MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 171 (XV) - Nr. 83         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marti, 11 februarie 2003

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

54. - Hotărâre pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

40. - Ordin al ministrului finantelor publice privind modelul formularisticii necesare pentru solicitarea si comunicarea datelor înscrise în cazierul fiscal

 

172. - Ordin al ministrului finantelor publice privind prospectul de emisiune al certificatelor de trezorerie pentru populatie cod 1071

           

176. - Ordin al ministrului finantelor publice privind prospectul de emisiune al certificatelor de trezorerie pentru populatie cod 1072

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

3. - Circulară privind nivelul ratei dobânzii de referintă a Băncii Nationale a României, valabil în luna februarie 2003

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit

 

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale art. 81 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 493/2002, cu completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Normele metodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 493/2002, cu completările ulterioare, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 16 ianuarie 2003.

Nr. 54.

 

ANEXĂ

 

NORME METODOLOGICE

de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit

 

Ordonantă:

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

SECTIUNEA a 2-a

Contribuabili

 

Art. 2. - (1) Este subiect al impozitului pe venit, în conditiile prezentei ordonante, persoana fizică rezidentă, denumită în continuare contribuabil:

a) persoana fizică română cu domiciliul în România, pentru veniturile obtinute atât din România, cât si din străinătate;

b) persoana fizică română fără domiciliu în România, pentru veniturile obtinute din România prin intermediul unei baze fixe situate pe teritoriul României sau într-o perioadă ce depăseste în total 183 de zile în orice perioadă de 12 luni, începând sau sfârsind în anul calendaristic vizat;

c) persoana fizică străină, pentru veniturile obtinute din România prin intermediul unei baze fixe situate pe teritoriul României sau într-o perioadă ce depăseste în total 183 de zile în orice perioadă de 12 luni, începând sau sfârsind în anul calendaristic vizat.

(2) Sunt, de asemenea, contribuabili, în conformitate cu prevederile prezentei ordonante, persoanele fizice române fără domiciliu în România, precum si persoanele fizice străine, care realizează venituri din România în alte conditii decât cele mentionate la alin. (1) lit. b) si c) si potrivit conventiilor de evitare a dublei impuneri, după caz.

Norme metodologice:

Potrivit art. 2 alin. (1) lit. a) din ordonantă, persoanele fizice române cu domiciliul în România sunt rezidente în România în întelesul ordonantei si se supun impunerii pentru veniturile pe care le obtin într-un an fiscal, atât din România, cât si din străinătate, cu exceptia veniturilor din salarii si celor asimilate salariilor, realizate din străinătate, ca urmare a activitătilor desfăsurate în străinătate.

Persoanele fizice străine care îsi stabilesc domiciliul în România potrivit legislatiei în vigoare se supun impozitului în România numai pentru veniturile realizate din România, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) lit. c) din ordonantă.

Sunt contribuabili, potrivit art. 2 alin. (2) din ordonantă, persoanele fizice române fără domiciliu în România, precum si persoanele fizice străine, rezidente ale unor state cu care România are încheiate conventii de evitare a dublei impuneri, care realizează venituri din România în următoarele conditii:

- veniturile sunt obtinute din activităti care nu se realizează prin intermediul unei baze fixe situate pe teritoriul României;

- veniturile sunt obtinute într-o perioadă care nu depăseste în total 183 de zile în orice perioadă de 12 luni, începând sau sfârsind în anul calendaristic vizat, în conditiile prevederilor conventiilor de evitare a dublei impuneri.

Copilul minor care realizează venituri este contribuabil.

Ordonantă:

SECTIUNEA a 3-a

Sfera de aplicare

Art. 4. - (1) Categoriile de venituri care se supun impozitului pe venit sunt:

a) venituri din activităti independente;

b) venituri din salarii;

c) venituri din cedarea folosintei bunurilor;

d) venituri din dividende si dobânzi;

e) venituri din pensii, pentru suma ce depăseste

5.000.000 lei pe lună;

f) venituri din activităti agricole, definite potrivit prezentei ordonante;

g) alte venituri.

(2) În categoriile de venituri prevăzute la alin. (1) se includ atât veniturile în bani, cât si echivalentul în lei al veniturilor în natură.

Norme metodologice:

Veniturile din activităti independente, inclusiv veniturile realizate de persoanele fizice în cadrul unor asociatii fără personalitate juridică, veniturile din salarii si din cedarea folosintei bunurilor sunt venituri care se supun procedurii de globalizare si de determinare a impozitului pe venitul annual global.

Veniturile din dividende si dobânzi, din activităti agricole, definite potrivit ordonantei, precum si cele cuprinse în categoria “alte venituri” se supun impozitării, pe fiecare loc de realizare, în cadrul acestor categorii de venituri, impozitul fiind final. Veniturile din pensii se supun impozitării prin cumularea tuturor veniturilor de această natură, realizate într-o lună, impozitul fiind final.

Ordonantă:

Art. 5. - Nu sunt venituri impozabile si nu se impozitează, potrivit prezentei ordonante, următoarele:

a) ajutoarele, indemnizatiile si alte forme de sprijin cu destinatie specială, acordate din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele locale si din alte fonduri publice, precum si cele de aceeasi natură primite de la terte persoane, cu exceptia indemnizatiilor pentru incapacitate temporară de muncă, de maternitate si pentru concediul plătit pentru îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani, care sunt venituri de natură salarială;

Norme metodologice:

În categoria veniturilor neimpozabile se cuprind veniturile obtinute de persoanele fizice, potrivit legii, cum sunt:

- alocatia de stat pentru copii;

- alocatia de întretinere pentru fiecare copil încredintat sau dat în plasament familial;

- ajutorul special lunar acordat pentru cei care sunt inapti de muncă din cauza handicapului;

- indemnizatia lunară acordată nevăzătorilor cu handicap grav, potrivit legii, care realizează si venituri salariale în baza unui contract individual de muncă;

- contravaloarea serviciilor hoteliere acordate, potrivit legii, membrilor de familie care însotesc în spital copii cu handicap sau copii bolnavi în vârstă de până la 3 ani;

- alocatia suplimentară pentru familiile cu copii;

- ajutorul pentru încălzirea locuintei;

- alocatia pentru copii nou-născuti, acordată pentru fiecare dintre primii 4 copii născuti vii;

- ajutorul social care se acordă sotiilor celor care satisfac serviciul militar obligatoriu;

- ajutorul social acordat potrivit legii;

- ajutorul de urgentă acordat de Guvern si de primari în situatii de necesitate ca urmare a calamitătilor naturale, incendiilor, accidentelor, precum si altor situatii deosebite stabilite prin lege, în limita fondurilor existente;

- ajutoarele pentru procurarea de dispozitive medicale;

- ajutorul lunar sau alocatia de sprijin acordată cadrelor militare trecute în rezervă, fără drept de pensie, apte de muncă, care nu se pot încadra din lipsă de locuri de muncă corespunzătoare pregătirii lor;

- indemnizatia de somaj si alte drepturi neimpozabile acordate conform Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru somaj si stimularea ocupării fortei de muncă, cu modificările ulterioare;

- sume plătite din bugetul asigurărilor pentru somaj pentru completarea veniturilor persoanelor care se angajează înainte de expirarea perioadei de somaj;

- prima de încadrare si prima de instalare acordate din bugetul asigurărilor pentru somaj;

- sprijinul material acordat, potrivit legii, membrilor de familie ai magistratului decedat sau membrilor de familiei ai altei persoane din cadrul organelor autoritătii judecătoresti, care a decedat;

- echivalentul salariului acordat membrilor familiei functionarului public, în caz de deces al acestuia;

- indemnizatia reparatorie lunară acordată persoanelor care si-au pierdut total sau partial capacitatea de muncă, marilor mutilati si urmasilor celor care au decedat ca urmare a participării la Revolutia din decembrie 1989;

- indemnizatia reparatorie lunară acordată părintilor persoanelor care au decedat ca urmare a participării la Revolutia din decembrie 1989;

- indemnizatia reparatorie lunară acordată sotului supravietuitor al persoanei care a decedat ca urmare a participării la Revolutia din decembrie 1989 si care are în întretinere unul sau mai multi copii ai acesteia;

- indemnizatia lunară de îngrijire acordată persoanelor încadrate în gradul I de invaliditate, precum si marilor mutilati;

- indemnizatia lunară acordată persoanelor persecutate din motive politice si etnice;

- indemnizatia lunară acordată magistratilor care în perioada anilor 1945-1952 au fost înlăturati din justitie din motive politice;

- indemnizatia de veteran de război, inclusiv sporul, acordată potrivit legii;

- renta lunară acordată, potrivit legii, veteranilor de război;

- ajutorul anual pentru acoperirea unei părti din costul chiriei, energiei electrice si energiei termice, acordat veteranilor de război si văduvelor de război, precum si altor persoane defavorizate, potrivit legii;

- sprijinul material acordat sotului supravietuitor si copiilor urmasi ai membrilor Academiei Române;

- ajutoarele acordate emigrantilor politici potrivit legislatiei în vigoare;

- ajutorul rambursabil pentru refugiati;

- ajutoarele umanitare, medicale si sociale;

- ajutorul de deces acordat potrivit legislatiei privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, precum si ajutorul pentru procurarea de proteze, orteze si de alte produse ortopedice acordate în baza

legislatiei de pensii;

- renta viageră acordată de la bugetul de stat, bugetele locale si din alte fonduri publice, potrivit legii;

- drepturi reprezentând transportul gratuit urban si interurban, acordate, potrivit legii, pentru adultii cu handicap accentuat si grav, precum si pentru asistentii personali si însotitorii acestora.

În sensul art. 5 lit. a) din ordonantă, prin terte persoane se întelege, printre altii, si:

- casa de ajutor reciproc a pensionarilor, pentru ajutoarele umanitare, medicale si sociale acordate membrilor din contributiile acestora;

- organizatiile umanitare, sindicat, crucea rosie, unităti de cult recunoscute în România si alte entităti care pot acorda ajutoare umanitare sau sociale.

Ordonantă:

Art. 5 lit. b): contravaloarea darurilor acordate copiilor minori ai angajatilor cu ocazia zilei de 1 iunie si a sărbătorilor Crăciunului sau a altor sărbători similare, specifice altor culte religioase recunoscute de lege, precum si angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie, în limita sumei de 1.000.000 lei pentru fiecare persoană si eveniment;

Norme metodologice:

Prevederea se aplică atât darurilor constând în bunuri, cât si celor în bani.

Prevederea se aplică în cazul tuturor angajatorilor de fortă de muncă.

Ordonantă:

Art. 5 lit. c): ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru pierderi însemnate în gospodăriile proprii ca urmare a calamitătilor naturale, precum si în cazul unor boli grave sau incurabile, acordate angajatului;

Norme metodologice:

Ajutoarele de înmormântare sunt venituri neimpozabile atât în cazul angajatului, cât si în cazul altor persoane, potrivit clauzelor din contractele de muncă sau prevederilor din legi speciale, indiferent de sursa din care sunt acordate.

Ordonantă:

Art. 5 lit. d): sumele încasate din asigurări de orice fel reprezentând despăgubiri, sume asigurate, precum si excedentul rezultat din fructificarea rezervelor constituite din primele plătite de asigurati;

Norme metodologice:

Sunt neimpozabile următoarele venituri:

- despăgubirile, sumele asigurate si orice alte drepturi acordate asiguratilor, beneficiarilor sau tertelor persoane păgubite, din asigurările de orice fel, potrivit Legii nr. 32/2000 privind societătile de asigurare si supravegherea asigurărilor, cu modificările ulterioare;

- sume reprezentând răscumpărări partiale în contul persoanei asigurate, în cazul în care contractantul asigurării este aceeasi persoană care suportă primele de asigurare si este beneficiarul sumei respective;

- venituri rezultate din fructificarea rezervelor constituite din primele plătite de asigurati.

Ordonantă:

Art. 5 lit. h): contravaloarea echipamentelor tehnice, echipamentului individual de protectie si de lucru, alimentatiei de protectie, medicamentelor si materialelor igienico-sanitare, precum si alte drepturi de protectie a muncii, ce se acordă potrivit legislatiei în vigoare;

Norme metodologice:

Nu sunt venituri impozabile:

- contravaloarea echipamentelor tehnice primite de angajat sub formă de aparatură, dispozitive, unelte, alte mijloace asemănătoare, necesare în procesul muncii;

- contravaloarea echipamentului individual de protectie cu care este dotat fiecare participant în procesul muncii pentru a fi protejat împotriva factorilor de risc;

- contravaloarea echipamentului individual de lucru care cuprinde mijloacele primite de un angajat în vederea utilizării lor în timpul procesului muncii pentru a-i proteja îmbrăcămintea si încăltămintea;

- contravaloarea alimentatiei de protectie primite în mod gratuit de persoanele fizice care lucrează în locuri de muncă cu conditii grele si vătămătoare;

- contravaloarea materialelor igienico-sanitare primite în mod gratuit de persoanele fizice care îsi desfăsoară activitatea în locuri de muncă al căror specific impune o igienă personală deosebită;

- contravaloarea medicamentelor primite de cadrele militare în activitate, sportivi, personalul navigant si alte categorii de personal, potrivit legii;

- contravaloarea echipamentului si a materialelor de resortul echipamentului, cum ar fi: materiale de spălat si de igienă, materiale de gospodărie, materiale pentru atelierele de reparatii si întretinere, rechizite si furnituri de birou, primite în mod gratuit de personalul din sectorul de apărare natională, ordine publică si sigurantă natională, în conditiile legii;

- altele asemenea.

Ordonantă:

Art. 5 lit. j): alocatia individuală de hrană acordată sub forma tichetelor de masă, suportată integral de angajator, si hrana acordată potrivit dispozitiilor legale;

Norme metodologice:

În această categorie se cuprind:

- alocatia individuală de hrană acordată sub forma tichetelor de masă, primită de angajati si suportată integral de angajator, potrivit legii;

- alocatiile zilnice de hrană pentru activitatea sportivă de performantă, internă si internatională, diferentiată pe categorii de actiuni;

- contravaloarea hranei, alimentelor sau numerarul acordat sportivilor pentru asigurarea alimentatiei de effort necesare în perioada de pregătire;

- drepturile de hrană în timp de pace, primite de personalul din sectorul de apărare natională, ordine publică si sigurantă natională;

- alte drepturi de această natură primite potrivit actelor normative specifice, cum ar fi: alocatia de hrană zilnică pentru personalul navigant si auxiliar îmbarcat pe nave;

alocatia zilnică de hrană pentru consumurile colective din unitătile bugetare si din regiile autonome/societătile comerciale cu specific deosebit; alocatia de hrană acordată donatorilor onorifici de sânge; alocatia de hrană pentru consumurile colective din unitătile sanitare publice si altele asemenea.

Ordonantă:

Art. 5 lit. l): sumele primite, potrivit dispozitiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului;

Norme metodologice:

Prin cheltuieli de mutare în interesul serviciului se întelege cheltuielile cu transportul personal si al membrilor de familie ai angajatului, precum si al bunurilor din gospodărie, cu ocazia mutării salariatului într-o altă localitate decât cea de domiciliu, în situatia în care, potrivit legii, se decontează de angajator.

Ordonantă:

Art. 5 lit. m): sumele primite pentru acoperirea cheltuielilor de natura celor de transport, cazare, indemnizatiei acordate pe perioada delegării si detasării în altă localitate, în tară si în străinătate, precum si în cazul deplasării, în cadrul localitătii, în interesul serviciului, cu exceptia celor acordate de persoanele juridice fără scop lucrativ peste limitele legale stabilite pentru institutiile publice;

Norme metodologice:

În categoria cheltuielilor de delegare si detasare se cuprind cheltuielile cu transportul, cazarea, precum si indemnizatia de delegare si de detasare în tară si în străinătate, stabilită potrivit legii.

Ordonantă:

Art. 5 lit. n): indemnizatiile de instalare ce se acordă o singură dată, la încadrarea într-o unitate situată într-o altă localitate decât cea de domiciliu, în primul an de activitate după absolvirea studiilor, în limita unui salariu de bază la angajare, precum si indemnizatiile de instalare si mutare acordate, potrivit legilor speciale, personalului din institutiile publice si celor care îsi stabilesc domiciliul în localităti din zone defavorizate stabilite potrivit legii, în care îsi au locul de muncă;

Norme metodologice:

Sunt considerate venituri neimpozabile indemnizatiile de instalare si mutare primite de beneficiarii de astfel de venituri, acordate în conformitate cu prevederile legilor speciale.

Ordonantă:

Art. 5 lit. p): bursele primite de persoanele care urmează orice formă de scolarizare sau perfectionare profesională în cadru institutionalizat;

Norme metodologice:

Prin cadru institutionalizat se întelege orice institutie care are ca obiect de activitate educatia scolară, universitară sau pregătirea profesională, recunoscută de autorităti ale statului român.

Ordonantă:

Art. 5 lit. s): veniturile din agricultură si silvicultură, cu exceptia celor prevăzute la cap. II subcap. B sectiunea a 7-a.

Norme metodologice:

În categoria veniturilor din agricultură si silvicultură considerate neimpozabile se cuprind:

- veniturile realizate de proprietar/arendas din valorificarea în stare naturală a produselor obtinute de pe terenurile agricole si silvice, proprietate privată sau luate în arendă;

- veniturile provenite din: cresterea animalelor si păsărilor, apicultură si sericicultură;

- veniturile obtinute de persoanele fizice din valorificarea în stare naturală, prin unităti specializate, cum ar fi centre sau puncte de achizitie, a produselor culese sau capturate din flora si fauna sălbatică.

Se consideră în stare naturală: produsele agricole obtinute după recoltare, materialul lemnos pe picior sau transformat în busteni ori în bile, precum si produsele de origine animală, cum ar fi: lapte, lână, ouă, piei crude si altele asemenea, plante si animale din flora si fauna sălbatică, cum ar fi: plante medicinale, fructe de pădure, ciuperci, melci, scoici, serpi, broaste si altele asemenea.

Ordonantă:

Art. 6. - Sunt venituri scutite de impozit pe venit, potrivit prezentei ordonante, următoarele:

e) premiile si orice alte avantaje în bani si/sau în natură, obtinute de elevi si studenti la concursuri interne si internationale;

Norme metodologice:

În această categorie se cuprind:

- premii obtinute la concursuri pe obiecte sau discipline de învătământ, pe meserii, cultural-stiintifice, festivaluri, simpozioane, concursuri tehnico-stiintifice, premii obtinute la campionate si concursuri sportive scolare,

nationale si internationale;

- contravaloarea avantajelor sub formă de masă, cazare si transport;

- alte drepturi materiale primite de participanti cu ocazia acestor manifestări;

- altele asemenea.

Ordonantă:

Art. 6 lit. f): premiile obtinute de sportivii medaliati la campionatele mondiale, europene si la jocurile olimpice;

Art. 6 lit. f1): premiile, primele si indemnizatiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti prevăzuti la art. 62 din Legea educatiei fizice si sportului nr. 69/2000, cu modificările si completările ulterioare, în vederea realizării obiectivelor de înaltă performantă:

- clasarea pe podiumul de premiere la campionatele europene, campionatele mondiale si jocurile olimpice;

- calificarea si participarea la campionatele europene, mondiale si jocurile olimpice, în cazul jocurilor sportive;

Art. 6 lit. f2): primele si indemnizatiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti prevăzuti la art. 62 din Legea nr. 69/2000, cu modificările si completările ulterioare, în vederea pregătirii si participării la competitiile internationale oficiale ale loturilor reprezentative ale României;

Norme metodologice:

În afara sportivilor, antrenorilor si tehnicienilor, beneficiază de aceste prevederi si următorii specialisti: profesorii cu diplomă de licentă sau de absolvire, instructorii si managerii din domeniu, precum si alte persoane calificate pentru asistentă medicală, cercetare si asistentă stiintifică, organizare si conducere tehnică si alte ocupatii complementare potrivit reglementărilor în materie.

Ordonantă:

Art. 6 lit. j): veniturile reprezentând avantajele în bani si/sau în natură acordate persoanelor cu handicap, veteranilor de război, invalizilor si văduvelor de război, accidentatilor de război în afara serviciului ordonat, persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, urmasilor eroilormartiri, rănitilor, luptătorilor pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989, precum si persoanelor persecutate din motive etnice de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945;

Norme metodologice:

Aceste venituri sunt acordate prin legi speciale si cuprind, printre altele:

- contravaloarea protezelor acordate gratuit pentru marii mutilati si persoanele care si-au pierdut total sau partial capacitatea de muncă, a medicamentelor gratuite, accesului gratuit la sanatorii si baze de tratament

apartinând Ministerului Sănătătii si Familiei, Ministerului Apărării Nationale si Ministerului de Interne;

- contravaloarea transportului urban gratuit cu mijloacele de transport în comun si altele asemenea, prevăzute a fi acordate persoanelor care intră sub incidenta prevederilor Legii nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilorartiri si acordarea unor drepturi urmasilor acestora, rănitilor, precum si luptătorilor pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989, republicată, cu modificările si completările ulterioare;

- contravaloarea protezelor acordate gratuit marilor mutilati si persoanelor care si-au pierdut total sau partial capacitatea de muncă;

- contravaloarea asistentei medicale si a medicamentelor acordate în mod gratuit si prioritar, atât în tratament ambulatoriu, cât si pe timpul spitalizărilor, a transportului gratuit cu mijloacele de transport în comun si pe calea ferată română, contravaloarea biletului gratuit, pentru tratament într-o statiune balneoclimaterică si altele asemenea, prevăzute a fi acordate persoanelor care intră sub incidenta prevederilor Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările si completările ulterioare;

- contravaloarea călătoriilor gratuite la clasa I pe calea ferată, gratuitătile pe mijloacele de transport în comun în mediul urban, a lemnelor de foc sau echivalent cărbuni, a asistentei medicale gratuite în toate institutiile medicale civile de stat sau militare si asigurarea de medicamente gratuite atât în tratamentele ambulatorii, cât si pe timpul spitalizării, a biletelor de tratament gratuite, în limita posibilitătilor existente, în statiuni balneoclimaterice, a protezelor, a cârjelor, a ghetelor ortopedice, a cărucioarelor, a aparatelor auditive si implanturilor cardiace, mijloacelor moto si auto speciale pentru cei handicapati locomotor si altele asemenea, potrivit Legii nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum si unele drepturi ale invalizilor si văduvelor de război, republicată;

- contravaloarea transportului urban gratuit cu mijloace de transport în comun pentru adultii cu handicap accentuat si grav si pentru asistentii personali sau pentru însotitorii acestora, a transportului interurban gratuit cu trenul, asistenta medicală gratuită în conformitate cu prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 150/2002 si ale reglementărilor emise de Ministerul Sănătătii si Familiei, cu avizul Secretariatului de Stat pentru Persoanele cu Handicap, si altele asemenea, potrivit Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 102/1999 privind protectia specială si încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, aprobată si modificată prin Legea nr. 519/2002, cu modificările ulterioare;

- altele asemenea, aprobate prin lege.

Persoanele fizice prevăzute la art. 6 lit. j) din ordonantă nu beneficiază de scutire de la plata impozitului pe venit pentru categoriile de venituri prevăzute la art. 4 din ordonantă.

Ordonantă:

SECTIUNEA a 4-a

Perioada impozabilă si cotele de impunere

Art. 7. - (1) Perioada impozabilă este anul fiscal care corespunde anului calendaristic.

(2) Venitul impozabil realizat pe o fractiune de an se consideră venit anual impozabil.

(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) si (2), perioada impozabilă este inferioară anului calendaristic în situatia în care decesul contribuabilului survine în cursul anului.

Norme metodologice:

Anul fiscal corespunde cu perioada celor 12 luni ale unui an calendaristic în care se realizează venituri. Venitul impozabil ce se realizează într-o fractiune de an sau în perioade diferite ce reprezintă fractiuni ale aceluiasi an se consideră venit anual impozabil.

În cazul decesului contribuabilului, perioada impozabilă este inferioară anului calendaristic, cuprinzând numărul de luni din anul calendaristic până la data decesului.

Ordonantă:

Art. 8. - (1) Pentru calculul impozitului lunar asupra veniturilor din salarii si din pensii din trimestrul IV al anului 2001, baremul lunar de impunere în vigoare se actualizează, prin ordin al ministrului finantelor publice, în functie de rata inflatiei realizate pe perioada iunie-august 2001 comunicată de Institutul National de Statistică.

(2) Pentru anul fiscal 2001 impozitul anual se calculează prin aplicarea asupra venitului anual global impozabil a baremului anual obtinut pe baza baremului prevăzut la alin. (1), corectat cu rata inflatiei realizate pe perioada septembrie-decembrie 2001, comunicată de Institutul National de Statistică. Baremul anual de impunere pentru anul fiscal 2001 este următorul:

 

Venit anual impozabil

(lei)

Impozitul annual

(lei)

până la 19.700.000

18%

19.700.001-49.900.000

3.546.000 + 23% pentru ceea ce depăseste suma de 19.700.000 lei

49.900.001-78.800.000

10.492.000 + 28% pentru ceea ce depăseste suma de 49.900.000 lei

78.800.001-110.400.000

18.584.000 + 34% pentru ceea ce depăseste suma de 78.800.000 lei

peste 110.400.000

29.328.000 + 40% pentru ceea ce depăseste suma de 110.400.000 lei

 

(3) Începând cu anul fiscal 2002 baremul anual, respectiv lunar, pentru calculul plătilor anticipate cu titlu de impozit se stabileste luându-se în calcul 1/2 din rata inflatiei prognozate pentru anul respectiv, aplicată la baremul de impunere construit pe baza ratei inflatiei realizate pe perioada ianuarie-octombrie si a prognozei pe lunile noiembrie-decembrie ale anului precedent. Aceste baremuri se aprobă prin ordin al ministrului finantelor publice.

(4) Începând cu anul fiscal 2002, baremul anual pentru calculul impozitului pe venitul anual global impozabil se stabileste prin ordin al ministrului finantelor publice, pe baza baremului anual prevăzut la alin. (3), corectat cu variatia ratei inflatiei realizate fată de cea prognozată pe perioada impozabilă.

Norme metodologice:

Baremul anual, respectiv lunar, pentru calculul plătilor anticipate cu titlu de impozit, aplicabil în anul 2002, este stabilit prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1/2002 privind stabilirea baremului lunar pentru impunerea veniturilor din salarii si pensii, a actualizării sumelor fixe, precum si a baremului anual pentru calculul plătilor anticipate cu titlu de impozit pentru anul fiscal 2002, potrivit prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit.

La determinarea impozitului anual, cât si a plătilor anticipate cu titlu de impozit calculat pentru veniturile prevăzute de art. 4 din ordonantă, bazele de calcul ale impozitului vor fi stabilite prin rotunjire la mia de lei, prin neglijarea fractiunilor sub 1.000 lei.

Ordonantă:

CAPITOLUL II

Determinarea veniturilor

SUBCAPITOLUL A

Reguli comune pentru categoriile de venituri

Art. 9. - (1) În aplicarea prezentei ordonante, în categoriile de venituri prevăzute la art. 4 se cuprind si orice avantaje în bani si în natură primite de o persoană fizică, cu titlu gratuit sau cu plata partială, precum si folosirea în scop personal a bunurilor si drepturilor aferente desfăsurării activitătii. Avantajele acordate includ folosinta în scop personal a vehiculelor de orice tip, hrana, cazarea, personalul pentru munci casnice, reducerile de preturi sau de tarife în cazul cumpărării unor bunuri sau prestări de servicii pentru salariatii proprii, gratuitătile de bunuri si servicii, inclusiv sumele acordate pentru distractii sau recreere, precum si altele asemenea.

(2) Nu sunt avantaje:

a) contravaloarea folosintei locuintei de serviciu sau locuintei din incinta unitătii, potrivit repartitiei de serviciu, numirii conform legii sau specificitătii activitătii, compensarea chiriei pentru personalul din sectorul de apărare natională, ordine publică si sigurată natională, precum si compensarea diferentei de chirie suportate de persoana fizică conform legilor speciale;

b) contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul între localitatea în care angajatii îsi au domiciliul si localitatea unde se află locul de muncă al acestora, la nivelul unui abonament lunar, pentru situatiile în care nu se asigură locuintă sau nu se suportă contravaloarea chiriei.

Norme metodologice:

1. Avantajele în bani si în natură sunt considerate a fi orice foloase primite de contribuabil de la terti sau ca urmare a unei relatii contractuale între părti, precum contractul de muncă, conventia civilă de prestări de servicii si altele, după caz.

