MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 171 (XV) - Nr. 390         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 5 mai 2003

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 33 din 28 ianuarie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46 alin. (1), (2) si (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989

 

Decizia nr. 96 din 6 martie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

335. - Ordin al ministrului industriei si resurselor privind obligativitatea dotării cu mijloace de măsurare a agentilor economici detinători de depozite speciale conform Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 30/2003

 

3.718. - Ordin al secretarului de stat al Secretariatului de Stat pentru Problemele Revolutionarilor din Decembrie 1989 privind manifestările de comemorare a eroilor-martiri în Revolutia din decembrie 1989 cu ocazia zilei de 5 iunie 2003 - Ziua de Înăltarea Domnului - Ziua Eroilor

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

18. - Circulară privind nivelul ratei dobânzii de referintă a Băncii Nationale a României valabil în  luna iunie 2003

 

HOTĂRÂRI ALE CASELOR CENTRALE ALE COOPERATIVELOR DE CREDIT

 

14. - Hotărâre privind instituirea măsurii de administrare specială la cooperativele de credit: “Avântul” Priboieni, judetul Arges, “Trandafirul” Beresti, judetul Galati, “Fulgerul” Izvoarele, judetul Giurgiu, “Viitorul Săteanului” Tismana,  judetul Gorj, “Scânteia” Urziceni, judetul Ialomita, “Fulgerul” Fierbinti, judetul Ialomita, “Avântul” Gruia, judetul Mehedinti, “Bicazul” Bicaz, judetul Neamt, “Silvania” Simleu Silvaniei, judetul Sălaj, “Cetătuia” Luncavita, judetul Tulcea, si “Podgoria” Drăgăsani, judetul Vâlcea

 

DECIZII  ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 33

din 28 ianuarie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46 alin. (1), (2) si (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Florentina Baltă - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46 alin. (1), (2) si (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicată de Ioan Virgil Plesca, Octavian Dumitru Plesca si Vincentiu Sorin Plesca în Dosarul nr. 1.961/2002 al Judecătoriei Sibiu.

Dezbaterile au avut loc în sedinta din 21 ianuarie 2003, fiind consemnate în sedinta de la acea dată, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronuntarea pentru data de 28 ianuarie 2003.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 30 mai 2002, pronuntată în Dosarul nr. 1.961/2002, Judecătoria Sibiu a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46 alin. (1), (2) si (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicată de Ioan Virgil Plesca, Octavian Dumitru Plesca si Vincentiu Sorin Plesca.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că textele criticate aduc “o gravă atingere prevederilor constitutionale referitoare la dreptul de proprietate, respectiv art. 41 din Constitutie, dar ceea ce este mai grav încalcă flagrant atât prevederile art. 15 alin. (2) din Constitutie - legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale mai favorabile -, cât si prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutie - cetătenii sunt egali în fata legii si autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări”.

Se sustine, de asemenea, că prevederile art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 sunt în contradictie cu dispozitiile Codului civil privind posibilitatea invocării nulitătii absolute oricând si de oricine, aceasta fiind imprescriptibilă.

Judecătoria Sibiu apreciază exceptia ca fiind neîntemeiată.

Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si formula

punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată. De asemenea, în conformitate cu dispozitiile art. 181 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.

Guvernul consideră că exceptia este neîntemeiată. Se arată, în acest sens, că alin. (1) al art. 46 reprezintă - contrar a ceea ce sustin autorii exceptiei - tocmai o consacrare a principiului neretroactivitătii. Se arată că alin. (2) al acestui articol nu aduce o reglementare diferită de solutiile anterioare ale doctrinei si jurisprudentei, ci consacră protejarea dobânditorului cu titlu oneros de bună-credintă, asadar o solutie justificată pe considerente de echitate si utilitate socială.

În fine, în ceea ce priveste alin. (5) al art. 46, Guvernul consideră că reglementarea derogatorie de la dreptul comun este justificată de principiul asigurării securitătii circuitului civil al imobilelor avute în vedere prin lege.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile legale criticate nu contravin prevederilor constitutionale, din contră ele confirmă aplicabilitatea art. 16 din Constitutia României, cu privire la actele juridice de înstrăinare încheiate cu respectarea principiului bunei-credinte si a legilor în vigoare la data înstrăinării.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, ale art. 1 alin. (1), art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie art. 46 alin. (1), (2) si (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 14 februarie 2001, text de lege care are următorul continut:

- Art. 46 alin. (1), (2) si (5): “(1) Actele juridice de înstrăinare, inclusiv cele făcute în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobile care cad sub incidenta prevederilor prezentei legi, sunt valabile dacă au fost încheiate cu respectarea legilor în vigoare la data înstrăinării.

