MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 171 (XV) - Nr. 550              LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE              Joi, 31 iulie 2003

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

            Decizia nr. 203 din 15 mai 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 83 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active bancare, republicată

 

            Decizia nr. 228 din 3 iunie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 16 alin. (5) lit. b) si c) din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, cu modificările si completările ulterioare

 

            Decizia nr. 235 din 5 iunie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 324 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

            418. - Ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Control al Exporturilor privind supunerea unui produs, care nu figurează în listele de control cuprinzând produsele strategice, regimului de control prevăzut de Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 158/1999 privind regimul exporturilor si importurilor de produse strategice

 

            907/33. - Ordin al ministrului finantelor publice si al ministrului economiei si comertului privind modificarea si completarea Ordinului ministrului finantelor publice si al ministrului industriei si resurselor nr. 591/219/2003 pentru aprobarea Precizărilor emise în aplicarea prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 30/2003 pentru instituirea unor măsuri speciale privind productia, importul si comercializarea uleiurilor minerale

 

            914. - Ordin al ministrului finantelor publice privind modificarea si completarea reglementărilor referitoare la completarea si depunerea declaratiei rectificative

 

HOTĂRÂRI ALE CASELOR CENTRALE ALE COOPERATIVELOR DE CREDIT

 

            21. - Hotărâre privind instituirea măsurii de administrare specială la cooperativele de credit: “Câmpia” Budesti, judetul Bistrita-Năsăud, “Carasul” Resita, judetul Caras-Severin, “Înfrătirea” Ciocănesti, judetul Călărasi, “Sfânta Maria” Brezoaele, judetul Dâmbovita, “Stăruinta” Bărbătesti si “Sârguinta” Turceni, judetul Gorj, “Răscoala 1907” Iancu Jianu, judetul Olt, “Cetatea Almasului” Almasu si “Avântul” Ileanda, judetul Sălaj, “Glavesul” Movila Banului, judetul Buzău, “Salina” Ocna Sibiului, judetul Sibiu, si “Unirea” Alba Iulia, judetul Alba

 

DECIZII  ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 203

din 15 mai 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 83 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active bancare, republicată

 

Costică Bulai - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Paula C. Pantea - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 25 alin. (1) si (2) din Legea nr. 409/2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 51/1998 privind unele măsuri premergătoare privatizării băncilor, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Titco” - S.A. în Dosarul nr. 2.546/2001 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a V-a comercială.

La apelul nominal sunt prezente, prin avocati, Societatea Comercială “Titco” - S.A. si Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare. Procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Societătii Comerciale “Titco” - S.A. solicită admiterea exceptiei, precizând că exceptia are ca obiect dispozitiile art. 25 alin. (1) si (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 51/1998, republicată, si nu din Legea nr. 490/2001. În sustinerea exceptiei arată că textul de lege criticat contravine prevederilor art. 16 si 21 din Constitutie, întrucât conferă Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Bancare un tratament juridic diferit fată de celelalte părti, iar prin instituirea obligativitătii dovezii de plată a cautiunii, fără de care contestatia debitorului la executare nu va putea fi înregistrată, este îngrădit accesul la justitie si totodată încălcat dreptul la apărare. Arată că, desi Curtea Constitutională s-a pronuntat asupra textelor legale criticate prin deciziile nr. 126/2000 si nr. 231/2002, respingând exceptia, aceste solutii au avut în vedere alte motive de neconstitutionalitate.

Reprezentantul Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Bancare solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate, precizând că exceptia priveste art. 83 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 51/1998 care, în urma modificărilor aduse de Legea nr. 409/2001, a fost republicată, dându-se textelor o nouă numerotare. Arată că dispozitiile legale criticate nu contravin prevederilor constitutionale. În sustinere depune note scrise.

Reprezentantul Ministerului Public, apreciind că dispozitiile legale criticate nu contravin prevederilor constitutionale invocate, pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, ca neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudenta Curtii.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 6 septembrie 2002, pronuntată în Dosarul nr. 2.546/2001, Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a V-a comercială a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 25 alin. (1) si (2) din Legea nr. 409/2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 51/1998 privind unele măsuri premergătoare privatizării băncilor, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Titco” - S.A.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autoarea acesteia sustine că aceste prevederi îi îngrădesc liberul acces la justitie, făcându-l practic imposibil. Totodată se mai sustine că se încalcă principiul egalitătii părtilor (într-un proces), cu toate că, potrivit art. 16 alin. (2) din Constitutie, “Nimeni nu este mai presus de lege”.

Se arată, de asemenea, că, desi, potrivit art. 48 din Constitutie, conditiile si limitele exercitării drepturilor persoanei vătămate de o autoritate publică se stabilesc prin lege organică, Legea nr. 409/2001 nu a fost adoptată ca o lege organică.

Instanta de judecată apreciază că textul de lege criticat nu contravine prevederilor constitutionale, invocând că sunt pe deplin valabile si pentru cauza de fată considerentele cuprinse în deciziile Curtii Constitutionale nr. 231/2002 si nr. 285/2002.

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens Decizia Curtii Constitutionale nr. 126/2000.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit în cauză de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 25 alin. (1) si (2) din Legea nr. 409/2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 51/1998 privind unele măsuri premergătoare privatizării băncilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 398 din 19 iulie 2001. Ulterior sesizării Curtii Constitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate, Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 51/1998 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 948 din 24 decembrie 2002, schimbându-se numerotarea articolelor, astfel încât dispozitiile art. 25 alin. (1) si (2) au fost cuprinse în art. 83, cu următoarea redactare:

“(1) Debitorii pot contesta în justitie măsurile dispuse de AVAB potrivit prezentei ordonante de urgentă si pot face contestatie la executare numai după depunerea unei cautiuni egale cu 20% din valoarea activului bancar supus valorificării.

(2) Dovada privind plata cautiunii prevăzute la alin. (1) va însoti în mod obligatoriu contestatia debitorului fără care aceasta nu va putea fi înregistrată.”

În sustinerea neconstitutionalitătii acestui text de lege autorul exceptiei invocă încălcarea următoarelor prevederi constitutionale:

- Art. 16 alin. (2): “Nimeni nu este mai presus de lege.”;

- Art. 21: “(1) Orice persoană se poate adresa justitiei pentru apărarea drepturilor, a libertătilor si a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.”;

- Art. 48: “(1) Persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptătită să obtină recunoasterea dreptului pretins, anularea actului si repararea pagubei.

