MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

P A R T E A I

Anul 171 (XV) - Nr. 83 LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE Marti, 11 februarie 2003

SUMAR

HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

54. - Hotãrâre pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

40. - Ordin al ministrului finantelor publice privind modelul formularisticii necesare pentru solicitarea si comunicarea datelor înscrise în cazierul fiscal

172. - Ordin al ministrului finantelor publice privind prospectul de emisiune al certificatelor de trezorerie pentru populatie cod 1071

176. - Ordin al ministrului finantelor publice privind prospectul de emisiune al certificatelor de trezorerie pentru populatie cod 1072

ACTE ALE BÃNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

3. - Circularã privind nivelul ratei dobânzii de referintã a Bãncii Nationale a României, valabil în luna februarie 2003

HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTÃRÂRE

pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale art. 81 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 493/2002, cu completãrile ulterioare,

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

Articol unic. - Se aprobã Normele metodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 493/2002, cu completãrile ulterioare, prevãzute în anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrâre.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NÃSTASE

Contrasemneazã:

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tãnãsescu

Bucuresti, 16 ianuarie 2003.

Nr. 54.

ANEXÃ

NORME METODOLOGICE

de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit

Ordonantã:

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

SECTIUNEA a 2-a

Contribuabili

Art. 2. - (1) Este subiect al impozitului pe venit, în conditiile prezentei ordonante, persoana fizicã rezidentã, denumitã în continuare contribuabil:

a) persoana fizicã românã cu domiciliul în România, pentru veniturile obtinute atât din România, cât si din strãinãtate;

b) persoana fizicã românã fãrã domiciliu în România, pentru veniturile obtinute din România prin intermediul unei baze fixe situate pe teritoriul României sau într-o perioadã ce depãseste în total 183 de zile în orice perioadã de 12 luni, începând sau sfârsind în anul calendaristic vizat;

c) persoana fizicã strãinã, pentru veniturile obtinute din România prin intermediul unei baze fixe situate pe teritoriul României sau într-o perioadã ce depãseste în total 183 de zile în orice perioadã de 12 luni, începând sau sfârsind în anul calendaristic vizat.

(2) Sunt, de asemenea, contribuabili, în conformitate cu prevederile prezentei ordonante, persoanele fizice române fãrã domiciliu în România, precum si persoanele fizice strãine, care realizeazã venituri din România în alte conditii decât cele mentionate la alin. (1) lit. b) si c) si potrivit conventiilor de evitare a dublei impuneri, dupã caz.

Norme metodologice:

Potrivit art. 2 alin. (1) lit. a) din ordonantã, persoanele fizice române cu domiciliul în România sunt rezidente în România în întelesul ordonantei si se supun impunerii pentru veniturile pe care le obtin într-un an fiscal, atât din România, cât si din strãinãtate, cu exceptia veniturilor din salarii si celor asimilate salariilor, realizate din strãinãtate, ca urmare a activitãtilor desfãsurate în strãinãtate.

Persoanele fizice strãine care îsi stabilesc domiciliul în România potrivit legislatiei în vigoare se supun impozitului în România numai pentru veniturile realizate din România, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) lit. c) din ordonantã.

Sunt contribuabili, potrivit art. 2 alin. (2) din ordonantã, persoanele fizice române fãrã domiciliu în România, precum si persoanele fizice strãine, rezidente ale unor state cu care România are încheiate conventii de evitare a dublei impuneri, care realizeazã venituri din România în urmãtoarele conditii:

- veniturile sunt obtinute din activitãti care nu se realizeazã prin intermediul unei baze fixe situate pe teritoriul României;

- veniturile sunt obtinute într-o perioadã care nu depãseste în total 183 de zile în orice perioadã de 12 luni, începând sau sfârsind în anul calendaristic vizat, în conditiile prevederilor conventiilor de evitare a dublei impuneri.

Copilul minor care realizeazã venituri este contribuabil.

Ordonantã:

SECTIUNEA a 3-a

Sfera de aplicare

Art. 4. - (1) Categoriile de venituri care se supun impozitului pe venit sunt:

a) venituri din activitãti independente;

b) venituri din salarii;

c) venituri din cedarea folosintei bunurilor;

d) venituri din dividende si dobânzi;

e) venituri din pensii, pentru suma ce depãseste

5.000.000 lei pe lunã;

f) venituri din activitãti agricole, definite potrivit prezentei ordonante;

g) alte venituri.

(2) În categoriile de venituri prevãzute la alin. (1) se includ atât veniturile în bani, cât si echivalentul în lei al veniturilor în naturã.

Norme metodologice:

Veniturile din activitãti independente, inclusiv veniturile realizate de persoanele fizice în cadrul unor asociatii fãrã personalitate juridicã, veniturile din salarii si din cedarea folosintei bunurilor sunt venituri care se supun procedurii de globalizare si de determinare a impozitului pe venitul annual global.

Veniturile din dividende si dobânzi, din activitãti agricole, definite potrivit ordonantei, precum si cele cuprinse în categoria “alte venituri” se supun impozitãrii, pe fiecare loc de realizare, în cadrul acestor categorii de venituri, impozitul fiind final. Veniturile din pensii se supun impozitãrii prin cumularea tuturor veniturilor de aceastã naturã, realizate într-o lunã, impozitul fiind final.

Ordonantã:

Art. 5. - Nu sunt venituri impozabile si nu se impoziteazã, potrivit prezentei ordonante, urmãtoarele:

a) ajutoarele, indemnizatiile si alte forme de sprijin cu destinatie specialã, acordate din bugetul de stat, bugetul asigurãrilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele locale si din alte fonduri publice, precum si cele de aceeasi naturã primite de la terte persoane, cu exceptia indemnizatiilor pentru incapacitate temporarã de muncã, de maternitate si pentru concediul plãtit pentru îngrijirea copilului în vârstã de pânã la 2 ani, care sunt venituri de naturã salarialã;

Norme metodologice:

În categoria veniturilor neimpozabile se cuprind veniturile obtinute de persoanele fizice, potrivit legii, cum sunt:

- alocatia de stat pentru copii;

- alocatia de întretinere pentru fiecare copil încredintat sau dat în plasament familial;

- ajutorul special lunar acordat pentru cei care sunt inapti de muncã din cauza handicapului;

- indemnizatia lunarã acordatã nevãzãtorilor cu handicap grav, potrivit legii, care realizeazã si venituri salariale în baza unui contract individual de muncã;

- contravaloarea serviciilor hoteliere acordate, potrivit legii, membrilor de familie care însotesc în spital copii cu handicap sau copii bolnavi în vârstã de pânã la 3 ani;

- alocatia suplimentarã pentru familiile cu copii;

- ajutorul pentru încãlzirea locuintei;

- alocatia pentru copii nou-nãscuti, acordatã pentru fiecare dintre primii 4 copii nãscuti vii;

- ajutorul social care se acordã sotiilor celor care satisfac serviciul militar obligatoriu;

- ajutorul social acordat potrivit legii;

- ajutorul de urgentã acordat de Guvern si de primari în situatii de necesitate ca urmare a calamitãtilor naturale, incendiilor, accidentelor, precum si altor situatii deosebite stabilite prin lege, în limita fondurilor existente;

- ajutoarele pentru procurarea de dispozitive medicale;

- ajutorul lunar sau alocatia de sprijin acordatã cadrelor militare trecute în rezervã, fãrã drept de pensie, apte de muncã, care nu se pot încadra din lipsã de locuri de muncã corespunzãtoare pregãtirii lor;

- indemnizatia de somaj si alte drepturi neimpozabile acordate conform Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurãrilor pentru somaj si stimularea ocupãrii fortei de muncã, cu modificãrile ulterioare;

- sume plãtite din bugetul asigurãrilor pentru somaj pentru completarea veniturilor persoanelor care se angajeazã înainte de expirarea perioadei de somaj;

- prima de încadrare si prima de instalare acordate din bugetul asigurãrilor pentru somaj;

- sprijinul material acordat, potrivit legii, membrilor de familie ai magistratului decedat sau membrilor de familiei ai altei persoane din cadrul organelor autoritãtii judecãtoresti, care a decedat;

- echivalentul salariului acordat membrilor familiei functionarului public, în caz de deces al acestuia;

- indemnizatia reparatorie lunarã acordatã persoanelor care si-au pierdut total sau partial capacitatea de muncã, marilor mutilati si urmasilor celor care au decedat ca urmare a participãrii la Revolutia din decembrie 1989;

- indemnizatia reparatorie lunarã acordatã pãrintilor persoanelor care au decedat ca urmare a participãrii la Revolutia din decembrie 1989;

- indemnizatia reparatorie lunarã acordatã sotului supravietuitor al persoanei care a decedat ca urmare a participãrii la Revolutia din decembrie 1989 si care are în întretinere unul sau mai multi copii ai acesteia;

- indemnizatia lunarã de îngrijire acordatã persoanelor încadrate în gradul I de invaliditate, precum si marilor mutilati;

- indemnizatia lunarã acordatã persoanelor persecutate din motive politice si etnice;

- indemnizatia lunarã acordatã magistratilor care în perioada anilor 1945-1952 au fost înlãturati din justitie din motive politice;

- indemnizatia de veteran de rãzboi, inclusiv sporul, acordatã potrivit legii;

- renta lunarã acordatã, potrivit legii, veteranilor de rãzboi;

- ajutorul anual pentru acoperirea unei pãrti din costul chiriei, energiei electrice si energiei termice, acordat veteranilor de rãzboi si vãduvelor de rãzboi, precum si altor persoane defavorizate, potrivit legii;

- sprijinul material acordat sotului supravietuitor si copiilor urmasi ai membrilor Academiei Române;

- ajutoarele acordate emigrantilor politici potrivit legislatiei în vigoare;

- ajutorul rambursabil pentru refugiati;

- ajutoarele umanitare, medicale si sociale;

- ajutorul de deces acordat potrivit legislatiei privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurãri sociale, precum si ajutorul pentru procurarea de proteze, orteze si de alte produse ortopedice acordate în baza

legislatiei de pensii;

- renta viagerã acordatã de la bugetul de stat, bugetele locale si din alte fonduri publice, potrivit legii;

- drepturi reprezentând transportul gratuit urban si interurban, acordate, potrivit legii, pentru adultii cu handicap accentuat si grav, precum si pentru asistentii personali si însotitorii acestora.

În sensul art. 5 lit. a) din ordonantã, prin terte persoane se întelege, printre altii, si:

- casa de ajutor reciproc a pensionarilor, pentru ajutoarele umanitare, medicale si sociale acordate membrilor din contributiile acestora;

- organizatiile umanitare, sindicat, crucea rosie, unitãti de cult recunoscute în România si alte entitãti care pot acorda ajutoare umanitare sau sociale.

Ordonantã:

Art. 5 lit. b): contravaloarea darurilor acordate copiilor minori ai angajatilor cu ocazia zilei de 1 iunie si a sãrbãtorilor Crãciunului sau a altor sãrbãtori similare, specifice altor culte religioase recunoscute de lege, precum si angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie, în limita sumei de 1.000.000 lei pentru fiecare persoanã si eveniment;

Norme metodologice:

Prevederea se aplicã atât darurilor constând în bunuri, cât si celor în bani.

Prevederea se aplicã în cazul tuturor angajatorilor de fortã de muncã.

Ordonantã:

Art. 5 lit. c): ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru pierderi însemnate în gospodãriile proprii ca urmare a calamitãtilor naturale, precum si în cazul unor boli grave sau incurabile, acordate angajatului;

Norme metodologice:

Ajutoarele de înmormântare sunt venituri neimpozabile atât în cazul angajatului, cât si în cazul altor persoane, potrivit clauzelor din contractele de muncã sau prevederilor din legi speciale, indiferent de sursa din care sunt acordate.

Ordonantã:

Art. 5 lit. d): sumele încasate din asigurãri de orice fel reprezentând despãgubiri, sume asigurate, precum si excedentul rezultat din fructificarea rezervelor constituite din primele plãtite de asigurati;

Norme metodologice:

Sunt neimpozabile urmãtoarele venituri:

- despãgubirile, sumele asigurate si orice alte drepturi acordate asiguratilor, beneficiarilor sau tertelor persoane pãgubite, din asigurãrile de orice fel, potrivit Legii nr. 32/2000 privind societãtile de asigurare si supravegherea asigurãrilor, cu modificãrile ulterioare;

- sume reprezentând rãscumpãrãri partiale în contul persoanei asigurate, în cazul în care contractantul asigurãrii este aceeasi persoanã care suportã primele de asigurare si este beneficiarul sumei respective;

- venituri rezultate din fructificarea rezervelor constituite din primele plãtite de asigurati.

Ordonantã:

Art. 5 lit. h): contravaloarea echipamentelor tehnice, echipamentului individual de protectie si de lucru, alimentatiei de protectie, medicamentelor si materialelor igienico-sanitare, precum si alte drepturi de protectie a muncii, ce se acordã potrivit legislatiei în vigoare;

Norme metodologice:

Nu sunt venituri impozabile:

- contravaloarea echipamentelor tehnice primite de angajat sub formã de aparaturã, dispozitive, unelte, alte mijloace asemãnãtoare, necesare în procesul muncii;

- contravaloarea echipamentului individual de protectie cu care este dotat fiecare participant în procesul muncii pentru a fi protejat împotriva factorilor de risc;

- contravaloarea echipamentului individual de lucru care cuprinde mijloacele primite de un angajat în vederea utilizãrii lor în timpul procesului muncii pentru a-i proteja îmbrãcãmintea si încãltãmintea;

- contravaloarea alimentatiei de protectie primite în mod gratuit de persoanele fizice care lucreazã în locuri de muncã cu conditii grele si vãtãmãtoare;

- contravaloarea materialelor igienico-sanitare primite în mod gratuit de persoanele fizice care îsi desfãsoarã activitatea în locuri de muncã al cãror specific impune o igienã personalã deosebitã;

- contravaloarea medicamentelor primite de cadrele militare în activitate, sportivi, personalul navigant si alte categorii de personal, potrivit legii;

- contravaloarea echipamentului si a materialelor de resortul echipamentului, cum ar fi: materiale de spãlat si de igienã, materiale de gospodãrie, materiale pentru atelierele de reparatii si întretinere, rechizite si furnituri de birou, primite în mod gratuit de personalul din sectorul de apãrare nationalã, ordine publicã si sigurantã nationalã, în conditiile legii;

- altele asemenea.

Ordonantã:

Art. 5 lit. j): alocatia individualã de hranã acordatã sub forma tichetelor de masã, suportatã integral de angajator, si hrana acordatã potrivit dispozitiilor legale;

Norme metodologice:

În aceastã categorie se cuprind:

- alocatia individualã de hranã acordatã sub forma tichetelor de masã, primitã de angajati si suportatã integral de angajator, potrivit legii;

- alocatiile zilnice de hranã pentru activitatea sportivã de performantã, internã si internationalã, diferentiatã pe categorii de actiuni;

- contravaloarea hranei, alimentelor sau numerarul acordat sportivilor pentru asigurarea alimentatiei de effort necesare în perioada de pregãtire;

- drepturile de hranã în timp de pace, primite de personalul din sectorul de apãrare nationalã, ordine publicã si sigurantã nationalã;

- alte drepturi de aceastã naturã primite potrivit actelor normative specifice, cum ar fi: alocatia de hranã zilnicã pentru personalul navigant si auxiliar îmbarcat pe nave;

alocatia zilnicã de hranã pentru consumurile colective din unitãtile bugetare si din regiile autonome/societãtile comerciale cu specific deosebit; alocatia de hranã acordatã donatorilor onorifici de sânge; alocatia de hranã pentru consumurile colective din unitãtile sanitare publice si altele asemenea.

Ordonantã:

Art. 5 lit. l): sumele primite, potrivit dispozitiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului;

Norme metodologice:

Prin cheltuieli de mutare în interesul serviciului se întelege cheltuielile cu transportul personal si al membrilor de familie ai angajatului, precum si al bunurilor din gospodãrie, cu ocazia mutãrii salariatului într-o altã localitate decât cea de domiciliu, în situatia în care, potrivit legii, se deconteazã de angajator.

Ordonantã:

Art. 5 lit. m): sumele primite pentru acoperirea cheltuielilor de natura celor de transport, cazare, indemnizatiei acordate pe perioada delegãrii si detasãrii în altã localitate, în tarã si în strãinãtate, precum si în cazul deplasãrii, în cadrul localitãtii, în interesul serviciului, cu exceptia celor acordate de persoanele juridice fãrã scop lucrativ peste limitele legale stabilite pentru institutiile publice;

Norme metodologice:

În categoria cheltuielilor de delegare si detasare se cuprind cheltuielile cu transportul, cazarea, precum si indemnizatia de delegare si de detasare în tarã si în strãinãtate, stabilitã potrivit legii.

Ordonantã:

Art. 5 lit. n): indemnizatiile de instalare ce se acordã o singurã datã, la încadrarea într-o unitate situatã într-o altã localitate decât cea de domiciliu, în primul an de activitate dupã absolvirea studiilor, în limita unui salariu de bazã la angajare, precum si indemnizatiile de instalare si mutare acordate, potrivit legilor speciale, personalului din institutiile publice si celor care îsi stabilesc domiciliul în localitãti din zone defavorizate stabilite potrivit legii, în care îsi au locul de muncã;

Norme metodologice:

Sunt considerate venituri neimpozabile indemnizatiile de instalare si mutare primite de beneficiarii de astfel de venituri, acordate în conformitate cu prevederile legilor speciale.

Ordonantã:

Art. 5 lit. p): bursele primite de persoanele care urmeazã orice formã de scolarizare sau perfectionare profesionalã în cadru institutionalizat;

Norme metodologice:

Prin cadru institutionalizat se întelege orice institutie care are ca obiect de activitate educatia scolarã, universitarã sau pregãtirea profesionalã, recunoscutã de autoritãti ale statului român.

Ordonantã:

Art. 5 lit. s): veniturile din agriculturã si silviculturã, cu exceptia celor prevãzute la cap. II subcap. B sectiunea a 7-a.

Norme metodologice:

În categoria veniturilor din agriculturã si silviculturã considerate neimpozabile se cuprind:

- veniturile realizate de proprietar/arendas din valorificarea în stare naturalã a produselor obtinute de pe terenurile agricole si silvice, proprietate privatã sau luate în arendã;

- veniturile provenite din: cresterea animalelor si pãsãrilor, apiculturã si sericiculturã;

- veniturile obtinute de persoanele fizice din valorificarea în stare naturalã, prin unitãti specializate, cum ar fi centre sau puncte de achizitie, a produselor culese sau capturate din flora si fauna sãlbaticã.

Se considerã în stare naturalã: produsele agricole obtinute dupã recoltare, materialul lemnos pe picior sau transformat în busteni ori în bile, precum si produsele de origine animalã, cum ar fi: lapte, lânã, ouã, piei crude si altele asemenea, plante si animale din flora si fauna sãlbaticã, cum ar fi: plante medicinale, fructe de pãdure, ciuperci, melci, scoici, serpi, broaste si altele asemenea.

Ordonantã:

Art. 6. - Sunt venituri scutite de impozit pe venit, potrivit prezentei ordonante, urmãtoarele:

e) premiile si orice alte avantaje în bani si/sau în naturã, obtinute de elevi si studenti la concursuri interne si internationale;

Norme metodologice:

În aceastã categorie se cuprind:

- premii obtinute la concursuri pe obiecte sau discipline de învãtãmânt, pe meserii, cultural-stiintifice, festivaluri, simpozioane, concursuri tehnico-stiintifice, premii obtinute la campionate si concursuri sportive scolare,

nationale si internationale;

- contravaloarea avantajelor sub formã de masã, cazare si transport;

- alte drepturi materiale primite de participanti cu ocazia acestor manifestãri;

- altele asemenea.

Ordonantã:

Art. 6 lit. f): premiile obtinute de sportivii medaliati la campionatele mondiale, europene si la jocurile olimpice;

Art. 6 lit. f1): premiile, primele si indemnizatiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti prevãzuti la art. 62 din Legea educatiei fizice si sportului nr. 69/2000, cu modificãrile si completãrile ulterioare, în vederea realizãrii obiectivelor de înaltã performantã:

- clasarea pe podiumul de premiere la campionatele europene, campionatele mondiale si jocurile olimpice;

- calificarea si participarea la campionatele europene, mondiale si jocurile olimpice, în cazul jocurilor sportive;

Art. 6 lit. f2): primele si indemnizatiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti prevãzuti la art. 62 din Legea nr. 69/2000, cu modificãrile si completãrile ulterioare, în vederea pregãtirii si participãrii la competitiile internationale oficiale ale loturilor reprezentative ale României;

Norme metodologice:

În afara sportivilor, antrenorilor si tehnicienilor, beneficiazã de aceste prevederi si urmãtorii specialisti: profesorii cu diplomã de licentã sau de absolvire, instructorii si managerii din domeniu, precum si alte persoane calificate pentru asistentã medicalã, cercetare si asistentã stiintificã, organizare si conducere tehnicã si alte ocupatii complementare potrivit reglementãrilor în materie.

Ordonantã:

Art. 6 lit. j): veniturile reprezentând avantajele în bani si/sau în naturã acordate persoanelor cu handicap, veteranilor de rãzboi, invalizilor si vãduvelor de rãzboi, accidentatilor de rãzboi în afara serviciului ordonat, persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instauratã cu începere de la 6 martie 1945, celor deportate în strãinãtate ori constituite în prizonieri, urmasilor eroilormartiri, rãnitilor, luptãtorilor pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989, precum si persoanelor persecutate din motive etnice de cãtre regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 pânã la 6 martie 1945;

Norme metodologice:

Aceste venituri sunt acordate prin legi speciale si cuprind, printre altele:

- contravaloarea protezelor acordate gratuit pentru marii mutilati si persoanele care si-au pierdut total sau partial capacitatea de muncã, a medicamentelor gratuite, accesului gratuit la sanatorii si baze de tratament

apartinând Ministerului Sãnãtãtii si Familiei, Ministerului Apãrãrii Nationale si Ministerului de Interne;

- contravaloarea transportului urban gratuit cu mijloacele de transport în comun si altele asemenea, prevãzute a fi acordate persoanelor care intrã sub incidenta prevederilor Legii nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilorartiri si acordarea unor drepturi urmasilor acestora, rãnitilor, precum si luptãtorilor pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare;

- contravaloarea protezelor acordate gratuit marilor mutilati si persoanelor care si-au pierdut total sau partial capacitatea de muncã;

- contravaloarea asistentei medicale si a medicamentelor acordate în mod gratuit si prioritar, atât în tratament ambulatoriu, cât si pe timpul spitalizãrilor, a transportului gratuit cu mijloacele de transport în comun si pe calea feratã românã, contravaloarea biletului gratuit, pentru tratament într-o statiune balneoclimatericã si altele asemenea, prevãzute a fi acordate persoanelor care intrã sub incidenta prevederilor Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instauratã cu începere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate în strãinãtate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificãrile si completãrile ulterioare;

- contravaloarea cãlãtoriilor gratuite la clasa I pe calea feratã, gratuitãtile pe mijloacele de transport în comun în mediul urban, a lemnelor de foc sau echivalent cãrbuni, a asistentei medicale gratuite în toate institutiile medicale civile de stat sau militare si asigurarea de medicamente gratuite atât în tratamentele ambulatorii, cât si pe timpul spitalizãrii, a biletelor de tratament gratuite, în limita posibilitãtilor existente, în statiuni balneoclimaterice, a protezelor, a cârjelor, a ghetelor ortopedice, a cãrucioarelor, a aparatelor auditive si implanturilor cardiace, mijloacelor moto si auto speciale pentru cei handicapati locomotor si altele asemenea, potrivit Legii nr. 44/1994 privind veteranii de rãzboi, precum si unele drepturi ale invalizilor si vãduvelor de rãzboi, republicatã;

- contravaloarea transportului urban gratuit cu mijloace de transport în comun pentru adultii cu handicap accentuat si grav si pentru asistentii personali sau pentru însotitorii acestora, a transportului interurban gratuit cu trenul, asistenta medicalã gratuitã în conformitate cu prevederile Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 150/2002 si ale reglementãrilor emise de Ministerul Sãnãtãtii si Familiei, cu avizul Secretariatului de Stat pentru Persoanele cu Handicap, si altele asemenea, potrivit Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 102/1999 privind protectia specialã si încadrarea în muncã a persoanelor cu handicap, aprobatã si modificatã prin Legea nr. 519/2002, cu modificãrile ulterioare;

- altele asemenea, aprobate prin lege.

Persoanele fizice prevãzute la art. 6 lit. j) din ordonantã nu beneficiazã de scutire de la plata impozitului pe venit pentru categoriile de venituri prevãzute la art. 4 din ordonantã.

Ordonantã:

SECTIUNEA a 4-a

Perioada impozabilã si cotele de impunere

Art. 7. - (1) Perioada impozabilã este anul fiscal care corespunde anului calendaristic.

(2) Venitul impozabil realizat pe o fractiune de an se considerã venit anual impozabil.

(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) si (2), perioada impozabilã este inferioarã anului calendaristic în situatia în care decesul contribuabilului survine în cursul anului.

Norme metodologice:

Anul fiscal corespunde cu perioada celor 12 luni ale unui an calendaristic în care se realizeazã venituri. Venitul impozabil ce se realizeazã într-o fractiune de an sau în perioade diferite ce reprezintã fractiuni ale aceluiasi an se considerã venit anual impozabil.

În cazul decesului contribuabilului, perioada impozabilã este inferioarã anului calendaristic, cuprinzând numãrul de luni din anul calendaristic pânã la data decesului.

Ordonantã:

Art. 8. - (1) Pentru calculul impozitului lunar asupra veniturilor din salarii si din pensii din trimestrul IV al anului 2001, baremul lunar de impunere în vigoare se actualizeazã, prin ordin al ministrului finantelor publice, în functie de rata inflatiei realizate pe perioada iunie-august 2001 comunicatã de Institutul National de Statisticã.

(2) Pentru anul fiscal 2001 impozitul anual se calculeazã prin aplicarea asupra venitului anual global impozabil a baremului anual obtinut pe baza baremului prevãzut la alin. (1), corectat cu rata inflatiei realizate pe perioada septembrie-decembrie 2001, comunicatã de Institutul National de Statisticã. Baremul anual de impunere pentru anul fiscal 2001 este urmãtorul:

Venit anual impozabil (lei)	Impozitul annual (lei)
pânã la 19.700.000	18%
19.700.001-49.900.000	3.546.000 + 23% pentru ceea ce depãseste suma de 19.700.000 lei
49.900.001-78.800.000	10.492.000 + 28% pentru ceea ce depãseste suma de 49.900.000 lei
78.800.001-110.400.000	18.584.000 + 34% pentru ceea ce depãseste suma de 78.800.000 lei
peste 110.400.000	29.328.000 + 40% pentru ceea ce depãseste suma de 110.400.000 lei

(3) Începând cu anul fiscal 2002 baremul anual, respectiv lunar, pentru calculul plãtilor anticipate cu titlu de impozit se stabileste luându-se în calcul 1/2 din rata inflatiei prognozate pentru anul respectiv, aplicatã la baremul de impunere construit pe baza ratei inflatiei realizate pe perioada ianuarie-octombrie si a prognozei pe lunile noiembrie-decembrie ale anului precedent. Aceste baremuri se aprobã prin ordin al ministrului finantelor publice.

(4) Începând cu anul fiscal 2002, baremul anual pentru calculul impozitului pe venitul anual global impozabil se stabileste prin ordin al ministrului finantelor publice, pe baza baremului anual prevãzut la alin. (3), corectat cu variatia ratei inflatiei realizate fatã de cea prognozatã pe perioada impozabilã.

Norme metodologice:

Baremul anual, respectiv lunar, pentru calculul plãtilor anticipate cu titlu de impozit, aplicabil în anul 2002, este stabilit prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1/2002 privind stabilirea baremului lunar pentru impunerea veniturilor din salarii si pensii, a actualizãrii sumelor fixe, precum si a baremului anual pentru calculul plãtilor anticipate cu titlu de impozit pentru anul fiscal 2002, potrivit prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit.

La determinarea impozitului anual, cât si a plãtilor anticipate cu titlu de impozit calculat pentru veniturile prevãzute de art. 4 din ordonantã, bazele de calcul ale impozitului vor fi stabilite prin rotunjire la mia de lei, prin neglijarea fractiunilor sub 1.000 lei.

Ordonantã:

CAPITOLUL II

Determinarea veniturilor

SUBCAPITOLUL A

Reguli comune pentru categoriile de venituri

Art. 9. - (1) În aplicarea prezentei ordonante, în categoriile de venituri prevãzute la art. 4 se cuprind si orice avantaje în bani si în naturã primite de o persoanã fizicã, cu titlu gratuit sau cu plata partialã, precum si folosirea în scop personal a bunurilor si drepturilor aferente desfãsurãrii activitãtii. Avantajele acordate includ folosinta în scop personal a vehiculelor de orice tip, hrana, cazarea, personalul pentru munci casnice, reducerile de preturi sau de tarife în cazul cumpãrãrii unor bunuri sau prestãri de servicii pentru salariatii proprii, gratuitãtile de bunuri si servicii, inclusiv sumele acordate pentru distractii sau recreere, precum si altele asemenea.

(2) Nu sunt avantaje:

a) contravaloarea folosintei locuintei de serviciu sau locuintei din incinta unitãtii, potrivit repartitiei de serviciu, numirii conform legii sau specificitãtii activitãtii, compensarea chiriei pentru personalul din sectorul de apãrare nationalã, ordine publicã si siguratã nationalã, precum si compensarea diferentei de chirie suportate de persoana fizicã conform legilor speciale;

b) contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul între localitatea în care angajatii îsi au domiciliul si localitatea unde se aflã locul de muncã al acestora, la nivelul unui abonament lunar, pentru situatiile în care nu se asigurã locuintã sau nu se suportã contravaloarea chiriei.

Norme metodologice:

1. Avantajele în bani si în naturã sunt considerate a fi orice foloase primite de contribuabil de la terti sau ca urmare a unei relatii contractuale între pãrti, precum contractul de muncã, conventia civilã de prestãri de servicii si altele, dupã caz.

