MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 171 (XV) - Nr. 546         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 30 iulie 2003

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

302. - Lege pentru ratificarea Memorandumului de întelegere privind cooperarea dintre Guvernul României si Guvernul Regatului Norvegiei pentru implementarea în comun (JI) si a Acordului asupra proiectului “Dezvoltarea utilitătilor municipale - sistemul de încălzire din Făgăras – faza a doua - CT5, CT6, CT7, CT8, judetul Brasov”, semnate la Oslo la 21 decembrie 2001

 

Memorandum de întelegere privind cooperarea dintre Guvernul României si Guvernul Regatului Norvegiei pentru implementarea în comun (JI)

 

Acord asupra proiectului “Dezvoltarea utilitătilor municipale - sistemul de încălzire din Făgăras – faza a doua - CT5, CT6, CT7, CT8, judetul Brasov”

 

434. - Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Memorandumului de întelegere privind cooperarea dintre Guvernul României si Guvernul Regatului Norvegiei pentru implementarea în comun (JI) si a Acordului asupra proiectului “Dezvoltarea utilitătilor municipale - sistemul de încălzire din Făgăras - faza a doua - CT5, CT6, CT7, CT8, judetul Brasov”, semnate la Oslo la 21 decembrie 2001

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

22. - Circulară pentru modificarea Regulamentului Băncii Nationale a României nr. 1/2002 privind sistemul de transfer de fonduri de mare valoare

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

 SENATUL

 

LEGE

pentru ratificarea Memorandumului de întelegere privind cooperarea dintre Guvernul României si Guvernul Regatului Norvegiei pentru implementarea în comun (JI) si a Acordului asupra proiectului “Dezvoltarea utilitătilor municipale - sistemul de încălzire din Făgăras - faza a doua - CT5, CT6, CT7, CT8, judetul Brasov”, semnate la Oslo la 21 decembrie 2001

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. 1. - Se ratifică Memorandumul de întelegere privind cooperarea dintre Guvernul României si Guvernul Regatului Norvegiei pentru implementarea în comun (JI) si Acordul asupra proiectului “Dezvoltarea utilitătilor municipale - sistemul de încălzire din Făgăras - faza a doua - CT5, CT6, CT7, CT8, judetul Brasov”, semnate la Oslo la 21 decembrie 2001.

Art. 2. - Responsabilitatea pentru planificarea, administrarea, implementarea, coordonarea tehnică si monitorizarea proiectului îi revine Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei, în cooperare cu celelalte institutii competente din România. Consiliul Local al Municipiului Făgăras, prin operatorul furnizor/prestator de servicii publice locale de gospodărire comunală specializat, a fost desemnat ca unitate de implementare si beneficiar al proiectului.

Art. 3. - Finantarea proiectului se efectuează cu respectarea prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 38/1997 pentru ratificarea Acordului de împrumut (Proiectul de conservare a energiei termice) dintre România si Banca Europeană pentru Reconstructie si Dezvoltare, semnat la Londra la 13 aprilie 1997, aprobată cu modificări prin Legea nr. 205/1997, cu modificările si completările ulterioare, din fonduri ale Băncii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare, dintr-un grant norvegian, din transferuri de la bugetul de stat, din alocatii de la bugetul local al municipiului Făgăras si din surse proprii ale operatorului furnizor/prestator de servicii publice locale de gospodărire comunală specializat, conform anexei nr. 2 la Acordul asupra proiectului, actualizată în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.

 

Această lege a fost adoptată de Senat în sedinta din 8 mai 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

ALEXANDRU ATHANASIU

 

Această lege a fost adoptată de Camera Deputatilor în sedinta din 17 iunie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

VIOREL HREBENCIUC

 

Bucuresti, 4 iulie 2003.

Nr. 302.

 

ANEXĂ

 

Surse financiare

Dolari S.U.A.

Investitii totale

5.557.733

Fonduri BERD (neutilizate în etapa I)

1.955.182

Total contributie română, din care:

2.917.551

buget de stat (neutilizate în etapa I)

2.577.868

fonduri de la bugetul de stat si local (în conformitate cu prevederile Legii nr. 587/2001)

339.683

Diferenta ca urmare a modificărilor ratei de schimb USD/coroană norvegiană*)

135.000

Grant norvegian

550.000

*) Se va suporta din fondurile proprii ale operatorului furnizor/prestator de servicii publice locale de gospodărire comunală specializat.

 

MEMORANDUM DE ÎNTELEGERE

privind cooperarea dintre Guvernul României si Guvernul Regatului Norvegiei pentru implementarea în comun (JI)

 

Tinând cont că Guvernul României si Guvernul Regatului Norvegiei (guvernele participante) au ratificat Conventia-cadru a Natiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (UNFCCC) si doresc să contribuie la aplicarea art. 4.2, care obligă fiecare parte mentionată în anexa nr. 1 la UNFCCC pentru a lua măsuri destinate limitării emisiilor proprii de gaze antropogenice cu efect de seră;

tinând cont că părtile la UNFCCC se vor orienta către principiile stipulate în art. 3.3 din această conventie, care stabileste, printre altele, că părtile vor lua în considerare faptul că “politicile si măsurile destinate schimbărilor climatice vor fi eficiente din punct de vedere al costurilor, astfel încât să asigure beneficii globale la cel mai scăzut cost posibil”;

tinând cont că art. 4.2 din UNFCCC permite ca aceste părti să aplice măsuri în comun cu alte părti;

tinând cont că la prima sesiune a Conferintei părtilor la UNFCCC s-a adoptat o hotărâre destinată înfiintării unei faze-pilot pentru activităti implementate în comun (AIJ) (Decizia 5/CP.1);

tinând cont de prevederile art. 6 din Protocolul de la Kyoto, adoptat la Conferinta părtilor la UNFCCC în cadrul celei de-a treia sesiuni, care permite oricărei părti mentionate în anexa nr. 1 să transfere către sau să dobândească de la orice altă parte mentionată în anexa nr. 1 unităti de reducere a emisiilor care rezultă din proiecte destinate reducerii emisiilor antropogenice la sursă sau prin cresterea capacitătii de absorbtie a rezervoarelor naturale, în scopul îndeplinirii angajamentelor proprii, în conformitate cu art. 3 din protocol, Guvernul României si Guvernul Regatului Norvegiei au convenit următoarele:

 

