MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI
P A R T E A I
Anul 171 (XV) - Nr. 390 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Joi, 5 mai 2003
SUMAR
DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE
Decizia nr. 33 din 28 ianuarie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46 alin. (1), (2) si (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
Decizia nr. 96 din 6 martie 2003
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 alin.
(2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în
mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI
PUBLICE CENTRALE
335. - Ordin al ministrului
industriei si resurselor privind obligativitatea dotării cu mijloace de
măsurare a agentilor economici detinători de depozite speciale conform
Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 30/2003
3.718. - Ordin al secretarului de
stat al Secretariatului de Stat pentru Problemele Revolutionarilor din
Decembrie 1989 privind manifestările de comemorare a eroilor-martiri în
Revolutia din decembrie 1989 cu ocazia zilei de 5 iunie 2003 - Ziua de
Înăltarea Domnului - Ziua Eroilor
ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI
18. - Circulară privind nivelul
ratei dobânzii de referintă a Băncii Nationale a României valabil în luna iunie 2003
HOTĂRÂRI ALE CASELOR CENTRALE ALE COOPERATIVELOR DE
CREDIT
14. - Hotărâre privind instituirea
măsurii de administrare specială la cooperativele de credit: “Avântul”
Priboieni, judetul Arges, “Trandafirul” Beresti, judetul Galati, “Fulgerul”
Izvoarele, judetul Giurgiu, “Viitorul Săteanului” Tismana, judetul Gorj, “Scânteia” Urziceni, judetul
Ialomita, “Fulgerul” Fierbinti, judetul Ialomita, “Avântul” Gruia, judetul
Mehedinti, “Bicazul” Bicaz, judetul Neamt, “Silvania” Simleu Silvaniei, judetul
Sălaj, “Cetătuia” Luncavita, judetul Tulcea, si “Podgoria” Drăgăsani, judetul
Vâlcea
DECIZII ALE
CURTII CONSTITUTIONALE
din 28 ianuarie 2003
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46 alin. (1), (2) si (5) din Legea
nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în
perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
Nicolae Popa - presedinte
Costică Bulai - judecător
Nicolae Cochinescu - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokár Gábor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Serban Viorel Stănoiu - judecător
Lucian Stângu - judecător
Ioan Vida - judecător
Florentina Baltă - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se află
solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46 alin.
(1), (2) si (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile
preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie
ridicată de Ioan Virgil Plesca, Octavian Dumitru Plesca si Vincentiu Sorin
Plesca în Dosarul nr. 1.961/2002 al Judecătoriei Sibiu.
Dezbaterile au avut loc în sedinta din 21 ianuarie
2003, fiind consemnate în sedinta de la acea dată, când Curtea, având nevoie de
timp pentru a delibera, a amânat pronuntarea pentru data de 28 ianuarie 2003.
CURTEA,
având în vedere actele si lucrările dosarului, retine
următoarele:
Prin Încheierea din 30 mai 2002, pronuntată în Dosarul
nr. 1.961/2002, Judecătoria Sibiu a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia
de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46 alin. (1), (2) si (5) din
Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod
abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989,
exceptie ridicată de Ioan Virgil Plesca, Octavian Dumitru Plesca si Vincentiu
Sorin Plesca.
În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se
sustine că textele criticate aduc “o gravă atingere prevederilor
constitutionale referitoare la dreptul de proprietate, respectiv art. 41 din
Constitutie, dar ceea ce este mai grav încalcă flagrant atât prevederile art.
15 alin. (2) din Constitutie - legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia
legii penale mai favorabile -, cât si prevederile art. 16 alin. (1) din
Constitutie - cetătenii sunt egali în fata legii si autoritătilor publice, fără
privilegii si fără discriminări”.
Se sustine, de asemenea, că prevederile art. 46 alin.
(5) din Legea nr. 10/2001 sunt în contradictie cu dispozitiile Codului civil
privind posibilitatea invocării nulitătii absolute oricând si de oricine,
aceasta fiind imprescriptibilă.
Judecătoria Sibiu apreciază exceptia ca fiind
neîntemeiată.
Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor
celor două Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si formula
punctele
de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată. De
asemenea, în conformitate cu dispozitiile art. 181 din Legea nr. 35/1997, cu
modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei
Avocatul Poporului.