2. În aplicarea prevederilor art. 9 alin. (1) din ordonantă, la stabilirea venitului impozabil se au în vedere si avantajele primite de către persoana fizică, cum ar fi:

a) folosirea vehiculelor de orice tip din patrimoniul afacerii în scop personal;

b) acordarea de produse alimentare, îmbrăcăminte, cherestea, lemne de foc, cărbuni, energie electrică, termică si altele;

c) abonamentele de radio si televiziune, de transport, abonamentele si costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartele telefonice;

d) permise de călătorie pe diverse mijloace de transport;

e) bilete de tratament si odihnă;

f) cadouri primite cu diverse ocazii, cu exceptia celor mentionate la art. 5 lit. b) din ordonantă;

g) contravaloarea folosintei unei locuinte în scop personal si a cheltuielilor conexe de întretinere, cum sunt cele privind consumul de apă, consumul de energie electrică si termică si altele asemenea, cu exceptia celor prevăzute în mod expres de art. 9 alin. (2) din ordonantă;

h) cazarea si masa acordate în unităti proprii de tip hotelier;

i) contravaloarea primelor de asigurare suportate de persoana juridică sau de o altă entitate, pentru angajatii proprii, precum si pentru alti beneficiari, cu exceptia primelor de asigurare obligatorii potrivit legislatiei în materie.

Tratamentul fiscal al avantajului reprezentând contravaloarea primelor de asigurare este următorul:

- pentru beneficiarii care obtin venituri salariale si asimilate salariilor de la suportatorul primelor de asigurare, acestea sunt impuse prin cumularea cu veniturile de această natură ale lunii în care sunt plătite primele de asigurare;

- pentru alti beneficiari care nu au o relatie generatoare de venituri salariale si asimilate salariilor cu suportatorul primelor de asigurare, acestea sunt impuse în conformitate cu prevederile art. 43 din ordonantă;

- până la data aplicării prezentelor norme metodologice, în situatia în care suportatorul primelor de asigurare le-a înregistrat si le-a suportat drept cheltuieli nedeductibile, acestea nu sunt supuse tratamentului fiscal de mai sus. Avantajele în bani pot fi sumele primite pentru procurarea de bunuri si servicii, precum si sumele acordate pentru distractii sau recreere.

3. Tratamentul fiscal al avantajului va fi stabilit în aceeasi manieră ca si pentru categoria de venituri în care este încadrat, potrivit prevederilor cap. II din ordonantă. Avantajele în bani si echivalentul în lei al avantajelor în natură sunt impozabile, indiferent de forma organizatorică a entitătii care le acordă.

4. Fac exceptie veniturile care sunt expres mentionate ca fiind neimpozabile sau scutite, în limitele si conditiile prevăzute la art. 5 si 6 din ordonantă.

5. Veniturile în natură, precum si avantajele în natură primite cu titlu gratuit sunt evaluate la pretul pietei la locul si data acordării avantajului. Avantajele primite cu plată partială sunt evaluate ca diferentă între pretul pietei la locul si data acordării avantajului si suma reprezentând plata partială.

6. Evaluarea avantajelor în natură sub forma folosirii numai în scop personal a bunurilor din patrimoniul afacerii se face astfel:

a) evaluarea folosintei cu titlu gratuit a vehiculului se face aplicându-se un procent de 1,7% pentru fiecare lună, la valoarea de intrare a acestuia. În cazul în care vehiculul este închiriat de la o tertă persoană, avantajul este evaluat la nivelul chiriei;

b) evaluarea folosintei cu titlu gratuit a locuintei primite se face la nivelul chiriei practicate pentru suprafetele locative detinute de stat. Avantajele conexe, cum ar fi apă, gaz, electricitate, cheltuieli de întretinere si reparatii si altele asemenea, sunt evaluate la valoarea lor efectivă;

c) evaluarea folosintei cu titlu gratuit a altor bunuri decât vehiculul si locuinta se face la nivelul totalului cheltuielilor aferente fiecărui bun pe unitate de măsură specifică sau la nivelul pretului practicat pentru terti.

7. Evaluarea utilizării în scop personal a bunurilor din patrimoniul afacerii cu folosintă mixtă se face astfel:

a) pentru vehicule evaluarea se face conform pct. 6 lit. a), iar avantajul se determină proportional nu numărul de kilometri parcursi în interes personal, justificat cu foaia de parcurs;

b) pentru alte bunuri evaluarea se face conform prevederilor pct. 6 si avantajul se determină proportional cu numărul de metri pătrati folositi pentru interes personal sau cu numărul de ore de utilizare în scop personal.

8. Nu sunt considerate avantaje:

- folosinta locuintei sau contravaloarea chiriei, acordată în cazul în care, prin repartitia de serviciu, numire potrivit legii sau specificitătii activitătii, se asigură angajatilor o resedintă în localitatea sau incinta unde se află locul de muncă si care presupune prezenta permanentă în acel loc.

Prin locuinte acordate ca urmare a specificitătii activitătii se întelege acele locuinte asigurate angajatilor când activitatea se desfăsoară în locuri izolate, precum statiile meteo, statiile pentru controlul miscărilor seismice, sau în conditiile în care este solicitată prezenta permanentă pentru supravegherea unor instalatii, utilaje si altele asemenea;

- contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul între localitatea în care angajatii îsi au domiciliul si localitatea unde se află locul de muncă al acestora, la nivelul unui abonament lunar, pentru situatiile în care nu se asigură locuintă si nu se suportă contravaloarea chiriei;

- contravaloarea abonamentelor pe mijloacele de transport în comun pentru angajatii a căror activitate presupune deplasarea frecventă în interiorul localitătii;

- cheltuieli efectuate de angajator privind pregătirea profesională sau perfectionarea angajatului, legată de activitatea desfăsurată de acesta pentru angajator;

- reduceri de preturi practicate în scopul vânzării, de care pot beneficia clientii persoane fizice;

- sumele cu care se diminuează obligatiile de întretinere ale proprietarilor/locatarilor ca urmare a veniturilor din cedarea folosintei unor spatii comune ale asociatiei de proprietari/locatari;

- costul abonamentelor telefonice si al convorbirilor telefonice efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu;

- contravaloarea folosintei în scop personal a autoturismului de serviciu sau a telefonului atribuit pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu, atunci când angajatul suportă această sumă.

9. Angajatorul stabileste partea corespunzătoare din convorbirile telefonice reprezentând folosinta în scop personal, care reprezintă avantaj impozabil, în conditiile art. 9 din ordonantă, si se va impozita prin cumulare cu veniturile salariale ale lunii în care salariatul primeste acest avantaj. În acest scop angajatorul stabileste limita convorbirilor telefonice aferente sarcinilor de serviciu pentru fiecare post telefonic, urmând ca ceea ce depăseste această limită să fie considerat avantaj în natură, în situatia în care salariatului în cauză nu i s-a imputat costul convorbirilor respective.

Pentru angajatii institutiilor publice reprezintă avantaj partea care depăseste limita convorbirilor telefonice stabilită potrivit legii.

10. La evaluarea avantajului folosirii în scop personal a vehiculului din patrimoniul afacerii cu folosintă mixtă, pus la dispozitie unui angajat, nu se ia în considerare distanta dus-întors de la domiciliu la locul de muncă, evidentiată în foaia de parcurs.

Ordonantă:

Art. 10. - (1) În vederea determinării venitului net ca diferentă între venitul brut si cheltuielile aferente deductibile, pentru cheltuieli se aplică următoarele reguli:

a) cheltuielile aferente venitului sunt acele cheltuieli efectuate în cadrul activitătilor desfăsurate în scopul realizării acestuia, justificate prin documente;

b) sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale nu sunt cheltuieli aferente venitului;

c) cheltuielile recunoscute ca deductibile sunt cele aferente venitului, în limitele prevăzute de legislatia în vigoare, după caz. Cheltuielile de reclamă si publicitate sunt deductibile în conditiile si în limitele stabilite de legislatia în vigoare pentru persoanele juridice. Cheltuielile privind amortizarea sunt deductibile în conditiile în care calculul se efectuează conform legislatiei în materie;

d) cheltuielile corespunzătoare veniturilor ale căror surse se află pe teritoriul României sau în străinătate, care sunt neimpozabile sau sunt scutite de impozit pe venit, nu sunt cheltuieli deductibile;

e) impozitul pe venit datorat conform prezentei ordonante, precum si impozitul pe venitul realizat în străinătate nu sunt cheltuieli deductibile;

f) cheltuielile cu bunurile din patrimoniul afacerii, utilizate si în scop personal, precum si cu bunurile din patrimoniul personal al contribuabilului sau asociatilor, utilizate pentru afacere, sunt deductibile în limitele stabilite prin hotărâre a Guvernului.

(2) Veniturile si cheltuielile în natură se evaluează potrivit metodelor stabilite prin normele de aplicare a prezentei ordonante.

Norme metodologice:

Cheltuielile de reclamă si publicitate reprezintă cheltuielile efectuate pentru popularizarea numelui contribuabilului, produsului sau serviciului în baza unui contract scris, precum si costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare când reclama si publicitatea se efectuează prin mijloace proprii.

Se includ în categoria cheltuielilor de reclamă si publicitate si bunurile care se acordă în cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru încercarea produselor si demonstratii la punctele de vânzare, precum si alte bunuri acordate cu scopul stimulării vânzărilor.

În vederea evaluării cheltuielilor cu bunurile din patrimoniul personal cu folosintă mixtă, pentru afacere si în scop personal, precum si a cheltuielilor cu bunurile din patrimoniul afacerii utilizate si în scop personal se vor avea în vedere regulile prevăzute la pct. 7 din normele metodologice date în aplicarea art. 9 din ordonantă, iar cheltuielile deductibile se determină proportional cu:

- numărul de kilometri parcursi în interes de afacere;

- numărul de metri pătrati folositi în interes de afacere;

- numărul de unităti de măsură specifice, cum ar fi:

kW/h, metri cubi, impulsuri telefonice si altele asemenea, utilizate în interes de afacere, în alte cazuri.

Ordonantă:

Art. 11. - Venitul net obtinut din exploatarea bunurilor si drepturilor de orice fel, detinute în comun, este considerat ca fiind obtinut de proprietari, uzufructuari sau de alti detinători legali, înscrisi într-un document oficial, si se atribuie proportional cu cotele-părti pe care acestia le detin în acea proprietate sau în mod egal, în situatia în care acestea nu se cunosc.

Norme metodologice:

1. Veniturile din drepturi de proprietate intelectuală detinute în comun ca urmare a unor creatii comune se repartizează între coautori conform reglementărilor în vigoare specifice fiecărui domeniu.

În lipsa unor astfel de reglementări, repartizarea veniturilor se face proportional cu contributia fiecărui autor la creatia respectivă.

Dacă această contributie nu este determinată, repartizarea se face în mod egal între coautori.

2. Venitul net din cedarea folosintei bunurilor detinute în comun pe cote-părti se repartizează între coproprietari proportional cu cotele detinute de acestia în coproprietate. Venitul net din cedarea folosintei bunurilor detinute în comun în devălmăsie se repartizează în mod egal între proprietarii comuni. Repartizarea venitului net conform prevederilor de mai sus se face în conditiile în care în contractul de cedare a folosintei se mentionează că partea contractantă care cedează folosinta este reprezentată de coproprietari. În conditiile în care coproprietarii decid asupra unei alte împărtiri, se va anexa la contract un act autentificat din care să rezulte vointa părtilor.

Ordonantă:

Art. 12. - (1) Contribuabilii prevăzuti la art. 2 alin. (1) lit. a) au dreptul la deducerea din venitul anual global a unor sume sub formă de deducere personală de bază si deduceri personale suplimentare, acordate pentru fiecare lună a perioadei impozabile.

(2) Deducerea personală de bază începând cu luna ianuarie 2000 este fixată la suma de 800.000 lei pe lună.

(3) Deducerea personală suplimentară pentru sotia/sotul, copiii sau alti membri de familie, aflati în întretinere, este de 0,5 înmultit cu deducerea personală de bază.

(4) Contribuabilii mai beneficiază de deduceri personale suplimentare în functie de situatia proprie sau a persoanelor aflate în întretinere, în afara sumelor rezultate din calcul potrivit alin. (2) si (3), astfel:

a) 1,0 înmultit cu deducerea personală de bază pentru invalizii de gradul I si persoanele cu handicap grav;

b) 0,5 înmultit cu deducerea personală de bază pentru invalizii de gradul II si persoanele cu handicap accentuat.

(5) Nu sunt considerate persoane aflate în întretinere acele persoane ale căror venituri (impozabile, neimpozabile si scutite) depăsesc sumele reprezentând deduceri personale conform alin. (3) si (4). În cazul în care o persoană este întretinută de mai multi contribuabili, suma reprezentând deducerea personală a acesteia se împarte în părti egale între contribuabili, exceptând cazul în care ei se înteleg asupra unui alt mod de împărtire a sumei. Copiii minori (în vârstă de până la 18 ani împliniti) ai contribuabilului sunt considerati întretinuti, iar suma reprezentând deducerea personală suplimentară se acordă pentru persoanele aflate în întretinerea contribuabilului pentru acea perioadă impozabilă din anul fiscal în care acestea au fost întretinute. Perioada se rotunjeste la luni întregi în favoarea contribuabilului.

(6) Nu sunt considerate persoane aflate în întretinere:

- persoanele fizice care detin terenuri agricole si silvice în suprafată de peste 10.000 m2 în zonele colinare si de ses si de peste 20.000 m2 în zonele montane;

- persoanele fizice care obtin venituri din cultivarea si din valorificarea florilor, a legumelor si a zarzavaturilor în sere, în solarii amenajate în acest scop si în sistem irigat, a arbustilor si plantelor decorative, a ciupercilor si din exploatarea pepinierelor viticole si pomicole, indiferent de suprafată.

(7) Veniturile agricole, obtinute din cresterea animalelor de persoanele fizice aflate în întretinere, vor fi evaluate de autoritătile locale pe baza limitelor minime ale veniturilor care se pot obtine din cresterea si valorificarea animalelor si păsărilor, precum si din valorificarea altor bunuri realizate în gospodărie, aprobate potrivit legii, pentru acordarea ajutorului social, precum si a criteriilor proprii elaborate de consiliile locale în acest scop.

(8) Sunt considerati alti membri de familie, potrivit alin. (3), rudele contribuabilului sau ale sotului/sotiei acestuia până la gradul al doilea inclusiv.

(9) Deducerile personale prevăzute la alin. (2), (3) si (4) se însumează. Suma deducerilor personale admisă pentru calculul impozitului nu poate depăsi de 3 ori deducerea personală de bază si se acordă în limita venitului realizat.

(10) Deducerile personale determinate potrivit prezentului articol nu se acordă personalului trimis în misiune permanentă în străinătate, potrivit legii.

Norme metodologice:

Începând cu luna ianuarie 2002 deducerea personală de bază lunară potrivit art. 12 alin. (2) din ordonantă pentru calculul impozitului anticipat pentru veniturile din salarii este de 1.600.000 lei, stabilită prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1/2002.

1. Determinarea coeficientilor si a sumei reprezentând deduceri personale de bază si suplimentare pentru fiecare contribuabil se efectuează astfel:

a) de către angajatorii cu sediul sau domiciliul în România pentru veniturile din salarii realizate pe teritoriul României, la functia de bază;

b) de către organul fiscal pentru contribuabilii care realizează venituri din salarii, altele decât cele prevăzute la lit. a), pentru contribuabilii care realizează venituri din activităti independente si din cedarea folosintei bunurilor, precum si în alte situatii apărute în aplicarea prevederilor ordonantei.

2. Deducerile personale de bază se acordă contribuabilului automat pentru fiecare lună a perioadei impozabile, în cursul sau la sfârsitul anului, potrivit pct. 1, după caz.

Deducerile personale suplimentare pentru persoanele aflate în întretinere se acordă o singură dată numai pe lunile în care persoanele se află în întretinerea contribuabilului, iar cele pentru starea de invaliditate/handicap, numai pentru perioada existentei acestei stări, atestată prin documente justificative. În cazul în care perioada impozabilă este inferioară anului calendaristic ca urmare a decesului contribuabilului în cursul anului, acesta beneficiază de un număr de deduceri personale de bază lunare si de deduceri personale suplimentare corespunzător numărului de luni ale anului calendaristic până în luna decesului, inclusiv.

3. Deducerile personale suplimentare pentru persoanele aflate în întretinere se acordă numai pentru acele persoane care sunt efectiv în întretinerea contribuabilului, chiar dacă acestia nu au domiciliul comun. Coeficientul de deducere personală suplimentară este de 0,5 pentru fiecare persoană validă aflată în întretinere. Pentru starea de invaliditate/handicap a persoanei aflate în întretinere coeficientul de deducere

personală suplimentară se majorează corespunzător. Pentru ca o persoană să fie în întretinere, aceasta trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele conditii:

- existenta unor raporturi juridice între contribuabil si persoana aflată în întretinere;

- încadrarea în plafon.

Sunt considerate persoane aflate în întretinere sotul/sotia contribuabilului, copiii acestuia, precum si alti membri de familie până la gradul al doilea inclusiv.

În sensul art. 12 alin. (8) din ordonantă, în categoria “alt membru de familie aflat în întretinere” se cuprind rudele contribuabilului si ale sotului/sotiei acestuia, până la gradul al doilea inclusiv.

După gradul de rudenie rudele se grupează astfel:

- rude de gradul întâi, cum ar fi: părinti si copii;

- rude de gradul al doilea, cum ar fi: bunici, nepoti si frati/surori.

Sunt considerate persoane în întretinere militarii în termen, militarii cu termen redus, studentii si elevii militari ai institutiilor de învătământ militare si civile, peste vârsta de 18 ani, dacă veniturile obtinute sunt sub plafonul stabilit de ordonantă.

Nu sunt considerate persoane în întretinere persoanele majore condamnate care execută pedepse privative de libertate.

Copilul minor este considerat întotdeauna întretinut, indiferent dacă se află în unităti speciale sanitare sau de protectie specială si altele asemenea, precum si în unităti de învătământ, inclusiv în situatia în care costul de întretinere este suportat de aceste unităti. În acest caz eventualele venituri obtinute de copilul minor nu se au în vedere la acordarea deducerii personale suplimentare.

Pentru copilul minor aflat în întretinerea părintilor sau a tutorelui deducerea personală suplimentară se acordă integral unuia dintre părinti, conform întelegerii dintre acestia, respectiv tutorelui.

Pentru copilul minor provenit din căsătorii anterioare dreptul la coeficientul de deducere personală suplimentară pentru copilul aflat în întretinere revine părintelui căruia i-a fost încredintat copilul sau unuia dintre soti care formează noua familie, conform întelegerii dintre acestia, indiferent dacă s-a făcut o adoptie cu efecte restrânse si chiar dacă părintii firesti ai acestuia contribuie la întretinerea lui prin plata unei pensii de întretinere. Plata unei pensii de întretinere nu dă dreptul la deducere personală suplimentară părintelui obligat la această plată.

Pentru copilul minor primit în plasament sau încredintat unei persoane ori unei familii dreptul la coeficientul de deducere personală suplimentară pentru acest copil se acordă:

- persoanei care l-a primit în plasament sau căreia I s-a încredintat copilul;

- unuia dintre soti care formează familia căreia i-a fost încredintat sau i-a fost dat în plasament copilul, conform întelegerii dintre acestia.

Pentru copiii aflati în întretinerea unei familii deducerea personală suplimentară va fi acordată părintilor, conform întelegerii dintre acestia. Nu se va fractiona între părinti deducerea personală suplimentară pentru fiecare copil aflat în întretinere. Astfel, în situatia în care într-o familie sunt mai multi copii aflati în întretinere, deducerile personale suplimentare se pot acorda unuia dintre părinti pentru toti copiii sau fiecărui părinte pentru un număr de copii, conform întelegerii dintre părinti. În aceste situatii angajatii vor prezenta angajatorilor sau organului fiscal fie o declaratie pe propria răspundere din partea sotului/sotiei, fie o adeverintă emisă de angajatorul acestuia/acesteia, după caz, din care să rezulte numărul si identitatea copiilor pentru care beneficiază de deduceri personale suplimentare.

Nu se acordă deducere personală suplimentară următorilor:

- părintilor ai căror copii sunt dati în plasament sau încredintati unei familii ori persoane;

- părintilor copiilor încredintati unui organism privat autorizat sau unui serviciu public autorizat, în cazul în care părintii respectivi sunt pusi sub interdictie sau sunt decăzuti din drepturile părintesti.

Copilul minor cu vârsta între 16 si 18 ani, încadrat în muncă în conditiile Codului muncii, devine contribuabil si beneficiază de deducerea personală de bază, situatie în care părintii nu mai au dreptul la acordarea deducerii personale suplimentare, întrucât deducerea personală se acordă o singură dată.

Contribuabilul beneficiază de deducere personală suplimentară pentru persoanele aflate în întretinere potrivit art. 12 alin. (3) din ordonantă, dacă persoana fizică întretinută nu are venituri sau veniturile acesteia sunt sub plafonul rezultat din aplicarea coeficientului aferent de deducere personală suplimentară la deducerea personală de bază.

Verificarea încadrării veniturilor acestor persoane în plafonul determinat se realizează comparând veniturile brute realizate de persoana fizică aflată în întretinere cu plafonul.

În cazul persoanelor fizice aflate în întretinere, care realizează venituri din pensii, se va lua în considerare pensia din care s-a scăzut contributia de asigurări sociale de sănătate.

În cursul anului fiscal, în cazul în care angajatul, obtine venituri la functia de bază, pentru a stabili dreptul acestuia la deduceri suplimentare pentru persoane aflate în întretinere, se compară venitul lunar realizat de persoana aflată în întretinere cu plafonul lunar, astfel:

a) în cazul în care persoana aflată în întretinere realizează venituri lunare de natura pensiilor, indemnizatiilor, alocatiilor si altele asemenea, venitul lunar realizat de persoana întretinută rezultă din însumarea tuturor drepturilor de această natură realizate într-o lună;

b) în cazul în care venitul este realizat sub formă de câstiguri la jocuri de noroc, prime si premii la diverse competitii, dividende, dobânzi si altele asemenea, venitul lunar realizat de persoana fizică aflată în întretinere se determină prin împărtirea venitului realizat la numărul de luni rămase până la sfârsitul anului, exclusiv luna de realizare a venitului;

c) în cazul în care persoana întretinută realizează atât venituri lunare, cât si aleatorii, venitul lunar se determină prin însumarea acestor venituri.

În functie de venitul lunar al persoanei întretinute, angajatorul va proceda după cum urmează:

a) în situatia în care persoana aflată în întretinere, pentru care contribuabilul - angajatul - beneficiază de deducerea personală suplimentară, obtine în cursul anului un venit lunar mai mare decât plafonul lunar, angajatorul va înceta acordarea deducerii personale suplimentare pentru persoana în întretinere, începând cu luna următoare celei în care a fost realizat venitul;

b) în situatia în care contribuabilul solicită acordarea deducerii personale suplimentare pentru persoana aflată în întretinere ca urmare a situării venitului lunar al acesteia din urmă sub plafonul lunar, angajatorul va începe acordarea deducerii personale suplimentare pentru persoana în întretinere o dată cu plata drepturilor lunare ale lunii în care angajatul a depus solicitarea.

Dacă venitul unei persoane aflate în întretinere depăseste plafonul deducerii personale suplimentare, ea nu este considerată întretinută.

Pentru determinarea coeficientilor de deduceri personale suplimentare contribuabilul va depune la angajator o declaratie pe propria răspundere, care trebuie să cuprindă următoarele informatii:

- date de identificare a salariatului (numele si prenumele, domiciliul, codul numeric personal);

- date de identificare a fiecărei persoane aflate în întretinere (numele si prenumele, codul numeric personal), precum si situatia invaliditătii sau handicapului, dacă este cazul.

În ceea ce priveste copiii aflati în întretinere, la această declaratie salariatul va anexa si adeverinta de la angajatorul celuilalt sot sau declaratia pe propria răspundere a acestuia că nu beneficiază de deducere personală suplimentară pentru acel copil.

Declaratia pe propria răspundere a persoanei aflate în întretinere trebuie să cuprindă următoarele informatii:

- date de identificare a persoanei aflate în întretinere, cum ar fi: numele, prenumele, domiciliul, codul numeric personal;

- date de identificare a contribuabilului care beneficiază de coeficientul de deducere personală suplimentară, cum ar fi: numele, prenumele, domiciliul, codul numeric personal;

- acordul persoanei întretinute ca întretinătorul să beneficieze de coeficientul de deducere personală suplimentară;

- nivelul si natura venitului persoanei aflate în întretinere, inclusiv mentiunea privind suprafetele de teren agricol si silvic detinute, precum si declaratia afirmativă sau negativă cu privire la desfăsurarea de activităti de: cultivare a terenurilor cu flori, legume si zarzavat în sere, în solarii amenajate si în sistem irigat; cultivare a arbustilor si plantelor decorative, ciupercilor; exploatare a pepinierelor viticole si pomicole;

- angajarea persoanei întretinute de a comunica persoanei care contribuie la întretinerea sa orice modificări în situatia venitului realizat.

Declaratiile pe propria răspundere depuse în vederea acordării de deduceri personale suplimentare nu sunt formulare tipizate.

Contribuabilul va prezenta angajatorului sau organului fiscal si documentele justificative care să ateste situatia proprie si a persoanelor aflate în întretinere, cum sunt: certificatul de căsătorie, certificatele de nastere ale copiilor, certificatul emis de comisia de expertiză medicală sau decizia de pensionare pentru cazurile de invaliditate, adeverinta de venit a persoanei întretinute sau declaratia pe propria răspundere si altele. Documentele vor fi prezentate în original si în copie, angajatorul sau organul fiscal, după caz, păstrând copia după ce verifică conformitatea cu originalul. Contribuabilii care depun declaratia de venit global prin postă si care solicită acordarea deducerilor de către organul fiscal vor anexa la această declaratie copii legalizate de pe documentele justificative care atestă dreptul la deduceri personale suplimentare.

Dacă la un angajat intervine o schimbare care are influentă asupra deducerilor personale suplimentare acordate si această schimbare duce la diminuarea deducerii personale suplimentare, angajatul este obligat să înstiinteze angajatorul în termen de 15 zile calendaristice de la data la care s-a produs evenimentul care a generat modificarea. În situatia în care solicitarea si/sau depunerea documentelor justificative privind acordarea deducerilor personale suplimentare se fac ulterior aparitiei evenimentului care dă nastere sau modifică dreptul la deducere, angajatorul va acorda deducerile cuvenite o dată cu plata drepturilor salariale aferente lunii în care angajatul a depus toate documentele justificative.

Situatia definitivă a deducerilor personale suplimentare se va stabili o dată cu determinarea venitului anual impozabil si cu calculul impozitului anual.

În situatia în care depunerea documentelor justificative se face după calcularea impozitului si regularizarea anuală potrivit prevederilor art. 27 din ordonantă, corectiile se fac de către organul fiscal, pe baza cererii contribuabilului, la care se anexează toate documentele justificative care atestă dreptul acestuia la deduceri personale suplimentare.

În cerere se va mentiona obligatoriu perioada pentru care se solicită acordarea deducerilor, în termenul legal de prescriptie.

Ordonantă:

Art. 13. - (1) Deducerea personală de bază lunară, precum si celelalte sume fixe, exprimate în lei, din cuprinsul prezentei ordonante, acordate în trimestrul IV al anului 2001, se stabilesc conform procedurii prevăzute la art. 8 alin. (1).

(2) Începând cu anul fiscal 2002 deducerea personală de bază se stabileste conform procedurii prevăzute la art. 8 alin. (3) si (4).

(3) Începând cu anul fiscal 2002 sumele fixe, exprimate în lei, din cuprinsul prezentei ordonante, altele decât deducerea personală de bază si limitele amenzilor si penalitătilor prevăzute la art. 72 alin. (2), respectiv la art. 721, se stabilesc conform procedurii prevăzute la art. 8 alin. (3).

(4) Sumele fixe se aprobă prin ordin al ministrului finantelor publice.

(5) Sumele exprimate în valută se transformă în lei, potrivit normelor de aplicare a prezentei ordonante, la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Natională a României.

(6) Sumele si transele de venituri lunare impozabile sunt calculate prin rotunjire la suta de mii de lei, în sensul că fractiunile sub 50.000 lei inclusiv nu se iau în calcul, iar ceea ce depăseste 50.000 lei se majorează la 100.000 lei.

Norme metodologice:

Sumele fixe calculate prin rotunjirea la suta de mii de lei sunt cele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. e), art. 5 lit. b), art. 12 alin. (2) si art. 39 din ordonantă.