ARTICOLUL 1

Scopul memorandumului de întelegere

 

a) să demareze proiecte în scopul acumulării de experientă privind mecanismul de implementare în comun (JI) în baza UNFCCC si a Protocolului de la Kyoto. Detaliile primului proiect agreat de către părtile participante vor fi oferite de acordul asupra proiectului anexat;

b) să includă monitorizarea în cadrul acordului asupra proiectului, care va contine o descriere generală asupra monitorizării care se va face, cât si asumarea responsabilitătilor privind desfăsurarea si raportarea asupra acestei operatii;

c) să includă în cadrul fiecărui proiect proceduri astfel încât să se asigure verificarea de către o a treia parte independentă a performantelor ex post ale proiectului;

d) să raporteze în comun asupra proiectului într-un mod sistematic. Raportarea trebuie să fie în conformitate cu orice linii directoare relevante stabilite de UNFCCC si instrumentele legale asociate acesteia;

e) având în vedere că transferul si achizitionarea de unităti de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră sunt permise în baza UNFCCC si a Protocolului de la Kyoto, unitătile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră verificate, generate de acest proiect sau de alte proiecte viitoare, se vor distribui, de la acea dată, între partenerii la proiect, în concordantă cu fiecare acord asupra proiectului, luându-se în considerare deciziile importante ale UNFCCC.

 

ARTICOLUL 2

Responsabilităti

 

a) Institutiile din România si din Regatul Norvegiei, autorizate să accepte si să pregătească aprobarea proiectelor cu implementare în comun si să raporteze asupra lor Conferintei părtilor, sunt:

- România: Ministerul Apelor si Protectiei Mediului - Departamentul pentru protectia mediului, relatii internationale;

- Regatul Norvegiei: Ministerul Mediului - Departamentul pentru cooperare internatională, schimbări climatice si aspecte polare.

Fiecare parte va da o declaratie scrisă de acceptare, aprobare sau de sprijin către Secretariatul UNFCCC.

b) Fiecare acceptare depinde de evaluarea guvernelor participante privind îndeplinirea de către proiect a criteriilor de eligibilitate destinate proiectelor si a regulilor importante adoptate la Conferinta părtilor la UNFCCC si la Protocolul de la Kyoto, privind transferul de unităti de reducere a emisiilor.

 

ARTICOLUL 3

Solutionarea diferendelor

 

Orice posibil diferend privind interpretarea si aplicarea acestui memorandum de întelegere se va solutiona imediat prin consultări între guvernele participante.

 

ARTICOLUL 4

Intrarea în vigoare

 

Guvernele participante au convenit ca prezentul memorandum de întelegere să intre în vigoare la data primirii ultimei notificări prin care acestea se vor informa reciproc, pe căi diplomatice, asupra îndeplinirii procedurilor legale interne.

 

Semnat la Oslo la 21 decembrie 2001, în două exemplare originale, fiecare în limbile română, engleză si norvegiană, toate textele fiind egal autentice. În caz de divergentă de interpretare textul în limba engleză va prevala.

 

Pentru Guvernul României,

Serban Vlad,

ambasador

Pentru Guvernul Regatului Norvegiei, Břrge Brende,

ministrul mediului

 

ACORD ASUPRA PROIECTULUI

“Dezvoltarea utilitătilor municipale - sistemul de încălzire din Făgăras - faza a doua - CT5, CT6, CT7, CT8, judetul Brasov”

 

Având în vedere Memorandumul de întelegere privind cooperarea dintre Guvernul României si Guvernul Regatului Norvegiei pentru implementarea în comun (JI) în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră,

Guvernul României si Guvernul Regatului Norvegiei (guvernele participante) au convenit următoarele:

 

ARTICOLUL 1

Scop si obiective

 

Acest acord stabileste termenii si procedurile pentru asistenta norvegiană acordată pentru proiectul “Modernizarea sistemului de încălzire din orasul Făgăras, România” (denumit în continuare Proiect), proiect tip JI, în

conformitate cu Conventia-cadru a Natiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (UNFCCC) si cu Protocolul de la Kyoto. Principalele obiective ale Proiectului sunt de a câstiga experientă, de a sprijini eforturile României pentru finantarea si implementarea măsurilor de eficientă energetică, de reducere a emisiei de gaze cu efect de seră, în special dioxid de carbon (CO2), si de reducere a poluării aerului. Guvernul Regatului Norvegiei asigură partial finantarea Proiectului, în completare la împrumutul de la Banca Europeană pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD). Guvernul României va asigura cofinantarea prin autoritătile locale, asa cum se specifică în anexa nr. 2 la prezentul acord.

Proiectul se va realiza în concordantă cu criteriile internationale stabilite pentru activitătile privind proiectele cu implementare în comun, conform Deciziei 5/CP.1 a Conferintei părtilor la UNFCCC si documentului FCCC/SBSTA/1996/8 (anexa IV) al Organismului subsidiar pentru consiliere stiintifică si tehnologică al UNFCCC si art. 6 din Protocolul de la Kyoto.

Descrierea si detaliile proiectului aprobat de guvernele participante si de partenerii Proiectului sunt incluse în anexa nr. 1 la prezentul acord.

 

ARTICOLUL 2

Cooperare-reprezentare-administrare

 

1. Ministerul Apelor si Protectiei Mediului din România (MAPM) si Ministerul Mediului din Norvegia (MMN) vor coopera strâns pentru a asigura îndeplinirea cu succes a obiectivului Proiectului si pentru a pune mai eficient în valoare informatiile din acest proiect. Părtile vor asigura implementarea Proiectului într-o manieră total corespunzătoare cu deciziile si recomandările UNFCCC existente si cu art. 6 din Protocolul de la Kyoto. Dacă va fi necesar, părtile vor căuta să facă modificări cu privire la implementarea Proiectului pentru a se asigura că Proiectul este în concordantă cu liniile directoare si cu regulile viitoare pentru JI. Fiecare parte va furniza celeilalte părti toate informatiile care pot fi rezonabil cerute pentru conti- nuarea Proiectului.

2. În chestiuni privitoare la administrarea acestui acord, Autoritatea Norvegiană pentru Controlul Poluării (NPCA) va fi autoritatea competentă să reprezinte MMN din partea Norvegiei. Din partea României Inspectoratul de Protectie a Mediului Brasov va fi autoritatea competentă să reprezinte MAPM.

3. În scopul asigurării punerii mai eficient în valoare a informatiilor din Proiect, se va stabili un comitet comun al Proiectului (numit Comitet) cu participarea ambelor părti.