2. În aplicarea prevederilor art. 9 alin. (1) din ordonantã, la stabilirea venitului impozabil se au în vedere si avantajele primite de cãtre persoana fizicã, cum ar fi:

a) folosirea vehiculelor de orice tip din patrimoniul afacerii în scop personal;

b) acordarea de produse alimentare, îmbrãcãminte, cherestea, lemne de foc, cãrbuni, energie electricã, termicã si altele;

c) abonamentele de radio si televiziune, de transport, abonamentele si costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartele telefonice;

d) permise de cãlãtorie pe diverse mijloace de transport;

e) bilete de tratament si odihnã;

f) cadouri primite cu diverse ocazii, cu exceptia celor mentionate la art. 5 lit. b) din ordonantã;

g) contravaloarea folosintei unei locuinte în scop personal si a cheltuielilor conexe de întretinere, cum sunt cele privind consumul de apã, consumul de energie electricã si termicã si altele asemenea, cu exceptia celor prevãzute în mod expres de art. 9 alin. (2) din ordonantã;

h) cazarea si masa acordate în unitãti proprii de tip hotelier;

i) contravaloarea primelor de asigurare suportate de persoana juridicã sau de o altã entitate, pentru angajatii proprii, precum si pentru alti beneficiari, cu exceptia primelor de asigurare obligatorii potrivit legislatiei în materie.

Tratamentul fiscal al avantajului reprezentând contravaloarea primelor de asigurare este urmãtorul:

- pentru beneficiarii care obtin venituri salariale si asimilate salariilor de la suportatorul primelor de asigurare, acestea sunt impuse prin cumularea cu veniturile de aceastã naturã ale lunii în care sunt plãtite primele de asigurare;

- pentru alti beneficiari care nu au o relatie generatoare de venituri salariale si asimilate salariilor cu suportatorul primelor de asigurare, acestea sunt impuse în conformitate cu prevederile art. 43 din ordonantã;

- pânã la data aplicãrii prezentelor norme metodologice, în situatia în care suportatorul primelor de asigurare le-a înregistrat si le-a suportat drept cheltuieli nedeductibile, acestea nu sunt supuse tratamentului fiscal de mai sus. Avantajele în bani pot fi sumele primite pentru procurarea de bunuri si servicii, precum si sumele acordate pentru distractii sau recreere.

3. Tratamentul fiscal al avantajului va fi stabilit în aceeasi manierã ca si pentru categoria de venituri în care este încadrat, potrivit prevederilor cap. II din ordonantã. Avantajele în bani si echivalentul în lei al avantajelor în naturã sunt impozabile, indiferent de forma organizatoricã a entitãtii care le acordã.

4. Fac exceptie veniturile care sunt expres mentionate ca fiind neimpozabile sau scutite, în limitele si conditiile prevãzute la art. 5 si 6 din ordonantã.

5. Veniturile în naturã, precum si avantajele în naturã primite cu titlu gratuit sunt evaluate la pretul pietei la locul si data acordãrii avantajului. Avantajele primite cu platã partialã sunt evaluate ca diferentã între pretul pietei la locul si data acordãrii avantajului si suma reprezentând plata partialã.

6. Evaluarea avantajelor în naturã sub forma folosirii numai în scop personal a bunurilor din patrimoniul afacerii se face astfel:

a) evaluarea folosintei cu titlu gratuit a vehiculului se face aplicându-se un procent de 1,7% pentru fiecare lunã, la valoarea de intrare a acestuia. În cazul în care vehiculul este închiriat de la o tertã persoanã, avantajul este evaluat la nivelul chiriei;

b) evaluarea folosintei cu titlu gratuit a locuintei primite se face la nivelul chiriei practicate pentru suprafetele locative detinute de stat. Avantajele conexe, cum ar fi apã, gaz, electricitate, cheltuieli de întretinere si reparatii si altele asemenea, sunt evaluate la valoarea lor efectivã;

c) evaluarea folosintei cu titlu gratuit a altor bunuri decât vehiculul si locuinta se face la nivelul totalului cheltuielilor aferente fiecãrui bun pe unitate de mãsurã specificã sau la nivelul pretului practicat pentru terti.

7. Evaluarea utilizãrii în scop personal a bunurilor din patrimoniul afacerii cu folosintã mixtã se face astfel:

a) pentru vehicule evaluarea se face conform pct. 6 lit. a), iar avantajul se determinã proportional nu numãrul de kilometri parcursi în interes personal, justificat cu foaia de parcurs;

b) pentru alte bunuri evaluarea se face conform prevederilor pct. 6 si avantajul se determinã proportional cu numãrul de metri pãtrati folositi pentru interes personal sau cu numãrul de ore de utilizare în scop personal.

8. Nu sunt considerate avantaje:

- folosinta locuintei sau contravaloarea chiriei, acordatã în cazul în care, prin repartitia de serviciu, numire potrivit legii sau specificitãtii activitãtii, se asigurã angajatilor o resedintã în localitatea sau incinta unde se aflã locul de muncã si care presupune prezenta permanentã în acel loc.

Prin locuinte acordate ca urmare a specificitãtii activitãtii se întelege acele locuinte asigurate angajatilor când activitatea se desfãsoarã în locuri izolate, precum statiile meteo, statiile pentru controlul miscãrilor seismice, sau în conditiile în care este solicitatã prezenta permanentã pentru supravegherea unor instalatii, utilaje si altele asemenea;

- contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul între localitatea în care angajatii îsi au domiciliul si localitatea unde se aflã locul de muncã al acestora, la nivelul unui abonament lunar, pentru situatiile în care nu se asigurã locuintã si nu se suportã contravaloarea chiriei;

- contravaloarea abonamentelor pe mijloacele de transport în comun pentru angajatii a cãror activitate presupune deplasarea frecventã în interiorul localitãtii;

- cheltuieli efectuate de angajator privind pregãtirea profesionalã sau perfectionarea angajatului, legatã de activitatea desfãsuratã de acesta pentru angajator;

- reduceri de preturi practicate în scopul vânzãrii, de care pot beneficia clientii persoane fizice;

- sumele cu care se diminueazã obligatiile de întretinere ale proprietarilor/locatarilor ca urmare a veniturilor din cedarea folosintei unor spatii comune ale asociatiei de proprietari/locatari;

- costul abonamentelor telefonice si al convorbirilor telefonice efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu;

- contravaloarea folosintei în scop personal a autoturismului de serviciu sau a telefonului atribuit pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu, atunci când angajatul suportã aceastã sumã.

9. Angajatorul stabileste partea corespunzãtoare din convorbirile telefonice reprezentând folosinta în scop personal, care reprezintã avantaj impozabil, în conditiile art. 9 din ordonantã, si se va impozita prin cumulare cu veniturile salariale ale lunii în care salariatul primeste acest avantaj. În acest scop angajatorul stabileste limita convorbirilor telefonice aferente sarcinilor de serviciu pentru fiecare post telefonic, urmând ca ceea ce depãseste aceastã limitã sã fie considerat avantaj în naturã, în situatia în care salariatului în cauzã nu i s-a imputat costul convorbirilor respective.

Pentru angajatii institutiilor publice reprezintã avantaj partea care depãseste limita convorbirilor telefonice stabilitã potrivit legii.

10. La evaluarea avantajului folosirii în scop personal a vehiculului din patrimoniul afacerii cu folosintã mixtã, pus la dispozitie unui angajat, nu se ia în considerare distanta dus-întors de la domiciliu la locul de muncã, evidentiatã în foaia de parcurs.

Ordonantã:

Art. 10. - (1) În vederea determinãrii venitului net ca diferentã între venitul brut si cheltuielile aferente deductibile, pentru cheltuieli se aplicã urmãtoarele reguli:

a) cheltuielile aferente venitului sunt acele cheltuieli efectuate în cadrul activitãtilor desfãsurate în scopul realizãrii acestuia, justificate prin documente;

b) sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale nu sunt cheltuieli aferente venitului;

c) cheltuielile recunoscute ca deductibile sunt cele aferente venitului, în limitele prevãzute de legislatia în vigoare, dupã caz. Cheltuielile de reclamã si publicitate sunt deductibile în conditiile si în limitele stabilite de legislatia în vigoare pentru persoanele juridice. Cheltuielile privind amortizarea sunt deductibile în conditiile în care calculul se efectueazã conform legislatiei în materie;

d) cheltuielile corespunzãtoare veniturilor ale cãror surse se aflã pe teritoriul României sau în strãinãtate, care sunt neimpozabile sau sunt scutite de impozit pe venit, nu sunt cheltuieli deductibile;

e) impozitul pe venit datorat conform prezentei ordonante, precum si impozitul pe venitul realizat în strãinãtate nu sunt cheltuieli deductibile;

f) cheltuielile cu bunurile din patrimoniul afacerii, utilizate si în scop personal, precum si cu bunurile din patrimoniul personal al contribuabilului sau asociatilor, utilizate pentru afacere, sunt deductibile în limitele stabilite prin hotãrâre a Guvernului.

(2) Veniturile si cheltuielile în naturã se evalueazã potrivit metodelor stabilite prin normele de aplicare a prezentei ordonante.

Norme metodologice:

Cheltuielile de reclamã si publicitate reprezintã cheltuielile efectuate pentru popularizarea numelui contribuabilului, produsului sau serviciului în baza unui contract scris, precum si costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare când reclama si publicitatea se efectueazã prin mijloace proprii.

Se includ în categoria cheltuielilor de reclamã si publicitate si bunurile care se acordã în cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru încercarea produselor si demonstratii la punctele de vânzare, precum si alte bunuri acordate cu scopul stimulãrii vânzãrilor.

În vederea evaluãrii cheltuielilor cu bunurile din patrimoniul personal cu folosintã mixtã, pentru afacere si în scop personal, precum si a cheltuielilor cu bunurile din patrimoniul afacerii utilizate si în scop personal se vor avea în vedere regulile prevãzute la pct. 7 din normele metodologice date în aplicarea art. 9 din ordonantã, iar cheltuielile deductibile se determinã proportional cu:

- numãrul de kilometri parcursi în interes de afacere;

- numãrul de metri pãtrati folositi în interes de afacere;

- numãrul de unitãti de mãsurã specifice, cum ar fi:

kW/h, metri cubi, impulsuri telefonice si altele asemenea, utilizate în interes de afacere, în alte cazuri.

Ordonantã:

Art. 11. - Venitul net obtinut din exploatarea bunurilor si drepturilor de orice fel, detinute în comun, este considerat ca fiind obtinut de proprietari, uzufructuari sau de alti detinãtori legali, înscrisi într-un document oficial, si se atribuie proportional cu cotele-pãrti pe care acestia le detin în acea proprietate sau în mod egal, în situatia în care acestea nu se cunosc.

Norme metodologice:

1. Veniturile din drepturi de proprietate intelectualã detinute în comun ca urmare a unor creatii comune se repartizeazã între coautori conform reglementãrilor în vigoare specifice fiecãrui domeniu.

În lipsa unor astfel de reglementãri, repartizarea veniturilor se face proportional cu contributia fiecãrui autor la creatia respectivã.

Dacã aceastã contributie nu este determinatã, repartizarea se face în mod egal între coautori.

2. Venitul net din cedarea folosintei bunurilor detinute în comun pe cote-pãrti se repartizeazã între coproprietari proportional cu cotele detinute de acestia în coproprietate. Venitul net din cedarea folosintei bunurilor detinute în comun în devãlmãsie se repartizeazã în mod egal între proprietarii comuni. Repartizarea venitului net conform prevederilor de mai sus se face în conditiile în care în contractul de cedare a folosintei se mentioneazã cã partea contractantã care cedeazã folosinta este reprezentatã de coproprietari. În conditiile în care coproprietarii decid asupra unei alte împãrtiri, se va anexa la contract un act autentificat din care sã rezulte vointa pãrtilor.

Ordonantã:

Art. 12. - (1) Contribuabilii prevãzuti la art. 2 alin. (1) lit. a) au dreptul la deducerea din venitul anual global a unor sume sub formã de deducere personalã de bazã si deduceri personale suplimentare, acordate pentru fiecare lunã a perioadei impozabile.

(2) Deducerea personalã de bazã începând cu luna ianuarie 2000 este fixatã la suma de 800.000 lei pe lunã.

(3) Deducerea personalã suplimentarã pentru sotia/sotul, copiii sau alti membri de familie, aflati în întretinere, este de 0,5 înmultit cu deducerea personalã de bazã.

(4) Contribuabilii mai beneficiazã de deduceri personale suplimentare în functie de situatia proprie sau a persoanelor aflate în întretinere, în afara sumelor rezultate din calcul potrivit alin. (2) si (3), astfel:

a) 1,0 înmultit cu deducerea personalã de bazã pentru invalizii de gradul I si persoanele cu handicap grav;

b) 0,5 înmultit cu deducerea personalã de bazã pentru invalizii de gradul II si persoanele cu handicap accentuat.

(5) Nu sunt considerate persoane aflate în întretinere acele persoane ale cãror venituri (impozabile, neimpozabile si scutite) depãsesc sumele reprezentând deduceri personale conform alin. (3) si (4). În cazul în care o persoanã este întretinutã de mai multi contribuabili, suma reprezentând deducerea personalã a acesteia se împarte în pãrti egale între contribuabili, exceptând cazul în care ei se înteleg asupra unui alt mod de împãrtire a sumei. Copiii minori (în vârstã de pânã la 18 ani împliniti) ai contribuabilului sunt considerati întretinuti, iar suma reprezentând deducerea personalã suplimentarã se acordã pentru persoanele aflate în întretinerea contribuabilului pentru acea perioadã impozabilã din anul fiscal în care acestea au fost întretinute. Perioada se rotunjeste la luni întregi în favoarea contribuabilului.

(6) Nu sunt considerate persoane aflate în întretinere:

- persoanele fizice care detin terenuri agricole si silvice în suprafatã de peste 10.000 m2 în zonele colinare si de ses si de peste 20.000 m2 în zonele montane;

- persoanele fizice care obtin venituri din cultivarea si din valorificarea florilor, a legumelor si a zarzavaturilor în sere, în solarii amenajate în acest scop si în sistem irigat, a arbustilor si plantelor decorative, a ciupercilor si din exploatarea pepinierelor viticole si pomicole, indiferent de suprafatã.

(7) Veniturile agricole, obtinute din cresterea animalelor de persoanele fizice aflate în întretinere, vor fi evaluate de autoritãtile locale pe baza limitelor minime ale veniturilor care se pot obtine din cresterea si valorificarea animalelor si pãsãrilor, precum si din valorificarea altor bunuri realizate în gospodãrie, aprobate potrivit legii, pentru acordarea ajutorului social, precum si a criteriilor proprii elaborate de consiliile locale în acest scop.

(8) Sunt considerati alti membri de familie, potrivit alin. (3), rudele contribuabilului sau ale sotului/sotiei acestuia pânã la gradul al doilea inclusiv.

(9) Deducerile personale prevãzute la alin. (2), (3) si (4) se însumeazã. Suma deducerilor personale admisã pentru calculul impozitului nu poate depãsi de 3 ori deducerea personalã de bazã si se acordã în limita venitului realizat.

(10) Deducerile personale determinate potrivit prezentului articol nu se acordã personalului trimis în misiune permanentã în strãinãtate, potrivit legii.

Norme metodologice:

Începând cu luna ianuarie 2002 deducerea personalã de bazã lunarã potrivit art. 12 alin. (2) din ordonantã pentru calculul impozitului anticipat pentru veniturile din salarii este de 1.600.000 lei, stabilitã prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1/2002.

1. Determinarea coeficientilor si a sumei reprezentând deduceri personale de bazã si suplimentare pentru fiecare contribuabil se efectueazã astfel:

a) de cãtre angajatorii cu sediul sau domiciliul în România pentru veniturile din salarii realizate pe teritoriul României, la functia de bazã;

b) de cãtre organul fiscal pentru contribuabilii care realizeazã venituri din salarii, altele decât cele prevãzute la lit. a), pentru contribuabilii care realizeazã venituri din activitãti independente si din cedarea folosintei bunurilor, precum si în alte situatii apãrute în aplicarea prevederilor ordonantei.

2. Deducerile personale de bazã se acordã contribuabilului automat pentru fiecare lunã a perioadei impozabile, în cursul sau la sfârsitul anului, potrivit pct. 1, dupã caz.

Deducerile personale suplimentare pentru persoanele aflate în întretinere se acordã o singurã datã numai pe lunile în care persoanele se aflã în întretinerea contribuabilului, iar cele pentru starea de invaliditate/handicap, numai pentru perioada existentei acestei stãri, atestatã prin documente justificative. În cazul în care perioada impozabilã este inferioarã anului calendaristic ca urmare a decesului contribuabilului în cursul anului, acesta beneficiazã de un numãr de deduceri personale de bazã lunare si de deduceri personale suplimentare corespunzãtor numãrului de luni ale anului calendaristic pânã în luna decesului, inclusiv.

3. Deducerile personale suplimentare pentru persoanele aflate în întretinere se acordã numai pentru acele persoane care sunt efectiv în întretinerea contribuabilului, chiar dacã acestia nu au domiciliul comun. Coeficientul de deducere personalã suplimentarã este de 0,5 pentru fiecare persoanã validã aflatã în întretinere. Pentru starea de invaliditate/handicap a persoanei aflate în întretinere coeficientul de deducere

personalã suplimentarã se majoreazã corespunzãtor. Pentru ca o persoanã sã fie în întretinere, aceasta trebuie sã îndeplineascã cumulativ urmãtoarele conditii:

- existenta unor raporturi juridice între contribuabil si persoana aflatã în întretinere;

- încadrarea în plafon.

Sunt considerate persoane aflate în întretinere sotul/sotia contribuabilului, copiii acestuia, precum si alti membri de familie pânã la gradul al doilea inclusiv.

În sensul art. 12 alin. (8) din ordonantã, în categoria “alt membru de familie aflat în întretinere” se cuprind rudele contribuabilului si ale sotului/sotiei acestuia, pânã la gradul al doilea inclusiv.

Dupã gradul de rudenie rudele se grupeazã astfel:

- rude de gradul întâi, cum ar fi: pãrinti si copii;

- rude de gradul al doilea, cum ar fi: bunici, nepoti si frati/surori.

Sunt considerate persoane în întretinere militarii în termen, militarii cu termen redus, studentii si elevii militari ai institutiilor de învãtãmânt militare si civile, peste vârsta de 18 ani, dacã veniturile obtinute sunt sub plafonul stabilit de ordonantã.

Nu sunt considerate persoane în întretinere persoanele majore condamnate care executã pedepse privative de libertate.

Copilul minor este considerat întotdeauna întretinut, indiferent dacã se aflã în unitãti speciale sanitare sau de protectie specialã si altele asemenea, precum si în unitãti de învãtãmânt, inclusiv în situatia în care costul de întretinere este suportat de aceste unitãti. În acest caz eventualele venituri obtinute de copilul minor nu se au în vedere la acordarea deducerii personale suplimentare.

Pentru copilul minor aflat în întretinerea pãrintilor sau a tutorelui deducerea personalã suplimentarã se acordã integral unuia dintre pãrinti, conform întelegerii dintre acestia, respectiv tutorelui.

Pentru copilul minor provenit din cãsãtorii anterioare dreptul la coeficientul de deducere personalã suplimentarã pentru copilul aflat în întretinere revine pãrintelui cãruia i-a fost încredintat copilul sau unuia dintre soti care formeazã noua familie, conform întelegerii dintre acestia, indiferent dacã s-a fãcut o adoptie cu efecte restrânse si chiar dacã pãrintii firesti ai acestuia contribuie la întretinerea lui prin plata unei pensii de întretinere. Plata unei pensii de întretinere nu dã dreptul la deducere personalã suplimentarã pãrintelui obligat la aceastã platã.

Pentru copilul minor primit în plasament sau încredintat unei persoane ori unei familii dreptul la coeficientul de deducere personalã suplimentarã pentru acest copil se acordã:

- persoanei care l-a primit în plasament sau cãreia I s-a încredintat copilul;

- unuia dintre soti care formeazã familia cãreia i-a fost încredintat sau i-a fost dat în plasament copilul, conform întelegerii dintre acestia.

Pentru copiii aflati în întretinerea unei familii deducerea personalã suplimentarã va fi acordatã pãrintilor, conform întelegerii dintre acestia. Nu se va fractiona între pãrinti deducerea personalã suplimentarã pentru fiecare copil aflat în întretinere. Astfel, în situatia în care într-o familie sunt mai multi copii aflati în întretinere, deducerile personale suplimentare se pot acorda unuia dintre pãrinti pentru toti copiii sau fiecãrui pãrinte pentru un numãr de copii, conform întelegerii dintre pãrinti. În aceste situatii angajatii vor prezenta angajatorilor sau organului fiscal fie o declaratie pe propria rãspundere din partea sotului/sotiei, fie o adeverintã emisã de angajatorul acestuia/acesteia, dupã caz, din care sã rezulte numãrul si identitatea copiilor pentru care beneficiazã de deduceri personale suplimentare.

Nu se acordã deducere personalã suplimentarã urmãtorilor:

- pãrintilor ai cãror copii sunt dati în plasament sau încredintati unei familii ori persoane;

- pãrintilor copiilor încredintati unui organism privat autorizat sau unui serviciu public autorizat, în cazul în care pãrintii respectivi sunt pusi sub interdictie sau sunt decãzuti din drepturile pãrintesti.

Copilul minor cu vârsta între 16 si 18 ani, încadrat în muncã în conditiile Codului muncii, devine contribuabil si beneficiazã de deducerea personalã de bazã, situatie în care pãrintii nu mai au dreptul la acordarea deducerii personale suplimentare, întrucât deducerea personalã se acordã o singurã datã.

Contribuabilul beneficiazã de deducere personalã suplimentarã pentru persoanele aflate în întretinere potrivit art. 12 alin. (3) din ordonantã, dacã persoana fizicã întretinutã nu are venituri sau veniturile acesteia sunt sub plafonul rezultat din aplicarea coeficientului aferent de deducere personalã suplimentarã la deducerea personalã de bazã.

Verificarea încadrãrii veniturilor acestor persoane în plafonul determinat se realizeazã comparând veniturile brute realizate de persoana fizicã aflatã în întretinere cu plafonul.

În cazul persoanelor fizice aflate în întretinere, care realizeazã venituri din pensii, se va lua în considerare pensia din care s-a scãzut contributia de asigurãri sociale de sãnãtate.

În cursul anului fiscal, în cazul în care angajatul, obtine venituri la functia de bazã, pentru a stabili dreptul acestuia la deduceri suplimentare pentru persoane aflate în întretinere, se comparã venitul lunar realizat de persoana aflatã în întretinere cu plafonul lunar, astfel:

a) în cazul în care persoana aflatã în întretinere realizeazã venituri lunare de natura pensiilor, indemnizatiilor, alocatiilor si altele asemenea, venitul lunar realizat de persoana întretinutã rezultã din însumarea tuturor drepturilor de aceastã naturã realizate într-o lunã;

b) în cazul în care venitul este realizat sub formã de câstiguri la jocuri de noroc, prime si premii la diverse competitii, dividende, dobânzi si altele asemenea, venitul lunar realizat de persoana fizicã aflatã în întretinere se determinã prin împãrtirea venitului realizat la numãrul de luni rãmase pânã la sfârsitul anului, exclusiv luna de realizare a venitului;

c) în cazul în care persoana întretinutã realizeazã atât venituri lunare, cât si aleatorii, venitul lunar se determinã prin însumarea acestor venituri.

În functie de venitul lunar al persoanei întretinute, angajatorul va proceda dupã cum urmeazã:

a) în situatia în care persoana aflatã în întretinere, pentru care contribuabilul - angajatul - beneficiazã de deducerea personalã suplimentarã, obtine în cursul anului un venit lunar mai mare decât plafonul lunar, angajatorul va înceta acordarea deducerii personale suplimentare pentru persoana în întretinere, începând cu luna urmãtoare celei în care a fost realizat venitul;

b) în situatia în care contribuabilul solicitã acordarea deducerii personale suplimentare pentru persoana aflatã în întretinere ca urmare a situãrii venitului lunar al acesteia din urmã sub plafonul lunar, angajatorul va începe acordarea deducerii personale suplimentare pentru persoana în întretinere o datã cu plata drepturilor lunare ale lunii în care angajatul a depus solicitarea.

Dacã venitul unei persoane aflate în întretinere depãseste plafonul deducerii personale suplimentare, ea nu este consideratã întretinutã.

Pentru determinarea coeficientilor de deduceri personale suplimentare contribuabilul va depune la angajator o declaratie pe propria rãspundere, care trebuie sã cuprindã urmãtoarele informatii:

- date de identificare a salariatului (numele si prenumele, domiciliul, codul numeric personal);

- date de identificare a fiecãrei persoane aflate în întretinere (numele si prenumele, codul numeric personal), precum si situatia invaliditãtii sau handicapului, dacã este cazul.

În ceea ce priveste copiii aflati în întretinere, la aceastã declaratie salariatul va anexa si adeverinta de la angajatorul celuilalt sot sau declaratia pe propria rãspundere a acestuia cã nu beneficiazã de deducere personalã suplimentarã pentru acel copil.

Declaratia pe propria rãspundere a persoanei aflate în întretinere trebuie sã cuprindã urmãtoarele informatii:

- date de identificare a persoanei aflate în întretinere, cum ar fi: numele, prenumele, domiciliul, codul numeric personal;

- date de identificare a contribuabilului care beneficiazã de coeficientul de deducere personalã suplimentarã, cum ar fi: numele, prenumele, domiciliul, codul numeric personal;

- acordul persoanei întretinute ca întretinãtorul sã beneficieze de coeficientul de deducere personalã suplimentarã;

- nivelul si natura venitului persoanei aflate în întretinere, inclusiv mentiunea privind suprafetele de teren agricol si silvic detinute, precum si declaratia afirmativã sau negativã cu privire la desfãsurarea de activitãti de: cultivare a terenurilor cu flori, legume si zarzavat în sere, în solarii amenajate si în sistem irigat; cultivare a arbustilor si plantelor decorative, ciupercilor; exploatare a pepinierelor viticole si pomicole;

- angajarea persoanei întretinute de a comunica persoanei care contribuie la întretinerea sa orice modificãri în situatia venitului realizat.

Declaratiile pe propria rãspundere depuse în vederea acordãrii de deduceri personale suplimentare nu sunt formulare tipizate.

Contribuabilul va prezenta angajatorului sau organului fiscal si documentele justificative care sã ateste situatia proprie si a persoanelor aflate în întretinere, cum sunt: certificatul de cãsãtorie, certificatele de nastere ale copiilor, certificatul emis de comisia de expertizã medicalã sau decizia de pensionare pentru cazurile de invaliditate, adeverinta de venit a persoanei întretinute sau declaratia pe propria rãspundere si altele. Documentele vor fi prezentate în original si în copie, angajatorul sau organul fiscal, dupã caz, pãstrând copia dupã ce verificã conformitatea cu originalul. Contribuabilii care depun declaratia de venit global prin postã si care solicitã acordarea deducerilor de cãtre organul fiscal vor anexa la aceastã declaratie copii legalizate de pe documentele justificative care atestã dreptul la deduceri personale suplimentare.

Dacã la un angajat intervine o schimbare care are influentã asupra deducerilor personale suplimentare acordate si aceastã schimbare duce la diminuarea deducerii personale suplimentare, angajatul este obligat sã înstiinteze angajatorul în termen de 15 zile calendaristice de la data la care s-a produs evenimentul care a generat modificarea. În situatia în care solicitarea si/sau depunerea documentelor justificative privind acordarea deducerilor personale suplimentare se fac ulterior aparitiei evenimentului care dã nastere sau modificã dreptul la deducere, angajatorul va acorda deducerile cuvenite o datã cu plata drepturilor salariale aferente lunii în care angajatul a depus toate documentele justificative.

Situatia definitivã a deducerilor personale suplimentare se va stabili o datã cu determinarea venitului anual impozabil si cu calculul impozitului anual.

În situatia în care depunerea documentelor justificative se face dupã calcularea impozitului si regularizarea anualã potrivit prevederilor art. 27 din ordonantã, corectiile se fac de cãtre organul fiscal, pe baza cererii contribuabilului, la care se anexeazã toate documentele justificative care atestã dreptul acestuia la deduceri personale suplimentare.

În cerere se va mentiona obligatoriu perioada pentru care se solicitã acordarea deducerilor, în termenul legal de prescriptie.

Ordonantã:

Art. 13. - (1) Deducerea personalã de bazã lunarã, precum si celelalte sume fixe, exprimate în lei, din cuprinsul prezentei ordonante, acordate în trimestrul IV al anului 2001, se stabilesc conform procedurii prevãzute la art. 8 alin. (1).

(2) Începând cu anul fiscal 2002 deducerea personalã de bazã se stabileste conform procedurii prevãzute la art. 8 alin. (3) si (4).

(3) Începând cu anul fiscal 2002 sumele fixe, exprimate în lei, din cuprinsul prezentei ordonante, altele decât deducerea personalã de bazã si limitele amenzilor si penalitãtilor prevãzute la art. 72 alin. (2), respectiv la art. 721, se stabilesc conform procedurii prevãzute la art. 8 alin. (3).

(4) Sumele fixe se aprobã prin ordin al ministrului finantelor publice.

(5) Sumele exprimate în valutã se transformã în lei, potrivit normelor de aplicare a prezentei ordonante, la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Nationalã a României.

(6) Sumele si transele de venituri lunare impozabile sunt calculate prin rotunjire la suta de mii de lei, în sensul cã fractiunile sub 50.000 lei inclusiv nu se iau în calcul, iar ceea ce depãseste 50.000 lei se majoreazã la 100.000 lei.

Norme metodologice:

Sumele fixe calculate prin rotunjirea la suta de mii de lei sunt cele prevãzute la art. 4 alin. (1) lit. e), art. 5 lit. b), art. 12 alin. (2) si art. 39 din ordonantã.