Guvernul consideră că exceptia este
neîntemeiată. Se arată, în acest sens, că alin. (1) al art. 46 reprezintă -
contrar a ceea ce sustin autorii exceptiei - tocmai o consacrare a principiului
neretroactivitătii. Se arată că alin. (2) al acestui articol nu aduce o
reglementare diferită de solutiile anterioare ale doctrinei si jurisprudentei,
ci consacră protejarea dobânditorului cu titlu oneros de bună-credintă, asadar
o solutie justificată pe considerente de echitate si utilitate socială.
În fine, în ceea ce priveste alin. (5) al art. 46,
Guvernul consideră că reglementarea derogatorie de la dreptul comun este
justificată de principiul asigurării securitătii circuitului civil al
imobilelor avute în vedere prin lege.
Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile legale
criticate nu contravin prevederilor constitutionale, din contră ele confirmă
aplicabilitatea art. 16 din Constitutia României, cu privire la actele juridice
de înstrăinare încheiate cu respectarea principiului bunei-credinte si a
legilor în vigoare la data înstrăinării.
Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au
comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate,
raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr.
47/1992, retine următoarele:
Curtea
Constitutională este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din
Constitutie, ale art. 1 alin. (1), art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992,
republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost
sesizată.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl
constituie art. 46 alin. (1), (2) si (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul
juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22
decembrie 1989, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75
din 14 februarie 2001, text de lege care are următorul continut:
- Art. 46 alin. (1), (2) si (5): “(1) Actele
juridice de înstrăinare, inclusiv cele făcute în cadrul procesului de
privatizare, având ca obiect imobile care cad sub incidenta prevederilor
prezentei legi, sunt valabile dacă au fost încheiate cu respectarea legilor în
vigoare la data înstrăinării.
(2) Actele juridice de înstrăinare, inclusiv cele
făcute în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobile preluate
fără titlu valabil, sunt lovite de nulitate absolută, în afară de cazul în care
actul a fost încheiat cu bună-credintă. [...]
(5) Prin derogare de la dreptul comun, indiferent de
cauza de nulitate, dreptul la actiune se prescrie în termen de un an de la data
intrării în vigoare a prezentei legi.”
Textele constitutionale invocate de autorii exceptiei
ca fiind încălcate sunt cele ale art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1) si ale
art. 41.
Examinând criticile de neconstitutionalitate
referitoare la încălcarea prevederilor art. 15 alin. (2) din Constitutie,
potrivit cărora: “Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii
penale mai favorabile”, Curtea constată că acestea sunt neîntemeiate,
urmând să fie respinse.
Art. 46 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, recunoscând
validitatea actelor juridice de înstrăinare încheiate cu respectarea legilor în
vigoare la acea dată, consacră riguros, în materia ce face obiectul reglementării,
principiul tempus regit actum.
De altfel, asupra constitutionalitătii art. 46 alin.
(1) din Legea nr. 10/2001, raportat la art. 15 alin. (2) din Constitutie,
Curtea s-a pronuntat prin Decizia nr. 55 din 19 februarie 2002, publicată în
Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 232 din 8 aprilie 2002,
statuând că acest text este constitutional.
Solutia pronuntată în această decizie este valabilă si
în această cauză, neintervenind elemente noi de natură să determine o
reconsiderare a jurisprudentei Curtii.
În ceea ce priveste alin. (2) al art. 46 din Legea nr.
10/2001, prin Decizia nr. 191 din 25 iunie 2002, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 567 din 1 august 2002, Curtea Constitutională,
aplicând principiul ocrotirii bunei-credinte si pe cel al aparentei de drept, a
decis că acest text este constitutional, dat fiind că solutia pe care o
consacră nu are nimic novator si, prin urmare, nu poate fi socotit retroactiv.
Atât solutia, cât si considerentele din această
decizie sunt valabile si în cauza de fată, neintervenind elemente noi de natură
să determine reconsiderarea jurisprundentei Curtii.
Referitor la alin. (5) al art. 46 din Legea nr.
