MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 171 (XV) - Nr. 459         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Vineri, 27 iunie 2003

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

 

            11. - Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Senatului nr. 20/2001 privind structura serviciilor Senatului

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

            Decizia nr. 224 din 3 iunie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2441 alin. 2 din Codul de procedură civilă

 

            Decizia nr. 225 din 3 iunie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 308 alin. 2 si 5, art. 312 alin. 4, art. 399, precum si a dispozitiilor cuprinse în sectiunea a VI-a “Contestatia la executare” din capitolul I al cărtii a V-a din Codul de procedură civilă

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

            706. - Hotărâre privind aprobarea renuntării la cetătenia română unor persoane

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

            367. - Ordin al ministrului industriei si resurselor pentru aprobarea Prescriptiei tehnice PT A 2-2003, editia 1, “Cerinte tehnice privind proiectarea, construirea, omologarea, instalarea, utilizarea si verificarea tehnică periodică a aparatelor consumatoare de combustibili solizi cu putere termică mai mică de 50 kW”

 

            368. - Ordin al ministrului industriei si resurselor pentru aprobarea unor măsuri privind recunoasterea si desemnarea laboratoarelor de încercări si a organismelor de certificare care realizează evaluarea conformitătii jucăriilor

 

            784. - Ordin al ministrului finantelor publice privind prelungirea aplicabilitătii ordinelor ministrului finantelor publice nr. 557/2003 si nr. 558/2003

 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Hotărârii Senatului nr. 20/2001 privind structura serviciilor Senatului

 

            În temeiul prevederilor art. 64 din Constitutia României, ale Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, precum si ale art. 32 alin. (1) lit. l) si ale art. 79 din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările si completările ulterioare,

            Senatul adoptă prezenta hotărâre.

            Art. I. - Hotărârea Senatului nr. 20/2001 privind structura serviciilor Senatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 9 mai 2001, se modifică după cum urmează:

            1. Articolul 6 se abrogă.

            2. La articolul 8, alineatul (3) va avea următorul cuprins:

            “(3) Personalul prevăzut la alin. (2) este încadrat cu contract de muncă pe durată determinată, cu exceptia persoanelor încadrate în functia de sef cabinet, ale căror contracte de muncă sunt pe durată nedeterminată.”

            3. La anexă, în cadrul Departamentului legislativ se înfiintează Directia pentru lucrările comisiilor Senatului prin reorganizarea Serviciului pentru pregătirea, urmărirea si evidenta lucrărilor comisiilor.

            4. La anexă, denumirea Serviciul de presă si imagine devine Serviciul de presă, relatii publice si imagine a Senatului.

            5. La anexă, Biroul pentru relatii cu publicul trece în componenta Serviciului de presă, relatii publice si imagine a Senatului.

            Art. II. - Hotărârea Senatului nr. 20/2001 privind structura serviciilor Senatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 9 mai 2001, cu modificările aduse prin prezenta hotărâre, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

            Această hotărâre a fost adoptată de Senat în sedinta din 25 iunie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TĂRĂCILĂ

 

Bucuresti, 25 iunie 2003.

Nr. 11.

 

DECIZII  ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 224

din 3 iunie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2441 alin. 2

din Codul de procedură civilă

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Aurelia Popa - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2441 alin. 2 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Nicolae Doicescu în Dosarul nr. 2.090/C/2002 al Tribunalului Vrancea - Sectia civilă.

La apelul nominal răspunde autorul exceptiei, personal si asistat de avocat, precum si părtile Marioara Anghelescu, prin procurator, si Marioara Teodorescu, personal, lipsind celelalte părti, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul autorului exceptiei solicită Curtii constatarea neconstitutionalitătii art. 2441 alin. 2 din Codul de procedură civilă, întrucât textul de lege criticat încalcă prevederile art. 128 din Constitutie privind exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătoresti. Astfel, se apreciază că neprevederea posibilitătii de a ataca cu recurs încheierea prin care s-a respins cererea privind suspendarea judecării procesului creează o situatie discriminatorie între părtile aflate în proces, contravenind totodată si dispozitiilor art. 21 din Constitutie, întrucât partea interesată nu se poate adresa justitiei pentru valorificarea dreptului ei la calea de atac.

Celelalte părti prezente sustin respingerea criticii de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată.

Ministerul Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, sustinând că textul de lege criticat nu contravine prevederilor constitutionale invocate de autorul exceptiei, întrucât, reglementând în mod diferit momentul de exercitare a căilor de atac, nu creează nici o situatie juridică de natură a contraveni prevederilor constitutionale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi a cetătenilor, în art. 21 referitor la accesul liber la justitie sau în art. 128 privind exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătoresti. Se invocă în acest sens jurisprudenta Curtii Constitutionale, respectiv Decizia nr. 324/2002.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 11 decembrie 2002, pronuntată în Dosarul nr. 2.090/C/2002, Tribunalul Vrancea – Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2441 alin. 2 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Nicolae Doicescu.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că textul de lege criticat contravine prevederilor constitutionale privind egalitatea în drepturi a cetătenilor si accesul liber la justitie, întrucât art. 2441 alin. 2 din Codul de procedură civilă creează în mod evident o discriminare a părtilor cu privire la calea de atac a recursului, care poate fi exercitată împotriva unei încheieri prin care s-a admis cererea de suspendare a cauzei, dar nu poate fi promovată împotriva încheierii de respingere a cererii de suspendare, un astfel de recurs fiind respins ca inadmisibil.

Tribunalul Vrancea - Sectia civilă apreciază că exceptia este întemeiată, întrucât calea de atac a recursului este deschisă numai în ceea ce priveste încheierile prin care se suspendă judecata, iar nu si cu privire la cele prin care cererile de suspendare au fost respinse, acestea din urmă putând fi atacate numai o dată cu fondul, potrivit dispozitiilor art. 282 alin. 2 raportate la art. 316 din Codul de procedură civilă. Se apreciază că regulile speciale de procedură, precum si modalitătile de exercitare a drepturilor procedurale nu pot crea discriminări între părti, chiar dacă legiuitorul, care are competenta exclusivă, este în măsură a institui reguli deosebite în considerarea unor situatii diferite.

Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată. De asemenea, în conformitate cu dispozitiile art. 181 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.

Guvernul consideră că textul de lege criticat nu contravine art. 16 alin. (1) si art. 21 din Constitutie, arătând că în practica judiciară a Curtii Constitutionale s-a decis în mod constant că accesul liber la justitie nu presupune în toate cazurile accesul la toate structurile judecătoresti si la toate căile de atac prevăzute de lege, deoarece competenta si căile de atac sunt stabilite exclusiv de legiuitor, care poate institui reguli deosebite în considerarea unor situatii diferite. În consecintă, exceptia de neconstitutionalitate este considerată ca fiind neîntemeiată.

Avocatul Poporului apreciază că diferentierea de tratament juridic are un caracter rational si obiectiv, întemeiat pe faptul că în cele două cazuri încheierea de admitere a suspendării judecătii si, respectiv, cea de respingere a cererii de suspendare au efecte diferite, astfel încât este evidentă grija legiuitorului de a nu întârzia judecarea cauzei, prin exercitarea căilor de atac împotriva încheierilor prin care s-a respins cererea de suspendare. Se mai arată că principiul egalitătii si al nediscriminării nu are semnificatia unei uniformizări a solutiilor legislative si, prin urmare, nu sunt încălcate prevederile constitutionale si nici dispozitiile internationale invocate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului si cel al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie art. 2441 alin. 2 din Codul de procedură civilă. Textul legal criticat are următorul continut:

- Art. 2441 alin. 2: “Recursul se poate declara cât timp durează suspendarea cursului judecării procesului, atât împotriva încheierii prin care s-a dispus suspendarea, cât si împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de repunere pe rol a procesului.”

Autorul exceptiei consideră că dispozitiile legale criticate încalcă următoarele prevederi constitutionale:

- Art. 16 alin. (1): “Cetătenii sunt egali în fata legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări.”;

- Art. 21: “(1) Orice persoană se poate adresa justitiei pentru apărarea drepturilor, a libertătilor si a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.”

În argumentarea criticii formulate, autorul exceptiei sustine, în esentă, că, prin limitarea dreptului de a ataca cu recurs numai încheierile de respingere a cererilor de suspendare a judecătii, art. 2441 alin. 2 din Codul de procedură civilă creează o discriminare în modalitatea de exercitare a drepturilor procesuale, încălcându-se totodată principiul constitutional al accesului liber la justitie.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că s-a mai pronuntat asupra criticii având ca obiect dispozitiile art. 2441 alin. 2 din Codul de procedură civilă prin Decizia nr. 324/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 938 din 20 decembrie 2002. Cu acel prilej, instanta constitutională a retinut că textul legal criticat nu contine nici o dispozitie discriminatorie, regimul juridic diferit - constând în aceea că numai încheierea prin care s-a dispus suspendarea judecătii poate fi atacată cu recurs separat, în vreme ce încheierea prin care s-a respins cererea de suspendare poate fi atacată doar o dată cu fondul - fiind determinat de deosebirea de situatii care impune solutii legislative diferite, ambele fiind determinate de asigurarea celeritătii solutionării cauzelor aflate pe rolul instantelor. Asa fiind, nu se poate retine nici o încălcare a art. 16 alin. (1) din Constitutie.

Reglementarea procedurală dedusă controlului nu contravine nici art. 21 din Constitutie, întrucât, chiar dacă încheierea de respingere a cererii de suspendare nu poate fi atacată cu recurs separat, ea poate fi atacată o dată cu fondul, potrivit prevederilor art. 282 alin. 2 din Codul de procedură civilă, care constituie reglementarea de drept comun în materie.