Rotunjirea la suta de mii de lei potrivit art. 13 alin. (6) din ordonantã se referã si la transele de venituri din baremele de impunere. Atât sumele fixe, cât si baremele de impunere sunt aprobate prin ordin al ministrului finantelor publice si sunt publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ordonantã:

Art. 14. - (1) Contribuabilii care obtin venituri din activitãti independente sunt obligati sã organizeze si sã conducã evidenta contabilã în partidã simplã, cu respectarea reglementãrilor în vigoare privind evidenta contabilã, completând Registrul-jurnal de încasãri si plãti, Registrul-inventar si alte documente contabile stabilite prin norme.

(2) Contribuabilii care desfãsoarã activitãti pentru care venitul net se determinã pe bazã de norme de venit nu au obligatia sã organizeze si sã conducã evidenta contabilã în partidã simplã pentru activitatea respectivã.

(3) Contribuabilii care obtin venituri din valorificarea sub orice formã a drepturilor de proprietate intelectualã, la care venitul net se determinã prin deducerea din venitul brut a unei cote forfetare de cheltuieli, au obligatia, pentru activitatea respectivã, sã completeze Registrul-jurnal de încasãri si plãti.

(4) În Registrul-inventar se trec toate bunurile si drepturile aferente desfãsurãrii activitãtii.

Norme metodologice:

Contribuabilii care obtin venituri din activitãti independente, precum si cei care realizeazã venituri din activitãti agricole definite potrivit art. 46 din ordonantã si care au optat pentru determinarea venitului în sistem real sunt obligati sã organizeze si sã conducã evidenta contabilã în partidã simplã, cu respectarea reglementãrilor în vigoare privind evidenta contabilã, completând Registrul-jurnal de încasãri si plãti, Registrul-inventar si alte documente contabile stabilite prin norme.

Contribuabilii pentru care venitul net se determinã pe bazã de norme de venit nu au obligatia sã organizeze si sã conducã evidenta contabilã în partidã simplã pentru activitatea respectivã.

În aplicarea art. 14 alin. (3) din ordonantã contribuabilii vor completa numai partea din Registrul-jurnal de încasãri si plãti referitoare la încasãri. Aceastã reglementare este optionalã pentru cei care considerã cã îsi pot îndeplini obligatiile declarative direct pe baza documentelor emise de plãtitorul de venit. Acesti contribuabili au obligatia sã arhiveze si sã pãstreze documentele justificative cel putin în limita termenului de prescriptie prevãzut de lege.

Ordonantã:

SUBCAPITOLUL B

Reguli speciale de determinare a veniturilor

SECTIUNEA 1

Venituri din activitãti independente

1. Definirea venitului

Art. 15. - (1) În întelesul prezentei ordonante, veniturile din activitãti independente cuprind veniturile comerciale, veniturile din profesii libere si veniturile din drepturi de proprietate intelectualã, realizate în mod individual si/sau într-o formã de asociere, inclusiv din activitãti adiacente.

(2) Sunt considerate venituri comerciale veniturile din fapte de comert ale contribuabililor, din prestãri de servicii, altele decât cele prevãzute la alin. (3), precum si din practicarea unei meserii.

(3) Constituie venituri din profesii libere veniturile obtinute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament în valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii asemãnãtoare, desfãsurate în mod independent, în conditiile legii.

(4) Veniturile din valorificarea sub orice formã a drepturilor de proprietate intelectualã provin din brevete de inventie, desene si modele, mostre, mãrci de fabricã si de comert, procedee tehnice, know-how, din drepturi de autor si drepturi conexe dreptului de autor si altele asemenea.

Norme metodologice:

1. Se supun impozitului pe veniturile din activitãti independente persoanele fizice române si strãine care realizeazã aceste venituri în mod individual sau asociate pe baza unui contract de asociere încheiat în vederea

desfãsurãrii de activitãti producãtoare de venit, asociere care se realizeazã potrivit dispozitiilor legale si care nu dã nastere unei persoane juridice.

2. Exercitarea unei activitãti independente presupune desfãsurarea acesteia în mod obisnuit, pe cont propriu si urmãrind un scop lucrativ. Printre criteriile care definesc preponderent existenta unei activitãti independente sunt:

libera alegere a desfãsurãrii activitãtii, a programului de lucru si a locului de desfãsurare a activitãtii; riscul pe care si-l asumã întreprinzãtorul; activitatea se desfãsoarã pentru mai multi clienti; activitatea se poate desfãsura nu numai direct, ci si cu personalul angajat de întreprinzãtor.

3. Persoanele fizice române care nu au domiciliul în România si persoanele fizice strãine sunt supuse impozitãrii în România pentru veniturile obtinute din desfãsurarea în România, potrivit legii, a unei activitãti independente, printr-o bazã fixã.

Prin bazã fixã se întelege locul prin intermediul cãruia activitatea unei persoane fizice române care nu are domiciliul în România sau a unei persoane fizice strãine pe teritoriul României se desfãsoarã, în totalitate sau numai partial, în scopul obtinerii de venit.

Definirea notiunii de bazã fixã cuprinde elemente referitoare la un centru de activitate care are un caracter fix sau permanent. Se considerã bazã fixã spatiul pentru acordarea de consultantã pe diverse domenii, detinut în proprietate sau închiriat, precum si sediul unitãtii beneficiare a serviciului prestat. În aceastã notiune se cuprinde si biroul pentru exercitarea unei profesii independente.

4. Sunt considerate venituri comerciale veniturile realizate din fapte de comert de cãtre persoane fizice sau asociatii fãrã personalitate juridicã, din prestãri de servicii, altele decât cele realizate din profesii libere, precum si cele obtinute din practicarea unei meserii.

Principalele activitãti care constituie fapte de comert sunt:

- activitãti de productie;

- activitãti de cumpãrare efectuate în scopul revânzãrii;

- organizarea de spectacole culturale, sportive, distractive si altele asemenea;

- activitãti al cãror scop este facilitarea încheierii de tranzactii comerciale printr-un intermediar, cum ar fi: contract de comision, de mandat, de reprezentare, de agent de asigurare si alte asemenea contracte încheiate în conformitate cu prevederile Codului comercial, indiferent de perioada pentru care a fost încheiat contractul;

- vânzarea în regim de consignatie a bunurilor cumpãrate în scopul revânzãrii sau produse pentru a fi comercializate;

- activitãti de editare, imprimerie, multiplicare, indiferent de tehnica folositã, si altele asemenea;

- transport de bunuri si de persoane;

- alte activitãti definite în Codul comercial.

5. Pentru persoanele fizice asociate impunerea se face la nivelul fiecãrei persoane asociate din cadrul asocierii fãrã personalitate juridicã, potrivit contractului de asociere, inclusiv al societãtii civile profesionale, asupra venitului net distribuit.

6. Sunt considerate venituri din profesii libere veniturile obtinute din prestãri de servicii cu caracter profesional, desfãsurate în mod individual sau în diverse forme de asociere, în domeniile stiintific, literar, artistic si educativ, cum ar fi: medici, avocati, notari publici, executori judecãtoresti, experti tehnici si contabili, contabili autorizati, consultanti de plasament în valori mobiliare, auditori, consultanti fiscali, arhitecti, traducãtori, sportivi, precum si alte profesii asemãnãtoare.

7. Veniturile din drepturi de proprietate intelectualã sunt venituri realizate din valorificarea drepturilor industriale, cum ar fi: inventii, mai putin realizãrile tehnice, know-how, mãrci înregistrate, francizã si altele asemenea, recunoscute si protejate prin înscrisuri ale institutiilor specializate, precum si a drepturilor de autor, inclusiv a drepturilor conexe dreptului de autor. Veniturile de aceastã naturã se supun regulilor de determinare pentru veniturile din activitãti independente si în situatia în care drepturile respective fac obiectul unor contracte de cesiune, închiriere, colaborare, cercetare, licentã, francizã si altele asemenea, precum si cele transmise prin succesiune, indiferent de denumirea sub care se acordã, cum ar fi: remuneratie directã, remuneratie secundarã, onorariu, redeventã, tantieme si altele asemenea. Veniturile reprezentând drepturi bãnesti ale autorului unei realizãri tehnice nu sunt considerate, din punct de vedere fiscal, venituri din drepturi de proprietate intelectualã. În situatia existentei unei activitãti dependente ca urmare a unui raport de muncã, remuneratia prestãrilor rezultate din cesiunile de drepturi de proprietate intelectualã care intrã în sfera sarcinilor de serviciu reprezintã venituri de naturã salarialã, conform prevederilor mentionate în mod expres în contractul dintre angajat si angajator, si se supun impozitãrii potrivit prevederilor art. 24 din ordonantã. Persoanele fizice angajate la o persoanã juridicã, precum si cele care încheie contracte, altele decât cele prin care sunt reglementate relatiile de muncã, si care desfãsoarã activitãti utilizând baza materialã a persoanei juridice, în vederea realizãrii de inventii, realizãri tehnice sau procedee tehnice, opere stiintifice, literare si artistice, obtin venituri de naturã salarialã. Veniturile rezultate din cesiunile de drepturi de proprietate intelectualã prevãzute în mod expres în contractul încheiat între pãrti reprezintã venituri din drepturi de proprietate intelectualã. De asemenea, sunt incluse în categoria veniturilor din drepturi de proprietate intelectualã si veniturile din cesiuni pentru care reglementãrile în materie stabilesc prezumtia de cesiune a drepturilor în lipsa unei prevederi contrare în contract. Sunt considerate venituri din activitãti independente si veniturile obtinute de agentii de asigurare persoane fizice, precum si de sportivii profesionisti care participã la competitii sportive pe cont propriu si nu au relatii contractuale de muncã cu cluburile sau cu asociatiile sportive.

Ordonantã:

2. Metode de determinare

Art. 16. - (1) Venitul net din activitãti independente se determinã în sistem real, pe baza datelor din contabilitatea în partidã simplã.

(2) Venitul net din activitãti independente se determinã ca diferentã între venitul brut si cheltuielile aferente deductibile.

(3) Venitul brut cuprinde sumele încasate si echivalentul în lei al veniturilor în naturã, inclusiv contravaloarea bunurilor din patrimoniul afacerii, rãmase dupã încetarea definitivã a activitãtii. Nu sunt considerate venituri brute sumele primite sub formã de credite.

(4) Nu sunt cheltuieli deductibile:

a) amenzile, majorãrile de întârziere si penalitãtile, altele decât cele de naturã contractualã;

b) donatiile de orice fel;

c) cheltuielile de sponsorizare sau mecenat, care depãsesc limitele prevãzute de lege;

d) cheltuielile pentru protocol, care depãsesc limita de 0,25% aplicatã asupra bazei calculate conform alin. (5);

e) ratele aferente creditelor angajate;

f) dobânzile aferente creditelor angajate pentru achizitionarea de imobilizãri corporale de natura mijloacelor fixe, în cazul în care dobânda este cuprinsã în valoarea de intrare a imobilizãrii corporale potrivit prevederilor legale;

g) cheltuielile de achizitionare sau de fabricare a bunurilor si a drepturilor amortizabile din Registrul-inventar;

h) cheltuielile privind bunurile constatate lipsã din gestiune sau degradate si neimputabile;

i) sumele sau valoarea bunurilor confiscate ca urmare a încãlcãrii dispozitiilor legale în vigoare;

j) impozitul pe venit suportat de plãtitorul venitului în contul beneficiarilor de venit;

k) sumele primite pentru acoperirea cheltuielilor de natura indemnizatiei zilnice de delegare sau de detasare, acordate pe perioada delegãrii si detasãrii în altã localitate, în tarã si în strãinãtate, în interesul serviciului, care depãsesc limitele stabilite pentru societãtile comerciale;

l) cheltuielile cu dobânzile aferente împrumuturilor care depãsesc nivelul taxei oficiale a scontului stabilit de Banca Nationalã a României si publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I;

m) alte sume care depãsesc limitele cheltuielilor prevãzute prin legislatia în vigoare.

(5) Baza de calcul la care se aplicã limitele de cheltuieli prevãzute la alin. (4) lit. c) si d) se determinã prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor aferente deductibile, exclusiv a celor pentru care se face calculul plafonului.

(6) Venitul net din activitãti independente, realizat de persoanele fizice în cadrul unor asociatii între persoane fizice, fãrã personalitate juridicã, se calculeazã la nivelul asociatiei, conform prevederilor prezentului articol, cu respectarea regulilor prevãzute la cap. IV.

(7) Venitul net din activitãti independente, realizat de persoanele fizice în cadrul unor asociatii dintre persoane fizice si persoane juridice, care nu dau nastere unei persoane juridice, se calculeazã la nivelul asociatiei, cu respectarea regulilor prevãzute la cap. IV.

Norme metodologice:

1. În venitul brut se includ toate veniturile în bani si în naturã, cum sunt: venituri din vânzarea de produse si de mãrfuri, venituri din prestarea de servicii si executarea de lucrãri, venituri din vânzarea sau închirierea bunurilor din patrimoniul afacerii si orice alte venituri obtinute din exercitarea activitãtii, precum si veniturile din dobânzile primite de la bãnci pentru disponibilitãtile bãnesti aferente afacerii, din alte activitãti adiacente si altele asemenea.

Prin activitãti adiacente se întelege toate activitãtile care au legãturã cu obiectul de activitate autorizat.

În cazul încetãrii definitive a activitãtii sumele obtinute din valorificarea bunurilor din patrimoniul afacerii, înscrise în Registrul-inventar, cum ar fi: mijloace fixe, obiecte de inventar si altele asemenea, precum si stocurile de materii prime, materiale, produse finite si mãrfuri rãmase nevalorificate sunt incluse în venitul brut.

În cazul în care bunurile din patrimoniul afacerii trec în patrimoniul personal al contribuabilului, din punct de vedere fiscal se considerã o înstrãinare, iar suma reprezentând contravaloarea acestora se include în venitul brut al afacerii.

În toate cazurile evaluarea se face la preturile practicate pe piatã sau stabilite prin expertizã tehnicã.

Nu constituie venit brut urmãtoarele:

- aporturile în numerar sau echivalentul în lei al aporturilor în naturã fãcute la începerea unei activitãti sau în cursul desfãsurãrii acesteia;

- sumele primite sub formã de credite bancare sau de împrumuturi de la persoane fizice sau juridice;

- sumele primite ca despãgubiri;

- sumele sau bunurile primite sub formã de sponsorizãri, mecenat sau donatii.

2. Din venitul brut realizat se admit la deducere numai cheltuielile care sunt aferente realizãrii venitului, astfel cum rezultã din evidentele contabile conduse de contribuabili, cu respectarea regulilor prevãzute în normele metodologice date în aplicarea art. 10 din ordonantã.

Conditiile generale pe care trebuie sã le îndeplineascã cheltuielile aferente veniturilor pentru a putea fi deduse sunt:

a) sã fie efectuate în interesul direct al activitãtii;

b) sã corespundã unor cheltuieli efective si sã fie justificate cu documente;

c) sã fie cuprinse în cheltuielile exercitiului financiar al anului în cursul cãruia au fost plãtite.

Sunt cheltuieli deductibile, de exemplu:

- cheltuielile cu achizitionarea de materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar si mãrfuri;

- cheltuielile cu lucrãrile executate si serviciile prestate de terti;

- cheltuielile efectuate de contribuabil pentru executarea de lucrãri si prestarea de servicii pentru clienti;

- chiria aferentã spatiului în care se desfãsoarã activitatea, cea aferentã utilajelor si altor instalatii utilizate în desfãsurarea activitãtii, în baza unui contract de închiriere;

- dobânzile aferente creditelor bancare;

- dobânzile aferente împrumuturilor de la persoane fizice si juridice, utilizate în desfãsurarea activitãtii, pe baza contractului încheiat între pãrti, în limita nivelului dobânzii de referintã a Bãncii Nationale a României;

- cheltuielile cu comisioanele si cu alte servicii bancare;

- cheltuielile cu primele de asigurare care privesc imobilizãrile corporale si necorporale, inclusiv pentru stocurile detinute, precum si cheltuielile de asigurare pentru boli profesionale si risc profesional si împotriva accidentelor de muncã;

- cheltuielile cu primele de asigurare pentru bunurile din patrimoniul personal, când acestea reprezintã garantie bancarã pentru creditele utilizate în desfãsurarea activitãtii independente a contribuabilului;

- cheltuielile cu reclama si publicitatea;

- cheltuielile de protocol ocazionate de acordarea unor cadouri, tratatii si mese partenerilor de afaceri, efectuate în scopul afacerii;

- cheltuielile postale si taxele de telecomunicatii;

- cheltuielile cu energia si apa;

- cheltuielile cu transportul de bunuri si de persoane;

- cheltuielile de delegare, detasare si deplasare; cheltuielile reprezentând indemnizatia de delegare, detasare în tarã si în strãinãtate sunt deductibile în limitele prevãzute de legislatia privind impozitul pe profit, respectiv în limita a 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice;

- cheltuieli de naturã salarialã;

- cheltuielile cu impozitele, taxele, altele decât impozitul pe venit;

- cheltuielile reprezentând contributiile pentru asigurãrile sociale, pentru constituirea Fondului pentru plata ajutorului de somaj, pentru asigurãrile sociale de sãnãtate, precum si alte contributii obligatorii pentru contribuabil si angajatii acestuia;

- cheltuielile reprezentând contributiile profesionale obligatorii datorate, potrivit legii, asociatiilor profesionale din care fac parte contribuabilii;

- cheltuielile cu amortizarea, în conformitate cu reglementãrile în vigoare;

- valoarea rãmasã neamortizatã a bunurilor si drepturilor amortizabile înstrãinate, determinatã prin deducerea din pretul de cumpãrare a amortizãrii incluse pe costuri în cursul exploatãrii, în limita venitului realizat din înstrãinare;

- cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentând chiria n cazul contractelor de leasing operational, respectiv cheltuielile cu amortizarea si dobânzile pentru contractele de leasing financiar, stabilite în conformitate cu prevederile privind operatiunile de leasing si societãtile de leasing;

- cheltuielile cu pregãtirea profesionalã pentru contribuabili si salariatii lor;

- cheltuieli ocazionate de participarea la congrese si alte întruniri cu caracter profesional;

- cheltuielile cu functionarea si întretinerea, aferente bunurilor care fac obiectul unui contract de comodat, potrivit întelegerii din contract, pentru partea aferentã utilizãrii în scopul afacerii;

- cheltuieli reprezentând tichetele de masã acordate de angajator potrivit legii;

- alte cheltuieli efectuate pentru realizarea veniturilor.

Cheltuielile cu sponsorizarea si mecenatul sunt deductibile în limitele stabilite prin legislatia în vigoare.

3. Veniturile obtinute din valorificarea în regim de consignatie sau prin vânzare directã cãtre agenti economici si alte institutii a bunurilor rezultate în urma unei prelucrãri sau procurate în scopul revânzãrii sunt considerate venituri din activitãti independente. În aceastã situatie se vor solicita documentele care atestã provenienta bunurilor respective, precum si autorizatia de functionare.

Nu se încadreazã în aceste prevederi bunurile din patrimoniul personal.

Ordonantã:

Art. 17. - (1) Pentru contribuabilii care realizeazã venituri din activitãti independente si îsi desfãsoarã activitatea individual, venitul net se determinã pe bazã de norme de venit. Ministerul Finantelor Publice, prin ordin al ministrului finantelor publice, stabileste nomenclatorul activitãtilor independente pentru care venitul net se poate determina pe bazã de norme de venit.

(2) Normele de venit si coeficientii de corectie ai acestora, stabiliti în functie de conditiile specifice de desfãsurare a activitãtii, se aprobã de directiile generale ale finantelor publice teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice pânã cel târziu în ultima zi a lunii decembrie a anului fiscal precedent celui pentru care sunt stabiliti.

(3) Organul fiscal competent va comunica contribuabilului pânã la data de 15 aprilie a anului fiscal suma reprezentând venitul net si nivelul plãtilor anticipate în contul impozitului anual.

(4) În cazul contribuabililor pentru care venitul net se determinã pe bazã de norme de venit si care îsi desfãsoarã activitatea pe perioade mai mici de un an normele de venit se reduc proportional cu perioada nelucratã.

(5) Norma de venit, comunicatã contribuabilului potrivit alineatelor precedente, reprezintã venit net si intrã în componenta venitului anual global impozabil.

(6) Pentru contribuabilii care desfãsoarã mai multe activitãti la care impunerea se face pe bazã de norme de venit, impozitul se stabileste în functie de norma de venit cea mai mare. Contribuabilii care desfãsoarã atât activitãti impuse pe bazã de norme de venit, cât si activitãti care nu se regãsesc în nomenclatorul prevãzut la alin. (1) se impun în sistem real.

(7) Activitatea de taximetrie se impune numai pe bazã de norme de venit, inclusiv în situatia în care aceastã activitate se desfãsoarã în cadrul unor agenti economici, în baza unor întelegeri, altele decât contractul individual de muncã sau conventia civilã de prestãri de servicii.

(8) Pentru contribuabilii care desfãsoarã mai multe activitãti, printre care si cea de taximetrie, impunerea se face în sistem real. În acest caz venitul net nu poate fi inferior normei de venit, stabilitã pentru activitatea de taximetrie.

Norme metodologice:

1. În sensul acestui articol, pentru persoanele fizice autorizate care realizeazã venituri din activitãti independente si desfãsoarã activitãti cuprinse în nomenclatorul stabilit prin ordin al ministrului finantelor publice, individual, fãrã angajati, venitul net se poate determina pe bazã de norme anuale de venit. La stabilirea normelor anuale de venit se vor avea în vedere si caracterul sezonier al unor activitãti, precum si durata concediului legal de odihnã.

Pentru contribuabilii care desfãsoarã mai multe activitãti, printre care si cea de taximetrie, impunerea se face în sistem real. În acest caz venitul net din activitatea de taximetrie luat în calcul nu poate fi inferior normei de venit, stabilitã pentru aceastã activitate.

Persoanele care desfãsoarã activitatea de taximetrie cu autoturismele proprietate personalã în baza unor contracte, altele decât contractele de muncã sau conventiile civile de prestãri de servicii, încheiate cu agenti economici care au ca obiect de activitate taximetria, sunt supuse impozitãrii în aceleasi conditii cu taximetristii care îsi desfãsoarã activitatea în mod independent, pe bazã de norme de venit.

2. La stabilirea coeficientilor de corectie a normelor de venit se vor avea în vedere urmãtoarele criterii:

- vadul comercial si clientela;

- vârsta contribuabililor;

- timpul afectat desfãsurãrii activitãtii, cu exceptia cazurilor prevãzute la pct. 3 si 4;

- starea de handicap sau de invaliditate a contribuabilului;

- activitatea se desfãsoarã într-un spatiu proprietate a contribuabilului sau închiriat;

- realizarea de lucrãri, prestarea de servicii si obtinerea de produse cu material propriu sau al clientului;

- folosirea de masini, dispozitive si scule, actionate manual sau de fortã motrice;

- alte criterii specifice.

Diminuarea normelor de venit ca urmare a îndeplinirii criteriului de vârstã a contribuabilului se opereazã începând cu anul urmãtor celui în care acesta a împlinit numãrul de ani care îi permite reducerea normei. Corectarea normelor de venit pentru contribuabilii care au si calitatea de salariat sau îsi pierd aceastã calitate se face începând cu luna urmãtoare încheierii/desfacerii contractului individual de muncã.

3. Venitul net din activitãti independente, determinat pe bazã de norme anuale de venit, se reduce proportional cu:

- perioada de la începutul anului si pânã la momentul autorizãrii din anul începerii activitãtii;

- perioada rãmasã pânã la sfârsitul anului fiscal, în situatia încetãrii activitãtii, la cererea contribuabilului.

4. Pentru întreruperile temporare de activitate în cursul anului, datorate unor accidente, spitalizãrii si altor cauze obiective, dovedite cu documente justificative, normele de venit se reduc proportional cu perioada nelucratã, la cererea contribuabililor. În situatia încetãrii activitãtii în cursul anului, respectiv a întreruperii temporare, persoanele fizice autorizate si asociatiile fãrã personalitate juridicã sunt obligate sã depunã autorizatia de functionare si sã înstiinteze în scris, în termen de 5 zile, organele fiscale în a cãror razã teritorialã acestia îsi desfãsoarã activitatea. În acest sens se va anexa, în copie, dovada din care sã rezulte

depunerea autorizatiei.

5. Pentru contribuabilii impusi pe bazã de norme de venit, care îsi exercitã activitatea o parte din an, în situatiile prevãzute la pct. 3 si 4, venitul net aferent perioadei efectiv lucrate se determinã prin raportarea normei

anuale de venit la 365 de zile, iar rezultatul se înmulteste cu numãrul zilelor de activitate.

În acest scop organul fiscal întocmeste o notã de constatare care va cuprinde date si informatii privind:

- situatia care a generat corectarea normei de venit, cum ar fi: începutul/sfârsitul activitãtii, întreruperea temporarã, conform pct. 4, si altele asemenea;

- perioada în care nu s-a desfãsurat activitate;

- documentele justificative depuse de contribuabil;

- recalcularea normei, conform pct. 5.

6. Pentru contribuabilul care opteazã sã fie impus pe bazã de normã de venit si care anterior a fost impus în sistem real, având investitii în curs de amortizare, valoarea amortizãrii nu diminueazã norma de venit. Veniturile realizate din valorificarea investitiilor respective sau trecerea lor în patrimoniul personal, în caz de încetare a activitãtii, majoreazã norma de venit proportional cu valoarea amortizatã în perioada impunerii în sistem real.

7. În cazul contribuabilului impus pe bazã de normã de venit, care pe perioada anterioarã a avut impunere în sistem real si a efectuat investitii care au fost amortizate integral, veniturile din valorificarea sau trecerea acestora în patrimoniul personal ca urmare a încetãrii activitãtii vor majora norma de venit.

8. Contribuabilii care în cursul anului fiscal nu mai îndeplinesc conditiile de impunere pe bazã de normã de venit vor fi impusi în sistem real de la data respectivã, venitul net anual urmând sã fie determinat prin însumarea fractiunii din norma de venit aferentã perioadei de impunere pe bazã de normã de venit cu venitul net rezultat din evidenta contabilã.

Ordonantã:

Art. 18. - (1) Venitul brut din drepturi de proprietate intelectualã reprezintã totalitatea încasãrilor în bani si/sau echivalentul în lei al veniturilor în naturã realizate din drepturi de proprietate intelectualã.

(2) Venitul net se determinã prin deducerea din venitul brut a unei cote de cheltuieli de 40%, aplicatã la venitul brut, precum si a contributiilor obligatorii, datorate potrivit legii.

(3) Venitul net din drepturi de autor aferente operelor de artã monumentalã se determinã prin deducerea din venitul brut a unei cote de cheltuieli de 50%, aplicatã la venitul brut, precum si a contributiilor obligatorii, datorate potrivit legii.

Norme metodologice:

1. Venitul brut din drepturi de proprietate intelectualã cuprinde atât sumele încasate în cursul anului, cât si retinerile în contul plãtilor anticipate efectuate cu titlu de impozit si contributiile obligatorii retinute de plãtitorii de venituri. În cazul în care determinarea venitului net din drepturi de proprietate intelectualã se face pe bazã de cote forfetare de cheltuieli, nu existã obligativitatea înregistrãrii în evidenta contabilã a cheltuielilor efectuate aferente venitului.

2. Cheltuielile forfetare prevãzute de ordonantã includ si comisioanele si alte sume care revin organismelor de gestiune colectivã sau altor plãtitori de venituri drept platã a serviciilor prestate pentru gestiunea drepturilor de cãtre acestia din urmã cãtre titularii de drepturi.

3. Sunt considerate opere de artã monumentalã urmãtoarele:

- lucrãri de decorare, cum ar fi pictura muralã a unor spatii si clãdiri de mari dimensiuni, interior-exterior;

- lucrãri de artã aplicatã în spatii publice, cum ar fi: ceramicã, metal, lemn, piatrã, marmurã si altele asemenea;

- lucrãri de sculpturã de mari dimensiuni, design monumental, amenajãri de spatii publice;

- lucrãri de restaurare a acestora.

4. Veniturile din drepturi de proprietate intelectualã obtinute din strãinãtate se supun regulilor aplicabile veniturilor din strãinãtate, astfel cum acestea sunt prevãzute în sectiunea “Aspecte internationale”, indiferent dacã sunt încasate direct de titulari sau prin intermediul entitãtilor responsabile cu gestiunea drepturilor de proprietate intelectualã, potrivit legii.

5. Cotele de cheltuieli forfetare prevãzute la art. 18 alin. (2) si (3) din ordonantã nu cuprind contributia la Fondul asigurãrilor sociale de sãnãtate si contributia la asigurãrile sociale.

6. Cota de cheltuieli forfetare nu se acordã în cazul în care persoanele fizice utilizeazã baza materialã a beneficiarului acestor drepturi de proprietate intelectualã.

Ordonantã:

Art. 19. - În cazul exploatãrii de cãtre mostenitori a drepturilor de proprietate intelectualã, precum si în cazul remuneratiei reprezentând dreptul de suitã si al remuneratiei compensatorii pentru copia privatã, venitul net se determinã prin scãderea din venitul brut a sumelor ce revin organismelor de gestiune colectivã sau altor plãtitori de asemenea venituri, potrivit legii, fãrã aplicarea cotei forfetare de cheltuieli prevãzute la art. 18 alin. (2) si (3).

Norme metodologice:

1. În urmãtoarele situatii venitul net din drepturi de proprietate intelectualã se determinã ca diferentã între venitul brut si comisionul cuvenit organismelor de gestiune colectivã sau altor plãtitori care, conform legii, au atributii de colectare si de repartizare a veniturilor între titularii de drepturi:

- venituri din drepturi de proprietate intelectualã transmise prin succesiune;

- venituri din exercitarea dreptului de suitã;

- venituri reprezentând remuneratia compensatorie pentru copia privatã.

2. Dreptul de suitã este dreptul acordat de lege autorului unei opere de artã plasticã de a primi o cotã de 5% din pretul de revânzare al operei respective, dacã revânzarea se face prin licitatie sau prin intermediul unui agent comisionar ori de cãtre un comerciant. Licitatorii, agentii comisionari si comerciantii au obligatia sã retinã si sã plãteascã autorului suma corespunzãtoare cotei de 5% din pretul de vânzare.