10/2001, Curtea constată că textul, stabilind prescrierea actiunii în
constatarea nulitătii absolute, consacră o solutie care nu are nici o legătură
cu vreo prevedere constitutională. Cu privire la raportarea de către autorii
exceptiei a dispozitiilor atacate la prevederi ale Codului civil, Curtea
constată că examinarea constitutionalitătii unui text de lege are în vedere
compatibilitatea acestui text cu dispozitiile constitutionale, iar nu
compararea prevederilor mai multor legi între ele, astfel că problema ridicată
de autorii exceptiei excedează competentei Curtii Constitutionale.
Autorii exceptiei critică textele legale atacate si pe
motivul că acestea ar fi în contradictie cu principiul egalitătii consacrat de
art. 16 alin. (1) din Constitutie.
Curtea constată că motivarea opiniei autorilor
exceptiei privind încălcarea acestei prevederi din Legea fundamentală se
mărgineste la afirmatia că textele criticate îi privilegiază “pe cei care au
preluat imobilele fostilor proprietari deposedati în mod abuziv”; or, o
asemenea argumentare nu îngăduie nici o analiză a existentei unei presupuse inegalităti.
Curtea Constitutională nu se poate substitui autorilor
exceptiei în ceea ce priveste motivarea exceptiei de neconstitutionalitate. În
acest sens este si practica jurisdictională a Curtii, asa cum rezultă, de
exemplu, din Decizia nr. 338 din 18 iulie 1997, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 163 din 21 iulie 1997, si din Decizia nr. 49 din 23
martie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 222 din
20 mai 1999.
În fine, în ceea ce priveste sustinerea potrivit
căreia textele de lege criticate contravin art. 41 din Constitutie, Curtea
constată că ocrotirea interesului dobânditorului de bună-credintă a fost
determinată de ratiuni care vizează asigurarea securitătii circuitului civil si
stabilitatea raporturilor civile. Ne aflăm în prezenta unei erori comune a
dobânditorilor cu privire la calitatea de proprietar a statului, eroare ce
îndreptăteste o largă prezumtie de bună-credintă a acestora. Principiul
ocrotirii bunei-credinte si cel al aparentei de drept îsi găsesc aici pe deplin
aplicarea, întrucât această eroare comună a tuturor dobânditorilor s-a bazat pe
autoritatea unui act legislativ. De altfel, principiul validării actelor de
înstrăinare încheiate de proprietarul aparent al unui imobil este de multă vreme
consacrat în jurisprudenta si în doctrina din România si, deopotrivă, în
Franta. Conditiile recunoasterii acestei solutii sunt foarte restrictive, dar
în cazul de fată sunt întrunite în mod absolut, căci nu poate fi decât de
bună-credintă cel ce se întemeiază pe o dispozitie a legii.
Curtea constată că nu ne aflăm în prezenta unei
rezolvări care neagă drepturile adevăratului proprietar, ci transferă aceste
drepturi, potrivit unor principii de veche aplicare în dreptul nostru, în
domeniul acordării în echivalent bănesc a drepturilor respective.
De altfel, asupra constitutionalitătii art. 46 alin.
(2) din Legea nr. 10/2001, raportat la prevederile art. 41 din Constitutie,
Curtea Constitutională s-a pronuntat prin Decizia nr. 191 din 25 iunie 2002,
statuând că aceste dispozitii nu contravin prevederilor constitutionale privind
protectia proprietătii private, fiind în deplină concordantă cu art. 41 alin.
(1) teza a doua din Constitutie, potrivit căreia continutul si limitele
dreptului de proprietate sunt stabilite de lege.
Atât considerentele, cât si solutia din această
decizie sunt valabile si în cauza de fată, neintervenind elemente noi de natură
să determine o reconsiderare a jurisprudentei Curtii.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al
art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, republicată,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 46 alin. (1), (2) si (5) din Legea nr. 10/2001 privind
regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie
1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicată de Ioan Virgil Plesca, Octavian
Dumitru Plesca si Vincentiu Sorin Plesca în Dosarul nr. 1.961/2002 al
Judecătoriei Sibiu.
Definitivă si obligatorie.
