “Cererile reconventionale, cererile de interventie si de chemare în garantie se taxeazã dupã regulile aplicabile cererii sau actiunii principale.”;

- Art. 17: “Sunt scutite de taxa judiciarã de timbru cererile si actiunile, inclusiv cãile de atac formulate, potrivit legii, de Senat, Camera Deputatilor, Presedintia României, Guvernul României, Curtea Constitutionalã, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, de Ministerul Public si de Ministerul Finantelor, indiferent de obiectul acestora, precum si cele formulate de alte institutii publice, indiferent de calitatea procesualã a acestora, când au ca obiect venituri publice.”

În sustinerea neconstitutionalitãtii acestor texte de lege autorul exceptiei invocã înfrângerea urmãtoarelor prevederi constitutionale:

- Art. 16 alin. (1): “Cetãtenii sunt egali în fata legii si a autoritãtilor publice, fãrã privilegii si fãrã discriminãri.”;

- Art. 21: “(1) Orice persoanã se poate adresa justitiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãtilor si a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrãdi exercitarea acestui drept.”;

- Art. 24 alin. (1): “Dreptul la apãrare este garantat.”

Examinând exceptia, Curtea constatã cã, în procesul aflat pe rolul instantei de judecatã, pãrtile sunt o societate comercialã si un organ al administratiei publice. Prin Decizia nr. 121 din 27 iunie 2000, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 544 din 2 noiembrie 2000, Curtea a statuat cã art. 16 din Constitutie garanteazã egalitatea în drepturi a cetãtenilor, iar nu egalitatea persoanelor juridice.

În ceea ce priveste sustinerea cã, în cadrul unui anumit litigiu, dacã o parte este scutitã de plata taxei de timbru, atunci si celelalte pãrti ar trebui sã fie scutite, Curtea, prin Decizia nr. 28 din 30 ianuarie 2002, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 152 din 1 martie 2002, a retinut cã diferenta de tratament se justificã prin inexistenta unor situatii identice în care s-ar afla pãrtile, simpla calitate de pãrti în acelasi proces nefiind de naturã sã ducã la altã concluzie. De altfel, pãrtile într-un proces îndeplinesc roluri si au pozitii diferite.

De aceea, partea care introduce o actiune sau o cerere în instantã trebuie sã achite anticipat taxa de timbru, aceasta urmând sã fie suportatã, la sfârsit, de cel care pierde procesul. O asemenea solutie este justificatã, deoarece întotdeauna una dintre pãrti este interesatã în solutionarea litigiului, iar cealaltã se face vinovatã de declansarea activitãtii judiciare. Ratiunea pentru care anumite autoritãti publice sunt scutite de plata taxei de timbru este aceea cã actiunile si cererile introduse de ele prezintã o strânsã legãturã cu veniturile bugetului de stat, fiind vorba de realizarea unui interes public. De aceea, nu se poate afirma cã persoanele fizice sau juridice care urmãresc realizarea unor interese proprii, pãrti în litigiile cu autoritãtile publice prevãzute la art. 17 din Legea nr. 146/1997, cu modificãrile si completãrile ulterioare, se aflã în aceeasi situatie juridicã.

Nici critica referitoare la încãlcarea principiului constitutional referitor la accesul la justitie nu este întemeiatã, deoarece, asa cum a statuat în mod constant Curtea Constitutionalã, accesul la justitie nu presupune gratuitatea actului de justitie si, implicit, realizarea unor drepturi pe cale judecãtoreascã în mod gratuit. În cadrul mecanismului statului, functia de restabilire a ordinii de drept, care se realizeazã de cãtre autoritatea judecãtoreascã, este de fapt un serviciu public ale cãrui costuri sunt suportate de la bugetul de stat.

Cu privire la modalitatea de constituire a veniturilor bugetului public national, art. 53 alin. (1) din Constitutie prevede: “Cetãtenii au obligatia sã contribuie, prin impozite si prin taxe, la cheltuielile publice.” În acest sens s-a pronuntat Curtea prin Decizia nr. 87 din 20 martie 2001, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 298 din 7 iunie 2001.

Faptul cã autorul exceptiei a putut promova cererea reconventionalã si a putut ridica apoi exceptia de neconstitutionalitate probeazã, de altfel, accesul sãu liber la justitie si dreptul sãu la apãrare. Asa cum a statuat Curtea prin Decizia nr. 29 din 22 februarie 2000, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 460 din 21 septembrie 2000, instituirea de cãtre legiuitor a unor scutiri de la plata taxelor judiciare de timbru nu este de naturã a aduce atingere dreptului unei pãrti de a se apãra.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) si (6) si al art. 25 alin. (1) si (3) din Legea nr. 47/1992, republicatã,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 si 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificãrile si completãrile ulterioare, exceptie ridicatã de Societatea Comercialã “Nord Club Foresta” - S.A. din Suceava în Dosarul nr. 1.368/2002 al Curtii de Apel Bacãu - Sectia comercialã si de contencios administrativ.

Definitivã si obligatorie.

Pronuntatã în sedinta publicã din data de 8 mai 2003.

PRESEDINTE,

prof. univ. dr. COSTICÃ BULAI

Magistrat-asistent sef,

Doina Suliman

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

GUVERNUL ROMÂNIEI

AUTORITATEA NATIONALÃ PENTRU PROTECTIA COPILULUI SI ADOPTIE

ORDIN

privind aprobarea Standardelor minime obligatorii pentru asigurarea protectiei copilului la asistentul maternal profesionist si a ghidului metodologic de implementare a acestor standarde

În temeiul prevederilor Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 12/2001 privind înfiintarea Autoritãtii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie, aprobatã si modificatã prin Legea nr. 252/2001, si ale art. 9 alin. (3) din Hotãrârea Guvernului nr. 216/2001 privind organizarea si functionarea Autoritãtii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie,

în conformitate cu prevederile art. 20 alin. (34) si (4) din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 26/1997 privind protectia copilului aflat în dificultate, republicatã, cu modificãrile ulterioare,

secretarul de stat al Autoritãtii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie emite prezentul ordin.

Articol unic. - Se aprobã Standardele minime obligatorii pentru asigurarea protectiei copilului la asistentul maternal profesionist, precum si ghidul metodologic de implementare a acestor standarde, prevãzute în anexele nr. 1 si 2 care fac parte integrantã din prezentul ordin.

Secretarul de stat al Autoritãtii Nationale

pentru Protectia Copilului si Adoptie,

Gabriela Coman

Bucuresti, 15 mai 2003.

Nr. 35.

ANEXA Nr. 1

STANDARDE MINIME OBLIGATORII

pentru asigurarea protectiei copilului la asistentul maternal profesionist

PARTEA I

Îngrijirea copilului plasat la asistentul maternal

1. Orice copil are dreptul de a beneficia de serviciul de asistentã maternalã, dacã se impune acest lucru; serviciul are ca valori acceptarea diversitãtii si promovarea egalitãtii.

1.1. Copilul si familia sa au acces la serviciul de asistentã maternalã care recunoaste nevoile individuale ale lor si rãspunde acestora tinând cont de religie, origine etnicã, limbã, culturã, dizabilitãti si sexualitate.

1.2. Copilul are propria identitate, serviciul de asistentã maternalã actionând în virtutea valorizãrii si promovãrii respectului de sine al fiecãrui copil; asistentul maternal si asistentul social al copilului lucreazã împreunã la cresterea respectului de sine al copilului si la dezvoltarea sentimentului cã este util.

1.3. Trecutul etnic, cultural si lingvistic al fiecãrui copil trebuie sã fie consemnat si pãstrat cu acuratete, acceptat si respectat; planul individualizat de protectie, toate deciziile cu privire la plasarea copilului, precum si reevaluãrile periodice ale mãsurii de protectie includ si tin cont de trecutul copilului.

1.4. Copilul este sprijinit si încurajat sã-si dezvolte abilitãti de depãsire a situatiilor discriminatorii; copiii apartinând minoritãtilor sunt sprijiniti si încurajati sã-si dezvolte abilitãti de rãspuns la atitudinile discriminatorii.

1.5. Copilul cu dizabilitãti beneficiazã de servicii specifice de sprijin si recuperare în vederea maximizãrii potentialului sãu, pentru o mai bunã adaptare la o viatã normalã; copilului i se asigurã echipament adecvat si, acolo unde este posibil, adaptarea casei sau masinii asistentului maternal.

1.6. Copilul este încurajat si are acces în aceeasi mãsurã la oportunitãti de dezvoltare a talentului, interesului sau pasiunilor lui;

fiecare copil este încurajat sã-si dezvolte pasiunile în strânsã legãturã cu domenii de interes corespunzãtoare vârstei si abilitãtilor personale.

1.7. Copilul participã la luarea deciziilor cu privire la îngrijirea si planurile de viitor în functie de vârstã, experientã si capacitate de întelegere si are dreptul la sprijin si asistentã în exercitarea acestui drept.

2. Evaluarea nevoilor copilului este realizatã înaintea luãrii mãsurii de plasare la asistentul maternal, este comunicatã tuturor pãrtilor interesate si este revizuitã periodic.

2.1. Asistentul social desemnat de serviciul public specializat pentru protectia copilului, denumit în continuare SPPC, respectiv de cãtre organismul privat autorizat, denumit în continuare OPA, în urma sesizãrii, realizeazã evaluarea nevoilor copilului, care include aspecte legate de sãnãtate, identitate, familie si relatii sociale, conduitã, dezvoltare emotionalã, comportament si deprinderi de îngrijire personalã; o atentie deosebitã se acordã trecutului copilului referitor la origine etnicã, culturã, limbã, dizabilitãti, sex si preferintelor copilului de a fi plasat cu fratii/surorile acestuia.

2.2. Decizia de plasare a copilului la asistentul maternal se face pe baza evaluãrii nevoilor sale, luând în considerare interesul superior al copilului.

2.3. Plasamentul în regim de urgentã este fãcut în conditiile prevãzute de lege, cu justificarea în scris de cãtre asistentul social care a propus mãsura a motivelor acesteia; evaluarea nevoilor copilului în acest caz se realizeazã în cel mult 7 zile de la data plasamentului, iar în cazuri exceptionale, cu aprobarea supervizorului, acest termen se poate prelungi cu cel mult 5 zile.

2.4. Asistentul social al copilului realizeazã evaluarea nevoilor copilului în concordantã cu normele si etica profesionalã în maximum 30 de zile de la data sesizãrii; asistentul social îi implicã în evaluarea nevoilor copilului pe urmãtorii: familia copilului, copilul, persoana care îl îngrijeste sau l-a avut în îngrijire, alti specialisti, precum si orice alte persoane relevante pentru viata copilului.

2.5. Asistentul social transmite copii ale evaluãrii nevoilor copilului familiei copilului, asistentului maternal si oricãrei alte persoane relevante, implicate în protectia si îngrijirea acelui copil; orice nemultumire a celor mai sus mentionati cu privire la continutul evaluãrii se consemneazã si se ataseazã la dosar; dacã este cazul, o copie a evaluãrii nevoilor este transmisã si copilului.

2.6. Asistentul social al copilului realizeazã revizuiri ale evaluãrii nevoilor copilului la intervale regulate, cel putin trimestriale, pe durata mãsurii de protectie si ori de câte ori s-a constatat o modificare neasteptatã în circumstantele care au dus la stabilirea mãsurii.

2.7. Asistentul social al copilului tine seama de evaluarea nevoilor copilului în stabilirea planului individualizat de protectie, recomandarea mãsurii de protectie, reevaluarea periodicã a mãsurii si informarea autoritãtilor competente.

3. Copilul plasat la asistentul maternal trebuie sã aibã întocmit un plan de permanentã si toate activitãtile propuse în acest plan vor fi implementate; planul individualizat de protectie este revizuit

periodic, orice modificare a planului fiind realizatã numai dupã revizuire.

3.1. Asistentul social al copilului întocmeste planul individualizat de protectie, plan ce cuprinde obiectivele si activitãtile ce vor fi realizate pe termen scurt si lung, activitãti ce sunt stabilite pe baza evaluãrii nevoilor copilului; planul este întocmit înaintea plasãrii copilului sau imediat dupã, în cazul plasamentului în regim de urgentã.