3. Remuneratia compensatorie pentru copia privatã este o sumã stabilitã printr-o dispozitie expresã a legii drept compensatie pecuniarã pentru prejudiciile cauzate titularilor de drepturi prin reproducerea/copierea de cãtre diverse persoane, în scop personal, a unor opere protejate, cum ar fi creatii si prestatii cuprinse într-o fixare comercialã.

Aceastã remuneratie este plãtitã de cãtre fabricantii sau importatorii de aparate ce permit reproducerea acestor opere sau de suporturi utilizabile pentru reproducerea operelor. Remuneratia este de 5% din pretul de vânzare sau din valoarea înscrisã în documentele vamale pentru aceste aparate sau suporturi.

Remuneratia compensatorie pentru copia privatã se colecteazã prin intermediul organismelor de gestiune colectivã, care repartizeazã sumele astfel colectate fiecãrui beneficiar.

Ordonantã:

Art. 20. - (1) Contribuabilii care obtin venituri din activitãti independente, impusi pe bazã de norme de venit, precum si cei care obtin venituri din drepturi de proprietate intelectualã au dreptul sã opteze pentru determinarea venitului net în sistem real, potrivit art. 16.

(2) Optiunea se face pe bazã de cerere adresatã organului fiscal competent pânã la data de 31 ianuarie a anului fiscal sau o datã cu depunerea declaratiei privind venitul estimat si este obligatorie pentru contribuabil pe perioada anului fiscal. Optiunea se considerã reînnoitã pentru un nou an fiscal în cazul în care contribuabilul nu depune o cerere de renuntare la optiunea privind impunerea în sistem real.

Norme metodologice:

1. Optiunea de a determina venitul net în sistem real se face astfel:

a) în cazul contribuabililor prevãzuti la art. 17 alin. (1) din ordonantã, care au desfãsurat activitate în anul precedent si au fost impusi pe bazã de norme de venit, prin depunerea pânã la data de 31 ianuarie a anului fiscal a cererii de optiune pentru sistemul real de impunere, precum si a declaratiei privind venitul estimat;

b) în cazul contribuabililor prevãzuti la art. 17 alin. (1) din ordonantã, care încep activitatea în cursul anului fiscal, prin depunerea în termen de 15 zile de la începerea activitãtii a declaratiei privind venitul estimat, însotitã de cererea de optiune pentru sistemul real de impunere. Fac exceptie persoanele fizice care exercitã activitate de taximetrie.

2. Contribuabilii impusi în sistem real au dreptul de a renunta la optiune pe baza unei cereri depuse pânã la data de 31 ianuarie a anului fiscal.

3. Cererea depusã, cuprinzând optiunea pentru sistemul real, precum si cererea de renuntare la optiune se considerã aprobate de drept prin depunere si înregistrare la organul fiscal.

Ordonantã:

Art. 21. - (1) Beneficiarii de venit datoreazã în cursul anului un impozit retinut la sursã, reprezentând plãti anticipate, stabilit în situatiile si în cuantumurile urmãtoare:

a) 15% din venitul brut încasat, în cazul veniturilor din drepturi de proprietate intelectualã;

b) 10% din venitul brut încasat, ca urmare a valorificãrii de bunuri în regim de consignatie;

c) 10% aplicat la venitul brut încasat, ca urmare a unor activitãti desfãsurate în baza unui contract de agent, comision sau mandat comercial;

d) 10% din venitul brut încasat, în cazul activitãtilor de expertizã contabilã, tehnicã judiciarã si extrajudiciarã.

(2) Plãtitorii veniturilor prevãzute la alin. (1) au obligatia sã calculeze, sã retinã si sã vireze impozitul la bugetul de stat pânã la data de 10 inclusiv a lunii urmãtoare celei în care se face plata venitului.

(3) Impozitul retinut de persoana juridicã în contul persoanei fizice pentru veniturile realizate dintr-o asociere cu o persoanã juridicã românã, care nu dã nastere unei persoane juridice, reprezintã plata anticipatã în contul impozitului anual pe venit. Obligatia calculãrii, retinerii si virãrii impozitului determinat conform metodologiei stabilite în legislatia privind impozitul pe profit revine persoanei juridice române.

Norme metodologice:

1. Plãtitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectualã au obligatia de a calcula si de a retine în cursul anului fiscal o sumã reprezentând 15% din venitul brut realizat de titularii de drepturi de proprietate intelectualã ca urmare a exploatãrii drepturilor respective. Aceastã sumã reprezintã plata anticipatã în contul impozitului anual datorat de contribuabili.

2. Plãtitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectualã, cãrora le revine obligatia calculãrii si retinerii impozitului anticipat, sunt, dupã caz:

- utilizatorii de opere, inventii, know-how si altele asemenea, în situatia în care titularii de drepturi îsi exercitã drepturile de proprietate intelectualã în mod personal, iar relatia contractualã dintre titularul de drepturi de proprietate intelectualã si utilizatorul respectiv este directã;

- organismele de gestiune colectivã sau alte entitãti, care, conform dispozitiilor legale, au atributii de gestiune a drepturilor de proprietate intelectualã, a cãror gestiune le este încredintatã de cãtre titulari. În aceastã situatie se încadreazã si producãtorii si agentii mandatati de titularii de drepturi, prin intermediul cãrora se colecteazã si se repartizeazã drepturile respective.

3. În situatia în care sumele reprezentând venituri din exploatarea drepturilor de proprietate intelectualã se colecteazã prin mai multe organisme de gestiune colectivã sau prin alte entitãti asemãnãtoare, obligatia calculãrii si retinerii impozitului anticipat revine organismului sau entitãtii care efectueazã plata cãtre titularul de drepturi de proprietate intelectualã.

4. În cazul contribuabililor ale cãror plãti anticipate sunt calculate în conformitate cu prevederile art. 21 alin. (1) lit. b) si c) din ordonantã pentru veniturile realizate pe baza contractelor de consignatie, agent, comision sau mandat comercial si care realizeazã venituri comerciale si în alte conditii, pentru acestea din urmã au obligatia sã le evidentieze în contabilitate separat si sã plãteascã în cursul anului plãti anticipate trimestriale, în conformitate cu art. 66 din ordonantã.

5. Impozitul anticipat se calculeazã si se retine în momentul plãtii sumelor reprezentând venituri comerciale si din exploatarea drepturilor de proprietate intelectualã cãtre titularul de drepturi.

6. Impozitul retinut se vireazã la bugetul de stat pânã la data de 10 a lunii urmãtoare celei în care se fac plata venitului si retinerea impozitului.

Ordonantã:

SECTIUNEA a 2-a

Venituri din salarii

1. Definirea veniturilor din salarii

Art. 22. - Sunt considerate venituri din salarii, denumite în continuare salarii, toate veniturile în bani si/sau în naturã, obtinute de o persoanã fizicã ce desfãsoarã o activitate în baza unui contract individual de muncã sau a unui statut special prevãzut de lege, indiferent de perioada la care se referã, de denumirea veniturilor sau de forma sub care ele se acordã, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporarã de muncã, de maternitate si pentru concediul de îngrijire a copilului în vârstã de pânã la 2 ani.

Art. 23. - În vederea impunerii, sunt asimilate salariilor:

a) indemnizatiile din activitãti desfãsurate ca urmare a unei functii de demnitate publicã, stabilite potrivit legii;

a1) indemnizatiile din activitãti desfãsurate ca urmare a unei functii alese în cadrul persoanelor juridice fãrã scop lucrativ;

b) drepturile de soldã lunarã, indemnizatiile, primele, premiile, sporurile si alte drepturi ale cadrelor militare, acordate potrivit legii;

c) indemnizatia lunarã brutã, precum si suma din profitul net, cuvenite administratorilor la companii/societãti nationale, societãti comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar, precum si la regiile autonome;

d) sumele primite de membrii fondatori ai societãtilor comerciale constituite prin subscriptie publicã;

e) veniturile realizate din încadrarea în muncã ca urmare a încheierii unei conventii civile de prestãri de servicii;

f) sumele primite de reprezentantii în adunarea generalã a actionarilor, în consiliul de administratie si în comisia de cenzori;

g) sumele primite de reprezentantii în organisme tripartite, conform legii;

h) indemnizatia lunarã a asociatului unic, la nivelul valorii înscrise în declaratia de asigurãri sociale;

i) alte drepturi de naturã salarialã sau asimilate salariilor.

Norme metodologice:

1. Veniturile de naturã salarialã prevãzute la art. 22 si 23 din ordonantã, denumite în continuare venituri din salarii, sunt venituri din activitãti dependente, dacã sunt îndeplinite urmãtoarele criterii:

- pãrtile care intrã în relatia de muncã, denumite în continuare angajator si angajat, stabilesc de la început:

felul activitãtii, timpul de lucru si locul desfãsurãrii activitãtii;

- partea care utilizeazã forta de muncã pune la dispozitia celeilalte pãrti mijloacele de muncã, cum ar fi: spatii cu înzestrare corespunzãtoare, îmbrãcãminte specialã, unelte de muncã si altele asemenea;

- persoana care activeazã contribuie numai cu forta ei fizicã sau cu capacitatea ei intelectualã, nu si cu capitalul propriu;

- plãtitorul de venituri de naturã salarialã suportã cheltuielile de deplasare în interesul serviciului ale angajatului, cum ar fi indemnizatia de delegare-detasare în tarã si în strãinãtate, si alte cheltuieli de aceastã naturã, precum si indemnizatia de concediu de odihnã si indemnizatia pentru concediu medical, în caz de boalã;

- persoana care activeazã lucreazã sub îndrumarea unei alte persoane si este obligatã sã respecte îndrumãrile acesteia.

2. În scopul determinãrii impozitului pe veniturile din salarii, se considerã angajator persoana juridicã sau persoana fizicã si orice altã entitate la care îsi desfãsoarã activitatea una sau mai multe persoane fizice care presteazã muncã în schimbul unei plãti.

Angajatul este persoanã fizicã care îsi desfãsoarã activitatea la un angajator în baza unei relatii contractuale de muncã, cum ar fi: contract individual de muncã, conventie civilã de prestãri de servicii, sau în baza unor legi speciale, în schimbul unei plãti.

3. Veniturile din salarii sau asimilate salariilor cuprind totalitatea sumelor încasate ca urmare a unei relatii contractuale de muncã, precum si orice sume de naturã salarialã primite în baza unor legi speciale, indiferent de perioada la care se referã, si care sunt realizate din:

a) sume primite pentru munca prestatã ca urmare a contractului individual de muncã, a contractului colectiv de muncã, precum si pe baza actului de numire:

a1) salariile de bazã;

a2) sporurile si adaosurile de orice fel;

a3) indemnizatiile de orice fel;

a4) recompensele si premiile de orice fel;

a5) sumele reprezentând premiul anual si stimulentele acordate, potrivit legii, personalului din institutiile publice, cele reprezentând stimulentele din fondul de participare la profit, acordate salariatilor agentilor economici dupã aprobarea bilantului contabil, potrivit legii;

a6) sumele primite pentru concediul de odihnã;

a7) sumele primite în caz de incapacitate temporarã de muncã si în caz de maternitate;

a8) sumele primite pentru concediul de îngrijire a copilului în vârstã de pânã la 2 ani;

a9) sumele primite pentru concediul de îngriire a copilului cu handicap, pânã la împlinirea de cãtre acesta a vârstei de 3 ani;

a10) sumele primite pentru concedii medicale de îngrijire a copiilor cu handicap accentuat sau grav, pânã la împlinirea de cãtre copii a vârstei de 18 ani;

a11) orice alte câstiguri în bani si în naturã, primite de la angajatori de cãtre angajati, ca platã a muncii lor;

b) indemnizatiile, precum si orice alte drepturi acordate persoanelor din cadrul organelor autoritãtii publice, alese sau numite în functie potrivit legii, precum si altora asimilate cu functiile de demnitate publicã, stabilite potrivit sistemului de stabilire a indemnizatiilor pentru persoane care ocupã functii de demnitate publicã;

c) drepturile cadrelor militare în activitate si ale militarilor angajati pe bazã de contract, reprezentând solda lunarã compusã din solda de grad, solda de functie, gradatii si indemnizatii, precum si prime, premii si alte drepturi stabilite potrivit legislatiei speciale;

d) drepturile administratorilor, obtinute în baza contractului de administrare încheiat cu companiile/societãtile nationale, societãtile comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar, precum si cu regiile autonome, stabilite potrivit legii, cum ar fi indemnizatia lunarã brutã, suma cuvenitã prin participare la profitul net al societãtii;

e) sumele plãtite membrilor fondatori ai unei societãti comerciale constituite prin subscriptie publicã, potrivit cotei de participare la profitul net, stabilitã de adunarea constitutivã, potrivit legislatiei în vigoare;

f) veniturile realizate din activitãti desfãsurate în baza unei conventii civile de prestãri de servicii, plãtite de agenti economici, institutii publice si de alte entitãti;

g) sumele primite de reprezentantii numiti în adunarea generalã a actionarilor si sumele primite de membrii consiliului de administratie si ai comisiei de cenzori, stabilite potrivit prevederilor legale;

h) sumele primite de reprezentantii în organisme tripartite, conform legii;

i) sumele primite de cãtre persoanele fizice agreate de Ministerul Finantelor Publice sã efectueze certificarea bilantului contabil si a contului de executie bugetarã la institutiile publice care nu au compartiment propriu de audit intern si care nu îsi desfãsoarã activitatea în cabinete individuale înregistrate la organele fiscale teritoriale;

j) indemnizatiile, primele si alte asemenea sume acordate membrilor alesi ai unor entitãti, cum ar fi: organizatii sindicale, organizatii patronale, alte organizatii neguverna mentale, asociatii de locatari/proprietari si altele asemenea;

k) indemnizatiile acordate ca urmare a participãrii în comisii, comitete, consilii si altele asemenea, constituite conform legii;

l) veniturile obtinute de condamnatii care executã pedepse la locul de muncã;

m) sumele plãtite sportivilor amatori, ca urmare a participãrii în competitii sportive oficiale, precum si sumele plãtite sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti în domeniu de cãtre cluburile sau asociatiile sportive cu care acestia au relatii contractuale de muncã, indiferent de forma sub care se plãtesc, inclusiv prima de joc, cu exceptia celor prevãzute la art. 6 lit. f1) si f2) din ordonantã;

n) compensatii bãnesti individuale acordate persoanelor disponibilizate prin concedieri colective, din fondul de salarii, potrivit dispozitiilor prevãzute în contractul de muncã;

o) indemnizatii sau alte drepturi acordate angajatilor cu ocazia angajãrii sau mutãrii acestora într-o altã localitate, stabilite potrivit contractelor de muncã, statutelor sau altor dispozitii legale, cu exceptia celor prevãzute la art. 5 lit. l), m) si n) din ordonantã;

p) alte drepturi si indemnizatii de naturã salarialã sau asimilate salariilor.

Ordonantã:

2. Determinarea venitului din salarii

Art. 24. - (1) Venitul brut din salarii reprezintã suma veniturilor realizate de salariat pe fiecare loc de realizare a venitului.

(2) Venitul net din salarii se determinã prin deducerea din venitul brut, determinat potrivit prevederilor alin. (1), a urmãtoarelor cheltuieli, dupã caz:

a) contributiile obligatorii datorate, potrivit legii, pentru protectia socialã a somerilor, pentru asigurãrile sociale de sãnãtate, contributia individualã de asigurãri sociale, precum si alte contributii obligatorii stabilite prin lege, dupã caz;

b) o cotã de 15% din deducerea personalã de bazã, acordatã cu titlu de cheltuieli profesionale, o datã cu dedu cerea personalã de bazã la acelasi loc de muncã.

(3) Beneficiarii de venituri din salarii datoreazã un impozit lunar reprezentând plãti anticipate, care se calculeazã si se retine la sursã de cãtre plãtitorii de venituri.

(4) Impozitul lunar prevãzut la alin. (3) se determinã astfel:

a) la locul unde se aflã functia de bazã, prin aplicarea baremului lunar prevãzut la art. 8 asupra bazei de calcul determinate ca diferentã între venitul net din salarii aferent unei luni si deducerile personale acordate pentru luna respectivã;

b) pentru veniturile obtinute în celelalte cazuri, prin aplicarea baremului lunar prevãzut la art. 8 asupra bazei de calcul determinate ca diferentã între venitul brut si contributia la asigurãrile sociale de sãnãtate, pe fiecare loc de realizare a acestuia.

(5) Abrogat.

(6) În cazul salariilor sau diferentelor de salarii stabilite în baza unor hotãrâri judecãtoresti rãmase definitive si irevocabile, beneficiarii de astfel de venituri datoreazã un impozit final care se calculeazã si se retine la sursã de cãtre plãtitorii de venituri, prin aplicarea unei cote de 20% asupra bazei de calcul determinate ca diferentã între venitul brut si contributiile obligatorii prevãzute de lege, si nu se cumuleazã cu celelalte drepturi salariale ale lunii în care se plãtesc.

(7) Sumele reprezentând prime de vacantã, acordate pe lângã indemnizatia de concediu de odihnã, potrivit prevederilor contractelor de muncã sau ale unor legi speciale, în limita salariului de bazã din luna anterioarã plecãrii în concediu, se impoziteazã separat de celelalte drepturi salariale ale lunii în care se plãtesc, prin aplicarea baremului lunar asupra bazei de calcul determinate ca diferentã între venitul brut si contributia la asigurãrile sociale de sãnãtate. Veniturile se supun procedurii prevãzute la art. 27.

(8) În cazul veniturilor încasate în avans în cursul anului pentru plata indemnizatiilor de concediu de odihnã, acestea se cuprind în baza de calcul a lunilor la care se referã.

Norme metodologice:

1. Venitul brut din salarii reprezintã totalitatea veniturilor realizate conform art. 22 si 23 din ordonantã, precum si a avantajelor primite conform art. 9 din ordonantã de o persoanã fizicã, pe fiecare loc de realizare, indiferent de denumirea acestora sau de forma sub care sunt acordate.

2. Pentru persoanele fizice care desfãsoarã activitãti pe teritoriul României sunt considerate venituri din salarii realizate din România sumele primite de la angajatori cu sediul sau cu domiciliul în România, precum si de la angajatori cu sediul sau cu domiciliul în strãinãtate, indiferent unde este primitã suma.

3. Pentru persoanele fizice strãine si cele române care nu au domiciliul în România, astfel cum sunt prevãzute la art. 2 alin. (1) lit. b) si c) si alin. (2) din ordonantã, se impoziteazã numai salariul obtinut din România.

4. Contribuabilii care realizeazã venituri din salarii datoreazã lunar impozit reprezentând plãti anticipate în contul impozitului pe venitul anual, calculat si retinut de cãtre plãtitorul de venituri.

5. Drepturile salariale acordate în naturã, precum si avantajele acordate angajatilor se evalueazã conform prevederilor art. 9 din ordonantã si se impoziteazã în luna în care au fost primite. Documentele referitoare la calculul contravalorii veniturilor si avantajelor în naturã primite de angajat se vor anexa la statul de platã.

6. Transformarea în lei a sumelor obtinute, potrivit legii, în valutã, reprezentând venituri din salarii realizate în România, se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationalã a României pentru ultima zi a lunii pentru care se face plata acestor drepturi. În situatia în care veniturile din salarii sunt plãtite în cursul lunii sau în cazul încetãrii raporturilor de muncã, se utilizeazã cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationalã a României, în vigoare în ziua precedentã celei în care se face plata.

7. Pentru calculul impozitului lunar aferent venitului realizat baremul lunar de impozit se aplicã asupra bazei de calcul determinate astfel:

a) asupra venitului net lunar din salarii, determinat prin scãderea din venitul brut a contributiilor obligatorii retinute si a sumei reprezentând cheltuieli profesionale, diminuat cu deducerile personale de bazã si suplimentare, acordate în luna respectivã, dupã caz, pentru veniturile din salarii la functia de bazã;

b) asupra venitului net calculat ca diferentã între venitul brut realizat într-o lunã si contributia la asigurãrile sociale de sãnãtate, pe fiecare loc de realizare a acestuia, pentru veniturile din salarii, altele decât cele de la functia de bazã. Aceastã regulã se aplicã si în cazul veniturilor sub forma indemnizatiei lunare a asociatului unic, precum si pentru drepturile de naturã salarialã acordate de angajator persoanelor fizice ulterior încetãrii raporturilor de muncã.

8. În scopul determinãrii impozitului pe veniturile salariale, prin locul unde se aflã functia de bazã se întelege:

a) pentru persoanele fizice angajate la un singur loc de muncã, ultimul loc înscris în carnetul de muncã sau în documentele specifice care, potrivit reglementãrilor legale, sunt asimilate acestora;

b) în cazul cumulului de functii, locul ales de persoanele fizice.

9. Suma care depãseste nivelul salariului de bazã din luna anterioarã acordãrii primei de vacantã se cumuleazã cu veniturile de naturã salarialã ale lunii în care se plãteste aceastã primã. Contributiile obligatorii datorate asupra primei de vacantã în limita salariului brut sunt deductibile la calculul venitului net al drepturilor salariale plãtite în luna respectivã.

În situatia în care prima de vacantã se acordã în mai multe transe, dacã si concediul de odihnã se acordã fractionat sau în alte conditii prevãzute în mod expres în contractul de muncã, în vederea impozitãrii separate se comparã cuantumul fractionat al primei de vacantã acordate cu salariul de bazã din fiecare lunã anterioarã plecãrii în concediu.

10. În cazul persoanelor care desfãsoarã activitãti exclusiv pe bazã de conventii civile de prestãri de servicii, deductibilitatea contributiilor individuale la asigurãrile sociale si de somaj, datorate si achitate de contribuabili, se face o datã cu determinarea impozitului anual pe venit, pe baza documentelor emise de institutiile beneficiare ale acestor contributii.

11. Indemnizatiile aferente concediilor de odihnã nu se cumuleazã cu veniturile lunii în care se plãtesc, urmând sã fie impuse în lunile la care se referã, cumulat cu veniturile plãtite în aceste luni.

Ordonantã:

3. Obligatiile plãtitorilor de venituri si ale contribuabililor

Art. 25. - Plãtitorii de salarii si de venituri asimilate salariilor au obligatia de a calcula si de a retine impozitul aferent veniturilor fiecãrei luni, la data efectuãrii plãtii acestor venituri, precum si de a-l vira la bugetul de stat pânã la data de 25 inclusiv a lunii urmãtoare.

Norme metodologice:

1. Impozitul pe veniturile din salarii se calculeazã si se retine lunar, pe baza statelor de salarii, de angajatorii care au sediul sau domiciliul în România.

2. Veniturile în naturã se considerã plãtite la ultima platã a drepturilor salariale pentru luna respectivã. Impozitul aferent veniturilor si avantajelor în naturã se retine din salariul primit de angajat în numerar pentru aceeasi lunã.

3. Calculul si retinerea impozitului lunar pe veniturile din salarii se efectueazã de angajatori astfel:

a) în situatia în care veniturile din salarii se plãtesc o singurã datã pe lunã sau sub formã de avans si lichidare, calculul si retinerea se fac la data ultimei plãti a drepturilor salariale aferente fiecãrei luni, conform prevederilor art. 24 din ordonantã;

b) în situatia în care în cursul unei luni angajatorii efectueazã plãti de venituri, altele decât cele cuprinse la lit. a), cum sunt premii, stimulente de orice fel, sume acordate potrivit legii pentru concediul de odihnã neefectuat si altele asemenea, denumite plãti intermediare, impozitul se calculeazã si se retine la fiecare platã, pe baza statelor de salarii, prin aplicarea baremului lunar asupra plãtilor intermediare cumulate pânã la data ultimei plãti intermediare pentru care se face calculul. Impozitul de retinut la fiecare platã intermediarã reprezintã diferenta dintre impozitul calculat si suma impozitelor retinute la plãtile intermediare anterioare.

La data ultimei plãti a drepturilor salariale aferente unei luni impozitul se calculeazã, potrivit art. 24 din ordonantã, asupra veniturilor totale obtinute prin cumularea drepturilor respective cu plãtile intermediare.

Impozitul de retinut la aceastã datã reprezintã diferenta dintre impozitul calculat asupra veniturilor totale si suma impozitelor retinute la plãtile intermediare.

4. În cazul în care un angajat care obtine venituri din salariu la functia de bazã se mutã în cursul unei luni la un alt angajator, calculul impozitului se face pentru fiecare loc de realizare a venitului. Deducerile personale si cheltuielile profesionale se acordã numai de primul angajator, în limita veniturilor realizate pentru acea lunã, pânã la data lichidãrii, recalcularea urmând sã se efectueze o datã cu calculul impozitului anual.

5. Impozitul calculat si retinut lunar se vireazã la bugetul de stat pânã la data de 25 inclusiv a lunii urmãtoare celei pentru care se plãtesc aceste venituri.

6. Fisele fiscale pentru salariatii care au fost detasati la o altã unitate se completeazã de cãtre unitatea care a încheiat contractele de muncã cu acestia.

În situatia în care plata venitului salarial se face de unitatea la care salariatii au fost detasati, angajatorul care a detasat comunicã angajatorului la care acestia sunt detasati date referitoare la coeficientii de deducere, precum si eventualele modificãri ale acestora apãrute în cursul anului.

Pe baza acestor date unitatea la care salariatii au fost detasati întocmeste statele de salarii, calculeazã impozitul si transmite lunar unitãtii de la care au fost detasati informatii privind venitul net si impozitul retinut pentru fiecare angajat, în scopul completãrii fisei fiscale.

Pentru angajatii permanenti care nu au altã sursã de venit angajatorul de la care au fost detasati efectueazã regularizarea conform art. 27 din ordonantã si transmite unitãtii la care salariatii au fost detasati informatii privind diferentele de impozit pentru restituirea sau retinerea prin statele de platã.

7. Contributiile obligatorii reprezentând cheltuieli deductibile aferente veniturilor din salarii se determinã conform reglementãrilor legale în materie.

Ordonantã:

Art. 26. - (1) Calculul impozitului pe veniturile din salarii se face pe baza informatiilor cuprinse în fisa fiscalã.

(2) Plãtitorii de venituri au obligatia sã solicite organului fiscal, pe bazã de cerere, pânã la data de 30 noiembrie a fiecãrui an pentru anul urmãtor, formularul tipizat al fiselor fiscale pentru salariati si pentru persoanele fizice care obtin venituri asimilate salariilor.

(3) Fisa fiscalã va fi completatã de plãtitorul de venituri cu datele personale ale contribuabilului, mentiunile referitoare la deducerile personale, veniturile din salarii obtinute si impozitul retinut si virat în cursul anului, precum si rezultatul regularizãrii impozitului plãtit pe venitul anual sub formã de salarii. Pânã la completarea fisei fiscale cu datele personale necesare acordãrii deducerilor personale suplimentare salariatii vor beneficia de deducerea personalã de bazã, urmând ca angajatorii sã efectueze regularizarea veniturilor salariale.

(4) Plãtitorul de venituri are obligatia sã completeze formularele prevãzute la alin. (1) pe întreaga duratã de efectuare a plãtii salariilor, sã recalculeze si sã regularizeze anual impozitul pe salarii.

(5) Plãtitorul este obligat sã pãstreze fisa fiscalã pe întreaga duratã a angajãrii si sã transmitã organului fiscal competent si angajatului, sub semnãturã, câte o copie pentru fiecare an pânã în ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul fiscal expirat.

(6) Datele personale din fisele fiscale se vor completa pe bazã de documente justificative. Deducerile personale suplimentare pentru persoanele aflate în întretinere se acordã pe bazã de declaratie pe propria rãspundere a contribuabilului, însotitã de documente justificative.

Norme metodologice:

1. Calculul impozitului pe veniturile din salarii la locul unde se aflã functia de bazã se face pe baza informatiilor cuprinse în Fisa fiscalã 1, care are regim de declaratie de impozite si taxe. În Fisa fiscalã 1 se înscriu sumele cuprinse în statele de salarii aferente perioadei impozabile si plãtite salariatilor pânã la data de depunere a fiselor fiscale.

2. În cazul încetãrii activitãtii în timpul anului, angajatorul va elibera angajatului un exemplar al fisei fiscale la data lichidãrii, iar organului fiscal în a cãrui razã teritorialã angajatorul îsi are sediul îi va transmite fisa fiscalã respectivã dupã încheierea anului fiscal, în perioada 1 ianuarie-28/29 februarie a anului fiscal urmãtor.

3. Fisa fiscalã se depune la organul fiscal la care angajatorul este înregistrat ca plãtitor de impozit pe venit din salarii.

4. În situatia în care, în cursul anului, ca urmare a unor mãsuri organizatorice, are loc reorganizarea unei entitãti, cu preluarea în totalitate a unor structuri si a personalului aferent acestora, noua structurã va îndeplini obligatiile legale prevãzute la art. 26 alin. (4) si (5) din ordonantã. Pentru personalul preluat în conditiile de mai sus fosta entitate nu mai are obligatia sã transmitã fisele fiscale organului fiscal si angajatilor.

Ordonantã:

Art. 27. - (1) Plãtitorii de venituri de naturã salarialã au obligatia sã determine venitul anual impozabil din salarii si sã stabileascã diferenta dintre impozitul calculat la nivelul anului si cel calculat si retinut lunar anticipat în cursul anului fiscal, pânã în ultima zi lucrãtoare a lunii februarie a anului fiscal urmãtor, precum si sã efectueze regularizarea acestor diferente în termen de 90 de zile de la aceastã datã, pentru persoanele fizice care îndeplinesc cumulativ urmãtoarele conditii:

a) au fost angajatii permanenti ai plãtitorului în cursul anului, cu functie de bazã;

b) nu au alte surse de venit care se cuprind în venitul anual global impozabil.

(2) Diferentele de impozit rezultate din operatiunile de regularizare influenteazã obligatia de platã pentru bugetul de stat a impozitului pe venitul din salarii, a angajatorului, pentru luna în care are loc regularizarea, rezultând impozitul de virat pentru luna respectivã.

(3) Sumele reprezentând deduceri personale cuvenite, dar neacordate în cursul anului fiscal de cãtre angajatori, precum si deduceri personale acordate, dar necuvenite, se regularizeazã cu ocazia stabilirii impozitului anual pe venit.