Pronuntată în sedinta publică din data de 28 ianuarie
2003.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Maria Bratu
din 6 martie 2003
referitoare
la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 alin. (2) din Legea
nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în
perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
Nicolae Popa - presedinte
Costică Bulai - judecător
Nicolae Cochinescu - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsoká Gábor - judecător
Serban Viorel Stănoiu - judecător
Lucian Stângu - judecător
Ioan Vida - judecător
Aurelia Popa - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se află
solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 alin.
(2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în
mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicată de
Prepozitura Ordinului Premonstratens din Oradea în Dosarul nr. 8.128/2001 al
Tribunalului Bihor.
La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.
Este invocată jurisprudenta Curtii, care prin Decizia
nr. 353/2001 a statuat că aceste dispozitii sunt constitutionale
În legătură cu referirea la texte din acte si tratate
internationale, fără a se motiva în ce constă încălcarea acestor texte, arată
că instanta de contencios constitutional nu se poate substitui părtii în ceea
ce priveste invocarea vreunui motiv de neconstitutionalitate, întrucât astfel
ar exercita un control din oficiu, ceea ce este inadmisibil.
CURTEA,
având în vedere actele si lucrările dosarului,
constată următoarele:
Prin
Încheierea din 31 mai 2002, pronuntată în Dosarul nr. 8.128/2001, Tribunalul
Bihor a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 8 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al
unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989,
exceptie ridicată de Prepozitura Ordinului Premonstratens din Oradea.
În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate,
autoarea acesteia consideră că prevederile art. 8 alin. (2) teza întâi din
Legea nr. 10/2001, potrivit cărora “regimul juridic al imobilelor care au
apartinut cultelor religioase sau comunitătilor minoritătilor nationale,
preluate de stat sau de alte persoane juridice, va fi reglementat prin acte
normative speciale”, sunt neconstitutionale, întrucât încalcă principiul
egalitătii formelor de proprietate consacrat prin art. 41 alin. (2) din
Constitutie. Discriminarea s-ar produce, în opinia mentionată, prin aceea că
dreptul de proprietate al cultelor religioase sau al comunitătilor
minoritătilor nationale ar fi mai putin ocrotit în raport cu ceilalti titulari
de drept de proprietate. Prin această discriminare se încalcă, în acelasi timp,
în opinia autorului exceptiei, si art. 16 din Constitutie, care consacră
principiul egalitătii cetătenilor în fata legii. Se sustine că reglementarea
criticată s-ar abate si de la principiul consacrat prin art. 20 din
Constitutie, dat fiind că ocrotirea proprietătii private reprezintă o obligatie
pe care statul român si-a asumat-o prin acte internationale ce au preeminentă
în raport cu legislatia internă, de vreme ce priveste domeniul drepturilor
omului.
Instanta de judecată consideră
că prevederile criticate sunt neconstitutionale, întrucât “acest act normativ
creează discriminări, în momentul intrării în vigoare, între persoanele
îndreptătite la restituirea în natură sau acordarea de despăgubiri, fată de
cele exceptate la art. 8 alin. (2) din Legea nr. 10/2001”. În opinia instantei
acest lucru ar contraveni prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie.
Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două
Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere
asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul apreciază că exceptia de
neconstitutionalitate este neîntemeiată, invocând, alături de o serie de
argumente de fond, jurisprudenta Curtii Constitutionale.
Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au
comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate
ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:
Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă,
potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constiuttie, precum si ale art. 1
alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să
solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.
Obiectul exceptiei îl constituie dispozitiile art. 8
alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile
preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, care au
următorul continut: “Regimul juridic al imobilelor care au apartinut
cultelor religioase sau comunitătilor minoritătilor nationale, preluate de stat
sau de alte persoane juridice, va fi reglementat prin acte normative speciale.
Până la adoptarea acestor reglementări este interzisă înstrăinarea imobilelor
în cauză sau schimbarea destinatiei acestora.”
Art. 8 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, criticat ca
fiind neconstitutional, stabileste că regimul juridic al imobilelor care au
apartinut cultelor religioase sau comunitătilor minoritătilor nationale, ce au
fost preluate de stat sau de alte persoane juridice, va fi reglementat prin
acte normative speciale, iar până la adoptarea unor asemenea reglementări
înstrăinarea sau schimbarea destinatiei imobilelor în cauză este interzisă.
Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine, în
esentă, că aceste prevederi încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 16,
20 si ale art. 41 alin. (1) si (2). Examinând exceptia de neconstitutionalitate
ridicată,
Curtea constată că nu poate fi vorba despre nici o
discriminare în ocrotirea proprietătii private, întrucât reglementările legale
invocate se referă la situatii distincte, ca si la persoane deosebite. De
altfel, fiind vorba despre regimul juridic al unor bunuri ce nu au fost încă
restituite unor persoane juridice, nu se pune problema ocrotirii unui drept de proprietate
privată si deci nici a existentei vreunei discriminări. În acest sens s-a
pronuntat Curtea Constitutională prin Decizia nr. 136 din 21 octombrie 1998,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 448 din 24 noiembrie
1998, statuând că “prevederile privind garantarea si ocrotirea proprietătii,
potrivit art. 41 din Constitutie, se aplică numai după reconstituirea sau
constituirea dreptului de proprietate”.
Considerentele din această decizie sunt valabile si în
cauza prezentă, neintervenind elemente noi de natură să determine o
reconsiderare a jurisprudentei Curtii
În fine, astfel cum a decis Curtea în mod constant, de
exemplu prin Decizia nr. 73 din 19 iulie 1995, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 177 din 8 august 1995, este dreptul statului de a
hotărî neîngrădit asupra regimului juridic al bunurilor intrate în proprietatea
sa în baza unor titluri conforme cu legislatia existentă în momentul dobândirii
dreptului său de proprietate, precum si de a stabili modul în care fostii
proprietari sau mostenitorii acestora vor beneficia de reparatii pentru
prejudiciile suferite în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.
Considerentele din aceste decizii sunt valabile si în
cauza prezentă, neintervenind elemente noi de natură să determine o
reconsiderare a jurisprudentei Curtii. De altfel, asupra constitutionalitătii
dispozitiilor art. 8
alin. (2) din Legea nr. 10/2001, raportate la
prevederile art. 16 si 20 din Constitutie, Curtea s-a mai pronuntat prin
Decizia nr. 353 din 19 decembrie 2001, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 122 din 15 februarie 2002, statuând că aceste
dispozitii sunt constitutionale.
Atât considerentele, cât si solutia din această
decizie îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză, neintervenind
elemente noi de natură să determine o reconsiderare a jurisprudentei Curtii.
Fată de cele
expuse, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie,
precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) si al art. 25
alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 8 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al
unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie
1989, exceptie ridicată de Prepozitura Ordinului Premonstratens din Oradea în
Dosarul nr. 8.128/2001 al Tribunalului Bihor.
Definitivă si obligatorie.
Pronuntată în sedinta publică din data de 6 martie 2003.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Maria Bratu
MINISTERUL
INDUSTRIEI SI RESURSELOR
privind
obligativitatea dotării cu mijloace de măsurare a agentilor economici
detinători de depozite speciale conform Ordonantei de urgentă a Guvernului nr.
30/2003
În baza Ordonantei de
urgentă a Guvernului nr. 30/2003 pentru instituirea unor măsuri speciale
privind productia, importul si comercializarea uleiurilor minerale,
în temeiul Hotărârii
Guvernului nr. 19/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului
Industriei si Resurselor, cu modificările si completările ulterioare,
ministrul industriei si resurselor emite
următorul ordin:
Art. 1. - În vederea înregistrării si colectării
accizelor pentru uleiuri minerale conform prevederilor Ordonantei de urgentă a
Guvernului nr. 30/2003, măsurarea cantitătilor livrate din depozitele speciale
se face cu sisteme de măsurare conform prevederilor din anexa care face parte
integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. - Sistemele de măsurare prevăzute la art. 1 se
supun controlului metrologic legal în concordantă cu legislatia metrologică în
vigoare si pot fi utilizate numai dacă sunt mijloace de măsurare legale.
Art. 3. - Obligatia de a se dota cu astfel de sisteme
de măsurare revine tuturor detinătorilor de depozite speciale. Detinătorii sunt
obligati să asigure pe cheltuiala lor atât instalarea, cât si functionarea
corectă a acestora.
Art. 4. - Desigilarea sau demontarea unei componente a
sistemului de măsurare se face numai pe baza unei solicitări scrise a
utilizatorului. Solicitarea este adresată Biroului Român de Metrologie Legală
însotită de o notă de justificare.