Comitetul:

- va discuta si va avea în vedere chestiuni si probleme legate de transferarea unitătilor de reducere a emisiilor (URE);

- va analiza progresul Proiectului;

- va discuta posibilele revizuiri ale planurilor Proiectului;

- va discuta si va rezolva chestiunile legate de revizuirea Proiectului, monitorizarea, verificarea si raportarea în lumina experientei dobândite si în concordantă cu deciziile UNFCCC si cu liniile directoare si regulile viitoare pentru JI;

- aprobă toate rapoartele.

Comitetul nu trebuie să se reunească pentru a lua decizii.

 

ARTICOLUL 3

Contributii si obligatii ale Guvernului Regatului Norvegiei

 

1. Până la intrarea în vigoare a acestui acord, MMN în cooperare cu Ministerul Norvegian al Afacerilor Externe va face toate aranjamentele necesare pentru a transfera contributia norvegiană, în urma unei cereri scrise de la autoritatea locală română prin Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei (MLPTL). Această cerere va include o confirmare că s-a deschis contul autoritătii locale specificat în paragraful 2. Autoritatea locală română, prin MLPTL, va recunoaste, în scris, la MMN primirea contributiei.

2. MMN, în baza termenilor si procedurilor specificate în paragraful 1, va transfera în contul autoritătii locale (care este responsabilă de administrarea fondurilor) o contributie financiară de 5 milioane coroane norvegiene (cinci milioane NOK) care să fie utilizati exclusiv pentru a asista în finantarea Proiectului.

3. Până la intrarea în vigoare a acestui acord Guvernul Regatului Norvegiei va face toate aranjamentele necesare pentru a transfera contributia, în conformitate cu paragraful 1, în contul Proiectului.

4. Rambursarea contributiilor poate fi cerută total sau partial dacă se constată că fondurile sau o parte a fondurilor nu sunt utilizate în mod corespunzător.

5. Înainte de cererea replătii părtile se vor consulta în vederea găsirii unei solutii la problema în cauză.

 

ARTICOLUL 4

Contributii si obligatii ale Guvernului României

 

1. Guvernul României prin Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei (MLPTL) va informa Ministerul Mediului din Norvegia, în scris, despre primirea contributiei în concordantă cu art. 3.

2. Autoritătile române locale sunt responsabile pentru administrarea, informarea privind utilizarea fondului si mărirea dobânzii fondului. Orice mărire a dobânzii contributiei va fi utilizată pentru beneficiul Proiectului, asa cum au convenit părtile în scris.

3. Guvernul României va face toate eforturile rezonabile pentru a facilita implementarea cu succes a Proiectului, si:

- MLPTL are responsabilitatea globală pentru planificarea, administrarea si implementarea Proiectului, în cooperare cu celelalte institutii relevante din România;

- MAPM asigură faptul că Proiectul este în concordantă cu politica natională de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră;

- autoritătile locale asigură că conturile Proiectului sunt tinute în concordantă cu practicile contabile general acceptate;

- MLPTL informează prompt Ministerul Mediului din Norvegia, în scris, cu privire la orice conditii care interferează sau amenintă să interfereze cu implementarea cu succes a Proiectului;

- implementarea, coordonarea tehnică si monitorizarea Proiectului sunt responsabilitatea MLPTL, care, de asemenea, este responsabil pentru Programul municipal de încălzire pentru 5 orase, inclusiv Făgăras, - un program cofinantat de BERD.

4. Guvernul Regatului Norvegiei va cere transferul unitătilor de reducere a emisiilor (URE) pentru contributii, în baza anexei nr. 1 la acest acord, de la data la care Conferinta părtilor la UNFCCC poate decide că cererile pot fi făcute pentru îndeplinirea angajamentelor mentionate în UNFCCC si în Protocolul de la Kyoto. Dacă Proiectul nu se conformează cu liniile directoare si regulile viitoare pentru JI, părtile vor coopera pentru găsirea mijloacelor de modificare a Proiectului, care să asigure conformarea cu astfel de cerinte.

Creditele (unitătile de reducere a emisiilor URE) vor fi împărtite între cele două guverne participante astfel:

- Norvegia va primi pentru prima perioadă de angajament (2008-2012) 170.000 tone de dioxid de carbon echivalent, care reflectă reducerile estimate de emisii ale Proiectului în această perioadă;

- România va primi reducerile de emisii rămase, în perioada proiectului JI (aproximativ 319.000 tone de dioxid de carbon echivalent).

Creditele (unitătile de reducere a emisiilor URE) pentru prima perioadă de angajament se vor baza pe o verificare.

Creditele (unitătile de reducere a emisiilor URE) devin transferabile în momentul în care Proiectul a fost verificat de o a treia parte independentă. Verificarea va fi făcută cel târziu până în anul 2013.

 

ARTICOLUL 5

Situatia de referintă si beneficii pentru mediu

 

1. Situatia de referintă sau modalitatea de dezvoltare previzionată, formulată în cadrul Proiectului, este descrisă în detaliu în anexa nr. 1. Se asigură că prezentul sistem municipal de încălzire îsi va continua functionarea pe perioada primilor 2 ani ai Proiectului, cu investitii minime destinate păstrării stării de functionare a sistemului. O modalitate alternativă de dezvoltare a emisiilor care corespunde performantelor previzionate în Proiectul de conservare a energiei termice al BERD, acum aflat în implementare, este însusită ca situatie de referintă.

2. Reducerile previzionate de emisii de gaze cu efect de seră, în perioada de functionare a Proiectului, au fost estimate în cadrul studiului de fezabilitate la aproximativ 489.000 tone de dioxid de carbon. Emisiile anuale anticipate în situatia de referintă se asteaptă să înceapă cu 45.000 tone si să crească la 50.000 tone dioxid de carbon. Reducerile anuale de dioxid de carbon sunt estimate să fie de 29.000 tone în primii ani si să crească la 36.000 tone în ultimii ani ai perioadei Proiectului JI. Acest lucru este descris cu mai multe detalii în anexa nr. 1.

3. Situatia de referintă si beneficiile pentru mediu vor fi ajustate în cazul cresterii numărului de consumatori la reteaua de încălzire municipală.

 

ARTICOLUL 6

Notificarea si raportarea

 

1. Părtile vor raporta în comun către UNFCCC, în baza formatului uniform de raportare, asupra Proiectului, în următoarea modalitate:

(i) un raport comun privind pregătirea Proiectului;

(ii) în baza unor rapoarte anuale, comune, modul în care se aplică Proiectul.