Solutia adoptată în decizia sus-mentionată, ca si considerentele pe care aceasta se întemeiază îsi mentin valabilitatea si în cauza de fată, întrucât nu au apărut împrejurări noi care să determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale în această materie.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2441 alin. 2 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Nicolae Doicescu în Dosarul nr. 2.090/C/2002 al Tribunalului Vrancea - Sectia civilă.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 3 iunie 2003.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 225

din 3 iunie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 308 alin. 2 si 5, art. 312 alin. 4, art. 399, precum si a dispozitiilor cuprinse în sectiunea a VI-a “Contestatia la executare” din capitolul I al cărtii a V-a din Codul de procedură civilă

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Aurelia Popa - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 308 alin. 2 si 5, art. 312 alin. 4, art. 399, precum si a dispozitiilor cuprinse în sectiunea a VI-a “Contestatia la executare” din capitolul I al cărtii a V-a din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Caregnato G & Denis” - S.R.L. din Oradea în Dosarul nr. 4.001/2002 al Curtii de Apel Oradea - Sectia civilă.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată, sustinând că textele de lege criticate nu contravin principiului egalitătii în drepturi a cetătenilor. Astfel, existenta obligatiei intimatului de a depune întâmpinare în cadrul procedurii de solutionare a căii de atac a recursului, obligatia judecătorului de a întocmi si depune la dosar un raport asupra recursului, posibilitatea instantei de recurs ca, în caz de casare, să rejudece pricina în fond, la termenul când a avut loc admiterea recursului, situatie în care se pronuntă o singură decizie, precum si întreaga procedură privind contestatia la executare reprezintă norme procedurale care nu contravin prevederilor constitutionale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi a cetătenilor si în art. 24 referitor la dreptul la apărare, fiind elaborate de legiuitor în temeiul art. 125 din Constitutie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 4 decembrie 2002, pronuntată în Dosarul nr. 4.001/2002, Curtea de Apel Oradea – Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 308 alin. 2 si 5, art. 312 alin. 4, art. 399, precum si a dispozitiilor cuprinse în sectiunea a VI-a “Contestatia la executare” din capitolul I al cărtii a V-a din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Caregnato G & Denis” - S.R.L. din Oradea.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că art. 308 alin. 2 si 5 contravine dispozitiilor constitutionale privind egalitatea în drepturi a cetătenilor si dreptul la apărare, întrucât nu prevede nici o sanctiune pentru nerespectarea obligatiei de depunere în termenul de 5 zile a întâmpinării, respectiv a raportului asupra recursului. În ceea ce priveste art. 312 alin. 4 din Codul de procedură civilă, se apreciază că acesta încalcă dreptul la apărare al părtilor, întrucât instanta judecătorească, după ce casează hotărârea atacată cu recurs, procedează la rejudecarea cauzei, fără a aduce la cunostinta părtilor acest lucru si fără a acorda un termen pentru pregătirea apărării, după casare. Art. 399 si întreaga sectiune a VI-a “Contestatia la executare” din capitolul I al cărtii a V-a din Codul de procedură civilă sunt considerate a fi neconstitutionale, deoarece omit a dispune că în cadrul contestatiei la executare organul de executare va fi întotdeauna citat în calitate de parte în proces. Se arată că lipsa executorului judecătoresc din procesul care judecă contestatia la executare creează disfunctionalităti în actul de justitie, de natură să afecteze echilibrul procesual.

Curtea de Apel Oradea - Sectia civilă apreciază că exceptia este neîntemeiată, arătând că legea procesuală civilă stabileste modalitătile în care se duc la îndeplinire actele de procedură, precum si regulile ce trebuie respectate în desfăsurarea activitătii de judecată, în scopul prevăzut de art. 2 din Legea nr. 92/1992, republicată, potrivit căruia “Instantele judecătoresti înfăptuiesc justitia în scopul apărării si realizării drepturilor si libertătilor fundamentale ale cetătenilor, precum si a celorlalte drepturi si interese legitime deduse judecătii”. Criticile de neconstitutionalitate sunt nefondate, întrucât instituirea unor termene procedurale este pe deplin justificată de asigurarea unei durate rezonabile a procesului dedus judecătii, lipsa unor sanctiuni pentru nerespectarea acestor termene nefiind de natură a vătăma în vreun fel drepturile constitutionale ale autoarei exceptiei.

Referitor la posibilitatea instantelor de control judiciar de a reforma hotărârile instantelor inferioare, aceasta se înfăptuieste cu respectarea principiilor fundamentale ale dreptului procesual civil. În ceea ce priveste prezenta executorului judecătoresc în procesul în care se judecă contestatia la executare, instanta apreciază că, acesta nefiind parte în proces, ci doar participant, nu se impune citarea lui. Prin urmare, exceptia de neconstitutionalitate este considerată ca fiind neîntemeiată.

Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată. De asemenea, în conformitate cu dispozitiile art. 181 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.

Guvernul arată că autoarea exceptiei de neconstitutionalitate nu invocă vicii ale dispozitiilor în vigoare, ci lipsa reglementării unor sanctiuni aplicabile pentru nerespectarea anumitor termene procedurale, respectiv a obligatiei de a cita organul de executare. Prin coroborarea art. 2 alin. (2) si (3) cu art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicată, rezultă că obiect al controlului de constitutionalitate îl pot constitui numai dispozitii în vigoare, fără a se putea invoca pe calea contenciosului constitutional lipsa de reglementare într-un anumit domeniu.

Fată de aceste considerente, apreciază că exceptia având ca obiect art. 308 alin. 2 si 5, art. 399 si dispozitiile cuprinse în sectiunea a VI-a “Contestatia la executare” din capitolul I al cărtii a V-a din Codul de procedură civilă este inadmisibilă.

Pe de altă parte, analizând pe fond critica de neconstitutionalitate, Guvernul consideră că aceasta este neîntemeiată, întrucât nedepunerea în termenul legal a întâmpinării este sanctionată în conformitate cu prevederile art. 118 alin. 2 coroborate cu art. 305 din Codul de procedură civilă, iar nedepunerea raportului asupra recursului de către instanta judecătorească se sanctionează potrivit dispozitiilor referitoare la răspunderea disciplinară pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu prevăzute de Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească.

Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate nu contravin principiilor constitutionale privind egalitatea în drepturi si dreptul la apărare, întrucât, pe de o parte, prin impunerea unor termene procedurale nu se creează discriminări între recurent si intimat, întâmpinarea constituind doar un mijloc de apărare de care intimatul poate beneficia în conditiile legii, iar pe de altă parte, drepturile procesuale ale recurentului nu sunt afectate, acesta având posibilitatea de a-si valorifica toate apărările prevăzute de lege. În ceea ce priveste critica art. 399 din Codul de procedură civilă, se arată că executorul judecătoresc nefiind parte în procesul civil, ci doar participant, nu se poate pune problema respectării principiului egalitătii în fata legii. Referitor la exceptia de neconstitutionalitate a art. 312 alin. 4 din Codul de procedură civilă, se apreciază că nu se încalcă dreptul la apărare, întrucât părtile din proces legal citate, prezente personal sau prin apărător, au posibilitatea de a-si organiza apărarea si de a beneficia de toate drepturile procesuale consacrate de lege.

Referitor la încălcarea art. 16 din Constitutie, se arată că textul de lege criticat nu creează nici privilegii, nici discriminări, întrucât respectă criteriile egalitătii în drepturi enumerate în art. 4 din Constitutie. Pe de altă parte, principiul egalitătii în fata legii presupune instituirea unui tratament diferit atunci când situatiile la care se aplică sunt diferite.

Pe de altă parte, întrucât principiul egalitătii nu înseamnă uniformitate, nu se poate retine încălcarea art. 16 alin. (1) din Constitutie, tratamentul egal impunânduse doar pentru cetătenii aflati în situatii identice.

În ceea ce priveste nesocotirea dreptului de asociere, prevăzut de art. 37 din Constitutie, acesta nu poate fi socotit temeiul juridic al creării unor societăti comerciale sau a altor asociatii cu caracter lucrativ, persoane juridice de drept civil, deoarece asociatiile prevăzute de textul constitutional sunt asociatii de drept public, care au scopuri politice, profesionale, religioase, culturale etc.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului si cel al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele: Curtea Constitutională este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie art. 308 alin. 2 si 5, art. 312 alin. 4, art. 399, precum si dispozitiile cuprinse în sectiunea a VI-a “Contestatia la executare” din capitolul I al cărtii a V-a din Codul de procedură civilă. Textele legale criticate au următorul continut:

- Art. 308 alin. 2 si 5: “Intimatul este obligat să depună întâmpinare cu cel putin 5 zile înainte de termenul de judecată. [...]

Raportul va trebui depus la dosar cu cel putin 5 zile înainte de ziua înfătisării.”;

- Art. 312 alin. 4: “În caz de casare, curtile de apel si tribunalele vor rejudeca pricina în fond, fie la termenul când a avut loc admiterea recursului, situatie în care se pronuntă o singură decizie, fie la un alt termen stabilit în acest scop.”;

- Art. 399: “Împotriva executării silite însesi, precum si împotriva oricărui act de executare se poate face contestatie de către cei interesati sau vătămati prin executare. De asemenea, dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută de art. 2811, se poate face contestatie si în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la întelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, precum si în cazul în care organul de executare refuză să îndeplinească un act de executare în conditiile prevăzute de lege.

Nerespectarea dispozitiilor privitoare la executarea silită însăsi sau la efectuarea oricărui act de executare atrage sanctiunea anulării actului nelegal.

În cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instantă judecătorească, se pot invoca în contestatia la executare apărări de fond împotriva titlului executoriu, dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac.”

Autorul exceptiei sustine că dispozitiile legale criticate încalcă următoarele prevederi constitutionale:

- Art. 16 alin. (1) si (2): “(1) Cetătenii sunt egali în fata legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări.

(2) Nimeni nu este mai presus de lege.”;

- Art. 24 alin. (1): “Dreptul la apărare este garantat.”

În motivarea criticii de neconstitutionalitate, autorul exceptiei apreciază că art. 308 alin. 2 si 5, art. 399 din Codul de procedură civilă, precum si sectiunea a VI-a, capitolul I, cartea a V-a din acelasi cod, prevăzând obligativitatea întâmpinării si a raportului asupra recursului, nu instituie sanctiuni pentru nerespectarea acestor obligatii si, respectiv, nu prevăd citarea organului de executare la judecarea contestatiei la executare, ceea ce este de natură a aduce atingere dreptului la apărare si echilibrului procesual al părtilor.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că sustinerile autorului sunt nefondate.

Astfel, potrivit art. 118 alin. 1 si 2 din Codul de procedură civilă, întâmpinarea este obligatorie, nedepunerea acesteia în termenul prevăzut de lege antrenând decăderea pârâtului din dreptul de a mai propune probe si de a invoca exceptii, în afara celor de ordine publică. Prin urmare, critica art. 308 alin. 2 nu îsi găseste suport în realitate.