(2) Conditiile si limitele exercitării acestui drept se stabilesc prin lege organică.

(3) Statul răspunde patrimonial, potrivit legii, pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare săvârsite în procesele penale.”

Cu ocazia dezbaterilor în fata Curtii Constitutionale, reprezentantul autorului exceptiei a mai invocat si încălcarea prevederilor art. 24 din Constitutie potrivit cărora:

“(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) În tot cuprinsul procesului, părtile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.”

Această sustinere nu respectă însă dispozitiile art. 12 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, republicată, potrivit corora “Sesizările trebuie făcute în formă scrisă si motivate”. Conform dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, Curtea Constitutională “hotărăste asupra exceptiilor ridicate în fata instantelor judecătoresti privind neconstitutionalitatea legilor si a ordonantelor”. Rezultă chiar din norma constitutională că motivarea exceptiei cu indicarea prevederilor constitutionale încălcate prin textul de lege criticat trebuie făcută anterior sesizării Curtii, si anume în momentul ridicării exceptiei de neconstitutionalitate în fata instantei de judecată. Curtea Constitutională este competentă să se pronunte numai în limitele sesizării.

Asadar Curtea va analiza criticile de neconstitutionalitate în raport cu textele constitutionale invocate în fata instantei de judecată.

Examinând exceptia, Curtea constată că instituirea obligatiei de plată a unei cautiuni nu contravine prevederilor constitutionale invocate de autorul exceptiei, dat fiind că debitorului nu i se închide accesul la justitie pentru apărarea unui drept subiectiv.

De altfel, asupra constitutionalitătii dispozitiilor art. 25 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 51/1998 Curtea s-a mai pronuntat, si anume prin Decizia nr. 231 din 10 septembrie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 847 din 25 noiembrie 2002, si prin Decizia nr. 285 din 30 octombrie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 18 februarie 2003.

Respingând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea Constitutională a constatat că dispozitiile art. 25 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 51/1998 sunt constitutionale, retinând că, în ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate, “se face o confuzie între, pe de o parte, stabilirea unor conditii privind exercitarea unor drepturi prevăzute în ordonantă, care nu contravin principiului accesului liber la justitie, [...] si, pe de altă parte, îngrădirea accesului la justitie”. În ceea ce priveste obligarea la cautiune, prin aceeasi decizie s-a retinut că o asemenea măsură este prevăzută si în materia contestatiei la executare, deci în cadrul procedurii obisnuite, în acest sens fiind prevederile art. 401 din Codul de procedură civilă.

Considerentele si solutiile adoptate prin deciziile citate îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză, neexistând elemente noi care să determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii.

În legătură cu argumentul potrivit căruia dispozitiile legale criticate contravin prevederilor art. 16 alin. (2) din Constitutie, Curtea constată că aceste prevederi constitutionale nu sunt aplicabile prevederilor normei legale a cărei neconstitutionalitate se sustine.

Potrivit dispozitiilor Legii nr. 409/2001, AVAB este o institutie a autoritătii publice centrale, având calitatea de creditor privilegiat, detinător al unei creante a statului care se execută înaintea tuturor celorlalte drepturi, cu exceptia salariilor sau a altor creante privilegiate potrivit legii.

Privilegiul acordat de lege creantei AVAB este în strânsă legătură cu datoria publică internă si cu obligatia statului, prin institutiile sale, de a asigura protejarea interesului national în activitatea economico-financiară.

Si, în sfârsit, cu privire la încălcarea prevederilor art. 48 din Legea fundamentală, privitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, Curtea constată că reglementarea cuprinsă în Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 51/1998 nu are în vedere contenciosul administrativ, la care se referă textul constitutional invocat, astfel încât invocarea acestui text nu are nici un temei.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) si (6) si al art. 25 alin. (1) si (3) din Legea nr. 47/1992, republicată, cu majoritate de voturi,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 83 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active bancare, republicată, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Titco”-S.A. în Dosarul nr. 2.546/2001 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a V-a comercială.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 15 mai 2003.

 

PRESEDINTE,

prof. univ. dr. COSTICĂ BULAI

Magistrat-asistent,

Maria Bratu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 228

din 3 iunie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 16 alin. (5) lit. b) si c) din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, cu modificările si completările ulterioare

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Aurelia Popa - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent sef

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 16 alin. (5) lit. b) si c) din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, cu modificările si completările ulterioare, exceptie ridicată de Primăria Municipiului Onesti în Dosarul nr. 693/2003 al Tribunalului Bacău - Sectia comercială si de contencios administrativ.

La apelul nominal se prezintă Societatea Comercială “Carom” - S.A. din Onesti, reprezentată de consilier juridic Marius Iacob Cojocaru, constatându-se lipsa autorului exceptiei, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul părtii prezente solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate, arătând că legea criticată este un element foarte important în strategia autoritătilor publice în domeniul privatizării, prin intermediul căreia se realizează premisele dezvoltării comunitătilor locale si sprijinirea acestora în diverse proiecte. Rezultă că scopul legii este tocmai crearea unui cadru favorabil procesului de privatizare, prin aceasta nefiind încălcate prevederile art. 134 din Constitutie si nici cele ale art. 119 si art. 120 alin. (1) si (2) din aceasta.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei, apreciind că prevederile de lege criticate nu contravin textelor constitutionale invocate ca fiind încălcate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 24 ianuarie 2003, pronuntată în Dosarul nr. 693/2003, Tribunalul Bacău - Sectia comercială si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a pre- vederilor art. 16 alin. (5) lit. b) si c) din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, cu modificările si completările ulterioare. Exceptia a fost ridicată de Primăria Municipiului Onesti într-o cauză de contencios administrativ.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că prin aplicarea dispozitiilor art. 16 alin. (5) lit. b) si c) din Legea nr. 137/2002 “consiliile locale sunt împiedicate a-si recupera debitele provenite din impozite si taxe locale, fiind încălcat astfel principiul autonomiei locale”  prevăzut de art. 119 si art. 120 alin. (1) si (2) din Constitutie. De asemenea, “prin neîncasarea impozitelor si taxelor locale potrivit art. 16 din Legea nr. 137/2002 este împiedicată crearea cadrului favorabil pentru valorificarea factorilor de productie, precum si protejarea intereselor cetătenilor în activitatea economico-financiară”, ceea ce contravine prevederilor constitutionale ale art. 134 alin. (1)si alin. (2) lit. a) si b).