Aceste rapoarte se vor transmite Conferintei părtilor la UNFCCC prin intermediul Secretariatului UNFCCC si trebuie făcut orice efort pentru a îndeplini termenele fixate pentru aceste raportări. Transmiterea rapoartelor comune va include transmiterea unei scrisori de însotire oficială care va fi semnată de MAPM si MMN în calitate de autorităti autorizate să notifice si să pregătească aprobările pentru proiectele JI. Raportarea comună este transmisă Secretariatului UNFCCC de către MAPM si MMN. MAPM si MMN vor pregăti, de asemenea, un raport destinat factorilor de decizie privind pregătirile destinate Proiectului.

2. MAPM, în conformitate cu prevederile paragrafului 1, va pregăti o propunere de raport privind pregătirile asupra Proiectului si anual va pregăti propuneri de rapoarte privind aplicarea Proiectului, pentru ca acestea să fie supuse aprobării MMN. Raportul anual comun se va baza, dar nu se va limita la formatul uniform de raportare, acceptat de UNFCCC. Raportul va include atât cifrele de emisie pentru gazele cu efect de seră, cât si reducerile comparate cu situatia de referintă prezentată în anexa nr. 1.

3. MAPM, în colaborare cu autoritătile locale, va supune aprobării MMN un raport de audit privind situatia conturilor Proiectului, în limita fondurilor furnizate. Dacă pregătirile Proiectului acoperă o perioadă mai mare de un an, se va emite un raport de audit, nu mai târziu de 3 luni după fiecare an financiar. Auditul va fi făcut de o firmă recunoscută de audit. Raportul de audit va certifica:

- principiile aplicate pe parcursul auditului;

- circulatia totală a fondurilor, începând cu primirea acestora de către autoritătile locale, până la folosinta finală pentru diverse activităti;

- corectitudinea si integritatea totală a cifrelor si faptul că reflectă situatia prezentă descrisă în cadrul Proiectului;

- orice informatie importantă din cadrul auditului.

4. Costurile auditului se vor acoperi de către Regia Autonomă Servicii Comunale (RASC) Făgăras.

 

ARTICOLUL 7

Monitorizare si verificare

 

1. Reducerile de emisii de gaze cu efect de seră se vor verifica de către o societate independentă norvegiană - în primul an după ce proiectul este finalizat.

Aceste costuri ale consultantilor norvegieni se vor acoperi de către MMN. Raportul din cadrul acestui audit de mediu va include raportul către UNFCCC. În anii următori rapoartele transmise Secretariatului UNFCCC se vor verifica în concordantă cu liniile directoare si cu procedurile date de UNFCCC în cadrul limitelor fondurilor economice furnizate pentru Proiect.

2. Guvernele participante au convenit ca monitorizarea emisiilor de dioxid de carbon reale să se facă de către operatorii de la fiecare statie termică. Se vor monitoriza continuu, prin folosirea echipamentului de măsurare automată si se vor verifica anual următorii parametri: (i) consumul combustibilului de către boilere si de centralele de termoficare (separat); (ii) căldura produsă, măsurată la iesirea din boiler; (iii) căldura furnizată, măsurată în contoare la substatii; si (iv) electricitatea produsă.

3. Proiectul a fost proiectat si se va implementa într-un mod care să garanteze o transparentă maximă si accesul expertilor calificati si al entitătilor de verificare a Proiectului pe parcursul tuturor fazelor de implementare a acestuia, inclusiv accesul total la datele Proiectului, metodologia si la verificarea reducerilor de emisii de gaze cu efect de seră rezultate din Proiect.

4. După ce faza de pregătire a Proiectului este finalizată, cooperarea pe parcursul fazei operationale se va limita la monitorizarea, verificarea si raportarea reducerilor emisiilor de gaze cu efect de seră.

 

ARTICOLUL 8

Intrarea în vigoare

 

1. Prezentul acord va intra în vigoare la data la care memorandumul de întelegere intră în vigoare si va rămâne în vigoare până la data până la care părtile si-au îndeplinit obligatiile care decurg din prezentul acord. Modalitatea că aceste obligatii vor fi privite ca îndeplinite se va determina prin consultări între părti, prin intermediul Comitetului comun al Proiectului.

2. Ambele părti au dreptul să denunte acordul printr-o notificare scrisă adresată celeilalte părti, cu 3 luni înainte de data de denuntare.

3. Întelegerile privind cooperarea, reprezentarea, administrarea si raportarea, conform art. 2 si 5, în cazul în care nu s-a stipulat altfel, îsi păstrează efectul pe parcursul aplicării Proiectului. O revizuire a acestor proceduri se va efectua după finalizarea fazei-pilot actuale (AIJ).

 

Semnat la Oslo la 21 decembrie 2001, în două exemplare originale, fiecare în limbile română, engleză si norvegiană, toate textele fiind egal autentice. În caz de divergentă de interpretare textul în limba engleză va

prevala.

 

Pentru Guvernul României,

Serban Vlad,

ambasador

Pentru Guvernul Regatului Norvegiei,

Břrge Brende,

ministrul mediului

 

ANEXA Nr. 1

la acord

 

MODERNIZAREA

sistemului de încălzire în Făgăras, România

 

1. Generalităti

În această anexă sunt descrise principalele aspecte ale Proiectului, situatia de referintă si alternativa JI.

Cifrele din această anexă se bazează pe un studiu de fezabilitate elaborat de Institutul pentru Tehnologia Energiei în martie 1999, cu modificări făcute în ianuarie 2000.

Aceste modificări se bazează pe presupunerea unei eficiente energetice mai mari în cazul alternativei JI, în concordantă cu standardele BERD, cu o reducere corespunzătoare a consumului de gaz si a emisiilor de dioxid de carbon.

Sistemul de încălzire din Făgăras deserveste în mod curent aproximativ 29.000 de locuitori din totalul de 50.000 de locuitori. Regia Autonomă Servicii Comunale (RASC) Făgăras este o companie municipală care furnizează servicii de încălzire, apă caldă si canalizare pentru locuitorii din Făgăras.

În actualul sistem de încălzire căldura este generată în statiile de încălzire de la “Nitramonia”, combinat chimic industrial aflat în afara orasului Făgăras, si în statia de încălzire din oras. Apa caldă este transportată pe o distantă lungă prin tevi prost izolate. Centrala termică si sistemul de distributie sunt vechi, prezintă un grad avansat de uzură si au o eficientă scăzută. Din cauza acestei livrări ineficiente autoritătile municipale doresc să aibă propriul lor sistem de încălzire, mai eficient.