Referitor la obligatia judecătorului-raportor de a depune raportul asupra recursului la dosarul cauzei cu cel putin 5 zile înainte de ziua înfătisării, Curtea constată că Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, prevede în art. 121 că “Magistratii răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum si pentru comportările care dăunează interesului serviciului sau prestigiului justitiei “, iar în art. 122 sunt enumerate abaterile disciplinare care atrag diverse sanctiuni pentru cei care le înfăptuiesc. Prin urmare, neîndeplinirea îndatoririlor ce le revin potrivit legilor si regulamentelor, constituind o abatere disciplinară, este sanctionată conform legii.

În ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a art. 399, precum si a dispozitiilor cuprinse în sectiunea a VI-a “Contestatia la executare” din capitolul I al cărtii a V-a din Codul de procedură civilă, Curtea apreciază că citarea executorului judecătoresc cu prilejul judecării contestatiei la executare nu se justifică, având în vedere că, pe de o parte, acesta nu are calitatea de parte în proces, iar pe de altă parte, instanta învestită cu solutionarea unei atare contestatii judecă litigiul pe baza dosarului de executare, ceea ce face inutilă prezenta executorului judecătoresc.

Disfunctionalitatea invocată de autorul exceptiei, constând în numeroasele amânări ale cauzei, întrucât executorul nu a răspuns la adresele instantei, nu constituie un argument în favoarea criticii aduse textului, ci este imputabilă exclusiv lipsei de diligentă a instantei judecătoresti, care nu a apelat la mijloacele coercitive pe care le avea la dispozitie, potrivit legii. Asa fiind, chiar instituirea, prin lege, a obligatiei de citare a executorului judecătoresc ar fi rămas, evident, la fel de ineficientă.

De altfel, critica adusă de autorul exceptiei nu poate fi retinută si datorită faptului că neconstitutionalitatea nu este dedusă din contrarietatea textului legal criticat cu anumite prevederi din Legea fundamentală, ci din pretinse lacune ale celui dintâi. Restabilirea concordantei dintre Constitutie si lege, într-o atare situatie, ar presupune înlăturarea lacunei prin completarea reglementării, ceea ce excedează competentei Curtii Constitutionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) teza întâi din Legea nr. 47/1992, republicată, “se pronuntă numai asupra problemelor de drept, fără a putea modifica sau completa prevederea legală supusă controlului”.

În ceea ce priveste pretinsa încălcare, prin art. 312 alin. 4 din Codul de procedură civilă, a dreptului la apărare prevăzut de art. 24 din Constitutie, Curtea constată că, în scopul asigurării conditiilor de solutionare a proceselor într-un timp cât mai scurt, a fost instituită regula generală prevăzută de textul de lege criticat, potrivit căreia în caz de casare curtile de apel si tribunalele vor rejudeca pricina în fond, fie la termenul când a avut loc admiterea recursului, situatie în care se pronuntă o singură decizie, fie la un alt termen stabilit în acest scop.

Admiterea recursului semnifică recunoasterea îndreptătirii criticilor formulate de recurent la adresa hotărârii, critici cunoscute de către intimat, care a avut posibilitatea de a lua cunostintă din timp de ele în scopul pregătirii apărărilor necesare. De aceea, dacă părtile sunt prezente la judecata recursului si pot pune concluzii în fond, iar probele socotite necesare pot fi de îndată administrate, judecata în fond după casare se poate face în aceeasi sedintă în care s-a judecat si recursul, pronuntându-se o singură hotărâre, prin care, evident, vor fi corectate greselile hotărârii criticate întemeiat, prin recurs. Asa fiind, o asemenea posibilitate recunoscută instantei nu aduce nici o atingere dreptului de apărare al părtilor, legiuitorul considerând că numai în cazul în care instanta a cărei hotărâre este recurată a solutionat procesul fără a intra în cercetarea fondului ori judecata s-a făcut în lipsa părtii care nu a fost regulat citată, precum si în cazul încălcării competentei cauza se trimite spre rejudecare instantei care a pronuntat hotărârea casată sau, după caz, instantei competente. În aceste cazuri casarea cu trimitere spre rejudecare se justifică pentru a se asigura respectarea tuturor garantiilor procesuale privind judecata în fond, precum si parcurgerea în mod real a gradelor de jurisdictie prevăzute de lege.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 308 alin. 2 si 5, art. 312 alin. 4, art. 399, precum si a dispozitiilor cuprinse în sectiunea a VI-a “Contestatia la executare” din capitolul I al cărtii a V-a din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Caregnato G & Denis” - S.R.L. din Oradea în Dosarul nr. 4.001/2002 al Curtii de Apel Oradea - Sectia civilă.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 3 iunie 2003.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea renuntării la cetătenia română unor persoane

 

În temeiul art. 107 din Constitutie si al art. 30 din Legea cetăteniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă renuntarea la cetătenia română persoanelor prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul justitiei,

Rodica Mihaela Stănoiu

p. Ministrul afacerilor externe,

Cristian Diaconescu,

secretar de stat

Ministrul administratiei si internelor,

Ioan Rus

 

Bucuresti, 20 iunie 2003.

Nr. 706.

 

ANEXĂ

 

LISTA

persoanelor pentru care s-a aprobat renuntarea la cetătenia română în temeiul art. 26 din Legea cetăteniei române

nr. 21/1991, republicată

 

1. Pavel Radu-Iorgu, născut la 4 august 1975 în localitatea Tecuci, judetul Galati, România, fiul lui Pavel Eugen si Gherghelas Angelica-Silvia, cu domiciliul actual în Austria, 1120 Viena, Wurmbstr. 50/30, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Constanta, Str. Pandurului nr. 9A, bl. 36, sc. A, ap. 7, judetul Constanta.

2. Brad Alina-Mihaela, născută la 14 iunie 1978 în localitatea Sighetu Marmatiei, judetul Maramures, România, fiica lui Brad Ilie-Ovidiu si Maria, cu domiciliul actual în Austria, 1050 Viena, Wiedner Hauptstr. 114/21, cu ultimul domiciliu din România în comuna Sarasău nr. 509, judetul Maramures.

3. Berculean Gheorghe, născut la 9 februarie 1968 în localitatea Putna, judetul Suceava, România, fiul lui Berculean Ilie si Demostena, cu domiciliul actual în Austria, 3033 Altlengbach, Buchelbauerstr. 92 Maiss, cu ultimul domiciliu din România în comuna Putna nr. 49, judetul Suceava.

4. Berculean Cristina-Valeria, născută la 28 ianuarie 1969 în localitatea Rădăuti, judetul Suceava, România, fiica lui Grigorciuc Ioan si Reghina, cu domiciliul actual în Austria, 3033 Altlengbach, Buchelbauerstr. 92 Maiss, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Rădăuti, Str. Năvodnicului nr. 40, judetul Suceava.

5. Laubstein Elena-Maria, născută la 20 mai 1948 în localitatea Medias, judetul Sibiu, România, fiica lui Florea Achim si Maria, cu domiciliul actual în Germania, 13585 Berlin, Feldstr. 37, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Medias, str. St. L. Roth nr. 11, ap. 9,  judetul Sibiu.

6. Simon Ladislau-Ioan, născut la 24 aprilie 1964 în localitatea Timisoara, judetul Timis, România, fiul lui Ioan si Elena-Viorica, cu domiciliul actual în Austria, 1200 Viena, Händel-Skai 102-112/2/15, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timisoara, str. Liviu Rebreanu nr. 141, ap. 35, judetul Timis.

7. Simon Monica, născută la 31 martie 1964 în localitatea Deta, judetul Timis, România, fiica lui Tapaszto Vasilie si Maria, cu domiciliul actual în Austria, 1200 Viena, Händel-Skai 102-112/2/15, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timisoara, str. Liviu Rebreanu nr. 141, ap. 35, judetul Timis.

8. Mailat Mircea, născut la 18 februarie 1960 în localitatea Medias, judetul Sibiu, România, fiul lui Francisc si Maria, cu domiciliul actual în Austria, 1200 Viena, Kornhäuselgasse 9/8/54, cu ultimul domiciliu din România în Bucuresti, Str. Răsăritului nr. 2, bl. M9, et. 4, sc. A, ap. 25, sectorul 6.

9. Epure Petru Dorin, născut la 21 iunie 1968 în localitatea Curtici, judetul Arad, România, fiul lui Ioan si Floarea, cu domiciliul actual în Danemarca, 2300 Copenhaga, Leifsgade 25, 4, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Curtici, str. Tudor Vladimirescu nr. 36, judetul Arad.

10. Krech Gianina, născută la 21 martie 1972 în localitatea Ploiesti, judetul Prahova, România, fiica lui Nedelcu Niculae si Elena, cu domiciliul actual în Germania, 70806 Kornwestheim, Albstr. 2/1, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Ploiesti, Str. Merilor nr. 17, judetul Prahova.

11. Gădean Tiberiu, născut la 11 august 1948 în localitatea Macedonia, judetul Timis, România, fiul lui Aurel si Iuliana, cu domiciliul actual în Austria, 4030 Linz, Alleitenweg 15/23, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timisoara, str. Bran nr. 2, sc. A, ap. 1, judetul Timis.

12. Gădean Ioana, născută la 13 februarie 1950 în localitatea Besenova Veche, judetul Timis, România, fiica lui Sebastianov Ioan si Petronela, cu domiciliul actual în Austria, 4030 Linz, Alleitenweg 15/23, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timisoara, str. Bran nr. 2, sc. A, ap. 1, judetul Timis.

13. Feric Iosif, născut la 5 aprilie 1967 în localitatea Suplacu de Barcău, judetul Bihor, România, fiul lui Iosif si Hermina, cu domiciliul actual în Slovacia, Velky Krtis, str. Bozeny Nemcovej nr. 1, cu ultimul domiciliu din România în satul Borumlaca nr. 172, comuna Suplacu de Barcău, judetul Bihor.

14. Feric Reghina, născută la 9 august 1970 în localitatea Marghita, judetul Bihor, România, fiica lui Pothora Janos si Ana, cu domiciliul actual în Slovacia, Velky Krtis, str. Bozeny Nemcovej nr. 1, cu ultimul domiciliu din România în satul Borumlaca nr. 172, comuna Suplacu de Barcău, judetul Bihor.