3.2. Asistentul social al copilului transmite, în cel mult douã sãptãmâni de la plasarea copilului, copii ale planului individualizat de protectie urmãtoarelor persoane: copilului, familiei acestuia si asistentului maternal; pe aceastã cale pãrtile vor fi informate cã existã întâlniri de revizuire regulate si cã acestea reprezintã modalitatea de a propune schimbãri în planul de permanentã.

3.3. Pregãtirile referitoare la îngrijirea de zi cu zi a copilului se realizeazã înaintea plasãrii copilului sau în cel mult 7 zile dupã plasare, în cazul plasamentului în regim de urgentã; asistentul social al copilului va coordona aceastã activitate si va facilita comunicarea si informarea pãrtilor (copil, familie, asistent maternal).

3.4. Asistentul social al copilului întocmeste conventia de plasament pentru fiecare copil; conventia cuprinde elementele prevãzute de lege, este în acord cu planul individualizat de protectie si detaliazã toate cerintele de îngrijire ale copilului.

3.5. Asistentul social al copilului transmite copii ale conventiei de plasament copilului care a împlinit vârsta de 10 ani, asistentului maternal, familiei copilului, precum si altor persoane fizice sau juridice prevãzute de lege; acolo unde nu este cazul, acest lucru se va consemna la dosarul copilului.

3.6. Revizuirea planului individualizat de protectie se realizeazã trimestrial, înaintea reevaluãrii mãsurii de plasare; revizuirea se realizeazã si ori de câte ori modificãri neasteptate în viata copilului impun acest lucru.

3.7. Revizuirea planului individualizat de protectie se face luând în considerare si nivelul dezvoltãrii copilului raportat la parametrii corespunzãtori vârstei acestuia.

3.8. În procesul de revizuire a planului individualizat de protectie, asistentul social al copilului implicã familia copilului, asistentul maternal, copilul si supervizorul asistentului social al copilului; asistentul social al copilului poate implica în acest proces orice alti specialisti care pot fi consultati cu privire la îngrijirea, protectia si dezvoltarea copilului.

3.9. SPPC/OPA se asigurã cã în procesul de întocmire si revizuire a planului individualizat de protectie vor fi implicati activ copilul, familia copilului si asistentul maternal; acolo unde este necesar, aceste structuri acordã asistenta necesarã în functie de nevoile culturale, lingvistice sau dizabilitãtile acestora.

3.10. Asistentul social al copilului întocmeste si pãstreazã la dosarul copilului minutele întâlnirilor de revizuire; orice decizie sau recomandare rezultatã în urma întâlnirilor se notificã în scris, în cel mult douã sãptãmâni, tuturor pãrtilor.

3.11. În cazul în care se impune încetarea mãsurii de protectie mai repede decât era prevãzut în planul individualizat de protectie sau se identificã o situatie care ar conduce la acest lucru, asistentul social al copilului va convoca o întâlnire de revizuire de urgentã a planului individualizat de protectie pentru stabilirea mãsurilor de sprijin si asistentã necesare atât pentru copil, cât si pentru asistentul maternal.

4. Plasarea copilului la asistentul maternal profesionist se realizeazã numai în urma unui atent proces de potrivire a copilului cu asistentul maternal, astfel încât nevoile si preferintele copilului sã

fie satisfãcute.

4.1. Asistentul social al copilului realizeazã potrivirea în baza planului individualizat de protectie si a celor mai recente evaluãri ale nevoilor copilului si, respectiv, a abilitãtilor si competentelor asistentului maternal.

4.2. Asistentul social al copilului implicã în procesul de potrivire copilul, familia acestuia, asistentul maternal si familia sa, alti copii aflati în plasament la asistentul maternal, precum si alti specialisti.

4.3. Asistentul social al copilului consemneazã informatiile specifice luate în considerare la realizarea potrivirii, dar si acele informatii despre nevoile copilului care nu sunt satisfãcute în totalitate de cãtre asistentul maternal; aceste informatii, dar si mãsurile de sprijin si asistentã prevãzute în vederea compensãrii vor fi mentionate în conventia de plasament.

4.4. Decizia de plasare a copilului va fi luatã tinându-se cont de opinia copilului în functie de vârsta si capacitatea lui de întelegere si, acolo unde este cazul, de opinia familiei copilului.

4.5. Decizia de plasare a copilului tine cont de rezultatul evaluãrii nevoilor copilului, în special de originea etnicã, culturalã si lingvisticã a acestuia; în luarea deciziei se va urmãri întâmpinarea acestor nevoi prin originea etnicã, cultura si limba asistentului maternal.

4.6. Decizia de plasare va lua în considerare nevoile de dezvoltare ale copilului, dizabilitãtile si sexualitatea; procesul de identificare a asistentului maternal va urmãri ca acesta sã aibã deprinderile, cunostintele, abilitãtile si contextul social si personal cel mai adecvat satisfacerii nevoilor copilului.

4.7. Asistentul social al copilului trebuie sã identifice cu prioritate posibilitatea plasãrii copilului la rude sau cunostinte care sunt eligibile pentru copil; în situatia în care acest lucru nu este posibil, se va lua în considerare identificarea unui asistent maternal potrivit pentru copil.

4.8. Asistentul social al copilului tine cont cu prioritate, în recomandarea mãsurii de protectie, de posibilitatea plasãrii copilului împreunã cu fratii/surorile acestuia, dacã aceasta nu contravine interesului superior al copilului.

4.9. Asistentul social ia în considerare posibilitatea plasãrii copilului la un asistent maternal în afara comunitãtii copilului numai în cazul în care asistentii maternali locali nu corespund nevoilor copilului.

4.10. În cazul plasãrii copilului în afara comunitãtii sau la un asistent maternal de origine etnicã diferitã de a copilului, asistentul social al copilului ia mãsuri suplimentare de pregãtire, consiliere si sprijin al copilului.

4.11. Asistentul social al copilului se asigurã cã în procesul de potrivire copilul dispune de o perioadã de acomodare cu viitorul asistent maternal pentru a-si putea exercita dreptul la opinie cu privire la decizia de plasare; înainte de mutarea propriu-zisã a copilului, asistentul social al copilului se asigurã cã acesta cunoaste familia si mediul asistentului maternal.

5. Copilul plasat la asistentul maternal are un asistent social care asigurã respectarea prevederilor cu privire la îngrijirea si protectia sa si care promoveazã bunãstarea si dezvoltarea copilului.

5.1. SPPC/OPA desemneazã pentru fiecare copil un asistent social cu pregãtire specificã referitoare la dezvoltarea copilului si experientã directã în serviciul de asistentã maternalã.

5.2. Asistentul social al copilului este cel care întocmeste si semneazã planul individualizat de protectie; în cazul în care asistentul social al copilului este schimbat, motivul va fi consemnat în planul individualizat de protectie.

5.3. SPPC/OPA notificã în scris copilul, familia si asistentul maternal cu privire la nominalizarea asistentului social, responsabilitãtile acestuia si la modul cum poate fi contactat.

5.4. SPPC/OPA are în vedere ca numãrul de cazuri ale asistentului social sã permitã acestuia sã aibã suficient timp pentru munca directã cu familia, copilul si asistentul maternal, în vederea atingerii obiectivelor stabilite în planul individualizat de protectie; totodatã, SPPC/OPA asigurã pentru asistentul social îndrumare si coordonare prin intermediul supervizorului.

5.5. Asistentul social al copilului este resposabil cu organizarea, coordonarea si monitorizarea activitãtilor în care sunt implicati alti specialisti, atunci când nevoile copilului impun aceste interventii.

5.6. Asistentul social al copilului monitorizeazã si înregistreazã evolutia planului individualizat de protectie, în urma consultãrii cu familia, copilul, asistentul maternal, supervizorul si alti specialisti.

5.7. Asistentul social al copilului viziteazã în mod regulat copilul, având inclusiv întâlniri individuale cu copilul; numãrul vizitelor lunare, numãrul si durata întâlnirilor individuale sunt consemnate în conventia de plasament.

5.8. Asistentul social al copilului asigurã, în conditiile legii, mentinerea relatiilor copilului cu familia sau cu orice alte persoane relevante pentru viata copilului.

5.9. În cazul absentei pentru o perioadã de timp a asistentului social, SPPC/OPA notificã pãrtile cu privire la aceastã situatie si desemneazã un înlocuitor.

6. Asistentul maternal trebuie sã asigure un mediu sãnãtos, sigur si stimulativ pentru copilul plasat.

6.1. Locuinta asistentului maternal trebuie sã fie confortabilã pentru toti cei care locuiesc acolo; locuinta trebuie sã fie bine întretinutã si sã fie mentinute permanent curãtenia si igiena.

6.2. Copilul plasat dispune de propriul pat si dulap, iar casa corespunde din punct de vedere al nevoilor de intimitate si spatiu ale copilului.

6.3. Casa, curtea si împrejurimile nu expun copilul la riscuri de accidente, locurile periculoase fiind clar marcate si asigurate tinându-se cont de vârsta copilului.

6.4. Asistentul maternal, în prezenta asistentului social al copilului, prezintã acestuia potentialele surse de risc, echipamentele electrice si cele provocatoare de incendii.

6.5. La orice deplasare a copilului, însotit sau nu de asistentul maternal, SPPC si OPA se asigurã cã transportul se realizeazã în conditii de sigurantã.

6.6. Asistentul maternal este pregãtit cu privire la problemele legate de sãnãtate si igienã, fiindu-i furnizate materiale referitoare la sãnãtatea si igiena personalã si, respectiv, a copilului. Responsabilitatea pentru aceastã pregãtire specificã revine asistentului social al copilului.

6.7. SPPC/OPA asigurã pentru fiecare copil echipament, cazarmament, jucãrii, materiale igienico-sanitare, rechizite scolare, materiale cultural-sportive, precum si echipamente specifice pentru copilul cu dizabilitãti. Hainele copilului trebuie sã fie personalizate, suficiente, bine întretinute si adecvate sexului, vârstei copilului si sezonului.

6.8. Asistentul maternal asigurã pentru copil, cu sprijinul SPPC/OPA, o dietã care sã tinã cont de nevoile de dezvoltare ale acestuia, precum si de preferintele sau specificul cultural si religios al copilului.

6.9. Asistentul maternal asigurã pentru copil un mediu care îl va sprijini în vederea întelegerii propriei culturi si în care copilul va fi valorizat si sustinut în dezvoltarea sa emotionalã.

6.10. Asistentul maternal se implicã activ în stimularea si dezvoltarea jocurilor copilului, în acest sens SPPC/OPA asigurând fiecãrui copil materiale si jucãrii adecvate vârstei si sexului.

6.11. Asistentul maternal sprijinã copilul în mentinerea relatiilor cu prietenii si în dezvoltarea de noi relatii, dacã acestea nu contravin interesului superior al copilului.

7. Copilul plasat este protejat fatã de orice formã de abuz, neglijare, exploatare si deprivare.

7.1. SPPC/OPA asigurã în programul de pregãtire a asistentului maternal instruirea specificã referitoare la îngrijirea copilului abuzat/neglijat, recunoasterea semnelor si comportamentului specific al victimelor abuzului si neglijãrii.

7.2. Asistentul social al asistentului maternal prezintã acestuia, înainte de plasarea copilului, standardele, procedurile si orice alte instructiuni referitoare la îngrijirea copilului si se asigurã cã acestea au fost întelese.

7.3. SPPC/OPA include în cadrul regulamentelor interne si asigurã aplicarea prevederilor referitoare la: interzicerea pedepselor corporale, a oricãror forme de exploatare sau deprivare a copilului, precum si a oricãror actiuni sau inactiuni care pot aduce atingere demnitãtii copilului.

7.4. În vederea obtinerii atestatului de asistent maternal, solicitantul si toti cei care locuiesc cu acesta vor prezenta cazierul.

7.5. Regulamentele SPPC/OPA trebuie sã cuprindã instructiuni si mãsuri clare cu privire la modalitãtile de investigare a suspiciunilor de abuz, neglijare, exploatare sau deprivare a copiilor plasati, formulate la adresa personalului propriu si a familiilor asistentilor maternali.

7.6. Asistentul social al copilului aduce la cunostinta asistentului maternal toate informatiile despre copil, necesare în vederea asigurãrii îngrijirii în sigurantã a acestuia, precum si a celorlalti copii ai asistentului maternal sau plasati la acesta.

7.7. Regulamentele SPPC/OPA trebuie sã cuprindã prevederi clare pentru situatia în care copilul plasat lipseste nemotivat de la locuinta asistentului maternal.