O parte din acest sistem, care deserveste 17.000 de locuitori, este în curs de reabilitare cu ajutorul unui credit de la Banca Europeană pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD). Reabilitarea va consta în înlocuirea centralelor termice si tevilor vechi cu unele noi. Astfel se asteaptă să se reducă consumul de combustibil cu aproape 50% prin cresterea eficientei. Pentru restul de 12.000 de locuitori nu există nici o posibilitate pentru o îmbunătătire tehnică similară din cauza restrictiilor de credit impuse până la achitarea creditului BERD.

Proiectul norvegian JI împreună cu ceilalti participanti la acest proiect (bugetul de stat, bugetul local si componenta BERD) vor contribui la crearea sistemului de încălzire pentru cei 12.000 de locuitori rămasi.

 

2. Situatia de referintă

Pentru a putea evalua dacă un proiect îndeplineste criteriile pentru proiectele JI, este important să existe date cu privire la emisii atât în cazul implementării Proiectului, cât si în cazul neimplementării acestuia.

Căldura furnizată pentru orasul Făgăras este produsă într-o centrală termoelectrică si un boiler. Sistemul are o eficientă energetică de 42% si în prezent productia de energie este cu aproximativ 35% mai scăzută decât cererea reală a consumatorilor, în concordantă cu normele românesti pentru zona Făgăras.

Până la achitarea creditului BERD nu există mijloace financiare pentru a îmbunătăti eficienta sistemului de încălzire existent la “Nitramonia” si de furnizare a căldurii în Făgăras. Astfel, nu a fost dezvoltată nici o sursă alternativă de energie sau situatie de referintă privind emisiile de dioxid de carbon (CO2).

Situatia de referintă pentru cei 12.000 de locuitori este calculată prin adăugarea la consumul actual de combustibil a cresterii consumului de combustibil necesar pentru a se atinge normele românesti. În plus cererea de combustibil se asteaptă să crească ca urmare a unei descresteri anuale moderate a eficientei sistemului de 1% peste situatia de referintă, pe o perioadă a proiectului de 15 ani.

Figura 1. Situatia de referintă a emisiilor de CO2 si reducerea emisiilor de CO2 pentru proiectul JI

 

3. Alternativa JI

Au fost elaborate patru scenarii alternative JI. Doar un scenariu este recomandat ca cel mai eficient din punct de vedere al costului si al posibilitătii de implementare (alternativa nr. 4). Alternativa a fost aleasă pe baza câtorva motive. Alternativa JI va asigura reduceri permanente ale emisiilor de dioxid de carbon prin utilizarea unui sistem independent de încălzire, ceea ce va fi de mare importantă. Contrar celorlalte alternative, proiectul JI va moderniza partea din sistemul de încălzire a orasului Făgăras care nu a fost introdusă în prima fază a proiectului

“Dezvoltarea utilitătilor municipale - sistemul de încălzire din Făgăras”.

Principala caracteristică a alternativei JI este reabilitarea unor statii si substatii rămase de reabilitat. Proiectul se referă la transformarea a 4 puncte termice în 4 termocentrale. Aceasta va conduce la următoarele schimbări:

- reabilitarea termocentralei “Centru II” va deservi consumatorii din actualele puncte termice “Centru II” si “Postă”;

- reabilitarea termocentralei “Titu Pertia” va deservi consumatorii din actualul punct termic “Titu Pertia” si termocentrala actuală “Narcisa”;

- punctul termic “Câmpului” va fi modernizat si va fi termocentrala “Câmpului”;

- termocentrala reabilitată “Sere” va deservi consumatorii din actualele puncte termice “Colonia Combinat” si “Sere”;

- se va reabilita reteaua de distributie cu o lungime de 8,8 km.

Încălzirea si apa caldă menajeră vor fi distribuite printr-o nouă retea tip “4 tevi”, îngropată, alcătuită din tevi preizolate. Sistemul va fi echipat cu contoare pentru încălzire si apă caldă menajeră conectate la un sistem de control automat în substatii, care va fi utilizat pentru monitorizarea si facturarea încălzirii si apei calde menajere la consumatori. Sistemul de control va servi, de asemenea, ca bază pentru monitorizarea si evaluarea consumului de combustibil si a emisiilor de dioxid de carbon aferente.

4. Comparatie între situatia de referintă si alternativa JI

Alternativa JI va conduce la o reducere a emisiilor de dioxid de carbon egală cu 29.290 tone în primul an al proiectului. Aceasta se datorează cresterii eficientei energetice si economiilor de combustibil. Pe o durată de 15 ani proiectul JI va conduce la reduceri ale emisiilor cumulate de 489.146 tone de dioxid de carbon. În perioada 2008-2012 proiectul JI va conduce la reduceri acumulate ale emisiilor de dioxid de carbon de 170.223 tone. Economiile totale de energie vor fi de 1.172 Gcal. Aceasta este echivalentă cu o economie a costului de combustibil de 18,87 milioane dolari S.U.A. pentru perioada JI. Economiile de energie, emisiile de gaze cu efect de seră si reducerile pentru proiectul JI sunt prezentate în tabelul de mai jos.

 

TABEL

 

Economia de energie si reducerea emisiilor pentru alternativa JI

 

JI

Energie

Energie

Combustibil

Cost

Emisii CO2

Reduceri CO2

SO2

NOx

Anul

Economii

de energie

(Gcal)

Economii

de energie

(GWh)

Economii

de gaz

natural

(mii m3)

Economii

în costul

combustibililor

(milioane dolari

S.U.A.)