Tribunalul Bacău - Sectia comercială si de contencios administrativ consideră că textele de lege criticate sunt neconstitutionale, întrucât încalcă principiul constitutional al autonomiei locale, potrivit căruia organele administratiei publice locale sunt ordonatori principali de credite, hotărăsc asupra bugetului local, stabilesc impozite si taxe si execută creantele bugetului local. Or, prin prevederile art. 16 alin. (5) lit. b) si c) din Legea nr. 137/2002 “administratia publică locală este împiedicată în a-si executa creantele si a executa bugetul local”.

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. Astfel, arată că prin dispozitiile art. 16 alin. (5) lit. b) si c) din legea criticată se instituie măsuri exceptionale în cadrul procedurii administrării speciale, procedură al cărei scop este gestionarea societătii comerciale de către institutia publică implicată, în vederea cresterii atractivitătii la privatizare, reglementare ce este în concordantă cu prevederile art. 134 alin. (2) lit. a) din Constitutie, precum si cu expunerea de motive la proiectul legii.

Totodată, arată că, în conformitate cu art. 120 alin. (2) din Constitutie, precum si cu art. 3 alin. (1) si art. 4 alin. (1) din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, autonomia locală nu se poate realiza decât în conditiile respectării dispozitiilor legale cu caracter imperativ, astfel cum sunt si cele vizate de exceptia de neconstitutionalitate. Sub acest aspect, în jurisprudenta sa, de exemplu, prin Decizia nr. 123/2001, Curtea Constitutională a statuat că “principiul autonomiei locale nu include si absolvirea autoritătilor administratiei publice locale de la obligatia respectării legilor cu caracter general si valabilitate pe întreg teritoriul tării”.

Referitor la încălcarea prin dispozitiile de lege criticate a prevederilor art. 120 alin. (1) din Constitutie, se apreciază că acestea nu sunt relevante în solutionarea exceptiei.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 16 alin. (5) lit. b) si c) din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, cu modificările si completările ulterioare, prevederi al căror continut este următorul: “De la data instituirii procedurii de administrare specială în perioada de privatizare, la societatea comercială se aplică următoarele măsuri speciale: [...]

b) creditorii bugetari, la solicitarea administratorului special, vor ridica toate sarcinile care grevează asupra activelor societătii comerciale care urmează a fi vândute, externalizate sau transferate, în scopul cresterii atractivitătii la privatizare, iar sumele încasate din vânzarea activelor se distribuie proportional creditorilor bugetari care au instituit sarcinile, potrivit normelor metodologice emise în aplicarea prezentei legi;

c) creditorii bugetari vor suspenda, până la transferul dreptului de proprietate asupra actiunilor, aplicarea oricărei măsuri de executare silită începută asupra societătii comerciale si nu vor face nici un demers pentru instituirea unor noi astfel de măsuri.”

În opinia autorului exceptiei, aceste prevederi de lege contravin art. 119, art. 120 alin. (1) si (2) si art. 134 alin. (1) si alin. (2) lit. a) si b) din Constitutie, prevederi potrivit cărora:

- Art. 119: “Administratia publică din unitătile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiul autonomiei locale si pe cel al descentralizării serviciilor publice.”;

- Art. 120 alin. (1) si (2): “(1) Autoritătile administratiei publice, prin care se realizează autonomia locală în comune si orase, sunt consiliile locale alese si primarii alesi, în conditiile legii.

(2) Consiliile locale si primarii functionează, în conditiile legii, ca autorităti administrative autonome si rezolvă treburile publice din comune si din orase.”;

- Art. 134 alin. (1) si alin. (2) lit. a) si b):

“(1) Economia României este economie de piată.

(2) Statul trebuie să asigure:

a) libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie;

b) protejarea intereselor nationale în activitatea economică, financiară si valutară;”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea Constitutională retine următoarele:

În esentă, critica constă în sustinerea potrivit căreia, prin aplicarea dispozitiilor art. 16 alin. (5) lit. b) si c) din Legea nr. 137/2002, consiliile locale sunt împiedicate să-si recupereze debitele provenite din impozite si taxe locale, care, alături de alte surse, potrivit legii, constituie veniturile administratiei publice locale. Se consideră că o asemenea reglementare încalcă principiul autonomiei locale consacrat de art. 119 si 120 din Constitutie, precum si art. 134 alin. (1) si alin. (2) lit. a) si b) din aceasta, referitor la economia de piată si potrivit căruia statul trebuie să asigure crearea cadrului favorabil pentru valorificarea factorilor de productie si protejarea intereselor cetătenilor în activitatea economico-financiară.

În legătură cu sustinerea privind încălcarea art. 119 si 120 din Constitutie, Curtea constată că dispozitiile art. 16 alin. (5) lit. b) si c) stabilesc o procedură de administrare specială, menită să facă atractive, în cadrul procesului de privatizare, societătile comerciale cu capital de stat. În acest scop, dispozitiile de lege criticate prevăd obligatia creditorilor bugetari de a ridica toate sarcinile care grevează asupra activelor societătii comerciale ce urmează a fi vândute si de a suspenda, până la transferul dreptului de proprietate asupra actiunilor, aplicarea oricărei măsuri de executare silită începută împotriva acesteia si de a nu face nici un demers pentru instituirea unor astfel de proceduri. Aceste prevederi de lege dispun totodată că sumele încasate din vânzarea activelor se distribuie proportional creditorilor bugetari care au instituit sarcinile, potrivit normelor metodologice emise pentru aplicarea legii. Restrictiile impuse prin textele de lege ce fac obiectul exceptiei de neconstitutionalitate nu sunt contrare principiului autonomiei locale, care, asa cum a statuat Curtea Constitutională prin Decizia nr. 123 din 25 aprilie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 292 din 4 iunie 2001, “nu include si absolvirea autoritătilor administratiei publice locale de la obligatia respectării legilor cu caracter general si valabilitate pe întreg teritoriul tării”. Asa fiind, Curtea urmează să respingă această critică de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată.