8. Pentru fiecare copil aflat la asistentul maternal existã un dosar complet si actualizat care cuprinde detalii despre natura si calitatea îngrijirii oferite si care reflectã trecutul copilului; informatiile sunt puse la dispozitia copilului sau oricãrei persoane implicate în realizarea planului individualizat de protectie.

8.1. SPPC/OPA are un regulament cu privire la înregistrarea si procesarea cazurilor, care sã stabileascã modul de întocmire a dosarului copilului si continutul acestuia, precum si metodele de pãstrare în sigurantã a datelor; toate datele sunt pãstrate de SPPC/OPA pe o perioadã minimã de 10 ani de la dobândirea capacitãtii de exercitiu a copilului. Originalul certificatului de nastere al copilului se pãstreazã în dosarul de la nivelul SPPC.

8.2. Fiecãrui copil plasat la asistent maternal i se întocmeste un dosar care este pãstrat separat de cel al familiei naturale sau al asistentului maternal.

8.3. Copilul, pãrintii si asistentul maternal cunosc natura datelor continute în dosar, precum si procedura referitoare la pãstrarea si accesarea acestor date.

8.4. Dosarul cuprinde: evaluarea nevoilor copilului si revizuirile periodice ale acesteia, planul individualizat de protectie, alte informatii relevante pentru copil si trecutul lui, minutele întâlnirilor de revizuire, decizii referitoare la mãsura de protectie, orice dovezi care atestã dorintele si pãrerile exprimate de cãtre copil si dacã acestea au fost luate în considerare.

8.5. Asistentul social al copilului, cu consultarea asistentului maternal si familiei copilului, se va asigura cã aceste informatii privind originea copilului îi sunt dezvãluite în functie de vârsta acestuia, capacitatea de întelegere, nevoi, sentimente si circumstante; asistentul social al copilului oferã sprijinul necesar pentru a-l ajuta pe copil sã înteleagã si sã facã fatã acestor informatii.

8.6. Copilul, familia sa si asistentul maternal cunosc motivul pentru care copilul este în asistentã maternalã si înteleg motivele plasamentului, cunosc durata si scopul acestei mãsuri, precum si detaliile cu privire la statutul legal al copilului.

8.7. Asistentul social al copilului este instruit de angajator în vederea înregistrãrii datelor la dosar; dosarul trebuie sã includã realizãrile si progresele copilului în dezvoltare, informatii ce urmeazã a fi folosite de copil ulterior.

8.8. Atât asistentul social, cât si asistentul maternal încurajeazã copilul sã reflecteze si sã-si înteleagã trecutul, în functie de vârsta si capacitatea copilului.

8.9. Asistentul maternal are acces la toate informatiile relevante pentru a ajuta copilul sã-si înteleagã si sã-si accepte trecutul.

8.10. SPPC/OPA asigurã pentru asistentul maternal pregãtirea si sprijinul necesare pentru înregistrarea prin orice mijloace a evenimentelor semnificative din viata copilului; asistentul maternal va încuraja copilul sã facã el însusi astfel de înregistrãri.

9. Copilul aflat la asistentul maternal este încurajat sã îsi mentinã si sã îsi dezvolte relatiile cu familia si prietenii, în concordantã cu planul individualizat de protectie si cu prevederile conventiei de plasament.

9.1. Asistentul social al copilului stabileste, în conditiile legii, proceduri clare si concrete privind modalitãtile prin care se realizeazã mentinerea relatiilor sociale ale fiecãrui copil plasat, precum si privind sustinerea, monitorizarea si evaluarea acestora.

9.2. Necesitatea si beneficiile acestor relatii pe care le are copilul sunt luate în considerare la realizarea fiecãrui plasament în asistentã maternalã, mai ales când plasamentul este în afara comunitãtii copilului.

9.3. Asistentul social al copilului aflã si sustine opinia copilului si - acolo unde este posibil - i se acordã prioritate în luarea deciziilor referitoare la mentinerea relatiilor.

9.4. Asistentul social al copilului, cu consultarea asistentului maternal, a copilului, familiei si prietenilor acestuia, coordoneazã toate activitãtile referitoare la mentinerea relatiilor, inclusiv frecventa si localizarea vizitelor si supervizarea necesarã.

9.5. Asistentul social al copilului acordã atentie în special mentinerii acelor relatii care contribuie cu prioritate la definirea si pãstrarea identitãtii copilului.

9.6. În procesul de evaluare si pregãtire continuã a fiecãrui asistent maternal se subliniazã importanta sustinerii copilului pentru mentinerea relatiilor sale si se formeazã aptitudinile necesare asistentului maternal pentru a încuraja si facilita astfel de relatii.

9.7. Asistentul social al copilului tine evidenta întâlnirilor/vizitelor si consemneazã impactul acestora asupra copilului; aceste informatii, precum si opinia copilului cu privire la întâlnire sau vizitã sunt luate în considerare la revizuirea planului individualizat de protectie. În situatia în care asistentul social al copilului nu este prezent la vizitã/întâlnire, obligatiile de mai sus revin asistentului maternal.

10. Copilul plasat la asistentul maternal primeste îngrijirea medicalã care sã vinã în întâmpinarea nevoilor sale de dezvoltare fizicã, emotionalã si socialã; copilul este informat si pregãtit în functie de vârstã si de capacitatea sa de întelegere pentru a participa la luarea de decizii cu privire la sãnãtatea sa.

10.1. Copilul plasat beneficiazã de o evaluare medicalã completã cel putin o datã pe an.

10.2. Copilul plasat are un plan de prevenire, interventie si recuperare, realizat cu consultarea profesionistilor în domeniul medical;

planul este revizuit din perspectiva rezultatelor analizelor medicale.

10.3. Asistentul social al copilului, cu consultarea asistentului maternal, se asigurã cã fiecare copil este înscris la un medic de familie si are acces la o îngrijire medicalã corespunzãtoare, inclusiv consiliere si terapie, îngrijire stomatologicã si oftalmologicã, un regim alimentar adecvat si informatii despre un mod de viatã sãnãtos.

10.4. Copilul plasat participã activ si este informat cu privire la procesul propriei îngrijiri medicale, în functie de vârsta si capacitatea sa de întelegere; îngrijirea medicalã implicã atât confidentialitate, cât si posibilitatea copilului de a alege.

10.5. Consimtãmântul pãrintilor sau al altui reprezentant legal al copilului la tipul de îngrijire medicalã si la tratamentul acordat va fi cerut si înregistrat la dosar; în situatia exceptionalã în care viata copilului se aflã în pericol iminent ori existã riscul producerii unor consecinte grave cu privire la sãnãtatea sau integritatea acestuia, se pot efectua acele acte medicale de strictã necesitate pentru a salva viata copilului chiar fãrã a avea acordul pãrintilor sau al altui reprezentant legal al copilului. Copilul va fi informat si ascultat cu privire la îngrijirea medicalã în functie de vârsta si capacitatea sa de întelegere.

10.6. Copilul plasat este informat despre trecutul sãu medical si cunoaste problemele medicale semnificative din familie, în functie de vârsta si capacitatea de întelegere.

10.7. Copilul aflat la asistentul maternal beneficiazã de servicii medicale specifice care sã satisfacã nevoile de sãnãtate ale acestuia.

10.8. Asistentul maternal primeste înainte de plasarea copilului o evaluare completã a nevoilor de sãnãtate ale fiecãrui copil ce urmeazã a fi plasat si este informat asupra procedurilor privind obtinerea consimtãmântului pãrintelui sau al altui reprezentant legal al copilului ori, dupã caz, al copilului, pentru a primi tratament medical sau orice interventie medicalã.

10.9. Asistentul maternal primeste fisa medicalã pentru fiecare copil plasat; aceasta este actualizatã pe toatã durata plasamentului si însoteste copilul înainte si dupã plasare.

10.10. SPPC/OPA asigurã fiecãrui asistent maternal o pregãtire de bazã cu privire la probleme de sãnãtate, igienã si prim ajutor, cu accent pe preventie si bolile transmisibile.

11. Nevoile educationale ale copilului plasat sunt satisfãcute cu prioritate, copilul fiind încurajat sã-si atingã potentialul maxim.

11.1. Asistentul social al copilului va lua în considerare la evaluarea nevoilor, în întocmirea planului individualizat de protectie si la revizuirile periodice ale acestuia nevoile educationale ale copilului.

11.2. SPPC/OPA, cu consultarea unitãtii de învãtãmânt, planificã împreunã educatia fiecãrui copil plasat.

11.3. Rolurile si responsabilitãtile asistentului social al copilului, asistentului maternal si ale pãrintelui în procesul educativ al copilului sunt clar definite în conventia de plasament.

11.4. Asistentul maternal asigurã un mediu în care educatia si învãtarea sunt promovate; asistentul maternal, cu sprijinul SPPC/OPA, supravegheazã participarea regulatã a copilului la procesul educativ si sprijinã participarea deplinã a copilului prin oferirea uniformei si echipamentului necesar, ajutorului la temele de casã, ajutorului financiar si de alt tip pentru a participa la excursiile scolare si alte activitãti extrascolare.

11.5. SPPC/OPA se asigurã cã dezvoltarea educationalã si socialã a fiecãrui prescolar plasat este stimulatã prin frecventarea grãdinitei sau participarea la orice alte forme organizate de stimulare si educare a prescolarilor.

11.6. SPPC/OPA asigurã fiecãrui copil plasat oportunitãti egale pentru accesul acestuia la învãtãmânt superior, pregãtire profesionalã si angajare.

11.7. Asistentul social al copilului, cu consultarea asistentului maternal, se asigurã cã orice formã de discriminare sau abuz suferit de copil este adusã în atentia scolii fãrã nici o întârziere; modalitatea de solutionare a acestor aspecte se consemneazã în dosarul copilului.

11.8. SPPC/OPA, cu consultarea scolii, stabileste procedura de notificare a asistentului social, asistentului maternal sau pãrintelui, dacã este cazul, în situatia exmatriculãrii copilului plasat; în aceastã situatie se vor identifica imediat forme de educatie alternativã pentru copilul exmatriculat.

12. Copilul plasat la asistentul maternal este ajutat sã-si dezvolte aptitudinile, deprinderile si cunostintele necesare vietii de adult; în acest sens tânãrul care urmeazã sã pãrãseascã sistemul de protectie primeste sprijin si orientare si dupã încetarea mãsurii de plasare la asistentul maternal.

12.1. SPPC/OPA stabileste proceduri referitoare la sprijinul si orientarea oferite copilului la încetarea mãsurii de plasare si trecerea la viata de adult; aceste proceduri sunt aduse la cunostinta comunitãtii si sunt integrate în strategiile SPPC/OPA, fiind monitorizate si revizuite anual.

12.2. Tânãrul, înainte de încetarea mãsurii de plasare, este încurajat sã se implice în procesul de luare a deciziilor si în implementarea planurilor de viitor.

12.3. Planul individualizat de permanentã pentru fiecare copil aflat în situatia încetãrii mãsurii de plasare stipuleazã clar mãsurile ce trebuie luate, persoanele responsabile si termenele, cu referire specialã la rolul asistentului maternal în pregãtirea tânãrului pentru o viatã independentã.

12.4. Asistentul maternal este pregãtit si sprijinit pentru a putea oferi un ajutor eficient tânãrului înainte de încetarea mãsurii de plasare.

12.5. Asistentul social sprijinã tânãrul aflat în situatia încetãrii mãsurii de plasare, furnizându-i toate informatiile despre sprijinul disponibil dupã încetarea mãsurii.

12.6. Înainte de încetarea mãsurii de plasare, fiecare tânãr primeste informatii complete si clare privind sprijinul financiar sau de altã naturã, disponibil în conditiile legii.

12.7. SPPC/OPA stabileste relatii de colaborare eficiente cu autoritãtile locale, serviciile de educatie, de angajare, de pregãtire si de ajutor social, pentru a sprijini fiecare tânãr care pãrãseste sistemul de protectie a copilului.

12.8. Nevoile tânãrului cu dizabilitãti aflat în situatia încetãrii mãsurii de plasare sunt identificate si înregistrate de SPPC/OPA si solutionate în cooperare cu autoritãtile publice sau private relevante;

unde este cazul, se acordã o atentie specialã realizãrii transferului de la serviciile pentru copii la cele pentru adulti.