15. Fekete Sarközi Gabriela, născută la 2 iulie 1967 în Bucuresti, România, fiica lui Petru si Paula Maria, cu domiciliul actual în Austria, 7551 Stegersbach, Grazerstr. 2, cu ultimul domiciliu din România în Bucuresti, str. Frumusani nr. 10, bl. 94, ap. 30, sectorul 4.

16. Cojocaru Liliana, născută la 5 iunie 1970 în localitatea Copălău, judetul Botosani, România, fiica lui Puiu Manole si Elena, cu domiciliul actual în Germania, 76131 Karlsruhe, Z.hringerstr. 19, cu ultimul domiciliu din România în satul Cerbu, comuna Copălău, judetul Botosani.

17. Muresan Codrut Ioan, născut la 23 martie 1972 în localitatea Jimbolia, judetul Timis, România, fiul lui Ioan si Irina, cu domiciliul actual în Austria, 5020 Salzburg, Pflanzmannstr. 7, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timisoara, str. Bucovina bl. C10, ap. 8, judetul Timis.

18. Muresan Laura Cristina, născută la 11 iulie 1976 în localitatea Timisoara, judetul Timis, România, fiica lui Sabău Ioan si Maria, cu domiciliul actual în Austria, 5020 Salzburg, Pflanzmannstr. 7, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timisoara, str. Bucovina bl. C10, ap. 8, judetul Timis.

19. Negreanu Ioan, născut la 14 august 1940 în localitatea Piatra-Neamt, judetul Neamt, România, fiul lui Ioan si Ana, cu domiciliul actual în Austria, 6800 Feldkirch, Montfortgasse 1, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Piatra-Neamt, Aleea Plaiului nr. 20, judetul Neamt.

20. Kraus Florin Traian, născut la 30 decembrie 1967 în localitatea Lipova, judetul Arad, România, fiul lui Răsădean Ioan Simion si Aurelia, cu domiciliul actual în Germania, 97705 Burkardroth, Am Döllengraben 12, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Hunedoara, Str. Independentei nr. 6, ap. 26, judetul Hunedoara.

21. Ene Florin, născut la 17 februarie 1975 în Bucuresti, România, fiul lui Marin si Georgeta, cu domiciliul actual în Austria, 2353 Guntramsdorf, Hauptstrasse nr. 52/9, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Deva, Str. Minerului bl. 37, ap. 10, judetul Hunedoara.

22. Tanasov Gherghina, născută la 17 aprilie 1951 în localitatea Cătelu, judetul Ilfov, România, fiica lui Gavril si Elena, cu domiciliul actual în Germania, 38448 Wolfsburg, Oschersleberstr. 1, cu ultimul domiciliu din România în Bucuresti, aleea Fetesti nr. 2, bl. I 25, sc. 10, ap. 124, sectorul 3.

23. Moise Nicolae, născut la 12 februarie 1959 în Bucuresti, România, fiul lui Anastase si Lucia, cu domiciliul actual în Germania, 38448 Wolfsburg, Oschersleberstr. 1, cu ultimul domiciliu din România în Bucuresti, aleea Fetesti nr. 2, bl. I 25, sc. 10, ap. 124, sectorul 3.

24. Stancu Ionut Alexandru, născut la 30 august 1979 în Bucuresti, România, fiul lui Ion si Gherghina, cu domiciliul actual în Germania, 38448 Wolfsburg, Oschersleberstr. 1, cu ultimul domiciliu din România în Bucuresti, aleea Fetesti nr. 2, bl. I 25, sc. 10, ap. 124, sectorul 3.

25. Tătar Viorel, născut la 7 decembrie 1969 în localitatea Uivar, judetul Timis, România, fiul lui Vasile si Ana, cu domiciliul actual în Austria, 2332 Hennersdorf, Bachgasse 8, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Uivar nr. 205, judetul Timis.

26. Tătar Silvia, născută la 19 iulie 1971 în localitatea Uivar, judetul Timis, România, fiica lui Silaghi Gheorghe si Maria, cu domiciliul actual în Austria, 2332 Hennersdorf, Bachgasse 8, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Uivar nr. 205, judetul Timis.

27. Ispir Cristian, născut la 24 octombrie 1969 în localitatea Pitesti, judetul Arges, România, fiul lui Ispir Ilie si Ioana, cu domiciliul actual în Austria, 6714 Nuziders, Illweg 18, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Pitesti, str. Cuza Vodă bl. 43, sc. C, ap. 6, judetul Arges.

28. Gherghel Lia, născută la 21 decembrie 1975 în localitatea Cluj-Napoca, judetul Cluj, România, fiica lui Zirbo Avram si Florica, cu domiciliul actual în Austria, 1210 Viena, Bubergasse 2A, sc. 1, ap. 11, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Floresti, str. Horea nr. 7A, judetul Cluj.

29. Semelbauer Elisabeta, născută la 26 aprilie 1968 în localitatea Sinteu, judetul Bihor, România, fiica lui Lavrincic Augustin si Terezia, cu domiciliul actual în Republica Slovacia, 95801 Kalinovo, Bystrinska 811/72, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sinteu, str. Valea Târnei nr. 6, judetul Bihor.

30. Semelbauer Iosif, născut la 29 decembrie 1965 în localitatea Alesd, judetul Bihor, fiul lui Iosif si Margareta, cu domiciliul actual în Republica Slovacia, 95801 Kalinovo, Bystrinska 811/72, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sinteu, str. Valea Târnei nr. 6, judetul Bihor.

31. Maurer Doinita, născută la 26 septembrie 1966 în localitatea Havârna, judetul Botosani, România, fiica lui Vieriu Dumitru si Paulina, cu domiciliul actual în Germania, 79114 Freiburg, Rosenstauden 18, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Resita, Calea Caransebesului nr. 10, sc. 3, ap. 17, judetul Caras-Severin.

32. Tofan Viorel, născut la 9 martie 1975 în localitatea Botosani, judetul Botosani, România, fiul lui Tofan Aurel si Nina, cu domiciliul actual în Austria, 9500 Villach, Ferdinand Wedenigstr. 2, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Bistrita, Intr. Ciresului, bl. 2, sc. D, ap. 37, judetul Bistrita-Năsăud.

33. Cauri Sorin, născut la 4 septembrie 1954 în localitatea Oradea, judetul Bihor, România, fiul lui Cauri Stefan si Stefania, cu domiciliul actual în Germania, 73639 Neuffen, Rossbergstr. 7, cu ultimul domiciliu din România în Bucuresti, Str. Ciocârliei nr. 16, bl. D13, sc. 1, ap. 34, sectorul 2.

34. Havranek Mihaela-Angela, născută la 20 februarie 1968 în localitatea Sighetu Marmatiei, judetul Maramures, România, fiica lui Atomei Mihai si Ana, cu domiciliul actual în Austria, 2171 Herrnbaumgarten, Friedhofstr. 6, cu ultimul domiciliu din România în satul Bacova nr. 135, localitatea Buzias, judetul Timis.

35. Colojoară Martin-Ion, născut la 5 februarie 1964 în localitatea Zorlentu Mare, judetul Caras-Severin, România, fiul lui Colojoară Martin si Natalia, cu domiciliul actual în Austria, 8522 Gross St. Florian, Marktring 2, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Resita, aleea Tusnad bl. 5, sc. A, ap. 11, judetul Caras-Severin.

36. Colojoară Maria-Floarea, născută la 8 decembrie 1970 în localitatea Resita, judetul Caras-Severin, România, fiica lui Milos Floarea, cu domiciliul actual în Austria, 8522 Gross St. Florian, Marktring 2, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Resita, Str. Sportului bl. 6A, ap. 17, judetul Caras-Severin.

37. Valicec Vincentiu, născut la 9 aprilie 1972 în localitatea Plopis, judetul Sălaj, România, fiul lui Valicec Andrei si Maria, cu domiciliul actual în Slovacia, 98511 Halic, judetul Lucenec, str. Maskova nr. 73, cu ultimul domiciliu din România în satul Sintea Mică nr. 141, comuna Olari, judetul Arad.

38. Valicec Mariana, născută la 20 aprilie 1966 în localitatea Sâg, judetul Sălaj, România, fiica lui Soica Francisc si Verona, cu domiciliul actual în Slovacia, 98511 Halic, judetul Lucenec, str. Maskova nr. 73, cu ultimul domiciliu din România în satul Sintea Mică nr. 141, comuna Olari, judetul Arad.

39. Burger-Ghiurcuta Vasile, născut la 19 septembrie 1963 în localitatea Deva, judetul Hunedoara, România, fiul lui Ghiurcuta Iosif si Aurelia, cu domiciliul actual în Germania, 76149 Karlsruhe, Teutschneureuterstr. 55, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Deva, str. Mihai Eminescu bl. H1, ap. 15, judetul Hunedoara.

40. Dinu Ioan, născut la 1 februarie 1953 în localitatea Valu lui Traian, judetul Constanta, România, fiul lui Dinu Nicolae si Tudora, cu domiciliul actual în Austria, 1200 Viena, Streffleurgasse 4/2, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Băicoi, Str. Independentei nr. 24, judetul Prahova.

41. Dinu Gabriela, născută la 26 februarie 1954 în localitatea Băicoi, judetul Prahova, România, fiica lui Savu Constantin si Aneta, cu domiciliul actual în Austria, 1200 Viena, Streffleurgasse 4/2, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Băicoi, Str. Independentei nr. 24, judetul Prahova.

42. Butschler Norbert-Erwin, născut la 20 aprilie 1966 în localitatea Arad, judetul Arad, România, fiul lui Butschler Ioan si Ileana-Margareta, cu domiciliul actual în Germania, 86167 Augsburg, Hegelstr. 29, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Arad, str. Oituz nr. 7, judetul Arad.

43. Butschler Glichiria-Ramona, născută la 25 mai 1969 în localitatea Becicherecu Mic, judetul Timis, România, fiica lui Enache Corneliu si Stefu Florica, cu domiciliul actual în Germania, 86167 Augsburg, Hegelstr. 29, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Becicherecu Mic, judetul Timis.

44. Porcar Cornel, născut la 8 septembrie 1958 în localitatea Sărand, judetul Bihor, România, fiul lui Porcar Petru si Trifa Floare, cu domiciliul actual în Austria, 9063 Maria Saal, Teichstr. 2, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Oradea, Str. Mestesugarilor nr. 78B, ap. 19, judetul Bihor.