În ceea ce priveste sustinerile referitoare la încălcarea prevederilor constitutionale ale art. 134 alin. (1) si alin. (2) lit. a) si b), Curtea constată că, dimpotrivă, textele de lege criticate contribuie la consolidarea economiei de piată si la crearea cadrului favorabil pentru valorificarea factorilor de productie si protejarea intereselor cetătenilor în activitatea economico-financiară, astfel că nici această critică nu poate fi primită.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 16 alin. (5) lit. b) si c) din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, cu modificările si completările ulterioare, exceptie ridicată de Primăria Municipiului Onesti în Dosarul nr. 693/2003 al Tribunalului Bacău - Sectia comercială si de contencios administrativ. Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 3 iunie 2003.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent sef,

Gabriela Dragomirescu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 235

din 5 iunie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 324 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Aurelia Popa - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 324 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Lenuta Mariana Dan în Dosarul nr. 1.042/R/2002 al Curtii de Apel Brasov - Sectia civilă.

La apelul nominal lipseste autoarea exceptiei, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită, fiind prezentă partea Regia Autonomă “Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat” - Sucursala de Reprezentare si Protocol Sinaia.

Reprezentantul părtii prezente solicită respingerea exceptiei ca fiind neîntemeiată, arătând că aspectele invocate de autoarea exceptiei nu vizează probleme de constitutionalitate, ci de aplicare a legii, textul de lege criticat oferind părtilor în proces, fără discriminări, toate garantiile procesuale.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată, sustinând că textul de lege criticat a mai făcut obiectul controlului de constitutionalitate, Curtea retinând cu acel prilej că stabilirea unor momente diferite de la care începe să curgă termenul de revizuire reprezintă optiunea legiuitorului pentru reglementarea unor situatii diferite. Prin urmare, art. 324 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă nu contravine principiilor constitutionale privind accesul liber la justitie si dreptul la apărare.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 3 decembrie 2002, pronuntată în Dosarul nr. 1.042/R/2002, Curtea de Apel Brasov – Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 324 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Lenuta Mariana Dan.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că textul de lege criticat contravine prevederilor constitutionale privind accesul liber la justitie, întrucât reglementează un moment diferit de la care începe să curgă termenul de revizuire: de la comunicarea hotărârii definitive, respectiv de la pronuntarea hotărârii irevocabile de către instanta de recurs, după evocarea fondului. Faptul că o hotărâre irevocabilă nu se comunică părtilor nu poate justifica un tratament diferit în privinta căilor de atac, sub aspectul termenului de exercitare a acestora. De asemenea, autoarea exceptiei sustine că art. 324 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă încalcă art. 24 din Constitutie privind dreptul la apărare, deoarece, neavând posibilităti materiale pentru a-si angaja un apărător, demersurile pe care le-a întreprins personal nu au fost suficiente pentru a obtine hotărârea judecătorească, împotriva căreia să exercite revizuirea în termenul prevăzut de lege.

Curtea de Apel Brasov - Sectia civilă apreciază că exceptia este neîntemeiată, întrucât autoarea a avut posibilitatea de a se adresa justitiei prin cererea de revizuire în scopul de a-si apăra drepturile si interesele, asigurându-i-se dreptul la apărare garantat constitutional.

Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată. De asemenea, în conformitate cu dispozitiile art. 181 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.

Guvernul consideră că regimul diferit al termenului de revizuire decurge din existenta unor situatii diferite care au determinat stabilirea unor momente diferite de la care acest termen începe să curgă. Asa fiind, drepturile si garantiile procesuale ale părtilor nu sunt afectate, ci, dimpotrivă, se respectă accesul liber la justitie si dreptul la apărare.

Pe de altă parte, procedura de solutionare a cererilor de revizuire se întemeiază pe dispozitiile art. 125 alin. (3) din Constitutie, potrivit cărora “Competenta si procedura de judecată sunt stabilite de lege”.

Avocatul Poporului apreciază că prin stabilirea termenului de o lună pentru revizuirea hotărârilor judecătoresti, termen care se calculează de la comunicare, pentru hotărârile judecătoresti definitive, si de la pronuntare, pentru hotărârile date de instantele de recurs după evocarea fondului, legiuitorul nu a înteles să stabilească un tratament discriminatoriu, ci un regim diferit de procedură, corespunzător unor faze procesuale diferite. Prin urmare, exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, întrucât textul de lege criticat nu contravine dispozitiilor constitutionale invocate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului si cel al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie art. 324 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă.

Textul legal criticat are următorul continut:

- Art. 324 alin. 1 pct. 1: “Termenul de revizuire este de o lună si se va socoti:

1. în cazurile prevăzute de art. 322 pct. 1, 2 si 7 alin. 1, de la comunicarea hotărârilor definitive, iar când hotărârile au fost date de instante de recurs după evocarea fondului, de la pronuntare; pentru hotărârile prevăzute la pct. 7 alin. 2 de la pronuntarea ultimei hotărâri;”

Autorul exceptiei sustine că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile art. 21 si 24 din Constitutie, conform cărora:

- Art. 21: “(1) Orice persoană se poate adresa justitiei pentru apărarea drepturilor, a libertătilor si a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.”;

- Art. 24: “(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) În tot cursul procesului, părtile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.”

Dispozitiile legale sunt considerate de autorul exceptiei ca fiind contrare prevederilor constitutionale referitoare la accesul liber la justitie, precum si celor privind dreptul la apărare, deoarece, prin reglementarea termenului de revizuire de o lună, se creează un tratament discriminatoriu pentru persoanele care solicită revizuirea fată de care acesta se va socoti de la pronuntare, în raport cu cei care introduc cereri de revizuire împotriva unei hotărâri definitive, pentru care termenul curge de la data comunicării hotărârii, ceea ce le creează o situatie mai favorabilă.

Analizând textul de lege ce face obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, Curtea constată că sustinerile autorului exceptiei sunt neîntemeiate.

Potrivit dispozitiilor art. 125 alin. (3) si ale art. 128 din Constitutie, stabilirea regulilor de desfăsurare a procesului în fata instantelor judecătoresti este de competenta exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de procedură. Sub acest aspect, principiul liberului acces la justitie presupune posibilitatea neîngrădită a celor interesati de a le utiliza, în formele si în modalitătile instituite de lege.

În consecintă, prin reglementările cuprinse în art. 324 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă, referitoare la data de la care începe să curgă termenul de revizuire, legiuitorul nu a înteles să stabilească un tratament discriminatoriu, ci un regim legal diferit, impus de existenta unor situatii procesuale diferite. În aceste conditii, părtilor interesate nu li se încalcă accesul liber la justitie, atâta vreme cât pot sesiza instantele judecătoresti în termenul legal cu cererea de revizuire.