(2) Actele juridice de înstrăinare, inclusiv cele făcute în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobile preluate fără titlu valabil, sunt lovite de nulitate absolută, în afară de cazul în care actul a fost încheiat cu bună-credintă. [...]

(5) Prin derogare de la dreptul comun, indiferent de cauza de nulitate, dreptul la actiune se prescrie în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi.”

Textele constitutionale invocate de autorii exceptiei ca fiind încălcate sunt cele ale art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1) si ale art. 41.

Examinând criticile de neconstitutionalitate referitoare la încălcarea prevederilor art. 15 alin. (2) din Constitutie, potrivit cărora: “Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale mai favorabile”, Curtea constată că acestea sunt neîntemeiate, urmând să fie respinse.

Art. 46 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, recunoscând validitatea actelor juridice de înstrăinare încheiate cu respectarea legilor în vigoare la acea dată, consacră riguros, în materia ce face obiectul reglementării, principiul tempus regit actum.

De altfel, asupra constitutionalitătii art. 46 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, raportat la art. 15 alin. (2) din Constitutie, Curtea s-a pronuntat prin Decizia nr. 55 din 19 februarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al

României, Partea I, nr. 232 din 8 aprilie 2002, statuând că acest text este constitutional.

Solutia pronuntată în această decizie este valabilă si în această cauză, neintervenind elemente noi de natură să determine o reconsiderare a jurisprudentei Curtii.

În ceea ce priveste alin. (2) al art. 46 din Legea nr. 10/2001, prin Decizia nr. 191 din 25 iunie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 567 din 1 august 2002, Curtea Constitutională, aplicând principiul ocrotirii bunei-credinte si pe cel al aparentei de drept, a decis că acest text este constitutional, dat fiind că solutia pe care o consacră nu are nimic novator si, prin urmare, nu poate fi socotit retroactiv.

Atât solutia, cât si considerentele din această decizie sunt valabile si în cauza de fată, neintervenind elemente noi de natură să determine reconsiderarea jurisprundentei Curtii.

Referitor la alin. (5) al art. 46 din Legea nr. 10/2001, Curtea constată că textul, stabilind prescrierea actiunii în constatarea nulitătii absolute, consacră o solutie care nu are nici o legătură cu vreo prevedere constitutională. Cu privire la raportarea de către autorii exceptiei a dispozitiilor atacate la prevederi ale Codului civil, Curtea constată că examinarea constitutionalitătii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispozitiile constitutionale, iar nu compararea prevederilor mai multor legi între ele, astfel că problema ridicată de autorii exceptiei excedează competentei Curtii Constitutionale.

Autorii exceptiei critică textele legale atacate si pe motivul că acestea ar fi în contradictie cu principiul egalitătii consacrat de art. 16 alin. (1) din Constitutie.

Curtea constată că motivarea opiniei autorilor exceptiei privind încălcarea acestei prevederi din Legea fundamentală se mărgineste la afirmatia că textele criticate îi privilegiază “pe cei care au preluat imobilele fostilor proprietari deposedati în mod abuziv”; or, o asemenea argumentare nu îngăduie nici o analiză a existentei unei presupuse inegalităti.

Curtea Constitutională nu se poate substitui autorilor exceptiei în ceea ce priveste motivarea exceptiei de neconstitutionalitate. În acest sens este si practica jurisdictională a Curtii, asa cum rezultă, de exemplu, din Decizia nr. 338 din 18 iulie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 21 iulie 1997, si din Decizia nr. 49 din 23 martie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 222 din 20 mai 1999.