Rotunjirea la suta de mii de lei potrivit art. 13 alin. (6) din ordonantă se referă si la transele de venituri din baremele de impunere. Atât sumele fixe, cât si baremele de impunere sunt aprobate prin ordin al ministrului finantelor publice si sunt publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ordonantă:

Art. 14. - (1) Contribuabilii care obtin venituri din activităti independente sunt obligati să organizeze si să conducă evidenta contabilă în partidă simplă, cu respectarea reglementărilor în vigoare privind evidenta contabilă, completând Registrul-jurnal de încasări si plăti, Registrul-inventar si alte documente contabile stabilite prin norme.

(2) Contribuabilii care desfăsoară activităti pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit nu au obligatia să organizeze si să conducă evidenta contabilă în partidă simplă pentru activitatea respectivă.

(3) Contribuabilii care obtin venituri din valorificarea sub orice formă a drepturilor de proprietate intelectuală, la care venitul net se determină prin deducerea din venitul brut a unei cote forfetare de cheltuieli, au obligatia, pentru activitatea respectivă, să completeze Registrul-jurnal de încasări si plăti.

(4) În Registrul-inventar se trec toate bunurile si drepturile aferente desfăsurării activitătii.

Norme metodologice:

Contribuabilii care obtin venituri din activităti independente, precum si cei care realizează venituri din activităti agricole definite potrivit art. 46 din ordonantă si care au optat pentru determinarea venitului în sistem real sunt obligati să organizeze si să conducă evidenta contabilă în partidă simplă, cu respectarea reglementărilor în vigoare privind evidenta contabilă, completând Registrul-jurnal de încasări si plăti, Registrul-inventar si alte documente contabile stabilite prin norme.

Contribuabilii pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit nu au obligatia să organizeze si să conducă evidenta contabilă în partidă simplă pentru activitatea respectivă.

În aplicarea art. 14 alin. (3) din ordonantă contribuabilii vor completa numai partea din Registrul-jurnal de încasări si plăti referitoare la încasări. Această reglementare este optională pentru cei care consideră că îsi pot îndeplini obligatiile declarative direct pe baza documentelor emise de plătitorul de venit. Acesti contribuabili au obligatia să arhiveze si să păstreze documentele justificative cel putin în limita termenului de prescriptie prevăzut de lege.

Ordonantă:

SUBCAPITOLUL B

Reguli speciale de determinare a veniturilor

SECTIUNEA 1

Venituri din activităti independente

1. Definirea venitului

Art. 15. - (1) În întelesul prezentei ordonante, veniturile din activităti independente cuprind veniturile comerciale, veniturile din profesii libere si veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, realizate în mod individual si/sau într-o formă de asociere, inclusiv din activităti adiacente.

(2) Sunt considerate venituri comerciale veniturile din fapte de comert ale contribuabililor, din prestări de servicii, altele decât cele prevăzute la alin. (3), precum si din practicarea unei meserii.

(3) Constituie venituri din profesii libere veniturile obtinute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament în valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii asemănătoare, desfăsurate în mod independent, în conditiile legii.

(4) Veniturile din valorificarea sub orice formă a drepturilor de proprietate intelectuală provin din brevete de inventie, desene si modele, mostre, mărci de fabrică si de comert, procedee tehnice, know-how, din drepturi de autor si drepturi conexe dreptului de autor si altele asemenea.

Norme metodologice:

1. Se supun impozitului pe veniturile din activităti independente persoanele fizice române si străine care realizează aceste venituri în mod individual sau asociate pe baza unui contract de asociere încheiat în vederea

desfăsurării de activităti producătoare de venit, asociere care se realizează potrivit dispozitiilor legale si care nu dă nastere unei persoane juridice.

2. Exercitarea unei activităti independente presupune desfăsurarea acesteia în mod obisnuit, pe cont propriu si urmărind un scop lucrativ. Printre criteriile care definesc preponderent existenta unei activităti independente sunt:

libera alegere a desfăsurării activitătii, a programului de lucru si a locului de desfăsurare a activitătii; riscul pe care si-l asumă întreprinzătorul; activitatea se desfăsoară pentru mai multi clienti; activitatea se poate desfăsura nu numai direct, ci si cu personalul angajat de întreprinzător.

3. Persoanele fizice române care nu au domiciliul în România si persoanele fizice străine sunt supuse impozitării în România pentru veniturile obtinute din desfăsurarea în România, potrivit legii, a unei activităti independente, printr-o bază fixă.

Prin bază fixă se întelege locul prin intermediul căruia activitatea unei persoane fizice române care nu are domiciliul în România sau a unei persoane fizice străine pe teritoriul României se desfăsoară, în totalitate sau numai partial, în scopul obtinerii de venit.

Definirea notiunii de bază fixă cuprinde elemente referitoare la un centru de activitate care are un caracter fix sau permanent. Se consideră bază fixă spatiul pentru acordarea de consultantă pe diverse domenii, detinut în proprietate sau închiriat, precum si sediul unitătii beneficiare a serviciului prestat. În această notiune se cuprinde si biroul pentru exercitarea unei profesii independente.

4. Sunt considerate venituri comerciale veniturile realizate din fapte de comert de către persoane fizice sau asociatii fără personalitate juridică, din prestări de servicii, altele decât cele realizate din profesii libere, precum si cele obtinute din practicarea unei meserii.

Principalele activităti care constituie fapte de comert sunt:

- activităti de productie;

- activităti de cumpărare efectuate în scopul revânzării;

- organizarea de spectacole culturale, sportive, distractive si altele asemenea;

- activităti al căror scop este facilitarea încheierii de tranzactii comerciale printr-un intermediar, cum ar fi: contract de comision, de mandat, de reprezentare, de agent de asigurare si alte asemenea contracte încheiate în conformitate cu prevederile Codului comercial, indiferent de perioada pentru care a fost încheiat contractul;

- vânzarea în regim de consignatie a bunurilor cumpărate în scopul revânzării sau produse pentru a fi comercializate;

- activităti de editare, imprimerie, multiplicare, indiferent de tehnica folosită, si altele asemenea;

- transport de bunuri si de persoane;

- alte activităti definite în Codul comercial.

5. Pentru persoanele fizice asociate impunerea se face la nivelul fiecărei persoane asociate din cadrul asocierii fără personalitate juridică, potrivit contractului de asociere, inclusiv al societătii civile profesionale, asupra venitului net distribuit.

6. Sunt considerate venituri din profesii libere veniturile obtinute din prestări de servicii cu caracter profesional, desfăsurate în mod individual sau în diverse forme de asociere, în domeniile stiintific, literar, artistic si educativ, cum ar fi: medici, avocati, notari publici, executori judecătoresti, experti tehnici si contabili, contabili autorizati, consultanti de plasament în valori mobiliare, auditori, consultanti fiscali, arhitecti, traducători, sportivi, precum si alte profesii asemănătoare.

7. Veniturile din drepturi de proprietate intelectuală sunt venituri realizate din valorificarea drepturilor industriale, cum ar fi: inventii, mai putin realizările tehnice, know-how, mărci înregistrate, franciză si altele asemenea, recunoscute si protejate prin înscrisuri ale institutiilor specializate, precum si a drepturilor de autor, inclusiv a drepturilor conexe dreptului de autor. Veniturile de această natură se supun regulilor de determinare pentru veniturile din activităti independente si în situatia în care drepturile respective fac obiectul unor contracte de cesiune, închiriere, colaborare, cercetare, licentă, franciză si altele asemenea, precum si cele transmise prin succesiune, indiferent de denumirea sub care se acordă, cum ar fi: remuneratie directă, remuneratie secundară, onorariu, redeventă, tantieme si altele asemenea. Veniturile reprezentând drepturi bănesti ale autorului unei realizări tehnice nu sunt considerate, din punct de vedere fiscal, venituri din drepturi de proprietate intelectuală. În situatia existentei unei activităti dependente ca urmare a unui raport de muncă, remuneratia prestărilor rezultate din cesiunile de drepturi de proprietate intelectuală care intră în sfera sarcinilor de serviciu reprezintă venituri de natură salarială, conform prevederilor mentionate în mod expres în contractul dintre angajat si angajator, si se supun impozitării potrivit prevederilor art. 24 din ordonantă. Persoanele fizice angajate la o persoană juridică, precum si cele care încheie contracte, altele decât cele prin care sunt reglementate relatiile de muncă, si care desfăsoară activităti utilizând baza materială a persoanei juridice, în vederea realizării de inventii, realizări tehnice sau procedee tehnice, opere stiintifice, literare si artistice, obtin venituri de natură salarială. Veniturile rezultate din cesiunile de drepturi de proprietate intelectuală prevăzute în mod expres în contractul încheiat între părti reprezintă venituri din drepturi de proprietate intelectuală. De asemenea, sunt incluse în categoria veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală si veniturile din cesiuni pentru care reglementările în materie stabilesc prezumtia de cesiune a drepturilor în lipsa unei prevederi contrare în contract. Sunt considerate venituri din activităti independente si veniturile obtinute de agentii de asigurare persoane fizice, precum si de sportivii profesionisti care participă la competitii sportive pe cont propriu si nu au relatii contractuale de muncă cu cluburile sau cu asociatiile sportive.

Ordonantă:

2. Metode de determinare

Art. 16. - (1) Venitul net din activităti independente se determină în sistem real, pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă.

(2) Venitul net din activităti independente se determină ca diferentă între venitul brut si cheltuielile aferente deductibile.

(3) Venitul brut cuprinde sumele încasate si echivalentul în lei al veniturilor în natură, inclusiv contravaloarea bunurilor din patrimoniul afacerii, rămase după încetarea definitivă a activitătii. Nu sunt considerate venituri brute sumele primite sub formă de credite.

(4) Nu sunt cheltuieli deductibile:

a) amenzile, majorările de întârziere si penalitătile, altele decât cele de natură contractuală;

b) donatiile de orice fel;

c) cheltuielile de sponsorizare sau mecenat, care depăsesc limitele prevăzute de lege;

d) cheltuielile pentru protocol, care depăsesc limita de 0,25% aplicată asupra bazei calculate conform alin. (5);

e) ratele aferente creditelor angajate;

f) dobânzile aferente creditelor angajate pentru achizitionarea de imobilizări corporale de natura mijloacelor fixe, în cazul în care dobânda este cuprinsă în valoarea de intrare a imobilizării corporale potrivit prevederilor legale;

g) cheltuielile de achizitionare sau de fabricare a bunurilor si a drepturilor amortizabile din Registrul-inventar;

h) cheltuielile privind bunurile constatate lipsă din gestiune sau degradate si neimputabile;

i) sumele sau valoarea bunurilor confiscate ca urmare a încălcării dispozitiilor legale în vigoare;

j) impozitul pe venit suportat de plătitorul venitului în contul beneficiarilor de venit;

k) sumele primite pentru acoperirea cheltuielilor de natura indemnizatiei zilnice de delegare sau de detasare, acordate pe perioada delegării si detasării în altă localitate, în tară si în străinătate, în interesul serviciului, care depăsesc limitele stabilite pentru societătile comerciale;

l) cheltuielile cu dobânzile aferente împrumuturilor care depăsesc nivelul taxei oficiale a scontului stabilit de Banca Natională a României si publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I;

m) alte sume care depăsesc limitele cheltuielilor prevăzute prin legislatia în vigoare.

(5) Baza de calcul la care se aplică limitele de cheltuieli prevăzute la alin. (4) lit. c) si d) se determină prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor aferente deductibile, exclusiv a celor pentru care se face calculul plafonului.

(6) Venitul net din activităti independente, realizat de persoanele fizice în cadrul unor asociatii între persoane fizice, fără personalitate juridică, se calculează la nivelul asociatiei, conform prevederilor prezentului articol, cu respectarea regulilor prevăzute la cap. IV.

(7) Venitul net din activităti independente, realizat de persoanele fizice în cadrul unor asociatii dintre persoane fizice si persoane juridice, care nu dau nastere unei persoane juridice, se calculează la nivelul asociatiei, cu respectarea regulilor prevăzute la cap. IV.

Norme metodologice:

1. În venitul brut se includ toate veniturile în bani si în natură, cum sunt: venituri din vânzarea de produse si de mărfuri, venituri din prestarea de servicii si executarea de lucrări, venituri din vânzarea sau închirierea bunurilor din patrimoniul afacerii si orice alte venituri obtinute din exercitarea activitătii, precum si veniturile din dobânzile primite de la bănci pentru disponibilitătile bănesti aferente afacerii, din alte activităti adiacente si altele asemenea.

Prin activităti adiacente se întelege toate activitătile care au legătură cu obiectul de activitate autorizat.

În cazul încetării definitive a activitătii sumele obtinute din valorificarea bunurilor din patrimoniul afacerii, înscrise în Registrul-inventar, cum ar fi: mijloace fixe, obiecte de inventar si altele asemenea, precum si stocurile de materii prime, materiale, produse finite si mărfuri rămase nevalorificate sunt incluse în venitul brut.

În cazul în care bunurile din patrimoniul afacerii trec în patrimoniul personal al contribuabilului, din punct de vedere fiscal se consideră o înstrăinare, iar suma reprezentând contravaloarea acestora se include în venitul brut al afacerii.

În toate cazurile evaluarea se face la preturile practicate pe piată sau stabilite prin expertiză tehnică.

Nu constituie venit brut următoarele:

- aporturile în numerar sau echivalentul în lei al aporturilor în natură făcute la începerea unei activităti sau în cursul desfăsurării acesteia;

- sumele primite sub formă de credite bancare sau de împrumuturi de la persoane fizice sau juridice;

- sumele primite ca despăgubiri;

- sumele sau bunurile primite sub formă de sponsorizări, mecenat sau donatii.

2. Din venitul brut realizat se admit la deducere numai cheltuielile care sunt aferente realizării venitului, astfel cum rezultă din evidentele contabile conduse de contribuabili, cu respectarea regulilor prevăzute în normele metodologice date în aplicarea art. 10 din ordonantă.

Conditiile generale pe care trebuie să le îndeplinească cheltuielile aferente veniturilor pentru a putea fi deduse sunt:

a) să fie efectuate în interesul direct al activitătii;

b) să corespundă unor cheltuieli efective si să fie justificate cu documente;

c) să fie cuprinse în cheltuielile exercitiului financiar al anului în cursul căruia au fost plătite.

Sunt cheltuieli deductibile, de exemplu:

- cheltuielile cu achizitionarea de materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar si mărfuri;

- cheltuielile cu lucrările executate si serviciile prestate de terti;

- cheltuielile efectuate de contribuabil pentru executarea de lucrări si prestarea de servicii pentru clienti;

- chiria aferentă spatiului în care se desfăsoară activitatea, cea aferentă utilajelor si altor instalatii utilizate în desfăsurarea activitătii, în baza unui contract de închiriere;

- dobânzile aferente creditelor bancare;

- dobânzile aferente împrumuturilor de la persoane fizice si juridice, utilizate în desfăsurarea activitătii, pe baza contractului încheiat între părti, în limita nivelului dobânzii de referintă a Băncii Nationale a României;

- cheltuielile cu comisioanele si cu alte servicii bancare;

- cheltuielile cu primele de asigurare care privesc imobilizările corporale si necorporale, inclusiv pentru stocurile detinute, precum si cheltuielile de asigurare pentru boli profesionale si risc profesional si împotriva accidentelor de muncă;

- cheltuielile cu primele de asigurare pentru bunurile din patrimoniul personal, când acestea reprezintă garantie bancară pentru creditele utilizate în desfăsurarea activitătii independente a contribuabilului;

- cheltuielile cu reclama si publicitatea;

- cheltuielile de protocol ocazionate de acordarea unor cadouri, tratatii si mese partenerilor de afaceri, efectuate în scopul afacerii;

- cheltuielile postale si taxele de telecomunicatii;

- cheltuielile cu energia si apa;

- cheltuielile cu transportul de bunuri si de persoane;

- cheltuielile de delegare, detasare si deplasare; cheltuielile reprezentând indemnizatia de delegare, detasare în tară si în străinătate sunt deductibile în limitele prevăzute de legislatia privind impozitul pe profit, respectiv în limita a 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice;

- cheltuieli de natură salarială;

- cheltuielile cu impozitele, taxele, altele decât impozitul pe venit;

- cheltuielile reprezentând contributiile pentru asigurările sociale, pentru constituirea Fondului pentru plata ajutorului de somaj, pentru asigurările sociale de sănătate, precum si alte contributii obligatorii pentru contribuabil si angajatii acestuia;

- cheltuielile reprezentând contributiile profesionale obligatorii datorate, potrivit legii, asociatiilor profesionale din care fac parte contribuabilii;

- cheltuielile cu amortizarea, în conformitate cu reglementările în vigoare;

- valoarea rămasă neamortizată a bunurilor si drepturilor amortizabile înstrăinate, determinată prin deducerea din pretul de cumpărare a amortizării incluse pe costuri în cursul exploatării, în limita venitului realizat din înstrăinare;

- cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentând chiria n cazul contractelor de leasing operational, respectiv cheltuielile cu amortizarea si dobânzile pentru contractele de leasing financiar, stabilite în conformitate cu prevederile privind operatiunile de leasing si societătile de leasing;

- cheltuielile cu pregătirea profesională pentru contribuabili si salariatii lor;

- cheltuieli ocazionate de participarea la congrese si alte întruniri cu caracter profesional;

- cheltuielile cu functionarea si întretinerea, aferente bunurilor care fac obiectul unui contract de comodat, potrivit întelegerii din contract, pentru partea aferentă utilizării în scopul afacerii;

- cheltuieli reprezentând tichetele de masă acordate de angajator potrivit legii;

- alte cheltuieli efectuate pentru realizarea veniturilor.

Cheltuielile cu sponsorizarea si mecenatul sunt deductibile în limitele stabilite prin legislatia în vigoare.

3. Veniturile obtinute din valorificarea în regim de consignatie sau prin vânzare directă către agenti economici si alte institutii a bunurilor rezultate în urma unei prelucrări sau procurate în scopul revânzării sunt considerate venituri din activităti independente. În această situatie se vor solicita documentele care atestă provenienta bunurilor respective, precum si autorizatia de functionare.

Nu se încadrează în aceste prevederi bunurile din patrimoniul personal.

Ordonantă:

Art. 17. - (1) Pentru contribuabilii care realizează venituri din activităti independente si îsi desfăsoară activitatea individual, venitul net se determină pe bază de norme de venit. Ministerul Finantelor Publice, prin ordin al ministrului finantelor publice, stabileste nomenclatorul activitătilor independente pentru care venitul net se poate determina pe bază de norme de venit.

(2) Normele de venit si coeficientii de corectie ai acestora, stabiliti în functie de conditiile specifice de desfăsurare a activitătii, se aprobă de directiile generale ale finantelor publice teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice până cel târziu în ultima zi a lunii decembrie a anului fiscal precedent celui pentru care sunt stabiliti.

(3) Organul fiscal competent va comunica contribuabilului până la data de 15 aprilie a anului fiscal suma reprezentând venitul net si nivelul plătilor anticipate în contul impozitului anual.

(4) În cazul contribuabililor pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit si care îsi desfăsoară activitatea pe perioade mai mici de un an normele de venit se reduc proportional cu perioada nelucrată.

(5) Norma de venit, comunicată contribuabilului potrivit alineatelor precedente, reprezintă venit net si intră în componenta venitului anual global impozabil.

(6) Pentru contribuabilii care desfăsoară mai multe activităti la care impunerea se face pe bază de norme de venit, impozitul se stabileste în functie de norma de venit cea mai mare. Contribuabilii care desfăsoară atât activităti impuse pe bază de norme de venit, cât si activităti care nu se regăsesc în nomenclatorul prevăzut la alin. (1) se impun în sistem real.

(7) Activitatea de taximetrie se impune numai pe bază de norme de venit, inclusiv în situatia în care această activitate se desfăsoară în cadrul unor agenti economici, în baza unor întelegeri, altele decât contractul individual de muncă sau conventia civilă de prestări de servicii.

(8) Pentru contribuabilii care desfăsoară mai multe activităti, printre care si cea de taximetrie, impunerea se face în sistem real. În acest caz venitul net nu poate fi inferior normei de venit, stabilită pentru activitatea de taximetrie.

Norme metodologice:

1. În sensul acestui articol, pentru persoanele fizice autorizate care realizează venituri din activităti independente si desfăsoară activităti cuprinse în nomenclatorul stabilit prin ordin al ministrului finantelor publice, individual, fără angajati, venitul net se poate determina pe bază de norme anuale de venit. La stabilirea normelor anuale de venit se vor avea în vedere si caracterul sezonier al unor activităti, precum si durata concediului legal de odihnă.

Pentru contribuabilii care desfăsoară mai multe activităti, printre care si cea de taximetrie, impunerea se face în sistem real. În acest caz venitul net din activitatea de taximetrie luat în calcul nu poate fi inferior normei de venit, stabilită pentru această activitate.

Persoanele care desfăsoară activitatea de taximetrie cu autoturismele proprietate personală în baza unor contracte, altele decât contractele de muncă sau conventiile civile de prestări de servicii, încheiate cu agenti economici care au ca obiect de activitate taximetria, sunt supuse impozitării în aceleasi conditii cu taximetristii care îsi desfăsoară activitatea în mod independent, pe bază de norme de venit.

2. La stabilirea coeficientilor de corectie a normelor de venit se vor avea în vedere următoarele criterii:

- vadul comercial si clientela;

- vârsta contribuabililor;

- timpul afectat desfăsurării activitătii, cu exceptia cazurilor prevăzute la pct. 3 si 4;

- starea de handicap sau de invaliditate a contribuabilului;

- activitatea se desfăsoară într-un spatiu proprietate a contribuabilului sau închiriat;

- realizarea de lucrări, prestarea de servicii si obtinerea de produse cu material propriu sau al clientului;

- folosirea de masini, dispozitive si scule, actionate manual sau de fortă motrice;

- alte criterii specifice.

Diminuarea normelor de venit ca urmare a îndeplinirii criteriului de vârstă a contribuabilului se operează începând cu anul următor celui în care acesta a împlinit numărul de ani care îi permite reducerea normei. Corectarea normelor de venit pentru contribuabilii care au si calitatea de salariat sau îsi pierd această calitate se face începând cu luna următoare încheierii/desfacerii contractului individual de muncă.

3. Venitul net din activităti independente, determinat pe bază de norme anuale de venit, se reduce proportional cu:

- perioada de la începutul anului si până la momentul autorizării din anul începerii activitătii;

- perioada rămasă până la sfârsitul anului fiscal, în situatia încetării activitătii, la cererea contribuabilului.

4. Pentru întreruperile temporare de activitate în cursul anului, datorate unor accidente, spitalizării si altor cauze obiective, dovedite cu documente justificative, normele de venit se reduc proportional cu perioada nelucrată, la cererea contribuabililor. În situatia încetării activitătii în cursul anului, respectiv a întreruperii temporare, persoanele fizice autorizate si asociatiile fără personalitate juridică sunt obligate să depună autorizatia de functionare si să înstiinteze în scris, în termen de 5 zile, organele fiscale în a căror rază teritorială acestia îsi desfăsoară activitatea. În acest sens se va anexa, în copie, dovada din care să rezulte

depunerea autorizatiei.

5. Pentru contribuabilii impusi pe bază de norme de venit, care îsi exercită activitatea o parte din an, în situatiile prevăzute la pct. 3 si 4, venitul net aferent perioadei efectiv lucrate se determină prin raportarea normei

anuale de venit la 365 de zile, iar rezultatul se înmulteste cu numărul zilelor de activitate.

În acest scop organul fiscal întocmeste o notă de constatare care va cuprinde date si informatii privind:

- situatia care a generat corectarea normei de venit, cum ar fi: începutul/sfârsitul activitătii, întreruperea temporară, conform pct. 4, si altele asemenea;

- perioada în care nu s-a desfăsurat activitate;

- documentele justificative depuse de contribuabil;

- recalcularea normei, conform pct. 5.

6. Pentru contribuabilul care optează să fie impus pe bază de normă de venit si care anterior a fost impus în sistem real, având investitii în curs de amortizare, valoarea amortizării nu diminuează norma de venit. Veniturile realizate din valorificarea investitiilor respective sau trecerea lor în patrimoniul personal, în caz de încetare a activitătii, majorează norma de venit proportional cu valoarea amortizată în perioada impunerii în sistem real.

7. În cazul contribuabilului impus pe bază de normă de venit, care pe perioada anterioară a avut impunere în sistem real si a efectuat investitii care au fost amortizate integral, veniturile din valorificarea sau trecerea acestora în patrimoniul personal ca urmare a încetării activitătii vor majora norma de venit.

8. Contribuabilii care în cursul anului fiscal nu mai îndeplinesc conditiile de impunere pe bază de normă de venit vor fi impusi în sistem real de la data respectivă, venitul net anual urmând să fie determinat prin însumarea fractiunii din norma de venit aferentă perioadei de impunere pe bază de normă de venit cu venitul net rezultat din evidenta contabilă.

Ordonantă:

Art. 18. - (1) Venitul brut din drepturi de proprietate intelectuală reprezintă totalitatea încasărilor în bani si/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură realizate din drepturi de proprietate intelectuală.

(2) Venitul net se determină prin deducerea din venitul brut a unei cote de cheltuieli de 40%, aplicată la venitul brut, precum si a contributiilor obligatorii, datorate potrivit legii.

(3) Venitul net din drepturi de autor aferente operelor de artă monumentală se determină prin deducerea din venitul brut a unei cote de cheltuieli de 50%, aplicată la venitul brut, precum si a contributiilor obligatorii, datorate potrivit legii.

Norme metodologice:

1. Venitul brut din drepturi de proprietate intelectuală cuprinde atât sumele încasate în cursul anului, cât si retinerile în contul plătilor anticipate efectuate cu titlu de impozit si contributiile obligatorii retinute de plătitorii de venituri. În cazul în care determinarea venitului net din drepturi de proprietate intelectuală se face pe bază de cote forfetare de cheltuieli, nu există obligativitatea înregistrării în evidenta contabilă a cheltuielilor efectuate aferente venitului.

2. Cheltuielile forfetare prevăzute de ordonantă includ si comisioanele si alte sume care revin organismelor de gestiune colectivă sau altor plătitori de venituri drept plată a serviciilor prestate pentru gestiunea drepturilor de către acestia din urmă către titularii de drepturi.

3. Sunt considerate opere de artă monumentală următoarele:

- lucrări de decorare, cum ar fi pictura murală a unor spatii si clădiri de mari dimensiuni, interior-exterior;

- lucrări de artă aplicată în spatii publice, cum ar fi: ceramică, metal, lemn, piatră, marmură si altele asemenea;

- lucrări de sculptură de mari dimensiuni, design monumental, amenajări de spatii publice;

- lucrări de restaurare a acestora.

4. Veniturile din drepturi de proprietate intelectuală obtinute din străinătate se supun regulilor aplicabile veniturilor din străinătate, astfel cum acestea sunt prevăzute în sectiunea “Aspecte internationale”, indiferent dacă sunt încasate direct de titulari sau prin intermediul entitătilor responsabile cu gestiunea drepturilor de proprietate intelectuală, potrivit legii.

5. Cotele de cheltuieli forfetare prevăzute la art. 18 alin. (2) si (3) din ordonantă nu cuprind contributia la Fondul asigurărilor sociale de sănătate si contributia la asigurările sociale.

6. Cota de cheltuieli forfetare nu se acordă în cazul în care persoanele fizice utilizează baza materială a beneficiarului acestor drepturi de proprietate intelectuală.

Ordonantă:

Art. 19. - În cazul exploatării de către mostenitori a drepturilor de proprietate intelectuală, precum si în cazul remuneratiei reprezentând dreptul de suită si al remuneratiei compensatorii pentru copia privată, venitul net se determină prin scăderea din venitul brut a sumelor ce revin organismelor de gestiune colectivă sau altor plătitori de asemenea venituri, potrivit legii, fără aplicarea cotei forfetare de cheltuieli prevăzute la art. 18 alin. (2) si (3).

Norme metodologice:

1. În următoarele situatii venitul net din drepturi de proprietate intelectuală se determină ca diferentă între venitul brut si comisionul cuvenit organismelor de gestiune colectivă sau altor plătitori care, conform legii, au atributii de colectare si de repartizare a veniturilor între titularii de drepturi:

- venituri din drepturi de proprietate intelectuală transmise prin succesiune;

- venituri din exercitarea dreptului de suită;

- venituri reprezentând remuneratia compensatorie pentru copia privată.