Referitor la sustinerea autoarei exceptiei potrivit căreia, dat fiind că hotărârea judecătorească nu i-a fost comunicată, nu a putut exercita, în termenul legal, calea de atac a revizuirii, Curtea retine că stabilirea unor momente diferite de la care începe să curgă termenul de revizuire, în considerarea unor situatii diferite, nu contravine prevederilor art. 24 din Constitutie, referitoare la dreptul la apărare. Insuficienta diligentă, nepriceperea sau lipsa de solicitudine a personalului auxiliar al instantei datorită căreia persoana interesată nu a putut intra în posesia hotărârii irevocabile în interiorul termenului de revizuire reprezintă situatii de fapt care nu pot fi imputabile reglementării criticate. Mai mult, obligatia părtilor de a-si exercita drepturile procesuale în cadrul termenelor stabilite de lege reprezintă expresia aplicării principiului privind dreptul persoanei la judecarea procesului său în mod echitabil si într-un termen rezonabil, potrivit prevederilor art. 6 pct. 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, instituirea unor termene procesuale servind unei mai bune administrări a justitiei, precum si necesitătii aplicării si respectării drepturilor si garantiilor procesuale ale părtilor.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 324 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Lenuta Mariana Dan în Dosarul nr. 1.042/R/2002 al Curtii de Apel Brasov - Sectia civilă.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 5 iunie 2003.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE

AGENTIA NATIONALĂ DE CONTROL AL EXPORTURILOR

 

ORDIN

privind supunerea unui produs, care nu figurează în listele de control cuprinzând produsele strategice, regimului de control prevăzut de Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 158/1999 privind regimul exporturilor si importurilor de produse strategice

 

În conformitate cu prevederile art. 7 si ale art. 21 alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 158/1999 privind regimul exporturilor si importurilor de produse strategice, cu modificările ulterioare,

în temeiul art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 327/2000 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Control al Exporturilor Strategice si al Interzicerii Armelor Chimice,

presedintele Agentiei Nationale de Control al Exporturilor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se supune regimului de control prevăzut de Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 158/1999 privind regimul exporturilor si importurilor de produse strategice, cu modificările ulterioare, toxina diacetoxyscirpenol (CAS nr. 2270-40-8), pozitia tarifară 2932.99.95 din Tariful vamal de import al României - 2003.

Art. 2. - Persoanele juridice care au efectuat după data de 1 ianuarie 2003 operatiuni de comert exterior cu diacetoxyscirpenol vor notifica Agentiei Nationale de Control al Exporturilor, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pe suport hârtie si magnetic, date referitoare la transferuri, conform anexei.

Art. 3. - Anexa face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Agentiei Nationale de Control al Exporturilor,

Nineta Bărbulescu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 21 iulie 2003.

Nr. 418.

 

ANEXĂ

 

Exportator/Importator

(numele si adresa)

 

OPERATIUNI

de export/import care au avut ca obiect toxina diacetoxyscirpenol, de la 1 ianuarie 2003 până la ..

(data completării)

 

Nr. crt.

Operatiunea

Partener extern/tara

Intermediar/tara

Cantitatea transferată

DVE/DVI

Utilizator final/tara

Utilizare finală

Observatii

1

2

3

4

5

6

7

8

9

 

            Instructiuni de completare

 

            1. Număr curent; 2. Tipul de operatiune de comert exterior: export sau import; 3. Numele partenerului extern si tara; 4. Numele intermediarului si tara; 5. Cantitatea de diacetoxyscirpenol transferată; 6. Numărul si data declaratiilor vamale de export/import; 7. Numele utilizatorului final si tara; 8. Domeniul de utilizare finală a diacetoxyscirpenolului; 9. Alte precizări relevante cu privire la respectivul transfer.

            NOTĂ:

            Recomandăm transmiterea datelor solicitate, pe suport magnetic, în format Excel.

 

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

Nr. 907 din 16 iulie 2003

MINISTERUL ECONOMIEI SI COMERTULUI

Nr. 33 din 16 iulie 2003

 

ORDIN

privind modificarea si completarea Ordinului ministrului finantelor publice si al ministrului industriei si resurselor nr. 591/219/2003 pentru aprobarea Precizărilor emise în aplicarea prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 30/2003 pentru instituirea unor măsuri speciale privind productia, importul si comercializarea uleiurilor minerale

 

În temeiul Hotărârii Guvernului nr. 735/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice si al Hotărârii Guvernului nr. 738/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Economiei si Comertului,

ministrul finantelor publice si ministrul economiei si comertului emit următorul ordin:

Art. I. - Punctul 4 din Precizările emise în aplicarea prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 30/2003 pentru instituirea unor măsuri speciale privind productia, importul si comercializarea uleiurilor minerale, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice si al ministrului industriei si resurselor nr. 591/219/2003, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 12 mai 2003, se înlocuieste cu punctul 4 al cărui continut este redat în anexa la prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

p. Ministrul economiei si comertului,

Mihai Berinde,

secretar de stat

 

ANEXĂ

 

PRECIZĂRI

emise în aplicarea prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 30/2003 pentru instituirea unor măsuri speciale privind productia, importul si comercializarea uleiurilor minerale

 

4. Accizele la carburanti determinate la temperatura de +15şC sunt următoarele:

- benzine cu plumb 311 euro/1.000 litri

- benzine fără plumb 267 euro/1.000 litri

- motorine, exclusiv 190 euro/1.000 litri

tipul EURO (EN 590)

- motorină EURO (EN 590) 186 euro/1.000 litri

Livrarea de produse petroliere se va face numai pe bază de comandă fermă depusă de cumpărător.

Pe baza comenzii ferme agentii economici producători si procesatori, inclusiv sucursalele si/sau punctele de lucru ale acestora, vor emite cumpărătorilor o factură pro forma în care vor fi mentionate: denumirea produsului, cantitatea, valoarea accizei datorate, informatii cu privire la denumirea si codul fiscal ale agentului economic producător si procesator persoană juridică, în numele căruia se efectuează plata accizelor, precum si cele privind unitatea trezoreriei statului în a cărei rază acesta îsi are sediul.