Emisiile

din situatia

de

referintă

(tone)

Emisiile

din JI 4

(tone)

 

Reduceri

emisii

(tone)

 

Reduceri

emisii

(tone)

2008-2012

Reduceri

emisii

(tone)

 

Reduceri

emisii

(tone)

2001

72,812

85

14,65

1,17

45.400

16.110

29.290

 

1,1

10,6

2002

73,540

86

14,80

1,18

45.854

16.110

29.744

 

1,1

10,8

2003

74,276

86

14,94

1,20

46.313

16.110

30.202

 

1,1

10,9

2004

75,018

87

15,09

1,21

46.776

16.110

30.665

 

1,1

11,1

2005

75,768

88

15,24

1,22

47.243

16.110

31.133

 

1,1

11,3

2006

76,526

89

15,40

1,23

47.716

16.110

31.606

 

1,1

11,5

2007

77,291

90

15,55

1,24

48.193

16.110

32.083

 

1,2

11,6

2008

78,064

91

15,71

1,26

48.675

16.110

32.565

 

1,2

11,8

2009

78,845

92

15,86

1,27

49.162

16.110

33.051

33.051

1,2

12,0

2010

79,633

93

16,02

1,28

49.653

16.110

33.543

33.543

1,2

12,2

2011

80,430

94

16,18

1,29

50.150

16.110

34.040

34.040

1,2

12,3

2012

81,234

94

16,34

1,31

50.651

16.110

34.541

34.541

1,3

12,5

2013

82,046

95

16,51

1,32

51.158

16.110

35.048

35.048

1,3

12,7

2014

82,867

96

16,67

1,33

51.669

16.110

35.559

 

1,3

12,9

2015

83,696

97

16,84

1,35

52.186

16.110

36.076

 

1,3

13,1

Total:

1.172,047

1.363

235,82

18,87

730.799

241.653

489.146

 

17,7

177,2

 

5. Alte efecte asupra mediului

Emisiile de dioxid de sulf, dioxid de carbon, oxizi de azot si particule vor fi reduse ca efect al implementării acestui proiect. În perioada JI proiectul va conduce la o reducere de 177,2 tone emisii de oxizi de azot, în timp ce reducerile de dioxid de sulf vor fi de 17,7 tone, asa cum este prezentat în tabelul de mai sus.

 

ANEXA Nr. 2

la acord

 

1. Contributii financiare

Proiectul este viabil din punct de vedere economic datorită sprijinului financiar suplimentar din partea Guvernului României si a Guvernului Regatului Norvegiei. Finantarea modernizării planificate a sistemului de încălzire municipal se presupune în principiu că este împărtită între 3 parteneri. Acestia sunt:

a) Guvernul României;

b) Guvernul Regatului Norvegiei;

c) Proprietar/operator.

Tabelul de mai jos contine cifrele aferente pachetului financiar aprobat pentru JI prin Acordul Ministerului Finantelor Publice nr. 134/2000 si Acordul Comitetului interministerial din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice,

Transporturilor si Locuintei nr. 396/2000.

 

TABEL

 

Finantarea aprobată pentru proiectul JI

 

Surse financiare

Dolari S.U.A.

Dolari S.U.A.

Investitii totale

6.107.765

 

Fonduri BERD (neutilizate în etapa I)

1.842.463

 

Contributie română, din care:

3.580.302

 

 

- buget de stat (neutilizate în etapa I)

3.355.050

 

- fonduri de la bugetul local (conform Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Făgăras nr. 33 din 14 martie 2000

225.252

Deficitul datorat ratei de schimb dolar S.U.A./coroană norvegiană*)

135.000

 

Grant norvegian

550.000

 

*) Deficitul în planul financiar va fi acoperit de autoritătile locale.

 

Structura financiară este aspectul cel mai important pentru fezabilitatea economică si implementarea proiectului JI.

Grantul norvegian de 5 milioane coroane norvegiene (NOK) reprezintă aproximativ 550.000 dolari S.U.A., la o rată presupusă de 1 dolar S.U.A. = 9,1 coroane norvegiene (NOK), si va fi folosit după cum urmează:

- 184.459 dolari S.U.A. pentru achizitionarea unei părti din totalul de conducte preizolate care să fie folosite pentru înlocuirea retelei existente uzate, din solutia clasică;

- 203.841 dolari S.U.A. pentru achizitionarea echipamentului automat si electric;

- 159.700 dolari S.U.A. pentru achizitionarea unor metrometre la sursă, la consumator si pentru sistemul de la statia de lucru.

Suma totală destinată lucrărilor de constructii-montaj, taxelor de vamă, T.V.A. pentru conductele preizolate, echipamentului de procurat din grantul norvegian este de 550.000 dolari S.U.A. si restul va fi acoperit din contributia românească de 3.580.302 dolari S.U.A.

2. Calculul costului reducerii emisiilor de CO2

Proiectul JI va avea ca rezultat o reducere a emisiilor de CO2 de 489.146 tone pentru perioada 2001-2015 sau de 170.223 tone pentru perioada 2008-2012.

Proiectul JI va avea următoarele avantaje:

- economii semnificative pentru partenerul român în perioada 2001-2015;

- economii semnificative pentru partenerul român în perioada de după 2015;

- emisii reduse de CO2, NOx si SO2 în perioada 2001-2008;

- emisii reduse de CO2, NOx si SO2 în perioada 2008-2012;

- emisii reduse de CO2, NOx si SO2 în perioada de după 2012.

În cazul ipotezei că Norvegia va primi reducerea de emisii de CO2 (circa 170.000 tone) pentru prima perioadă de angajament (2008-2012), costul reducerii emisiilor de CO2 pentru Norvegia va fi de 5.000.000/170.000 = circa 30 coroane norvegiene/tonă de CO2 sau 3,3 dolari S.U.A./tonă.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru ratificarea Memorandumului de întelegere privind cooperarea dintre Guvernul României si Guvernul Regatului Norvegiei pentru implementarea în comun (JI) si a Acordului asupra proiectului “Dezvoltarea utilitătilor municipale - sistemul de încălzire din Făgăras - faza a doua - CT5, CT6, CT7, CT8, judetul Brasov”, semnate la Oslo la 21 decembrie 2001

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru ratificarea Memorandumului de întelegere privind cooperarea dintre Guvernul României si Guvernul Regatului Norvegiei pentru implementarea în comun (JI) si a Acordului asupra proiectului “Dezvoltarea utilitătilor municipale - sistemul de încălzire din Făgăras - faza a doua - CT5, CT6, CT7, CT8, judetul Brasov”, semnate la Oslo la 21 decembrie 2001, si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 2 iulie 2003.

Nr. 434.

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI

 

CIRCULARĂ

pentru modificarea Regulamentului Băncii Nationale a României nr. 1/2002 privind sistemul de transfer de fonduri de mare valoare

 

Având în vedere dispozitiile art. 2 alin. (2) si ale art. 23 din Legea nr. 101/1998 privind Statutul Băncii Nationale a României, cu modificările si completările ulterioare, ale art. 160 si 161 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 97/2000 privind organizatiile cooperatiste de credit, aprobată si modificată prin Legea nr. 200/2002, precum si ale Conventiei nr. 3/26 iunie 2003/181.201/16 mai 2003, încheiată între Banca Natională a României si Ministerul Finantelor Publice, în temeiul art. 50 din Legea nr. 101/1998, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 285 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 97/2000, aprobată prin Legea nr. 200/2002,

Banca Natională a României emite prezenta circulară.