În fine, în ceea ce priveste sustinerea potrivit căreia textele de lege criticate contravin art. 41 din Constitutie, Curtea constată că ocrotirea interesului dobânditorului de bună-credintă a fost determinată de ratiuni care vizează asigurarea securitătii circuitului civil si stabilitatea raporturilor civile. Ne aflăm în prezenta unei erori comune a dobânditorilor cu privire la calitatea de proprietar a statului, eroare ce îndreptăteste o largă prezumtie de bună-credintă a acestora. Principiul ocrotirii bunei-credinte si cel al aparentei de drept îsi găsesc aici pe deplin aplicarea, întrucât această eroare comună a tuturor dobânditorilor s-a bazat pe autoritatea unui act legislativ. De altfel, principiul validării actelor de înstrăinare încheiate de proprietarul aparent al unui imobil este de multă vreme consacrat în jurisprudenta si în doctrina din România si, deopotrivă, în Franta. Conditiile recunoasterii acestei solutii sunt foarte restrictive, dar în cazul de fată sunt întrunite în mod absolut, căci nu poate fi decât de bună-credintă cel ce se întemeiază pe o dispozitie a legii.

Curtea constată că nu ne aflăm în prezenta unei rezolvări care neagă drepturile adevăratului proprietar, ci transferă aceste drepturi, potrivit unor principii de veche aplicare în dreptul nostru, în domeniul acordării în echivalent bănesc a drepturilor respective.

De altfel, asupra constitutionalitătii art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, raportat la prevederile art. 41 din Constitutie, Curtea Constitutională s-a pronuntat prin Decizia nr. 191 din 25 iunie 2002, statuând că aceste dispozitii nu contravin prevederilor constitutionale privind protectia proprietătii private, fiind în deplină concordantă cu art. 41 alin. (1) teza a doua din Constitutie, potrivit căreia continutul si limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege.

Atât considerentele, cât si solutia din această decizie sunt valabile si în cauza de fată, neintervenind elemente noi de natură să determine o reconsiderare a jurisprudentei Curtii.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46 alin. (1), (2) si (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicată de Ioan Virgil Plesca, Octavian Dumitru Plesca si Vincentiu Sorin Plesca în Dosarul nr. 1.961/2002 al Judecătoriei Sibiu.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 28 ianuarie 2003.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Maria Bratu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 96

din 6 martie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsoká Gábor - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Aurelia Popa - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicată de Prepozitura Ordinului Premonstratens din Oradea în Dosarul nr. 8.128/2001 al Tribunalului Bihor.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

Este invocată jurisprudenta Curtii, care prin Decizia nr. 353/2001 a statuat că aceste dispozitii sunt constitutionale

În legătură cu referirea la texte din acte si tratate internationale, fără a se motiva în ce constă încălcarea acestor texte, arată că instanta de contencios constitutional nu se poate substitui părtii în ceea ce priveste invocarea vreunui motiv de neconstitutionalitate, întrucât astfel ar exercita un control din oficiu, ceea ce este inadmisibil.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 31 mai 2002, pronuntată în Dosarul nr. 8.128/2001, Tribunalul Bihor a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, exceptie ridicată de Prepozitura Ordinului Premonstratens din Oradea.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autoarea acesteia consideră că prevederile art. 8 alin. (2) teza întâi din Legea nr. 10/2001, potrivit cărora “regimul juridic al imobilelor care au apartinut cultelor religioase sau comunitătilor minoritătilor nationale, preluate de stat sau de alte persoane juridice, va fi reglementat prin acte normative speciale”, sunt neconstitutionale, întrucât încalcă principiul egalitătii formelor de proprietate consacrat prin art. 41 alin. (2) din Constitutie. Discriminarea s-ar produce, în opinia mentionată, prin aceea că dreptul de proprietate al cultelor religioase sau al comunitătilor minoritătilor nationale ar fi mai putin ocrotit în raport cu ceilalti titulari de drept de proprietate. Prin această discriminare se încalcă, în acelasi timp, în opinia autorului exceptiei, si art. 16 din Constitutie, care consacră principiul egalitătii cetătenilor în fata legii. Se sustine că reglementarea criticată s-ar abate si de la principiul consacrat prin art. 20 din Constitutie, dat fiind că ocrotirea proprietătii private reprezintă o obligatie pe care statul român si-a asumat-o prin acte internationale ce au preeminentă în raport cu legislatia internă, de vreme ce priveste domeniul drepturilor omului.

