MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI
P A R T E A I
Anul 171 (XV) - Nr. 68 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Duminică, 2 februarie 2003
SUMAR
ORDONANTE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
36. - Ordonantă privind corelarea unor dispozitii
din legislatia financiar-fiscală
41. - Ordonantă privind dobândirea si schimbarea pe
cale administrativă a numelor persoanelor fizice
42. - Ordonantă privind organizarea si functionarea
serviciilor de iluminat public
ORDONANTE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
GUVERNUL ROMÂNIEI
privind
corelarea unor dispozitii din legislatia financiar-fiscală
În temeiul art. 107 din Constitutie si al art. 1 pct. II.4 din Legea nr.
680/2002 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,
Guvernul României adoptă prezenta ordonantă.
Art. I. - Alineatul (3) al articolului 15 din Ordonanta de urgentă a Guvernului
nr. 163/2000 pentru diminuarea arieratelor la bugetul de stat, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 19 octombrie 2000,
aprobată prin Legea nr. 720/2001, se modifică si va avea următorul cuprins:
“(3) Verificarea agentilor economici beneficiari ai facilitătilor
prevăzute de prezenta ordonantă de urgentă, care au depus pe propria
răspundere, în termen, la organele fiscale teritoriale la care sunt
înregistrati ca plătitori de taxe si impozite, situatia privind majorările de
întârziere si/sau dobânzile calculate si neplătite, se va realiza cu ocazia
controlului fiscal prevăzut de Ordonanta Guvernului nr. 70/1997 privind
controlul fiscal, aprobată cu modificări prin Legea nr. 64/1999, cu
modificările si completările ulterioare.”
Art. II. - Legea nr. 414/2002 privind impozitul pe profit, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 456 din 27 iunie 2002, se modifică si se
completează după cum urmează:
1. Alineatul (5) al articolului 1 va avea următorul cuprins:
“(5) Persoanele juridice române fără scop patrimonial plătesc impozit pe
profitul corespunzător veniturilor economice care exced limita prevăzută la
alin. (4). Profitul impozabil se impozitează cu cota prevăzută la art. 2 alin.
(1).”
2. Articolul 2 se completează cu un nou alineat, alineatul (7), care
va avea următorul cuprins:
“(7) Sumele înregistrate în conturi de rezerve, reprezentând facilităti
fiscale, potrivit legii, nu pot fi utilizate pentru majorarea capitalului
social sau pentru acoperirea pierderilor. În cazul în care nu sunt respectate
prevederile acestui alineat, asupra acestor sume se recalculează impozitul pe
profit si se vor calcula majorări/dobânzi de întârziere si penalităti de
întârziere de la data aplicării facilitătii respective, potrivit legii.”
3. Litera a) a alineatului (3) al articolului 9 va avea următorul
cuprins:
“a) rezerva, în limita a 5% din profitul contabil, înainte de
determinarea impozitului pe profit din care se scad veniturile neimpozabile si
se adaugă cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, până ce aceasta
va atinge a cincea parte din capitalul social subscris si vărsat sau
din patrimoniu, după caz potrivit legilor de organizare si funcţionare.”
4. Alineatul (5) al articolului 10 va avea următorul cuprins:
“(5) În cazul împrumuturilor obtinute de la alte entităti, cu exceptia
băncilor, sucursalelor acestora si cooperativelor de credit, române sau
străine, a societătilor de leasing pentru operatiuni de leasing, a societătilor
de credit ipotecar, dobânzile deductibile sunt limitate la:
a) nivelul ratei dobânzii de referintă a Băncii Nationale a României,
corespunzătoare ultimei luni din trimestru, pentru împrumuturile în lei; si
b) nivelul ratei dobânzii anuale de 9%, respectiv 2,25% trimestrial,
pentru împrumuturile în valută. Acest nivel al ratei dobânzii se aplică la
determinarea profitului impozabil aferent anului fiscal 2003. Nivelul ratei
dobânzii pentru împrumuturile în valută se va actualiza prin hotărâre a
Guvernului.”
5. Alineatul (7) al articolului 10 va avea următorul cuprins:
“(7) Prevederile alin. (1) si (3) nu se aplică băncilor persoane
juridice române, sucursalelor băncilor străine care îsi desfăsoară activitatea
în România, societătilor comerciale pentru operatiunile de leasing,
societătilor de credit ipotecar, precum si institutiilor de credit.”