45. Porcar Marioara, născută la 22 mai 1964 în localitatea Alesd, judetul Bihor, România, fiica lui Labai Florian si Maria, cu domiciliul actual în Austria, 9063 Maria Saal, Teichstr. 2, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Oradea, Str. Mestesugarilor nr. 78B, ap. 19, judetul Bihor.

46. Schönberger Iuliana, născută la 12 februarie 1968 în localitatea Brasov, judetul Brasov, România, fiica lui Robu Ion si Irina, cu domiciliul actual în Germania, 76661 Philippsburg, Pfinzgaustr. 4d, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sibiu, str. Muncel nr. 3, ap. 16, judetul Sibiu.

47. Aluas Gheorghe-Dumitru, născut la 11 decembrie 1962 în localitatea Mociu, judetul Cluj, România, fiul lui Aluas Dumitru si Maria, cu domiciliul actual în Austria, 8243 Pinggau, Haideggendorf 27, cu ultimul domiciliu din România în satul Cămărasu nr. 399, comuna Mociu, judetul Cluj.

48. Aluas Valentina-Florica, născută la 5 martie 1969 în localitatea Secusigiu, judetul Arad, România, fiica lui Goci Victor si Elisaveta, cu domiciliul actual în Austria, 8243 Pinggau, Haideggendorf 27, cu ultimul domiciliu din România în satul Satu Mare nr. 139, comuna Secusigiu, judetul Arad.

49. Falcău Petru, născut la 17 februarie 1964 în localitatea Turnu Ruieni, judetul Caras-Severin, România, fiul lui Falcău Zaharie si Rozina, cu domiciliul actual în Austria, 6464 Tarrenz, Dollinger 14, cu ultimul domiciliu din România în satul Borlova nr. 264, comuna Turnu Ruieni, judetul Caras-Severin.

50. Falcău Aurelia, născută la 27 martie 1967 în localitatea Turnu Ruieni, judetul Caras-Severin, România, fiica lui Albu Nistor si Fecioara, cu domiciliul actual în Austria, 6464 Tarrenz, Dollinger 14, cu ultimul domiciliu din România în satul Borlova nr. 264, comuna Turnu Ruieni, judetul Caras-Severin.

51. Samartinean Daniel, născut la 12 august 1968 în localitatea Medias, judetul Sibiu, România, fiul lui Samartinean Vasile si Victoria, cu domiciliul actual în Austria, 4040 Linz, Hauptstr. 50, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Medias, Str. Gravorilor nr. 73, judetul Sibiu.

52. Budiscu Corina, născută la 28 iulie 1968 în localitatea Brasov, judetul Brasov, România, fiica lui Budiscu Gheorghe si Aurica, cu domiciliul actual în Austria, 6330 Kufstein, Eduard Lippottweg 5, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Întorsura Buzăului, str. Ciucas bl. 10, sc. G, ap. 12, judetul Covasna.

53. Călinescu Romanita-Cristina, născută la 14 februarie 1971 în Bucuresti, România, fiica lui Matei Tudor si Puican Ecaterina, cu domiciliul actual în Austria, 4050 Traun, Grinningerstr. 34/2/5, cu ultimul domiciliu din România în Bucuresti, str. Mihai Eminescu nr. 98, ap. 2, sectorul 2.

54. Musină Dănut, născut la 31 martie 1968 în localitatea Suceava, judetul Suceava, România, fiul lui Musină Ioan si Valeria, cu domiciliul actual în Austria, 3192 Hohenberg, Lilienfelderstr. 4/2, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Lovrin nr. 187, judetul Timis.

55. Musină Veronica-Aurelia, născută la 13 iulie 1972 în localitatea Ezeris, judetul Caras-Severin, România, fiica lui Florea Gheorghe si Ana, cu domiciliul actual în Austria, 3192 Hohenberg, Lilienfelderstr. 4/2, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sânnicolau Mare, Str. Timisorii nr. 9, sc. C, ap. 1, judetul Timis.

56. Peter Eliza-Gabriela, născută la 19 februarie 1981 în localitatea Dej, judetul Cluj, România, fiica lui Peter Vasile si Ana, cu domiciliul actual în Austria, 1220 Viena, Erzherzog Karlstr. 148/4/401, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Bistrita, Aleea Ghiocelului bl. 1, sc. B, ap. 19, judetul Bistrita-Năsăud.

57. Moroz Nicolae, născut la 25 noiembrie 1953 în localitatea Mediesu Aurit, judetul Satu Mare, România, fiul lui Moroz Mihai si Maria, cu domiciliul actual în Austria, 4972 Utzenaich, Gunderpolling 2, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Baia Mare, str. Basarab nr. 3, ap. 39, judetul Maramures.

58. Moroz Elisabeta, născută la 17 noiembrie 1954 în localitatea Doba, judetul Satu Mare, România, fiica lui Danciu Iftenie si Ana, cu domiciliul actual în Austria, 4972 Utzenaich, Gunderpolling 2, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Baia Mare, str. Basarab nr. 3, ap. 39, judetul Maramures.

59. Ungureanu (Ofenberger) Felicia-Cristina, născută la 4 octombrie 1972 în localitatea Bistrita, judetul Bistrita-Năsăud, România, fiica lui Ungureanu Gheorghe si Carolina-Felicia, cu domiciliul actual în Austria, 3340 Waidhofen an der Ybbs, Raifberg 62/4, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Bistrita, aleea Greuceanu nr. 1, bl. 1, sc. C, ap. 48, judetul Bistrita-Năsăud.

60. Păscoiu Elena-Aurelia, născută la 25 iunie 1959 în localitatea Arad, judetul Arad, România, fiica lui Domokos Mihai si Ileana, cu domiciliul actual în Austria, 6380 St. Johann in Tirol, Fieberbrunnerstr. 2, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Arad, str. Mihai Eminescu nr. 2, judetul Arad.

61. Istrate Iosefina-Claudia, născută la 14 ianuarie 1974 în localitatea Fălticeni, judetul Suceava, România, fiica lui Istrate Vasile si Eva, cu domiciliul actual în Austria, 8020 Graz, Annenstr. 26, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Fălticeni, str. Mihai Eminescu bl. 5, sc. A, ap. 9, judetul Suceava.

62. Faisst Valentina-Niculina, născută la 6 septembrie 1978 în localitatea Craiova, judetul Dolj, România, fiica lui Purcărea Vasile si Ana, cu domiciliul actual în Germania, 77933 Lahr/Schwarzwald, Kaiserstr. 13, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Craiova, str. Dr. Victor Papilian bl. E5, sc. 1, ap. 10, judetul Dolj.

63. Jassim Mariana, născută la 19 februarie 1974 în Bucuresti, România, fiica lui Voicu Florin si Eugenia-Dumitra, cu domiciliul actual în Austria, 1110 Viena, Am Hofgartel 7/5/18, cu ultimul domiciliu din România în Bucuresti, aleea Istru nr. 2B, bl. A14C, sc. 1, ap. 2, sectorul 6.

64. Garian Euzofina, născută la 22 aprilie 1962 în localitatea Scheia, judetul Iasi, România, fiica lui Acatrinei Costache si Eosofina, cu domiciliul actual în Germania, 26954 Nordenham, Sachsenstr. 34a, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Popesti-Leordeni, Sos. Oltenitei nr. 181, bl. C27, ap. 1, judetul Ilfov.

65. Băleanu Diana-Iulia, născută la 7 mai 1974 în localitatea Timisoara, judetul Timis, România, fiica lui Dugulescu Vasile si Marioara, cu domiciliul actual în Austria, 4905 Thomasroith, Schlag 14, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timisoara, Str. Teiului nr. 10, sc. A, ap. 10, judetul Timis.

66. Moisiu Dan, născut la 21 iunie 1947 în localitatea Iasi, judetul Iasi, România, fiul lui Moisiu Ioan si Ecaterina, cu domiciliul actual în Germania, 67061 Ludwigshafen, Friedrich Heenestr. 9, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Constanta, Str. Berzei nr. 6, bl. H2, sc. C, ap. 58, judetul Constanta.

67. Moisiu Georgeta, născută la 8 februarie 1948 în localitatea Buhusi, judetul Bacău, România, fiica lui Damian Gheorghe si Achilina, cu domiciliul actual în Germania, 67061 Ludwigshafen, Friedrich Heenestr. 9, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Constanta, Str. Berzei nr. 6, bl. H2, sc. C, ap. 58, judetul Constanta.

68. Zifcsak Elisabeta, născută la 20 noiembrie 1967 în localitatea Grosi, judetul Bihor, România, fiica lui Zifcsak Robert si Sarlota, cu domiciliul actual în Slovacia, 900 26 Slovensky Grob, Hlavna 153, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Alesd, str. Tudor Vladimirescu nr. 30, judetul Bihor.

69. Zetocha Ioan, născut la 24 martie 1970 în localitatea Sinteu, judetul Bihor, România, fiul lui Zetocha Vince si Antonia, cu domiciliul actual în Slovacia, 906 13 Brezova pod Bradlom, Osuskeho 525/12, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sinteu nr. 122, judetul Bihor.

70. Zetocha Iarmilka, născută la 7 ianuarie 1970 în localitatea Brestovăt, judetul Timis, România, fiica lui Szojka Ferenc si Agneta, cu domiciliul actual în Slovacia, 906 13 Brezova pod Bradlom, Osuskeho 525/12, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sinteu nr. 122, judetul Bihor.

71. Polacec Iosif, născut la 24 august 1967 în localitatea Sinteu, judetul Bihor, România, fiul lui Polacec Gheorghe si Etelca, cu domiciliul actual în Slovacia, 960 01 Zvolen, Pod Drahami 6, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sinteu nr. 43, judetul Bihor.

72. Scuturici Ioan, născut la 14 iunie 1955 în localitatea Telciu, judetul Bistrita-Năsăud, România, fiul lui Scuturici Ioan si Rodovica, cu domiciliul actual în Austria, 7202 Bad Sauerbrunn, Reichelgasse 1/3/2/9, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Bistrita, Piata Morii bl. 2, sc. A, ap. 12, judetul Bistrita-Năsăud.