În cazul în care cantitătile livrate se determină prin cântărire, se vor solicita comenzi exprimate în tone. Pentru transformarea în litri la temperatura de +15şC se vor utiliza densitătile aferente temperaturii de +15şC.

În cazul în care livrările se fac în vase calibrate si/sau cantitătile se determină prin metoda volum-densitate, se vor solicita comenzi exprimate în litri, care să corespundă cu capacitatea din documentul de calibrare.

Cantitatea din comandă, exprimată în litri la temperatura efectivă, se va corecta cu densitatea la temperatura de +15şC, rezultând cantitatea exprimată în litri la temperatura de +15şC.

Valoarea accizei datorate de cumpărător conform facturii pro forma va fi cantitatea exprimată în litri la temperatura de +15şC, determinată ca mai sus, înmultită cu acciza pe litru.

La livrarea efectivă se va întocmi factura fiscală, se va recalcula acciza conform procedeului de mai sus, iar valoarea obtinută va fi evidentiată distinct.

Pentru celelalte tipuri de uleiuri minerale calculul valorii accizei datorate se va face pe baza densitătilor înscrise în registrul de densităti în momentul întocmirii facturii pro forma, recalculate la temperatura de +15şC, după cum urmează:

- acciza (euro/tonă) : 1.000 = acciza (euro/kg) x densitatea la +15şC (kg/litru) = acciza (euro/litru)

- cantitatea în kg : densitatea la +15şC = cantitatea în litri la +15şC

- valoarea accizei = cantitatea în litri la +15şC x acciza (euro/litru)

Eventualele diferente între valoarea accizelor virate la bugetul de stat de către beneficiar, conform facturii pro forma, si valoarea accizelor aferente cantitătilor de uleiuri minerale efectiv livrate de agentii economici producători si procesatori, conform facturii fiscale, determinate de variatia de densitate, se vor regulariza cu ocazia depunerii declaratiei lunare privind obligatiile de plată la bugetul de stat.

 

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

 

ORDIN

privind modificarea si completarea reglementărilor referitoare la completarea si depunerea declaratiei rectificative

 

În temeiul prevederilor art. 12 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 735/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice,

în baza prevederilor art. 2, 9 si 19 din Ordonanta Guvernului nr. 68/1997 privind procedura de întocmire si depunere a declaratiilor de impozite si taxe, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul finantelor publice emite următorul ordin:

Art. I. - Litera B “Procedura întocmirii si depunerii declaratiei rectificative” din Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 68/1997 privind procedura de întocmire si depunere a declaratiilor de impozite si taxe, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor nr. 2.690/1998, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 11 februarie 1999, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si va avea continutul prevăzut în anexa nr. 1.

Art. II. - Se aprobă modelul si continutul formularului “Declaratie rectificativă”, cod 14.13.01.00/R, prevăzut în anexa nr. 2.

Art. III. - Formularul prevăzut la art. II se completează si se depune potrivit instructiunilor prevăzute în anexa nr. 3.

Art. IV. - Caracteristicile de tipărire, modul de difuzare, utilizare si păstrare a formularului “Declaratie rectificativă”, cod 14.13.01.00/R, sunt prezentate în anexa nr. 4.

Art. V. - Plătitorii de impozite si taxe au obligatia depunerii în format electronic a formularului “Declaratie rectificativă”, cod 14.13.01.00/R.

Art. VI. - Formatul electronic al formularului “Declaratie rectificativă” se obtine prin folosirea programului de asistentă elaborat de Ministerul Finantelor Publice si se transmite organului fiscal competent pe dischetă 3 1/2 inch, 1.440 MB, compatibilă MS-DOS.

Formatul electronic va fi însotit de formularul editat de plătitori cu ajutorul programului de asistentă, semnat si stampilat, conform legii.

Programul de asistentă este pus la dispozitia contribuabililor gratuit de unitătile fiscale subordonate sau poate fi descărcat de pe serverul de web al Ministerului Finantelor Publice, la adresa www.mfinante.ro.

Art. VII. - Anexele nr. 1, 2, 3 si 4 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. VIII. - Directia generală de proceduri pentru gestiunea veniturilor bugetului general consolidat, Directia gene- rală a tehnologiei informatiei, Directia generală de administrare a marilor contribuabili din municipiul Bucuresti si din judetul Ilfov, directiile generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti, precum si, după caz, directiile interesate din cadrul Ministerului Finantelor Publice vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. IX. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 18 iulie 2003.

Nr. 914.

 

ANEXA Nr. 1

 

B. Procedura întocmirii si depunerii declaratiei rectificative

1. Declaratiile de impozite si taxe pot fi corectate de către plătitori, din proprie initiativă, prin depunerea unei declaratii rectificative la organul fiscal competent.

Sumele rezultate din corectarea taxei pe valoarea adăugată, facturate în mod eronat de plătitor, precum si cele rezultate din corectarea erorilor de înregistrare în evidentă, reprezentând taxa pe valoarea adăugată, se înregistrează la rândurile de regularizări din decontul lunii în care au fost operate corectiile. În acest caz nu se va depune declaratie rectificativă. Declaratia rectificativă nu se utilizează pentru corectarea sumelor stabilite prin actele de control sau rămase definitive prin decizii administrative ori judecătoresti emise de autoritătile competente, după caz.

De asemenea, declaratia rectificativă nu se depune după începerea procedurii de executare silită în conditiile legii.

2. Declaratia rectificativă se întocmeste pe acelasi model de formular ca si cel care se corectează, situatie în care se va înscrie “X” în căsuta prevăzută în acest scop.

Declaratia rectificativă va fi completată înscriindu-se toate datele si informatiile prevăzute de formular, inclusiv cele care nu diferă fată de declaratia initială.

3. Pentru impozitele care se stabilesc de plătitori prin autoimpunere sau retinere la sursă, declaratia rectificativă se întocmeste pe un model de formular diferit de cel al declaratiei de impozite si taxe care se corectează.

4. Declaratia rectificativă pentru impozitele care se stabilesc de plătitori prin autoimpunere sau retinere la sursă va fi completată înscriindu-se suma aferentă diminuării, respectiv suplimentării obligatiei bugetare care se rectifică, la pozitia prevăzută de formular.

5. Declaratia rectificativă va fi semnată si se va depune la organul fiscal în a cărui rază teritorială se află sediul plătitorului sau la care acesta este luat în evidentă fiscală, după caz.