6. Alineatul (2) al articolului 13 va avea următorul cuprins:
“(2) Pierderea fiscală înregistrată de contribuabilii care îsi încetează
existenta prin divizare sau fuziune nu se recuperează de către contribuabilii
nou-înfiintati sau de către cei care preiau patrimoniul societătii absorbite,
după caz.”
7. După alineatul (2) al articolului 16 se introduce alineatul (3) cu
următorul cuprins:
“(3) În cazul persoanelor juridice străine care realizează veniturile
prevăzute la alin. (1) si (2) obligatia completării si depunerii declaratiei de
impunere, în numele si în contul persoanei juridice străine, precum si a
calculării, retinerii si plătii impozitului revine persoanei juridice rezidente
ale cărei valori se tranzactionează sau societătii de intermediere/societătii
de servicii de investitii financiare, o dată cu primul termen stabilit la art.
20.”
8. Alineatul (2) al articolului 33 va avea următorul cuprins:
“(2) Ca exceptie de la prevederile alin. (1), impozitul pe profit,
dobânzile/majorările de întârziere si amenzile datorate de regiile autonome din
subordinea consiliilor locale si a consiliilor judetene, precum si cele
datorate de societătile comerciale în care consiliile locale si/sau consiliile
judetene sunt actionari majoritari sunt venituri ale bugetelor locale
respective.”
Art. III. - Ordonanta Guvernului nr. 68/1997 privind procedura de întocmire si
depunere a declaratiilor de impozite si taxe, republicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 121 din 24 martie 1999, cu modificările si
completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:
1. După alineatul (4) al articolului 2 se introduc alineatele (41) si (42) cu următorul
cuprins:
“(41) În caz de inactivitate temporară, precum si în cazul obligatiilor de
declarare a unor venituri care, potrivit legii, sunt scutite la plata
impozitului pe venit, plătitorii de impozite si taxe pot beneficia de regimul
derogatoriu de depunere a declaratiilor de impozite si taxe.
(42) Regimul derogatoriu, precum si conditiile în care plătitorii de
impozite si taxe pot beneficia de regimul derogatoriu se stabilesc prin norme
metodologice aprobate prin ordin al ministrului finantelor publice.”
2. După alineatul (1) al articolului 4 se introduce alineatul (11) cu următorul
cuprins:
“(11) Declaratia de
impozite si taxe se poate depune de către plătitor si prin mijloace
electronice, conform normelor metodologice aprobate prin ordin al ministrului
finantelor publice.”
3. Articolul 5 se abrogă.
4. După articolul 10 se introduce un nou articol, articolul 101, care va avea
următorul cuprins:
“Art. 101. - Procedura stabilirii din oficiu a impozitelor si taxelor se
reglementează conform normelor metodologice aprobate prin ordin al ministrului
finantelor publice.”
5. Articolul 13 va avea următorul cuprins:
“Art. 13. - Nedepunerea la termen a declaratiei de impozite si taxe se
penalizează după cum urmează:
a) cu 10% din impozitul sau din taxa datorată ori stabilită din oficiu,
după caz, dacă declaratia este depusă cu o întârziere de până la 30 de zile
inclusiv fată de termenul legal stabilit;
b) cu 30% din impozitul sau din taxa datorată ori stabilită din oficiu,
după caz, dacă declaratia este depusă cu o întârziere de până la 60 de zile
inclusiv fată de termenul legal stabilit;
c) cu 50% din impozitul sau din taxa datorată ori stabilită din oficiu,
după caz, dacă declaratia este depusă cu o întârziere de peste 60 de zile fată
de termenul legal stabilit;
d) cu 500.000 lei, în cazul nedepunerii la termen a declaratiei de
impozite si taxe de către plătitorii care au obligatii declarative, dar care,
pentru perioada de raportare, nu au obligatii de plată la bugetul de stat.”
6. După articolul 13 se introduc două noi articole, articolele 131 si 132, care vor avea
următorul cuprins:
“Art. 131. - (1) Nedepunerea la termen a declaratiilor prevăzute de legislatia
privind impozitul pe venit se penalizează după cum urmează:
a) cu 100.000 lei pentru contribuabilii persoane fizice, dacă declaratia
este depusă cu o întârziere de până la 30 de zile inclusiv fată de termenul
legal stabilit;
b) cu 500.000 lei pentru contribuabilii persoane fizice, dacă declaratia
este depusă cu o întârziere de peste 30 de zile fată de termenul legal
stabilit;
c) cu 1.500.000 lei pentru asociatiile fără personalitate juridică.