2. Dreptul de suită este dreptul acordat de lege autorului unei opere de artă plastică de a primi o cotă de 5% din pretul de revânzare al operei respective, dacă revânzarea se face prin licitatie sau prin intermediul unui agent comisionar ori de către un comerciant. Licitatorii, agentii comisionari si comerciantii au obligatia să retină si să plătească autorului suma corespunzătoare cotei de 5% din pretul de vânzare.

3. Remuneratia compensatorie pentru copia privată este o sumă stabilită printr-o dispozitie expresă a legii drept compensatie pecuniară pentru prejudiciile cauzate titularilor de drepturi prin reproducerea/copierea de către diverse persoane, în scop personal, a unor opere protejate, cum ar fi creatii si prestatii cuprinse într-o fixare comercială.

Această remuneratie este plătită de către fabricantii sau importatorii de aparate ce permit reproducerea acestor opere sau de suporturi utilizabile pentru reproducerea operelor. Remuneratia este de 5% din pretul de vânzare sau din valoarea înscrisă în documentele vamale pentru aceste aparate sau suporturi.

Remuneratia compensatorie pentru copia privată se colectează prin intermediul organismelor de gestiune colectivă, care repartizează sumele astfel colectate fiecărui beneficiar.

Ordonantă:

Art. 20. - (1) Contribuabilii care obtin venituri din activităti independente, impusi pe bază de norme de venit, precum si cei care obtin venituri din drepturi de proprietate intelectuală au dreptul să opteze pentru determinarea venitului net în sistem real, potrivit art. 16.

(2) Optiunea se face pe bază de cerere adresată organului fiscal competent până la data de 31 ianuarie a anului fiscal sau o dată cu depunerea declaratiei privind venitul estimat si este obligatorie pentru contribuabil pe perioada anului fiscal. Optiunea se consideră reînnoită pentru un nou an fiscal în cazul în care contribuabilul nu depune o cerere de renuntare la optiunea privind impunerea în sistem real.

Norme metodologice:

1. Optiunea de a determina venitul net în sistem real se face astfel:

a) în cazul contribuabililor prevăzuti la art. 17 alin. (1) din ordonantă, care au desfăsurat activitate în anul precedent si au fost impusi pe bază de norme de venit, prin depunerea până la data de 31 ianuarie a anului fiscal a cererii de optiune pentru sistemul real de impunere, precum si a declaratiei privind venitul estimat;

b) în cazul contribuabililor prevăzuti la art. 17 alin. (1) din ordonantă, care încep activitatea în cursul anului fiscal, prin depunerea în termen de 15 zile de la începerea activitătii a declaratiei privind venitul estimat, însotită de cererea de optiune pentru sistemul real de impunere. Fac exceptie persoanele fizice care exercită activitate de taximetrie.

2. Contribuabilii impusi în sistem real au dreptul de a renunta la optiune pe baza unei cereri depuse până la data de 31 ianuarie a anului fiscal.

3. Cererea depusă, cuprinzând optiunea pentru sistemul real, precum si cererea de renuntare la optiune se consideră aprobate de drept prin depunere si înregistrare la organul fiscal.

Ordonantă:

Art. 21. - (1) Beneficiarii de venit datorează în cursul anului un impozit retinut la sursă, reprezentând plăti anticipate, stabilit în situatiile si în cuantumurile următoare:

a) 15% din venitul brut încasat, în cazul veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală;

b) 10% din venitul brut încasat, ca urmare a valorificării de bunuri în regim de consignatie;

c) 10% aplicat la venitul brut încasat, ca urmare a unor activităti desfăsurate în baza unui contract de agent, comision sau mandat comercial;

d) 10% din venitul brut încasat, în cazul activitătilor de expertiză contabilă, tehnică judiciară si extrajudiciară.

(2) Plătitorii veniturilor prevăzute la alin. (1) au obligatia să calculeze, să retină si să vireze impozitul la bugetul de stat până la data de 10 inclusiv a lunii următoare celei în care se face plata venitului.

(3) Impozitul retinut de persoana juridică în contul persoanei fizice pentru veniturile realizate dintr-o asociere cu o persoană juridică română, care nu dă nastere unei persoane juridice, reprezintă plata anticipată în contul impozitului anual pe venit. Obligatia calculării, retinerii si virării impozitului determinat conform metodologiei stabilite în legislatia privind impozitul pe profit revine persoanei juridice române.

Norme metodologice:

1. Plătitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectuală au obligatia de a calcula si de a retine în cursul anului fiscal o sumă reprezentând 15% din venitul brut realizat de titularii de drepturi de proprietate intelectuală ca urmare a exploatării drepturilor respective. Această sumă reprezintă plata anticipată în contul impozitului anual datorat de contribuabili.

2. Plătitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectuală, cărora le revine obligatia calculării si retinerii impozitului anticipat, sunt, după caz:

- utilizatorii de opere, inventii, know-how si altele asemenea, în situatia în care titularii de drepturi îsi exercită drepturile de proprietate intelectuală în mod personal, iar relatia contractuală dintre titularul de drepturi de proprietate intelectuală si utilizatorul respectiv este directă;

- organismele de gestiune colectivă sau alte entităti, care, conform dispozitiilor legale, au atributii de gestiune a drepturilor de proprietate intelectuală, a căror gestiune le este încredintată de către titulari. În această situatie se încadrează si producătorii si agentii mandatati de titularii de drepturi, prin intermediul cărora se colectează si se repartizează drepturile respective.

3. În situatia în care sumele reprezentând venituri din exploatarea drepturilor de proprietate intelectuală se colectează prin mai multe organisme de gestiune colectivă sau prin alte entităti asemănătoare, obligatia calculării si retinerii impozitului anticipat revine organismului sau entitătii care efectuează plata către titularul de drepturi de proprietate intelectuală.

4. În cazul contribuabililor ale căror plăti anticipate sunt calculate în conformitate cu prevederile art. 21 alin. (1) lit. b) si c) din ordonantă pentru veniturile realizate pe baza contractelor de consignatie, agent, comision sau mandat comercial si care realizează venituri comerciale si în alte conditii, pentru acestea din urmă au obligatia să le evidentieze în contabilitate separat si să plătească în cursul anului plăti anticipate trimestriale, în conformitate cu art. 66 din ordonantă.

5. Impozitul anticipat se calculează si se retine în momentul plătii sumelor reprezentând venituri comerciale si din exploatarea drepturilor de proprietate intelectuală către titularul de drepturi.

6. Impozitul retinut se virează la bugetul de stat până la data de 10 a lunii următoare celei în care se fac plata venitului si retinerea impozitului.

Ordonantă:

SECTIUNEA a 2-a

Venituri din salarii

1. Definirea veniturilor din salarii

Art. 22. - Sunt considerate venituri din salarii, denumite în continuare salarii, toate veniturile în bani si/sau în natură, obtinute de o persoană fizică ce desfăsoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor sau de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporară de muncă, de maternitate si pentru concediul de îngrijire a copilului în vârstă de până la 2 ani.

Art. 23. - În vederea impunerii, sunt asimilate salariilor:

a) indemnizatiile din activităti desfăsurate ca urmare a unei functii de demnitate publică, stabilite potrivit legii;

a1) indemnizatiile din activităti desfăsurate ca urmare a unei functii alese în cadrul persoanelor juridice fără scop lucrativ;

b) drepturile de soldă lunară, indemnizatiile, primele, premiile, sporurile si alte drepturi ale cadrelor militare, acordate potrivit legii;

c) indemnizatia lunară brută, precum si suma din profitul net, cuvenite administratorilor la companii/societăti nationale, societăti comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar, precum si la regiile autonome;

d) sumele primite de membrii fondatori ai societătilor comerciale constituite prin subscriptie publică;

e) veniturile realizate din încadrarea în muncă ca urmare a încheierii unei conventii civile de prestări de servicii;

f) sumele primite de reprezentantii în adunarea generală a actionarilor, în consiliul de administratie si în comisia de cenzori;

g) sumele primite de reprezentantii în organisme tripartite, conform legii;

h) indemnizatia lunară a asociatului unic, la nivelul valorii înscrise în declaratia de asigurări sociale;

i) alte drepturi de natură salarială sau asimilate salariilor.

Norme metodologice:

1. Veniturile de natură salarială prevăzute la art. 22 si 23 din ordonantă, denumite în continuare venituri din salarii, sunt venituri din activităti dependente, dacă sunt îndeplinite următoarele criterii:

- părtile care intră în relatia de muncă, denumite în continuare angajator si angajat, stabilesc de la început:

felul activitătii, timpul de lucru si locul desfăsurării activitătii;

- partea care utilizează forta de muncă pune la dispozitia celeilalte părti mijloacele de muncă, cum ar fi: spatii cu înzestrare corespunzătoare, îmbrăcăminte specială, unelte de muncă si altele asemenea;

- persoana care activează contribuie numai cu forta ei fizică sau cu capacitatea ei intelectuală, nu si cu capitalul propriu;

- plătitorul de venituri de natură salarială suportă cheltuielile de deplasare în interesul serviciului ale angajatului, cum ar fi indemnizatia de delegare-detasare în tară si în străinătate, si alte cheltuieli de această natură, precum si indemnizatia de concediu de odihnă si indemnizatia pentru concediu medical, în caz de boală;

- persoana care activează lucrează sub îndrumarea unei alte persoane si este obligată să respecte îndrumările acesteia.

2. În scopul determinării impozitului pe veniturile din salarii, se consideră angajator persoana juridică sau persoana fizică si orice altă entitate la care îsi desfăsoară activitatea una sau mai multe persoane fizice care prestează muncă în schimbul unei plăti.

Angajatul este persoană fizică care îsi desfăsoară activitatea la un angajator în baza unei relatii contractuale de muncă, cum ar fi: contract individual de muncă, conventie civilă de prestări de servicii, sau în baza unor legi speciale, în schimbul unei plăti.

3. Veniturile din salarii sau asimilate salariilor cuprind totalitatea sumelor încasate ca urmare a unei relatii contractuale de muncă, precum si orice sume de natură salarială primite în baza unor legi speciale, indiferent de perioada la care se referă, si care sunt realizate din:

a) sume primite pentru munca prestată ca urmare a contractului individual de muncă, a contractului colectiv de muncă, precum si pe baza actului de numire:

a1) salariile de bază;

a2) sporurile si adaosurile de orice fel;

a3) indemnizatiile de orice fel;

a4) recompensele si premiile de orice fel;

a5) sumele reprezentând premiul anual si stimulentele acordate, potrivit legii, personalului din institutiile publice, cele reprezentând stimulentele din fondul de participare la profit, acordate salariatilor agentilor economici după aprobarea bilantului contabil, potrivit legii;

a6) sumele primite pentru concediul de odihnă;

a7) sumele primite în caz de incapacitate temporară de muncă si în caz de maternitate;

a8) sumele primite pentru concediul de îngrijire a copilului în vârstă de până la 2 ani;

a9) sumele primite pentru concediul de îngriire a copilului cu handicap, până la împlinirea de către acesta a vârstei de 3 ani;

a10) sumele primite pentru concedii medicale de îngrijire a copiilor cu handicap accentuat sau grav, până la împlinirea de către copii a vârstei de 18 ani;

a11) orice alte câstiguri în bani si în natură, primite de la angajatori de către angajati, ca plată a muncii lor;

b) indemnizatiile, precum si orice alte drepturi acordate persoanelor din cadrul organelor autoritătii publice, alese sau numite în functie potrivit legii, precum si altora asimilate cu functiile de demnitate publică, stabilite potrivit sistemului de stabilire a indemnizatiilor pentru persoane care ocupă functii de demnitate publică;

c) drepturile cadrelor militare în activitate si ale militarilor angajati pe bază de contract, reprezentând solda lunară compusă din solda de grad, solda de functie, gradatii si indemnizatii, precum si prime, premii si alte drepturi stabilite potrivit legislatiei speciale;

d) drepturile administratorilor, obtinute în baza contractului de administrare încheiat cu companiile/societătile nationale, societătile comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar, precum si cu regiile autonome, stabilite potrivit legii, cum ar fi indemnizatia lunară brută, suma cuvenită prin participare la profitul net al societătii;

e) sumele plătite membrilor fondatori ai unei societăti comerciale constituite prin subscriptie publică, potrivit cotei de participare la profitul net, stabilită de adunarea constitutivă, potrivit legislatiei în vigoare;

f) veniturile realizate din activităti desfăsurate în baza unei conventii civile de prestări de servicii, plătite de agenti economici, institutii publice si de alte entităti;

g) sumele primite de reprezentantii numiti în adunarea generală a actionarilor si sumele primite de membrii consiliului de administratie si ai comisiei de cenzori, stabilite potrivit prevederilor legale;

h) sumele primite de reprezentantii în organisme tripartite, conform legii;

i) sumele primite de către persoanele fizice agreate de Ministerul Finantelor Publice să efectueze certificarea bilantului contabil si a contului de executie bugetară la institutiile publice care nu au compartiment propriu de audit intern si care nu îsi desfăsoară activitatea în cabinete individuale înregistrate la organele fiscale teritoriale;

j) indemnizatiile, primele si alte asemenea sume acordate membrilor alesi ai unor entităti, cum ar fi: organizatii sindicale, organizatii patronale, alte organizatii neguverna mentale, asociatii de locatari/proprietari si altele asemenea;

k) indemnizatiile acordate ca urmare a participării în comisii, comitete, consilii si altele asemenea, constituite conform legii;

l) veniturile obtinute de condamnatii care execută pedepse la locul de muncă;

m) sumele plătite sportivilor amatori, ca urmare a participării în competitii sportive oficiale, precum si sumele plătite sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti în domeniu de către cluburile sau asociatiile sportive cu care acestia au relatii contractuale de muncă, indiferent de forma sub care se plătesc, inclusiv prima de joc, cu exceptia celor prevăzute la art. 6 lit. f1) si f2) din ordonantă;

n) compensatii bănesti individuale acordate persoanelor disponibilizate prin concedieri colective, din fondul de salarii, potrivit dispozitiilor prevăzute în contractul de muncă;

o) indemnizatii sau alte drepturi acordate angajatilor cu ocazia angajării sau mutării acestora într-o altă localitate, stabilite potrivit contractelor de muncă, statutelor sau altor dispozitii legale, cu exceptia celor prevăzute la art. 5 lit. l), m) si n) din ordonantă;

p) alte drepturi si indemnizatii de natură salarială sau asimilate salariilor.

Ordonantă:

2. Determinarea venitului din salarii

Art. 24. - (1) Venitul brut din salarii reprezintă suma veniturilor realizate de salariat pe fiecare loc de realizare a venitului.

(2) Venitul net din salarii se determină prin deducerea din venitul brut, determinat potrivit prevederilor alin. (1), a următoarelor cheltuieli, după caz:

a) contributiile obligatorii datorate, potrivit legii, pentru protectia socială a somerilor, pentru asigurările sociale de sănătate, contributia individuală de asigurări sociale, precum si alte contributii obligatorii stabilite prin lege, după caz;

b) o cotă de 15% din deducerea personală de bază, acordată cu titlu de cheltuieli profesionale, o dată cu dedu cerea personală de bază la acelasi loc de muncă.

(3) Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar reprezentând plăti anticipate, care se calculează si se retine la sursă de către plătitorii de venituri.

(4) Impozitul lunar prevăzut la alin. (3) se determină astfel:

a) la locul unde se află functia de bază, prin aplicarea baremului lunar prevăzut la art. 8 asupra bazei de calcul determinate ca diferentă între venitul net din salarii aferent unei luni si deducerile personale acordate pentru luna respectivă;

b) pentru veniturile obtinute în celelalte cazuri, prin aplicarea baremului lunar prevăzut la art. 8 asupra bazei de calcul determinate ca diferentă între venitul brut si contributia la asigurările sociale de sănătate, pe fiecare loc de realizare a acestuia.

(5) Abrogat.

(6) În cazul salariilor sau diferentelor de salarii stabilite în baza unor hotărâri judecătoresti rămase definitive si irevocabile, beneficiarii de astfel de venituri datorează un impozit final care se calculează si se retine la sursă de către plătitorii de venituri, prin aplicarea unei cote de 20% asupra bazei de calcul determinate ca diferentă între venitul brut si contributiile obligatorii prevăzute de lege, si nu se cumulează cu celelalte drepturi salariale ale lunii în care se plătesc.

(7) Sumele reprezentând prime de vacantă, acordate pe lângă indemnizatia de concediu de odihnă, potrivit prevederilor contractelor de muncă sau ale unor legi speciale, în limita salariului de bază din luna anterioară plecării în concediu, se impozitează separat de celelalte drepturi salariale ale lunii în care se plătesc, prin aplicarea baremului lunar asupra bazei de calcul determinate ca diferentă între venitul brut si contributia la asigurările sociale de sănătate. Veniturile se supun procedurii prevăzute la art. 27.

(8) În cazul veniturilor încasate în avans în cursul anului pentru plata indemnizatiilor de concediu de odihnă, acestea se cuprind în baza de calcul a lunilor la care se referă.

Norme metodologice:

1. Venitul brut din salarii reprezintă totalitatea veniturilor realizate conform art. 22 si 23 din ordonantă, precum si a avantajelor primite conform art. 9 din ordonantă de o persoană fizică, pe fiecare loc de realizare, indiferent de denumirea acestora sau de forma sub care sunt acordate.

2. Pentru persoanele fizice care desfăsoară activităti pe teritoriul României sunt considerate venituri din salarii realizate din România sumele primite de la angajatori cu sediul sau cu domiciliul în România, precum si de la angajatori cu sediul sau cu domiciliul în străinătate, indiferent unde este primită suma.

3. Pentru persoanele fizice străine si cele române care nu au domiciliul în România, astfel cum sunt prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. b) si c) si alin. (2) din ordonantă, se impozitează numai salariul obtinut din România.

4. Contribuabilii care realizează venituri din salarii datorează lunar impozit reprezentând plăti anticipate în contul impozitului pe venitul anual, calculat si retinut de către plătitorul de venituri.

5. Drepturile salariale acordate în natură, precum si avantajele acordate angajatilor se evaluează conform prevederilor art. 9 din ordonantă si se impozitează în luna în care au fost primite. Documentele referitoare la calculul contravalorii veniturilor si avantajelor în natură primite de angajat se vor anexa la statul de plată.

6. Transformarea în lei a sumelor obtinute, potrivit legii, în valută, reprezentând venituri din salarii realizate în România, se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Natională a României pentru ultima zi a lunii pentru care se face plata acestor drepturi. În situatia în care veniturile din salarii sunt plătite în cursul lunii sau în cazul încetării raporturilor de muncă, se utilizează cursul de schimb valutar comunicat de Banca Natională a României, în vigoare în ziua precedentă celei în care se face plata.

7. Pentru calculul impozitului lunar aferent venitului realizat baremul lunar de impozit se aplică asupra bazei de calcul determinate astfel:

a) asupra venitului net lunar din salarii, determinat prin scăderea din venitul brut a contributiilor obligatorii retinute si a sumei reprezentând cheltuieli profesionale, diminuat cu deducerile personale de bază si suplimentare, acordate în luna respectivă, după caz, pentru veniturile din salarii la functia de bază;

b) asupra venitului net calculat ca diferentă între venitul brut realizat într-o lună si contributia la asigurările sociale de sănătate, pe fiecare loc de realizare a acestuia, pentru veniturile din salarii, altele decât cele de la functia de bază. Această regulă se aplică si în cazul veniturilor sub forma indemnizatiei lunare a asociatului unic, precum si pentru drepturile de natură salarială acordate de angajator persoanelor fizice ulterior încetării raporturilor de muncă.

8. În scopul determinării impozitului pe veniturile salariale, prin locul unde se află functia de bază se întelege:

a) pentru persoanele fizice angajate la un singur loc de muncă, ultimul loc înscris în carnetul de muncă sau în documentele specifice care, potrivit reglementărilor legale, sunt asimilate acestora;

b) în cazul cumulului de functii, locul ales de persoanele fizice.

9. Suma care depăseste nivelul salariului de bază din luna anterioară acordării primei de vacantă se cumulează cu veniturile de natură salarială ale lunii în care se plăteste această primă. Contributiile obligatorii datorate asupra primei de vacantă în limita salariului brut sunt deductibile la calculul venitului net al drepturilor salariale plătite în luna respectivă.

În situatia în care prima de vacantă se acordă în mai multe transe, dacă si concediul de odihnă se acordă fractionat sau în alte conditii prevăzute în mod expres în contractul de muncă, în vederea impozitării separate se compară cuantumul fractionat al primei de vacantă acordate cu salariul de bază din fiecare lună anterioară plecării în concediu.

10. În cazul persoanelor care desfăsoară activităti exclusiv pe bază de conventii civile de prestări de servicii, deductibilitatea contributiilor individuale la asigurările sociale si de somaj, datorate si achitate de contribuabili, se face o dată cu determinarea impozitului anual pe venit, pe baza documentelor emise de institutiile beneficiare ale acestor contributii.

11. Indemnizatiile aferente concediilor de odihnă nu se cumulează cu veniturile lunii în care se plătesc, urmând să fie impuse în lunile la care se referă, cumulat cu veniturile plătite în aceste luni.

Ordonantă:

3. Obligatiile plătitorilor de venituri si ale contribuabililor

Art. 25. - Plătitorii de salarii si de venituri asimilate salariilor au obligatia de a calcula si de a retine impozitul aferent veniturilor fiecărei luni, la data efectuării plătii acestor venituri, precum si de a-l vira la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare.

Norme metodologice:

1. Impozitul pe veniturile din salarii se calculează si se retine lunar, pe baza statelor de salarii, de angajatorii care au sediul sau domiciliul în România.

2. Veniturile în natură se consideră plătite la ultima plată a drepturilor salariale pentru luna respectivă. Impozitul aferent veniturilor si avantajelor în natură se retine din salariul primit de angajat în numerar pentru aceeasi lună.

3. Calculul si retinerea impozitului lunar pe veniturile din salarii se efectuează de angajatori astfel:

a) în situatia în care veniturile din salarii se plătesc o singură dată pe lună sau sub formă de avans si lichidare, calculul si retinerea se fac la data ultimei plăti a drepturilor salariale aferente fiecărei luni, conform prevederilor art. 24 din ordonantă;

b) în situatia în care în cursul unei luni angajatorii efectuează plăti de venituri, altele decât cele cuprinse la lit. a), cum sunt premii, stimulente de orice fel, sume acordate potrivit legii pentru concediul de odihnă neefectuat si altele asemenea, denumite plăti intermediare, impozitul se calculează si se retine la fiecare plată, pe baza statelor de salarii, prin aplicarea baremului lunar asupra plătilor intermediare cumulate până la data ultimei plăti intermediare pentru care se face calculul. Impozitul de retinut la fiecare plată intermediară reprezintă diferenta dintre impozitul calculat si suma impozitelor retinute la plătile intermediare anterioare.

La data ultimei plăti a drepturilor salariale aferente unei luni impozitul se calculează, potrivit art. 24 din ordonantă, asupra veniturilor totale obtinute prin cumularea drepturilor respective cu plătile intermediare.

Impozitul de retinut la această dată reprezintă diferenta dintre impozitul calculat asupra veniturilor totale si suma impozitelor retinute la plătile intermediare.

4. În cazul în care un angajat care obtine venituri din salariu la functia de bază se mută în cursul unei luni la un alt angajator, calculul impozitului se face pentru fiecare loc de realizare a venitului. Deducerile personale si cheltuielile profesionale se acordă numai de primul angajator, în limita veniturilor realizate pentru acea lună, până la data lichidării, recalcularea urmând să se efectueze o dată cu calculul impozitului anual.

5. Impozitul calculat si retinut lunar se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri.

6. Fisele fiscale pentru salariatii care au fost detasati la o altă unitate se completează de către unitatea care a încheiat contractele de muncă cu acestia.

În situatia în care plata venitului salarial se face de unitatea la care salariatii au fost detasati, angajatorul care a detasat comunică angajatorului la care acestia sunt detasati date referitoare la coeficientii de deducere, precum si eventualele modificări ale acestora apărute în cursul anului.

Pe baza acestor date unitatea la care salariatii au fost detasati întocmeste statele de salarii, calculează impozitul si transmite lunar unitătii de la care au fost detasati informatii privind venitul net si impozitul retinut pentru fiecare angajat, în scopul completării fisei fiscale.

Pentru angajatii permanenti care nu au altă sursă de venit angajatorul de la care au fost detasati efectuează regularizarea conform art. 27 din ordonantă si transmite unitătii la care salariatii au fost detasati informatii privind diferentele de impozit pentru restituirea sau retinerea prin statele de plată.

7. Contributiile obligatorii reprezentând cheltuieli deductibile aferente veniturilor din salarii se determină conform reglementărilor legale în materie.

Ordonantă:

Art. 26. - (1) Calculul impozitului pe veniturile din salarii se face pe baza informatiilor cuprinse în fisa fiscală.

(2) Plătitorii de venituri au obligatia să solicite organului fiscal, pe bază de cerere, până la data de 30 noiembrie a fiecărui an pentru anul următor, formularul tipizat al fiselor fiscale pentru salariati si pentru persoanele fizice care obtin venituri asimilate salariilor.

(3) Fisa fiscală va fi completată de plătitorul de venituri cu datele personale ale contribuabilului, mentiunile referitoare la deducerile personale, veniturile din salarii obtinute si impozitul retinut si virat în cursul anului, precum si rezultatul regularizării impozitului plătit pe venitul anual sub formă de salarii. Până la completarea fisei fiscale cu datele personale necesare acordării deducerilor personale suplimentare salariatii vor beneficia de deducerea personală de bază, urmând ca angajatorii să efectueze regularizarea veniturilor salariale.

(4) Plătitorul de venituri are obligatia să completeze formularele prevăzute la alin. (1) pe întreaga durată de efectuare a plătii salariilor, să recalculeze si să regularizeze anual impozitul pe salarii.

(5) Plătitorul este obligat să păstreze fisa fiscală pe întreaga durată a angajării si să transmită organului fiscal competent si angajatului, sub semnătură, câte o copie pentru fiecare an până în ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul fiscal expirat.

(6) Datele personale din fisele fiscale se vor completa pe bază de documente justificative. Deducerile personale suplimentare pentru persoanele aflate în întretinere se acordă pe bază de declaratie pe propria răspundere a contribuabilului, însotită de documente justificative.

Norme metodologice:

1. Calculul impozitului pe veniturile din salarii la locul unde se află functia de bază se face pe baza informatiilor cuprinse în Fisa fiscală 1, care are regim de declaratie de impozite si taxe. În Fisa fiscală 1 se înscriu sumele cuprinse în statele de salarii aferente perioadei impozabile si plătite salariatilor până la data de depunere a fiselor fiscale.

2. În cazul încetării activitătii în timpul anului, angajatorul va elibera angajatului un exemplar al fisei fiscale la data lichidării, iar organului fiscal în a cărui rază teritorială angajatorul îsi are sediul îi va transmite fisa fiscală respectivă după încheierea anului fiscal, în perioada 1 ianuarie-28/29 februarie a anului fiscal următor.

3. Fisa fiscală se depune la organul fiscal la care angajatorul este înregistrat ca plătitor de impozit pe venit din salarii.

4. În situatia în care, în cursul anului, ca urmare a unor măsuri organizatorice, are loc reorganizarea unei entităti, cu preluarea în totalitate a unor structuri si a personalului aferent acestora, noua structură va îndeplini obligatiile legale prevăzute la art. 26 alin. (4) si (5) din ordonantă. Pentru personalul preluat în conditiile de mai sus fosta entitate nu mai are obligatia să transmită fisele fiscale organului fiscal si angajatilor.

Ordonantă:

Art. 27. - (1) Plătitorii de venituri de natură salarială au obligatia să determine venitul anual impozabil din salarii si să stabilească diferenta dintre impozitul calculat la nivelul anului si cel calculat si retinut lunar anticipat în cursul anului fiscal, până în ultima zi lucrătoare a lunii februarie a anului fiscal următor, precum si să efectueze regularizarea acestor diferente în termen de 90 de zile de la această dată, pentru persoanele fizice care îndeplinesc cumulativ următoarele conditii:

a) au fost angajatii permanenti ai plătitorului în cursul anului, cu functie de bază;

b) nu au alte surse de venit care se cuprind în venitul anual global impozabil.

(2) Diferentele de impozit rezultate din operatiunile de regularizare influentează obligatia de plată pentru bugetul de stat a impozitului pe venitul din salarii, a angajatorului, pentru luna în care are loc regularizarea, rezultând impozitul de virat pentru luna respectivă.