6. Declaratia rectificativă poate fi depusă ori de câte ori plătitorul constată erori în declaratia initială, în interiorul perioadei de prescriptie.

7. Depunerea declaratiei rectificative în termenul de prescriptie a dreptului organelor fiscale de a stabili diferente de impozite si taxe conduce la întreruperea prescriptiei. De la data depunerii declaratiei rectificative începe să curgă o nouă prescriptie pentru perioada la care aceasta se referă.

8. În aplicarea procedurii de corectie a declaratiilor de impozite si taxe, prevăzută de Ordonanta Guvernului nr. 68/1997 privind procedura de întocmire si depunere a declaratiilor de impozite si taxe, republicată, cu modificările si completările ulterioare, în situatia în care plătitorul depune declaratia rectificativă în 15 zile de la termenul comunicat de organul fiscal competent pentru efectuarea corecturilor, acesta va fi sanctionat cu avertisment pentru întocmirea incorectă a declaratiei initiale.

9. Declaratia rectificativă nu mai poate fi depusă în cazul în care organele de control fiscal se prezintă la sediul, domiciliul sau resedinta plătitorului pentru desfăsurarea unei actiuni de control fiscal pentru impozitele si taxele aferente perioadelor supuse controlului.

 

ANEXA Nr. 2*)

 

Modelul si continutul formularului

“Declaratie rectificativă”, cod 14.13.01.00/R

 

ANEXA Nr. 3

 

Instructiuni de completare a formularului “Declaratie rectificativă”,

cod 14.13.01.00/R

 

1. Declaratia rectificativă se utilizează pentru rectificarea impozitelor/taxelor/contributiilor stabilite de către plătitori prin autoimpunere sau cu regim de retinere la sursă. Declaratia rectificativă nu se utilizează pentru rectificarea declaratiilor de venit, a fiselor fiscale, a declaratiilor informative prevăzute de legislatia privind impozitul pe venit, precum si a deconturilor privind taxa pe valoarea adăugată, accizele si impozitul la titeiul si la gazele naturale din productia internă. Declaratia rectificativă nu se utilizează pentru corectarea sumelor stabilite prin actele de control sau rămase definitive prin decizii administrative ori judecătoresti emise de autoritătile competente, după caz. De asemenea, declaratia rectificativă nu se depune după începerea procedurii de executare silită în conditiile legii.

2. Declaratia în format hârtie tipărit se completează înscriindu-se cu majuscule, citet si corect toate datele prevăzute în formular, utilizându-se pix cu mină de culoare neagră. Dacă este posibil, declaratia va fi completată la masina de scris sau la imprimantă.

Formularul se completează în două exemplare:

- originalul se depune la organul fiscal în a cărui rază teritorială se află sediul plătitorului sau la care acesta este luat în evidentă fiscală, după caz;

- copia se păstrează la plătitor.

3. Declaratia în format hârtie editat de contribuabili, semnată si stampilată, potrivit legii, va fi însotită de formatul electronic al acesteia, rezultat prin folosirea programului de asistentă pus la dispozitie de Ministerul Finantelor Publice. Declaratia în format electronic va fi transmisă pe dischetă 3 1/2 inch, 1.440 MB, compatibilă MS-DOS.

4. Completarea formularului se face astfel:

Date privind declaratia rectificată

Se bifează căsuta corespunzătoare tipului de declaratie care se rectifică.

În situatia în care denumirea declaratiei care se rectifică nu se regăseste printre cele mentionate expres în formular, se va completa corespunzător rândul liber, bifându-se căsuta aferentă si înscriindu-se denumirea, codul declaratiei care se rectifică si perioada la care aceasta se referă.

Tipul declaratiei - se completează tipul declaratiei care se rectifică.

Cod - se completează codul din coltul din stânga sus al declaratiei care se rectifică.

Perioada la care se referă:

Nume lună - se înscrie cu majuscule numele lunii la care se referă declaratia de impozite si taxe care se rectifică (de exemplu: nume lună: IANUARIE).

Nr. lună - se înscrie cu cifre arabe numărul lunii la care se referă declaratia de impozite si taxe care se rectifică (de exemplu: nr. lună: 01).

Anul la care se referă declaratia de impozite si taxe care se rectifică se înscrie cu cifre arabe, cu 4 caractere (de exemplu: 2003).

Date de identificare ale plătitorului

Cod de înregistrare fiscală - se înscrie codul de înregistrare fiscală atribuit plătitorului. În cazul în care acesta este plătitor de taxă pe valoarea adăugată, codul de înregistrare fiscală va fi precedat de litera “R”.

Adresa - se completează adresa sediului plătitorului.

Cont bancar - se completează de către plătitorii care au cont bancar, indiferent de tipul contului.

Date privind obligatia bugetară

Denumire obligatie bugetară - se completează cu denumirea obligatiei bugetare care se rectifică (de exemplu: impozit pe profit, impozit pe veniturile din salarii si pe veniturile asimilate salariilor, taxa de dezvoltare cuprinsă în tariful energiei electrice si termice etc.). Se va prelua denumirea exactă a obligatiei bugetare din declaratia care se rectifică.

Diminuare obligatie declarată initial - se înscrie suma cu care se diminuează obligatia bugetară rectificată.

Suplimentare obligatie declarată initial - se înscrie suma cu care se suplimentează obligatia bugetară rectificată.

Atentie! În cazul impozitului pe profit se va înscrie suma cu care se diminuează/suplimentează valoarea reprezentând impozit pe profit datorat cumulat, la sfârsitul perioadei de raportare care se corectează.

 

ANEXA Nr. 4

 

Caracteristicile de tipărire, modul de difuzare, utilizare si păstrare a formularului “Declaratie rectificativă”, cod 14.13.01.00/R

 

Denumire: Declaratie rectificativă

1. Cod: 14.13.01.00/R

2. Format: A4/t1

3. U/M: set (2 file)

4. Caracteristici de tipărire:

- se tipăreste pe o singură fată, într-o singură culoare;

- se poate utiliza si echipament informatic pentru completarea si editarea declaratiei.