Norme metodologice:

1. Pentru angajatii care obtin venituri din salarii numai la functia de bazã impozitul anual pe veniturile din salarii se calculeazã prin aplicarea baremului anual pentru calculul impozitului pe venitul anual global impozabil, prevãzut la art. 8 alin. (4) din ordonantã, asupra bazei de impozitare anuale, determinatã ca diferentã între venitul net annual corectat cu diferenta de cheltuialã profesionalã si suma deducerilor personale cuvenite în acel an.

2. Angajatii permanenti care au realizat si alte venituri de natura celor care se globalizeazã, respectiv venituri din salarii, altele decât cele de la functia de bazã, venituri din activitãti independente, venituri din cedarea folosintei bunurilor, sunt obligati sã înstiinteze în scris angajatorul despre acest fapt în perioada 1-15 ianuarie a anului urmãtor celui pentru care se face regularizarea. Sunt angajati permanenti, în sensul ordonantei, persoanele fizice care pe întreaga perioadã a anului fiscal si-au desfãsurat activitatea la acelasi angajator.

3. Angajatorul va regulariza fisele fiscale ale angajatilor permanenti care nu l-au înstiintat cã realizeazã si alte venituri.

4. În situatia în care persoana fizicã pentru care angajatorul a efectuat calculul impozitului anual nu mai are calitatea de angajat la data efectuãrii regularizãrii diferentelor de impozit, angajatorul va comunica organului fiscal de domiciliu al persoanei fizice diferentele rezultate, în vederea luãrii acestuia în evidenta organului fiscal.

În acest caz angajatorul depune la organul fiscal pachetul cu fisele fiscale completate pentru persoana respectivã, însotite de o situatie centralizatoare/borderou.

Ordonantã:

Art. 28. - (1) Contribuabilii care îsi desfãsoarã activitatea în România si obtin venituri sub formã de salarii din strãinãtate, precum si persoanele fizice române angajate ale misiunilor diplomatice si ale posturilor consulare acreditate în România au obligatia ca, personal sau printr-un reprezentant fiscal, sã calculeze impozitul conform art. 24, sã îl declare si sã îl plãteascã în termen de 25 de zile de la expirarea lunii pentru care s-a realizat venitul.

(2) Misiunile diplomatice si posturile consulare acreditate în România, precum si reprezentantele organismelor internationale ori reprezentantele societãtilor comerciale si ale organizatiilor economice strãine autorizate, potrivit legii, sã îsi desfãsoare activitatea în România pot opta ca pentru angajatii acestora, care realizeazã venituri din salarii impozabile în România, sã îndeplineascã obligatiile privind calculul, retinerea si virarea impozitului pe veniturile din salarii, prevãzute în prezenta ordonantã.

(3) Persoana juridicã sau fizicã la care contribuabilul îsi desfãsoarã activitatea potrivit alin. (1) este obligatã sã ofere informatii organului fiscal competent referitoare la data începerii desfãsurãrii activitãtii de cãtre contribuabil si, respectiv, a încetãrii acesteia, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului.

Norme metodologice:

1. Contribuabilii care desfãsoarã activitatea în România si obtin venituri sub formã de salarii din strãinãtate care, potrivit ordonantei, se impun în România, precum si persoanele fizice române angajate ale misiunilor diplomatice si ale posturilor consulare acreditate în România, pentru care angajatorul nu îndeplineste obligatiile privind calculul, retinerea si virarea impozitului pe salarii, au obligatia sã depunã lunar o declaratie la organul fiscal competent. Organul fiscal competent este:

- organul fiscal în a cãrui razã teritorialã contribuabilul îsi are domiciliul - pentru persoanele fizice române cu domiciliul în România;

- organul fiscal în a cãrui razã teritorialã contribuabilul îsi are resedinta - pentru persoanele fizice române care nu au domiciliul în România si pentru persoanele fizice strãine.

2. În vederea solicitãrii formularelor de declaratii, contribuabilii trebuie sã depunã la organul fiscal competent o cerere. La cerere se va anexa o copie de pe documentul care reglementeazã raportul de muncã sau, dupã caz, o traducere legalizatã a contractului în baza cãruia îsi desfãsoarã activitatea.

3. Persoanele fizice sau juridice la care îsi desfãsoarã activitatea contribuabilii prevãzuti la art. 28 alin. (1) din ordonantã au obligatia sã depunã o declaratie informativã privind începerea/încetarea activitãtii acestor contribuabili. Declaratia informativã se depune la organul fiscal în a cãrui razã teritorialã îsi are domiciliul sau sediul persoana fizicã ori juridicã la care îsi desfãsoarã activitatea contribuabilul, ori de câte ori apar modificãri de natura începerii/încetãrii activitãtii în documentele care atestã raporturile de muncã, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului.

Ordonantã:

SECTIUNEA a 3-a

Venituri din cedarea folosintei bunurilor

1. Definirea venitului

Art. 29. - Veniturile din cedarea folosintei bunurilor sunt veniturile, în bani si/sau în naturã, provenind din cedarea folosintei bunurilor mobile si imobile, obtinute de cãtre proprietar, uzufructuar sau alt detinãtor legal.

Norme metodologice:

1. În aceastã categorie de venit se cuprind veniturile din închirieri si subînchirieri de bunuri mobile si imobile, precum si veniturile din arendarea bunurilor agricole, din patrimoniul personal.

2. Veniturile obtinute din închirieri si subînchirieri de bunuri imobile sunt cele din cedarea folosintei locuintei, caselor de vacantã, garajelor, terenurilor si altele asemenea, a cãror folosintã este cedatã în baza unor contracte de închiriere/subînchiriere, uzufruct, arendare si altele asemenea, inclusiv a unor pãrti din acestea, utilizate în scop de reclamã, afisaj si publicitate.

Ordonantã:

Art. 30. - Veniturile din cedarea folosintei bunurilor se stabilesc pe baza contractului încheiat între pãrti, în formã scrisã, si înregistrat la organul fiscal competent în termen de 15 zile de la data încheierii acestuia.

Norme metodologice:

1. Cedarea folosintei bunurilor obligã la încheierea între pãrti a unui contract în formã scrisã si la înregistrarea acestuia la organul fiscal în a cãrui razã teritorialã este situat bunul generator de venit, în cazul bunurilor imobile, sau în a cãrui razã teritorialã îsi are domiciliul contribuabilul, în cazul bunurilor mobile.

2. Obligatia de a înregistra la organul fiscal contractul de cedare a folosintei, în formã scrisã, revine proprietarului, uzufructuarului sau altui detinãtor legal, dupã caz.

Ordonantã:

2. Determinarea venitului net

din cedarea folosintei bunurilor Art. 31. - (1) Venitul brut reprezintã totalitatea sumelor în bani si/sau echivalentul în lei al veniturilor în naturã, realizate de proprietar, uzufructuar sau alt detinãtor legal.

(2) Venitul brut se majoreazã cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispozitiilor legale, în sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui detinãtor legal, dacã sunt efectuate de cealaltã parte contractantã.

(3) Venitul brut anual din cedarea folosintei bunurilor se stabileste pe baza chiriei sau a arendei prevãzute în contractul încheiat între pãrti pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul plãtii chiriei sau a arendei.

(4) În situatia în care chiria/arenda reprezintã echivalentul în lei al unei valute, venitul brut anual se determinã pe baza chiriei/arendei lunare evaluate la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Nationalã a României, din ultima zi a fiecãrei luni, corespunzãtor lunilor din perioada de impunere.

Norme metodologice:

1. În vederea determinãrii venitului brut, la sumele reprezentând chiria sau arenda în bani si/sau la echivalentul în lei al veniturilor în naturã se adaugã, dacã este cazul, si valoarea cheltuielilor ce sunt, conform dispozitiilor legale sau întelegerii contractuale, în sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui detinãtor legal, dar sunt efectuate de cealaltã parte contractantã.

În conformitate cu legislatia în materie, proprietarul are obligatia de a efectua cheltuielile referitoare la întretinerea si repararea locuintei închiriate, ca de exemplu:

- întretinerea în bune conditii a elementelor structurii de rezistentã a clãdirii, elementelor de constructie exterioarã a clãdirii, cum ar fi: acoperis, fatadã, curtile si grãdinile, precum si spatii comune din interiorul clãdirii, cum ar fi: casa scãrii, casa ascensorului si altele asemenea;

- întretinerea în bune conditii a instalatiilor comune proprii clãdirii, respectiv ascensor, hidrofor, instalatii de alimentare cu apã, de canalizare, instalatii de încãlzire centralã si de preparare a apei calde, instalatii electrice si de gaze;

- repararea si mentinerea în stare de sigurantã în exploatare si de functionare a clãdirii pe toatã durata închirierii locuintei.

În cazul efectuãrii de cãtre chirias a unor astfel de cheltuieli care cad în sarcina proprietarului si se încadreazã în cota forfetarã de cheltuieli, cu diminuarea corespunzãtoare a chiriei, impunerea rãmâne nemodificatã.

2. În cazul în care arenda se achitã în naturã, evaluarea în lei se va face pe baza preturilor medii ale produselor agricole stabilite prin hotãrâri ale consiliilor judetene si, respectiv, Consiliului General al Municipiului Bucuresti, ca urmare a propunerilor directiilor teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pãdurilor, hotãrâri ce trebuie emise înainte de începerea anului fiscal. Aceste hotãrâri se transmit în cadrul aceluiasi termen directiilor generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti, pentru a fi comunicate unitãtilor fiscale din subordine. Preturile medii sunt folosite pentru stabilirea plãtilor anticipate ale anului fiscal urmãtor. Pentru anul 2003 aceste hotãrâri se emit pânã la finele lunii februarie.

Ordonantã:

Art. 32. - Venitul net din cedarea folosintei bunurilor se determinã prin deducerea din venitul brut a urmãtoarelor cote de cheltuieli reprezentând cheltuieli deductibile aferente venitului, astfel:

a) 50%, aplicatã la venitul brut, în cazul constructiilor;

b) 30%, aplicatã la venitul brut, în celelalte cazuri.

Norme metodologice

1. Venitul net se determinã ca diferenta dintre sumele reprezentând chiria/arenda în bani si/sau echivalentul în lei al veniturilor în naturã, prevãzute în contractul încheiat între pãrti, si cota de cheltuialã forfetarã de 50%, respectiv 30%, reprezentând cheltuieli deductibile aferente venitului.

În cazul contractelor care au ca obiect atât închirierea/arendarea de constructii, cât si de terenuri si în care nu se mentioneazã distinct chiria/arenda aferentã constructiei si cea aferentã terenului, se va aplica cota de cheltuialã forfetarã de 30%.

2. Pentru recunoasterea deductibilitãtii cheltuielilor stabilite forfetar proprietarul nu este obligat sã prezinte organului fiscal documente justificative.

Cheltuielile deductibile aferente venitului, cuprinse în cotele forfetare de 50% sau 30% aplicate la venitul brut, reprezintã uzura bunurilor închiriate si cheltuielile ocazionate de întretinerea si repararea acestora, impozitele si taxele pe proprietate datorate potrivit legii, comisionul retinut de intermediari, primele de asigurare plãtite pentru bunul cedat spre folosintã, respectiv eventuale nerealizãri ale venitu rilor din arendare scontate, generate de conditii naturale nefavorabile, cum ar fi: grindinã, secetã, inundatii, incendii si altele asemenea.

Constructiile sunt definite conform Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe.

Ordonantã:

SECTIUNEA a 4-a

Venituri din dividende si dobânzi

1. Definirea venitului

Art. 33. - (1) Dividendul este orice distribuire fãcutã de o persoanã juridicã, în bani si/sau în naturã, în favoarea actionarilor sau asociatilor, din profitul stabilit pe baza bilantului contabil anual si a contului de profit si pierderi.

(2) Se cuprind în aceastã categorie de venit, în vederea impunerii, si sumele primite ca urmare a detinerii de titluri de participare la fondurile închise de investitii.

Norme metodologice:

În cazul fondurilor închise de investitii se vor supune impunerii veniturile obtinute de persoanele fizice sub formã de dividende.

Ordonantã:

Art. 34. - Veniturile sub formã de dobânzi sunt venituri obtinute din titluri de creante de orice naturã si orice fel de sume cuvenite pentru folosirea banilor împrumutati, precum si din titluri de participare la fonduri deschise de investitii pentru care pretul de rãscumpãrare este mai mare decât pretul de cumpãrare.

Norme metodologice:

Sunt considerate venituri de aceastã naturã:

- dobânzi obtinute din obligatiuni;

- dobânzi obtinute pentru depozitele la termen, inclusiv la certificatele de depozit;

- suma primitã de detinãtorul de titluri de participare la fondurile deschise de investitii, stabilitã ca diferentã între pretul de rãscumpãrare si pretul de cumpãrare;

- suma primitã sub formã de dobândã pentru împrumuturile acordate;

- alte venituri obtinute din titluri de creantã.

Ordonantã:

2. Metode de determinare

Art. 36. - (1) Veniturile sub formã de dividende distribuite, precum si sumele prevãzute la art. 33 alin. (2) se impun cu o cotã de 5% din suma acestora.

(2) Veniturile sub formã de dobânzi se impun cu o cotã de 1% din suma acestora.

(3) Veniturile obtinute potrivit alin. (1) si (2) nu se supun globalizãrii.

Norme metodologice:

Pentru veniturile realizate sub formã de dobânzi ca urmare a detinerii de titluri de participare la fondurile deschise de investitii, baza de calcul se determinã ca diferentã între pretul de rãscumpãrare si pretul de cumpãrare.

Pretul de rãscumpãrare este pretul care i se cuvine investitorului la retragerea din fond si este format din valoarea unitarã a activului net din ziua anterioarã depunerii cererii de rãscumpãrare, din care se scad comisioanele de rãscumpãrare.

Pretul de cumpãrare/subscriere este pretul plãtit de investitor, persoanã fizicã, si este format din valoarea unitarã a activului net la care se adaugã comisionul de cumpãrare, dacã este cazul.

Ordonantã:

Art. 37. - (1) Obligatia calculãrii, retinerii si virãrii impozitului pe veniturile sub formã de dividende revine persoanelor juridice o datã cu plata dividendelor cãtre actionari sau asociati. În cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost plãtite actionarilor sau asociatilor pânã la sfârsitul anului în care s-a aprobat bilantul contabil, termenul de platã a impozitului pe dividende este pânã la data de 31 decembrie a anului respectiv.

(2) Pentru veniturile sub formã de dobânzi impozitul se calculeazã si se retine de cãtre plãtitorii de astfel de venituri în momentul calculului acestora si se vireazã de cãtre acestia, lunar, pânã la data de 25 inclusiv a lunii urmãtoare celei în care se face calculul dobânzii.

(3) Impozitul retinut conform prezentului articol este impozit final.

Norme metodologice:

1. În cazul veniturilor realizate ca urmare a detinerii de titluri de participare la fondurile închise de investitii, obligatia calculãrii, retinerii si virãrii impozitului pe veniturile sub formã de dividende revine:

- societãtii de investitii, în cazul în care nu are încheiat un contract de administrare;

- societãtii de administrare, în cazul în care societatea de investitii are încheiat un contract de administrare cu societatea de administrare.

2. Pentru veniturile sub formã de dobânzi impozitul se calculeazã, se retine si se vireazã de cãtre plãtitorii de astfel de venituri, cum ar fi: bãnci, societãti de administrare si altele.

3. Pentru veniturile sub formã de dobânzi, în cazul produselor bancare, impozitul se calculeazã si se retine de plãtitorii de astfel de venituri în momentul calculului, considerat momentul înregistrãrii în contul curent sau în contul de depozit al titularului, în cazul dobânzilor capitalizate, respectiv momentul rãscumpãrãrii, în cazul unor instrumente de economisire, cum sunt certificatele de depozit.

4. În cazul sumelor primite sub formã de dobândã pentru împrumuturile acordate în baza contractelor civile, calculul impozitului datorat se efectueazã în momentul plãtii dobânzilor.

5. În cazul veniturilor realizate ca urmare a detinerii de titluri de participare la fondurile deschise de investitii, obligatia calculãrii, retinerii si virãrii revine societãtii de administrare.

Ordonantã:

SECTIUNEA a 5-a

Alte venituri

1. Definirea venitului

Art. 38. - În aceastã categorie se cuprind:

a) veniturile obtinute din jocuri de noroc;

b) veniturile sub formã de câstiguri din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare si pãrtilor sociale;

c) veniturile sub forma câstigurilor din operatiuni de vânzare-cumpãrare de valutã la termen, pe bazã de contract, precum si orice alte operatiuni de acest gen;

d) veniturile sub formã de premii în bani si/sau în naturã, altele decât cele prevãzute la art. 6, 22 si 23;

e) diverse venituri care nu se regãsesc mentionate în mod expres în prezenta ordonantã, precum si veniturile cu caracter întâmplãtor.

Norme metodologice:

1. În aceastã categorie se cuprind venituri, ca de exemplu:

- venituri obtinute din jocuri de noroc, cum sunt: venituri din jocuri tip cazino, din jocuri tip bingo si keno în sãli de joc, pronosticuri si pariuri sportive, jocuri-concurs cu câstiguri de orice fel, loterii, inclusiv premiile de orice fel, în bani sau în naturã, precum si veniturile obtinute din organizarea de tombole;

- venituri sub formã de premii de orice fel în bani si/sau în naturã, altele decât cele prevãzute la art. 6 lit. f1) si f2) din ordonantã, pentru sportivi, antrenori si tehnicieni, acordate, cu exceptia celor care sunt generate de o relatie contractualã de muncã sau a celor obtinute pe cont propriu, potrivit art. 16 din ordonantã;

- venituri sub formã de premii de orice fel, în bani si/sau în naturã, acordate oamenilor de culturã, stiintã si artã la gale, simpozioane, festivaluri, concursuri nationale sau internationale, concursuri pe meserii sau profesii si orice alte câstiguri de aceeasi naturã;

- venituri din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare si pãrtilor sociale;

- câstiguri acordate persoanelor fizice de societãtile de asigurãri ca urmare a contractului de asigurare încheiat între pãrti cu ocazia tragerilor de amortizare.

2. Valori mobiliare pot fi: actiunile, obligatiunile, precum si orice alte instrumente financiare, calificate de Comisia Nationalã a Valorilor Mobiliare în aceastã categorie.

Ordonantã:

Art. 39. - Sunt scutite de impozit veniturile obtinute din jocuri de noroc si din premii, în bani si/sau în naturã, prevãzute la art. 38, sub valoarea sumei neimpozabile, stabilitã conform procedurii prevãzute la art. 13 alin. (3), pentru fiecare câstig realizat, de la acelasi organizator sau plãtitor, într-o singurã zi.

Norme metodologice:

1. Începând cu luna ianuarie 2002 suma fixã neimpozabilã prevãzutã la art. 39 din ordonantã este stabilitã la 6.000.000 lei, conform Ordinului ministrului finantelor publice nr. 1/2002, si se actualizeazã potrivit procedurii prevãzute la art. 13 din ordonantã.

2. Beneficiarii de venituri realizate din premii si indemnizatii sportive în conditiile prevãzute de Legea educatiei fizice si sportului nr. 69/2000, cu modificãrile si completãrile ulterioare, sunt scutiti de impozit pe venit începând cu data intrãrii în vigoare a acesteia.

Ordonantã:

2. Metode de determinare

Art. 40. - (1) Veniturile obtinute din jocuri de noroc, în bani si/sau în naturã, prevãzute la art. 38, se impun prin retinere la sursã cu o cotã de 20% aplicatã asupra diferentei dintre venitul brut si suma reprezentând venitul scutit potrivit art. 39.

(2) Veniturile din premii, în bani si/sau în naturã, prevãzute la art. 38, se impun prin retinere la sursã cu o cotã de 10% aplicatã asupra diferentei dintre venitul brut si suma reprezentând venitul scutit potrivit art. 39.

(3) Obligatia calculãrii, retinerii si virãrii impozitului revine plãtitorilor de venituri, impozitul fiind final.

Norme metodologice:

Contribuabilii persoane fizice care realizeazã venituri din jocuri de noroc, din premii în bani si/sau în naturã, indiferent de forma sub care sunt acordate, datoreazã un impozit calculat prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de calcul determinate ca diferentã între câstigul realizat si suma reprezentând venitul scutit, care, începând cu data de 1 ianuarie 2002, este de 6.000.000 lei pentru fiecare câstig realizat de la acelasi organizator sau plãtitor într-o singurã zi.

Începând cu data de 1 ianuarie 2003 inclusiv cota de impozit aplicabilã asupra bazei de calcul determinate ca diferentã între câstigul realizat si suma reprezentând venitul scutit, din jocuri de noroc, precum si din trageri de amortizare, este de 20%.

Plãtitorii de venituri din jocuri de noroc sunt obligati sã organizeze evidenta astfel încât sã poatã determina câstigul realizat de fiecare persoanã fizicã la sfârsitul zilei.

În caz contrar se considerã câstig venitul realizat la sfârsitul zilei.

În cazul cazinoului reprezintã câstig diferenta dintre valoarea jetoanelor decontate în cursul unei zile si valoarea jetoanelor cumpãrate, asa cum rezultã din evidenta pe jucãtor. În cazul în care nu existã aceastã evidentã, reprezintã câstig totalitatea jetoanelor decontate în cursul unei zile.

Ordonantã:

Art. 41. - (1) Veniturile din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare sunt câstigurile de capital obtinute ca urmare a operatiunilor de vânzare-cumpãrare de valori mobiliare.

(2) Câstigul de capital reprezintã diferenta obtinutã în plus dintre pretul de vânzare si pretul de cumpãrare pe tipuri de valori mobiliare, diminuatã, dupã caz, cu comisioanele datorate intermediarilor.

(3) În cazul transferului dreptului de proprietate asupra pãrtilor sociale, venitul supus impunerii este câstigul obtinut ca urmare a vânzãrii pãrtilor sociale. Câstigul din vânzarea pãrtilor sociale se determinã ca diferentã între valoarea de vânzare si valoarea nominalã.

(4) Impozitul se calculeazã prin aplicarea unei cote de 1% asupra câstigului de capital din vânzarea valorilor mobiliare, precum si asupra câstigului din vânzarea pãrtilor sociale.

(5) Obligatia calculãrii, retinerii si virãrii impozitului pe veniturile sub formã de câstiguri de capital revine intermediarilor sau altor plãtitori de venit, dupã caz, potrivit legii.

(6) În cazul câstigului obtinut ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra pãrtilor sociale si al câstigului de capital obtinut din operatiunile de vânzare-cumpãrare de valori mobiliare în cazul societãtilor închise, obligatia calculãrii si retinerii impozitului revine dobânditorului de pãrti sociale sau de valori mobiliare în momentul încheierii tranzactiei, pe baza contractului încheiat între pãrti. Termenul de platã a impozitului pentru plãtitorii de venituri cãtre bugetul de stat este pânã la data la care se depun documentele pentru transcrierea dreptului de proprietate asupra pãrtilor sociale sau valorilor mobiliare la registrul comertului sau în registrul actionarilor, dupã caz, operatiune care nu se poate efectua fãrã justificarea virãrii impozitului la bugetul de stat.

(7) Pentru veniturile reprezentând câstig de capital din tranzactii pe piata de capital, impozitul se calculeazã si se retine în momentul înregistrãrii câstigului la data efectuãrii tranzactiei.

(8) Impozitul calculat, retinut si vãrsat conform prevederilor de mai sus, este final.

(9) În cazul tranzactiilor cu actiuni primite de persoanele fizice, cu titlu gratuit, în cadrul Programului de privatizare în masã, valoarea nominalã a acestora va fi asimilatã cu pretul de cumpãrare, la prima tranzactionare.

(10) Pierderile înregistrate din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare si pãrtilor sociale nu se compenseazã cu câstigul realizat din astfel de operatiuni de vânzare-cumpãrare.

(11) În aplicarea prevederilor prezentului articol se utilizeazã norme privind determinarea, retinerea si virarea impozitului pe câstigul de capital obtinut de persoanele fizice, care se emit de Comisia Nationalã a Valorilor Mobiliare, cu avizul Ministerului Finantelor Publice.

Norme metodologice:

În cazul transferului dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare, obligatia calculãrii, retinerii si virãrii impozitului revine societãtii de servicii de investitii financiare.

În cazul transferului dreptului de proprietate asupra pãrtilor sociale, când dobânditorul acestora nu este o persoanã fizicã românã cu domiciliul în România, obligatia de calcul, retinere si virare a impozitului revine persoanei fizice române cu domiciliul în România, care realizeazã venitul.

În situatia în care dobânditorul îsi desemneazã un reprezentant fiscal în România, acesta îndeplineste toate obligatiile fiscale în contul dobânditorului.

În cazul în care pãrtile sociale vândute au fost dobândite prin mai multe tranzactii de cumpãrare succesive, valoarea nominalã va fi înlocuitã cu costul de achizitie pe baza contractului încheiat între pãrti si a documentelor justificative.

Începând cu a doua tranzactie a pãrtilor sociale, valoarea nominalã va fi înlocuitã cu costul de achizitie, care include si cheltuieli privind comisioanele, taxe aferente tranzactiei si alte cheltuieli similare, justificate cu documente.

Cursul de schimb necesar pentru transformarea în lei a sumelor exprimate în valutã, în cazul transferului dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare si pãrtilor sociale, este cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Nationalã a României pentru ziua anterioarã efectuãrii plãtii venitului.

În situatia în care pãrtile contractante convin ca plata pãrtilor sociale sã se facã esalonat, în rate, cursul de schimb utilizat este cel al pietei valutare, comunicat de Banca Nationalã a României pentru ziua anterioarã efectuãrii fiecãrei plãti.

Ordonantã:

Art. 411. - (1) Veniturile obtinute sub forma câstigurilor din operatiuni de vânzare-cumpãrare de valutã la termen, pe bazã de contract, precum si din orice alte operatiuni de acest gen reprezintã diferentele de curs favorabile rezultate din aceste operatiuni si se impun prin aplicarea unei cote de impozit de 1%, în momentul închiderii operatiunii si evidentierii în contul clientului, iar virarea impozitului se efectueazã pânã la data de 25 a lunii urmãtoare celei în care a fost retinut.

(2) Impozitul calculat, retinut si vãrsat conform prevederilor alin. (1) este final.

(3) Pierderile înregistrate nu se compenseazã cu câstigul realizat din astfel de operatiuni.

Norme metodologice:

Începând cu data de 1 ianuarie 2003 inclusiv impozitul pe veniturile realizate din operatiuni de vânzare-cumpãrare de valutã la termen, pe bazã de contract, se calculeazã prin aplicarea cotei de impozit de 1% asupra bazei de calcul, reprezentând câstigurile realizate din diferentele de curs favorabile din astfel de operatiuni.

Ordonantã:

Art. 43. - (1) Veniturile care nu se regãsesc în mod expres mentionate în prezenta ordonantã se supun impunerii cu o cotã de 10%, impozitul fiind final.

(2) Impozitul se calculeazã si se retine la sursã de cãtre plãtitorii de venituri si se vireazã la bugetul de stat pânã la data de 25 a lunii urmãtoare realizãrii venitului. În functie de natura venitului care se încadreazã în aceastã categorie, Ministerul Finantelor Publice, prin ordin al ministrului finantelor publice, poate stabili alte termene de platã.

Norme metodologice:

1. În aceastã categorie se includ urmãtoarele venituri realizate de persoanele fizice:

- remuneratiile pentru munca prestatã în interesul unitãtilor apartinând Directiei Generale a Penitenciarelor, precum si în atelierele locurilor de detinere, acordate, potrivit legii, condamnatilor care executã pedepse privative de libertate;

- veniturile primite de studenti sub forma indemnizatiilor pentru participarea la sedintele senatului universitar;

- veniturile obtinute de persoanele fizice din valorificarea prin centrele de colectare a deseurilor de metal, hârtie, sticlã si altele asemenea si care nu provin din gospodãria proprie;

- sumele plãtite persoanelor care însotesc elevii la concursuri si alte manifestãri scolare, de cãtre organizatori;

- indemnizatiile acordate membrilor birourilor electorale, statisticienilor, informaticienilor si personalului tehnic auxiliar pentru executarea atributiilor privind desfãsurarea alegerilor prezidentiale, parlamentare si locale;

- veniturile obtinute de persoanele care fac figuratie la realizarea de filme, spectacole, emisiuni televizate si altele asemenea.

Veniturile enumerate se supun impunerii cu o cotã de 10% aplicatã asupra veniturilor brute, impozitul fiind final.

Pentru aceste venituri obligatia calculãrii, retinerii si virãrii impozitului revine plãtitorului de venit, în cazul în care plãtitorul este o persoanã juridicã, o asociatie fãrã personalitate juridicã, o persoanã fizicã care desfãsoarã o activitate independentã sau alte entitãti.

Impozitul se calculeazã si se retine la sursã de cãtre plãtitorii de venituri si se vireazã la bugetul de stat pânã la data de 25 a lunii urmãtoare celei în care a fost realizat venitul.

2. Diferentele de curs favorabile, rezultate din operatiuni de vânzare-cumpãrare de valutã efectuate de clientii bãncilor comerciale - persoane fizice, se supun impunerii cu o cotã de impozit de 10% aplicatã asupra veniturilor brute, impozitul fiind final.

Venitul brut reprezintã diferenta de curs favorabilã, rezultatã din efectuarea de operatiuni de vânzare-cumpãrare de valutã pe bazã de contract.

Pierderile rezultate din astfel de operatiuni nu sunt recunoscute din punct de vedere fiscal, necompensându-se cu veniturile de aceastã naturã si reprezentând pierderi definitive ale contribuabilului.

Obligatia de calcul si de retinere a impozitului revine plãtitorului de astfel de venituri în momentul închiderii operatiunii si evidentierii lor în contul clientului. Virarea impozitului la bugetul de stat se efectueazã pânã la data de 25 a lunii urmãtoare realizãrii venitului. Plãtitorii veniturilor cu regim de retinere la sursã a impozitului, respectiv bãncile comerciale, sunt obligati sã depunã o declaratie privind calcularea si retinerea impozitului, la organul fiscal

competent, la termenul stabilit de Ministerul Finantelor Publice conform prevederilor art. 68-70 din ordonantã.