73. Scuturici Domnita, născută la 2 octombrie 1961 în localitatea Lesu, judetul Bistrita-Năsăud, România, fiica lui Galbăn Ioan si Firoana, cu domiciliul actual în Austria, 7202 Bad Sauerbrunn, Reichelgasse 1/3/2/9, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Bistrita, Piata Morii bl. 2, sc. A, ap. 12, judetul Bistrita-Năsăud.

74. Slujitoru Cristian, născut la 10 august 1961 în localitatea Filiasi, judetul Dolj, România, fiul lui Slujitoru Eugeniu si Victoria, cu domiciliul actual în Luxemburg, 5 Rue des Carrieres, 1316 Luxemburg, cu ultimul domiciliu din România în Bucuresti, Str. Stejarului nr. 42A, bl. PM40, sc. C, ap. 135, sectorul 3.

75. Hodi Jolan, născută la 18 aprilie 1974 în localitatea Vărsag, judetul Harghita, România, fiul lui Major Geza si Elisabeta, cu domiciliul actual în Austria, 1190 Viena, Bauernfeldgasse 5/1, cu ultimul domiciliu din România în satul Mailat nr. 550, comuna Vinga, judetul Arad.

76. Oprea Ionel, născut la 22 iunie 1968 în Bucuresti, România, fiul lui Oprea Vasile si Maria, cu domiciliul actual în Germania, 79189 Bad Krozingen, Im Grün 6, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Jilava, Str. Morii nr. 29, judetul Ilfov.

77. Balogh Emeric, născut la 1 mai 1961 în localitatea Hunedoara, judetul Hunedoara, România, fiul lui Balogh Emeric si Magdalena-Ileana, cu domiciliul actual în Austria, 8162 Passail, Unterpircha 3, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Hunedoara, bd. Corvin nr. 3, ap. 9, judetul Hunedoara.

78. Renner Silvia-Elena, născută la 8 aprilie 1955 în localitatea Săveni, judetul Ialomita, România, fiica lui Iorga Ilie si Maria-Vergilia, cu domiciliul actual în Germania, 47906 Kempen, Schlagermannstr. 3, cu ultimul domiciliu din România în Bucuresti, Str. Stânjeneilor nr. 2, ap. 30, sectorul 4.

79. Pascăl Costică, născut la 18 noiembrie 1952 în localitatea Orbeni, judetul Bacău, România, fiul lui Pascăl Enache si Elisabeta, cu domiciliul actual în Austria, 3372 St. Georgen am Ybbsfelde, Amstettnerstr. 5/7, cu ultimul domiciliu din România în Bucuresti, str. Iancu Jianu nr. 5, bl. M176, sc. 1, ap. 2, sectorul 5.

80. Pascăl Marioara, născută la 18 mai 1948 în localitatea Ciolănesti, judetul Teleorman, România, fiica lui Moise Filip si Ioana, cu domiciliul actual în Austria, 3372 St. Georgen am Ybbsfelde, Amstettnerstr. 5/7, cu ultimul domiciliu din România în Bucuresti, str. Iancu Jianu nr. 5, bl. M176, sc. 1, ap. 2, sectorul 5.

81. Toma Cristian, născut la 14 noiembrie 1969 în Bucuresti, România, fiul lui Toma Valentin si Anisoara, cu domiciliul actual în Germania, 72072 Tübingen, Eugenstr. 55, cu ultimul domiciliu din România în Bucuresti, Bd. Timisoara nr. 29, bl. C, sc. 2, ap. 2, sectorul 6.

82. Melchior Irina, născută la 9 februarie 1972 în localitatea Timisoara, judetul Timis, România, fiica lui Dürner Antoniu si Etelca, cu domiciliul actual în Germania, 70197 Stüttgart, Obere Bismarckstr. 91, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timisoara, str. Transilvania nr. 7, bl. 25, sc. B, ap. 2, judetul Timis.

83. Pignitter Lia, născută la 7 octombrie 1967 în localitatea Miheleu, judetul Bihor, România, fiica lui Fitero Teodor si Veronica, cu domiciliul actual în Austria, 8020 Graz, Josef-Pockstr. 36/1, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sânmartin, bl. D2, ap. 40, judetul Bihor.

84. Popa Teodor, născut la 22 august 1952 în localitatea Mierlău, judetul Bihor, România, fiul lui Popa Gheorghe si Floare, cu domiciliul actual în Austria, 8230 Hartberg, St. Johannerstr. 9/24, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Oradea, str. Corneliu Coposu nr. 5, bl. P61, ap. 10, judetul Bihor.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL INDUSTRIEI SI RESURSELOR

 

ORDIN

pentru aprobarea Prescriptiei tehnice PT A 2-2003, editia 1, “Cerinte tehnice privind proiectarea, construirea, omologarea, instalarea, utilizarea si verificarea tehnică periodică a aparatelor consumatoare de combustibili solizi cu putere termică mai mică de 50 kW”

 

În aplicarea Hotărârii Guvernului nr. 1.340/2001 privind organizarea si functionarea Inspectiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 21 ianuarie 2002,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 19/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Industriei si Resurselor, cu modificările si completările ulterioare,

având în vedere referatul de aprobare prezentat,

ministrul industriei si resurselor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Prescriptia tehnică PT A 2-2003, editia 1, “Cerinte tehnice privind proiectarea, construirea, omologarea, instalarea, utilizarea si verificarea tehnică periodică a aparatelor consumatoare de combustibili solizi cu putere termică mai mică de 50 kW”, cuprinsă în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul industriei si resurselor,

Dan Ioan Popescu

 

Bucuresti, 19 iunie 2003.

Nr. 367.


*) Anexa se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 459 bis în afara abonamentului si se poate achizitiona de la Centrul pentru relatii cu publicul al Regiei Autonome “Monitorul Oficial”, Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.

 

MINISTERUL INDUSTRIEI SI RESURSELOR

 

ORDIN

pentru aprobarea unor măsuri privind recunoasterea si desemnarea laboratoarelor de încercări si a organismelor de certificare care realizează evaluarea conformitătii jucăriilor

 

În conformitate cu prevederile art. 10 alin. (1) si (2) si ale art. 21 alin. (1) si (2) din Hotărârea Guvernului nr. 396/2003 privind asigurarea securitătii utilizatorilor de jucării,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 19/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Industriei si Resurselor, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul industriei si resurselor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Normele metodologice privind recunoasterea si desemnarea laboratoarelor de încercări si a organismelor de certificare care realizează evaluarea conformitătii jucăriilor, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - (1) În scopul evaluării solicitării si formulării deciziei privind acordarea, limitarea, suspendarea sau retragerea recunoasterii/desemnării, se constituie Comisia de recunoastere a laboratoarelor de încercări si a organismelor de certificare care realizează evaluarea conformitătii în domeniul jucăriilor, denumită în continuare Comisia de recunoastere.

(2) Comisia de recunoastere functionează în cadrul Directiei generale politică industrială si îsi desfăsoară activitatea conform propriului regulament de organizare si functionare.

(3) Regulamentul de organizare si functionare si componenta Comisiei de recunoastere se stabilesc în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului ordin si se aprobă prin ordin al ministrului industriei si resurselor.

Art. 3. - Se abrogă prevederile Ordinului ministrului industriei si resurselor nr. 114/2002 pentru aprobarea unor măsuri privind desemnarea laboratoarelor de încercări si organismelor de certificare care realizează evaluarea conformitătii jucăriilor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 747 din 14 octombrie 2002.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul industriei si resurselor,

Dan Ioan Popescu

 

Bucuresti, 19 iunie 2003.

Nr. 368.

 

ANEXĂ

 

NORME METODOLOGICE

privind recunoasterea si desemnarea laboratoarelor de încercări si a organismelor de certificare care realizează evaluarea conformitătii jucăriilor

 

A. Dispozitii generale

1. Prezentele norme metodologice stabilesc procedurile pentru recunoasterea si desemnarea laboratoarelor de încercări, denumite în continuare laboratoare, precum si a organismelor de certificare care realizează evaluarea conformitătii produselor, denumite în continuare organisme.

2. Poate fi laborator sau organism recunoscut si desemnat orice persoană juridică ori entitate din cadrul unei persoane juridice cu sediul în România, care dovedeste că respectă cerintele prevăzute la art. 14 si 16 din Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformitătii produselor si realizează sarcini specifice conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 396/2003 privind asigurarea securitătii utilizatorilor de jucării pentru care solicită recunoasterea si desemnarea.

B. Criteriile minime de evaluare a laboratoarelor de încercări si a organismelor care trebuie recunoscute 1. Laboratorul sau organismul, respectiv directorul acestuia si personalul responsabil pentru executarea testelor de verificare, trebuie să fie altii decât proiectantul, producătorul, furnizorul de jucării, pe care acestia le inspectează, si decât reprezentantii autorizati ai acestora.

Acestia nu se vor implica direct în proiectarea, constructia si comercializarea jucăriilor si nici nu vor reprezenta părtile angajate în aceste activităti. Această cerintă nu exclude posibilitatea schimburilor de informatii tehnice între producător si laborator sau organism.

2. Laboratorul sau organismul si personalul implicat trebuie să execute testele si/sau evaluările de verificare cu cel mai înalt grad de integritate profesională si competentă tehnică si trebuie să fie independenti fată de orice presiuni si stimulente, îndeosebi financiare, din partea unor persoane sau grupuri de persoane care au interes în rezultatul verificării si care ar putea influenta decizia lor sau rezultatele verificărilor direct sau indirect.

3. Laboratorul sau organismul trebuie să dispună de personalul necesar si de dotările necesare, care să îi permită îndeplinirea în bune conditii a sarcinilor administrative si tehnice legate de verificare; de asemenea, trebuie să aibă acces la echipamentul necesar pentru verificări speciale.

4. Personalul laboratorului sau al organismului trebuie să aibă:

a) o pregătire temeinică tehnică si profesională;

b) cunostinte corespunzătoare cerintelor privind testele ce trebuie executate si experientă adecvată pentru realizarea acestor teste.

5. Trebuie garantată impartialitatea personalului.

Remunerarea personalului nu trebuie să fie dependentă de numărul de teste executate si nici de rezultatul acestora.

6. Laboratorul sau organismul trebuie să aibă încheiată o asigurare de răspundere civilă, cu exceptia cazului în care această răspundere este asigurată de stat prin lege.