12.9. SPPC/OPA monitorizeazã si evalueazã rezultatele serviciilor oferite tinerilor la iesirea din sistemul de protectie a copilului si le utilizeazã în elaborarea strategiilor viitoare.

PARTEA a II-a

Asistentul maternal

13. Asistentul maternal este evaluat si atestat înainte de a-i fi

plasat un copil.

13.1. SPPC/OPA desemneazã pentru fiecare solicitant un asistent social care se va ocupa de implementarea procedurilor de evaluare conform metodologiei.

13.2. Solicitantul este evaluat de cãtre asistentul social desemnat, în vederea stabilirii capacitãtii sale de a oferi îngrijire potrivitã copilului care necesitã o mãsurã de protectie.

13.3. Solicitantul primeste informatii despre procesul de evaluare, criteriile pe baza cãrora se va face evaluarea si procedurile de revizuire a rezultatului evaluãrii.

13.4. Informatiile date potentialilor asistenti maternali includ o listã a competentelor pe care asistentul maternal va trebui sã le aibã, sprijinul acordat, alocatiile si beneficiile disponibile.

13.5. Procedura de evaluare implicã toti membrii familiei sau alte persoane care locuiesc cu solicitantul, inclusiv copiii proprii sau cei deja plasati.

13.6. La încheierea evaluãrii efectuate de asistentul social, rezultatul este comunicat solicitantului.

13.7. Evaluarea potentialilor asistenti maternali se realizeazã de un asistent social cu studii superioare si cu experientã în asistentã maternalã si plasament familial.

13.8. Evaluarea tine cont de recomandãrile de la locul de muncã, medic sau de declaratiile personale ce sunt obtinute pentru fiecare solicitant de cãtre asistentul social, precum si de verificãrile acestuia întreprinse la politie si la autoritatea localã.

13.9. Raportul de evaluare este întocmit de cãtre asistentul social si include recomandarea privind atestarea solicitantului, tipul de plasament, numãrul de copii si mentiuni referitoare la sexul, vârsta si nevoile copiilor, abilitãtile si experienta solicitantului, precum si nevoile sale de sprijin si pregãtire.

13.10. Solicitantul este încurajat sã participe activ la evaluarea sa si la pregãtirea raportului sãu de evaluare; acesta primeste informatii de la asistentul social despre evolutia procesului de evaluare si indicatii clare asupra demersurilor pe care trebuie sã le facã solicitantul pentru înaintarea procedurii.

13.11. Solicitantul are dreptul sã solicite o copie din sectiunile neconfidentiale ale raportului de evaluare înaintea luãrii unei decizii; acesta are dreptul sã consemneze informatii în raport si sã participe la procesul de luare a deciziei privind atestarea sa.

13.12. Decizia privind atestarea se motiveazã si cuprinde indicarea modalitãtilor de contestare si se transmite în scris fiecãrui solicitant.

14. Asistentul maternal atestat este monitorizat si sprijinit de cãtre un asistent social si are acces la asistentã si alte tipuri de sprijin profesional, informatii si consiliere pentru a fi ajutat sã ofere o îngrijire de calitate copilului plasat.

14.1. SPPC/OPA desemneazã un asistent social pentru fiecare asistent maternal; asistentul social se asigurã cã fiecare asistent maternal pe care îl sprijinã si monitorizeazã este informat în scris, acceptã, întelege si actioneazã în conformitate cu standardele, procedurile si metodologia promovate de cãtre autoritatea care a atestat calitatea de asistent maternal.

14.2. Asistentul social al asistentului maternal are ca responsabilitate principalã si permanentã identificarea nevoilor de pregãtire si a potentialului fiecãrui asistent maternal pe care îl sprijinã si monitorizeazã, precum si a membrilor familiei acestuia.

14.3. Contractul încheiat între SPPC/OPA si asistentul maternal mentioneazã serviciile si prestatiile ce pot fi oferite asistentului maternal, inclusiv în situatii de urgentã.

14.4. Conventia de plasament detaliazã serviciile oferite de SPPC/OPA asistentului maternal pentru a satisface nevoile specifice ale copilului plasat si modul în care aceste servicii pot fi obtinute.

14.5. Asistentul maternal este vizitat sau are întâlniri cu asistentul social cel putin o datã pe lunã, pe durata plasamentului copilului;

asistentul social se asigurã cã un timp adecvat este alocat membrilor familiei fiecãrui asistent maternal.

14.6. Asistentul social întocmeste rapoarte de vizite/întâlnire ce sunt pãstrate la dosarul asistentului maternal, o copie de pe fiecare raport fiind transmisã acestuia.

14.7. Raportul de vizitã/întâlnire consemneazã nevoile de sprijin si de pregãtire exprimate de cãtre asistentul maternal, familia acestuia sau identificate de cãtre asistentul social, precum si planificarea urmãtoarelor vizite.

14.8. Asistentul maternal primeste de la asistentul social al copilului toate informatiile relevante despre originea copilului si istoricul acestuia, sprijin si consiliere pentru asigurarea unei îngrijiri de calitate; asistentul maternal este informat despre sãnãtatea copilului si identitatea lui privind educatia, rasa, cultura si religia, trecutul acestuia, precum si detalii privind eventualele acte de abuz sau neglijentã la care copilul a fost supus.

14.9. Asistentul maternal primeste informatii în scris de la SPPC/OPA privind drepturile si obligatiile legale ce îi revin cu privire la persoana copilului pe durata plasãrii.

14.10. Asistentul maternal primeste informatii în scris despre sprijinul disponibil din partea grupului local de asistenti maternali sau a formelor asociative ale asistentilor maternali profesionisti, acolo unde acestea existã.

14.11. Asistentul maternal este informat cu privire la procedurile ce vor fi urmate dacã existã suspiciuni de abuz, neglijare sau orice altã plângere fãcutã împotriva lui; acesta primeste de la asistentul social detaliile despre sprijinul disponibil în astfel de situatii.

15. Asistentul maternal este instruit si pregãtit pentru a dobândi aptitudinile si cunostintele necesare îngrijirii copilului plasat.

15.1. SPPC/OPA stabileste proceduri clare pentru instruirea si pregãtirea fiecãrui asistent maternal, proceduri ce sunt revizuite anual.

15.2. Instruirea asistentilor maternali este parte a programului de instruire a personalului SPPC/OPA si include oportunitãti pentru cursuri comune cu asistentii sociali si personalul din centrele rezidentiale.

15.3. În procesul de instruire a asistentului maternal vor fi implicati asistenti maternali atestati, precum si copiii care sunt sau au fost plasati în asistentã maternalã, cu conditia ca asistentul social al acestora sã ia mãsuri speciale de pregãtire si protejare a lor.

15.4. Întreaga instruire este bazatã pe principiul egalitãtii sanselor si al practicilor nediscriminatorii.

15.5. Asistentul maternal primeste o instruire specificã de la asistentul social al copilului, bazatã pe evaluarea nevoilor copilului înaintea plasãrii acestuia; acolo unde doi adulti dintr-o familie sunt atestati ca asistenti maternali, fiecare trebuie sã fie instruit în acest sens.

15.6. Asistentul maternal are consemnate în dosar detalii referitoare la cursurile la care a participat si nevoile de instruire viitoare.

15.7. Continutul si realizarea instruirii asistentilor maternali sunt revizuite anual de cãtre SPPC/OPA în functie de nevoile identificate, experienta acumulatã si rezultatele cercetãrilor în domeniu.

16. SPPC/OPA evalueazã anual activitatea asistentului maternal, oferind posibilitatea acestuia de a contribui cu informatii la calitatea si gama de servicii ale SPPC/OPA si de a se informa asupra procedurilor de recrutare, evaluare si instruire.

16.1. Raportul de evaluare anualã este realizat de asistentul social al asistentului maternal, care coroboreazã opiniile fiecãrui asistent social responsabil pentru copilul plasat, opiniile copiilor plasati si ale pãrintilor acestora, dacã este cazul, opiniile asistentului maternal, precum si ale membrilor familiei acestuia.

16.2. Raportul include un plan de actiune pentru urmãtoarele 12 luni, nevoile de instruire si sprijin identificate ale asistentului maternal, recomandãrile pentru mentinerea sau retragerea atestatului, precum si pentru mentinerea sau modificarea numãrului si vârstei copiilor pentru care a obtinut atestarea.

16.3. Asistentul social organizeazã o întâlnire pentru evaluarea anualã, cu participarea asistentului maternal, asistentilor sociali ai copiilor plasati, precum si, dacã este cazul, cu participarea membrilor familiei asistentului maternal.

16.4. SPPC/OPA sprijinã asistentul maternal în a avea un rol activ în evaluarea anualã si faciliteazã participarea acestuia la evaluare în functie de nevoile specifice date de dizabilitate, limbã si culturã.

16.5. Asistentul social notificã asistentului maternal rezultatul evaluãrii, motivele si detaliile privind procedura de contestare a rezultatului evaluãrii.

16.6. Raportul de evaluare anualã, incluzând posibile comentarii si obiectii ale asistentului maternal, este parte a dosarului asistentului maternal.

16.7. În situatia aparitiei unor incidente semnificative sau existentei unor suspiciuni de abuz si neglijare asupra copiilor, evaluarea activitãtii asistentului maternal este obligatorie, chiar înainte de împlinirea termenului de 1 an.

PARTEA a III-a

Activitatea serviciului de asistentã maternalã

17. SPPC/OPA are strategii care promoveazã si planificã asistenta maternalã pentru copilul care necesitã luarea unei mãsuri de protectie.

17.1. SPPC/OPA organizeazã un serviciu de asistentã maternalã care rãspunde nevoilor fiecãrui copil plasat; acesta trebuie sã asigure posibilitãti de plasare a copilului inclusiv în regim de urgentã, precum si asistentã maternalã specializatã pentru copilul cu nevoi speciale.

17.2. SPPC/OPA are o strategie anualã de dezvoltare a serviciilor de protectie a copilului, ce va include si planul de dezvoltare a serviciului de asistentã maternalã.

17.3. SPPC/OPA distribuie copii ale strategiilor anuale tuturor serviciilor pentru copil si familie, altor autoritãti competente, asistentilor sociali, asistentilor maternali, copiilor plasati, precum si familiilor lor;

copiile strategiilor anuale sunt disponibile pentru toti cei interesati.

17.4. În dezvoltarea serviciului de asistentã maternalã SPPC/OPA are în vedere particularitãtile de limbã, dizabilitate, rasã, culturã, reli- gie si sex ale copiilor.

17.5. SPPC/OPA pregãteste si are la dispozitie asistenti maternali specializati pentru copilul cu dizabilitãti.

17.6. SPPC/OPA promoveazã o abordare de parteneriat în îngrijirea copiilor, implicând pãrintii, copiii, alti membri de familie si alte persoane semnificative pentru copil, asistentii maternali, familiile acestora, asistentii sociali, managerii serviciilor sociale, precum si orice alti specialisti.

18. SPPC/OPA are o structurã corespunzãtoare din punct de vedere al numãrului si competentei personalului care sã asigure coordonarea si functionarea eficientã a serviciului de asistentã maternalã; asistentii sociali ai serviciilor de asistentã maternalã au calificarea profesionalã si pregãtirea necesarã pentru a lucra cu copii, familiile acestora si asistenti maternali.

18.1. SPPC/OPA se asigurã cã fiecare angajat al serviciului de asistentã maternalã cunoaste responsabilitãtile ce îi revin si primeste informatii despre functionarea acestui serviciu.

18.2. SPPC/OPA are o structurã organizatoricã adecvatã a serviciului de asistentã maternalã; în cadrul serviciului sunt angajati asistenti sociali cu studii superioare, cu o vechime minimã de 2 ani în specialitate.

18.3. Asistentul social al copilului are un numãr de maximum 25 de cazuri si asistentul social al asistentului maternal are un numãr de 30 de cazuri.

18.4. SPPC/OPA asigurã desemnarea unui asistent social pentru fiecare copil plasat si pentru fiecare asistent maternal. Asistentul social al copilului nu este în acelasi timp si asistentul social al asistentului maternal la care a fost plasat copilul. Rolurile si responsabilitãtile asistentului social al copilului si, respectiv, ale asistentului social al asistentului maternal sunt clar definitie si întelese de pãrti.