(2) Penalitătile aplicate potrivit alin. (1) lit. a) si b) se majorează
cu 10% din diferenta de impozit anual rămas de achitat, stabilită prin decizia
de impunere.
Art. 132. - (1) Penalitătile aplicate potrivit prevederilor art. 13 si 131 pentru nedepunerea la
termen a declaratiei de impozite si taxe nu pot să depăsească suma de 10
milioane lei în cazul persoanelor fizice, respectiv 50 milioane lei în cazul
persoanelor juridice.
(2) Penalitătile calculate la suma impozitelor si taxelor stabilite din
oficiu sunt datorate astfel cum au fost stabilite, indiferent de modalitatea de
regularizare ulterioară a impozitelor sau taxelor.”
7. După alineatul (1) al articolului 17 se introduce alineatul (2) cu
următorul cuprins:
“(2) Procedura de constatare a faptelor prevăzute la art. 13 si 131 se stabileste prin
norme metodologice aprobate prin ordin al ministrului finantelor publice.”
8. După articolul 19 se introduce articolul 191 cu următorul cuprins:
“Art. 191. - Pentru aplicarea unitară a prevederilor prezentei ordonante se
constituie la nivelul Ministerului Finantelor Publice, potrivit legii, Comisia
centrală pentru administrare fiscală, condusă de secretarul de stat coordonator
al activitătii de administrare. Componenta comisiei centrale se aprobă prin
ordin al ministrului finantelor publice. Deciziile Comisiei centrale pentru
administrare fiscală se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.”
Art. IV. - Ordonanta Guvernului nr. 82/1998 privind înregistrarea fiscală a
plătitorilor de impozite si taxe, republicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 712 din 1 octombrie 2002, se modifică si se completează după cum
urmează:
1. Alineatul (5) al articolului 1 se modifică si va avea următorul
cuprins:
“(5) Persoanele fizice străine si persoanele fizice române fără
domiciliu în România, care realizează venituri din România, sunt obligate să
completeze si să depună declaratie de înregistrare fiscală pentru persoane
străine si persoane fizice române fără domiciliu în România, în vederea
atribuirii numărului de identificare fiscală si a eliberării certificatului de
înregistrare fiscală.”
2. Alineatul (6) al articolului 1 va avea următorul cuprins:
“(6) În cazul în care plătitorii de impozite si taxe persoane fizice au
calitatea de angajator, acestea sunt obligate să depună declaratie de
înregistrare fiscală, în conditiile art. 3.”
3. Articolul 3 va avea următorul cuprins:
“Art. 3. - (1) Declaratiile de înregistrare fiscală se depun la organul
fiscal competent, care va fi stabilit prin ordin al ministrului finantelor
publice.
(2) Declaratiile de înregistrare fiscală se depun în termen de 15 zile
de la eliberarea autorizatiei de functionare sau a actului legal de înfiintare,
după caz.
(3) Plătitorii de impozite si taxe prevăzuti la art. 1 alin. (4) si (5)
depun declaratia de înregistrare fiscală în termen de 15 zile de la data
obtinerii primului venit.
(4) Plătitorii de impozite si taxe prevăzuti la art. 1 alin. (5), care
au calitatea de salariat, depun declaratia de înregistrare fiscală în termen de
5 zile de la data începerii activitătii.
(5) Plătitorii de impozite si taxe prevăzuti la art. 1 alin. (6) depun
declaratia de înregistrare fiscală în termen de 15 zile de la data dobândirii
calitătii de angajator.
(6) Plătitorii de impozite si taxe pot să-si desemneze un împuternicit
pentru completarea si depunerea declaratiei de înregistrare fiscală, pe baza
unei procuri sau a unui contract în formă scrisă, autentificate.
(7) În cazul în care plătitorii de impozite si taxe prevăzuti la art. 1
alin. (5) nu se află pe teritoriul României, declaratia de înregistrare fiscală
poate fi completată si depusă la organul fiscal competent de către plătitorul
de venit fără ca acesta să prezinte o împuternicire specială.”