7. Personalul laboratorului sau al organismului este obligat să păstreze secretul profesional cu privire la informatiile dobândite în exercitarea sarcinilor sale ce decurg din respectarea prevederilor prezentelor norme metodologice sau a altor reglementări, cu exceptia situatiei în care informatiile sunt solicitate de Ministerul Industriei si Resurselor în calitate de autoritate de stat în domeniu sau de către autoritatea responsabilă cu supravegherea pietei în acest domeniu.

C. Documentele ce se solicită laboratoarelor si organismelor pentru evaluarea acestora în vederea recunoasterii si desemnării

1. Solicitarea laboratorului sau a organismului în vederea recunoasterii se realizează prin completarea si transmiterea către Comisia de recunoastere din cadrul Ministerului Industriei si Resurselor a cererii de recunoastere si desemnare, al cărei model este prezentat în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentele norme metodologice, însotită de următoarele documente:

a) certificatul de înregistrare la Registrul comertului sau orice act juridic echivalent privind înfiintarea, în copie;

b) scurtă prezentare a activitătii laboratorului sau organismului, din care să rezulte experienta si abilitătile acestuia în domeniul pentru care se solicită recunoasterea si desemnarea, după caz, precum si organigrama laboratorului sau organismului;

c) certificatul de acreditare în legătură cu obiectul recunoasterii si desemnării, emis de organismul national de acreditare*), în copie;

 


*) Pentru o perioadă de tranzitie, respectiv până la data de 31 decembrie 2003, se acceptă dovada că solicitantul este în procedură de acreditare.

 

d) asigurarea de răspundere civilă, în copie, pentru cazul în care răspunderea nu revine, potrivit legii, statului;

e) referinte privind schema de evaluare care va fi aplicată de laborator sau organism în calitate de laborator sau organism recunoscut si desemnat; schema de evaluare trebuie să facă referire la cerintele si procedurile pentru evaluarea conformitătii;

f) raportul întocmit de organismul national de acreditare, referitor la procedura de evaluare a conformitătii, documentarea si aplicarea de către solicitant a sistemului de management al calitătii;

g) copie de pe acordurile încheiate pentru subcontractarea activitătilor în legătură cu sarcinile pentru care solicită recunoasterea si desemnarea;

h) modelul contractului de subcontractare a activitătilor, dacă este cazul;

i) o declaratie scrisă prin care solicitantul este de acord ca organismul national de acreditare să pună la dispozitie autoritătii competente, la cerere, documente si informatii în legătură cu acreditarea sa.

2. În măsura în care este necesar pentru luarea deciziei privind recunoasterea si desemnarea, la solicitarea Comisiei de recunoastere, laboratorul sau organismul va transmite si alte documente pentru examinare.

D. Evaluarea solicitării, acordarea, limitarea, suspendarea si retragerea recunoasterii si desemnării

1. Comisia de recunoastere evaluează solicitarea privind recunoasterea si desemnarea, având în vedere următoarele:

a) prevederile art. 14 si 16 din Legea nr. 608/2001, cu modificările si completările ulterioare;

b) conditiile minime prevăzute în anexa nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 396/2003, cu respectarea prevederilor cap. B;

c) valoarea minimă a asigurării de răspundere civilă, prevăzută la cap. C pct. 1 lit. d).

1.1. În termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii de recunoastere si desemnare, în baza analizei documentelor enumerate la cap. C, Comisia de recunoastere va elibera un certificat de recunoastere a laboratorului sau a organismului solicitant care a dovedit conformitatea cu cerintele prezentelor norme metodologice, stabilind scopul si sarcinile pentru care va fi recunoscut si desemnat. Modelul certificatului de recunoastere este prevăzut în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezentele norme metodologice.

1.2. În vederea luării deciziei privind recunoasterea si desemnarea Comisia de recunoastere poate realiza si o evaluare la sediul solicitantului.

1.3. În situatia în care solicitantul evaluării nu întruneste conditiile prevăzute de prezentele norme metodologice, Comisia de recunoastere, în termen de 30 de zile de la depunerea cererii de evaluare, va comunica solicitantului motivul respingerii acesteia.

1.4. În cazuri motivate recunoasterea si desemnarea pot fi acordate pentru o perioadă limitată; în această situatie autoritatea competentă va decide ulterior privind prelungirea, limitarea sau retragerea recunoasterii si desemnării.

1.5. Decizia Comisiei de recunoastere va fi luată în baza procesului-verbal de evaluare, în conformitate cu regulamentul de organizare si functionare al Comisiei de recunoastere.

1.6. Laboratoarele sau organismele pentru care s-au emis certificate de recunoastere se desemnează, potrivit prevederilor art. 10 alin. (3) si ale art. 20 din Hotărârea Guvernului nr. 396/2003, prin ordin al ministrului industriei si resurselor.

1.7. Ordinul ministrului industriei si resurselor prevăzut la pct. 1.6 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, si contine pentru fiecare laborator sau organism desemnat informatii privind denumirea completă, sediul, produsele sau grupele de produse care se supun evaluării si sarcinile specifice în legătură cu procedura de evaluare a conformitătii produselor respective.

1.8. Lista cuprinzând laboratoarele sau organismele desemnate va fi actualizată ori de câte ori va fi necesar.

1.9. Până la data intrării în vigoare a Protocolului la Acordul european privind evaluarea conformitătii si acceptarea produselor industriale sau până la data de 1 iulie 2007, în situatia în care un astfel de protocol nu este încheiat pentru domeniul în care laboratorul sau organismul este desemnat, se aplică si următoarele prevederi:

a) pentru organismele desemnate ce realizează evaluarea conformitătii potrivit procedurii prevăzute la art. 11 alin. (1)-(5) si (8)-(10) din Hotărârea Guvernului 396/2003, informatiile prevăzute la pct. 1.7 se vor completa si cu numărul de identificare din Registrul organismelor recunoscute;

b) în conditiile prevăzute la lit. a) Comisia de recunoastere solicită Ministerului Industriei si Resurselor alocarea acestui număr si înscrierea laboratorului sau organismului în Registrul organismelor recunoscute; numărul de înregistrare în Registrul organismelor recunoscute constituie numărul de identificare pentru laborator sau organism;

c) solicitarea privind alocarea numărului de identificare si înregistrarea laboratorului sau organismului recunoscut în Registrul organismelor recunoscute, prevăzută la lit. b), va contine următoarele:

- denumirea si adresa laboratorului sau organismului, după caz;

- referire la Hotărârea Guvernului nr. 396/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 264 din16 aprilie 2003;

- produsul sau grupa de produse care se va evalua;

- indicarea clară a procedurii de evaluare sau a sarcinilor în legătură cu aceasta, care urmează să fie realizată de către laboratorul sau organismul recunoscut;

- perioada pentru care se vor acorda recunoasterea si desemnarea;

d) Comisia de recunoastere care a formulat solicitarea prevăzută la lit. b) trebuie să publice lista organismelor recunoscute si desemnate, conform prevederilor lit. a) si c), cel târziu la 3 luni de la data alocării numărului de identificare.

2.1. Comisia de recunoastere limitează, suspendă sau retrage recunoasterea/desemnarea unui laborator ori a unui organism în cazul nerespectării cerintelor care au stat la baza recunoasterii/desemnării sau în situatia în care laboratorul ori organismul solicită acest lucru.

2.2. Solicitarea laboratorului sau a organismului privind limitarea, suspendarea sau retragerea desemnării trebuie înaintată Comisiei de recunoastere cu minimum 3 luni înainte de încetarea activitătii.

2.3. În situatia prevăzută la pct. 2.1, laboratorul sau organismul trebuie să asigure predarea într-un mod corespunzător a documentelor si a înregistrărilor în legătură cu evaluările realizate sau în curs de realizare, din perioada pentru care a fost desemnat, cu acceptul clientului, către autoritatea competentă sau către un alt organism desemnat din domeniu, stabilit de către Comisia de recunoastere; retragerea desemnării determină retragerea recunoasterii prin anularea certificatului de recunoastere.

2.4. Decizia privind limitarea, suspendarea sau retragerea desemnării determină actualizarea ordinului ministrului industriei si resurselor prin care se aprobă lista cuprinzând organismele desemnate.

2.5. Limitarea, suspendarea sau retragerea desemnării unui laborator sau a unui organism nu afectează rapoartele de încercări ori certificatele de conformitate emise de către acesta anterior datei la care s-a luat decizia privind limitarea, suspendarea sau retragerea recunoasterii până când nu se dovedeste că acestea trebuie retrase.

2.6. În cazul limitării, suspendării sau retragerii desemnării unui laborator sau organism înregistrat în Registrul organismelor recunoscute, Comisia de recunoastere va face cunoscute Ministerului Industriei si Resurselor decizia motivată si măsurile propuse, în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii acesteia.

3. Laboratoarele sau organismele pot contesta la instanta judecătorească competentă decizia privind retragerea recunoasterii/desemnării, în conformitate cu legislatia în vigoare.

E. Supravegherea laboratoarelor sau a organismelor desemnate

1.1. Laboratoarele sau organismele desemnate trebuie să îndeplinească în mod permanent cerintele si conditiile care au stat la baza deciziei privind recunoasterea si desemnarea lor.

1.2. Laboratoarele sau organismele desemnate trebuie să facă cunoscute Comisiei de recunoastere si organismului national de acreditare orice modificare ce se intentionează a fi adusă documentelor prevăzute la cap. C pct. 1 lit. a), b), c), d), e), g) si h), precum si orice altă măsură ce se doreste a fi implementată si care ar putea afecta îndeplinirea cerintelor si respectarea conditiilor în legătură cu recunoasterea si desemnarea, cu cel putin 10 zile lucrătoare înainte de punerea în aplicare a modificării.

Laboratoarele si organismele desemnate vor comunica totodată si data pentru punerea în aplicare a modificării.

1.3. Laboratoarele sau organismele desemnate vor transmite Comisiei de recunoastere raportul organismului national de acreditare referitor la impactul modificărilor prevăzute la pct. 1.2 asupra acreditării si/sau raportului prevăzut la cap. C pct. 1 lit. f). În situatia în care modificările privesc documentele prevăzute la cap. C pct. 1 lit. a), laboratorul sau organismul desemnat va transmite Comisiei de recunoastere si o copie de pe documentul actualizat.