18.5. Asistentul social care lucreazã în serviciul de asistentã maternalã are o fisã a postului care defineste clar sarcinile si responsabilitãtile postului, precum si aptitudinile si cunostintele necesare pentru a le duce la îndeplinire.

18.6. SPPC/OPA are un plan anual de pregãtire si perfectionare a asistentilor sociali. Asistentii sociali din cadrul serviciului de asistentã maternalã beneficiazã de cursuri despre dezvoltarea copilului, evaluarea nevoilor acestuia si monitorizarea cazului, asigurate de angajator.

18.7. Asistentul social al copilului si cel al asistentului maternal iau parte periodic la cursuri comune cu asistentii maternali si personalul din centrele rezidentiale.

18.8. SPPC/OPA asigurã existenta resurselor necesare pentru a veni în întâmpinarea nevoilor de pregãtire ale asistentilor sociali din cadrul serviciului de asistentã maternalã.

18.9. SPPC/OPA evalueazã anual activitatea asistentilor sociali pentru a identifica nevoile de instruire si pregãtire ale acestora.

18.10. SPPC/OPA stabileste proceduri clare pentru a se asigura cã evaluarea nevoilor copiilor, planurile individualizate de protectie si revizuirea acestora sunt realizate în concordantã cu standardele si metodologia existentã.

18.11. SPPC/OPA are structurã si proceduri clare pentru asigurarea recrutãrii, evaluãrii, atestãrii asistentilor maternali, precum si pentru evaluarea anualã a activitãtii acestora, în conformitate cu standardele si metodologia existentã.

18.12. SPPC/OPA are proceduri clare pentru a se asigura cã asistentul social al copilului si, respectiv, cel al asistentului maternal completeazã rapoartele în termenele stabilite de standard si metodologiile de lucru.

18.13. SPPC/OPA asigurã interventia altor categorii de specialisti, în functie de nevoile specifice ale fiecãrui copil.

18.14. SPPC/OPA se asigurã cã în procesul de luare a deciziilor cu privire la copil asistentii maternali si asistentii sociali cunosc atributiile si responsabilitãtile ce revin fiecãruia.

18.15. SPPC/OPA are organizat un sistem eficient pentru strângerea, analizarea si interpretarea informatiilor referitoare la serviciile pentru protectia copilului, cu accent pe calitatea îngrijirii acestora.

19. Autoritatea judeteanã/localã cu atributii în domeniul protectiei copilului asigurã accesul la serviciul de asistentã maternalã, potrivit nevoilor copilului.

19.1. Autoritatea judeteanã/localã cu atributii în domeniul protectiei copilului dispune de o retea proprie de asistenti maternali sau contracteazã acest tip de serviciu cu OPA, astfel încât sã vinã în întâmpinarea nevoilor fiecãrui copil evaluat; în acest sens, autoritatea judeteanã/localã cu atributii în domeniul protectiei copilului adoptã o strategie de recrutare a asistentilor maternali, ca parte a strategiei judetene/locale de dezvoltare a serviciilor pentru protectia copilului.

19.2. În luarea deciziei de plasare se acordã prioritate plasãrii copilului în comunitatea de unde provine, exceptie fãcând cazurile în care acest lucru nu este posibil sau nu este în interesul acestuia, în functie de evaluarea nevoilor sale.

19.3. Autoritatea judeteanã/localã cu atributii în domeniul protectiei copilului stabileste o strategie de recrutare a asistentilor maternali în mãsurã sã mentinã capacitatea serviciului de asistentã maternalã de a veni în întâmpinarea nevoilor identificate în cazul fiecãrui copil.

19.4. Autoritatea judeteanã/localã cu atributii în domeniul protectiei copilului colaboreazã în elaborarea strategiei de recrutare cu OPA, alte autoritãti publice locale si cu orice alte institutii publice sau private.

19.5. Autoritatea judeteanã/localã cu atributii în domeniul protectiei copilului implicã în elaborarea strategiei de recrutare copiii plasati si asistentii maternali atestati.

19.6. Strategia de recrutare este revizuitã anual de cãtre autoritatea judeteanã/localã cu atributii în domeniul protectiei copilului, care monitorizeazã metodele de recrutare ale serviciilor publice si private si care, dupã evaluarea eficientei acestor metode, va realiza, dacã este cazul, modificãri ale strategiei.

19.7. În situatia existentei unor cazuri de renuntare la calitatea de asistent maternal, SPPC/OPA asigurã prin asistentii sociali realizarea unui interviu cu asistentul maternal pentru a obtine informatii referitoare la motivatia acestuia; aceste informatii vor fi utilizate în vederea îmbunãtãtirii strategiei de recrutare si în preîntâmpinarea unor astfel de evenimente.

PARTEA a IV-a

Documente minime necesare implementãrii standardelor

20. În implementarea prezentelor standarde, urmãtoarele documente vor fi luate în considerare de autoritãtile administratiei publice centrale sau locale, precum si de OPA:

a) strategia judeteanã a consiliului judetean/local al sectorului municipiului Bucuresti;

b) strategia OPA;

c) conventii de parteneriat/contracte între SPPC/OPA;

d) regulamentul de organizare si functionare al SPPC/OPA;

e) regulament de ordine internã;

f) decizii/proceduri/alte documente interne referitoare la activitatea serviciului de asistentã maternalã (de exemplu, procedura de contestare);

g) fisele de post ale asistentilor sociali;

h) contractele de muncã ale asistentilor maternali;

i) dosarul asistentului maternal;

j) dosarul copilului plasat;

k) dosarul familiei copilului plasat;

l) formulare, tipizate, evidente, rapoarte de activitate;

m) programul de pregãtire a asistentilor maternali;

n) programul de pregãtire a asistentilor sociali;

o) evidenta reclamatiilor, contestatiilor.

ANEXA Nr. 2

GHID METODOLOGIC

de implementare a standardelor minime obligatorii pentru asigurarea protectiei copilului la asistentul maternal profesionist

CAPITOLUL I

Serviciul de asistentã maternalã

Definitie

Serviciul de asistentã maternalã asigurã protectia copilului care necesitã stabilirea unei mãsuri de protectie ce impune cresterea, îngrijirea si educarea copilului de cãtre un asistent maternal profesionist, denumit în continuare AMP; aceastã protectie include si plasarea copilului în regim de urgentã, plasarea copilului cu nevoi speciale (de exemplu, copil cu deficientã, copil abuzat, copil cu tulburãri de comportament, copil cu HIV/SIDA) în vederea recuperãrii sale. În dezvoltarea serviciului de asistentã maternalã, serviciul public specializat pentru protectia copilului, denumit în continuare SPPC, si organismele private autorizate, denumite în continuare OPA, au în vedere particularitãtile de limbã, dizabilitate, rasã, culturã, religie si orientare sexualã ale copiilor.

Dezvoltarea serviciului de asistentã maternalã se face în baza unei planificãri anuale, parte integrantã a planului de implementare a strategiei anuale de dezvoltare a serviciilor pentru copii.

Organizarea si functionarea serviciului de asistentã maternalã

Serviciul de asistentã maternalã este organizat de SPPC sau OPA în structura proprie, ca un compartiment distinct sau ca activitate prestatã de un compartiment cu mai multe atributii.

Serviciul de asistentã maternalã instrumenteazã si solutioneazã toate sesizãrile referitoare la copiii care necesitã protectie prin îngrijirea lor de cãtre un AMP.

Serviciul de asistentã maternalã se poate organiza dupã cum urmeazã:

1. la nivelul SPPC: compartimentul de asistentã maternalã este parte a serviciului de protectie de tip familial sau alternative de tip familial; sesizãrile despre cazurile noi vor fi prelucrate de serviciul de protectie de tip familial sau alternative de tip familial în vederea rezolvãrii lor, fãrã a realiza separarea copilului de familia biologicã;

numai dupã aceastã etapã si în situatia în care prevenirea nu este posibilã, sesizarea este preluatã de cãtre compartimentul de asistentã maternalã, urmând a se desemna asistentul social al copilului în vederea evaluãrii nevoilor copilului si elaborãrii planului de permanentã.

1.1. Exceptie de la acest parcurs se face în situatia copilului institutionalizat; de la momentul aplicãrii prezentului ghid metodologic, asistentul social din cadrul serviciului rezidential sau al centrului de plasament va comunica compartimentului de asistentã maternalã copiii care pot fi îngrijiti la asistentul maternal; în urma realizãrii plasãrii copilului la asistentul maternal, asistentul social desemnat din partea compartimentului de asistentã maternalã devine responsabil de caz.

2. La nivelul OPA: serviciul de asistentã maternalã poate fi organizat ca un compartiment distinct sau ca activitate desfãsuratã de o echipã de personal angajat, calificat din punct de vedere profesional, în conformitate cu standardele prevãzute la anexa nr. 1 si cu prezentul ghid metodologic.

Categoriile de personal necesare desfãsurãrii activitãtii compartimentului de asistentã maternalã sunt:

- asistentii sociali ai AMP;

- asistentii sociali ai copilului plasat la AMP;

- asistentii maternali profesionisti.

Responsabilitãtile asistentilor sociali ai AMP care lucreazã în cadrul acestui serviciu includ:

- evaluarea capacitãtii solicitantilor, în vederea atestãrii ca AMP, de a oferi îngrijire potrivitã copilului care necesitã acest tip de protectie;

- participarea la pregãtirea solicitantului în calitate de formator sau în vederea sprijinirii solicitantului pe parcursul pregãtirii;

- întocmirea, pãstrarea si actualizarea dosarului AMP, conform standardelor prevãzute în anexa nr. 1 si prezentului ghid metodologic;

- sprijinirea si monitorizarea activitãtii AMP, asigurându-se cã acesta este informat în scris, acceptã, întelege si actioneazã în conformitate cu standardele, procedurile si metodologia promovate de cãtre autoritatea competentã;

- prezentarea AMP, înainte de plasarea copilului la acesta, a standardelor, procedurilor si oricãror alte instructiuni referitoare la îngrijirea copilului, asigurându-se cã acestea au fost întelese;

- participarea la procesul de potrivire a copilului cu AMP, prezentând abilitãtile si competentele AMP;

- furnizarea în scris cãtre AMP a informatiilor privind sprijinul disponibil din partea grupului local de AMP sau a formelor asociative ale AMP;

- furnizarea în scris cãtre AMP a informatiilor privind procedurile ce vor fi urmate în cazul suspiciunilor de abuz, neglijare sau al oricãrei alte plângeri fãcute împotriva lui, precum si asupra sprijinului disponibil în astfel de situatii;

- identificarea nevoilor de pregãtire si potentialului fiecãrui AMP, precum si ale membrilor familiei acestuia;

- evaluarea anualã a activitãtii fiecãrui AMP, conform standardelor prevãzute în anexa nr. 1 si prezentului ghid metodologic;

- participarea la programe de pregãtire specificã, în functie de nevoile de formare identificate de supervizor.

Responsabilitãtile asistentilor sociali ai copilului plasat la AMP includ:

- evaluarea, în urma sesizãrii, a nevoilor copilului care necesitã o mãsurã de protectie;

- revizuirea evaluãrii nevoilor copilului;

- întocmirea si revizuirea planului de permanentã pentru copil;

- monitorizarea si înregistrarea evolutiei planului de permanentã;

- realizarea instruirii specifice a AMP cu privire la nevoile copilului, înaintea plasãrii acestuia;

- informarea în scris a AMP cu privire la drepturile si obligatiile legale ce îi revin acestuia cu privire la persoana copilului pe durata plasãrii, înainte de mutarea copilului;

- coordonarea procesului de potrivire a copilului cu AMP;

- întocmirea conventiei de plasament;

- coordonarea activitãtilor privind mutarea copilului la AMP;

- întocmirea, pãstrarea si actualizarea dosarului copilului;

- organizarea, coordonarea si monitorizarea activitãtilor în care sunt implicati alti specialisti, atunci când nevoile copilului impun aceste interventii;

- asigurarea mentinerii relatiilor copilului cu familia sa sau cu orice alte persoane relevante pentru viata acestuia;

- participarea la programe de pregãtire specificã, în functie de nevoile de formare identificate de supervizor.