Reglementãrile cuprinse în prezentul punct rãmân în vigoare pânã la data de 31 decembrie 2002 inclusiv.

Începând cu data de 1 ianuarie 2003 inclusiv, impunerea veniturilor rezultate din operatiuni de vânzare-cumpãrare de valutã la termen, pe bazã de contract, intrã sub incidenta art. 411 din ordonantã.

Ordonantã:

SECTIUNEA a 6-a

Venituri din pensii

Art. 45. - (1) Impozitul pe veniturile din pensii se calculeazã lunar de unitãtile plãtitoare a acestor venituri, prin aplicarea baremului lunar prevãzut la art. 8 asupra venitului impozabil lunar din pensii, determinat potrivit art. 44 alin. (4).

(2) Impozitul calculat se retine la data efectuãrii plãtii pensiei si se vireazã la bugetul de stat la unitatea fiscalã pe raza cãreia îsi au sediul plãtitorii de venituri din pensii, pânã la data de 25 a lunii urmãtoare celei pentru care se face plata pensiilor, impozitul fiind final.

(3) Drepturile de pensii restante se defalcã pe lunile la care se referã, în vederea calculãrii impozitului datorat.

Norme metodologice:

1. Venitul net din pensii se determinã prin însumarea tuturor drepturilor cu titlu de pensie de asigurãri sociale de stat si cele de serviciu, finantate de la bugetul de stat, din care se deduc contributiile obligatorii pentru asigurãrile sociale de sãnãtate, aferente acestor venituri.

2. Impozitul lunar aferent venitului din pensii se calculeazã prin aplicarea baremului lunar de impunere prevãzut la art. 8 alin. (3) din ordonantã asupra venitului net din pensii, determinat potrivit pct. 1, din care se scade suma fixã neimpozabilã prevãzutã la art. 44 din ordonantã.

3. Sunt impozabile veniturile realizate din pensii de cãtre contribuabili ca urmare a unor contributii obligatorii la un sistem public de pensii, alte sisteme proprii de asigurãri sociale, precum si cele finantate de la bugetul de stat.

4. Impozitul pe veniturile din pensii se calculeazã, se retine lunar de cãtre administratorii fondurilor de pensii si se vireazã de cãtre unitãtile plãtitoare ale acestor venituri pânã la data de 25 a lunii urmãtoare celei pentru care se face plata pensiilor, la organul fiscal în a cãrui razã îsi au sediul plãtitorii de venituri.

5. Administratorii fondurilor de pensii vor emite norme interne specifice privind aplicarea prevederilor pct. 4.

6. Eventualele sume reprezentând impozit pe veniturile din pensii, retinute, dar nedatorate la bugetul de stat, se vor regulariza prin diminuarea viramentelor efectuate cu ocazia plãtilor din luna urmãtoare.

7. Veniturile din pensiile de urmas vor fi individualizate în functie de numãrul acestora, iar impozitarea se va face în raport cu drepturile cuvenite fiecãrui urmas.

Ordonantã:

CAPITOLUL III

Aspecte fiscale internationale

Art. 47. - Venitul este considerat din România, în întelesul prezentei ordonante, dacã locul de provenientã a veniturilor persoanei fizice, al exercitãrii activitãtii sau locul de unde aceasta obtine venit se aflã pe teritoriul României, indiferent dacã este plãtit în România sau din/în strãinãtate.

Norme metodologice:

Venitul este considerat din România, în întelesul ordonantei, dacã:

- plãtitorul venitului îsi are sediul sau domiciliul pe teritoriul României, în cazul dobânzilor plãtite unei persoane fizice de cãtre o bancã situatã pe teritoriul României, al salariilor plãtite unor persoane fizice de cãtre un angajator care are sediul sau domiciliul pe teritoriul României si altele asemenea;

- bunul generator de venituri se aflã pe teritoriul României, în cazul veniturilor din închirierea unor bunuri imobile situate pe teritoriul României, si altele asemenea;

- prestarea activitãtii se desfãsoarã pe teritoriul României, în cazul veniturilor din salarii realizate ca urmare a desfãsurãrii unei activitãti dependente, plãtite din strãinãtate, al veniturilor obtinute din reparatii sau întretineri efectuate, asistentã tehnicã, studiul pietei, precum si din orice alte prestatii efectuate, plãtite din strãinãtate.

Ordonantã:

Art. 49. - (1) Contribuabilii prevãzuti la art. 2 alin. (1) lit. a), care pentru acelasi venit si în decursul aceleiasi perioade impozabile sunt supusi impozitului pe venit atâtpe teritoriul României, cât si în strãinãtate, au dreptul la deducerea din impozitul pe venit datorat în România a impozitului plãtit în strãinãtate, în limitele prevãzute în prezenta ordonantã, denumit în continuare credit fiscal extern.

(2) Creditul fiscal extern se acordã dacã sunt îndeplinite, cumulativ, urmãtoarele conditii:

a) impozitul aferent venitului realizat în strãinãtate a fost plãtit direct sau prin retinere la sursã, lucru dovedit cu documente care atestã plata;

b) impozitul datorat si plãtit în strãinãtate este de aceeasi naturã cu impozitul pe venit datorat în România.

Norme metodologice:

1. Persoanele fizice române cu domiciliul în România sunt supuse impozitãrii în România pentru veniturile din România si din strãinãtate. Fac exceptie veniturile din salarii si asimilate salariilor realizate din strãinãtate ca urmare a activitãtii desfãsurate în strãinãtate, conform prevederilor art. 76 din ordonantã. În situatia în care pentru venitul din strãinãtate statul respectiv si-a exercitat dreptul de impunere, aceste persoane au dreptul sã deducã din impozitul pe venit datorat în România impozitul pe venit plãtit în strãinãtate pentru acel venit, în conditiile prevãzute de ordonantã.

2. Creditul fiscal extern se acordã dacã:

a) impozitul plãtit în strãinãtate pentru venitul obtinut în strãinãtate a fost efectiv plãtit în mod direct de persoana fizicã sau de reprezentantul sãu legal ori prin retinere la sursã de cãtre plãtitorul venitului. Plata impozitului în strãinãtate se dovedeste printr-un document justificativ.

Autoritatea fiscalã românã acceptã ca document atestând plata impozitului în strãinãtate urmãtoarele:

- documentul eliberat de autoritatea fiscalã a statului strãin respectiv;

- documentul eliberat de angajator, în cazul veniturilor din salarii, sau de alt plãtitor de venit, pentru alte categorii de venituri;

b) venitul pentru care se acordã credit fiscal face parte din una dintre categoriile de venituri prevãzute la art. 4 din ordonantã.

3. Veniturile realizate din strãinãtate de persoanele fizice române cu domiciliul în România, cu exceptia celor prevãzute la art. 76 din ordonantã, se declarã în România, în conformitate cu procedura de declarare prevãzutã la art. 62 din ordonantã.

Creditul fiscal extern nu va fi acordat în lipsa anexãrii la declaratia de venit global a documentului care atestã plata în strãinãtate a impozitului care se solicitã sã fie recunoscut.

Dacã documentul care atestã plata nu se depune o datã cu declaratia de venit global la termenul stabilit prin ordonantã, la momentul prezentãrii acestui document organele fiscale române vor declansa procedura de regularizare a impozitului pe venitul anual, rãmas de achitat în România.

Ordonantã:

Art. 50. - (1) Creditul fiscal extern se acordã la nivelul impozitului plãtit în strãinãtate, aferent venitului din sursa din strãinãtate, dar nu poate fi mai mare decât partea de impozit pe venit datorat în România, potrivit prezentei ordonante, aferentã venitului din strãinãtate.

(2) Calculul creditului fiscal extern se face separat pentru veniturile realizate pe fiecare tarã, cu respectarea prevederilor alin. (3).

(3) În cazul veniturilor a cãror impunere în România este finalã, creditul fiscal extern se acordã pentru fiecare venit similar din România, potrivit prezentei ordonante.

(4) În vederea calculului creditului fiscal extern sumele în valutã se transformã la cursul de schimb mediu anual al pietei valutare comunicat de Banca Nationalã a României din anul de realizare a venitului.

Norme metodologice:

1. Impozitul plãtit în strãinãtate, care se deduce din impozitul pe venitul anual global datorat în România, este limitat la partea de impozit pe venit datorat în România, calculat astfel:

credit fiscal extern = venit din sursa din strãinãtate/venit mondial X impozit pe venit anual global

Prin venit mondial se întelege suma veniturilor din România si din strãinãtate din categoriile de venituri din activitãti independente, salarii si cedarea folosintei bunurilor, realizate de o persoanã fizicã românã cu domiciliul în România.

Veniturile din salarii si asimilate salariilor, realizate din strãinãtate ca urmare a activitãtii desfãsurate în strãinãtate de persoanele fizice române cu domiciliul în România, nu se iau în calcul la determinarea venitului mondial.

2. Dacã suma reprezentând creditul fiscal extern este mai mare decât impozitul plãtit în strãinãtate, suma recunoscutã care se deduce este la nivelul impozitului plãtit în strãinãtate. În situatia în care suma reprezentând creditul fiscal extern este mai micã decât impozitul plãtit în strãinãtate, suma recunoscutã reprezentând creditul fiscal extern acordat este la nivelul sumei calculate conform pct. 1.

3. Calcularea creditului fiscal extern se face de organul fiscal, separat pe fiecare naturã de venit, prin raportarea la venitul mondial.

În situatia în care contribuabilul în cauzã obtine venituri din strãinãtate din mai multe state, creditul extern admis a fi dedus din impozitul datorat în România se va calcula, potrivit procedurii de mai sus, pentru fiecare naturã de venit si pe fiecare tarã.

4. Veniturile realizate din strãinãtate de persoanele fizice române cu domiciliul în România, a cãror impunere în România este finalã, se supun impozitãrii în România, recunoscându-se impozitul plãtit în strãinãtate, sub forma creditului fiscal, dar limitat la impozitul pe venitul similar datorat în România.

5. Creditul fiscal extern pentru veniturile din strãinãtate, a cãror impunere în România este finalã, se va acorda astfel:

a) în situatia în care în strãinãtate cota de impozit este mai mare decât cea prevãzutã în ordonantã pentru un venit similar, creditul fiscal extern este limitat la impozitul pe venit calculat, aplicându-se cota prevãzutã în ordonantã;

b) în situatia în care cota de impozit este mai micã în strãinãtate decât cota de impozit pentru un venit similar din România, creditul fiscal extern este calculat la nivelul impozitului plãtit în strãinãtate, iar impozitul anual rãmas de achitat în România se calculeazã ca diferentã între impozitul pe venit calculat aplicându-se cota de impozit prevãzutã în ordonantã si impozitul pe venit plãtit în strãinãtate pen- tru venitul realizat în strãinãtate.

6. Veniturile din strãinãtate realizate de persoanele fizice române cu domiciliul în România, precum si impozitul aferent, a cãrui platã în strãinãtate este atestatã cu document justificativ eliberat de autoritatea fiscalã a statului strãin, de angajator sau de alt plãtitor de venituri, exprimate în unitãtile monetare proprii fiecãrui stat, se vor transforma în lei la cursul de schimb mediu anual comunicat de Banca Nationalã a României din anul de realizare a venitului respectiv.

Veniturile din strãinãtate realizate de persoanele fizice române cu domiciliul în România, precum si impozitul aferent, exprimate în unitãti monetare proprii statului respectiv, dar care nu sunt cotate de Banca Nationalã a României, se vor transforma în lei prin intermediul unei valute de circulatie internationalã, cum ar fi: dolari S.U.A. sau euro, folosindu-se cursul de schimb mediu anual al acesteia, comunicat de Banca Nationalã a României din anul de realizare a venitului respectiv.

7. Pentru veniturile din pensii si sume asimilate acestora, obtinute din strãinãtate, pentru care România are drept de impunere, contribuabilii au obligatia sã completeze si sã depunã o declaratie specialã, respectiv “Declaratie privind veniturile din strãinãtate a cãror impunere în România este finalã”. Impozitul datorat în România se determinã prin aplicarea baremului anual de impunere asupra venitului brut anual de aceastã naturã. Plafonul lunar de venit neimpozabil se acordã si în acest caz.

8. Persoanele fizice române cu domiciliul în România, care desfãsoarã activitate salarialã în strãinãtate si sunt retribuite pentru activitatea salarialã desfãsuratã în strãinãtate de cãtre angajatorul român, se impun în România pentru veniturile realizate din activitatea salarialã desfãsuratã în strãinãtate.

În situatia în care persoanele în cauzã desfãsoarã o activitate salarialã în strãinãtate ce depãseste o perioadã de 183 de zile în cursul anului fiscal vizat, dreptul de impunere revine statului în care se desfãsoarã activitatea.

În vederea globalizãrii la sfârsitul anului fiscal vizat persoana în cauzã va prezenta angajatorului român sau organului fiscal în a cãrui razã teritorialã îsi are domiciliul documentul justificativ privind venitul realizat si impozitul plãtit, eliberat de organul abilitat din tara în care a desfãsurat activitatea salarialã, pentru acordarea creditului fiscal în conditiile stabilite prin prezentele norme metodologice.

Cu ocazia acordãrii creditului fiscal se va realiza regularizarea impozitului datorat de persoana în cauzã.

Ordonantã:

Art. 51. - (1) Pentru veniturile realizate de contribuabilii prevãzuti la art. 2 alin. (1) lit. b) si c) si la art. 2 alin. (2), prevederile cap. II se aplicã în mod corespunzãtor, aceste venituri necumulându-se în vederea impunerii în România.

(2) Contribuabilii prevãzuti la art. 2 alin. (2), care realizeazã venituri din România în calitate de artisti de spectacol, cum sunt: artistii de teatru, de film, de radio sau de televiziune, ori ca interpreti muzicali sau ca sportivi, din activitãtile lor personale desfãsurate în aceastã calitate, precum si cei care realizeazã venituri din drepturi de proprietate intelectualã se impun cu o cotã de 15% aplicatã la venitul brut, prin retinere la sursã, impozitul fiind final.

Impozitul retinut la sursã de cãtre plãtitorii venitului se varsã la bugetul de stat în aceeasi zi în care se efectueazã plata venitului supus impunerii.

(3) Pentru aplicarea prevederilor conventiilor de evitare a dublei impuneri beneficiarul venitului va prezenta organelor fiscale din România certificatul de rezidentã fiscalã, în original, eliberat de organul fiscal din tara de rezidentã, prin care sã se ateste cã este rezident al statului respectiv si cã îi sunt aplicabile prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri.

(4) Când nu se face dovada rezidentei potrivit alin. (3) sau persoana fizicã apartine unui stat cu care România nu are încheiatã o conventie de evitare a dublei impuneri, prevederile prezentei ordonante se aplicã pentru veniturile impozabile, altele decât cele supuse impunerii potrivit legislatiei privind impunerea unor venituri realizate din România de persoane fizice si persoane juridice nerezi- dente.

Norme metodologice:

1. Veniturile din România, indiferent de categoria din care fac parte si de locul de realizare, obtinute de contribuabilii prevãzuti la art. 2 alin. (1) lit. b) si c) si alin. (2) din ordonantã, se impoziteazã separat pe fiecare categorie de venit.

Pentru veniturile prevãzute la art. 4 alin. (1) lit. a), b) si c) din ordonantã impozitul se determinã prin aplicarea cotelor de impozitare asupra venitului net aferent fiecãrui loc de realizare a fiecãrei categorii de venituri, astfel:

- pentru veniturile din salarii impozitul se va calcula lunar, sumele reprezentând plãti anticipate în contul impozitului anual pe venit;

- pentru calculul impozitului pe venituri obtinute din cedarea folosintei bunurilor, din activitãti comerciale, din profesii libere, altele decât cele prevãzute la art. 21 si la art. 51 alin. (2) din ordonantã, sumele reprezentând plãti anticipate în contul impozitului anual pe venit se stabilesc de cãtre organul fiscal în conditiile art. 66 din ordonantã.

Dupã încheierea anului fiscal organul fiscal va recalcula impozitul anual pe baza baremului anual stabilit potrivit art. 8 alin. (4) din ordonantã, va emite o decizie de impunere pentru fiecare sursã si categorie de venit si va elibera documentul care sã ateste venitul realizat si impozitul plãtit.

Profesorii si cercetãtorii nerezidenti care desfãsoarã activitatea în România ce depãseste perioada de scutire stabilitã prin conventiile de evitare a dublei impuneri, încheiate de România cu diverse state, au obligatia sã depunã declaratia specialã pentru veniturile realizate ca urmare a activitãtii desfãsurate în România, pentru intervalul de timp ce depãseste perioada de scutire, la termenul si în conditiile prevãzute de ordonantã.

2. La determinarea impozitului se va avea în vedere principiul celor 183 de zile care încep sau sfârsesc în anul calendaristic vizat.

Veniturile din salarii, realizate de persoanele fizice române care nu au domiciliul în România sau de persoanele fizice strãine pentru activitatea desfãsuratã în România, vor fi impozitate astfel:

a) dacã persoana fizicã este prezentã în România o perioadã ce depãseste în total 183 de zile în orice perioadã de 12 luni începând sau sfârsind în anul calendaristic vizat, veniturile din salarii se impoziteazã începând cu prima zi de la data sosirii acesteia, doveditã cu viza de intrare în România de pe pasaport. Organele fiscale române vor elibera documentul care atestã plata impozitului în România, la cererea contribuabilului, pentru fiecare an fiscal; b) dacã persoana fizicã este prezentã în România o perioadã mai micã de 183 de zile în orice perioadã de 12 luni începând sau sfârsind în anul calendaristic vizat, dar este rezidentã într-un stat cu care Guvernul României a încheiat o conventie sau un acord de evitare a dublei impuneri, veniturile din salarii vor fi impozitate în strãinãtate dacã sunt îndeplinite cumulativ urmãtoarele conditii:

- persoana fizicã care beneficiazã de salariu stã în România o perioadã sau perioade care nu depãsesc în total 183 de zile într-o perioadã de 12 luni calendaristice începând sau sfârsind în anul fiscal vizat;

- salariul este plãtit de un angajator care nu este rezident al României;

- salariul nu este suportat de un sediu permanent sau de o bazã fixã pe care angajatorul o are în România.

3. Contribuabilii prevãzuti la pct. 2 lit. b) sunt obligati ca în termen de 15 zile de la data începerii activitãtii sã se adreseze organului fiscal în a cãrui razã teritorialã îsi au resedinta, în vederea stabilirii regimului fiscal aplicabil acestor venituri, în conformitate cu prevederile conventiilor si acordurilor de evitare a dublei impuneri, încheiate de Guvernul României cu alte state.

Astfel, contribuabilul va depune la organul fiscal urmãtoarele:

- cerere;

- copie de pe documentul care reglementeazã raportul de muncã si traducerea legalizatã a acestuia;

- certificatul de rezidentã fiscalã, eliberat de autoritatea fiscalã competentã a statului al cãrui rezident este, si traducerea legalizatã a acestuia;

- documentul care atestã dreptul de muncã pe teritoriul României, respectiv permisul de muncã.

Dacã persoanele fizice strãine si persoanele fizice române care nu au domiciliul în România nu prezintã în termenul stabilit documentele prevãzute la alineatul precedent, acestea datoreazã impozit pe veniturile din salarii din prima zi de desfãsurare a activitãtii. În situatia în care persoanele respective depun ulterior documentele solicitate, organul fiscal va efectua regularizarea impozitului plãtit.

4. În cazul în care contribuabilii prevãzuti la pct. 2 lit. b) îsi prelungesc perioada de sedere în România, precum si cei care, prin prezente repetate în România, totalizeazã peste 183 de zile, sunt obligati sã înstiinteze în scris organul fiscal competent despre depãsirea acestui termen, caz în care se aplicã regimul fiscal prevãzut la pct. 2 lit. a).

În aceastã situatie impozitul pe veniturile din salarii plãtite din strãinãtate pentru activitatea desfãsuratã în România este datorat începând cu prima zi de sosire în România. În acest caz contribuabilul depune la organul fiscal competent declaratii lunare de impunere, care vor cuprinde veniturile lunare realizate în perioada anterioarã prelungirii sederii în România, în termen de 15 zile de la ultima zi a perioadei de 183 de zile expirate.

În situatia în care beneficiarul venitului realizeazã salariul într-o sumã globalã pe un interval de timp, dupã ce a expirat perioada de 183 de zile, sumele înscrise în declaratii se pot stabili la nivelul unei medii lunare, respectiv suma globalã a salariului declarat împãrtitã la numãrul de luni din acea perioadã.

5. Persoanele fizice strãine care realizeazã venituri din România cu rezidentã într-un alt stat contractant cu care România are încheiatã conventie de evitare a dublei impuneri se impun în România conform ordonantei, atunci când nu prezintã certificatul de rezidentã fiscalã, pentru veniturile, altele decât cele supuse impunerii potrivit legislatiei privind impunerea unor venituri realizate din România de persoane fizice si persoane juridice nerezidente.

În aceleasi conditii si pentru aceleasi categorii de venituri se impun si persoanele fizice strãine care realizeazã venituri din România si sunt rezidenti ai unor state cu care România nu are încheiate conventii de evitare a dublei impuneri.

6. În situatia în care existã conventii internationale de evitare a dublei impuneri, persoana fizicã cu dublã cetãtenie - românã si a unui stat cu care România are încheiatã conventie de evitare a dublei impuneri – cu domiciliul în România se va impune în România, coroborat cu prevederile conventiilor de evitare a dublei impuneri.

Pentru aplicarea prevederilor conventiilor de evitare a dublei impuneri persoana fizicã respectivã va prezenta autoritãtilor fiscale române certificatul de rezidentã fiscalã eliberat de autoritatea fiscalã a celuilalt stat, precum si traducerea legalizatã a acestuia. Pentru a stabili al cãrui rezident este persoana fizicã respectivã, contribuabilul va face dovada “centrului intereselor vitale”, respectiv va prezenta organului fiscal documentele necesare prin care se atestã cã veniturile obtinute în celãlalt stat sunt superioare celor realizate în România si autoritatea fiscalã a statului respectiv îsi rezervã dreptul de a-l considera rezident fiscal din punct de vedere al globalizãrii veniturilor, caz în care impunerea acestui contribuabil în România se va face numai pentru veniturile din România. Prin documente necesare se întelege copiile declaratiilor de impunere din celãlalt stat, declaratia pe propria rãspundere privind situatia copiilor scolarizati, situatia de avere, dupã caz, a familiei si altele asemenea. În situatia în care veniturile din celãlalt stat nu sunt la nivelul care sã conducã la acordarea rezidentei fiscale în acest stat si autoritatea fiscalã românã apreciazã cã sunt întrunite conditiile pentru globalizarea veniturilor în România, acestui contribuabil i se vor globaliza veniturile în România si, prin schimb de informatii, autoritãtile competente românã si din celãlalt stat se vor informa asupra acestui caz.

7. Certificatul de rezidentã fiscalã se depune la organul fiscal de domiciliu sau la plãtitorul de venit, dupã caz, în original, tradus în limba românã si autentificat de un notar public, înainte sau la prima platã efectuatã în anul fiscal vizat, si este valabil pânã la data de 31 decembrie a anului respectiv.

8. Contribuabilii persoane fizice române care locuiesc în strãinãtate si care îsi mentin domiciliul în România se impun în România în acelasi mod ca si persoanele prevãzute la art. 2 alin. (1) lit. a) din ordonantã, iar obligatiile fiscale se exercitã direct sau, în situatia în care nu îsi îndeplinesc obligatiile în mod direct, prin desemnarea unui reprezentant fiscal, potrivit art. 71 alin. (2) din ordonantã, pentru veniturile realizate atât din România, cât si din strãinãtate.

9. Cetãtenii strãini refugiati si care sunt prezenti în România, potrivit autorizãrilor specifice acordate, se impoziteazã pentru veniturile realizate pe teritoriul României.

10. Veniturile din cedarea folosintei bunurilor realizate de persoanele fizice din strãinãtate ca urmare a închirierii/dãrii în arendã a proprietãtilor din România se declarã si se impun si prin procedura desemnãrii unui reprezentant fiscal care achitã impozitele datorate de contribuabil, rãspunzând solidar cu acesta.

11. Modul de calcul al celor 183 de zile se va face aplicându-se metoda zilelor de prezentã. Contribuabilul are posibilitatea sã furnizeze dovezi referitoare la prezenta sa pe baza datelor din documentele de transport, pasaport si alte documente prin care atestã intrarea în România. În calculul celor 183 de zile se includ: ziua de sosire, ziua de plecare si toate celelalte zile petrecute pe teritoriul României. Orice fractiune de zi în care contribuabilul este prezent în România conteazã drept zi de prezentã pentru calculul celor 183 de zile.

Ordonantã:

CAPITOLUL IV

Reguli privind asociatiile fãrã personalitate juridicã

Art. 53. - (1) În aplicarea prezentei ordonante, pentru fiecare asociatie fãrã personalitate juridicã constituitã potrivit legii asociatii au obligatia sã încheie contracte de asociere în formã scrisã, la începerea activitãtii, care sã cuprindã inclusiv date referitoare la:

a) pãrtile contractante;

b) obiectul de activitate si sediul asociatiei;

c) contributia asociatilor în bunuri si drepturi;

d) cota procentualã de participare a fiecãrui asociat la veniturile sau pierderile din cadrul asociatiei;

e) desemnarea asociatului care sã rãspundã pentru îndeplinirea obligatiilor asociatiei fatã de autoritãtile publice;

f) conditiile de încetare a asocierii.

(2) Contractul de asociere se înregistreazã la organul fiscal teritorial în raza cãruia îsi are sediul asociatia, în termen de 15 zile de la data încheierii acestuia. Organul fiscal are dreptul sã refuze înregistrarea contractelor în cazul în care acestea nu cuprind date solicitate conform alin. (1).

Norme metodologice:

1. Sunt supuse obligatiei de încheiere si înregistrare a unui contract de asociere atât asociatiile fãrã personalitate juridicã, ale cãror constituire si functionare sunt reglementate prin acte normative speciale, respectiv asociatii familiale, cabinete medicale grupate, cabinete medicale asociate, societate civilã medicalã, cabinete asociate de avocati, societate civilã profesionalã de avocati, notari publici asociati, asociatii în participatiune constituite potrivit legii, precum si orice asociere fãrã personalitate juridicã constituitã în baza Codului civil.

2. Asociatul desemnat conform prevederilor art. 53 alin. (1) lit. e) din ordonantã are si urmãtoarele obligatii:

- sã asigure organizarea si conducerea evidentelor contabile;

- sã determine venitul net/pierderea obtinut/obtinutã în cadrul asociatiei, precum si distribuirea venitului net/pierderii pe asociati;

- sã depunã o declaratie privind veniturile si cheltuielile estimate, la termenele prevãzute de ordonantã, la organul fiscal teritorial în a cãrui razã îsi are sediul asociatia;

- sã înregistreze contractul de asociere, precum si orice modificare a acestuia la organul fiscal teritorial în a cãrui razã îsi are sediul asociatia, în termen de 15 zile de la data încheierii acestuia;

- sã reprezinte asociatia în controalele efectuate de organele fiscale, precum si în ceea ce priveste depunerea de obiectiuni, contestatii, plângeri asupra actelor de control încheiate de organele fiscale;

- sã rãspundã la toate solicitãrile organelor fiscale, atât cele privind asociatia, cât si cele privind asociatii, legate de activitatea desfãsuratã de asociatie;

- sã completeze Registrul pentru evidenta aportului si rezultatului distribuit;

- alte obligatii ce decurg din aplicarea ordonantei.

Ordonantã:

Art. 55. - Asociatiile au obligatia sã depunã la organul fiscal competent declaratii anuale de venit conform modelului stabilit de Ministerul Finantelor Publice, care vor cuprinde si distributia venitului net/pierderii pe asociati, pânã la data de 15 martie a anului urmãtor.

Norme metodologice:

Asociatia, prin asociatul desemnat, depune pânã la data de 15 martie a anului urmãtor, la organul fiscal în a cãrui razã teritorialã îsi are sediul, o declaratie anualã care cuprinde venitul net/pierderea realizat/realizatã pe asociatie, precum si distributia venitului net/pierderii pe fiecare asociat.

O copie de pe declaratie se transmite de cãtre asociatul desemnat fiecãrui asociat. Pe baza acestei copii asociatii vor cuprinde în declaratia de venit global venitul net/pierderea ce le revine din activitatea asociatiei.

Ordonantã:

Art. 56. - Venitul/pierderea anual/anualã, realizate în cadrul asociatiei, se distribuie asociatilor proportional cu cota procentualã de participare, conform contractului de asociere.

Norme metodologice:

1. Venitul net/pierderea asociatiei se distribuie asociatilor în functie de cota lor de participare. Venitul net se considerã distribuit si dacã acesta rãmâne la asociatie sau este pus la dispozitie asociatilor.

2. În cazul modificãrii cotelor de participare în cursul anului, pentru distribuirea venitului net anual se va proceda astfel:

a) se determinã un venit net/o pierdere intermediar/intermediarã la sfârsitul lunii în care s-au modificat cotele pe baza venitului brut si a cheltuielilor, astfel cum acestea sunt înregistrate în evidentele contabile;

b) venitul net/pierderea intermediar/intermediarã se alocã fiecãrui asociat, în functie de cotele de participare, pânã la data modificãrii acestora;

c) la sfârsitul anului, din venitul net/pierderea anual/anualã se deduce venitul net/pierderea intermediar/intermediarã, iar diferenta se alocã asociatilor în functie de cotele de participare ulterioare modificãrii acestora;

d) venitul net/pierderea anual/anualã distribuit/distribuitã fiecãrui asociat se determinã prin însumarea veniturilor nete/pierderilor intermediare determinate potrivit lit. b) si c).

Ordonantã:

Art. 58. - (1) Prevederile art. 53-57 se aplicã în cazul asocierilor dintre persoane fizice, care nu dau nastere unei persoane juridice.

(2) Prevederile prezentului capitol nu se aplicã fondurilor de investitii constituite ca asociatii fãrã personalitate juridicã.