Art. I. - Regulamentul Băncii Nationale a României nr. 1/2002 privind sistemul de transfer de fonduri de mare valoare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 22 ianuarie 2002, modificat si completat prin Circulara Băncii Nationale a României nr. 31/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 683 din 16 septembrie 2002, se modifică si se completează după cum urmează:

1. Articolul 2 se modifică după cum urmează:

1.1. Literele a), i) si j) vor avea următorul cuprins:

“a) participant1) - orice bancă, persoană juridică română, sucursală din România a unei bănci, persoană juridică străină, denumite în continuare bănci, orice casă centrală a cooperativelor de credit sau Banca Natională a României, care are acces la sistemul de transfer de fonduri de mare valoare, prin intermediul unui unic punct de acces, de preferintă la sediul său central, precum si Trezoreria statului, care are acces la sistemul de transfer de fonduri de mare valoare, prin intermediul a 49 de puncte de acces, respectiv: Ministerul Finantelor Publice, directiile generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti si administratiile finantelor publice ale sectoarelor municipiului Bucuresti, denumite în continuare trezorerii participante;

…………………………………………

i) unitate subparticipantă initiatoare - orice unitate subparticipantă din sistemul intrabancar/intraretea/intertrezorerii al participantului, care initiază o plată de mare valoare în nume propriu sau în numele clientilor săi;

j) unitate subparticipantă destinatară - orice unitate subparticipantă din sistemul intrabancar/intraretea/intertrezorerii al participantului, care acceptă o plată de mare valoare în nume propriu sau pentru a pune la dispozitia clientilor săi o anumită sumă de bani;”

1.2. După litera m) se introduc literele n) si o) cu următorul cuprins:

“n) unitate subparticipantă - orice unitate teritorială a unei bănci, sediu secundar al unei case centrale a cooperativelor de credit, cooperativă de credit sau trezorerie municipală, orăsenească sau de comună care nu are acces direct la sistemul de transfer de fonduri de mare valoare decât prin intermediul unui participant;

o) sistem intertrezorerii - totalitatea trezoreriilor participante si a unitătilor lor subparticipante si a relatiilor dintre acestea direct sau prin reteaua TransFonD privind transferurile de fonduri de mare valoare.”

2. Articolul 3 va avea următorul cuprins:

“Art. 3. - (1) Accesul participantilor, altii decât Trezoreria statului, în sistemul de transfer de fonduri de mare valoare se efectuează centralizat, prin intermediul unui unic punct de acces, situat la centrala TransFonD.

(2) Accesul Trezoreriei statului în sistemul de transfer de fonduri de mare valoare se efectuează astfel:

a) directiile generale ale finantelor publice judetene în cadrul sucursalelor TransFonD din judetul respectiv (40 de puncte de acces);

b) directiile generale ale finantelor publice ale municipiului Bucuresti si judetului Ilfov, precum si administratiile finantelor publice ale sectoarelor municipiului Bucuresti în cadrul Sucursalei Municipiului Bucuresti a TransFonD (8 puncte de acces);

c) Ministerul Finantelor Publice în cadrul centralei TransFonD (un singur punct de acces).”

3. Articolul 4 va avea următorul cuprins:

“Art. 4. - Băncile sau casele centrale ale cooperativelor de credit care au sediul central situat în altă localitate decât în Bucuresti au posibilitatea ca, în baza unei notificări oficiale transmise în prealabil TransFonD, să delege în calitate de participant propria unitate teritorială/propriul sediu secundar din Bucuresti.”

4. Articolul 5 va avea următorul cuprins:

“Art. 5. - Participantii au obligatia să colecteze si/sau să difuzeze în propriul sistem intrabancar/intraretea/intertrezorerii informatia privind initierea si, respectiv, acceptarea plătilor de mare valoare în cadrul intervalelor maximale precizate în anexa nr. 1.”

5. Articolul 6 se modifică după cum urmează:

5.1. Alineatul (1) va avea următorul cuprins:

“Art. 6. - (1) În categoria plătilor de mare valoare sunt incluse următoarele tipuri de operatiuni:

a) instructiunile de transfer-credit între participanti, efectuate în nume propriu sau în numele si pe conturile clientilor (persoane fizice, persoane juridice sau unităti subparticipante), în sumă de minimum 500 milioane lei sau indiferent de valoare, în cazul în care initiatorul acestora decide să utilizeze sistemul de transfer de fonduri de mare valoare, denumite în continuare plăti de mare valoare proprii sau ale clientilor;

b) instructiunile de transfer-credit între participanti, aferente pietelor valutară si monetară, inclusiv cele aferente facilitătilor permanente acordate de Banca Natională a României.”

5.2. După alineatul (2) se introduce alineatul (3) cu următorul cuprins:

“(3) Nu sunt acceptate în sistemul de transfer de fonduri de mare valoare instructiunile de transfer-credit între diferite trezorerii participante, efectuate în nume propriu sau în numele si pe conturile clientilor (persoane fizice, persoane juridice sau unităti subparticipante), indiferent de valoarea acestora, cu exceptia cazurilor speciale definite în conventia încheiată între Banca Natională a României si Ministerul Finantelor Publice. Pentru procesarea transferurilor de fonduri intertrezorerii, Trezoreria statului va utiliza sistemul de transfer de fonduri de mică valoare.”

6. Articolul 8 va avea următorul cuprins:

“Art. 8. - Participantul-plătitor are obligatia ca la plătile de mare valoare initiate pe suport hârtie să anexeze, dacă este necesar, unul dintre următoarele documente:

a) exemplarul roz/rosu al ordinului de plată întocmit de clientul său, de unitatea subparticipantă sau de clientul acesteia si acceptat în original de către participant;

b) exemplarul roz/rosu al ordinului de plată sau transmisia telex/modem a acestuia (acceptată de către participantul-plătitor) apartinând unitătii subparticipante sau clientului acesteia, care va contine toate informatiile

cuprinse în ordinul de plată original;

c) comunicarea de refuz la executare, emisă în conformitate cu reglementările în vigoare în domeniu, în situatia refuzului la încasare al unei plăti de mare valoare;

d) documentele mentionate la lit. a) sau b), întocmite de participantul-plătitor sau de unitatea subparticipantă si aferente instrumentelor de plată de debit, acceptate total sau partial, în situatia excluderii temporare din calculul compensării fie a participantului-plătitor, fie a participantului-beneficiar.”