Responsabilitãtile AMP includ:

- realizarea obligatiilor si responsabilitãtilor prevãzute în conventia de plasament pentru fiecare copil;

- respectarea procedurilor, metodologiilor si a regulamentelor interne elaborate de angajator;

- participarea la programe de pregãtire, în functie de recomandarea asistentului social al AMP întocmitã în urma identificãrii nevoilor de formare;

- asigurarea îngrijirii copilului, conform standardelor prevãzute în anexa nr. 1 si prezentului ghid metodologic;

- sprijinirea copilului în mentinerea si dezvoltarea relatiilor cu familia sa, cu prietenii si cu orice alte persoane relevante din viata copilului, dacã acestea nu contravin interesului superior al copilului.

CAPITOLUL II

Recrutarea/identificarea AMP

SPPC/OPA realizeazã anual o analizã a nevoilor la nivel local în vederea elaborãrii si fundamentãrii strategiei anuale de dezvoltare a serviciilor pentru copil si familie. Planul de implementare a strategiei anuale va include si mãsurile ce vor duce la dezvoltarea retelei de AMP în functie de nevoile identificate.

Recrutarea/identificarea AMP trebuie realizatã astfel încât serviciul de asistentã maternalã sã rãspundã nevoilor identificate si tuturor particularitãtilor copiilor care au nevoie de o mãsurã de protectie, precum si particularitãtilor de limbã, religie, culturã, etnie si dizabilitãtilor identificate în urma analizei nevoilor.

Recrutarea/identificarea poate fi realizatã direct de cãtre SPPC/OPA sau prin angajarea serviciilor unor firme/persoane specializate în domeniu.

Recrutarea/identificarea trebuie sã conducã la atragerea unui numãr suficient de solicitanti din care, în urma evaluãrii acestora, vor fi selectati AMP.

În timpul procesului de recrutare/identificare sau dupã acest proces, orice contactare a SPPC/OPA de cãtre persoane interesate se considerã solicitare, indiferent de forma în care a fost realizatã (scris, verbal, electronic).

SPPC/OPA va tine evidenta solicitãrilor venite pe parcursul sau dupã ce s-a încheiat campania de recrutare. SPPC/OPA va rãspunde în maximum 3 zile fiecãrei solicitãri prin transmiterea unei informãri cu privire la drepturile si obligatiile AMP, etapele procesului de evaluare si criteriile minime obligatorii prevãzute de lege pentru a deveni AMP (vezi cap. IX). Totodatã, atasat acestui rãspuns, SPPC/OPA va transmite solicitantului un model al cererii de evaluare.

CAPITOLUL III

Evaluarea solicitantilor

Persoana care doreste sã devinã AMP se adreseazã:

- serviciului public specializat pentru protectia copilului (SPPC);

sau

- organismului privat autorizat (OPA).

În acest scop, solicitantul formuleazã o cerere de evaluare a capacitãtii sale de a deveni AMP, dupã modelul prevãzut în prezentul ghid metodologic, la care va anexa:

a) curriculum vitae, conform modelului prevãzut în prezentul ghid metodologic;

b) cazierul judiciar;

c) copii de pe actele de stare civilã (certificat de nastere, certificat de cãsãtorie, buletin/carte de identitate);

d) copii de pe actele de studii.

Cererea de evaluare a solicitantului se solutioneazã în limita termenului de 90 de zile de la data înregistrãrii.

În termen de 10 zile de la înregistrarea cererii de evaluare, SPPC/OPA transmite solicitantului un rãspuns în scris cuprinzând confirmarea luãrii în evidentã a cererii acestuia, numele asistentului social desemnat ca responsabil de caz, precum si etapele procesului de evaluare si criteriile ce vor fi avute în vedere în cursul acestui proces.

Asistentul social desemnat al SPPC/OPA care primeste cererea are obligativitatea de a verifica identitatea solicitantului, modul de completare a cererii si existenta actelor necesare a fi anexate.

Pentru a confirma realizarea acestei verificãri, asistentul social va semna în rubrica special prevãzutã în acest sens în cuprinsul cererii de evaluare.

Procesul de evaluare a capacitãtii solicitantului de a îngriji un copil are douã etape:

A. etapa evaluãrii initiale;

B. etapa de pregãtire

La încheierea etapei evaluãrii initiale, asistentul social responsabil de caz va realiza un raport intermediar de evaluare. În functie de raportul de evaluare intermediarã se va lua decizia de cãtre asistentul social si solicitant dacã se trece la etapa urmãtoare sau nu. În cazul în care se constatã cã nu sunt îndeplinite conditiile specificate de lege, standardele prevãzute în anexa nr. 1 si prezentul ghid metodologic, SPPC/OPA va rãspunde cererii de evaluare a solicitantului în scris, motivând concluziile raportului de evaluare.

Evaluarea initialã

În procesul de evaluare a solicitantului vor fi avute în vedere, în mod obligatoriu, urmãtoarele aspecte:

1. Solicitantii trebuie sã aibã capacitate deplinã de exercitiu.

2. Conditii materiale

Solicitantii trebuie sã aibã drept de folosintã asupra locuintei (acest lucru va fi demonstrat cu acte). Locuinta trebuie sã fie salubrã, sã dispunã de spatiu suficient pentru asigurarea intimitãtii tuturor celor care locuiesc în ea, cu pat separat pentru fiecare copil, dependinte corespunzãtoare pentru igienã, ambient sigur pentru asigurarea sãnãtãtii si bunãstãrii copilului.

3. Starea de sãnãtate

Starea de sãnãtate a solicitantului, precum si a tuturor celor care locuiesc împreunã cu acesta trebuie sã fie bunã, fãrã afectiuni medicale care pot afecta capacitatea de îngrijire a copilului plasat. În acest scop, solicitantul si persoanele care locuiesc cu acesta obtin un certificat medical de evaluare completã a stãrii de sãnãtate. Pe baza acestor certificate, dacã este cazul, asistentul social desemnat va analiza aspectele medicale cuprinse în evaluare, împreunã cu cadrele medicale care le-au constatat, în vederea atestãrii faptului cã toate persoanele mai sus amintite au starea de sãnãtate corespunzãtoare îngrijirii unui copil.

4. Aptitudini parentale

5. Profilul moral

Solicitantul si persoanele care locuiesc cu acesta trebuie sã dovedeascã trãsãturi pozitive de caracter, relatii sociale bune în comunitate, precum si faptul cã nu au suferit condamnãri rãmase definitive prin hotãrâre judecãtoreascã, pentru sãvârsirea cu intentie a unei infractiuni care i-ar face incompatibili cu exercitarea profesiei de AMP.

6. Acceptarea si întelegerea de cãtre solicitant si, respectiv, de cãtre persoanele care locuiesc cu acesta a necesitãtii colaborãrii cu familia biologicã sau adoptivã a copilului

7. Acceptarea si întelegerea de cãtre solicitant a drepturilor si responsabilitãtilor care le-ar putea reveni din relatia cu angajatorul si, respectiv, din conventia de plasament

8. Atitudine non-discriminatorie a solicitantului si a persoanelor care locuiesc cu acesta. Potentialii AMP trebuie sã manifeste o atitudine non-discriminativã fatã de persoanele cu nevoi speciale si fatã de minoritãtile etnice.

9. Capacitatea solicitantului de a lucra în conditii de stres sau speciale (plasamentul de urgentã, copii cu nevoi speciale, copii cu tulburãri de comportament etc.)

10. Întelegerea caracterului temporar al plasamentului copilului la asistentul maternal profesionist

11. Experienta anterioarã

Experienta cu propriii copii sau experienta în ocrotirea altor copii, bãtrâni, bolnavi, persoane cu handicap constituie un avantaj, nu un criteriu în sine.

12. Atitudinea celorlalti membri ai familiei care locuiesc împreunã cu solicitantul fatã de problematica specificã a copiilor care necesitã mãsura de protectie si care pot intra în respectiva familie.

Pe parcursul etapei de evaluare initialã, asistentul social desemnat al SPPC/OPA va realiza o serie de minimum 6 vizite/întâlniri la domiciliul solicitantului si va obtine recomandãri despre solicitant.

Vizite/întâlniri la domiciliul solicitantului

Solicitantii vor fi vizitati la domiciliu de cãtre asistentul social responsabil de caz.

În cazul unui cuplu, ambii parteneri, precum si ceilalti membri ai familiei care locuiesc cu solicitantul trebuie sã fie în mod obligatoriu prezenti la domiciliu în cursul primei vizite. Aceste vizite au drept scop verificarea conditiilor de viatã ale solicitantilor si verificarea afirmatiilor fãcute în cererea de evaluare.

Candidatii vor fi încurajati sã punã întrebãri în legãturã cu eventualele nelãmuriri legate de profesia de AMP si sã aducã argumentele pe care le considerã utile pentru sustinerea solicitãrii lor.

În paralel cu obtinerea recomandãrilor va continua procesul de evaluare prin efectuarea vizitelor mentionate la domiciliul solicitantilor pentru culegerea de informatii. În cadrul acestor vizite vor avea loc întâlniri la care vor participa toti membrii familiei solicitantului si persoanele care locuiesc cu acesta, precum si întâlniri în cadrul cãrora se vor purta discutii individuale cu fiecare persoanã.

Asistentul social va completa un raport dupã fiecare vizitã.

Recomandãri si referinte

Asistentul social va contacta familiile si persoanele indicate de solicitant pentru obtinerea referintelor, precum si orice alte persoane pe care le apreciazã ca relevante.

În procesul de evaluare pot fi incluse si interviuri cu alti profesionisti si orice investigatii suplimentare considerate utile de cãtre evaluator.

Observarea în perioada de evaluare a unor atitudini necorespunzãtoare sau a altor aspecte care ar putea prejudicia ocrotirea copilului în familia respectivã va fi consemnatã si poate constitui motiv de respingere a solicitãrii.

În etapa evaluãrii initiale, asistentul social responsabil de caz va urmãri sã identifice capacitatea solicitantului de îngrijire a unui copil si nevoile de pregãtire. Pentru aceasta, asistentul social, de la caz la caz, poate solicita implicarea si a altor specialisti.

La încheierea acestei etape, asistentul social responsabil de caz întocmeste raportul intermediar de evaluare. Pe baza acestui raport se face trecerea la etapa urmãtoare - etapa pregãtirii. În cazul în care raportul intermediar indicã existenta unor probleme ce afecteazã sau pot afecta capacitatea solicitantului de îngrijire a copilului, se poate lua decizia întreruperii procesului de evaluare.

CAPITOLUL IV

Procesul de pregãtire a AMP

Procesul de pregãtire face parte din procesul de evaluare a AMP.

Solicitantii selectati pe baza raportului intermediar de evaluare vor participa la un program obligatoriu de formare, în conformitate cu programa-cadru elaboratã de cãtre Autoritatea Nationalã pentru Protectia Copilului si Adoptie, care include module minime obligatorii si, respectiv, module specializate. Programul de pregãtire se desfãsoarã în grupe de maximum 12 persoane.

În vederea obtinerii atestatului de AMP este suficientã absolvirea modulelor minime obligatorii. Absolvirea unuia sau mai multor module specializate duce la eliberarea atestatului de AMP specializat pentru una sau mai multe categorii de probleme ale copilului.

La absolvirea fiecãrui modul, asistentul social desemnat al SPPC/OPA, împreunã cu formatorii, va completa un raport de pregãtire care va consemna atitudinea si comportamentul solicitantului, precum si nivelul de acumulare a cunostintelor. Dacã se constatã cã nivelul de cunostinte sau atitudinea solicitantului nu sunt corespunzãtoare dupã absolvirea unui modul, asistentul social desemnat al SPPC/OPA va propune solicitantului sã repete modulul sau sã recomande încetarea procesului de pregãtire si evaluare. În urma absolvirii modulelor de pregãtire se va realiza de cãtre asistentul social desemnat al SPPC/OPA un raport final de pregãtire ce va cuprinde toate informatiile cu privire la modulele absolvite, rezultatele obtinute si observatii asupra atitudinii si comportamentului pe parcursul pregãtirii.

Raportul final de evaluare este realizat de cãtre asistentul social desemnat si cuprinde informatii din raportul intermediar de evaluare si din raportul final de pregãtire. Raportul final de evaluare se ataseazã dosarului solicitantului. Dosarul mai cuprinde: rapoartele de pregãtire, raportul intermediar de evaluare, cerere de evaluare, precum si celelalte acte ale solicitantului prevãzute de lege.