Instanta de judecată consideră că prevederile criticate sunt neconstitutionale, întrucât “acest act normativ creează discriminări, în momentul intrării în vigoare, între persoanele îndreptătite la restituirea în natură sau acordarea de despăgubiri, fată de cele exceptate la art. 8 alin. (2) din Legea nr. 10/2001”. În opinia instantei acest lucru ar contraveni prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie.

Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, invocând, alături de o serie de argumente de fond, jurisprudenta Curtii Constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constiuttie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei îl constituie dispozitiile art. 8 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, care au următorul continut: “Regimul juridic al imobilelor care au apartinut cultelor religioase sau comunitătilor minoritătilor nationale, preluate de stat sau de alte persoane juridice, va fi reglementat prin acte normative speciale. Până la adoptarea acestor reglementări este interzisă înstrăinarea imobilelor în cauză sau schimbarea destinatiei acestora.”

Art. 8 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, criticat ca fiind neconstitutional, stabileste că regimul juridic al imobilelor care au apartinut cultelor religioase sau comunitătilor minoritătilor nationale, ce au fost preluate de stat sau de alte persoane juridice, va fi reglementat prin acte normative speciale, iar până la adoptarea unor asemenea reglementări înstrăinarea sau schimbarea destinatiei imobilelor în cauză este interzisă.

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine, în esentă, că aceste prevederi încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 16, 20 si ale art. 41 alin. (1) si (2). Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată,

Curtea constată că nu poate fi vorba despre nici o discriminare în ocrotirea proprietătii private, întrucât reglementările legale invocate se referă la situatii distincte, ca si la persoane deosebite. De altfel, fiind vorba despre regimul juridic al unor bunuri ce nu au fost încă restituite unor persoane juridice, nu se pune problema ocrotirii unui drept de proprietate privată si deci nici a existentei vreunei discriminări. În acest sens s-a pronuntat Curtea Constitutională prin Decizia nr. 136 din 21 octombrie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 448 din 24 noiembrie 1998, statuând că “prevederile privind garantarea si ocrotirea proprietătii, potrivit art. 41 din Constitutie, se aplică numai după reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate”.

Considerentele din această decizie sunt valabile si în cauza prezentă, neintervenind elemente noi de natură să determine o reconsiderare a jurisprudentei Curtii

În fine, astfel cum a decis Curtea în mod constant, de exemplu prin Decizia nr. 73 din 19 iulie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 8 august 1995, este dreptul statului de a hotărî neîngrădit asupra regimului juridic al bunurilor intrate în proprietatea sa în baza unor titluri conforme cu legislatia existentă în momentul dobândirii dreptului său de proprietate, precum si de a stabili modul în care fostii proprietari sau mostenitorii acestora vor beneficia de reparatii pentru prejudiciile suferite în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.

Considerentele din aceste decizii sunt valabile si în cauza prezentă, neintervenind elemente noi de natură să determine o reconsiderare a jurisprudentei Curtii. De altfel, asupra constitutionalitătii dispozitiilor art. 8

alin. (2) din Legea nr. 10/2001, raportate la prevederile art. 16 si 20 din Constitutie, Curtea s-a mai pronuntat prin Decizia nr. 353 din 19 decembrie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 122 din 15 februarie 2002, statuând că aceste dispozitii sunt constitutionale.

Atât considerentele, cât si solutia din această decizie îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză, neintervenind elemente noi de natură să determine o reconsiderare a jurisprudentei Curtii.

Fată de cele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicată de Prepozitura Ordinului Premonstratens din Oradea în Dosarul nr. 8.128/2001 al Tribunalului Bihor.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 6 martie 2003.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Maria Bratu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL INDUSTRIEI SI RESURSELOR

 

ORDIN

privind obligativitatea dotării cu mijloace de măsurare a agentilor economici detinători de depozite speciale conform Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 30/2003

 

În baza Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 30/2003 pentru instituirea unor măsuri speciale privind productia, importul si comercializarea uleiurilor minerale,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 19/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Industriei si Resurselor, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul industriei si resurselor emite următorul ordin:

Art. 1. - În vederea înregistrării si colectării accizelor pentru uleiuri minerale conform prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 30/2003, măsurarea cantitătilor livrate din depozitele speciale se face cu sisteme de măsurare conform prevederilor din anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Sistemele de măsurare prevăzute la art. 1 se supun controlului metrologic legal în concordantă cu legislatia metrologică în vigoare si pot fi utilizate numai dacă sunt mijloace de măsurare legale.