(3) Sumele reprezentând deduceri personale cuvenite, dar neacordate în cursul anului fiscal de către angajatori, precum si deduceri personale acordate, dar necuvenite, se regularizează cu ocazia stabilirii impozitului anual pe venit.

Norme metodologice:

1. Pentru angajatii care obtin venituri din salarii numai la functia de bază impozitul anual pe veniturile din salarii se calculează prin aplicarea baremului anual pentru calculul impozitului pe venitul anual global impozabil, prevăzut la art. 8 alin. (4) din ordonantă, asupra bazei de impozitare anuale, determinată ca diferentă între venitul net annual corectat cu diferenta de cheltuială profesională si suma deducerilor personale cuvenite în acel an.

2. Angajatii permanenti care au realizat si alte venituri de natura celor care se globalizează, respectiv venituri din salarii, altele decât cele de la functia de bază, venituri din activităti independente, venituri din cedarea folosintei bunurilor, sunt obligati să înstiinteze în scris angajatorul despre acest fapt în perioada 1-15 ianuarie a anului următor celui pentru care se face regularizarea. Sunt angajati permanenti, în sensul ordonantei, persoanele fizice care pe întreaga perioadă a anului fiscal si-au desfăsurat activitatea la acelasi angajator.

3. Angajatorul va regulariza fisele fiscale ale angajatilor permanenti care nu l-au înstiintat că realizează si alte venituri.

4. În situatia în care persoana fizică pentru care angajatorul a efectuat calculul impozitului anual nu mai are calitatea de angajat la data efectuării regularizării diferentelor de impozit, angajatorul va comunica organului fiscal de domiciliu al persoanei fizice diferentele rezultate, în vederea luării acestuia în evidenta organului fiscal.

În acest caz angajatorul depune la organul fiscal pachetul cu fisele fiscale completate pentru persoana respectivă, însotite de o situatie centralizatoare/borderou.

Ordonantă:

Art. 28. - (1) Contribuabilii care îsi desfăsoară activitatea în România si obtin venituri sub formă de salarii din străinătate, precum si persoanele fizice române angajate ale misiunilor diplomatice si ale posturilor consulare acreditate în România au obligatia ca, personal sau printr-un reprezentant fiscal, să calculeze impozitul conform art. 24, să îl declare si să îl plătească în termen de 25 de zile de la expirarea lunii pentru care s-a realizat venitul.

(2) Misiunile diplomatice si posturile consulare acreditate în România, precum si reprezentantele organismelor internationale ori reprezentantele societătilor comerciale si ale organizatiilor economice străine autorizate, potrivit legii, să îsi desfăsoare activitatea în România pot opta ca pentru angajatii acestora, care realizează venituri din salarii impozabile în România, să îndeplinească obligatiile privind calculul, retinerea si virarea impozitului pe veniturile din salarii, prevăzute în prezenta ordonantă.

(3) Persoana juridică sau fizică la care contribuabilul îsi desfăsoară activitatea potrivit alin. (1) este obligată să ofere informatii organului fiscal competent referitoare la data începerii desfăsurării activitătii de către contribuabil si, respectiv, a încetării acesteia, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului.

Norme metodologice:

1. Contribuabilii care desfăsoară activitatea în România si obtin venituri sub formă de salarii din străinătate care, potrivit ordonantei, se impun în România, precum si persoanele fizice române angajate ale misiunilor diplomatice si ale posturilor consulare acreditate în România, pentru care angajatorul nu îndeplineste obligatiile privind calculul, retinerea si virarea impozitului pe salarii, au obligatia să depună lunar o declaratie la organul fiscal competent. Organul fiscal competent este:

- organul fiscal în a cărui rază teritorială contribuabilul îsi are domiciliul - pentru persoanele fizice române cu domiciliul în România;

- organul fiscal în a cărui rază teritorială contribuabilul îsi are resedinta - pentru persoanele fizice române care nu au domiciliul în România si pentru persoanele fizice străine.

2. În vederea solicitării formularelor de declaratii, contribuabilii trebuie să depună la organul fiscal competent o cerere. La cerere se va anexa o copie de pe documentul care reglementează raportul de muncă sau, după caz, o traducere legalizată a contractului în baza căruia îsi desfăsoară activitatea.

3. Persoanele fizice sau juridice la care îsi desfăsoară activitatea contribuabilii prevăzuti la art. 28 alin. (1) din ordonantă au obligatia să depună o declaratie informativă privind începerea/încetarea activitătii acestor contribuabili. Declaratia informativă se depune la organul fiscal în a cărui rază teritorială îsi are domiciliul sau sediul persoana fizică ori juridică la care îsi desfăsoară activitatea contribuabilul, ori de câte ori apar modificări de natura începerii/încetării activitătii în documentele care atestă raporturile de muncă, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului.

Ordonantă:

SECTIUNEA a 3-a

Venituri din cedarea folosintei bunurilor

1. Definirea venitului

Art. 29. - Veniturile din cedarea folosintei bunurilor sunt veniturile, în bani si/sau în natură, provenind din cedarea folosintei bunurilor mobile si imobile, obtinute de către proprietar, uzufructuar sau alt detinător legal.

Norme metodologice:

1. În această categorie de venit se cuprind veniturile din închirieri si subînchirieri de bunuri mobile si imobile, precum si veniturile din arendarea bunurilor agricole, din patrimoniul personal.

2. Veniturile obtinute din închirieri si subînchirieri de bunuri imobile sunt cele din cedarea folosintei locuintei, caselor de vacantă, garajelor, terenurilor si altele asemenea, a căror folosintă este cedată în baza unor contracte de închiriere/subînchiriere, uzufruct, arendare si altele asemenea, inclusiv a unor părti din acestea, utilizate în scop de reclamă, afisaj si publicitate.

Ordonantă:

Art. 30. - Veniturile din cedarea folosintei bunurilor se stabilesc pe baza contractului încheiat între părti, în formă scrisă, si înregistrat la organul fiscal competent în termen de 15 zile de la data încheierii acestuia.

Norme metodologice:

1. Cedarea folosintei bunurilor obligă la încheierea între părti a unui contract în formă scrisă si la înregistrarea acestuia la organul fiscal în a cărui rază teritorială este situat bunul generator de venit, în cazul bunurilor imobile, sau în a cărui rază teritorială îsi are domiciliul contribuabilul, în cazul bunurilor mobile.

2. Obligatia de a înregistra la organul fiscal contractul de cedare a folosintei, în formă scrisă, revine proprietarului, uzufructuarului sau altui detinător legal, după caz.

Ordonantă:

2. Determinarea venitului net

din cedarea folosintei bunurilor Art. 31. - (1) Venitul brut reprezintă totalitatea sumelor în bani si/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură, realizate de proprietar, uzufructuar sau alt detinător legal.

(2) Venitul brut se majorează cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispozitiilor legale, în sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui detinător legal, dacă sunt efectuate de cealaltă parte contractantă.

(3) Venitul brut anual din cedarea folosintei bunurilor se stabileste pe baza chiriei sau a arendei prevăzute în contractul încheiat între părti pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul plătii chiriei sau a arendei.

(4) În situatia în care chiria/arenda reprezintă echivalentul în lei al unei valute, venitul brut anual se determină pe baza chiriei/arendei lunare evaluate la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Natională a României, din ultima zi a fiecărei luni, corespunzător lunilor din perioada de impunere.

Norme metodologice:

1. În vederea determinării venitului brut, la sumele reprezentând chiria sau arenda în bani si/sau la echivalentul în lei al veniturilor în natură se adaugă, dacă este cazul, si valoarea cheltuielilor ce sunt, conform dispozitiilor legale sau întelegerii contractuale, în sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui detinător legal, dar sunt efectuate de cealaltă parte contractantă.

În conformitate cu legislatia în materie, proprietarul are obligatia de a efectua cheltuielile referitoare la întretinerea si repararea locuintei închiriate, ca de exemplu:

- întretinerea în bune conditii a elementelor structurii de rezistentă a clădirii, elementelor de constructie exterioară a clădirii, cum ar fi: acoperis, fatadă, curtile si grădinile, precum si spatii comune din interiorul clădirii, cum ar fi: casa scării, casa ascensorului si altele asemenea;

- întretinerea în bune conditii a instalatiilor comune proprii clădirii, respectiv ascensor, hidrofor, instalatii de alimentare cu apă, de canalizare, instalatii de încălzire centrală si de preparare a apei calde, instalatii electrice si de gaze;

- repararea si mentinerea în stare de sigurantă în exploatare si de functionare a clădirii pe toată durata închirierii locuintei.

În cazul efectuării de către chirias a unor astfel de cheltuieli care cad în sarcina proprietarului si se încadrează în cota forfetară de cheltuieli, cu diminuarea corespunzătoare a chiriei, impunerea rămâne nemodificată.

2. În cazul în care arenda se achită în natură, evaluarea în lei se va face pe baza preturilor medii ale produselor agricole stabilite prin hotărâri ale consiliilor judetene si, respectiv, Consiliului General al Municipiului Bucuresti, ca urmare a propunerilor directiilor teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor, hotărâri ce trebuie emise înainte de începerea anului fiscal. Aceste hotărâri se transmit în cadrul aceluiasi termen directiilor generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti, pentru a fi comunicate unitătilor fiscale din subordine. Preturile medii sunt folosite pentru stabilirea plătilor anticipate ale anului fiscal următor. Pentru anul 2003 aceste hotărâri se emit până la finele lunii februarie.

Ordonantă:

Art. 32. - Venitul net din cedarea folosintei bunurilor se determină prin deducerea din venitul brut a următoarelor cote de cheltuieli reprezentând cheltuieli deductibile aferente venitului, astfel:

a) 50%, aplicată la venitul brut, în cazul constructiilor;

b) 30%, aplicată la venitul brut, în celelalte cazuri.

Norme metodologice

1. Venitul net se determină ca diferenta dintre sumele reprezentând chiria/arenda în bani si/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură, prevăzute în contractul încheiat între părti, si cota de cheltuială forfetară de 50%, respectiv 30%, reprezentând cheltuieli deductibile aferente venitului.

În cazul contractelor care au ca obiect atât închirierea/arendarea de constructii, cât si de terenuri si în care nu se mentionează distinct chiria/arenda aferentă constructiei si cea aferentă terenului, se va aplica cota de cheltuială forfetară de 30%.

2. Pentru recunoasterea deductibilitătii cheltuielilor stabilite forfetar proprietarul nu este obligat să prezinte organului fiscal documente justificative.

Cheltuielile deductibile aferente venitului, cuprinse în cotele forfetare de 50% sau 30% aplicate la venitul brut, reprezintă uzura bunurilor închiriate si cheltuielile ocazionate de întretinerea si repararea acestora, impozitele si taxele pe proprietate datorate potrivit legii, comisionul retinut de intermediari, primele de asigurare plătite pentru bunul cedat spre folosintă, respectiv eventuale nerealizări ale venitu rilor din arendare scontate, generate de conditii naturale nefavorabile, cum ar fi: grindină, secetă, inundatii, incendii si altele asemenea.

Constructiile sunt definite conform Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe.

Ordonantă:

SECTIUNEA a 4-a

Venituri din dividende si dobânzi

1. Definirea venitului

Art. 33. - (1) Dividendul este orice distribuire făcută de o persoană juridică, în bani si/sau în natură, în favoarea actionarilor sau asociatilor, din profitul stabilit pe baza bilantului contabil anual si a contului de profit si pierderi.

(2) Se cuprind în această categorie de venit, în vederea impunerii, si sumele primite ca urmare a detinerii de titluri de participare la fondurile închise de investitii.

Norme metodologice:

În cazul fondurilor închise de investitii se vor supune impunerii veniturile obtinute de persoanele fizice sub formă de dividende.

Ordonantă:

Art. 34. - Veniturile sub formă de dobânzi sunt venituri obtinute din titluri de creante de orice natură si orice fel de sume cuvenite pentru folosirea banilor împrumutati, precum si din titluri de participare la fonduri deschise de investitii pentru care pretul de răscumpărare este mai mare decât pretul de cumpărare.

Norme metodologice:

Sunt considerate venituri de această natură:

- dobânzi obtinute din obligatiuni;

- dobânzi obtinute pentru depozitele la termen, inclusiv la certificatele de depozit;

- suma primită de detinătorul de titluri de participare la fondurile deschise de investitii, stabilită ca diferentă între pretul de răscumpărare si pretul de cumpărare;

- suma primită sub formă de dobândă pentru împrumuturile acordate;

- alte venituri obtinute din titluri de creantă.

Ordonantă:

2. Metode de determinare

Art. 36. - (1) Veniturile sub formă de dividende distribuite, precum si sumele prevăzute la art. 33 alin. (2) se impun cu o cotă de 5% din suma acestora.

(2) Veniturile sub formă de dobânzi se impun cu o cotă de 1% din suma acestora.

(3) Veniturile obtinute potrivit alin. (1) si (2) nu se supun globalizării.

Norme metodologice:

Pentru veniturile realizate sub formă de dobânzi ca urmare a detinerii de titluri de participare la fondurile deschise de investitii, baza de calcul se determină ca diferentă între pretul de răscumpărare si pretul de cumpărare.

Pretul de răscumpărare este pretul care i se cuvine investitorului la retragerea din fond si este format din valoarea unitară a activului net din ziua anterioară depunerii cererii de răscumpărare, din care se scad comisioanele de răscumpărare.

Pretul de cumpărare/subscriere este pretul plătit de investitor, persoană fizică, si este format din valoarea unitară a activului net la care se adaugă comisionul de cumpărare, dacă este cazul.

Ordonantă:

Art. 37. - (1) Obligatia calculării, retinerii si virării impozitului pe veniturile sub formă de dividende revine persoanelor juridice o dată cu plata dividendelor către actionari sau asociati. În cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost plătite actionarilor sau asociatilor până la sfârsitul anului în care s-a aprobat bilantul contabil, termenul de plată a impozitului pe dividende este până la data de 31 decembrie a anului respectiv.

(2) Pentru veniturile sub formă de dobânzi impozitul se calculează si se retine de către plătitorii de astfel de venituri în momentul calculului acestora si se virează de către acestia, lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se face calculul dobânzii.

(3) Impozitul retinut conform prezentului articol este impozit final.

Norme metodologice:

1. În cazul veniturilor realizate ca urmare a detinerii de titluri de participare la fondurile închise de investitii, obligatia calculării, retinerii si virării impozitului pe veniturile sub formă de dividende revine:

- societătii de investitii, în cazul în care nu are încheiat un contract de administrare;

- societătii de administrare, în cazul în care societatea de investitii are încheiat un contract de administrare cu societatea de administrare.

2. Pentru veniturile sub formă de dobânzi impozitul se calculează, se retine si se virează de către plătitorii de astfel de venituri, cum ar fi: bănci, societăti de administrare si altele.

3. Pentru veniturile sub formă de dobânzi, în cazul produselor bancare, impozitul se calculează si se retine de plătitorii de astfel de venituri în momentul calculului, considerat momentul înregistrării în contul curent sau în contul de depozit al titularului, în cazul dobânzilor capitalizate, respectiv momentul răscumpărării, în cazul unor instrumente de economisire, cum sunt certificatele de depozit.

4. În cazul sumelor primite sub formă de dobândă pentru împrumuturile acordate în baza contractelor civile, calculul impozitului datorat se efectuează în momentul plătii dobânzilor.

5. În cazul veniturilor realizate ca urmare a detinerii de titluri de participare la fondurile deschise de investitii, obligatia calculării, retinerii si virării revine societătii de administrare.

Ordonantă:

SECTIUNEA a 5-a

Alte venituri

1. Definirea venitului

Art. 38. - În această categorie se cuprind:

a) veniturile obtinute din jocuri de noroc;

b) veniturile sub formă de câstiguri din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare si părtilor sociale;

c) veniturile sub forma câstigurilor din operatiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, precum si orice alte operatiuni de acest gen;

d) veniturile sub formă de premii în bani si/sau în natură, altele decât cele prevăzute la art. 6, 22 si 23;

e) diverse venituri care nu se regăsesc mentionate în mod expres în prezenta ordonantă, precum si veniturile cu caracter întâmplător.

Norme metodologice:

1. În această categorie se cuprind venituri, ca de exemplu:

- venituri obtinute din jocuri de noroc, cum sunt: venituri din jocuri tip cazino, din jocuri tip bingo si keno în săli de joc, pronosticuri si pariuri sportive, jocuri-concurs cu câstiguri de orice fel, loterii, inclusiv premiile de orice fel, în bani sau în natură, precum si veniturile obtinute din organizarea de tombole;

- venituri sub formă de premii de orice fel în bani si/sau în natură, altele decât cele prevăzute la art. 6 lit. f1) si f2) din ordonantă, pentru sportivi, antrenori si tehnicieni, acordate, cu exceptia celor care sunt generate de o relatie contractuală de muncă sau a celor obtinute pe cont propriu, potrivit art. 16 din ordonantă;

- venituri sub formă de premii de orice fel, în bani si/sau în natură, acordate oamenilor de cultură, stiintă si artă la gale, simpozioane, festivaluri, concursuri nationale sau internationale, concursuri pe meserii sau profesii si orice alte câstiguri de aceeasi natură;

- venituri din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare si părtilor sociale;

- câstiguri acordate persoanelor fizice de societătile de asigurări ca urmare a contractului de asigurare încheiat între părti cu ocazia tragerilor de amortizare.

2. Valori mobiliare pot fi: actiunile, obligatiunile, precum si orice alte instrumente financiare, calificate de Comisia Natională a Valorilor Mobiliare în această categorie.

Ordonantă:

Art. 39. - Sunt scutite de impozit veniturile obtinute din jocuri de noroc si din premii, în bani si/sau în natură, prevăzute la art. 38, sub valoarea sumei neimpozabile, stabilită conform procedurii prevăzute la art. 13 alin. (3), pentru fiecare câstig realizat, de la acelasi organizator sau plătitor, într-o singură zi.

Norme metodologice:

1. Începând cu luna ianuarie 2002 suma fixă neimpozabilă prevăzută la art. 39 din ordonantă este stabilită la 6.000.000 lei, conform Ordinului ministrului finantelor publice nr. 1/2002, si se actualizează potrivit procedurii prevăzute la art. 13 din ordonantă.

2. Beneficiarii de venituri realizate din premii si indemnizatii sportive în conditiile prevăzute de Legea educatiei fizice si sportului nr. 69/2000, cu modificările si completările ulterioare, sunt scutiti de impozit pe venit începând cu data intrării în vigoare a acesteia.

Ordonantă:

2. Metode de determinare

Art. 40. - (1) Veniturile obtinute din jocuri de noroc, în bani si/sau în natură, prevăzute la art. 38, se impun prin retinere la sursă cu o cotă de 20% aplicată asupra diferentei dintre venitul brut si suma reprezentând venitul scutit potrivit art. 39.

(2) Veniturile din premii, în bani si/sau în natură, prevăzute la art. 38, se impun prin retinere la sursă cu o cotă de 10% aplicată asupra diferentei dintre venitul brut si suma reprezentând venitul scutit potrivit art. 39.

(3) Obligatia calculării, retinerii si virării impozitului revine plătitorilor de venituri, impozitul fiind final.

Norme metodologice:

Contribuabilii persoane fizice care realizează venituri din jocuri de noroc, din premii în bani si/sau în natură, indiferent de forma sub care sunt acordate, datorează un impozit calculat prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de calcul determinate ca diferentă între câstigul realizat si suma reprezentând venitul scutit, care, începând cu data de 1 ianuarie 2002, este de 6.000.000 lei pentru fiecare câstig realizat de la acelasi organizator sau plătitor într-o singură zi.

Începând cu data de 1 ianuarie 2003 inclusiv cota de impozit aplicabilă asupra bazei de calcul determinate ca diferentă între câstigul realizat si suma reprezentând venitul scutit, din jocuri de noroc, precum si din trageri de amortizare, este de 20%.

Plătitorii de venituri din jocuri de noroc sunt obligati să organizeze evidenta astfel încât să poată determina câstigul realizat de fiecare persoană fizică la sfârsitul zilei.

În caz contrar se consideră câstig venitul realizat la sfârsitul zilei.

În cazul cazinoului reprezintă câstig diferenta dintre valoarea jetoanelor decontate în cursul unei zile si valoarea jetoanelor cumpărate, asa cum rezultă din evidenta pe jucător. În cazul în care nu există această evidentă, reprezintă câstig totalitatea jetoanelor decontate în cursul unei zile.

Ordonantă:

Art. 41. - (1) Veniturile din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare sunt câstigurile de capital obtinute ca urmare a operatiunilor de vânzare-cumpărare de valori mobiliare.

(2) Câstigul de capital reprezintă diferenta obtinută în plus dintre pretul de vânzare si pretul de cumpărare pe tipuri de valori mobiliare, diminuată, după caz, cu comisioanele datorate intermediarilor.

(3) În cazul transferului dreptului de proprietate asupra părtilor sociale, venitul supus impunerii este câstigul obtinut ca urmare a vânzării părtilor sociale. Câstigul din vânzarea părtilor sociale se determină ca diferentă între valoarea de vânzare si valoarea nominală.

(4) Impozitul se calculează prin aplicarea unei cote de 1% asupra câstigului de capital din vânzarea valorilor mobiliare, precum si asupra câstigului din vânzarea părtilor sociale.

(5) Obligatia calculării, retinerii si virării impozitului pe veniturile sub formă de câstiguri de capital revine intermediarilor sau altor plătitori de venit, după caz, potrivit legii.

(6) În cazul câstigului obtinut ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra părtilor sociale si al câstigului de capital obtinut din operatiunile de vânzare-cumpărare de valori mobiliare în cazul societătilor închise, obligatia calculării si retinerii impozitului revine dobânditorului de părti sociale sau de valori mobiliare în momentul încheierii tranzactiei, pe baza contractului încheiat între părti. Termenul de plată a impozitului pentru plătitorii de venituri către bugetul de stat este până la data la care se depun documentele pentru transcrierea dreptului de proprietate asupra părtilor sociale sau valorilor mobiliare la registrul comertului sau în registrul actionarilor, după caz, operatiune care nu se poate efectua fără justificarea virării impozitului la bugetul de stat.

(7) Pentru veniturile reprezentând câstig de capital din tranzactii pe piata de capital, impozitul se calculează si se retine în momentul înregistrării câstigului la data efectuării tranzactiei.

(8) Impozitul calculat, retinut si vărsat conform prevederilor de mai sus, este final.

(9) În cazul tranzactiilor cu actiuni primite de persoanele fizice, cu titlu gratuit, în cadrul Programului de privatizare în masă, valoarea nominală a acestora va fi asimilată cu pretul de cumpărare, la prima tranzactionare.

(10) Pierderile înregistrate din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare si părtilor sociale nu se compensează cu câstigul realizat din astfel de operatiuni de vânzare-cumpărare.

(11) În aplicarea prevederilor prezentului articol se utilizează norme privind determinarea, retinerea si virarea impozitului pe câstigul de capital obtinut de persoanele fizice, care se emit de Comisia Natională a Valorilor Mobiliare, cu avizul Ministerului Finantelor Publice.

Norme metodologice:

În cazul transferului dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare, obligatia calculării, retinerii si virării impozitului revine societătii de servicii de investitii financiare.

În cazul transferului dreptului de proprietate asupra părtilor sociale, când dobânditorul acestora nu este o persoană fizică română cu domiciliul în România, obligatia de calcul, retinere si virare a impozitului revine persoanei fizice române cu domiciliul în România, care realizează venitul.

În situatia în care dobânditorul îsi desemnează un reprezentant fiscal în România, acesta îndeplineste toate obligatiile fiscale în contul dobânditorului.

În cazul în care părtile sociale vândute au fost dobândite prin mai multe tranzactii de cumpărare succesive, valoarea nominală va fi înlocuită cu costul de achizitie pe baza contractului încheiat între părti si a documentelor justificative.

Începând cu a doua tranzactie a părtilor sociale, valoarea nominală va fi înlocuită cu costul de achizitie, care include si cheltuieli privind comisioanele, taxe aferente tranzactiei si alte cheltuieli similare, justificate cu documente.

Cursul de schimb necesar pentru transformarea în lei a sumelor exprimate în valută, în cazul transferului dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare si părtilor sociale, este cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Natională a României pentru ziua anterioară efectuării plătii venitului.

În situatia în care părtile contractante convin ca plata părtilor sociale să se facă esalonat, în rate, cursul de schimb utilizat este cel al pietei valutare, comunicat de Banca Natională a României pentru ziua anterioară efectuării fiecărei plăti.

Ordonantă:

Art. 411. - (1) Veniturile obtinute sub forma câstigurilor din operatiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, precum si din orice alte operatiuni de acest gen reprezintă diferentele de curs favorabile rezultate din aceste operatiuni si se impun prin aplicarea unei cote de impozit de 1%, în momentul închiderii operatiunii si evidentierii în contul clientului, iar virarea impozitului se efectuează până la data de 25 a lunii următoare celei în care a fost retinut.

(2) Impozitul calculat, retinut si vărsat conform prevederilor alin. (1) este final.

(3) Pierderile înregistrate nu se compensează cu câstigul realizat din astfel de operatiuni.

Norme metodologice:

Începând cu data de 1 ianuarie 2003 inclusiv impozitul pe veniturile realizate din operatiuni de vânzare-cumpărare  de valută la termen, pe bază de contract, se calculează prin aplicarea cotei de impozit de 1% asupra bazei de calcul, reprezentând câstigurile realizate din diferentele de curs favorabile din astfel de operatiuni.

Ordonantă:

Art. 43. - (1) Veniturile care nu se regăsesc în mod expres mentionate în prezenta ordonantă se supun impunerii cu o cotă de 10%, impozitul fiind final.

(2) Impozitul se calculează si se retine la sursă de către plătitorii de venituri si se virează la bugetul de stat până la data de 25 a lunii următoare realizării venitului. În functie de natura venitului care se încadrează în această categorie, Ministerul Finantelor Publice, prin ordin al ministrului finantelor publice, poate stabili alte termene de plată.

Norme metodologice:

1. În această categorie se includ următoarele venituri realizate de persoanele fizice:

- remuneratiile pentru munca prestată în interesul unitătilor apartinând Directiei Generale a Penitenciarelor, precum si în atelierele locurilor de detinere, acordate, potrivit legii, condamnatilor care execută pedepse privative de libertate;

- veniturile primite de studenti sub forma indemnizatiilor pentru participarea la sedintele senatului universitar;

- veniturile obtinute de persoanele fizice din valorificarea prin centrele de colectare a deseurilor de metal, hârtie, sticlă si altele asemenea si care nu provin din gospodăria proprie;

- sumele plătite persoanelor care însotesc elevii la concursuri si alte manifestări scolare, de către organizatori;

- indemnizatiile acordate membrilor birourilor electorale, statisticienilor, informaticienilor si personalului tehnic auxiliar pentru executarea atributiilor privind desfăsurarea alegerilor prezidentiale, parlamentare si locale;

- veniturile obtinute de persoanele care fac figuratie la realizarea de filme, spectacole, emisiuni televizate si altele asemenea.

Veniturile enumerate se supun impunerii cu o cotă de 10% aplicată asupra veniturilor brute, impozitul fiind final.

Pentru aceste venituri obligatia calculării, retinerii si virării impozitului revine plătitorului de venit, în cazul în care plătitorul este o persoană juridică, o asociatie fără personalitate juridică, o persoană fizică care desfăsoară o activitate independentă sau alte entităti.

Impozitul se calculează si se retine la sursă de către plătitorii de venituri si se virează la bugetul de stat până la data de 25 a lunii următoare celei în care a fost realizat venitul.

2. Diferentele de curs favorabile, rezultate din operatiuni de vânzare-cumpărare de valută efectuate de clientii băncilor comerciale - persoane fizice, se supun impunerii cu o cotă de impozit de 10% aplicată asupra veniturilor brute, impozitul fiind final.

Venitul brut reprezintă diferenta de curs favorabilă, rezultată din efectuarea de operatiuni de vânzare-cumpărare de valută pe bază de contract.

Pierderile rezultate din astfel de operatiuni nu sunt recunoscute din punct de vedere fiscal, necompensându-se cu veniturile de această natură si reprezentând pierderi definitive ale contribuabilului.

Obligatia de calcul si de retinere a impozitului revine  plătitorului de astfel de venituri în momentul închiderii operatiunii si evidentierii lor în contul clientului. Virarea impozitului la bugetul de stat se efectuează până la data de 25 a lunii următoare realizării venitului. Plătitorii veniturilor cu regim de retinere la sursă a impozitului, respectiv  băncile comerciale, sunt obligati să depună o declaratie privind calcularea si retinerea impozitului, la organul fiscal

competent, la termenul stabilit de Ministerul Finantelor Publice conform prevederilor art. 68-70 din ordonantă.