Componentele cu functie de măsurare defecte se
înlocuiesc de agenti economici care au primit aviz de la Biroul Român de
Metrologie Legală pentru activităti de reparatii la mijloacele de măsurare din
categoria respectivă.
Art. 5. - Agentii economici care detin depozite
speciale vor asigura posibilitatea de cuplare a instalatiei etalon de
verificare metrologică, precum si conditiile necesare pentru efectuarea
verificărilor metrologice initiale si periodice la fata locului.
Ministrul industriei si resurselor,
Dan Ioan Popescu
Bucuresti,
30 mai 2003.
Nr. 335.
MĂSURAREA
cantitătilor de uleiuri minerale livrate din depozite
speciale
Sistemele de măsurare
utilizate în astfel de măsurări sunt fie din categoria sistemelor de măsurare
bazate pe măsurarea debitului volumic, fie din categoria sistemelor de măsurare
bazate pe măsurarea debitului masic.
Mărimea principală măsurată si indicată trebuie să fie
volumul în conditii de bază, la temperatura de +15şC si presiunea de 1 bar.
Sistemele de măsurare sunt constituite în principal
din următoarele componente: contor (sau traductor ori senzor de debit), punct
de transfer, circuit hidraulic si convertor sau calculator de debit care să
aibă înglobată functia de conversie împreună cu traductoarele asociate (de
exemplu:
de temperatură, de densitate), la care, în functie de
particularitătile constructive si functionale, se adaugă alte componente (de
exemplu: degazor, filtru, dispozitiv de pompare etc.).
Erorile tolerate ale sistemelor de măsurare bazate pe
măsurarea debitului volumic, ale contoarelor (de volum), precum si exactitatea
de măsurare a instrumentelor de măsurare asociate (pentru temperatură si,
respectiv, densitate), conform reglementărilor metrologice specifice, sunt
prezentate în tabelul de mai jos:
|
Clase de exactitate ale sistemelor de măsurare
pentru operatiuni de livrare |
||
în conducte (cl. 0,3) |
în cisterne (cl. 0,5) |
în alte conditii*) (cl. 1) |
|
Sisteme
de măsurare |
±0,3% |
±0,5% |
±1% |
Contoare
(de volum) |
±0,2% |
±0,3% |
±0,6% |
Temperatură
|
±0,3şC |
±0,5şC |
±0,5şC |
Densitate
|
±1 kg/m3 |
±1 kg/m3 |
±2 kg/m3 |
*) -
temperatura lichidului mai mică decât -10şC sau mai mare decât +50şC; sau
-
viscozitate dinamică mai mare decât 1.000 mPaás; sau
- valoare
maximă a debitului mai mică decât 20 l/h.
Erorile tolerate ale sistemelor de măsurare bazate pe
măsurarea debitului masic si conversia masei în volum în conditii de bază sunt
±0,3% si ±0,5%, conform reglementărilor metrologice specifice.
Sistemele de măsurare utilizate în operatiuni de
livrare din depozite speciale trebuie să fie prevăzute cu dispozitive de preselectie
si de imprimare.
SECRETARIATUL
DE STAT PENTRU PROBLEMELE
REVOLUTIONARILOR
DIN DECEMBRIE 1989
privind
manifestările de comemorare a eroilor-martiri în Revolutia din decembrie 1989
cu ocazia zilei de 5 iunie 2003 - Ziua de Înăltarea Domnului - Ziua Eroilor
Având la bază
Referatul nr. 18/3.717 din 30 mai 2003, în conformitate cu prevederile art. 15
alin. (2) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002 si ale art. 3
alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 300/2001 privind reorganizarea si
functionarea Secretariatului de Stat pentru Problemele Revolutionarilor din
Decembrie 1989,
secretarul de stat al Secretariatului de Stat pentru
Problemele Revolutionarilor din Decembrie 1989 emite
următorul ordin:
Art. 1. - Se aprobă din bugetul institutiei, de la
capitolul 60.01, titlul 21 - “Drepturi cu caracter social” – cod program 93 -
actiunea comemorare, suma de 42.000.000 lei pentru finantarea Programului de
comemorare a eroilor-martiri în Revolutia din decembrie 1989 cu ocazia zilei de
5 iunie 2003 - Ziua de Înăltarea Domnului - Ziua Eroilor, în orasele-martir,
conform tabelului de mai jos.