2.1. Supravegherea laboratoarelor si a organismelor desemnate se realizează de către Comisia de recunoastere prin organismul national de acreditare în conformitate cu procedura de supraveghere a acestuia.

2.2. În termen de 10 zile lucrătoare de la data încheierii auditului de supraveghere, organismul desemnat va informa Comisia de recunoastere cu privire la rezultatul auditului de supraveghere, prin transmiterea raportului complet de audit încheiat de echipa de evaluare a organismului national de acreditare.

2.3. Laboratoarele sau organismele desemnate vor informa Comisia de recunoastere cu privire la limitarea, suspendarea, retragerea, expirarea acreditării si reînnoirea acesteia.

3.1. În cazul în care există dubii privind respectarea cerintelor care au stat la baza recunoasterii/desemnării, laboratorul sau organismul desemnat va transmite la solicitarea Comisiei de recunoastere toate informatiile necesare pentru clarificarea situatiei apărute. Dacă este cazul, la solicitarea Comisiei de recunoastere, organismul national de acreditare va realiza un audit de supraveghere neplanificat al laboratorului sau al organismului desemnat, în cauză.

Totodată Comisia de recunoastere poate întreprinde orice alte măsuri necesare clarificării dubiilor.

3.2. Organismul national de acreditare va transmite Comisiei de recunoastere raportul si concluziile referitoare la auditul de supraveghere neplanificat, prevăzut la pct. 3.1, în termen de două zile lucrătoare de la finalizarea acestuia.

4.1. În situatia în care în cadrul procesului de evaluare sau de supraveghere se constată neconformităti fată de cerintele prezentelor norme metodologice, Comisia de recunoastere împreună cu organismul national de acreditare si laboratorul sau organismul în cauză vor stabili măsurile necesare si programul pentru eliminarea neconformitătilor.

4.2. În functie de natura neconformitătilor, Comisia de recunoastere poate decide ca pe o perioadă determinată, până la eliminarea neconformitătilor, activitatea laboratorului sau a organismului desemnat să fie limitată sau suspendată.

5. Laboratorul sau organismul desemnat trebuie să permită neconditionat accesul la documente, precum si evaluarea în legătură cu recunoasterea si supravegherea, conform prevederilor prezentelor norme metodologice.

6. Laboratorul sau organismul desemnat va transmite Comisiei de recunoastere, la solicitarea acesteia, copii de pe rapoartele de testare si/sau de pe certificatele emise, refuzate sau retrase.

7.1. Laboratorul sau organismul desemnat va transmite Comisiei de recunoastere, în fiecare an, anterior datei de 1 martie, un raport scris referitor la activitătile întreprinse în anul calendaristic anterior. Raportul anual va contine, în principal, informatii privind:

a) documentele emise, refuzate sau retrase, care sunt în legătură cu sarcinile ce îi revin acestuia;

b) reclamatiile si apelurile înregistrate împotriva deciziilor laboratorului sau organismului, inclusiv informatii privind modul de rezolvare a acestora;

c) dificultătile întâmpinate în realizarea sarcinilor, măsurile proprii întreprinse si/sau pe care le propune pentru îmbunătătirea activitătii;

d) activitătile subcontractate, subcontractantii; măsurile întreprinse si/sau pe care le propune pentru îmbunătătirea activitătii;

e) dificultătile întâmpinate în realizarea sarcinilor ce i-au revenit ca urmare a desemnării;

f) participarea la activitătile de standardizare din domeniul în care a fost desemnat.

7.2. Laboratorul sau organismul desemnat va transmite Ministerului Industriei si Resurselor, care coordonează domeniul infrastructurii calitătii si evaluării conformitătii produselor, în fiecare an, anterior datei de 1 martie, o copie de pe raportul anual prevăzut la pct. 7.1.

F. Dispozitii finale

1. Organismele recunoscute si desemnate conform prevederilor prezentelor norme metodologice pot face obiectul notificării, cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 396/2003 si ale Legii nr. 608/2001.

 

ANEXA Nr. 1

la normele metodologice

 

Modelul cererii de recunoastere si desemnare

Laboratorul de încercări/organismul

…………………………...

(denumirea completă, adresa, tel.,

fax, e-mail, cod unic de înregistrare,

nr. de ordine în Registrul comertului)

Nr. .../data1) ...

 

CERERE DE RECUNOASTERE SI DE SEMNARE

 

Laboratorul de încercări/organismul2) ……………….., cu sediul în3)…………………..., reprezentat prin director/presedinte4) ………....., în aplicarea prevederilor Ordinului ministrului industriei si resurselor nr. 368/2003 si ale Hotărârii Guvernului nr. 396/2003 privind asigurarea securitătii utilizatorilor de jucării, solicită Comisiei de recunoastere a laboratoarelor de încercări si a organismelor de certificare care realizează evaluarea conformitătii în domeniul jucăriilor evaluarea în vederea recunoasterii si desemnării, în scopul de a realiza testarea/evaluarea conformitătii pentru grupa de produse5) …………………… prin6) ………………………………..

La prezenta cerere anexăm următoarele documente7):  ………………………………………………………..

 

Director/presedinte8),

 


1) Numărul/data de înregistrare la autoritatea competentă.

2) Denumirea completă a laboratorului de încercări/organismului.

3) Adresa completă, codul postal.

4) Numele si prenumele.

5) Denumirea si codul produselor sau grupei de produse ce fac obiectul evaluării, asociate activitătilor CAEN.

6) Denumirea încercărilor sau procedurii de evaluare a conformitătii produselor ce fac obiectul evaluării.

7) Documentele solicitate conform prevederilor cap. C din normele metodologice.

8) Numele, prenumele, semnătura si stampila laboratorului de încercări/organismului.

 

ANEXA Nr. 2

la normele metodologice

 

Modelul certificatului de recunoastere

MINISTERUL1) .………..

Comisia de desemnare a laboratorului

de încercări/organismului

 

CERTIFICAT DE RECUNOASTERE

Nr. .../data emiterii ..

 

În aplicarea prevederilor cap. D pct. 1 din Ordinul ministrului industriei si resurselor nr. 368/2003 si ca urmare a Cererii de evaluare nr. ……., se emite prezentul certificat de recunoastere, prin care se atestă că laboratorul de încercări/organismul2)..., cu sediul în3) …..., respectă cerintele minime prevăzute la art. 14 din Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformitătii produselor si are capacitatea si competenta de a realiza sarcinile specifice privind evaluarea produselor prin testare/procedura de evaluare a conformitătii4) ... pentru produsele/grupa de produse5) ……., conform prevederilor art. 11 din Hotărârea Guvernului nr. 396/2003 privind asigurarea securitătii utilizatorilor de jucării.

Prezentul certificat de recunoastere nu constituie temei legal pentru organismul2) ……………… de a actiona ca laborator/organism desemnat.

 

Presedintele6)

………………………………….

Comisiei de recunoastere,

………………………………….


1) Denumirea completă a autoritătii competente responsabile de reglementarea domeniului în care s-au solicitat evaluarea si recunoasterea.

2) Denumirea completă a laboratorului de încercări/organismului de certificare.

3) Adresa completă, codul postal.

4) Denumirea încercărilor sau a procedurii de evaluare a conformitătii produselor.

5) Denumirea si codul produselor sau a grupei de produse asociate activitătilor CAEN.

6) Numele, prenumele, semnătura si stampila autoritătii competente.

 

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

 

ORDIN

privind prelungirea aplicabilitătii ordinelor ministrului finantelor publice nr. 557/2003 si nr. 558/2003

 

În baza Hotărârii Guvernului nr. 267/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice,

având în vedere prevederile Legii datoriei publice nr. 81/1999 si ale Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea si utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului,

ministrul finantelor publice emite următorul ordin:

Art. 1. - Ordinul ministrului finantelor publice nr. 558/2003 privind prospectul de emisiune al certificatelor de trezorerie cu dobândă pentru populatie cod 1074, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 9 mai 2003, îsi prelungeste aplicabilitatea astfel încât vânzarea certificatelor de trezorerie cu dobândă pentru populatie se efectuează si în zilele de 2, 3, 4, 9, 10, 11, 16, 17, 18, 23, 24, 25, 30, 31 iulie si 1 august 2003, cu termen de răscumpărare în zilele de 29, 30, 31 decembrie 2003 si 5, 6, 7, 12, 13, 14, 19, 20, 21, 26, 27 si 28 ianuarie 2004.

Art. 2. - Ordinul ministrului finantelor publice nr. 557/2003 privind prospectul de emisiune al certificatelor de trezorerie cu dobândă pentru populatie cod 1075, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 312 din 9 mai 2003, îsi prelungeste aplicabilitatea astfel încât vânzarea certificatelor de trezorerie cu dobândă pentru populatie se efectuează si în zilele de 1, 2, 3, 4, 8, 9, 10, 11, 15, 16, 17, 18, 22, 23, 24, 25, 29, 30, 31 iulie si 1 august 2003, cu termen de răscumpărare în zilele de 29, 30 septembrie, 1, 2, 6, 7, 8, 9, 13, 14, 15, 16, 20, 21, 22, 23, 27, 28, 29 si 30 octombrie 2003.

Art. 3. - Operatiunea de vânzare a certificatelor de trezorerie cu dobândă pentru populatie cod 1074 si 1075 se închide în ziua de 1 august 2003, la ora 14,00.

Art. 4. - Subscrierile la certificatele de trezorerie cu dobândă pentru populatie se pot efectua si prin virare de către persoanele fizice, din conturile curente personale deschise la băncile comerciale si Casa de Economii si Consemnatiuni - C.E.C. - S.A. în contul curent general al trezoreriei statului.

Art. 5. - Dobânda acordată la certificatele de trezorerie cu dobândă pentru populatie se mentine la 14,5% pe an pentru o perioadă de subscriere de 180 de zile si la 14% pe an pentru o perioadă de subscriere de 90 de zile si se calculează după formula:

            - pentru certificatele de trezorerie cu scadentă la 180 de zile:

 

D = VN x 14,5 x 180/360 x 100;

 

            - pentru certificatele de trezorerie cu scadentă la 90 de zile:

 

D = VN x 14 x 90/360 x 100,

 

            în care:

            D = suma dobânzii;

            VN = valoarea nominală a certificatelor de trezorerie.

 

p. Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

 

Bucuresti, 25 iunie 2003.

Nr. 784.