Art. 3. - Obligatia de a se dota cu astfel de sisteme de măsurare revine tuturor detinătorilor de depozite speciale. Detinătorii sunt obligati să asigure pe cheltuiala lor atât instalarea, cât si functionarea corectă a acestora.

Art. 4. - Desigilarea sau demontarea unei componente a sistemului de măsurare se face numai pe baza unei solicitări scrise a utilizatorului. Solicitarea este adresată Biroului Român de Metrologie Legală însotită de o notă de justificare.

Componentele cu functie de măsurare defecte se înlocuiesc de agenti economici care au primit aviz de la Biroul Român de Metrologie Legală pentru activităti de reparatii la mijloacele de măsurare din categoria respectivă.

Art. 5. - Agentii economici care detin depozite speciale vor asigura posibilitatea de cuplare a instalatiei etalon de verificare metrologică, precum si conditiile necesare pentru efectuarea verificărilor metrologice initiale si periodice la fata locului.

 

Ministrul industriei si resurselor,

Dan Ioan Popescu

 

Bucuresti, 30 mai 2003.

Nr. 335.

 

ANEXĂ

 

MĂSURAREA

cantitătilor de uleiuri minerale livrate din depozite speciale

 

Sistemele de măsurare utilizate în astfel de măsurări sunt fie din categoria sistemelor de măsurare bazate pe măsurarea debitului volumic, fie din categoria sistemelor de măsurare bazate pe măsurarea debitului masic.

Mărimea principală măsurată si indicată trebuie să fie volumul în conditii de bază, la temperatura de +15şC si presiunea de 1 bar.

Sistemele de măsurare sunt constituite în principal din următoarele componente: contor (sau traductor ori senzor de debit), punct de transfer, circuit hidraulic si convertor sau calculator de debit care să aibă înglobată functia de conversie împreună cu traductoarele asociate (de exemplu:

de temperatură, de densitate), la care, în functie de particularitătile constructive si functionale, se adaugă alte componente (de exemplu: degazor, filtru, dispozitiv de pompare etc.).

Erorile tolerate ale sistemelor de măsurare bazate pe măsurarea debitului volumic, ale contoarelor (de volum), precum si exactitatea de măsurare a instrumentelor de măsurare asociate (pentru temperatură si, respectiv, densitate), conform reglementărilor metrologice specifice, sunt prezentate în tabelul de mai jos:

 

 

 

Clase de exactitate ale sistemelor de măsurare pentru operatiuni de livrare

în conducte

(cl. 0,3)

în cisterne

(cl. 0,5)

în alte conditii*)

(cl. 1)

Sisteme de măsurare

±0,3%

±0,5%

±1%

Contoare (de volum)

±0,2%

±0,3%

±0,6%

Temperatură

±0,3şC

±0,5şC

±0,5şC

Densitate

±1 kg/m3

±1 kg/m3

±2 kg/m3

 


*) - temperatura lichidului mai mică decât -10şC sau mai mare decât +50şC; sau

- viscozitate dinamică mai mare decât 1.000 mPaás; sau

- valoare maximă a debitului mai mică decât 20 l/h.

 

Erorile tolerate ale sistemelor de măsurare bazate pe măsurarea debitului masic si conversia masei în volum în conditii de bază sunt ±0,3% si ±0,5%, conform reglementărilor metrologice specifice.

Sistemele de măsurare utilizate în operatiuni de livrare din depozite speciale trebuie să fie prevăzute cu dispozitive de preselectie si de imprimare.

 

SECRETARIATUL DE STAT PENTRU PROBLEMELE

REVOLUTIONARILOR DIN DECEMBRIE 1989

 

ORDIN

privind manifestările de comemorare a eroilor-martiri în Revolutia din decembrie 1989 cu ocazia zilei de 5 iunie 2003 - Ziua de Înăltarea Domnului - Ziua Eroilor

 

Având la bază Referatul nr. 18/3.717 din 30 mai 2003, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002 si ale art. 3 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 300/2001 privind reorganizarea si functionarea Secretariatului de Stat pentru Problemele Revolutionarilor din Decembrie 1989,

secretarul de stat al Secretariatului de Stat pentru Problemele Revolutionarilor din Decembrie 1989 emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă din bugetul institutiei, de la capitolul 60.01, titlul 21 - “Drepturi cu caracter social” – cod program 93 - actiunea comemorare, suma de 42.000.000 lei pentru finantarea Programului de comemorare a eroilor-martiri în Revolutia din decembrie 1989 cu ocazia zilei de 5 iunie 2003 - Ziua de Înăltarea Domnului - Ziua Eroilor, în orasele-martir, conform tabelului de mai jos.