7. Articolul 16 va avea următorul cuprins:

“Art. 16. - (1) În situatia insuficientei disponibilitătilor în conturile băncilor sau caselor centrale ale cooperativelor de credit, TransFonD este autorizat să refuze procesarea plătilor de mare valoare receptionate, în ordinea prioritătii la refuz atribuită acestora de către fiecare participant-plătitor. Plătile de mare valoare refuzate sunt restituite participantilor-plătitori însotite de comunicări de refuz la executare semnate de persoanele autorizate să angajeze TransFonD, în cadrul intervalelor de eliberare a extraselor de cont.

(2) În situatia insuficientei disponibilitătilor în contul curent general al Trezoreriei statului, TransFonD este autorizat să refuze/amâne procesarea plătilor de mare valoare receptionate, în conformitate cu dispozitiile primite în scris, până la ora 4,15 p.m., de la Ministerul Finantelor Publice.

Plătile de mare valoare refuzate sunt fie restituite Trezoreriei statului însotite de comunicări de refuz la executare semnate de persoanele autorizate să angajeze TransFonD, în cadrul intervalelor de eliberare a extraselor de cont, fie amânate la plată, cu o zi bancară, conform dispozitiilor primite în acest sens de la Ministerul Finantelor Publice.”

8. Articolul 17 va avea următorul cuprins:

“Art. 17. - În cazul în care:

- băncile sau casele centrale ale cooperativelor de credit nu au stabilit priorităti la refuz plătilor de mare valoare;

- valoarea plătilor de mare valoare cărora li s-au stabilit priorităti la refuz este mai mică decât lipsa de lichidităti din contul băncilor sau caselor centrale ale cooperativelor de credit;

- Trezoreria statului nu a remis TransFonD, până la ora 4,15 p.m., dispozitiile în scris privind plătile de mare valoare care urmează a fi refuzate/amânate, refuzul acestora se va efectua de către TransFonD conform principiului: “plata/plătile de mare valoare cu cea mai apropiată valoare de lipsa de lichidităti din contul participantului este/sunt respinsă/respinse”.

9. Articolul 18 va avea următorul cuprins:

“Art. 18. - Dacă până în ziua bancară următoare datei debitării contului clientului plătitor care a initiat o plată de mare valoare participantul nu a fost în măsură să-si asigure în contul său curent deschis la Banca Natională a României disponibilitătile necesare efectuării acestei plăti, acesta are obligatia ca, până la sfârsitul intervalului precizat anterior, să crediteze contul clientului plătitor, direct sau prin intermediul unitătii sale subparticipante, cu suma de bani care nu poate fi transferată în contul participantuluibeneficiar, inclusiv, unde este cazul, comisioanele, spezele si orice alte taxe retinute în vederea efectuării serviciului de transfer de fonduri.”

10. Litera a) a articolului 22 va avea următorul cuprins:

“a) situatia plătilor de mare valoare refuzate în ziua respectivă din cauza insuficientei disponibilitătilor în conturile participantilor-plătitori si a celor refuzate, respectiv amânate la plată de către Trezoreria statului din cauza insuficientei disponibilitătilor în conturile participantilor-plătitori;”

11. Alineatul (1) al articolului 23 va avea următorul cuprins:

“Art. 23. - (1) Pentru serviciile oferite în cadrul sistemului de transfer de fonduri de mare valoare, Banca Natională a României, prin intermediul TransFonD, percepe automat comisioane participantilor, altii decât Banca

Natională a României si Trezoreria statului.”

12. La articolul 27 se introduce alineatul (2) cu următorul cuprins:

“(2) TransFonD asigură trezoreriilor care nu au organizate propriile structuri intertrezorerii procesarea plătilor de mare valoare prin intermediul sucursalelor sale deschise în toate orasele resedintă de judet si în municipiul Bucuresti.”

13. La articolul 32 se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

“(3) Ministerul Finantelor Publice poate încheia un contract de prestări de servicii privind furnizarea prin fax, în regim de confidentialitate, a extraselor de cont analitic aferente procesării plătilor de mare valoare, în conformitate cu prevederile prezentului regulament.”

14. Anexele nr. 1 si 4, modificate prin Circulara Băncii Nationale a României nr. 31/2002, se înlocuiesc cu anexa nr. 1 si, respectiv, anexa nr. 4a) si anexa nr. 4b) la prezenta circulară.

15. Anexele nr. 2 si 3 se înlocuiesc cu anexele nr. 2 si 3 la prezenta circulară.

Art. II. - TransFonD asigură băncilor si unitătilor caselor centrale ale organizatiilor cooperatiste de credit care nu au organizate propriile structuri intrabancare/intraretea procesarea plătilor de mare valoare în relatia cu Trezoreria statului prin intermediul sucursalelor sale deschise în toate orasele resedintă de judet si în municipiul Bucuresti, pentru un interval de timp de 4 luni de la data intrării în vigoare a prezentei circulare.

Art. III. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei circulare transferurile de fonduri aferente pietelor valutară si monetară, inclusiv piata primară a titlurilor de stat, între bănci si Trezoreria statului se vor efectua de către TransFonD, în calitate de agent al Băncii Nationale a României.

Art. IV. - La data intrării în vigoare a prezentei circulare orice alte dispozitii contrare îsi încetează aplicabilitatea.

Art. V. - Prezenta circulară intră în vigoare la data de 1 septembrie 2003.

Art. VI. - Regulamentul Băncii Nationale a României nr. 1/2002 privind sistemul de transfer de fonduri de mare valoare, cu modificările si completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse de prezenta circulară, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se articolelor o nouă numerotare.

 

Presedintele Consiliului de administratie al Băncii Nationale a României,

Mugur Constantin Isărescu

 

Bucuresti, 3 iulie 2003.

Nr. 22.

 

1) În această categorie este inclusă si orice bancă aflată în regim special de decontare sau în procedură de faliment declarată înainte de intrarea în vigoare a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 138/2001 pentru modificarea si completarea Legii nr. 83/1998 privind procedura falimentului băncilor, aprobată si modificată prin Legea nr. 597/2002.

 

ANEXE

 

Pagina 1

Pagina a 2-a

Pagina a 3-a

Pagina a 4-a

Pagina a 5-a