Reglementările cuprinse în prezentul punct rămân în vigoare până la data de 31 decembrie 2002 inclusiv.

Începând cu data de 1 ianuarie 2003 inclusiv, impunerea veniturilor rezultate din operatiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, intră sub incidenta art. 411 din ordonantă.

Ordonantă:

SECTIUNEA a 6-a

Venituri din pensii

Art. 45. - (1) Impozitul pe veniturile din pensii se calculează lunar de unitătile plătitoare a acestor venituri, prin aplicarea baremului lunar prevăzut la art. 8 asupra venitului impozabil lunar din pensii, determinat potrivit art. 44 alin. (4).

(2) Impozitul calculat se retine la data efectuării plătii pensiei si se virează la bugetul de stat la unitatea fiscală pe raza căreia îsi au sediul plătitorii de venituri din pensii, până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se face plata pensiilor, impozitul fiind final.

(3) Drepturile de pensii restante se defalcă pe lunile la care se referă, în vederea calculării impozitului datorat.

Norme metodologice:

1. Venitul net din pensii se determină prin însumarea tuturor drepturilor cu titlu de pensie de asigurări sociale de stat si cele de serviciu, finantate de la bugetul de stat, din  care se deduc contributiile obligatorii pentru asigurările sociale de sănătate, aferente acestor venituri.

2. Impozitul lunar aferent venitului din pensii se calculează prin aplicarea baremului lunar de impunere prevăzut la art. 8 alin. (3) din ordonantă asupra venitului net din pensii, determinat potrivit pct. 1, din care se scade suma fixă neimpozabilă prevăzută la art. 44 din ordonantă.

3. Sunt impozabile veniturile realizate din pensii de către contribuabili ca urmare a unor contributii obligatorii la un sistem public de pensii, alte sisteme proprii de asigurări sociale, precum si cele finantate de la bugetul de stat.

4. Impozitul pe veniturile din pensii se calculează, se retine lunar de către administratorii fondurilor de pensii si se virează de către unitătile plătitoare ale acestor venituri până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se face plata pensiilor, la organul fiscal în a cărui rază îsi au sediul plătitorii de venituri.

5. Administratorii fondurilor de pensii vor emite norme interne specifice privind aplicarea prevederilor pct. 4.

6. Eventualele sume reprezentând impozit pe veniturile din pensii, retinute, dar nedatorate la bugetul de stat, se vor regulariza prin diminuarea viramentelor efectuate cu ocazia plătilor din luna următoare.

7. Veniturile din pensiile de urmas vor fi individualizate în functie de numărul acestora, iar impozitarea se va face în raport cu drepturile cuvenite fiecărui urmas.

Ordonantă:

CAPITOLUL III

Aspecte fiscale internationale

Art. 47. - Venitul este considerat din România, în întelesul prezentei ordonante, dacă locul de provenientă a veniturilor persoanei fizice, al exercitării activitătii sau locul de unde aceasta obtine venit se află pe teritoriul României, indiferent dacă este plătit în România sau din/în străinătate.

Norme metodologice:

Venitul este considerat din România, în întelesul ordonantei, dacă:

- plătitorul venitului îsi are sediul sau domiciliul pe teritoriul României, în cazul dobânzilor plătite unei persoane fizice de către o bancă situată pe teritoriul României, al salariilor plătite unor persoane fizice de către un angajator care are sediul sau domiciliul pe teritoriul României si altele asemenea;

- bunul generator de venituri se află pe teritoriul României, în cazul veniturilor din închirierea unor bunuri imobile situate pe teritoriul României, si altele asemenea;

- prestarea activitătii se desfăsoară pe teritoriul României, în cazul veniturilor din salarii realizate ca urmare a desfăsurării unei activităti dependente, plătite din străinătate, al veniturilor obtinute din reparatii sau întretineri efectuate, asistentă tehnică, studiul pietei, precum si din orice alte prestatii efectuate, plătite din străinătate.

Ordonantă:

Art. 49. - (1) Contribuabilii prevăzuti la art. 2 alin. (1) lit. a), care pentru acelasi venit si în decursul aceleiasi  perioade impozabile sunt supusi impozitului pe venit atâtpe teritoriul României, cât si în străinătate, au dreptul la deducerea din impozitul pe venit datorat în România a impozitului plătit în străinătate, în limitele prevăzute în prezenta ordonantă, denumit în continuare credit fiscal extern.

(2) Creditul fiscal extern se acordă dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele conditii:

a) impozitul aferent venitului realizat în străinătate a fost plătit direct sau prin retinere la sursă, lucru dovedit cu documente care atestă plata;

b) impozitul datorat si plătit în străinătate este de aceeasi natură cu impozitul pe venit datorat în România.

Norme metodologice:

1. Persoanele fizice române cu domiciliul în România sunt supuse impozitării în România pentru veniturile din România si din străinătate. Fac exceptie veniturile din salarii si asimilate salariilor realizate din străinătate ca urmare a activitătii desfăsurate în străinătate, conform prevederilor art. 76 din ordonantă. În situatia în care pentru venitul din străinătate statul respectiv si-a exercitat dreptul de impunere, aceste persoane au dreptul să deducă din impozitul pe venit datorat în România impozitul pe venit plătit în străinătate pentru acel venit, în conditiile prevăzute de ordonantă.

2. Creditul fiscal extern se acordă dacă:

a) impozitul plătit în străinătate pentru venitul obtinut în străinătate a fost efectiv plătit în mod direct de persoana fizică sau de reprezentantul său legal ori prin retinere la sursă de către plătitorul venitului. Plata impozitului în străinătate se dovedeste printr-un document justificativ.

Autoritatea fiscală română acceptă ca document atestând plata impozitului în străinătate următoarele:

- documentul eliberat de autoritatea fiscală a statului străin respectiv;

- documentul eliberat de angajator, în cazul veniturilor din salarii, sau de alt plătitor de venit, pentru alte categorii de venituri;

b) venitul pentru care se acordă credit fiscal face parte din una dintre categoriile de venituri prevăzute la art. 4 din ordonantă.

3. Veniturile realizate din străinătate de persoanele fizice române cu domiciliul în România, cu exceptia celor prevăzute la art. 76 din ordonantă, se declară în România, în conformitate cu procedura de declarare prevăzută la art. 62 din ordonantă.

Creditul fiscal extern nu va fi acordat în lipsa anexării la declaratia de venit global a documentului care atestă plata în străinătate a impozitului care se solicită să fie recunoscut.

Dacă documentul care atestă plata nu se depune o dată cu declaratia de venit global la termenul stabilit prin ordonantă, la momentul prezentării acestui document organele fiscale române vor declansa procedura de regularizare a impozitului pe venitul anual, rămas de achitat în România.

Ordonantă:

Art. 50. - (1) Creditul fiscal extern se acordă la nivelul impozitului plătit în străinătate, aferent venitului din sursa din străinătate, dar nu poate fi mai mare decât partea de impozit pe venit datorat în România, potrivit prezentei ordonante, aferentă venitului din străinătate.

(2) Calculul creditului fiscal extern se face separat pentru veniturile realizate pe fiecare tară, cu respectarea prevederilor alin. (3).

(3) În cazul veniturilor a căror impunere în România este finală, creditul fiscal extern se acordă pentru fiecare venit similar din România, potrivit prezentei ordonante. 

(4) În vederea calculului creditului fiscal extern sumele în valută se transformă la cursul de schimb mediu anual al pietei valutare comunicat de Banca Natională a României din anul de realizare a venitului.

Norme metodologice:

1. Impozitul plătit în străinătate, care se deduce din impozitul pe venitul anual global datorat în România, este limitat la partea de impozit pe venit datorat în România, calculat astfel:

 

credit fiscal extern = venit din sursa din străinătate/venit mondial X impozit pe venit anual global

 

Prin venit mondial se întelege suma veniturilor din România si din străinătate din categoriile de venituri din activităti independente, salarii si cedarea folosintei bunurilor, realizate de o persoană fizică română cu domiciliul în România.

Veniturile din salarii si asimilate salariilor, realizate din străinătate ca urmare a activitătii desfăsurate în străinătate de persoanele fizice române cu domiciliul în România, nu se iau în calcul la determinarea venitului mondial.

2. Dacă suma reprezentând creditul fiscal extern este mai mare decât impozitul plătit în străinătate, suma recunoscută care se deduce este la nivelul impozitului plătit în străinătate. În situatia în care suma reprezentând creditul fiscal extern este mai mică decât impozitul plătit în străinătate, suma recunoscută reprezentând creditul fiscal extern acordat este la nivelul sumei calculate conform pct. 1.

3. Calcularea creditului fiscal extern se face de organul fiscal, separat pe fiecare natură de venit, prin raportarea la venitul mondial.

În situatia în care contribuabilul în cauză obtine venituri din străinătate din mai multe state, creditul extern admis a fi dedus din impozitul datorat în România se va calcula, potrivit procedurii de mai sus, pentru fiecare natură de venit si pe fiecare tară.

4. Veniturile realizate din străinătate de persoanele fizice române cu domiciliul în România, a căror impunere în România este finală, se supun impozitării în România, recunoscându-se impozitul plătit în străinătate, sub forma creditului fiscal, dar limitat la impozitul pe venitul similar datorat în România.

5. Creditul fiscal extern pentru veniturile din străinătate, a căror impunere în România este finală, se va acorda astfel:

a) în situatia în care în străinătate cota de impozit este mai mare decât cea prevăzută în ordonantă pentru un venit similar, creditul fiscal extern este limitat la impozitul pe venit calculat, aplicându-se cota prevăzută în ordonantă;

b) în situatia în care cota de impozit este mai mică în străinătate decât cota de impozit pentru un venit similar din România, creditul fiscal extern este calculat la nivelul impozitului plătit în străinătate, iar impozitul anual rămas de achitat în România se calculează ca diferentă între impozitul pe venit calculat aplicându-se cota de impozit prevăzută în ordonantă si impozitul pe venit plătit în străinătate pen- tru venitul realizat în străinătate.

6. Veniturile din străinătate realizate de persoanele fizice române cu domiciliul în România, precum si impozitul aferent, a cărui plată în străinătate este atestată cu document justificativ eliberat de autoritatea fiscală a statului străin, de angajator sau de alt plătitor de venituri, exprimate în unitătile monetare proprii fiecărui stat, se vor transforma în lei la cursul de schimb mediu anual comunicat de Banca Natională a României din anul de realizare a venitului respectiv.

Veniturile din străinătate realizate de persoanele fizice române cu domiciliul în România, precum si impozitul aferent, exprimate în unităti monetare proprii statului respectiv, dar care nu sunt cotate de Banca Natională a României, se vor transforma în lei prin intermediul unei valute de circulatie internatională, cum ar fi: dolari S.U.A. sau euro, folosindu-se cursul de schimb mediu anual al acesteia, comunicat de Banca Natională a României din anul de realizare a venitului respectiv.

7. Pentru veniturile din pensii si sume asimilate acestora, obtinute din străinătate, pentru care România are drept de impunere, contribuabilii au obligatia să completeze si să depună o declaratie specială, respectiv “Declaratie privind veniturile din străinătate a căror impunere în România este finală”. Impozitul datorat în România se determină prin aplicarea baremului anual de impunere asupra venitului brut anual de această natură. Plafonul lunar de venit neimpozabil se acordă si în acest caz.

8. Persoanele fizice române cu domiciliul în România, care desfăsoară activitate salarială în străinătate si sunt retribuite pentru activitatea salarială desfăsurată în străinătate de către angajatorul român, se impun în România pentru veniturile realizate din activitatea salarială desfăsurată în străinătate.

În situatia în care persoanele în cauză desfăsoară o activitate salarială în străinătate ce depăseste o perioadă de 183 de zile în cursul anului fiscal vizat, dreptul de impunere revine statului în care se desfăsoară activitatea.

În vederea globalizării la sfârsitul anului fiscal vizat persoana în cauză va prezenta angajatorului român sau organului fiscal în a cărui rază teritorială îsi are domiciliul documentul justificativ privind venitul realizat si impozitul plătit, eliberat de organul abilitat din tara în care a desfăsurat activitatea salarială, pentru acordarea creditului fiscal în conditiile stabilite prin prezentele norme metodologice.

Cu ocazia acordării creditului fiscal se va realiza regularizarea impozitului datorat de persoana în cauză.

Ordonantă:

Art. 51. - (1) Pentru veniturile realizate de contribuabilii prevăzuti la art. 2 alin. (1) lit. b) si c) si la art. 2 alin. (2), prevederile cap. II se aplică în mod corespunzător, aceste venituri necumulându-se în vederea impunerii în România.

(2) Contribuabilii prevăzuti la art. 2 alin. (2), care realizează venituri din România în calitate de artisti de spectacol, cum sunt: artistii de teatru, de film, de radio sau de televiziune, ori ca interpreti muzicali sau ca sportivi, din activitătile lor personale desfăsurate în această calitate, precum si cei care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală se impun cu o cotă de 15% aplicată la venitul brut, prin retinere la sursă, impozitul fiind final.

Impozitul retinut la sursă de către plătitorii venitului se varsă la bugetul de stat în aceeasi zi în care se efectuează plata venitului supus impunerii.

(3) Pentru aplicarea prevederilor conventiilor de evitare a dublei impuneri beneficiarul venitului va prezenta organelor fiscale din România certificatul de rezidentă fiscală, în original, eliberat de organul fiscal din tara de rezidentă, prin care să se ateste că este rezident al statului respectiv si că îi sunt aplicabile prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri.

(4) Când nu se face dovada rezidentei potrivit alin. (3) sau persoana fizică apartine unui stat cu care România nu are încheiată o conventie de evitare a dublei impuneri, prevederile prezentei ordonante se aplică pentru veniturile impozabile, altele decât cele supuse impunerii potrivit legislatiei privind impunerea unor venituri realizate din România de persoane fizice si persoane juridice nerezi- dente.

Norme metodologice:

1. Veniturile din România, indiferent de categoria din care fac parte si de locul de realizare, obtinute de contribuabilii prevăzuti la art. 2 alin. (1) lit. b) si c) si alin. (2) din ordonantă, se impozitează separat pe fiecare categorie de venit.

Pentru veniturile prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a), b) si c) din ordonantă impozitul se determină prin aplicarea cotelor de impozitare asupra venitului net aferent fiecărui loc de realizare a fiecărei categorii de venituri, astfel:

- pentru veniturile din salarii impozitul se va calcula lunar, sumele reprezentând plăti anticipate în contul impozitului anual pe venit;

- pentru calculul impozitului pe venituri obtinute din cedarea folosintei bunurilor, din activităti comerciale, din profesii libere, altele decât cele prevăzute la art. 21 si la art. 51 alin. (2) din ordonantă, sumele reprezentând plăti anticipate în contul impozitului anual pe venit se stabilesc de către organul fiscal în conditiile art. 66 din ordonantă.

După încheierea anului fiscal organul fiscal va recalcula impozitul anual pe baza baremului anual stabilit potrivit art. 8 alin. (4) din ordonantă, va emite o decizie de impunere pentru fiecare sursă si categorie de venit si va elibera documentul care să ateste venitul realizat si impozitul plătit.

Profesorii si cercetătorii nerezidenti care desfăsoară activitatea în România ce depăseste perioada de scutire stabilită prin conventiile de evitare a dublei impuneri, încheiate de România cu diverse state, au obligatia să depună declaratia specială pentru veniturile realizate ca urmare a activitătii desfăsurate în România, pentru intervalul de timp ce depăseste perioada de scutire, la termenul si în conditiile prevăzute de ordonantă.

2. La determinarea impozitului se va avea în vedere principiul celor 183 de zile care încep sau sfârsesc în anul calendaristic vizat.

Veniturile din salarii, realizate de persoanele fizice române care nu au domiciliul în România sau de persoanele fizice străine pentru activitatea desfăsurată în România, vor fi impozitate astfel:

a) dacă persoana fizică este prezentă în România o perioadă ce depăseste în total 183 de zile în orice perioadă de 12 luni începând sau sfârsind în anul calendaristic vizat, veniturile din salarii se impozitează începând cu prima zi de la data sosirii acesteia, dovedită cu viza de intrare în România de pe pasaport. Organele fiscale române vor elibera documentul care atestă plata impozitului în România, la cererea contribuabilului, pentru fiecare an fiscal;  b) dacă persoana fizică este prezentă în România o perioadă mai mică de 183 de zile în orice perioadă de 12 luni începând sau sfârsind în anul calendaristic vizat, dar este rezidentă într-un stat cu care Guvernul României a încheiat o conventie sau un acord de evitare a dublei impuneri, veniturile din salarii vor fi impozitate în străinătate dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele conditii:

- persoana fizică care beneficiază de salariu stă în România o perioadă sau perioade care nu depăsesc în total 183 de zile într-o perioadă de 12 luni calendaristice începând sau sfârsind în anul fiscal vizat;

- salariul este plătit de un angajator care nu este rezident al României;

- salariul nu este suportat de un sediu permanent sau de o bază fixă pe care angajatorul o are în România.

3. Contribuabilii prevăzuti la pct. 2 lit. b) sunt obligati ca în termen de 15 zile de la data începerii activitătii să se adreseze organului fiscal în a cărui rază teritorială îsi au resedinta, în vederea stabilirii regimului fiscal aplicabil acestor venituri, în conformitate cu prevederile conventiilor si acordurilor de evitare a dublei impuneri, încheiate de Guvernul României cu alte state.

Astfel, contribuabilul va depune la organul fiscal următoarele:

- cerere;

- copie de pe documentul care reglementează raportul de muncă si traducerea legalizată a acestuia;

- certificatul de rezidentă fiscală, eliberat de autoritatea fiscală competentă a statului al cărui rezident este, si traducerea legalizată a acestuia;

- documentul care atestă dreptul de muncă pe teritoriul României, respectiv permisul de muncă.

Dacă persoanele fizice străine si persoanele fizice române care nu au domiciliul în România nu prezintă în termenul stabilit documentele prevăzute la alineatul precedent, acestea datorează impozit pe veniturile din salarii din prima zi de desfăsurare a activitătii. În situatia în care persoanele respective depun ulterior documentele solicitate, organul fiscal va efectua regularizarea impozitului plătit.

4. În cazul în care contribuabilii prevăzuti la pct. 2 lit. b) îsi prelungesc perioada de sedere în România, precum si cei care, prin prezente repetate în România, totalizează peste 183 de zile, sunt obligati să înstiinteze în scris organul fiscal competent despre depăsirea acestui termen, caz în care se aplică regimul fiscal prevăzut la pct. 2 lit. a).

În această situatie impozitul pe veniturile din salarii plătite din străinătate pentru activitatea desfăsurată în România este datorat începând cu prima zi de sosire în România. În acest caz contribuabilul depune la organul fiscal competent declaratii lunare de impunere, care vor cuprinde veniturile lunare realizate în perioada anterioară prelungirii sederii în România, în termen de 15 zile de la ultima zi a perioadei de 183 de zile expirate.

În situatia în care beneficiarul venitului realizează salariul într-o sumă globală pe un interval de timp, după ce a expirat perioada de 183 de zile, sumele înscrise în declaratii se pot stabili la nivelul unei medii lunare, respectiv suma globală a salariului declarat împărtită la numărul de luni din acea perioadă.

5. Persoanele fizice străine care realizează venituri din România cu rezidentă într-un alt stat contractant cu care România are încheiată conventie de evitare a dublei impuneri se impun în România conform ordonantei, atunci când nu prezintă certificatul de rezidentă fiscală, pentru veniturile, altele decât cele supuse impunerii potrivit legislatiei privind impunerea unor venituri realizate din România de persoane fizice si persoane juridice nerezidente.

În aceleasi conditii si pentru aceleasi categorii de venituri se impun si persoanele fizice străine care realizează venituri din România si sunt rezidenti ai unor state cu care România nu are încheiate conventii de evitare a dublei impuneri.

6. În situatia în care există conventii internationale de evitare a dublei impuneri, persoana fizică cu dublă cetătenie - română si a unui stat cu care România are încheiată conventie de evitare a dublei impuneri – cu domiciliul în România se va impune în România, coroborat cu prevederile conventiilor de evitare a dublei impuneri.

Pentru aplicarea prevederilor conventiilor de evitare a dublei impuneri persoana fizică respectivă va prezenta autoritătilor fiscale române certificatul de rezidentă fiscală eliberat de autoritatea fiscală a celuilalt stat, precum si traducerea legalizată a acestuia. Pentru a stabili al cărui rezident este persoana fizică respectivă, contribuabilul va face dovada “centrului intereselor vitale”, respectiv va prezenta organului fiscal documentele necesare prin care se atestă că veniturile obtinute în celălalt stat sunt superioare celor realizate în România si autoritatea fiscală a statului respectiv îsi rezervă dreptul de a-l considera rezident fiscal din punct de vedere al globalizării veniturilor, caz în care impunerea acestui contribuabil în România se va face numai pentru veniturile din România. Prin documente necesare se întelege copiile declaratiilor de impunere din celălalt stat, declaratia pe propria răspundere privind situatia copiilor scolarizati, situatia de avere, după caz, a familiei si altele asemenea. În situatia în care veniturile din celălalt stat nu sunt la nivelul care să conducă la acordarea rezidentei fiscale în acest stat si autoritatea fiscală română apreciază că sunt întrunite conditiile pentru globalizarea veniturilor în România, acestui contribuabil i se vor globaliza veniturile în România si, prin schimb de informatii, autoritătile competente română si din celălalt stat se vor informa asupra acestui caz.

7. Certificatul de rezidentă fiscală se depune la organul fiscal de domiciliu sau la plătitorul de venit, după caz, în original, tradus în limba română si autentificat de un notar public, înainte sau la prima plată efectuată în anul fiscal vizat, si este valabil până la data de 31 decembrie a anului respectiv.

8. Contribuabilii persoane fizice române care locuiesc în străinătate si care îsi mentin domiciliul în România se impun în România în acelasi mod ca si persoanele prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a) din ordonantă, iar obligatiile fiscale se exercită direct sau, în situatia în care nu îsi îndeplinesc obligatiile în mod direct, prin desemnarea unui reprezentant fiscal, potrivit art. 71 alin. (2) din ordonantă, pentru veniturile realizate atât din România, cât si din străinătate.

9. Cetătenii străini refugiati si care sunt prezenti în România, potrivit autorizărilor specifice acordate, se impozitează pentru veniturile realizate pe teritoriul României. 

10. Veniturile din cedarea folosintei bunurilor realizate de persoanele fizice din străinătate ca urmare a închirierii/dării în arendă a proprietătilor din România se declară si se impun si prin procedura desemnării unui reprezentant fiscal care achită impozitele datorate de contribuabil, răspunzând solidar cu acesta.

11. Modul de calcul al celor 183 de zile se va face aplicându-se metoda zilelor de prezentă. Contribuabilul are posibilitatea să furnizeze dovezi referitoare la prezenta sa pe baza datelor din documentele de transport, pasaport si alte documente prin care atestă intrarea în România. În calculul celor 183 de zile se includ: ziua de sosire, ziua de plecare si toate celelalte zile petrecute pe teritoriul României. Orice fractiune de zi în care contribuabilul este prezent în România contează drept zi de prezentă pentru calculul celor 183 de zile.

Ordonantă:

CAPITOLUL IV

Reguli privind asociatiile fără personalitate juridică

Art. 53. - (1) În aplicarea prezentei ordonante, pentru fiecare asociatie fără personalitate juridică constituită potrivit legii asociatii au obligatia să încheie contracte de asociere în formă scrisă, la începerea activitătii, care să cuprindă inclusiv date referitoare la:

a) părtile contractante;

b) obiectul de activitate si sediul asociatiei;

c) contributia asociatilor în bunuri si drepturi;

d) cota procentuală de participare a fiecărui asociat la veniturile sau pierderile din cadrul asociatiei;

e) desemnarea asociatului care să răspundă pentru îndeplinirea obligatiilor asociatiei fată de autoritătile publice;

f) conditiile de încetare a asocierii.

(2) Contractul de asociere se înregistrează la organul fiscal teritorial în raza căruia îsi are sediul asociatia, în termen de 15 zile de la data încheierii acestuia. Organul fiscal are dreptul să refuze înregistrarea contractelor în cazul în care acestea nu cuprind date solicitate conform alin. (1).

Norme metodologice:

1. Sunt supuse obligatiei de încheiere si înregistrare a unui contract de asociere atât asociatiile fără personalitate juridică, ale căror constituire si functionare sunt reglementate prin acte normative speciale, respectiv asociatii familiale, cabinete medicale grupate, cabinete medicale asociate, societate civilă medicală, cabinete asociate de avocati, societate civilă profesională de avocati, notari publici asociati, asociatii în participatiune constituite potrivit legii, precum si orice asociere fără personalitate juridică constituită în baza Codului civil.

2. Asociatul desemnat conform prevederilor art. 53 alin. (1) lit. e) din ordonantă are si următoarele obligatii:

- să asigure organizarea si conducerea evidentelor contabile;

- să determine venitul net/pierderea obtinut/obtinută în cadrul asociatiei, precum si distribuirea venitului net/pierderii pe asociati;

- să depună o declaratie privind veniturile si cheltuielile estimate, la termenele prevăzute de ordonantă, la organul fiscal teritorial în a cărui rază îsi are sediul asociatia;

- să înregistreze contractul de asociere, precum si orice modificare a acestuia la organul fiscal teritorial în a cărui rază îsi are sediul asociatia, în termen de 15 zile de la data încheierii acestuia;

- să reprezinte asociatia în controalele efectuate de organele fiscale, precum si în ceea ce priveste depunerea de obiectiuni, contestatii, plângeri asupra actelor de control încheiate de organele fiscale;

- să răspundă la toate solicitările organelor fiscale, atât cele privind asociatia, cât si cele privind asociatii, legate de activitatea desfăsurată de asociatie;

- să completeze Registrul pentru evidenta aportului si rezultatului distribuit;

- alte obligatii ce decurg din aplicarea ordonantei.

Ordonantă:

Art. 55. - Asociatiile au obligatia să depună la organul fiscal competent declaratii anuale de venit conform modelului stabilit de Ministerul Finantelor Publice, care vor cuprinde si distributia venitului net/pierderii pe asociati, până la data de 15 martie a anului următor.

Norme metodologice:

Asociatia, prin asociatul desemnat, depune până la data de 15 martie a anului următor, la organul fiscal în a cărui rază teritorială îsi are sediul, o declaratie anuală care cuprinde venitul net/pierderea realizat/realizată pe asociatie, precum si distributia venitului net/pierderii pe fiecare asociat.

O copie de pe declaratie se transmite de către asociatul desemnat fiecărui asociat. Pe baza acestei copii asociatii vor cuprinde în declaratia de venit global venitul net/pierderea ce le revine din activitatea asociatiei.

Ordonantă:

Art. 56. - Venitul/pierderea anual/anuală, realizate în cadrul asociatiei, se distribuie asociatilor proportional cu cota procentuală de participare, conform contractului de asociere.

Norme metodologice:

1. Venitul net/pierderea asociatiei se distribuie asociatilor în functie de cota lor de participare. Venitul net se consideră distribuit si dacă acesta rămâne la asociatie sau este pus la dispozitie asociatilor.

2. În cazul modificării cotelor de participare în cursul anului, pentru distribuirea venitului net anual se va proceda astfel:

a) se determină un venit net/o pierdere intermediar/intermediară la sfârsitul lunii în care s-au modificat cotele pe baza venitului brut si a cheltuielilor, astfel cum acestea sunt înregistrate în evidentele contabile;

b) venitul net/pierderea intermediar/intermediară se alocă fiecărui asociat, în functie de cotele de participare, până la data modificării acestora;

c) la sfârsitul anului, din venitul net/pierderea anual/anuală se deduce venitul net/pierderea intermediar/intermediară, iar diferenta se alocă asociatilor în functie de cotele de participare ulterioare modificării acestora;

d) venitul net/pierderea anual/anuală distribuit/distribuită fiecărui asociat se determină prin însumarea veniturilor nete/pierderilor intermediare determinate potrivit lit. b) si c).

Ordonantă:

Art. 58. - (1) Prevederile art. 53-57 se aplică în cazul asocierilor dintre persoane fizice, care nu dau nastere unei persoane juridice.

(2) Prevederile prezentului capitol nu se aplică fondurilor de investitii constituite ca asociatii fără personalitate juridică.

(3) În cazul asociatiilor constituite între persoane fizice si persoane juridice române, care nu dau nastere unei persoane juridice, sunt aplicabile regulile privind metodologia de calcul al impozitului pe profit.