 

Nr. crt.

Depuneri de coroane/Orasul-martir

42.000.000 lei

1.

Timisoara

3.000.000 lei

2.

Cluj-Napoca

3.000.000 lei

3.

Arad

3.000.000 lei

4.

Târgu Mures

3.000.000 lei

5.

Buzău

3.000.000 lei

6.

Târgoviste

3.000.000 lei

7.

Brăila

3.000.000 lei

8.

Brasov

3.000.000 lei

9.

Hunedoara

3.000.000 lei

10.

Resita

3.000.000 lei

11.

Constanta

3.000.000 lei

12.

Sibiu

3.000.000 lei

13.

Alba Iulia

3.000.000 lei

14.

Cugir

3.000.000 lei

 

Art. 2. - Directia generală va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin, iar decontarea cheltuielilor aferente programului se va face până la data de 16 iunie 2003.

Art. 3. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Secretarul de stat al Secretariatului de Stat

pentru Problemele Revolutionarilor din Decembrie 1989,

Emilian Vasile Cutean

 

Bucuresti, 30 mai 2003.

Nr. 3.718.

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI

 

CIRCULARĂ

privind nivelul ratei dobânzii de referintă a Băncii Nationale a României valabil în luna iunie 2003

 

Având în vedere prevederile Legii nr. 101/1998 privind Statutul Băncii Nationale a României, cu modificările si completările ulterioare, si tinând seama de evolutiile macroeconomice si monetare recente,

Banca Natională a României hotărăste:

Pentru luna iunie 2003, nivelul ratei dobânzii de referintă a Băncii Nationale a României este de 18,2% pe an.

 

GUVERNATORUL BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI,

MUGUR ISĂRESCU

 

Bucuresti, 2 iunie 2003.

Nr. 18.

 

HOTĂRÂRI ALE CASELOR CENTRALE ALE COOPERATIVELOR DE CREDIT

 

CREDITCOOP CASA CENTRALĂ

 

HOTĂRÂRE

privind instituirea măsurii de administrare specială la cooperativele de credit: “Avântul” Priboieni, judetul Arges, “Trandafirul” Beresti, judetul Galati, “Fulgerul” Izvoarele, judetul Giurgiu, “Viitorul Săteanului” Tismana, judetul Gorj, “Scânteia” Urziceni, judetul Ialomita, “Fulgerul” Fierbinti, judetul Ialomita, “Avântul” Gruia, judetul Mehedinti, “Bicazul” Bicaz, judetul Neamt, “Silvania” Simleu Silvaniei, judetul Sălaj, “Cetătuia” Luncavita, judetul Tulcea,  si “Podgoria” Drăgăsani, judetul Vâlcea

 

În baza prevederilor art. 198 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 97/2000 privind organizatiile cooperatiste de credit, aprobată si modificată prin Legea nr. 200/2002, si ale art. 26 din Normele CREDITCOOP Casa Centrală privind supravegherea cooperativelor de credit,

având în vedere măsurile stabilite în sedinta sa din 29 mai 2003, ca urmare a înregistrării de către cooperativele de credit respective a unor niveluri ale indicatorilor de solvabilitate sub limitele stabilite prin reglementările Băncii Nationale a României, precum si a deteriorării semnificative a celorlalti indicatori economico-financiari ai acestora,

Consiliul de administratie al CREDITCOOP Casa Centrală hotărăste:

Art. 1. - Măsura de administrare specială la cooperativele de credit: “Avântul” Priboieni, judetul Arges, “Trandafirul” Beresti, judetul Galati, “Fulgerul” Izvoarele, judetul Giurgiu, “Viitorul Săteanului” Tismana, judetul Gorj, “Scânteia” Urziceni, judetul Ialomita, “Fulgerul” Fierbinti, judetul Ialomita, “Avântul” Gruia, judetul Mehedinti, “Bicazul” Bicaz, judetul Neamt, “Silvania” Simleu Silvaniei, judetul Sălaj, “Cetătuia” Luncavita, judetul Tulcea, si “Podgoria” Drăgăsani, judetul Vâlcea, se instituie începând cu data de 9 iunie 2003.