Nr. crt. |
Depuneri de coroane/Orasul-martir |
42.000.000 lei |
1. |
Timisoara
|
3.000.000 lei |
2. |
Cluj-Napoca |
3.000.000 lei |
3. |
Arad |
3.000.000 lei |
4. |
Târgu
Mures |
3.000.000 lei |
5. |
Buzău |
3.000.000 lei |
6. |
Târgoviste |
3.000.000 lei |
7. |
Brăila |
3.000.000 lei |
8. |
Brasov |
3.000.000 lei |
9. |
Hunedoara
|
3.000.000 lei |
10. |
Resita |
3.000.000 lei |
11. |
Constanta |
3.000.000 lei |
12. |
Sibiu |
3.000.000 lei |
13. |
Alba
Iulia |
3.000.000 lei |
14. |
Cugir |
3.000.000 lei |
Art. 2. - Directia generală va duce la îndeplinire
prevederile prezentului ordin, iar decontarea cheltuielilor aferente
programului se va face până la data de 16 iunie 2003.
Art. 3. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
Secretarul de stat al Secretariatului de Stat
pentru Problemele Revolutionarilor din Decembrie 1989,
Emilian Vasile Cutean
Bucuresti,
30 mai 2003.
Nr.
3.718.
ACTE ALE
BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI
BANCA
NATIONALĂ A ROMÂNIEI
privind nivelul ratei dobânzii de
referintă a Băncii Nationale a României valabil în luna iunie 2003
Având în vedere prevederile Legii nr. 101/1998 privind
Statutul Băncii Nationale a României, cu modificările si completările
ulterioare, si tinând seama de evolutiile macroeconomice si monetare recente,
Banca Natională a României hotărăste:
Pentru luna iunie 2003, nivelul ratei dobânzii de
referintă a Băncii Nationale a României este de 18,2% pe an.
GUVERNATORUL BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI,
MUGUR ISĂRESCU
Bucuresti,
2 iunie 2003.
Nr. 18.
CREDITCOOP
CASA CENTRALĂ
privind
instituirea măsurii de administrare specială la cooperativele de credit:
“Avântul” Priboieni, judetul Arges, “Trandafirul” Beresti, judetul Galati,
“Fulgerul” Izvoarele, judetul Giurgiu, “Viitorul Săteanului” Tismana, judetul
Gorj, “Scânteia” Urziceni, judetul Ialomita, “Fulgerul” Fierbinti, judetul
Ialomita, “Avântul” Gruia, judetul Mehedinti, “Bicazul” Bicaz, judetul Neamt,
“Silvania” Simleu Silvaniei, judetul Sălaj, “Cetătuia” Luncavita, judetul
Tulcea, si “Podgoria” Drăgăsani,
judetul Vâlcea
În baza prevederilor art. 198 din Ordonanta de urgentă
a Guvernului nr. 97/2000 privind organizatiile cooperatiste de credit, aprobată
si modificată prin Legea nr. 200/2002, si ale art. 26 din Normele CREDITCOOP
Casa Centrală privind supravegherea cooperativelor de credit,
având în vedere măsurile stabilite în sedinta sa din
29 mai 2003, ca urmare a înregistrării de către cooperativele de credit
respective a unor niveluri ale indicatorilor de solvabilitate sub limitele
stabilite prin reglementările Băncii Nationale a României, precum si a
deteriorării semnificative a celorlalti indicatori economico-financiari ai
acestora,
Consiliul de administratie al CREDITCOOP Casa Centrală
hotărăste:
Art. 1. - Măsura de administrare specială la
cooperativele de credit: “Avântul” Priboieni, judetul Arges, “Trandafirul”
Beresti, judetul Galati, “Fulgerul” Izvoarele, judetul Giurgiu, “Viitorul
Săteanului” Tismana, judetul Gorj, “Scânteia” Urziceni, judetul Ialomita,
“Fulgerul” Fierbinti, judetul Ialomita, “Avântul” Gruia, judetul Mehedinti,
“Bicazul” Bicaz, judetul Neamt, “Silvania” Simleu Silvaniei, judetul Sălaj,
“Cetătuia” Luncavita, judetul Tulcea, si “Podgoria” Drăgăsani, judetul Vâlcea,
se instituie începând cu data de 9 iunie 2003.