(4) Profitul cuvenit unei persoane fizice dintr-o asociere cu o persoană juridică română, care nu dă nastere unei persoane juridice, determinat cu respectarea regulilor stabilite în legislatia privind impozitul pe profit, este asimilat, în vederea impunerii la nivelul persoanei fizice, venitului din activităti independente, din care se deduc contributiile obligatorii în vederea obtinerii venitului net.

Norme metodologice:

Persoanele fizice care obtin profituri dintr-o activitate desfăsurată în asociere cu o persoană juridică română, care nu dă nastere unei persoane juridice, începând cu anul fiscal 2003, au obligatia să asimileze acest profit venitului brut din activităti independente. Venitul net se determină prin deducerea din venitul brut a contributiilor obligatorii prevăzute de lege, datorate de persoanele fizice, acesta fiind o componentă a venitului anual global.

Ordonantă:

CAPITOLUL V

Procedura de globalizare a veniturilor, de determinare  si de plată a impozitului pe venit si sanctiuni

SECTIUNEA 1

Determinarea venitului global impozabil si regimul pierderilor

Art. 59. - Venitul anual global impozabil este format din suma veniturilor nete a categoriilor de venituri prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a)-c), determinate conform prevederilor cap. II, si a veniturilor de aceeasi natură, obtinute de persoanele fizice române din străinătate, din care se scad, în ordine, pierderile fiscale reportate si deducerile personale.

Norme metodologice:

1. Categoriile de venituri care se supun procedurii de globalizare sunt:

- venituri din activităti independente, pentru care venitul net anual se determină potrivit prevederilor art. 16-21 din ordonantă;

- venituri din salarii, pentru care venitul net se determină potrivit art. 24 din ordonantă;

- venituri din cedarea folosintei bunurilor, pentru care venitul net se determină potrivit art. 32 din ordonantă.

Pentru contribuabilii care realizează venituri exclusiv din conventii civile de prestări de servicii se va avea în vedere deducerea contributiilor obligatorii, plătite de către persoanele fizice, pe baza documentelor doveditoare ale plătii.

Impozitul pe venitul anual global impozabil se calculează pentru veniturile din România si/sau din străinătate, pe care o persoană fizică română cu domiciliul în România le realizează în cursul aceluiasi an calendaristic.

2. Următoarele venituri nu se cuprind în venitul annual global impozabil:

- veniturile din pensii;

- veniturile din dividende si dobânzi;

- veniturile din activităti agricole;

- veniturile obtinute din jocuri de noroc;

- veniturile sub formă de câstiguri din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare si părtilor sociale;

- veniturile sub forma câstigurilor din operatiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, precum si orice alte operatiuni de acest gen;

- veniturile sub formă de premii în bani si/sau în natură, altele decât cele prevăzute la art. 6, 22 si 23 din ordonantă;

- diverse venituri care nu se regăsesc mentionate în mod expres în ordonantă;

- veniturile din salarii si asimilate salariilor realizate din străinătate ca urmare a activitătii desfăsurate în străinătate de persoanele fizice române cu domiciliul în România.

3. Pentru determinarea venitului anual global impozabil se procedează astfel:

a) se determină venitul net/pierderea fiscală pentru activitatea desfăsurată în cadrul fiecărei categorii de venit supuse globalizării, potrivit regulilor proprii. Pentru persoanele fizice asociate venitul net/pierderea anuală luat/luată în calcul la determinarea venitului anual global impozabil este venitul net/pierderea distribuită;

b) se însumează veniturile nete, avându-se în vedere si pierderile admise la compensare pentru anul fiscal de impunere. Din rezultatul obtinut se deduc, în ordine, pierderile fiscale reportate, acesta reprezentând venitul annual global. Dacă pierderile sunt mai mari decât suma veniturilor nete, rezultatul reprezintă pierdere de reportat;

c) din venitul anual global se scad deducerile personale determinate potrivit art. 12 din ordonantă, rezultând venitul anual global impozabil.

În cazul în care la globalizarea anuală a veniturilor se cuprind si venituri din salarii realizate la functia de bază prin prezenta Fisei fiscale 1, venitul net din salarii va fi corectat cu diferenta de cheltuială profesională efectivă.

Ordonantă:

Art. 60. - (1) Pierderea fiscală anuală înregistrată din activităti independente se poate compensa cu rezultatele pozitive ale celorlalte categorii de venituri cuprinse în venitul anual, altele decât cele din salarii si asimilate salariilor, obtinute în cursul aceluiasi an fiscal. Pierderea care rămâne necompensată în cursul aceluiasi an fiscal devine pierdere reportată.

(2) Pierderile provenind din străinătate ale persoanelor fizice române se compensează cu veniturile de aceeasi natură, din străinătate, pe fiecare tară, înregistrate în cursul aceluiasi an fiscal, sau se reportează pe următorii 5 ani asupra veniturilor realizate din tara respectivă.

Norme metodologice:

1. Rezultatul negativ dintre venitul brut si cheltuielile aferente deductibile, înregistrate pentru fiecare loc de realizare la o categorie de venituri, reprezintă pierdere fiscală obtinută dintr-un loc de desfăsurare a activitătii pentru acea categorie de venit.

2. Compensarea pierderilor fiscale anuale se realizează astfel:

a) pierderea fiscală obtinută dintr-un loc de desfăsurare a unei activităti independente se poate compensa cu venitul net obtinut în alt loc de desfăsurare a unei activităti independente. Dacă pierderea fiscală obtinută dintr-un loc de desfăsurare a unei activităti independente se compensează numai partial cu venitul net obtinut în alt loc de desfăsurare a unei activităti independente, suma rămasă necompensată reprezintă pierdere fiscală anuală din activităti independente;

b) pierderea fiscală anuală din activitate independentă din România nu se poate compensa cu veniturile din salarii, dar se poate compensa cu veniturile nete din cedarea folosintei bunurilor obtinute, în cursul aceluiasi an fiscal;

c) pierderea fiscală anuală din activităti independente înregistrată de un contribuabil în România nu poate fi compensată cu veniturile realizate de acesta din străinătate;

d) pierderea fiscală din străinătate se compensează cu veniturile din străinătate, de aceeasi natură si din aceeasi tară, în cursul aceluiasi an fiscal. Pierderea anuală necompensată se reportează pe următorii 5 ani si se compensează cu veniturile de aceeasi natură si din aceeasi tară, obtinute în perioada respectivă.

Ordonantă:

Art. 61. - Regulile de reportare a pierderilor sunt următoarele:

a) reportul se efectuează cronologic, în functie de vechimea pierderii, în următorii 5 ani consecutivi;

b) dreptul la report este personal si netransmisibil;

c) pierderea reportată, necompensată după expirarea perioadei prevăzute la lit. a), reprezintă pierdere definitive a contribuabilului;

d) compensarea pierderii reportate se efectuează numai din veniturile prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) si c).

Norme metodologice:

1. Dacă în urma compensărilor admise pentru anul fiscal rămâne o pierdere necompensată, aceasta reprezintă pierdere fiscală reportată pe anii următori până la al cincilea an inclusiv. Astfel, pierderea fiscală înregistrată în anul 2002 poate fi reportată, dacă nu a putut fi compensată cu veniturile obtinute în anul 2002, până în anul 2007. Dacă această pierdere nu va fi compensată cu veniturile realizate până în anul 2007, diferenta de pierdere care nu a putut fi compensată în limita de 5 ani va reprezenta pierdere definitivă. Pierderile fiscale înregistrate în anii fiscali 2000 si 2001 sunt recunoscute din punct de vedere fiscal, reportarea lor efectuându-se cu respectarea regulilor stabilite prin ordonantă.

2. Regulile de compensare si reportare a pierderilor sunt următoarele:

a) reportarea pierderilor se va face an după an, începând cu pierderea cea mai veche;

b) dreptul la reportul pierderii este personal si supus identitătii contribuabilului; nu poate fi transmis mostenitorilor sau oricărei alte persoane, în scopul reducerii sarcinii fiscale ce revine acesteia, si reprezintă pierdere definitivă a contribuabilului decedat.

Ordonantă:

SECTIUNEA a 2-a

Obligatii declarative

Art. 62. - (1) Contribuabilii au obligatia să completeze si să depună la organul fiscal competent o declaratie de venit global, precum si declaratii speciale până la data de 30 aprilie a anului următor celui de realizare a venitului.

(2) Declaratiile speciale se completează pentru fiecare categorie de venit si pe fiecare loc de realizare a acestuia.

(3) Organul fiscal competent prevăzut la alin. (1) se stabileste prin hotărâre a Guvernului.

(4) Contribuabilii care realizează venituri dintr-o singură sursă, sub formă de salarii, la functia de bază, pe întregul an fiscal, pentru care angajatorul a efectuat operatiunile prevăzute la art. 27, nu au obligatia să depună declaratiile de venit global. De asemenea, contribuabilii care realizează venituri din România, a căror impunere este finală si pentru care există obligatia retinerii la sursă a impozitului anual datorat, nu au obligatia să depună declaratia specială pentru aceste venituri.

Norme metodologice:

1. Declaratia de venit global este documentul prin care contribuabilii declară veniturile obtinute în anul fiscal de raportare, în vederea calculării de către organul fiscal a venitului anual global impozabil si a impozitului pe venitul anual global.

2. Declaratia de venit global se depune de către contribuabilii, persoane fizice române cu domiciliul în România, care obtin, atât din România, cât si din străinătate, venituri care, potrivit art. 59 din ordonantă, se globalizează.

3. Nu depun declaratie de venit global:

a) contribuabilii care obtin venituri dintr-o singură sursă, sub formă de salarii, de la functia de bază, pe întregul an fiscal, pentru activităti desfăsurate în România, în situatia în care angajatorul a efectuat operatiile de regularizare prevăzute la art. 27 din ordonantă;

b) contribuabilii care obtin numai venituri din România de natura dividendelor, dobânzilor, pensiilor, veniturilor din activităti agricole, precum si de natura celor prevăzute la art. 38 din ordonantă, a căror impunere este finală;

c) contribuabilii prevăzuti la art. 2 alin. (1) lit. b) si c) si alin. (2) din ordonantă.

4. Declaratia se depune până la data de 30 aprilie a anului următor celui de realizare a venitului, la organul fiscal competent.

5. Contribuabilii, cu exceptia celor pentru care deducerile personale suplimentare sunt calculate de angajatori, au obligatia de a anexa la declaratia de venit global si documentele justificative care atestă dreptul la deduceri personale suplimentare.

6. Declaratiile speciale sunt documentele prin care contribuabilii declară veniturile si cheltuielile efectiv realizate, pe fiecare categorie de venit si pe fiecare sursă, în vederea stabilirii de către organul fiscal a plătilor anticipate.

7. Declaratiile speciale se depun de toti contribuabilii prevăzuti la art. 2 alin. (1) din ordonantă, care realizează, individual sau dintr-o formă de asociere, venituri din activităti independente, precum si venituri din cedarea folosintei bunurilor.

Pentru veniturile realizate dintr-o formă de asociere venitul declarat va fi venitul net/pierderea distribuită din asociere.

Nu se depun declaratii speciale pentru următoarele categorii de venituri:

a) venituri sub formă de salarii si venituri asimilate salariilor.

Pentru aceste venituri informatiile sunt cuprinse în fisele fiscale, care au regim de declaratii de impozite si taxe si care se depun de plătitorul de venit până în ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul fiscal expirat, sau în declaratii lunare depuse de contribuabilii prevăzuti la art. 28 din ordonantă;

b) venituri de natura dividendelor, dobânzilor, precum si veniturile de natura celor prevăzute la art. 38 din ordonantă, a căror impunere este finală;

c) venituri din pensii, astfel cum sunt definite la art. 44 din ordonantă;

d) venituri din cedarea folosintei bunurilor pentru care chiria/arenda este stabilită în lei, iar contractul nu contine clauze care să prevadă obligatia suportării de către chirias/arendas a cheltuielilor ce cad, conform dispozitiilor legale, în sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui detinător legal ori clauze care nu sunt evaluabile la momentul încheierii contractului;

e) venituri din activităti independente pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit.

8. Declaratiile speciale se depun, în functie de tipul venitului si de forma de organizare, la organul fiscal teritorial competent, care se stabileste după cum urmează:

a) pentru venituri din activităti independente – organul fiscal în a cărui rază teritorială se află sediul desfăsurării activitătii.

În cazul persoanelor fizice care au si puncte de lucru situate în raza teritorială a altor organe fiscale,  declaratiile speciale se depun la organul fiscal în a cărui rază teritorială se află sediul principal.

Pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuală sursa venitului este considerată domiciliul contribuabilului;

b) pentru venituri din cedarea folosintei bunurilor imobile - organul fiscal în a cărui rază teritorială se află bunul;

c) pentru venituri din cedarea folosintei bunurilor mobile - organul fiscal în a cărui rază teritorială se află domiciliul contribuabilului;

d) pentru veniturile din străinătate - organul fiscal în a cărui rază teritorială se află domiciliul contribuabilului sau resedinta, în cazul persoanelor fizice străine;

e) pentru veniturile obtinute dintr-o formă de asociere - organul fiscal în a cărui rază teritorială se află sediul asociatiei.

9. În cazul în care sediul principal si domiciliul contribuabilului se află în raza teritorială a aceluiasi organ fiscal, contribuabilul va depune atât declaratia de venit global, cât si declaratia specială la organul fiscal de domiciliu.

10. Contribuabilul care obtine venituri din mai multe surse sau categorii de venituri va depune câte o declaratie specială pentru fiecare sursă sau categorie de venit.

11. Contribuabilii care, potrivit legislatiei în vigoare, beneficiază de scutiri de la plata impozitului pe venit au obligatia să depună atât declaratia anuală de venit global, cât si declaratiile speciale corespunzătoare activitătii desfăsurate.

12. Contribuabilii persoane fizice române cu domiciliul în România, care realizează venituri din străinătate a căror impunere în România este finală, au obligatia să declare în România veniturile respective până la data de 30 aprilie a anului următor celui de realizare a venitului.

Ordonantă:

Art. 63. - (1) Contribuabilii, precum si asociatiile fără personalitate juridică, care încep o activitate în cursul anului fiscal, sunt obligate să depună la organul fiscal competent o declaratie referitoare la veniturile si cheltuielile estimate a se realiza pentru anul fiscal, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului. Fac exceptie de la prevederile acestui alineat contribuabilii care realizează venituri pentru care impozitul se percepe prin retinere la sursă.

(2) Contribuabilii care au realizat pierderi si cei care au început activitatea în cursul anului fiscal sau au realizat  venituri pe perioade mai mici decât anul fiscal, precum si cei care din motive obiective estimează că vor realiza venituri care diferă cu cel putin 20% fată de anul fiscal anterior depun o dată cu declaratia specială si declaratia estimativă de venit.

(3) Contribuabilul care încetează să mai aibă domiciliul în România are obligatia să depună la organul fiscal competent o declaratie a veniturilor impozabile cuprinzând veniturile realizate până la acel moment.

Norme metodologice:

1. Declaratiile privind venitul estimat cuprind informatii despre veniturile si cheltuielile estimate a se realiza în anul la care se referă declaratia.

Declaratiile privind venitul estimat se depun de contribuabili si de asociatiile fără personalitate juridică, în cazul realizării unei categorii sau surse noi de venit în cursul anului sau în cazurile prevăzute la art. 66 alin. (6) din ordonantă.

2. Contribuabilii care încep o activitate independentă în vederea obtinerii de venituri comerciale sau de venituri din profesii libere au obligatia să depună o declaratie privind venitul estimat, la organul fiscal unde se află sursa venitului, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului.

Această obligatie revine atât contribuabililor care determină venitul net în sistem real, pe baza datelor din evidenta contabilă în partidă simplă, cât si celor pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit.

În cazul în care contribuabilul obtine venituri de această natură într-o formă de asociere, fiecare asociat va completa si va depune, individual, o declaratie privind veniturile estimate rezultate din distribuirea venitului net estimat al asociatiei.

Contribuabilii care sunt impusi pe bază de norme de venit si care solicită trecerea pentru anul fiscal următor la impunerea în sistem real, o dată cu cererea de optiune, vor depune si declaratia privind venitul estimat.

3. Asociatiile fără personalitate juridică ce încep o activitate independentă au obligatia să depună o declaratie privind venitul la organul fiscal în a cărui rază teritorială îsi au sediul, în termen de 15 zile de la încheierea contractului de asociere, o dată cu înregistrarea acestui contract la organul fiscal.

4. Contribuabilii care obtin venituri din cedarea folosintei bunurilor din patrimoniul personal au obligatia să depună o declaratie privind venitul estimat, în termen de 15 zile de la încheierea contractului între părti.

Declaratia privind venitul estimat se depune o dată cu înregistrarea la organul fiscal a contractului încheiat între părti.

Organul fiscal la care se înregistrează contractul între părti si se depune declaratia privind venitul estimat este:

a) pentru venituri din cedarea folosintei bunurilor imobile - organul fiscal în a cărui rază teritorială se află bunul;

b) pentru venituri din cedarea folosintei bunurilor mobile - organul fiscal în a cărui rază teritorială se află domiciliul contribuabilului.

5. Contribuabilii care încetează să mai aibă domiciliul în România vor depune la organul fiscal de domiciliu o declaratie de venit global, însotită de declaratii speciale.

Declaratia se depune o dată cu cererea pentru eliberarea certificatului de atestare fiscală. Baremul de impunere folosit pentru plăti anticipate de impunere este folosit si pentru determinarea impozitului pe venit în cazul contribuabililor care încetează să mai aibă domiciliul în România în cursul anului fiscal.

6. Declaratiile vor cuprinde veniturile si cheltuielile aferente anului fiscal curent, pentru perioada în care contribuabilii au avut domiciliul în România.

7. În termen de 5 zile de la depunerea declaratiei, organul fiscal de domiciliu va emite decizia de impunere si va comunica contribuabilului eventualele sume de plată sau de restituit.

8. Certificatul de atestare fiscală va fi eliberat numai după plata integrală a impozitului datorat de contribuabil.

Ordonantă:

SECTIUNEA a 3-a

Determinarea impozitului pe venitul anual global

Art. 65. - (1) Impozitul pe venitul anual global datorat este calculat de organul fiscal în raza căruia îsi are domiciliul contribuabilul ori de alte organe stabilite prin hotărâre a Guvernului, după caz, pe baza declaratiei de venit global, prin aplicarea cotelor de impunere asupra venitului anual global impozabil, determinat în conditiile prezentei ordonante.

(2) Organul fiscal stabileste impozitul anual datorat pentru anul precedent si emite o decizie de impunere în intervalul stabilit anual prin ordin al ministrului finantelor publice.

(3) În această decizie organul fiscal stabileste si diferentele de impozit anual rămase de achitat sau impozitul anual de restituit, care se determină prin scăderea din impozitul anual datorat a obligatiilor reprezentând plăti anticipate cu titlu de impozit si a creditelor fiscale externe pentru veniturile realizate din categoriile de venituri prevăzute la art. 59.

(4) Organul fiscal va emite o nouă decizie de impunere în cazul în care apar elemente care conduc la modificarea impozitului datorat.

(5) Pentru constructiile de locuinte proprietate personală se acordă o reducere a impozitului pe venit în cuantum de 20% din valoarea materialelor folosite. Se exceptează de la prevederile acestui alineat cei care construiesc locuinte prin Agentia Natională pentru Locuinte sau beneficiază de alte facilităti prevăzute de lege.

Norme metodologice:

În situatia în care angajatorul a efectuat operatiunile de regularizare prevăzute la art. 27 din ordonantă, iar la impunerea anuală organul fiscal constată că salariatul respectiv a mai realizat si alte venituri în afara celor din salarii  de la functia de bază, se va considera ca plată anticipată impozitul anual calculat de angajator si înscris la cap. VI din Fisa fiscală 1.

Ordonantă:

SECTIUNEA a 4-a

Plata impozitului pe venit

Art. 66. - (1) Contribuabilii care realizează venituri din activităti independente si din cedarea folosintei bunurilor sunt obligati să efectueze în cursul anului plăti anticipate cu titlu de impozit, în baza deciziei de impunere emise de  organul fiscal competent, exceptându-se cazul retinerilor la sursă.

(2) Plătile anticipate se stabilesc de organul fiscal pe raza căruia se află sursa de venit, pe fiecare categorie de venit si loc de realizare, luându-se ca bază de calcul venitul anual estimat sau venitul net realizat în anul precedent, după caz. La impunerile efectuate după expirarea termenelor de plată prevăzute la alin. (3), sumele datorate pentru trimestrele respective se stabilesc la nivelul trimestrului IV al anului precedent. Diferenta dintre impozitul anual calculat asupra venitului net realizat în anul precedent si suma reprezentând plăti anticipate la nivelul trimestrului IV din anul anterior se repartizează pe termenele de plată următoare din cadrul anului fiscal. Pentru declaratiile de venit estimativ depuse în luna decembrie nu se mai stabilesc plăti anticipate, venitul net aferent perioadei până la sfârsitul anului urmând să fie supus impozitării finale. Plătile anticipate pentru veniturile din cedarea folosintei bunurilor se stabilesc de organul fiscal, pe baza chiriei sau a arendei din contractul încheiat între părti. În cazul în care, potrivit clauzelor contractuale, chiria sau arenda reprezintă echivalentul în lei al unei valute, determinarea venitului anual estimat se efectuează pe baza cursului de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Natională a României, din ziua precedentă celei în care se efectuează impunerea.

(3) Plătile anticipate se efectuează în 4 rate egale, până la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, cu exceptia impozitului pe veniturile din arendare, care se plăteste în două rate egale, până la 1 septembrie inclusiv si, respectiv, 15 noiembrie inclusiv.

(4) Organul fiscal are dreptul de a stabili din oficiu plătile anticipate, în următoarele cazuri:

a) contribuabilul nu a depus declaratia de venit global pentru anul fiscal încheiat;

b) contribuabilul nu conduce o evidentă contabilă sau datele din contabilitatea condusă nu sunt certe;

c) contribuabilul nu a furnizat date referitoare la venitul estimat sau dacă există documente potrivit cărora datele furnizate sunt incorecte.

(5) Organul fiscal are dreptul de a modifica o decizie de plată anticipată, emisă conform alin. (1), si de a stabili alte plăti anticipate fie în baza unui control ulterior, fie în baza unor date detinute, referitoare la activitatea contribuabilului.

(6) Contribuabilul are dreptul să solicite emiterea unei noi decizii de plată anticipată cu titlu de impozit, dacă prezintă organului fiscal noi acte justificative referitoare la veniturile realizate din activitatea desfăsurată. Această modificare a plătilor anticipate se poate solicita numai dacă venitul se modifică cu mai mult de 20% fată de venitul luat în calculul impozitului, o singură dată pe an, în cursul semestrului II. În cazul diferentelor de impozit în plus fată de impozitul stabilit initial, acestea se repartizează pe termenele de plată următoare din cadrul anului fiscal, iar în cazul diferentelor de impozit în minus se diminuează sumele reprezentând plăti anticipate proportional, pe următoarele termene de plată, stabilite initial prin “Decizia de impunere pentru plăti anticipate cu titlu de impozit” sau, după caz, când acestea nu sunt suficiente se diminuează sumele reprezentând plăti anticipate, pentru perioadele anterioare aferente termenelor de plată, începând cu cele mai apropiate.

Norme metodologice:

1. Contribuabilii care realizează venituri din activităti independente si din cedarea folosintei bunurilor sunt obligati să efectueze plăti anticipate cu titlu de impozit.

Prevederile art. 66 din ordonantă nu se aplică contribuabililor pentru care plătile anticipate se calculează potrivit art. 21 din ordonantă.

Plătile se vor efectua la organul fiscal în a cărui rază teritorială contribuabilul îsi are domiciliul, indiferent de locul unde obtine venitul respectiv si pentru care a întocmit si a depus declaratia specială prevăzută la art. 62 alin. (2) din ordonantă.

Pentru stabilirea plătilor anticipate organul fiscal va lua ca bază de calcul venitul anual estimat, în toate situatiile în care a fost depusă o declaratie privind venitul estimat pentru anul curent sau venitul din declaratia specială pentru anul fiscal precedent, după caz.

În acest caz, pentru stabilirea plătilor anticipate se va utiliza baremul anual de impunere prevăzut la art. 8 alin. (3) din ordonantă.

2. Sumele reprezentând plăti anticipate se achită în 4 rate egale, până la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, respectiv 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie si 15 decembrie.

Începând cu data de 1 ianuarie 2003 sumele reprezentând plăti anticipate aferente impozitului pe veniturile din arendare se plătesc în două rate egale, la următoarele termene: până la 1 septembrie inclusiv si, respectiv, 15 noiembrie inclusiv.

În cazul în care arenda se achită în natură, la stabilirea plătilor anticipate se va folosi evaluarea prevăzută la pct. 2 din normele metodologice pentru aplicarea art. 31 din ordonantă.

3. În cazul contribuabililor impusi pe bază de norme de venit, stabilirea plătilor anticipate se face pe baza normelor de venit aprobate pentru anul de impunere, corespunzător activitătii desfăsurate.

4. Solicitarea emiterii unei noi decizii de plată anticipată, potrivit art. 66 alin. (6) din ordonantă, se face prin depunerea de către contribuabil a unei declaratii privind venitul estimat.

5. Termenele si procedura de emitere a deciziilor de plăti anticipate vor fi stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice.

6. În cazul contribuabililor care obtin venituri de aceeasi natură, pentru care plătile anticipate se stabilesc atât de organul fiscal, cât si prin retinere la sursă, la stabilirea plătilor anticipate de către organul fiscal se exclud din venitul net veniturile pentru care plătile anticipate se realizează prin retinere la sursă, proportional cu ponderea acestora în totalul veniturilor brute.

Ordonantă:

Art. 67. - (1) Diferentele de impozit rămase de achitat conform deciziei de impunere anuală se plătesc în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere, perioadă pentru care nu se calculează si nu se datorează majorări de întârziere.

(2) În cazul în care din decizia de impunere rezultă diferente de impozit de restituit de la bugetul de stat, sumele plătite în plus se compensează cu obligatii neachitate în termen, din anul fiscal curent, iar diferenta se restituie în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere.

Norme metodologice:

1. Decizia de impunere anuală se stabileste, în baza documentelor necesare, de către organul fiscal care va efectua globalizarea, respectiv de organul fiscal în a cărui rază teritorială contribuabilul îsi are domiciliul.

2. Diferentele de impozit pe venitul anual global, calculate prin deciziile de impunere, se plătesc la organul fiscal de domiciliu.

3. Pentru neplata la termen a acestor diferente contribuabilul datorează majorări de întârziere si penalităti de întârziere calculate conform legii. Dacă impozitul anual stabilit în decizia de impunere este inferior sumei datorate cu titlu de plăti anticipate în contul impozitului pe venitul global, majorările de întârziere si penalitătile de întârziere calculate la sumele înscrise în decizia de plăti anticipate se recalculează pentru impozitul înscris în decizia de impunere, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui de impunere, iar data la care compensarea este posibilă va fi data de 31 decembrie a anului pentru care se efectuează globalizarea.

4. Dacă sumele plătite anticipat cu titlu de impozit, stabilite prin decizia de impunere pentru plăti anticipate, sunt mai mari decât sumele datorate de contribuabil ca urmare a emiterii deciziei de impunere anuală, sumele plătite în plus se compensează cu impozite, taxe sau alte venituri ale bugetului de stat, inclusiv majorări de întârziere aferente si penalităti de orice fel, datorate de acesta, potrivit reglementărilor legale în vigoare.

5. Diferentele rămase după compensarea din oficiu se restituie de organul fiscal dacă în urma analizei fiselor de cont personal nu rezultă alte obligatii de plată fată de bugetul de stat, în termen de 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere anuală.

6. În situatia în care organul fiscal competent constată diferente de venituri supuse globalizării, se va emite o nouă decizie de impunere anuală prin care se stabilesc diferente de impozite de plată, situatie în care majorările de întârziere si penalitătile de întârziere se vor calcula de la termenul de plată stabilit în decizia de impunere initială comunicată.

Ordonantă:

CAPITOLUL VI

Dispozitii tranzitorii si finale

Art. 73. - Prevederile prezentei ordonante intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2002, cu exceptia prevederilor art. 8 si 13, care se aplică începând cu data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Norme metodologice:

Prezentele norme metodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, cu exceptia prevederilor referitoare la art. 6 lit. f1) si f2) din ordonantă, intră în vigoare cu data de 1 ianuarie 2003.