Art. 2. - Activitatea de administrare specială la cooperativele de credit enumerate la art. 1 va fi efectuată de câte un administrator special, desemnat de Consiliul de administratie al CREDITCOOP Casa Centrală, astfel:

- la Cooperativa de credit “Avântul” Priboieni, judetul Arges - domnul Răducanu Gheorghe;

- la Cooperativa de credit “Trandafirul” Beresti, judetul Galati - domnul Rusu Lucian;

- la Cooperativa de credit “Fulgerul” Izvoarele, judetul Giurgiu - doamna Popa Ariana;

- la Cooperativa de credit “Viitorul Săteanului” Tismana, judetul Gorj - domnul Balogh Francisc;

- la Cooperativa de credit “Scânteia” Urziceni, judetul Ialomita - domnul Munteanu Marin;

- la Cooperativa de credit “Fulgerul” Fierbinti, judetul Ialomita - domnul Soare Florin;

- la Cooperativa de credit “Avântul” Gruia, judetul Mehedinti - domnul Stroe Marin;

- la Cooperativa de credit “Bicazul” Bicaz, judetul Neamt - domnul Hergheligiu Constantin;

- la Cooperativa de credit “Silvania” Simleu Silvaniei, judetul Sălaj - domnul Moisi Florin;

- la Cooperativa de credit “Cetătuia” Luncavita, judetul Tulcea - domnul Gheorghe Nicolae;

- la Cooperativa de credit “Podgoria” Drăgăsani, judetul Vâlcea - domnul Dinea Florin.

Art. 3. - Administratorii speciali, desemnati de Consiliul de administratie al CREDITCOOP Casa Centrală, vor prelua integral atributiile consiliilor de administratie ale cooperativelor de credit enumerate mai sus, la data instituirii măsurii de administrare specială. Pe perioada administrării speciale se suspendă activitatea adunărilor generale ale cooperativelor de credit enumerate, a consiliilor de administratie, a conducătorilor si a cenzorilor sau auditorilor financiari, după caz, precum si dreptul la dividende si remuneratii ale acestora.

Art. 4. - La preluarea activitătii administratorii special desemnati vor înstiinta de îndată cooperativele de credit si, după caz, punctele de lucru ale acestora cu privire la luarea măsurii de administrare specială.

Art. 5. - Administratorii special desemnati potrivit art. 2 vor administra cooperativele de credit, stabilind conditiile optime pentru conservarea activelor si încasarea creantelor în interesul deponentilor, al altor creditori, precum si al retelei din care fac parte.

Art. 6. - În termen de 45 de zile de la numire, administratorii speciali vor prezenta rapoarte scrise Consiliului de administratie al CREDITCOOP Casa Centrală cu privire la starea economică a cooperativelor de credit la care sunt desemnati si la posibilitatea redresării situatiei lor financiare, anexând documente referitoare la evaluarea activelor si pasivelor acestor cooperative, la situatia recuperării activelor, la costul mentinerii activelor si la situatia lichidării debitelor.

Art. 7. - Prezenta hotărâre poate fi contestată la Consiliul de administratie al Băncii Nationale a României, în termen de 15 zile de la data comunicării, în conformitate cu prevederile art. 202 alin. 1 din Ordonanta de

urgentă a Guvernului nr. 97/2000, aprobată si modificată prin Legea nr. 200/2002.

Art. 8. - Compartimentul de control financiar de gestiune din cadrul CREDITCOOP Casa Centrală va întreprinde demersurile necesare în vederea transmiterii prezentei hotărâri la cooperativele de credit enumerate la

art. 1, la administratorii special desemnati, precum si a publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, si în două publicatii de circulatie natională.

 

Presedintele Consiliului de administratie al CREDITCOOP Casa Centrală,

Adrian Morar

 

Bucuresti, 29 mai 2003.

Nr. 14.