Art. 2. - Activitatea de administrare specială la
cooperativele de credit enumerate la art. 1 va fi efectuată de câte un
administrator special, desemnat de Consiliul de administratie al CREDITCOOP
Casa Centrală, astfel:
- la Cooperativa de credit “Avântul” Priboieni,
judetul Arges - domnul Răducanu Gheorghe;
- la Cooperativa de credit “Trandafirul” Beresti,
judetul Galati - domnul Rusu Lucian;
- la Cooperativa de credit “Fulgerul” Izvoarele,
judetul Giurgiu - doamna Popa Ariana;
- la Cooperativa de credit “Viitorul Săteanului”
Tismana, judetul Gorj - domnul Balogh Francisc;
- la Cooperativa de credit “Scânteia” Urziceni,
judetul Ialomita - domnul Munteanu Marin;
- la Cooperativa de credit “Fulgerul” Fierbinti,
judetul Ialomita - domnul Soare Florin;
- la Cooperativa de credit “Avântul” Gruia, judetul
Mehedinti - domnul Stroe Marin;
- la Cooperativa de credit “Bicazul” Bicaz, judetul
Neamt - domnul Hergheligiu Constantin;
- la Cooperativa de credit “Silvania” Simleu
Silvaniei, judetul Sălaj - domnul Moisi Florin;
- la Cooperativa de credit “Cetătuia” Luncavita,
judetul Tulcea - domnul Gheorghe Nicolae;
- la Cooperativa de credit “Podgoria” Drăgăsani,
judetul Vâlcea - domnul Dinea Florin.
Art. 3. - Administratorii speciali, desemnati de
Consiliul de administratie al CREDITCOOP Casa Centrală, vor prelua integral
atributiile consiliilor de administratie ale cooperativelor de credit enumerate
mai sus, la data instituirii măsurii de administrare specială. Pe perioada
administrării speciale se suspendă activitatea adunărilor generale ale
cooperativelor de credit enumerate, a consiliilor de administratie, a
conducătorilor si a cenzorilor sau auditorilor financiari, după caz, precum si
dreptul la dividende si remuneratii ale acestora.
Art. 4. - La preluarea activitătii administratorii
special desemnati vor înstiinta de îndată cooperativele de credit si, după caz,
punctele de lucru ale acestora cu privire la luarea măsurii de administrare
specială.
Art. 5. - Administratorii special desemnati potrivit
art. 2 vor administra cooperativele de credit, stabilind conditiile optime
pentru conservarea activelor si încasarea creantelor în interesul deponentilor,
al altor creditori, precum si al retelei din care fac parte.
Art. 6. - În termen de 45 de zile de la numire,
administratorii speciali vor prezenta rapoarte scrise Consiliului de
administratie al CREDITCOOP Casa Centrală cu privire la starea economică a
cooperativelor de credit la care sunt desemnati si la posibilitatea redresării
situatiei lor financiare, anexând documente referitoare la evaluarea activelor
si pasivelor acestor cooperative, la situatia recuperării activelor, la costul
mentinerii activelor si la situatia lichidării debitelor.
Art. 7. - Prezenta hotărâre poate fi contestată la
Consiliul de administratie al Băncii Nationale a României, în termen de 15 zile
de la data comunicării, în conformitate cu prevederile art. 202 alin. 1 din
Ordonanta de
urgentă a Guvernului nr. 97/2000, aprobată si
modificată prin Legea nr. 200/2002.
Art. 8. - Compartimentul de control financiar de
gestiune din cadrul CREDITCOOP Casa Centrală va întreprinde demersurile
necesare în vederea transmiterii prezentei hotărâri la cooperativele de credit
enumerate la
art. 1, la administratorii special desemnati, precum
si a publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, si în două
publicatii de circulatie natională.
Presedintele Consiliului de administratie al
CREDITCOOP Casa Centrală,
Adrian Morar
Bucuresti,
29 mai 2003.
Nr. 14.