Începând cu anul fiscal 2003 îsi încetează aplicabilitatea normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.066/1999, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 2 din 5 ianuarie 2000.

Ordonantă:

Art. 75. - (1) Scutirile de la plata impozitului pe venit prevăzute în actele normative privind unele măsuri de protectie ca urmare a concedierilor colective, pentru personalul disponibilizat, rămân valabile până la data expirării lor.

(2) Scutirile de la plata impozitului, în cazul serviciilor turistice prestate în mediul rural, potrivit legii, rămân în vigoare până la data de 31 decembrie 2004.

(3) Pierderile înregistrate în perioada de scutire de contribuabilii care beneficiază de prevederile alin. (1) si (2) nu se compensează cu veniturile obtinute din celelalte categorii de venituri în anii respectivi si nu se reportează, reprezentând pierderi definitive ale contribuabililor.

Norme metodologice:

Scutirile de impozit pe venit prevăzute în legislatia privind disponibilizările colective si cele aferente serviciilor turistice prestate în mediul rural rămân în vigoare neconditionat, până la data expirării lor, respectiv până la data de 31 decembrie 2004.

Ordonantă:

Art. 76. - Veniturile din salarii si cele asimilate salariilor realizate din străinătate ca urmare a activitătilor desfăsurate în străinătate de persoanele fizice române cu domiciliul în România nu se supun procedurii de globalizare.

Norme metodologice:

Veniturile din salarii si asimilate salariilor realizate din străinătate, începând cu data intrării în vigoare a ordonantei, de către persoanele fizice române cu domiciliul în România nu se supun procedurii de globalizare, inclusiv procedurii de impunere anuală pentru veniturile de aceeasi natură.

În acest sens, veniturile din salarii si asimilate salariilor realizate din străinătate după data de 1 ianuarie 2002 de către persoanele fizice române cu domiciliul în România, cu exceptia celor realizate într-o perioadă mai mică de 183 de zile, nu se supun impozitării în România, fiind excluse din procedura de globalizare.

Ordonantă:

Art. 78. - Apatrizii sunt supusi impozitării, potrivit prezentei ordonante, pentru veniturile obtinute din România.

Norme metodologice:

Persoanele fizice apatride primesc tratamentul fiscal al persoanelor fizice străine, potrivit art. 2 alin. (1) lit. c) din ordonantă.

Veniturile obtinute din România de către persoanele fizice apatride se impozitează separat pe fiecare categorie de venit, potrivit regulilor stabilite în cap. III din ordonantă.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

 

ORDIN

privind modelul formularisticii necesare pentru solicitarea si comunicarea datelor înscrise în cazierul fiscal

 

În temeiul art. 14 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 18/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice, cu modificările si completările ulterioare,

în baza prevederilor art. 15 din Ordonanta Guvernului nr. 75/2001 privind organizarea si functionarea cazierului fiscal, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 410/2002,

 

ministrul finantelor publice emite următorul ordin:

 

Art. 1. - Se aprobă modelul si continutul formularelor:

- “Fisa de înscriere în cazierul fiscal” cod 14.13.43.15/1;

- “Fisa de actualizare a înscrierilor în cazierul fiscal” cod 14.13.43.15/2;

- “Cerere de eliberare a certificatului de cazier fiscal” cod 14.13.25.15/1;

- “Cerere de rectificare a datelor înscrise în cazierul fiscal” cod 14.13.25.15/2;

- “Certificat de cazier fiscal” si anexă cod 14.13.21.15, prevăzute în anexa nr. 1.

Art. 2. - Caracteristicile de tipărire, modul de difuzare, de utilizare si de păstrare a formularelor mentionate suntprevăzute în anexa nr. 2.

Art. 3. - (1) Fisa de înscriere în cazierul fiscal si fisa de actualizare a înscrierilor în cazierul fiscal se completează si se editează numai cu ajutorul programului de asistentă.

(2) Celelalte formulare prevăzute la art. 1 se distribuie gratuit, la solicitarea contribuabililor, si se editează informatic.

Art. 4. - Cazierul fiscal se organizează în format electronic astfel:

a) la nivelul Ministerului Finantelor Publice se organizează cazierul fiscal national care tine evidenta contribuabililor de pe întregul teritoriu al României;

b) la nivelul directiilor generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti se organizează cazierul fiscal local, care tine evidenta contribuabililor care au domiciliul, resedinta sau sediul în raza teritorială a acestora.

Art. 5. - Cazierul fiscal este gestionat astfel:

a) din punct de vedere metodologic, de serviciul de proceduri pentru gestionarea si functionarea cazierului fiscal din cadrul Directiei generale de proceduri fiscale din cadrul Ministerului Finantelor Publice, pentru cazierul fiscal national, respectiv de birourile pentru gestionarea cazierului fiscal din cadrul directiilor de administrare a veniturilor statului din cadrul directiilor generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti;

b) din punct de vedere al continutului, de birourile pentru gestionarea cazierului fiscal din cadrul directiilor de administrare a veniturilor statului din cadrul directiilor generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti, care înscriu si actualizează datele în cazierul fiscal local;

c) din punct de vedere informatic, de către Directia generală a tehnologiei informatiei din cadrul Ministerului Finantelor Publice, pentru baza de date centrală, respectiv de către serviciile de tehnologia informatiei din cadrul directiilor generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti, pentru bazele de date locale.

Art. 6. - (1) La informatiile referitoare la cazierul fiscal au acces numai persoanele care gestionează cazierul fiscal din cadrul birourilor pentru gestionarea cazierului fiscal.

(2) Bazele de date care cuprind informatii referitoare la cazierul fiscal sunt administrate numai de persoanele desemnate din cadrul serviciului de tehnologia informatiei din cadrul directiilor generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti si din cadrul Directiei generale a tehnologiei informatiei din cadrul Ministerului Finantelor Publice.

Art. 7. - Procedura de înscriere si procedura de actualizare a datelor din bazele de date cuprinzând cazierul fiscal sunt prevăzute în anexa nr. 3.

Art. 8. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 9. - Directia generală de proceduri fiscale, Directia generală a tehnologiei informatiei, directiile generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti si angajatorii vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 10. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 17 ianuarie 2003.

Nr. 40.

 

ANEXA Nr. 1*)

 

Formulare

 

Pagina 1

Pagina a 2-a

Pagina a 3-a

Pagina a 4-a

Pagina a 5-a

Pagina a 6-a

 

ANEXA Nr. 2

 

CARACTERISTICI

de tipărire, modul de difuzare, de utilizare si de păstrare a formularelor

 

1. Fisa de înscriere în cazierul fiscal, cod 14.13.43.15/1

1. Denumire: Fisa de înscriere în cazierul fiscal

2. Cod: 14.13.43.15/1

3. Format: 2A4/t1

4. Caracteristici de tipărire:

- se tipăreste pe o singură fată;

- se poate utiliza echipament informatic pentru editare

5. Se difuzează: gratuit

6. Se utilizează la: înscrierea în cazierul fiscal al contribuabililor a faptelor constatate de către organele de control, precum si a sanctiunilor aplicate

7. Se întocmeste în: două exemplare;

de: organul de control constatator

8. Circulă:

- un exemplar la biroul pentru gestionarea cazierului fiscal al organului fiscal în a cărui rază teritorială se află domiciliul/sediul/resedinta contribuabilului;

- un exemplar la organul constatator

9. Se arhivează: un exemplar la biroul pentru gestionarea cazierului fiscal si un exemplar la organul constatator

2. Fisa de actualizare a înscrierilor în cazierul fiscal, cod 14.13.43.15/2

1. Denumire: Fisa de actualizare a înscrierilor în cazierul fiscal

2. Cod: 14.13.43.15/2

3. Format: 2A4/t1

4. Caracteristici de tipărire:

- se tipăreste pe o singură fată;

- se poate utiliza echipament informatic pentru editare

5. Se difuzează: gratuit

6. Se utilizează la: actualizarea înscrierilor în cazierul fiscal al contribuabililor

7. Se întocmeste în:

- un exemplar, în cazul în care fisa este completată de biroul pentru gestionarea cazierului fiscal;

- două exemplare, în cazul în care fisa este completată de organul de control constatator

8. Circulă:

- un exemplar la biroul pentru gestionarea cazierului fiscal al organului fiscal în a cărui rază teritorială se află domiciliul/sediul/resedinta contribuabilului, în cazul în care fisa este completată de biroul pentru gestionarea cazierului fiscal;

- un exemplar la organul constatator si un exemplar la biroul pentru gestionarea cazierului fiscal, în cazul în care fisa este completată de organul de control constatator

9. Se arhivează:

- un exemplar la biroul pentru gestionarea cazierului fiscal si un exemplar la organul constatator, în cazul în care fisa este completată de organul de control constatator;

- un exemplar la biroul pentru gestionarea cazierului fiscal

3. Cerere de eliberare a certificatului de cazier fiscal,  cod 14.13.25.15/1

1. Denumire: Cerere de eliberare a certificatului de cazier fiscal

2. Cod: 14.13.25.15/1

3. Format: A4/t1

4. Caracteristici de tipărire:

- se tipăreste pe o singură fată;

- se poate utiliza echipament informatic pentru editare

5. Se difuzează: gratuit

6. Se utilizează la: eliberarea unui certificat de cazier fiscal

7. Se întocmeste în: un exemplar

de: contribuabil

8. Circulă: la biroul pentru gestionarea cazierului fiscal

9. Se arhivează: la biroul pentru gestionarea cazierului fiscal

4. Cerere de rectificare a datelor înscrise în cazierul fiscal, cod 14.13.25.15/2

1. Denumire: Cerere de rectificare a datelor înscrise în cazierul fiscal

2. Cod: 14.13.25.15/2

3. Format: 2A4/t1

4. Caracteristici de tipărire:

- se tipăreste pe o singură fată;

- se poate utiliza echipament informatic pentru editare

5. Se difuzează: gratuit

6. Se utilizează la: rectificarea datelor înscrise în cazierul fiscal

7. Se întocmeste în: un exemplar

de: contribuabil

8. Circulă: la biroul pentru gestionarea cazierului fiscal

9. Se arhivează: la biroul pentru gestionarea cazierului fiscal

5. Certificat de cazier fiscal si Anexa la Certificatul de cazier fiscal, cod 14.13.21.15

1. Denumire: Certificat de cazier fiscal si Anexa la Certificatul de cazier fiscal

2. Cod: 14.13.21.15

3. Format: 2A4/t1

4. Caracteristici de tipărire:

- se tipăresc pe o singură fată atât certificatul, cât si anexa;

- se poate utiliza echipament informatic pentru editare

5. Se difuzează: gratuit

6. Se utilizează: numai în scopul în care a fost eliberat

7. Se întocmeste în: două exemplare

de: organul fiscal

8. Circulă: - un exemplar la contribuabil

- un exemplar la biroul pentru gestionarea cazierului fiscal

9. Se arhivează: copia la biroul pentru gestionarea cazierului fiscal

 

ANEXA Nr. 3

 

1. Procedura de înscriere a datelor în bazele de date cuprinzând cazierul fiscal

Înscrierea datelor în cazierul fiscal se face numai pe baza fiselor de înscriere.

Fisele de înscriere sunt completate de către:

a) organele cu atributii de control din cadrul Ministerului Finantelor Publice si al unitătilor sale teritoriale;

b) organele cu atributii de control din afara Ministerului Finantelor Publice.

Fisele de înscriere completate se înregistrează si se transmit birourilor pentru gestionarea cazierului fiscal din cadrul directiilor generale ale finantelor publice judetene sau a municipiului Bucuresti.

Termenele de transmitere a fiselor de înscriere sunt:

a) pentru organele cu atributii de control din cadrul Ministerului Finantelor Publice si al unitătilor sale teritoriale, 15 zile de la expirarea termenului legal de contestare, pentru actele rămase definitive prin neexercitarea căilor de atac, sau 5 zile de la data primirii comunicării de la compartimentele juridice, potrivit prevederilor art. 12 alin. (3) din Normele metodologice pentru aplicarea Ordonantei Guvernului nr. 75/2001;

b) pentru organele cu atributii de control din afara Ministerului Finantelor Publice, 5 zile de la data la care au luat la cunostintă că asupra faptelor ce urmează să fie înscrise în cazierul fiscal s-au pronuntat organele competente definitiv si irevocabil.

Se va completa câte o fisă pentru fiecare faptă care se înscrie în cazierul fiscal.

Fisele de înscriere primite de birourile pentru gestionarea cazierului fiscal sunt înregistrate în registrul unic de evidentă.

Fisele de înscriere sunt analizate formal din punct de vedere al coerentei si completitudinii de birourile pentru gestionarea cazierului fiscal.

Fisele la care se constată neconcordante sunt restituite organelor de control pentru a fi corectate.

Fisele valide sunt vizate de seful biroului pentru gestionarea cazierului fiscal si sunt repartizate de acesta pentru a fi introduse în baza de date locală.

2. Procedura de actualizare a datelor din bazele de date cuprinzând cazierul fiscal

Actualizarea datelor din bazele de date cuprinzând cazierul fiscal se face numai pe baza fiselor de actualizare.

Fisele de actualizare a datelor din bazele de date cuprinzând cazierul fiscal se întocmesc de către salariatii birourilor pentru gestionarea cazierului fiscal, pe baza următoarelor documente jusitificative:

a) comunicarea primită de la serviciul cu atributii în gestionarea si functionarea cazierului fiscal din cadrul Ministerului Finantelor Publice, care cuprinde actele normative care abrogă sau modifică prevederile legale în baza cărora au fost sanctionate faptele înscrise în cazier ori în baza cărora s-a stabilit reabilitarea de drept;

b) listele, primite săptămânal de la serviciul/biroul care se ocupă de Registrul contribuabililor, care cuprind persoanele radiate, respectiv decedate, după caz;

c) nota de serviciu prin care se aprobă fisa de actualizare pentru rectificarea erorilor constatate la înscrierea faptelor în cazierul fiscal, aprobată de directorul general.

Potrivit prevederilor art. 13 lit. c) din Normele metodologice pentru aplicarea Ordonantei Guvernului nr. 75/2001, fisele de actualizare pot fi completate si de organele cu atributii de control, pentru a rectifica eventualele erori din fisele de înscriere transmise de acestia.

Se va completa câte o fisă pentru fiecare faptă care se actualizează.

Fisele de actualizare sunt înregistrate de birourile pentru gestionarea cazierului fiscal în registrul unic de evidentă.

Fisele de actualizare sunt vizate de seful biroului pentru gestionarea cazierului fiscal si sunt repartizate de acesta pentru a fi introduse în baza de date locală.

 

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

 

ORDIN

privind prospectul de emisiune al certificatelor de trezorerie pentru populatie cod 1071

 

În conformitate cu prevederile Legii datoriei publice nr. 81/1999 si ale Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea si utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, Ministerul Finantelor Publice lansează o emisiune de certificate de trezorerie cu dobândă pentru populatie prin trezoreria statului, începând cu data de 4 februarie 2003.

Trezoreria statului este abilitată să lanseze emisiuni de certificate de trezorerie pentru populatie, scop în care ministrul finantelor publice emite următorul ordin:

 

ARTICOLUL 1

Forma si codul emisunii

 

Certificatele de trezorerie cu dobândă pentru populatie se emit în formă nominală si cuprind cuponul (matca) si certificatul de trezorerie propriu-zis.

Codul emisiunii este 1071.

 

ARTICOLUL 2

Data emisiunii

 

Certificatele de trezorerie cu dobândă pentru populatie se pun în vânzare în numerar si prin virament din conturile personale deschise la băncile comerciale si la Casa de Economii si Consemnatiuni - C.E.C. - S.A., pe o perioadă de 90 de zile, cu subscriptie în zilele de: 4, 5, 6, 7, 11, 12, 13, 14, 18, 19, 20, 21, 25, 26, 27 si 28 februarie 2003.

Termenul de răscumpărare a certificatelor de trezorerie este în zilele de: 5, 6, 7, 8, 12, 13, 14, 15, 19, 20, 21, 22, 26, 27, 28 si 29 mai 2003.

 

ARTICOLUL 3

Valoarea nominală a emisiunii

 

Emisiunea de certificate de trezorerie cu dobândă pentru populatie reprezintă suma încasată până în ultima zi de subscriptie.

 

ARTICOLUL 4

Valoarea nominală a certificatelor de trezorerie cu dobândă pentru populatie

 

Emisiunea de certificate de trezorerie cu dobândă pentru populatie se efectuează prin certificate de trezorerie cu o valoare nominală de 1.000.000 lei, 5.000.000 lei, 10.000.000 lei, 20.000.000 lei, 50.000.000 lei si 100.000.000 lei, pe termen de 90 de zile calendaristice.

La cumpărare titularii certificatelor de trezorerie pot împuternici si o altă persoană pentru răscumpărare.

 

ARTICOLUL 5

Rata dobânzii

 

Dobânda aferentă certificatelor de trezorerie cu dobândă pentru populatie este de 16,5% pe an, pentru o perioadă de subscriere de 90 de zile calendaristice, calculată după formula:

 

D = VN x 16,5 x 90/360 x 100,

 

în care:

D = suma dobânzii;

VN = valoarea nominală a certificatului de trezorerie.

 

ARTICOLUL 6

Data scadentei

 

Scadenta emisiunii de certificate de trezorerie cu dobândă pentru populatie se stabileste începând cu ziua încasării contravalorii acestora si până la data împlinirii termenului de 90 de zile calendaristice inclusiv.

 

ARTICOLUL 7

Închiderea emisiunii

 

Operatiunea de închidere a emisiunii de certificate de trezorerie cu dobândă pentru populatie are loc în data de 28 februarie 2003, la ora 14,00.

 

ARTICOLUL 8

Conditiile de răscumpărare si de plată a dobânzii

 

Răscumpărarea este operatiunea prin care unitătile trezoreriei statului rambursează la termenul stabilit valoarea nominală a certificatelor de trezorerie prezentate de către persoanele fizice care au subscris la emisiunile de certificate de trezorerie cu dobândă pentru populatie, la aceeasi unitate a trezoreriei statului.

O dată cu răscumpărarea la scadentă a certificatelor de trezorerie cu dobândă pentru populatie, unitătile trezoreriei statului plătesc persoanelor respective si dobânzile aferente.

Răscumpărarea certificatelor de trezorerie cu dobândă pentru populatie se poate efectua si prin subscrierea de către titular a sumelor la noua emisiune de certificate de trezorerie care se lansează în zilele respective, cu posibilitatea de a încasa dobânda aferentă sau de a o subscrie pe certificate de trezorerie, după caz.

Operatiunile privind răscumpărarea certificatelor de trezorerie cu dobândă pentru populatie si plata dobânzilor se efectuează prin ghiseele casieriilor trezoreriei statului. Data răscumpărării certificatelor de trezorerie cu dobândă pentru populatie este prima zi lucrătoare după împlinirea a 90 de zile calendaristice inclusiv.

Titularii pot prezenta certificatele de trezorerie cu dobândă pentru populatie pentru răscumpărare si înaintea datei de răscumpărare, situatie în care, pentru perioada de subscriere, care se calculează din ziua încasării sumei si până în ziua prezentării pentru răscumpărare exclusiv, se acordă dobândă la vedere.

Certificatele de trezorerie cu dobândă pentru populatie neprezentate pentru răscumpărare în ziua stabilită (ziua scadentei) se transformă în depozite la trezoreria statului.

Nivelul dobânzii la termen se modifică începând cu data de 4 februarie 2003 la 16,5% pe an. Ele se răscumpără de către trezoreria statului în ziua prezentării lor la ghiseele acesteia, astfel:

a) Certificatele de trezorerie prezentate trezoreriei statului în maximum 30 de zile de la data scadentei (titularul se prezintă în a 31-a zi, certificatele de trezorerie rămân în depozit la vedere maximum 30 de zile) vor fi răscumpărate astfel:

- pentru perioada subscrisă, 90 de zile calendaristice, se achită suma nominală a certificatelor de trezorerie cu dobândă pentru populatie plus dobânda aferentă;

- pentru perioada de maximum 30 de zile, stabilită din ziua fixată pentru răscumpărare inclusiv si până în ziua prezentării la ghiseul casieriei trezoreriei statului exclusiv, se plăteste pentru suma subscrisă dobândă la vedere.

b) Certificatele de trezorerie prezentate în termen de peste 30 de zile de la data scadentei (titularul se prezintă în a 32-a zi, certificatele de trezorerie rămân în depozit la termen 31 de zile) vor fi răscumpărate cu dobânda capitalizată astfel:

- pentru perioada subscrisă, 90 de zile calendaristice, se achită suma nominală a certificatelor de trezorerie cu dobândă pentru populatie plus dobânda aferentă;

- pentru perioada în care certificatele de trezorerie cu dobândă pentru populatie sunt în depozit, stabilită din ziua fixată pentru răscumpărare inclusiv si până în ziua prezentării titularului la ghiseul casieriei trezoreriei statului exclusiv, se plăteste dobânda calculată prin aplicarea procentului de dobândă la termen asupra sumei rezultate din valoarea nominală si dobânda aferentă perioadei subscrise.

 

ARTICOLUL 9

Regimul fiscal

 

Dobânzile încasate de către populatie din subscrierea la certificatele de trezorerie cu dobândă pentru populatie nu sunt supuse impozitării.

 

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 31 ianuarie 2003.

Nr. 172.

 

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

 

ORDIN

privind prospectul de emisiune al certificatelor de trezorerie pentru populatie cod 1072

 

În conformitate cu prevederile Legii datoriei publice nr. 81/1999 si ale Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea si utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, Ministerul Finantelor Publice lansează o emisiune de certificate de trezorerie cu dobândă pentru populatie prin trezoreria statului, începând cu data de 5 februarie 2003.

Trezoreria statului este abilitată să lanseze emisiuni de certificate de trezorerie pentru populatie, scop în care ministrul finantelor publice emite următorul ordin:

 

ARTICOLUL 1

Forma si codul emisiunii

 

Certificatele de trezorerie cu dobândă pentru populatie se emit în formă nominală si cuprind cuponul (matca) si certificatul de trezorerie propriu-zis.

Codul emisiunii este 1072.

 

ARTICOLUL 2

Data emisiunii

 

Certificatele de trezorerie cu dobândă pentru populatie se pun în vânzare în numerar si prin virament din conturile personale deschise la băncile comerciale si la Casa de Economii si Consemnatiuni - C.E.C. - S.A., pe o perioadă de 180 de zile, cu subscriptie în zilele de: 5, 6, 7, 12, 13, 14, 19, 20, 21, 26, 27 si 28 februarie 2003.

Termenul de răscumpărare a certificatelor de trezorerie este în zilele de: 4, 5, 6, 11, 12, 13, 18, 19, 20, 25, 26 si 27 august 2003.

 

ARTICOLUL 3

Valoarea nominală a emisiunii

 

Emisiunea de certificate de trezorerie cu dobândă pentru populatie reprezintă suma încasată până în ultima zi de subscriptie.

 

ARTICOLUL 4

Valoarea nominală a certificatelor de trezorerie cu dobândă pentru populatie

 

Emisiunea de certificate de trezorerie cu dobândă pentru populatie se efectuează prin certificate de trezorerie cu o valoare nominală de 1.000.000 lei, 5.000.000 lei, 10.000.000 lei, 20.000.000 lei si 50.000.000 lei, pe termen de 180 de zile calendaristice.

La cumpărare titularii certificatelor de trezorerie pot împuternici si o altă persoană pentru răscumpărare.

 

ARTICOLUL 5

Rata dobânzii

 

Dobânda aferentă certificatelor de trezorerie cu dobândă pentru populatie este de 16,5% pe an, pentru o perioadă de subscriere de 180 de zile calendaristice, calculată după formula:

 

D = VN x 16,5 x 180/360 x 100

în care:

D = suma dobânzii;

VN = valoarea nominală a certificatului de trezorerie.

 

ARTICOLUL 6

Data scadentei

 

Scadenta emisiunii de certificate de trezorerie cu dobândă pentru populatie se stabileste începând cu ziua încasării contravalorii acestora si până la data împlinirii termenului de 180 de zile calendaristice inclusiv.

 

ARTICOLUL 7

Închiderea emisiunii

 

Operatiunea de închidere a emisiunii de certificate de trezorerie cu dobândă pentru populatie are loc în data de 28 februarie 2003, la ora 14,00.

 

ARTICOLUL 8

Conditiile de răscumpărare si de plată a dobânzii

 

Răscumpărarea este operatiunea prin care unitătile trezoreriei statului rambursează la termenul stabilit valoarea nominală a certificatelor de trezorerie prezentate de către persoanele fizice care au subscris la emisiunile de certificate de trezorerie cu dobândă pentru populatie, la aceeasi unitate a trezoreriei statului.

O dată cu răscumpărarea la scadentă a certificatelor de trezorerie cu dobândă pentru populatie, unitătile trezoreriei statului plătesc persoanelor respective si dobânzile aferente.

Răscumpărarea certificatelor de trezorerie cu dobândă pentru populatie se poate efectua si prin subscrierea de către titular a sumelor la noua emisiune de certificate de trezorerie care se lansează în zilele respective, cu posibilitatea de a încasa dobânda aferentă sau de a o subscrie pe certificate de trezorerie, după caz.

Operatiunile privind răscumpărarea certificatelor de trezorerie cu dobândă pentru populatie si plata dobânzilor se efectuează prin ghiseele casieriilor trezoreriei statului. Data răscumpărării certificatelor de trezorerie cu dobândă pentru populatie este prima zi lucrătoare după împlinirea a 180 de zile calendaristice inclusiv.

Titularii pot prezenta certificatele de trezorerie cu dobândă pentru populatie pentru răscumpărare si înaintea datei de răscumpărare, situatie în care pentru perioada de subscriere, care se calculează din ziua încasării sumei si până în ziua prezentării pentru răscumpărare exclusiv, se acordă dobândă la vedere.

Certificatele de trezorerie cu dobândă pentru populatie neprezentate pentru răscumpărare în ziua stabilită (ziua scadentei) se transformă în depozite la trezoreria statului.

Nivelul dobânzii la termen se modifică începând cu data de 4 februarie 2003 la 16,5% pe an. Ele se răscumpără de către trezoreria statului în ziua prezentării titularului la ghiseele acesteia, astfel:

a) Certificatele de trezorerie prezentate trezoreriei statului în maximum 30 de zile de la data scadentei (titularul se prezintă în a 31-a zi, certificatele de trezorerie rămân în depozit la vedere maximum 30 de zile) vor fi răscumpărate astfel:

- pentru perioada subscrisă, 180 de zile calendaristice, se achită suma nominală a certificatelor de trezorerie cu dobândă pentru populatie plus dobânda aferentă;

- pentru perioada de maximum 30 de zile, stabilită din ziua fixată pentru răscumpărare inclusiv si până în ziua prezentării la ghiseul casieriei trezoreriei statului exclusiv, se plăteste pentru suma subscrisă dobândă la vedere.

b) Certificatele de trezorerie prezentate în termen de peste 30 de zile de la data scadentei (titularul se prezintă în a 32-a zi, certificatele de trezorerie rămân în depozit la termen 31 de zile) vor fi răscumpărate cu dobânda capitalizată astfel:

- pentru perioada subscrisă, 180 de zile calendaristice, se achită suma nominală a certificatelor de trezorerie cu dobândă pentru populatie plus dobânda aferentă;

- pentru perioada în care certificatele de trezorerie cu dobândă pentru populatie sunt în depozit, stabilită din ziua fixată pentru răscumpărare inclusiv si până în ziua prezentării titularului la ghiseul casieriei trezoreriei statului exclusiv, se plăteste dobânda calculată prin aplicarea procentului de dobândă la termen asupra sumei rezultate din valoarea nominală si dobânda aferentă perioadei subscrise.

 

ARTICOLUL 9

Regimul fiscal

 

Dobânzile încasate de către populatie din subscrierea la certificatele de trezorerie cu dobândă pentru populatie nu sunt supuse impozitării.

 

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 31 ianuarie 2003.

Nr. 176.

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI

 

CIRCULARĂ

privind nivelul ratei dobânzii de referintă a Băncii Nationale a României, valabil în luna februarie 2003

 

Având în vedere prevederile Legii nr. 101/1998 privind Statutul Băncii Nationale a României, cu modificările ulterioare, si tinând seama de evolutiile macroeconomice si monetare recente,

 

Banca Natională a României hotărăste:

 

Pentru luna februarie 2003 nivelul ratei dobânzii de referintă a Băncii Nationale a României este de 19,2% pe an.

 

GUVERNATORUL BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI,

MUGUR ISĂRESCU

 

Bucuresti, 3 februarie 2003.

Nr. 3.