(3) În cazul asociatiilor constituite între persoane fizice si persoane juridice române, care nu dau nastere unei persoane juridice, sunt aplicabile regulile privind metodologia de calcul al impozitului pe profit.

(4) Profitul cuvenit unei persoane fizice dintr-o asociere cu o persoanã juridicã românã, care nu dã nastere unei persoane juridice, determinat cu respectarea regulilor stabilite în legislatia privind impozitul pe profit, este asimilat, în vederea impunerii la nivelul persoanei fizice, venitului din activitãti independente, din care se deduc contributiile obligatorii în vederea obtinerii venitului net.

Norme metodologice:

Persoanele fizice care obtin profituri dintr-o activitate desfãsuratã în asociere cu o persoanã juridicã românã, care nu dã nastere unei persoane juridice, începând cu anul fiscal 2003, au obligatia sã asimileze acest profit venitului brut din activitãti independente. Venitul net se determinã prin deducerea din venitul brut a contributiilor obligatorii prevãzute de lege, datorate de persoanele fizice, acesta fiind o componentã a venitului anual global.

Ordonantã:

CAPITOLUL V

Procedura de globalizare a veniturilor, de determinare si de platã a impozitului pe venit si sanctiuni

SECTIUNEA 1

Determinarea venitului global impozabil si regimul pierderilor

Art. 59. - Venitul anual global impozabil este format din suma veniturilor nete a categoriilor de venituri prevãzute la art. 4 alin. (1) lit. a)-c), determinate conform prevederilor cap. II, si a veniturilor de aceeasi naturã, obtinute de persoanele fizice române din strãinãtate, din care se scad, în ordine, pierderile fiscale reportate si deducerile personale.

Norme metodologice:

1. Categoriile de venituri care se supun procedurii de globalizare sunt:

- venituri din activitãti independente, pentru care venitul net anual se determinã potrivit prevederilor art. 16-21 din ordonantã;

- venituri din salarii, pentru care venitul net se determinã potrivit art. 24 din ordonantã;

- venituri din cedarea folosintei bunurilor, pentru care venitul net se determinã potrivit art. 32 din ordonantã.

Pentru contribuabilii care realizeazã venituri exclusiv din conventii civile de prestãri de servicii se va avea în vedere deducerea contributiilor obligatorii, plãtite de cãtre persoanele fizice, pe baza documentelor doveditoare ale plãtii.

Impozitul pe venitul anual global impozabil se calculeazã pentru veniturile din România si/sau din strãinãtate, pe care o persoanã fizicã românã cu domiciliul în România le realizeazã în cursul aceluiasi an calendaristic.

2. Urmãtoarele venituri nu se cuprind în venitul annual global impozabil:

- veniturile din pensii;

- veniturile din dividende si dobânzi;

- veniturile din activitãti agricole;

- veniturile obtinute din jocuri de noroc;

- veniturile sub formã de câstiguri din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare si pãrtilor sociale;

- veniturile sub forma câstigurilor din operatiuni de vânzare-cumpãrare de valutã la termen, pe bazã de contract, precum si orice alte operatiuni de acest gen;

- veniturile sub formã de premii în bani si/sau în naturã, altele decât cele prevãzute la art. 6, 22 si 23 din ordonantã;

- diverse venituri care nu se regãsesc mentionate în mod expres în ordonantã;

- veniturile din salarii si asimilate salariilor realizate din strãinãtate ca urmare a activitãtii desfãsurate în strãinãtate de persoanele fizice române cu domiciliul în România.

3. Pentru determinarea venitului anual global impozabil se procedeazã astfel:

a) se determinã venitul net/pierderea fiscalã pentru activitatea desfãsuratã în cadrul fiecãrei categorii de venit supuse globalizãrii, potrivit regulilor proprii. Pentru persoanele fizice asociate venitul net/pierderea anualã luat/luatã în calcul la determinarea venitului anual global impozabil este venitul net/pierderea distribuitã;

b) se însumeazã veniturile nete, avându-se în vedere si pierderile admise la compensare pentru anul fiscal de impunere. Din rezultatul obtinut se deduc, în ordine, pierderile fiscale reportate, acesta reprezentând venitul annual global. Dacã pierderile sunt mai mari decât suma veniturilor nete, rezultatul reprezintã pierdere de reportat;

c) din venitul anual global se scad deducerile personale determinate potrivit art. 12 din ordonantã, rezultând venitul anual global impozabil.

În cazul în care la globalizarea anualã a veniturilor se cuprind si venituri din salarii realizate la functia de bazã prin prezenta Fisei fiscale 1, venitul net din salarii va fi corectat cu diferenta de cheltuialã profesionalã efectivã.

Ordonantã:

Art. 60. - (1) Pierderea fiscalã anualã înregistratã din activitãti independente se poate compensa cu rezultatele pozitive ale celorlalte categorii de venituri cuprinse în venitul anual, altele decât cele din salarii si asimilate salariilor, obtinute în cursul aceluiasi an fiscal. Pierderea care rãmâne necompensatã în cursul aceluiasi an fiscal devine pierdere reportatã.

(2) Pierderile provenind din strãinãtate ale persoanelor fizice române se compenseazã cu veniturile de aceeasi naturã, din strãinãtate, pe fiecare tarã, înregistrate în cursul aceluiasi an fiscal, sau se reporteazã pe urmãtorii 5 ani asupra veniturilor realizate din tara respectivã.

Norme metodologice:

1. Rezultatul negativ dintre venitul brut si cheltuielile aferente deductibile, înregistrate pentru fiecare loc de realizare la o categorie de venituri, reprezintã pierdere fiscalã obtinutã dintr-un loc de desfãsurare a activitãtii pentru acea categorie de venit.

2. Compensarea pierderilor fiscale anuale se realizeazã astfel:

a) pierderea fiscalã obtinutã dintr-un loc de desfãsurare a unei activitãti independente se poate compensa cu venitul net obtinut în alt loc de desfãsurare a unei activitãti independente. Dacã pierderea fiscalã obtinutã dintr-un loc de desfãsurare a unei activitãti independente se compenseazã numai partial cu venitul net obtinut în alt loc de desfãsurare a unei activitãti independente, suma rãmasã necompensatã reprezintã pierdere fiscalã anualã din activitãti independente;

b) pierderea fiscalã anualã din activitate independentã din România nu se poate compensa cu veniturile din salarii, dar se poate compensa cu veniturile nete din cedarea folosintei bunurilor obtinute, în cursul aceluiasi an fiscal;

c) pierderea fiscalã anualã din activitãti independente înregistratã de un contribuabil în România nu poate fi compensatã cu veniturile realizate de acesta din strãinãtate;

d) pierderea fiscalã din strãinãtate se compenseazã cu veniturile din strãinãtate, de aceeasi naturã si din aceeasi tarã, în cursul aceluiasi an fiscal. Pierderea anualã necompensatã se reporteazã pe urmãtorii 5 ani si se compenseazã cu veniturile de aceeasi naturã si din aceeasi tarã, obtinute în perioada respectivã.

Ordonantã:

Art. 61. - Regulile de reportare a pierderilor sunt urmãtoarele:

a) reportul se efectueazã cronologic, în functie de vechimea pierderii, în urmãtorii 5 ani consecutivi;

b) dreptul la report este personal si netransmisibil;

c) pierderea reportatã, necompensatã dupã expirarea perioadei prevãzute la lit. a), reprezintã pierdere definitive a contribuabilului;

d) compensarea pierderii reportate se efectueazã numai din veniturile prevãzute la art. 4 alin. (1) lit. a) si c).

Norme metodologice:

1. Dacã în urma compensãrilor admise pentru anul fiscal rãmâne o pierdere necompensatã, aceasta reprezintã pierdere fiscalã reportatã pe anii urmãtori pânã la al cincilea an inclusiv. Astfel, pierderea fiscalã înregistratã în anul 2002 poate fi reportatã, dacã nu a putut fi compensatã cu veniturile obtinute în anul 2002, pânã în anul 2007. Dacã aceastã pierdere nu va fi compensatã cu veniturile realizate pânã în anul 2007, diferenta de pierdere care nu a putut fi compensatã în limita de 5 ani va reprezenta pierdere definitivã. Pierderile fiscale înregistrate în anii fiscali 2000 si 2001 sunt recunoscute din punct de vedere fiscal, reportarea lor efectuându-se cu respectarea regulilor stabilite prin ordonantã.

2. Regulile de compensare si reportare a pierderilor sunt urmãtoarele:

a) reportarea pierderilor se va face an dupã an, începând cu pierderea cea mai veche;

b) dreptul la reportul pierderii este personal si supus identitãtii contribuabilului; nu poate fi transmis mostenitorilor sau oricãrei alte persoane, în scopul reducerii sarcinii fiscale ce revine acesteia, si reprezintã pierdere definitivã a contribuabilului decedat.

Ordonantã:

SECTIUNEA a 2-a

Obligatii declarative

Art. 62. - (1) Contribuabilii au obligatia sã completeze si sã depunã la organul fiscal competent o declaratie de venit global, precum si declaratii speciale pânã la data de 30 aprilie a anului urmãtor celui de realizare a venitului.

(2) Declaratiile speciale se completeazã pentru fiecare categorie de venit si pe fiecare loc de realizare a acestuia.

(3) Organul fiscal competent prevãzut la alin. (1) se stabileste prin hotãrâre a Guvernului.

(4) Contribuabilii care realizeazã venituri dintr-o singurã sursã, sub formã de salarii, la functia de bazã, pe întregul an fiscal, pentru care angajatorul a efectuat operatiunile prevãzute la art. 27, nu au obligatia sã depunã declaratiile de venit global. De asemenea, contribuabilii care realizeazã venituri din România, a cãror impunere este finalã si pentru care existã obligatia retinerii la sursã a impozitului anual datorat, nu au obligatia sã depunã declaratia specialã pentru aceste venituri.

Norme metodologice:

1. Declaratia de venit global este documentul prin care contribuabilii declarã veniturile obtinute în anul fiscal de raportare, în vederea calculãrii de cãtre organul fiscal a venitului anual global impozabil si a impozitului pe venitul anual global.

2. Declaratia de venit global se depune de cãtre contribuabilii, persoane fizice române cu domiciliul în România, care obtin, atât din România, cât si din strãinãtate, venituri care, potrivit art. 59 din ordonantã, se globalizeazã.

3. Nu depun declaratie de venit global:

a) contribuabilii care obtin venituri dintr-o singurã sursã, sub formã de salarii, de la functia de bazã, pe întregul an fiscal, pentru activitãti desfãsurate în România, în situatia în care angajatorul a efectuat operatiile de regularizare prevãzute la art. 27 din ordonantã;

b) contribuabilii care obtin numai venituri din România de natura dividendelor, dobânzilor, pensiilor, veniturilor din activitãti agricole, precum si de natura celor prevãzute la art. 38 din ordonantã, a cãror impunere este finalã;

c) contribuabilii prevãzuti la art. 2 alin. (1) lit. b) si c) si alin. (2) din ordonantã.

4. Declaratia se depune pânã la data de 30 aprilie a anului urmãtor celui de realizare a venitului, la organul fiscal competent.

5. Contribuabilii, cu exceptia celor pentru care deducerile personale suplimentare sunt calculate de angajatori, au obligatia de a anexa la declaratia de venit global si documentele justificative care atestã dreptul la deduceri personale suplimentare.

6. Declaratiile speciale sunt documentele prin care contribuabilii declarã veniturile si cheltuielile efectiv realizate, pe fiecare categorie de venit si pe fiecare sursã, în vederea stabilirii de cãtre organul fiscal a plãtilor anticipate.

7. Declaratiile speciale se depun de toti contribuabilii prevãzuti la art. 2 alin. (1) din ordonantã, care realizeazã, individual sau dintr-o formã de asociere, venituri din activitãti independente, precum si venituri din cedarea folosintei bunurilor.

Pentru veniturile realizate dintr-o formã de asociere venitul declarat va fi venitul net/pierderea distribuitã din asociere.

Nu se depun declaratii speciale pentru urmãtoarele categorii de venituri:

a) venituri sub formã de salarii si venituri asimilate salariilor.

Pentru aceste venituri informatiile sunt cuprinse în fisele fiscale, care au regim de declaratii de impozite si taxe si care se depun de plãtitorul de venit pânã în ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul fiscal expirat, sau în declaratii lunare depuse de contribuabilii prevãzuti la art. 28 din ordonantã;

b) venituri de natura dividendelor, dobânzilor, precum si veniturile de natura celor prevãzute la art. 38 din ordonantã, a cãror impunere este finalã;

c) venituri din pensii, astfel cum sunt definite la art. 44 din ordonantã;

d) venituri din cedarea folosintei bunurilor pentru care chiria/arenda este stabilitã în lei, iar contractul nu contine clauze care sã prevadã obligatia suportãrii de cãtre chirias/arendas a cheltuielilor ce cad, conform dispozitiilor legale, în sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui detinãtor legal ori clauze care nu sunt evaluabile la momentul încheierii contractului;

e) venituri din activitãti independente pentru care venitul net se determinã pe bazã de norme de venit.

8. Declaratiile speciale se depun, în functie de tipul venitului si de forma de organizare, la organul fiscal teritorial competent, care se stabileste dupã cum urmeazã:

a) pentru venituri din activitãti independente – organul fiscal în a cãrui razã teritorialã se aflã sediul desfãsurãrii activitãtii.

În cazul persoanelor fizice care au si puncte de lucru situate în raza teritorialã a altor organe fiscale, declaratiile speciale se depun la organul fiscal în a cãrui razã teritorialã se aflã sediul principal.

Pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectualã sursa venitului este consideratã domiciliul contribuabilului;

b) pentru venituri din cedarea folosintei bunurilor imobile - organul fiscal în a cãrui razã teritorialã se aflã bunul;

c) pentru venituri din cedarea folosintei bunurilor mobile - organul fiscal în a cãrui razã teritorialã se aflã domiciliul contribuabilului;

d) pentru veniturile din strãinãtate - organul fiscal în a cãrui razã teritorialã se aflã domiciliul contribuabilului sau resedinta, în cazul persoanelor fizice strãine;

e) pentru veniturile obtinute dintr-o formã de asociere - organul fiscal în a cãrui razã teritorialã se aflã sediul asociatiei.

9. În cazul în care sediul principal si domiciliul contribuabilului se aflã în raza teritorialã a aceluiasi organ fiscal, contribuabilul va depune atât declaratia de venit global, cât si declaratia specialã la organul fiscal de domiciliu.

10. Contribuabilul care obtine venituri din mai multe surse sau categorii de venituri va depune câte o declaratie specialã pentru fiecare sursã sau categorie de venit.

11. Contribuabilii care, potrivit legislatiei în vigoare, beneficiazã de scutiri de la plata impozitului pe venit au obligatia sã depunã atât declaratia anualã de venit global, cât si declaratiile speciale corespunzãtoare activitãtii desfãsurate.

12. Contribuabilii persoane fizice române cu domiciliul în România, care realizeazã venituri din strãinãtate a cãror impunere în România este finalã, au obligatia sã declare în România veniturile respective pânã la data de 30 aprilie a anului urmãtor celui de realizare a venitului.

Ordonantã:

Art. 63. - (1) Contribuabilii, precum si asociatiile fãrã personalitate juridicã, care încep o activitate în cursul anului fiscal, sunt obligate sã depunã la organul fiscal competent o declaratie referitoare la veniturile si cheltuielile estimate a se realiza pentru anul fiscal, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului. Fac exceptie de la prevederile acestui alineat contribuabilii care realizeazã venituri pentru care impozitul se percepe prin retinere la sursã.

(2) Contribuabilii care au realizat pierderi si cei care au început activitatea în cursul anului fiscal sau au realizat venituri pe perioade mai mici decât anul fiscal, precum si cei care din motive obiective estimeazã cã vor realiza venituri care diferã cu cel putin 20% fatã de anul fiscal anterior depun o datã cu declaratia specialã si declaratia estimativã de venit.

(3) Contribuabilul care înceteazã sã mai aibã domiciliul în România are obligatia sã depunã la organul fiscal competent o declaratie a veniturilor impozabile cuprinzând veniturile realizate pânã la acel moment.

Norme metodologice:

1. Declaratiile privind venitul estimat cuprind informatii despre veniturile si cheltuielile estimate a se realiza în anul la care se referã declaratia.

Declaratiile privind venitul estimat se depun de contribuabili si de asociatiile fãrã personalitate juridicã, în cazul realizãrii unei categorii sau surse noi de venit în cursul anului sau în cazurile prevãzute la art. 66 alin. (6) din ordonantã.

2. Contribuabilii care încep o activitate independentã în vederea obtinerii de venituri comerciale sau de venituri din profesii libere au obligatia sã depunã o declaratie privind venitul estimat, la organul fiscal unde se aflã sursa venitului, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului.

Aceastã obligatie revine atât contribuabililor care determinã venitul net în sistem real, pe baza datelor din evidenta contabilã în partidã simplã, cât si celor pentru care venitul net se determinã pe bazã de norme de venit.

În cazul în care contribuabilul obtine venituri de aceastã naturã într-o formã de asociere, fiecare asociat va completa si va depune, individual, o declaratie privind veniturile estimate rezultate din distribuirea venitului net estimat al asociatiei.

Contribuabilii care sunt impusi pe bazã de norme de venit si care solicitã trecerea pentru anul fiscal urmãtor la impunerea în sistem real, o datã cu cererea de optiune, vor depune si declaratia privind venitul estimat.

3. Asociatiile fãrã personalitate juridicã ce încep o activitate independentã au obligatia sã depunã o declaratie privind venitul la organul fiscal în a cãrui razã teritorialã îsi au sediul, în termen de 15 zile de la încheierea contractului de asociere, o datã cu înregistrarea acestui contract la organul fiscal.

4. Contribuabilii care obtin venituri din cedarea folosintei bunurilor din patrimoniul personal au obligatia sã depunã o declaratie privind venitul estimat, în termen de 15 zile de la încheierea contractului între pãrti.

Declaratia privind venitul estimat se depune o datã cu înregistrarea la organul fiscal a contractului încheiat între pãrti.

Organul fiscal la care se înregistreazã contractul între pãrti si se depune declaratia privind venitul estimat este:

a) pentru venituri din cedarea folosintei bunurilor imobile - organul fiscal în a cãrui razã teritorialã se aflã bunul;

b) pentru venituri din cedarea folosintei bunurilor mobile - organul fiscal în a cãrui razã teritorialã se aflã domiciliul contribuabilului.

5. Contribuabilii care înceteazã sã mai aibã domiciliul în România vor depune la organul fiscal de domiciliu o declaratie de venit global, însotitã de declaratii speciale.

Declaratia se depune o datã cu cererea pentru eliberarea certificatului de atestare fiscalã. Baremul de impunere folosit pentru plãti anticipate de impunere este folosit si pentru determinarea impozitului pe venit în cazul contribuabililor care înceteazã sã mai aibã domiciliul în România în cursul anului fiscal.

6. Declaratiile vor cuprinde veniturile si cheltuielile aferente anului fiscal curent, pentru perioada în care contribuabilii au avut domiciliul în România.

7. În termen de 5 zile de la depunerea declaratiei, organul fiscal de domiciliu va emite decizia de impunere si va comunica contribuabilului eventualele sume de platã sau de restituit.

8. Certificatul de atestare fiscalã va fi eliberat numai dupã plata integralã a impozitului datorat de contribuabil.

Ordonantã:

SECTIUNEA a 3-a

Determinarea impozitului pe venitul anual global

Art. 65. - (1) Impozitul pe venitul anual global datorat este calculat de organul fiscal în raza cãruia îsi are domiciliul contribuabilul ori de alte organe stabilite prin hotãrâre a Guvernului, dupã caz, pe baza declaratiei de venit global, prin aplicarea cotelor de impunere asupra venitului anual global impozabil, determinat în conditiile prezentei ordonante.

(2) Organul fiscal stabileste impozitul anual datorat pentru anul precedent si emite o decizie de impunere în intervalul stabilit anual prin ordin al ministrului finantelor publice.

(3) În aceastã decizie organul fiscal stabileste si diferentele de impozit anual rãmase de achitat sau impozitul anual de restituit, care se determinã prin scãderea din impozitul anual datorat a obligatiilor reprezentând plãti anticipate cu titlu de impozit si a creditelor fiscale externe pentru veniturile realizate din categoriile de venituri prevãzute la art. 59.

(4) Organul fiscal va emite o nouã decizie de impunere în cazul în care apar elemente care conduc la modificarea impozitului datorat.

(5) Pentru constructiile de locuinte proprietate personalã se acordã o reducere a impozitului pe venit în cuantum de 20% din valoarea materialelor folosite. Se excepteazã de la prevederile acestui alineat cei care construiesc locuinte prin Agentia Nationalã pentru Locuinte sau beneficiazã de alte facilitãti prevãzute de lege.

Norme metodologice:

În situatia în care angajatorul a efectuat operatiunile de regularizare prevãzute la art. 27 din ordonantã, iar la impunerea anualã organul fiscal constatã cã salariatul respectiv a mai realizat si alte venituri în afara celor din salarii de la functia de bazã, se va considera ca platã anticipatã impozitul anual calculat de angajator si înscris la cap. VI din Fisa fiscalã 1.

Ordonantã:

SECTIUNEA a 4-a

Plata impozitului pe venit

Art. 66. - (1) Contribuabilii care realizeazã venituri din activitãti independente si din cedarea folosintei bunurilor sunt obligati sã efectueze în cursul anului plãti anticipate cu titlu de impozit, în baza deciziei de impunere emise de organul fiscal competent, exceptându-se cazul retinerilor la sursã.

(2) Plãtile anticipate se stabilesc de organul fiscal pe raza cãruia se aflã sursa de venit, pe fiecare categorie de venit si loc de realizare, luându-se ca bazã de calcul venitul anual estimat sau venitul net realizat în anul precedent, dupã caz. La impunerile efectuate dupã expirarea termenelor de platã prevãzute la alin. (3), sumele datorate pentru trimestrele respective se stabilesc la nivelul trimestrului IV al anului precedent. Diferenta dintre impozitul anual calculat asupra venitului net realizat în anul precedent si suma reprezentând plãti anticipate la nivelul trimestrului IV din anul anterior se repartizeazã pe termenele de platã urmãtoare din cadrul anului fiscal. Pentru declaratiile de venit estimativ depuse în luna decembrie nu se mai stabilesc plãti anticipate, venitul net aferent perioadei pânã la sfârsitul anului urmând sã fie supus impozitãrii finale. Plãtile anticipate pentru veniturile din cedarea folosintei bunurilor se stabilesc de organul fiscal, pe baza chiriei sau a arendei din contractul încheiat între pãrti. În cazul în care, potrivit clauzelor contractuale, chiria sau arenda reprezintã echivalentul în lei al unei valute, determinarea venitului anual estimat se efectueazã pe baza cursului de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Nationalã a României, din ziua precedentã celei în care se efectueazã impunerea.

(3) Plãtile anticipate se efectueazã în 4 rate egale, pânã la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, cu exceptia impozitului pe veniturile din arendare, care se plãteste în douã rate egale, pânã la 1 septembrie inclusiv si, respectiv, 15 noiembrie inclusiv.

(4) Organul fiscal are dreptul de a stabili din oficiu plãtile anticipate, în urmãtoarele cazuri:

a) contribuabilul nu a depus declaratia de venit global pentru anul fiscal încheiat;

b) contribuabilul nu conduce o evidentã contabilã sau datele din contabilitatea condusã nu sunt certe;

c) contribuabilul nu a furnizat date referitoare la venitul estimat sau dacã existã documente potrivit cãrora datele furnizate sunt incorecte.

(5) Organul fiscal are dreptul de a modifica o decizie de platã anticipatã, emisã conform alin. (1), si de a stabili alte plãti anticipate fie în baza unui control ulterior, fie în baza unor date detinute, referitoare la activitatea contribuabilului.

(6) Contribuabilul are dreptul sã solicite emiterea unei noi decizii de platã anticipatã cu titlu de impozit, dacã prezintã organului fiscal noi acte justificative referitoare la veniturile realizate din activitatea desfãsuratã. Aceastã modificare a plãtilor anticipate se poate solicita numai dacã venitul se modificã cu mai mult de 20% fatã de venitul luat în calculul impozitului, o singurã datã pe an, în cursul semestrului II. În cazul diferentelor de impozit în plus fatã de impozitul stabilit initial, acestea se repartizeazã pe termenele de platã urmãtoare din cadrul anului fiscal, iar în cazul diferentelor de impozit în minus se diminueazã sumele reprezentând plãti anticipate proportional, pe urmãtoarele termene de platã, stabilite initial prin “Decizia de impunere pentru plãti anticipate cu titlu de impozit” sau, dupã caz, când acestea nu sunt suficiente se diminueazã sumele reprezentând plãti anticipate, pentru perioadele anterioare aferente termenelor de platã, începând cu cele mai apropiate.

Norme metodologice:

1. Contribuabilii care realizeazã venituri din activitãti independente si din cedarea folosintei bunurilor sunt obligati sã efectueze plãti anticipate cu titlu de impozit.

Prevederile art. 66 din ordonantã nu se aplicã contribuabililor pentru care plãtile anticipate se calculeazã potrivit art. 21 din ordonantã.

Plãtile se vor efectua la organul fiscal în a cãrui razã teritorialã contribuabilul îsi are domiciliul, indiferent de locul unde obtine venitul respectiv si pentru care a întocmit si a depus declaratia specialã prevãzutã la art. 62 alin. (2) din ordonantã.

Pentru stabilirea plãtilor anticipate organul fiscal va lua ca bazã de calcul venitul anual estimat, în toate situatiile în care a fost depusã o declaratie privind venitul estimat pentru anul curent sau venitul din declaratia specialã pentru anul fiscal precedent, dupã caz.

În acest caz, pentru stabilirea plãtilor anticipate se va utiliza baremul anual de impunere prevãzut la art. 8 alin. (3) din ordonantã.

2. Sumele reprezentând plãti anticipate se achitã în 4 rate egale, pânã la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, respectiv 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie si 15 decembrie.

Începând cu data de 1 ianuarie 2003 sumele reprezentând plãti anticipate aferente impozitului pe veniturile din arendare se plãtesc în douã rate egale, la urmãtoarele termene: pânã la 1 septembrie inclusiv si, respectiv, 15 noiembrie inclusiv.

În cazul în care arenda se achitã în naturã, la stabilirea plãtilor anticipate se va folosi evaluarea prevãzutã la pct. 2 din normele metodologice pentru aplicarea art. 31 din ordonantã.

3. În cazul contribuabililor impusi pe bazã de norme de venit, stabilirea plãtilor anticipate se face pe baza normelor de venit aprobate pentru anul de impunere, corespunzãtor activitãtii desfãsurate.

4. Solicitarea emiterii unei noi decizii de platã anticipatã, potrivit art. 66 alin. (6) din ordonantã, se face prin depunerea de cãtre contribuabil a unei declaratii privind venitul estimat.

5. Termenele si procedura de emitere a deciziilor de plãti anticipate vor fi stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice.

6. În cazul contribuabililor care obtin venituri de aceeasi naturã, pentru care plãtile anticipate se stabilesc atât de organul fiscal, cât si prin retinere la sursã, la stabilirea plãtilor anticipate de cãtre organul fiscal se exclud din venitul net veniturile pentru care plãtile anticipate se realizeazã prin retinere la sursã, proportional cu ponderea acestora în totalul veniturilor brute.

Ordonantã:

Art. 67. - (1) Diferentele de impozit rãmase de achitat conform deciziei de impunere anualã se plãtesc în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicãrii deciziei de impunere, perioadã pentru care nu se calculeazã si nu se datoreazã majorãri de întârziere.

(2) În cazul în care din decizia de impunere rezultã diferente de impozit de restituit de la bugetul de stat, sumele plãtite în plus se compenseazã cu obligatii neachitate în termen, din anul fiscal curent, iar diferenta se restituie în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicãrii deciziei de impunere.

Norme metodologice:

1. Decizia de impunere anualã se stabileste, în baza documentelor necesare, de cãtre organul fiscal care va efectua globalizarea, respectiv de organul fiscal în a cãrui razã teritorialã contribuabilul îsi are domiciliul.

2. Diferentele de impozit pe venitul anual global, calculate prin deciziile de impunere, se plãtesc la organul fiscal de domiciliu.

3. Pentru neplata la termen a acestor diferente contribuabilul datoreazã majorãri de întârziere si penalitãti de întârziere calculate conform legii. Dacã impozitul anual stabilit în decizia de impunere este inferior sumei datorate cu titlu de plãti anticipate în contul impozitului pe venitul global, majorãrile de întârziere si penalitãtile de întârziere calculate la sumele înscrise în decizia de plãti anticipate se recalculeazã pentru impozitul înscris în decizia de impunere, începând cu data de 1 ianuarie a anului urmãtor celui de impunere, iar data la care compensarea este posibilã va fi data de 31 decembrie a anului pentru care se efectueazã globalizarea.

4. Dacã sumele plãtite anticipat cu titlu de impozit, stabilite prin decizia de impunere pentru plãti anticipate, sunt mai mari decât sumele datorate de contribuabil ca urmare a emiterii deciziei de impunere anualã, sumele plãtite în plus se compenseazã cu impozite, taxe sau alte venituri ale bugetului de stat, inclusiv majorãri de întârziere aferente si penalitãti de orice fel, datorate de acesta, potrivit reglementãrilor legale în vigoare.

5. Diferentele rãmase dupã compensarea din oficiu se restituie de organul fiscal dacã în urma analizei fiselor de cont personal nu rezultã alte obligatii de platã fatã de bugetul de stat, în termen de 60 de zile de la data comunicãrii deciziei de impunere anualã.

6. În situatia în care organul fiscal competent constatã diferente de venituri supuse globalizãrii, se va emite o nouã decizie de impunere anualã prin care se stabilesc diferente de impozite de platã, situatie în care majorãrile de întârziere si penalitãtile de întârziere se vor calcula de la termenul de platã stabilit în decizia de impunere initialã comunicatã.