Solicitantul are acces la acele pãrti neconfidentiale ale raportului final si poate depune la dosar completãri, explicatii în scris fatã de aspectele din raportul final care îi sunt defavorabile. Sunt considerate confidentiale acele informatii care au fost culese de la terti cu privire la comportamentul si atitudinea solicitantului, precum si unele observatii ale asistentului social, dupã caz.

CAPITOLUL V

Atestarea AMP

Pe baza dosarului întocmit de asistentul social în urma procesului de evaluare, solicitantul va întocmi o cerere de atestare care va fi înaintatã autoritãtii competente sã se pronunte asupra acesteia. La aceastã cerere se va atasa recomandarea asistentului social cu privire la eliberarea atestatului, recomandare ce va face referire la disponibilitatea SPPC/OPA de a angaja, în urma eliberãrii atestatului, viitorul AMP (se va face referire si la planul de dezvoltare a serviciului).

În procesul de luare a deciziei de eliberare a atestatului va fi implicat activ solicitantul, în acest sens SPPC/OPA asigurând toate conditiile necesare realizãrii efective a acestei implicãri (notificarea solicitantului cu privire la data si locul tinerii sedintei în care urmeazã a fi luatã decizia, traducere si interpretare dacã este cazul).

Atestatul se elibereazã pe o duratã de 3 ani si va cuprinde urmãtoarele mentiuni obligatorii:

- numãrul si vârsta copiilor ce pot fi plasati;

- particularitãtile copiilor ce pot fi plasati: deficiente, limbã, etnie, religie;

- nivelul de specializare al AMP - în urma modulelor de pregãtire absolvite;

- perioada în care se va realiza prima evaluare anualã.

Decizia autoritãtii competente cu privire la eliberarea atestatului va fi comunicatã conform reglementãrilor legale.

CAPITOLUL VI

Plasarea si îngrijirea copilului la AMP

În derularea activitãtilor referitoare la plasarea si îngrijirea copilului la AMP vor fi implicati în mod activ si permanent copilul, AMP si familia copilului, dacã este cazul, si se va tine cont de opinia acestora.

A. Procesul de potrivire

Procesul de potrivire constã în identificarea si pregãtirea unei familii (AMP aflat în evidenta SPPC sau a unui OPA), care sã rãspundã nevoilor specifice ale copilului care urmeazã a fi plasat.

Asistentul social al copilului este responsabilul de caz si coordoneazã întregul proces de potrivire.

Asistentul social al copilului, pe baza evaluãrii nevoilor copilului si a planului individualizat de protectie, contacteazã asistentii sociali ai AMP, în vederea derulãrii procesului de potrivire conform standardelor prevãzute în anexa nr. 1 si prezentului ghid metodologic.

Etapele minime obligatorii care trebuie parcurse în cursul procesului de potrivire sunt urmãtoarele:

A.1. Potrivirea teoreticã - presupune luarea în considerare cel putin a urmãtoarelor criterii referitoare la copil, familia lui biologicã (atunci când este cazul) si, respectiv, AMP:

- criteriile privind copilul se referã la: vârsta acestuia, temperamentul sãu, interesele aparente, nationalitate, rasã, religie, relatiile cu alti copii, nevoi speciale;

- criteriile privind familia naturalã se referã la: vârstã, temperament, ocupatie, înclinatii/aptitudini, interese pentru diverse domenii, nivel de educatie, nationalitate, rasã, religie;

- criteriile privind AMP: vârstã, temperament, ocupatie, înclinatii, aptitudini, interese pentru diverse domenii, nivel de educatie, nationalitate, rasã, religie, atitudinea fatã de alte etnii, situatia legalã, competente profesionale, preferinte privind copilul, disponibilitãti, resedintã (distantã fatã de domiciliul familiei naturale), alti copii prezenti în familie.

Potrivirea teoreticã se realizeazã cu participarea a cel putin 2 profesionisti: asistentul social al copilului (dupã caz, împreunã cu persoana de referintã a copilului, în situatia în care acesta este deja institutionalizat) si asistentul social al AMP.

A.2. Informarea si pregãtirea tuturor pãrtilor implicate Aceastã etapã presupune:

- informarea copilului - se realizeazã potrivit capacitãtii sale de întelegere si gradului sãu de maturitate;

- informarea familiei naturale (si/sau a persoanelor importante pentru copil) - se realizeazã sub rezerva respectãrii interesului superior al copilului;

- informarea AMP - asistentul social al copilului îi va aduce la cunostintã toate informatiile necesare, în mãsura în care ele sunt relevante pentru situatia copilului respectiv.

A.3. Acomodarea copilului cu AMP

Acomodarea se realizeazã pe parcursul unui numãr de întâlniri între copil si AMP si familia acestuia, întâlniri coordonate de cãtre asistentul social al copilului.

Numãrul de vizite necesare diferã de la o situatie la alta, fiind conditionat numai de ritmul impus de copil în desfãsurarea acestui proces.

Aceastã etapã implicã parcurgerea gradualã a 3 faze:

- întâlniri ale copilului cu AMP la domiciliul copilului;

- întâlniri pe teren neutru;

- întâlniri la domiciliul AMP.

Singura exceptie de la desfãsurarea gradualã a procesului de acomodare o reprezintã plasamentul copilului în regim de urgentã.

Prin natura lui, plasamentul în regim de urgentã nu permite parcurgerea fazelor de acomodare si are drept scop asigurarea imediatã a securitãtii grav amenintate a copilului.

Supervizarea vizitelor se realizeazã de cãtre cei 2 asistenti sociali, concomitent sau separat, în vederea stabilirii oportunitãtii continuãrii demersurilor legate de plasamentul copilului, în functie de evolutia favorabilã sau nefavorabilã a relatiei copil - AMP (si familie biologicã, acolo unde este necesarã implicarea acestora).

Este esentialã si obligatorie implicarea tuturor membrilor familiei AMP si persoanelor care locuiesc împreunã cu acesta, încã de la debutul procesului de acomodare si pe toatã perioada lui de desfãsurare.

Dificultãtile majore apãrute în cursul etapei de acomodare si imposibilitatea solutionãrii lor au drept consecintã oprirea întregului proces de potrivire si identificarea unui alt AMP pentru acel copil.

Toate informatiile importante cu privire la procesul de potrivire, informatii ce se referã la nivelul de potrivire între nevoile copilului si aptitudinile si disponibilitãtile AMP, vor fi mentionate în conventia de plasament de cãtre asistentul social al copilului. Toate problemele identificate pe parcursul procesului de potrivire, precum si mãsurile ce vor fi luate de asistentul social al copilului vor fi mentionate în conventia de plasament.

B. Hotãrârea de plasament/încredintare

- Recomandarea stabilirii mãsurii de plasament/încredintare a copilului la AMP se face de cãtre asistentul social al copilului si este o consecintã a evolutiei favorabile a procesului de acomodare.

- În aceastã etapã este obligatorie luarea în considerare a opiniei copilului - potrivit capacitãtii sale de exprimare si gradului sãu de maturitate - si a opiniei AMP.

- Prezentarea cazului autoritãtii competente se realizeazã în echipã, de cãtre cei 2 asistenti sociali implicati, propunerea de luare a mãsurii de plasament/încredintare fiind sustinutã de cãtre asistentul social al copilului.

- Decizia finalã apartine autoritãtii competente.

- Hotãrârea de plasament/încredintare se face nominal la AMP.

C. Mutarea propriu-zisã a copilului la AMP

Imediat dupã ce autoritatea competentã a luat hotãrârea de plasament/încredintare se va încheia conventia de

plasament/încredintare între AMP si angajatorul sãu, în conditiile si cu elementele prevãzute de legislatia în vigoare, dupã cum urmeazã:

- conventia se încheie pentru fiecare copil primit în plasament/încredintare, cu acordul scris al sotului/sotiei AMP (unde este cazul), si se notificã autoritãtii competente care a hotãrât plasamentul/încredintarea copilului;

- aceastã conventie cuprinde urmãtoarele elemente:

- informatii referitoare la copil: identitatea, originea etnicã si religioasã, situatia sa personalã familialã, socialã si medicalã, nevoile sale speciale;

- motivele hotãrârii de plasament/încredintare;

- planul de aplicare si obiectivele plasamentului/încredintãrii;

- modalitãtile de mentinere a contactului între copil si familia sa biologicã (mentionându-se explicit situatiile în care autoritatea competentã a stabilit cã pãstrarea acestui contact nu este în interesul superior al copilului) si modul de pregãtire a reintegrãrii copilului în familia proprie, în cazul plasamentului;

- modalitãtile de supraveghere a activitãtii AMP si de evaluare periodicã a evolutiei copilului;

- drepturile si obligatiile specifice ale pãrtilor cu privire la ocrotirea copilului plasat.

Încheierea conventiei de plasament/încredintare între AMP si angajator se realizeazã înainte de mutarea propriu-zisã a copilului si numai dupã pronuntarea hotãrârii de plasament/încredintare. Mutarea efectivã a copilului are loc imediat dupã semnarea conventiei de plasament/încredintare de cãtre AMP. Întregul proces de mutare este coordonat de asistentul social al copilului.

Copilul va lua cu el, la domiciliul AMP, obiectele personale de care este atasat.

D. Urmãrirea plasamentului/încredintãrii

Urmãrirea plasamentului/încredintãrii copilului la AMP are la bazã prevederile conventiei de plasament/încredintare, precum si cele ale planului individualizat de protectie.

E.1. Planul individualizat de protectie

Planul individualizat de protectie se întocmeste imediat dupã luarea în evidentã a copilului care necesitã luarea unei mãsuri de protectie, urmând a fi revizuit periodic la 3 luni sau ori de câte ori este necesar.

La stabilirea planului individualizat de protectie este obligatorie participarea tuturor celor implicati: asistent social al copilului, AMP, copil (în functie de vârsta si gradul de maturitate), familie biologicã.

Atunci când finalitatea planului individualizat de protectie este adoptia, familia adoptivã va fi si ea implicatã în revizuirea acestui plan. Asistentul social responsabil de caz va consulta orice altã persoanã care poate oferi informatii relevante pentru situatia copilului respectiv.

Elementele minime care trebuie cuprinse la întocmirea planului individualizat de protectie sunt:

- Dezvoltarea copilului:

- o imagine generalã asupra progreselor/regreselor înregistrate de copil de la un plan la altul, incluzând dezvoltarea fizicã, intelectualã, afectivã si comportamentalã;

- motive de îngrijorare legate de dezvoltarea copilului;

- mãsuri necesare/obiective privind dezvoltarea copilului.

- Starea de sãnãtate a copilului:

- starea de sãnãtate curentã;

- evolutia stãrii de sãnãtate de la un plan la altul;

- consideratii asupra celor mai recente evaluãri medicale;

- tratamente/mãsuri medicale necesare;

- imunizãri.

- Educatia copilului (în functie de vârstã):

- progrese/regrese înregistrate la scoalã/grãdinitã/domiciliu;

- probleme/motive de îngrijorare;

- mãsuri necesare/obiective privind educatia copilului.

- Mentinerea legãturii copilului cu familia biologicã (dacã este în interesul copilului):

- evolutia relatiei copilului cu familia biologicã;

- alte persoane cu care copilul ar trebui sã mentinã legãtura;

- mãsuri necesare/obiective privind legãtura cu familia biologicã.

- Activitatea asistentului social responsabil de caz:

- activitãtile cu copilul, cu familia naturalã/adoptivã, cu alte persoane resursã si cu AMP;

- planificarea tuturor activitãtilor si demersurilor asistentului social legate de rezolvarea situatiei copilului;

- revizuirile si evaluãrile periodice care au legãturã cu toate aspectele incluse în planul individualizat de protectie.

- Reusita plasamentului/încredintãrii:

- modul în care încredintarea/plasamentul satisface nevoile copilului;

- progresele înregistrate (evolutia plasamentului/încredintãrii spre finalitatea propusã);

- eventuale probleme sau motive de îngrijorare;

- mãsuri propuse/obiective.

- Planul cu privire la copil si responsabilitãti:

- planurile curente legate de copil;

- responsabilitãtile pãrtilor implicate;

- termene de rezolvare.

- Finalitatea planului si revizuirea lui se realizeazã în functie de evolutia cazului, tinând cont de interesul superior al copilului

E.2. Vizitele de urmãrire

Vizitele de urmãrire vor fi realizate de cãtre asistentul social al copilului. Frecventa minimã a vizitelor asistentului social – anuntate si neanuntate - la AMP este sãptãmânalã în prima lunã de plasament/încredintare, iar apoi, cel putin bilunarã. În urma realizãrii vizitelor, asistentul social al copilului va întocmi pentru fiecare vizitã un raport.