5. Se difuzează: gratuit.

6. Se utilizează la: corectarea obligatiei bugetare declarate în declaratia de impozite si taxe initială.

7. Se întocmeste în două exemplare de toti plătitorii de impozite si taxe.

8. Circulă: - originalul la organul fiscal competent;

8. Circulă: - copia la plătitorul de impozite si taxe.

9. Se arhivează: la dosarul fiscal al plătitorului de impozite si taxe.

 

HOTĂRÂRI ALE CASELOR CENTRALE ALE COOPERATIVELOR DE CREDIT

 

CREDITCOOP CASA CENTRALĂ

 

HOTĂRÂRE

privind instituirea măsurii de administrare specială la cooperativele de credit: “Câmpia” Budesti, judetul Bistrita-Năsăud, “Carasul” Resita, judetul Caras-Severin, “Înfrătirea” Ciocănesti,  judetul Călărasi, “Sfânta Maria” Brezoaele, judetul Dâmbovita, “Stăruinta” Bărbătesti si “Sârguinta” Turceni, judetul Gorj, “Răscoala 1907” Iancu Jianu, judetul Olt, “Cetatea Almasului” Almasu si “Avântul” Ileanda, judetul Sălaj, “Glavesul” Movila Banului, judetul Buzău, “Salina” Ocna Sibiului, judetul Sibiu, si “Unirea” Alba Iulia, judetul Alba

 

În baza prevederilor art. 191 lit. d) coroborate cu art. 198 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 97/2000 privind organizatiile cooperatiste de credit, aprobată si modificată prin Legea nr. 200/2002, si ale art. 26 din Normele CREDITCOOP Casa Centrală privind supravegherea cooperativelor de credit,

având în vedere măsurile stabilite în sedinta sa din data de 25 iulie 2003, ca urmare a înregistrării de către cooperativele de credit respective a unor niveluri ale indicatorilor de solvabilitate sub limitele stabilite prin reglementările

Băncii Nationale a României, precum si a deteriorării semnificative a celorlalti indicatori economico-financiari ai acestora,

Consiliul de administratie al CREDITCOOP Casa Centrală hotărăste:

Art. 1. - Se instituie măsura de administrare specială la cooperativele de credit: “Câmpia” Budesti, judetul Bistrita-Năsăud, “Carasul” Resita, judetul Caras-Severin, “Înfrătirea” Ciocănesti, judetul Călărasi, “Sfânta Maria” Brezoaele, judetul Dâmbovita, “Stăruinta” Bărbătesti si “Sârguinta” Turceni, judetul Gorj, “Răscoala 1907” Iancu Jianu, judetul Olt, “Cetatea Almasului” Almasu si “Avântul” Ileanda, judetul Sălaj, “Glavesul” Movila Banului, judetul Buzău, “Salina” Ocna Sibiului, judetul Sibiu, si “Unirea” Alba Iulia, judetul Alba, începând cu data de 4 august 2003.

Art. 2. - Activitatea de administrare specială la cooperativele de credit enumerate la art. 1 va fi efectuată de câte un administrator special, desemnat de Consiliul de administratie al CREDITCOOP Casa Centrală, astfel:

- la Cooperativa de credit “Câmpia” Budesti, judetul Bistrita-Năsăud - domnul Tabără Nicolae;

- la Cooperativa de credit “Carasul” Resita, judetul Caras-Severin - domnul Dumitrescu Radu;

- la Cooperativa de credit “Înfrătirea” Ciocănesti, judetul Călărasi - domnul Munteanu Marin;

- la Cooperativa de credit “Sfânta Maria” Brezoaele, judetul Dâmbovita - domnul Din Marin;

- la cooperativele de credit “Stăruinta” Bărbătesti si .Sârguinta” Turceni, judetul Gorj - domnul Balogh Francisc;

- la Cooperativa de credit “Răscoala 1907” Iancu Jianu, judetul Olt - doamna Iancu Tudora;

- la Cooperativa de credit “Cetatea Almasului” Almasu, judetul Sălaj - domnul Moisi Florin;

- la Cooperativa de credit “Avântul” Ileanda, judetul Sălaj - domnul Songott Stefan;

- la Cooperativa de credit “Glavesul” Movila Banului, judetul Buzău - domnul Anton Fănel;

- la Cooperativa de credit “Salina” Ocna Sibiului, judetul Sibiu - doamna Dehelean Ana;

- la Cooperativa de credit “Unirea” Alba Iulia, judetul Alba - domnul Tiplea Augustin.

Art. 3. - Administratorii speciali, desemnati de Consiliul de administratie al CREDITCOOP Casa Centrală, vor prelua integral atributiile consiliilor de administratie ale cooperativelor de credit enumerate la art. 1, la data instituirii măsurii de administrare specială. Pe perioada administrării speciale se suspendă activitatea adunărilor generale ale cooperativelor de credit enumerate la art. 1, a consiliilor de administratie, a conducătorilor si a cenzorilor sau auditorilor financiari, după caz, precum si dreptul la dividende si remuneratii ale acestora.

Art. 4. - La preluarea activitătii administratorii speciali desemnati vor înstiinta de îndată cooperativele de credit si, după caz, punctele de lucru ale acestora cu privire la luarea măsurii de administrare specială.

Art. 5. - Administratorii speciali desemnati potrivit art. 2 vor administra cooperativele de credit, stabilind conditiile optime pentru conservarea activelor si încasarea creantelor în interesul deponentilor, al altor creditori, precum si al retelei din care fac parte.

Art. 6. - În termen de 45 de zile de la numire, administratorii speciali vor prezenta rapoarte scrise Consiliului de administratie al CREDITCOOP Casa Centrală cu privire la starea economică a cooperativelor de credit la care sunt desemnati si la posibilitatea redresării situatiei lor financiare, anexând documente referitoare la evaluarea activelor si pasivelor acestor cooperative, la situatia recuperării activelor, la costul mentinerii activelor si la situatia lichidării debitelor.

Art. 7. - Prezenta hotărâre poate fi contestată la Consiliul de administratie al Băncii Nationale a României, în termen de 15 zile de la data comunicării, în conformitate cu prevederile art. 202 alin. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 97/2000, aprobată si modificată prin Legea nr. 200/2002.

Art. 8. - Compartimentul de control financiar din cadrul CREDITCOOP Casa Centrală va întreprinde demersurile necesare în vederea transmiterii prezentei hotărâri la cooperativele de credit enumerate la art. 1, la administratorii speciali desemnati, precum si a publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, si în două publicatii de circulatie natională.

 

Presedintele Consiliului de administratie

al CREDITCOOP Casa Centrală,

Adrian Morar

 

Bucuresti, 25 iulie 2003.

Nr. 21.