Ordonantã:

CAPITOLUL VI

Dispozitii tranzitorii si finale

Art. 73. - Prevederile prezentei ordonante intrã în vigoare la data de 1 ianuarie 2002, cu exceptia prevederilor art. 8 si 13, care se aplicã începând cu data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Norme metodologice:

Prezentele norme metodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, cu exceptia prevederilor referitoare la art. 6 lit. f1) si f2) din ordonantã, intrã în vigoare cu data de 1 ianuarie 2003.

Începând cu anul fiscal 2003 îsi înceteazã aplicabilitatea normele metodologice aprobate prin Hotãrârea Guvernului nr. 1.066/1999, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 2 din 5 ianuarie 2000.

Ordonantã:

Art. 75. - (1) Scutirile de la plata impozitului pe venit prevãzute în actele normative privind unele mãsuri de protectie ca urmare a concedierilor colective, pentru personalul disponibilizat, rãmân valabile pânã la data expirãrii lor.

(2) Scutirile de la plata impozitului, în cazul serviciilor turistice prestate în mediul rural, potrivit legii, rãmân în vigoare pânã la data de 31 decembrie 2004.

(3) Pierderile înregistrate în perioada de scutire de contribuabilii care beneficiazã de prevederile alin. (1) si (2) nu se compenseazã cu veniturile obtinute din celelalte categorii de venituri în anii respectivi si nu se reporteazã, reprezentând pierderi definitive ale contribuabililor.

Norme metodologice:

Scutirile de impozit pe venit prevãzute în legislatia privind disponibilizãrile colective si cele aferente serviciilor turistice prestate în mediul rural rãmân în vigoare neconditionat, pânã la data expirãrii lor, respectiv pânã la data de 31 decembrie 2004.

Ordonantã:

Art. 76. - Veniturile din salarii si cele asimilate salariilor realizate din strãinãtate ca urmare a activitãtilor desfãsurate în strãinãtate de persoanele fizice române cu domiciliul în România nu se supun procedurii de globalizare.

Norme metodologice:

Veniturile din salarii si asimilate salariilor realizate din strãinãtate, începând cu data intrãrii în vigoare a ordonantei, de cãtre persoanele fizice române cu domiciliul în România nu se supun procedurii de globalizare, inclusiv procedurii de impunere anualã pentru veniturile de aceeasi naturã.

În acest sens, veniturile din salarii si asimilate salariilor realizate din strãinãtate dupã data de 1 ianuarie 2002 de cãtre persoanele fizice române cu domiciliul în România, cu exceptia celor realizate într-o perioadã mai micã de 183 de zile, nu se supun impozitãrii în România, fiind excluse din procedura de globalizare.

Ordonantã:

Art. 78. - Apatrizii sunt supusi impozitãrii, potrivit prezentei ordonante, pentru veniturile obtinute din România.

Norme metodologice:

Persoanele fizice apatride primesc tratamentul fiscal al persoanelor fizice strãine, potrivit art. 2 alin. (1) lit. c) din ordonantã.

Veniturile obtinute din România de cãtre persoanele fizice apatride se impoziteazã separat pe fiecare categorie de venit, potrivit regulilor stabilite în cap. III din ordonantã.

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

ORDIN

privind modelul formularisticii necesare pentru solicitarea si comunicarea datelor înscrise în cazierul fiscal

În temeiul art. 14 alin. (1) din Hotãrârea Guvernului nr. 18/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice, cu modificãrile si completãrile ulterioare,

în baza prevederilor art. 15 din Ordonanta Guvernului nr. 75/2001 privind organizarea si functionarea cazierului fiscal, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 410/2002,

ministrul finantelor publice emite urmãtorul ordin:

Art. 1. - Se aprobã modelul si continutul formularelor:

- “Fisa de înscriere în cazierul fiscal” cod 14.13.43.15/1;

- “Fisa de actualizare a înscrierilor în cazierul fiscal” cod 14.13.43.15/2;

- “Cerere de eliberare a certificatului de cazier fiscal” cod 14.13.25.15/1;

- “Cerere de rectificare a datelor înscrise în cazierul fiscal” cod 14.13.25.15/2;

- “Certificat de cazier fiscal” si anexã cod 14.13.21.15, prevãzute în anexa nr. 1.

Art. 2. - Caracteristicile de tipãrire, modul de difuzare, de utilizare si de pãstrare a formularelor mentionate suntprevãzute în anexa nr. 2.

Art. 3. - (1) Fisa de înscriere în cazierul fiscal si fisa de actualizare a înscrierilor în cazierul fiscal se completeazã si se editeazã numai cu ajutorul programului de asistentã.

(2) Celelalte formulare prevãzute la art. 1 se distribuie gratuit, la solicitarea contribuabililor, si se editeazã informatic.

Art. 4. - Cazierul fiscal se organizeazã în format electronic astfel:

a) la nivelul Ministerului Finantelor Publice se organizeazã cazierul fiscal national care tine evidenta contribuabililor de pe întregul teritoriu al României;

b) la nivelul directiilor generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti se organizeazã cazierul fiscal local, care tine evidenta contribuabililor care au domiciliul, resedinta sau sediul în raza teritorialã a acestora.

Art. 5. - Cazierul fiscal este gestionat astfel:

a) din punct de vedere metodologic, de serviciul de proceduri pentru gestionarea si functionarea cazierului fiscal din cadrul Directiei generale de proceduri fiscale din cadrul Ministerului Finantelor Publice, pentru cazierul fiscal national, respectiv de birourile pentru gestionarea cazierului fiscal din cadrul directiilor de administrare a veniturilor statului din cadrul directiilor generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti;

b) din punct de vedere al continutului, de birourile pentru gestionarea cazierului fiscal din cadrul directiilor de administrare a veniturilor statului din cadrul directiilor generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti, care înscriu si actualizeazã datele în cazierul fiscal local;

c) din punct de vedere informatic, de cãtre Directia generalã a tehnologiei informatiei din cadrul Ministerului Finantelor Publice, pentru baza de date centralã, respectiv de cãtre serviciile de tehnologia informatiei din cadrul directiilor generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti, pentru bazele de date locale.

Art. 6. - (1) La informatiile referitoare la cazierul fiscal au acces numai persoanele care gestioneazã cazierul fiscal din cadrul birourilor pentru gestionarea cazierului fiscal.

(2) Bazele de date care cuprind informatii referitoare la cazierul fiscal sunt administrate numai de persoanele desemnate din cadrul serviciului de tehnologia informatiei din cadrul directiilor generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti si din cadrul Directiei generale a tehnologiei informatiei din cadrul Ministerului Finantelor Publice.

Art. 7. - Procedura de înscriere si procedura de actualizare a datelor din bazele de date cuprinzând cazierul fiscal sunt prevãzute în anexa nr. 3.

Art. 8. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantã din prezentul ordin.

Art. 9. - Directia generalã de proceduri fiscale, Directia generalã a tehnologiei informatiei, directiile generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti si angajatorii vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 10. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tãnãsescu

Bucuresti, 17 ianuarie 2003.

Nr. 40.

ANEXA Nr. 1*)

Formulare

Pagina 1

Pagina a 2-a

Pagina a 3-a

Pagina a 4-a

Pagina a 5-a

Pagina a 6-a

ANEXA Nr. 2

CARACTERISTICI

de tipãrire, modul de difuzare, de utilizare si de pãstrare a formularelor

1. Fisa de înscriere în cazierul fiscal, cod 14.13.43.15/1

1. Denumire: Fisa de înscriere în cazierul fiscal

2. Cod: 14.13.43.15/1

3. Format: 2A4/t1

4. Caracteristici de tipãrire:

- se tipãreste pe o singurã fatã;

- se poate utiliza echipament informatic pentru editare

5. Se difuzeazã: gratuit

6. Se utilizeazã la: înscrierea în cazierul fiscal al contribuabililor a faptelor constatate de cãtre organele de control, precum si a sanctiunilor aplicate

7. Se întocmeste în: douã exemplare;

de: organul de control constatator

8. Circulã:

- un exemplar la biroul pentru gestionarea cazierului fiscal al organului fiscal în a cãrui razã teritorialã se aflã domiciliul/sediul/resedinta contribuabilului;

- un exemplar la organul constatator

9. Se arhiveazã: un exemplar la biroul pentru gestionarea cazierului fiscal si un exemplar la organul constatator

2. Fisa de actualizare a înscrierilor în cazierul fiscal, cod 14.13.43.15/2

1. Denumire: Fisa de actualizare a înscrierilor în cazierul fiscal

2. Cod: 14.13.43.15/2

3. Format: 2A4/t1

4. Caracteristici de tipãrire:

- se tipãreste pe o singurã fatã;

- se poate utiliza echipament informatic pentru editare

5. Se difuzeazã: gratuit

6. Se utilizeazã la: actualizarea înscrierilor în cazierul fiscal al contribuabililor

7. Se întocmeste în:

- un exemplar, în cazul în care fisa este completatã de biroul pentru gestionarea cazierului fiscal;

- douã exemplare, în cazul în care fisa este completatã de organul de control constatator

8. Circulã:

- un exemplar la biroul pentru gestionarea cazierului fiscal al organului fiscal în a cãrui razã teritorialã se aflã domiciliul/sediul/resedinta contribuabilului, în cazul în care fisa este completatã de biroul pentru gestionarea cazierului fiscal;

- un exemplar la organul constatator si un exemplar la biroul pentru gestionarea cazierului fiscal, în cazul în care fisa este completatã de organul de control constatator

9. Se arhiveazã:

- un exemplar la biroul pentru gestionarea cazierului fiscal si un exemplar la organul constatator, în cazul în care fisa este completatã de organul de control constatator;

- un exemplar la biroul pentru gestionarea cazierului fiscal

3. Cerere de eliberare a certificatului de cazier fiscal, cod 14.13.25.15/1

1. Denumire: Cerere de eliberare a certificatului de cazier fiscal

2. Cod: 14.13.25.15/1

3. Format: A4/t1

4. Caracteristici de tipãrire:

- se tipãreste pe o singurã fatã;

- se poate utiliza echipament informatic pentru editare

5. Se difuzeazã: gratuit

6. Se utilizeazã la: eliberarea unui certificat de cazier fiscal

7. Se întocmeste în: un exemplar

de: contribuabil

8. Circulã: la biroul pentru gestionarea cazierului fiscal

9. Se arhiveazã: la biroul pentru gestionarea cazierului fiscal

4. Cerere de rectificare a datelor înscrise în cazierul fiscal, cod 14.13.25.15/2

1. Denumire: Cerere de rectificare a datelor înscrise în cazierul fiscal

2. Cod: 14.13.25.15/2

3. Format: 2A4/t1

4. Caracteristici de tipãrire:

- se tipãreste pe o singurã fatã;

- se poate utiliza echipament informatic pentru editare

5. Se difuzeazã: gratuit

6. Se utilizeazã la: rectificarea datelor înscrise în cazierul fiscal

7. Se întocmeste în: un exemplar

de: contribuabil

8. Circulã: la biroul pentru gestionarea cazierului fiscal

9. Se arhiveazã: la biroul pentru gestionarea cazierului fiscal

5. Certificat de cazier fiscal si Anexa la Certificatul de cazier fiscal, cod 14.13.21.15

1. Denumire: Certificat de cazier fiscal si Anexa la Certificatul de cazier fiscal

2. Cod: 14.13.21.15

3. Format: 2A4/t1

4. Caracteristici de tipãrire:

- se tipãresc pe o singurã fatã atât certificatul, cât si anexa;

- se poate utiliza echipament informatic pentru editare

5. Se difuzeazã: gratuit

6. Se utilizeazã: numai în scopul în care a fost eliberat

7. Se întocmeste în: douã exemplare

de: organul fiscal

8. Circulã: - un exemplar la contribuabil

- un exemplar la biroul pentru gestionarea cazierului fiscal

9. Se arhiveazã: copia la biroul pentru gestionarea cazierului fiscal

ANEXA Nr. 3

1. Procedura de înscriere a datelor în bazele de date cuprinzând cazierul fiscal

Înscrierea datelor în cazierul fiscal se face numai pe baza fiselor de înscriere.

Fisele de înscriere sunt completate de cãtre:

a) organele cu atributii de control din cadrul Ministerului Finantelor Publice si al unitãtilor sale teritoriale;

b) organele cu atributii de control din afara Ministerului Finantelor Publice.

Fisele de înscriere completate se înregistreazã si se transmit birourilor pentru gestionarea cazierului fiscal din cadrul directiilor generale ale finantelor publice judetene sau a municipiului Bucuresti.

Termenele de transmitere a fiselor de înscriere sunt:

a) pentru organele cu atributii de control din cadrul Ministerului Finantelor Publice si al unitãtilor sale teritoriale, 15 zile de la expirarea termenului legal de contestare, pentru actele rãmase definitive prin neexercitarea cãilor de atac, sau 5 zile de la data primirii comunicãrii de la compartimentele juridice, potrivit prevederilor art. 12 alin. (3) din Normele metodologice pentru aplicarea Ordonantei Guvernului nr. 75/2001;

b) pentru organele cu atributii de control din afara Ministerului Finantelor Publice, 5 zile de la data la care au luat la cunostintã cã asupra faptelor ce urmeazã sã fie înscrise în cazierul fiscal s-au pronuntat organele competente definitiv si irevocabil.

Se va completa câte o fisã pentru fiecare faptã care se înscrie în cazierul fiscal.

Fisele de înscriere primite de birourile pentru gestionarea cazierului fiscal sunt înregistrate în registrul unic de evidentã.

Fisele de înscriere sunt analizate formal din punct de vedere al coerentei si completitudinii de birourile pentru gestionarea cazierului fiscal.

Fisele la care se constatã neconcordante sunt restituite organelor de control pentru a fi corectate.

Fisele valide sunt vizate de seful biroului pentru gestionarea cazierului fiscal si sunt repartizate de acesta pentru a fi introduse în baza de date localã.

2. Procedura de actualizare a datelor din bazele de date cuprinzând cazierul fiscal

Actualizarea datelor din bazele de date cuprinzând cazierul fiscal se face numai pe baza fiselor de actualizare.

Fisele de actualizare a datelor din bazele de date cuprinzând cazierul fiscal se întocmesc de cãtre salariatii birourilor pentru gestionarea cazierului fiscal, pe baza urmãtoarelor documente jusitificative:

a) comunicarea primitã de la serviciul cu atributii în gestionarea si functionarea cazierului fiscal din cadrul Ministerului Finantelor Publice, care cuprinde actele normative care abrogã sau modificã prevederile legale în baza cãrora au fost sanctionate faptele înscrise în cazier ori în baza cãrora s-a stabilit reabilitarea de drept;

b) listele, primite sãptãmânal de la serviciul/biroul care se ocupã de Registrul contribuabililor, care cuprind persoanele radiate, respectiv decedate, dupã caz;

c) nota de serviciu prin care se aprobã fisa de actualizare pentru rectificarea erorilor constatate la înscrierea faptelor în cazierul fiscal, aprobatã de directorul general.

Potrivit prevederilor art. 13 lit. c) din Normele metodologice pentru aplicarea Ordonantei Guvernului nr. 75/2001, fisele de actualizare pot fi completate si de organele cu atributii de control, pentru a rectifica eventualele erori din fisele de înscriere transmise de acestia.

Se va completa câte o fisã pentru fiecare faptã care se actualizeazã.

Fisele de actualizare sunt înregistrate de birourile pentru gestionarea cazierului fiscal în registrul unic de evidentã.

Fisele de actualizare sunt vizate de seful biroului pentru gestionarea cazierului fiscal si sunt repartizate de acesta pentru a fi introduse în baza de date localã.

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

ORDIN

privind prospectul de emisiune al certificatelor de trezorerie pentru populatie cod 1071

În conformitate cu prevederile Legii datoriei publice nr. 81/1999 si ale Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea si utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, Ministerul Finantelor Publice lanseazã o emisiune de certificate de trezorerie cu dobândã pentru populatie prin trezoreria statului, începând cu data de 4 februarie 2003.

Trezoreria statului este abilitatã sã lanseze emisiuni de certificate de trezorerie pentru populatie, scop în care ministrul finantelor publice emite urmãtorul ordin:

ARTICOLUL 1

Forma si codul emisunii

Certificatele de trezorerie cu dobândã pentru populatie se emit în formã nominalã si cuprind cuponul (matca) si certificatul de trezorerie propriu-zis.

Codul emisiunii este 1071.

ARTICOLUL 2

Data emisiunii

Certificatele de trezorerie cu dobândã pentru populatie se pun în vânzare în numerar si prin virament din conturile personale deschise la bãncile comerciale si la Casa de Economii si Consemnatiuni - C.E.C. - S.A., pe o perioadã de 90 de zile, cu subscriptie în zilele de: 4, 5, 6, 7, 11, 12, 13, 14, 18, 19, 20, 21, 25, 26, 27 si 28 februarie 2003.

Termenul de rãscumpãrare a certificatelor de trezorerie este în zilele de: 5, 6, 7, 8, 12, 13, 14, 15, 19, 20, 21, 22, 26, 27, 28 si 29 mai 2003.

ARTICOLUL 3

Valoarea nominalã a emisiunii

Emisiunea de certificate de trezorerie cu dobândã pentru populatie reprezintã suma încasatã pânã în ultima zi de subscriptie.

ARTICOLUL 4

Valoarea nominalã a certificatelor de trezorerie cu dobândã pentru populatie

Emisiunea de certificate de trezorerie cu dobândã pentru populatie se efectueazã prin certificate de trezorerie cu o valoare nominalã de 1.000.000 lei, 5.000.000 lei, 10.000.000 lei, 20.000.000 lei, 50.000.000 lei si 100.000.000 lei, pe termen de 90 de zile calendaristice.

La cumpãrare titularii certificatelor de trezorerie pot împuternici si o altã persoanã pentru rãscumpãrare.

ARTICOLUL 5

Rata dobânzii

Dobânda aferentã certificatelor de trezorerie cu dobândã pentru populatie este de 16,5% pe an, pentru o perioadã de subscriere de 90 de zile calendaristice, calculatã dupã formula:

D = VN x 16,5 x 90/360 x 100,

în care:

D = suma dobânzii;

VN = valoarea nominalã a certificatului de trezorerie.

ARTICOLUL 6

Data scadentei

Scadenta emisiunii de certificate de trezorerie cu dobândã pentru populatie se stabileste începând cu ziua încasãrii contravalorii acestora si pânã la data împlinirii termenului de 90 de zile calendaristice inclusiv.

ARTICOLUL 7

Închiderea emisiunii

Operatiunea de închidere a emisiunii de certificate de trezorerie cu dobândã pentru populatie are loc în data de 28 februarie 2003, la ora 14,00.

ARTICOLUL 8

Conditiile de rãscumpãrare si de platã a dobânzii

Rãscumpãrarea este operatiunea prin care unitãtile trezoreriei statului ramburseazã la termenul stabilit valoarea nominalã a certificatelor de trezorerie prezentate de cãtre persoanele fizice care au subscris la emisiunile de certificate de trezorerie cu dobândã pentru populatie, la aceeasi unitate a trezoreriei statului.

O datã cu rãscumpãrarea la scadentã a certificatelor de trezorerie cu dobândã pentru populatie, unitãtile trezoreriei statului plãtesc persoanelor respective si dobânzile aferente.

Rãscumpãrarea certificatelor de trezorerie cu dobândã pentru populatie se poate efectua si prin subscrierea de cãtre titular a sumelor la noua emisiune de certificate de trezorerie care se lanseazã în zilele respective, cu posibilitatea de a încasa dobânda aferentã sau de a o subscrie pe certificate de trezorerie, dupã caz.

Operatiunile privind rãscumpãrarea certificatelor de trezorerie cu dobândã pentru populatie si plata dobânzilor se efectueazã prin ghiseele casieriilor trezoreriei statului. Data rãscumpãrãrii certificatelor de trezorerie cu dobândã pentru populatie este prima zi lucrãtoare dupã împlinirea a 90 de zile calendaristice inclusiv.

Titularii pot prezenta certificatele de trezorerie cu dobândã pentru populatie pentru rãscumpãrare si înaintea datei de rãscumpãrare, situatie în care, pentru perioada de subscriere, care se calculeazã din ziua încasãrii sumei si pânã în ziua prezentãrii pentru rãscumpãrare exclusiv, se acordã dobândã la vedere.

Certificatele de trezorerie cu dobândã pentru populatie neprezentate pentru rãscumpãrare în ziua stabilitã (ziua scadentei) se transformã în depozite la trezoreria statului.

Nivelul dobânzii la termen se modificã începând cu data de 4 februarie 2003 la 16,5% pe an. Ele se rãscumpãrã de cãtre trezoreria statului în ziua prezentãrii lor la ghiseele acesteia, astfel:

a) Certificatele de trezorerie prezentate trezoreriei statului în maximum 30 de zile de la data scadentei (titularul se prezintã în a 31-a zi, certificatele de trezorerie rãmân în depozit la vedere maximum 30 de zile) vor fi rãscumpãrate astfel:

- pentru perioada subscrisã, 90 de zile calendaristice, se achitã suma nominalã a certificatelor de trezorerie cu dobândã pentru populatie plus dobânda aferentã;

- pentru perioada de maximum 30 de zile, stabilitã din ziua fixatã pentru rãscumpãrare inclusiv si pânã în ziua prezentãrii la ghiseul casieriei trezoreriei statului exclusiv, se plãteste pentru suma subscrisã dobândã la vedere.

b) Certificatele de trezorerie prezentate în termen de peste 30 de zile de la data scadentei (titularul se prezintã în a 32-a zi, certificatele de trezorerie rãmân în depozit la termen 31 de zile) vor fi rãscumpãrate cu dobânda capitalizatã astfel:

- pentru perioada subscrisã, 90 de zile calendaristice, se achitã suma nominalã a certificatelor de trezorerie cu dobândã pentru populatie plus dobânda aferentã;

- pentru perioada în care certificatele de trezorerie cu dobândã pentru populatie sunt în depozit, stabilitã din ziua fixatã pentru rãscumpãrare inclusiv si pânã în ziua prezentãrii titularului la ghiseul casieriei trezoreriei statului exclusiv, se plãteste dobânda calculatã prin aplicarea procentului de dobândã la termen asupra sumei rezultate din valoarea nominalã si dobânda aferentã perioadei subscrise.

ARTICOLUL 9

Regimul fiscal

Dobânzile încasate de cãtre populatie din subscrierea la certificatele de trezorerie cu dobândã pentru populatie nu sunt supuse impozitãrii.

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tãnãsescu

Bucuresti, 31 ianuarie 2003.

Nr. 172.

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

ORDIN

privind prospectul de emisiune al certificatelor de trezorerie pentru populatie cod 1072

În conformitate cu prevederile Legii datoriei publice nr. 81/1999 si ale Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea si utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, Ministerul Finantelor Publice lanseazã o emisiune de certificate de trezorerie cu dobândã pentru populatie prin trezoreria statului, începând cu data de 5 februarie 2003.

Trezoreria statului este abilitatã sã lanseze emisiuni de certificate de trezorerie pentru populatie, scop în care ministrul finantelor publice emite urmãtorul ordin:

ARTICOLUL 1

Forma si codul emisiunii

Certificatele de trezorerie cu dobândã pentru populatie se emit în formã nominalã si cuprind cuponul (matca) si certificatul de trezorerie propriu-zis.

Codul emisiunii este 1072.

ARTICOLUL 2

Data emisiunii

Certificatele de trezorerie cu dobândã pentru populatie se pun în vânzare în numerar si prin virament din conturile personale deschise la bãncile comerciale si la Casa de Economii si Consemnatiuni - C.E.C. - S.A., pe o perioadã de 180 de zile, cu subscriptie în zilele de: 5, 6, 7, 12, 13, 14, 19, 20, 21, 26, 27 si 28 februarie 2003.

Termenul de rãscumpãrare a certificatelor de trezorerie este în zilele de: 4, 5, 6, 11, 12, 13, 18, 19, 20, 25, 26 si 27 august 2003.

ARTICOLUL 3

Valoarea nominalã a emisiunii

Emisiunea de certificate de trezorerie cu dobândã pentru populatie reprezintã suma încasatã pânã în ultima zi de subscriptie.

ARTICOLUL 4

Valoarea nominalã a certificatelor de trezorerie cu dobândã pentru populatie

Emisiunea de certificate de trezorerie cu dobândã pentru populatie se efectueazã prin certificate de trezorerie cu o valoare nominalã de 1.000.000 lei, 5.000.000 lei, 10.000.000 lei, 20.000.000 lei si 50.000.000 lei, pe termen de 180 de zile calendaristice.

La cumpãrare titularii certificatelor de trezorerie pot împuternici si o altã persoanã pentru rãscumpãrare.

ARTICOLUL 5

Rata dobânzii

Dobânda aferentã certificatelor de trezorerie cu dobândã pentru populatie este de 16,5% pe an, pentru o perioadã de subscriere de 180 de zile calendaristice, calculatã dupã formula:

D = VN x 16,5 x 180/360 x 100

în care:

D = suma dobânzii;

VN = valoarea nominalã a certificatului de trezorerie.

ARTICOLUL 6

Data scadentei

Scadenta emisiunii de certificate de trezorerie cu dobândã pentru populatie se stabileste începând cu ziua încasãrii contravalorii acestora si pânã la data împlinirii termenului de 180 de zile calendaristice inclusiv.

ARTICOLUL 7

Închiderea emisiunii

Operatiunea de închidere a emisiunii de certificate de trezorerie cu dobândã pentru populatie are loc în data de 28 februarie 2003, la ora 14,00.

ARTICOLUL 8

Conditiile de rãscumpãrare si de platã a dobânzii

Rãscumpãrarea este operatiunea prin care unitãtile trezoreriei statului ramburseazã la termenul stabilit valoarea nominalã a certificatelor de trezorerie prezentate de cãtre persoanele fizice care au subscris la emisiunile de certificate de trezorerie cu dobândã pentru populatie, la aceeasi unitate a trezoreriei statului.

O datã cu rãscumpãrarea la scadentã a certificatelor de trezorerie cu dobândã pentru populatie, unitãtile trezoreriei statului plãtesc persoanelor respective si dobânzile aferente.

Rãscumpãrarea certificatelor de trezorerie cu dobândã pentru populatie se poate efectua si prin subscrierea de cãtre titular a sumelor la noua emisiune de certificate de trezorerie care se lanseazã în zilele respective, cu posibilitatea de a încasa dobânda aferentã sau de a o subscrie pe certificate de trezorerie, dupã caz.

Operatiunile privind rãscumpãrarea certificatelor de trezorerie cu dobândã pentru populatie si plata dobânzilor se efectueazã prin ghiseele casieriilor trezoreriei statului. Data rãscumpãrãrii certificatelor de trezorerie cu dobândã pentru populatie este prima zi lucrãtoare dupã împlinirea a 180 de zile calendaristice inclusiv.

Titularii pot prezenta certificatele de trezorerie cu dobândã pentru populatie pentru rãscumpãrare si înaintea datei de rãscumpãrare, situatie în care pentru perioada de subscriere, care se calculeazã din ziua încasãrii sumei si pânã în ziua prezentãrii pentru rãscumpãrare exclusiv, se acordã dobândã la vedere.

Certificatele de trezorerie cu dobândã pentru populatie neprezentate pentru rãscumpãrare în ziua stabilitã (ziua scadentei) se transformã în depozite la trezoreria statului.

Nivelul dobânzii la termen se modificã începând cu data de 4 februarie 2003 la 16,5% pe an. Ele se rãscumpãrã de cãtre trezoreria statului în ziua prezentãrii titularului la ghiseele acesteia, astfel:

a) Certificatele de trezorerie prezentate trezoreriei statului în maximum 30 de zile de la data scadentei (titularul se prezintã în a 31-a zi, certificatele de trezorerie rãmân în depozit la vedere maximum 30 de zile) vor fi rãscumpãrate astfel:

- pentru perioada subscrisã, 180 de zile calendaristice, se achitã suma nominalã a certificatelor de trezorerie cu dobândã pentru populatie plus dobânda aferentã;

- pentru perioada de maximum 30 de zile, stabilitã din ziua fixatã pentru rãscumpãrare inclusiv si pânã în ziua prezentãrii la ghiseul casieriei trezoreriei statului exclusiv, se plãteste pentru suma subscrisã dobândã la vedere.

b) Certificatele de trezorerie prezentate în termen de peste 30 de zile de la data scadentei (titularul se prezintã în a 32-a zi, certificatele de trezorerie rãmân în depozit la termen 31 de zile) vor fi rãscumpãrate cu dobânda capitalizatã astfel:

- pentru perioada subscrisã, 180 de zile calendaristice, se achitã suma nominalã a certificatelor de trezorerie cu dobândã pentru populatie plus dobânda aferentã;

- pentru perioada în care certificatele de trezorerie cu dobândã pentru populatie sunt în depozit, stabilitã din ziua fixatã pentru rãscumpãrare inclusiv si pânã în ziua prezentãrii titularului la ghiseul casieriei trezoreriei statului exclusiv, se plãteste dobânda calculatã prin aplicarea procentului de dobândã la termen asupra sumei rezultate din valoarea nominalã si dobânda aferentã perioadei subscrise.

ARTICOLUL 9

Regimul fiscal

Dobânzile încasate de cãtre populatie din subscrierea la certificatele de trezorerie cu dobândã pentru populatie nu sunt supuse impozitãrii.

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tãnãsescu

Bucuresti, 31 ianuarie 2003.

Nr. 176.

ACTE ALE BÃNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

BANCA NATIONALÃ A ROMÂNIEI

CIRCULARÃ

privind nivelul ratei dobânzii de referintã a Bãncii Nationale a României, valabil în luna februarie 2003

Având în vedere prevederile Legii nr. 101/1998 privind Statutul Bãncii Nationale a României, cu modificãrile ulterioare, si tinând seama de evolutiile macroeconomice si monetare recente,

Banca Nationalã a României hotãrãste:

Pentru luna februarie 2003 nivelul ratei dobânzii de referintã a Bãncii Nationale a României este de 19,2% pe an.

GUVERNATORUL BÃNCII NATIONALE A ROMÂNIEI,

MUGUR ISÃRESCU

Bucuresti, 3 februarie 2003.

Nr. 3.