E.3. Încetarea plasamentului/încredintãrii

Încetarea plasamentului/încredintãrii la AMP se poate realiza conform planului individualizat de protectie sau poate fi determinatã de alte motive. În ambele situatii, încetarea plasamentului/încredintãrii la AMP se realizeazã printr-o hotãrâre de încetare, revocare sau înlocuire, dupã caz, a mãsurii de ocrotire a copilului, pronuntatã de cãtre autoritatea competentã.

La fel ca si intrarea copilului în familia AMP, plecarea sa trebuie sã fie un proces gradual, desfãsurat cu parcurgerea acelorasi etape ale procesului de acomodare mentionate anterior. În situatii de urgentã, când acest lucru nu este posibil, se va alege solutia cea mai securizantã pentru copil.

CAPITOLUL VII

Serviciile de sprijin

Pentru derularea în bune conditii a activitãtii serviciului de asistentã maternalã, AMP vor avea acces la serviciile dezvoltate de cãtre SPPC/OPA sau de alte autoritãti la nivelul comunitãtii.

Rolul acestor servicii este de:

- sustinerea activitãtii AMP pe timpul zilei;

- sustinerea activitãtii AMP în situatii de urgentã;

- facilitarea efectuãrii de cãtre AMP a concediilor legale;

- informarea, consilierea AMP în diverse domenii de interes.

CAPITOLUL VIII

Evaluarea activitãtii AMP

Asistentul social al AMP este responsabil de monitorizarea activitãtii acestuia. Lunar asistentul social va avea întâlniri cu AMP si cu membrii familiei acestuia în vederea identificãrii problemelor si nevoilor AMP. În acest sens, asistentul social va monitoriza activitatea AMP si va face propuneri referitoare la instruirea acestuia.

La sfârsitul perioadei mentionate în atestat, referitoare la prima evaluare anualã, asistentul social va întocmi raportul de evaluare anualã. Pentru aceasta, asistentul social al AMP va avea întâlniri si va consemna opiniile asistentilor sociali ai copiilor ce au fost plasati la AMP, opiniile familiilor copiilor, opiniile copiilor, precum si ale oricãror alte persoane sau specialisti.

Raportul de evaluare anualã va contine informatii despre nivelul de pregãtire si nevoile identificate de instruire ale AMP.

Dacã situatia o impune, asistentul social al AMP poate propune retragerea sau suspendarea atestatului eliberat.

CAPITOLUL IX

Documente minime existente în dosarul copilului, familiei biologice si asistentului maternal

A. Dosarul copilului:

- sesizare/solicitare;

- raport privind ancheta socialã initialã;

- rãspuns la sesizare;

- raport de evaluare a nevoilor copilului;

- hotãrâre/decizie de stabilire a mãsurii de protectie;

- hotãrâre de stabilire a gradului de handicap sau/si a orientãrii scolare;

- plan individualizat de protectie;

- raport de revizuire a evaluãrii nevoilor;

- raport de revizuire a planului individualizat de protectie;

- rapoarte de vizitã/urmãrire a evolutiei copilului;

- acte de stare civilã.

B. Dosarul familiei biologice:

- sesizare/solicitare;

- raport privind ancheta socialã;

- rãspuns la sesizare;

- plan individualizat de protectie;

- raport de evaluare a nevoilor familiei si a împrejurãrilor care au determinat separarea copilului de familie;

- revizuire a planului individualizat de protectie;

- raport de vizitã/întâlnire cu copilul;

- copii de pe actele de stare civilã.

C. Dosarul AMP:

- cerere de evaluare;

- curriculum vitae/cazier/copii de pe actele de stare civilã si de studii/alte acte prevãzute de lege;

- raport de vizitã la domiciliu;

- recomandãri/referinte;

- certificate medicale;

- raport intermediar de evaluare;

- raport de pregãtire;

- raport final de evaluare;

- cerere de eliberare a atestatului;

- propunere/recomandare a asistentului social;

- atestat;

- copie de pe contractul individual de muncã;

- conventie de plasament;

- raport lunar de supervizare;

- raport de evaluare anualã.

CAPITOLUL X

Modele-cadru pentru actele necesare întocmirii dosarului AMP

10.1. Formular rãspuns solicitare

Antet SPPC/OPA

Stimate domnule/Stimatã doamnã,

Vã multumim pentru interes si pentru faptul cã ne-ati contactat.

Institutia noastrã (descrierea obiectului de activitate SPPC/OPA)

Asistentul maternal, ca angajat al nostru - SPPC/OPA - are urmãtoarele drepturi si responsabilitãti:

- cele prevãzute de lege (rezumat);

- nivelul estimat al drepturilor bãnesti.

Pentru a deveni asistent maternal trebuie sã formulati urmãtoarea cerere de evaluare tip depusã la SPPC/OPA, adresa .., fax ..., e-mail .. etc. dacã îndepliniti conditiile minime prevãzute de lege ...

În urma depunerii cererii de evaluare se va realiza evaluarea capacitãtii dumneavoastrã de a îngriji un copil. Aceastã evaluare poate dura 90 de zile maximum si pe parcursul acestei perioade dumneavoastrã si membrii familiei veti fi implicati în diverse activitãti.

Vã multumim,

Director SPPC/OPA,

10.2. Cerere de evaluare în vederea eliberãrii atestatului de AMP

Antet SPPC/OPA

Verificat identitatea solicitantului si existenta tuturor informatiilor necesare pentru demararea procedurii.

Asistent social

CERERE DE EVALUARE ÎN VEDEREA ELIBERÃRII ATESTATULUI DE ASISTENT MATERNAL PROFESIONIST

Subsemnatul (a) ………………………….., domiciliatã în ……………………. , telefon .., vã solicit acordarea atestatului de asistent maternal profesionist.

Am luat cunostintã de conditiile necesare pentru a practica aceastã profesiune, de îndatoririle si drepturile profesionale, de responsabilitatea pe care o implicã.

Doresc sã devin asistent maternal profesionist din urmãtoarele motive:

………………………………………………………………………..

Sunt de acord cu întreaga procedurã de evaluare necesarã pentru obtinerea atestatului si voi colabora cu specialistii responsabili de aceastã procedurã.

În cazul obtinerii atestatului, as dori sã primesc în îngrijire . copii. Prefer ca vârsta copiilor sã fie între .. ani.

Sunt disponibil(ã) pentru îngrijirea unui copil cu nevoi speciale DA NU

Sunt disponibil(ã) pentru colaborarea cu familia naturalã sau adoptivã a copilului.

Sunt disponibil(ã) pentru colaborarea cu SPPC sau OPA.

Declar pe propria rãspundere ca informatiile cuprinse în prezentul formular sunt adevãrate si anexez toate documentele solicitate de lege.

Semnãtura candidatului ... Data

10.3. Curriculum vitae al solicitantului

CURRICULUM VITAE

1. Date personale

Numele ……………………… Prenumele …………………….

Alte nume purtate anterior (de exemplu: înainte de cãsãtorie) ……………………….

Locul si data nasterii ……………………….

Act de identitate ……………. seria .. nr. ..., eliberat la data de ……………. de ……………

Numele pãrintilor: tata …………….. mama …………..

Starea civilã: cãsãtorit(ã) necãsãtorit(ã) divortat(ã) vãduv(ã)

Religie: practicatã …………. formalã ……………

Copii:

Numele si prenumele ……………… Data nasterii ……………… Scolarizare ……………..

2. Studii

Ultima scoalã absolvitã în anul ... cu specializarea .…..

Alte scoli absolvite: .. în anul ….... în anul ……….

Cursuri de perfectionare, specializare:

... în anul .....

… în anul...

... în anul ...

3. Experienta profesionalã

Profesia de bazã ..

Situatia profesionalã actualã: angajat(ã) somer(ã) casnicã pensionar(ã)

Ultimul loc de muncã

Unitatea .. Telefon ………… Adresa ..

Angajat pe postul de la data de ... pânã la ……

Persoane care pot da referinte: ..., functia ……

Alte locuri de muncã:

Unitatea ………………….. Perioada …………………. Postul ocupat ……………….

4. Alte abilitãti

Trãsãturi de personalitate (enumerati câteva trãsãturi care considerati cã vã caracterizeazã): ……………...

Alte abilitãti (în afara profesiei de bazã, enumerati ce stiti si ce vã place sã faceti): ………………………...

Modalitãti de petrecere a timpului liber: ……………………………..

5. Date despre familie

Membrii familiei care locuiesc la domiciliul meu:

Numele si prenumele …………………. Gradul de rudenie cu solicitantul ……………………… Data nasterii …………………….

Observatii în legãturã cu acordul familiei de a primi un copil în plasament:

………………………………………………………………………………

Veniturile familiei:

Venitul total lunar …………………. , constituit din:

6. Starea de sãnãtate

Starea mea de sãnãtate este: foarte bunã/bunã/satisfãcãtoare

Sufãr/nu sufãr de nici o boalã cronicã transmisibilã care ar face incompatibilã exercitarea profesiei de asistent maternal profesionist.

Anexez documentele medicale doveditoare.

7. Locuinta

Locuinta în care voi primi copilul (copiii) în plasament sau încredintare este proprietate/închiriatã/în folosintã gratuitã si are urmãtoarele caracteristici:

- locuintã la: bloc/casã; suprafata locuintei ... m2

- nr. de camere: ...; dependinte:

- utilitãti si dotãri (completati cu DA sau NU): apã curentã ., gaze ..., iluminat …, încãlzire …, TV ..., radio ....

Copilul/copiii plasat/plasati va/vor locui: în camerã proprie , în camera copiilor din familie ..., alte conditii

SECRETARIATUL DE STAT PENTRU PROBLEMELE

REVOLUTIONARILOR DIN DECEMBRIE 1989

ORDIN

privind manifestãrile de comemorare a eroilor-martiri în Revolutia din decembrie 1989 cu ocazia zilei de 5 iunie 2003, ziua de Înãltarea Domnului - Ziua Eroilor

Având la bazã Adresa nr. 18/3.147 din 14 mai 2003 a Asociatiei pentru cinstirea eroilor-martiri ai revolutiei din decembrie 1989 din Bucuresti si Referatul de aprobare nr. 18/3.198 din 15 mai 2003,

în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002 si ale art. 3 alin. (4) din Hotãrârea Guvernului nr. 300/2001 privind reorganizarea si functionarea Secretariatului de Stat pentru Problemele Revolutionarilor din Decembrie 1989,

secretarul de stat al Secretariatului de Stat pentru Problemele Revolutionarilor din Decembrie 1989 emite urmãtorul ordin:

Art. 1. - Se aprobã din bugetul institutiei, de la cap. 60.01, titlul 21 - “Drepturi cu caracter social”, suma de 60.000.000 lei pentru finantarea manifestãrilor de comemorare a eroilor-martiri în Revolutia din decembrie 1989 cu ocazia zilei de 5 iunie 2003, ziua de Înãltarea Domnului - Ziua Eroilor, conform tabelului de mai jos:

Pachete pentru pomenire

- 150 pachete x 300.000 lei/pachet 45.000.000 lei

Depuneri de coroane 15.000.000 lei

Art. 2. - Directia generalã va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin intrã în vigoare la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Secretarul de stat al Secretariatului de Stat

pentru Problemele Revolutionarilor din Decembrie 1989,

Emilian Vasile Cutean

Bucuresti, 19 mai 2003.

Nr. 3.349.

RECTIFICÃRI

În Ordinul ministrului finantelor publice nr. 558/2003 privind prospectul de emisiune al certificatelor de trezorerie cu dobândã pentru populatie cod 1074, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 9 mai 2003, se face urmãtoarea rectificare:

- la art. 2, la final, în loc de “august 2003” se va citi “noiembrie 2003”.

În anexa la Decizia directorului general al Directiei Generale a Vãmilor nr. 685/2003, cuprinzând Lista birourilor vamale de control si vãmuire la frontierã desemnate sã vãmuiascã uleiuri minerale de tipul benzinelor si motorinelor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 25 aprilie 2003, se face urmãtoarea rectificare:

- la pozitia 2, în loc de “Galati-Giurgiulesti, judetul Galati” se va citi “Galati, judetul Galati”.