4. Articolul 8 va avea următorul cuprins:
“Art. 8. - (1) Modificările intervenite în datele declarate de către
plătitorii de impozite si taxe care au obligatia înregistrării fiscale prin
depunerea declaratiei de înregistrare fiscală se comunică organelor fiscale de
către acestia prin completarea si depunerea unei declaratii de mentiuni,
conform procedurii stabilite de Ministerul Finantelor Publice.
(2) Declaratiile de mentiuni se depun în termen de 15 zile de la data producerii
modificărilor.”
5. După alineatul (6) al articolului 9 se introduce alineatul (7) cu
următorul cuprins:
“(7) Sucursalele sau alte subunităti fără personalitate juridică ale
plătitorilor de impozite si taxe din România nu pot fi înregistrate ca plătitori
de taxă pe valoarea adăugată.”
6. Articolul 15 va avea următorul cuprins:
“Art. 15. - Autorizarea, dată în baza Legii nr. 507/2002 privind
organizarea si desfăsurarea unor activităti economice de către persoane fizice,
va fi comunicată lunar de către organele administratiei publice locale
organului fiscal competent, pentru evidenta fiscală.”
7. Articolul 19 va avea următorul cuprins:
“Art. 19. - Prevederile art. 17 si 18 referitoare la contraventii se
completează cu dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul
juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr.
180/2002, cu modificările ulterioare.”
8. După articolul 22 se introduce articolul 221 cu următorul cuprins:
“Art. 221. - (1) Ministerul Finantelor Publice organizează evidenta plătitorilor
de impozite si taxe, care contine:
a) date de identificare;
b) categoriile de obligatii de plată către bugetul de stat datorate
potrivit legii, denumite în continuare vector fiscal;
c) alte informatii necesare administrării impozitelor si taxelor.
(2) Datele prevăzute la alin. (1) se completează pe baza informatiilor
comunicate de contribuabili în declaratiile de înregistrare si în declaratiile
de mentiuni.”
Art. V. - Legea nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adăugată, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 371 din 1 iunie 2002, se modifică
si se completează după cum urmează:
1. Litera c) a
alineatului (1) al articolului 7 va avea următorul cuprins:
“c) locul unde beneficiarul are stabilit sediul activitătii sau, în lipsa
acestuia, domiciliul beneficiarului. În această categorie se încadrează:
1. închirierea de bunuri mobile corporale;
2. operatiunile de leasing având ca obiect utilizarea bunurilor mobile;
3. cesiunile si/sau concesiunile dreptului de autor, de brevete, de
licente, de mărci de fabrică si de comert si alte drepturi similare;
4. serviciile de publicitate;
5. serviciile consultantilor, inginerilor, birourilor de studii,
avocatilor, expertilor contabili si alte servicii similare;
6. prelucrarea de date, furnizarea de informatii;
7. operatiunile bancare, financiare, de asigurare si/sau de reasigurare;
8. punerea la dispozitie de personal;
9. telecomunicatiile. Sunt considerate servicii de telecomunicatii serviciile
având ca obiect transmiterea, emiterea si receptia de semnale, înscrisuri,
imagini si sunete sau informatii de orice natură prin fir, radio, mijloace
optice sau alte mijloace electromagnetice, inclusiv cedarea dreptului de
utilizare a mijloacelor pentru astfel de transmisii, emiteri sau receptii.
Serviciile de telecomunicatii cuprind, de asemenea, si furnizarea accesului la
retelele de informatii mondiale;
10. serviciile de radiodifuziune si de televiziune;
11. serviciile furnizate pe cale electronică. Sunt considerate servicii
furnizate pe cale electronică: furnizarea si conceperea de site-uri
informatice, mentenanta la distantă a programelor si echipamentelor, furnizarea
de programe informatice si mentinerea la zi a acestora, furnizarea de imagini,
de texte si de informatii si punerea la dispozitie a bazei de date, furnizarea
de muzică, de filme si de jocuri, inclusiv jocuri de noroc sau de bani, si
emisiuni sau manifestări politice, culturale, artistice, sportive, stiintifice,
de divertisment si alte servicii similare. Atunci când furnizorul de servicii
si clientul său comunică prin curier electronic, aceasta nu înseamnă în sine că
serviciul furnizat este un serviciu electronic;
12. prestările intermediarilor care intervin în furnizarea serviciilor
prevăzute la pct. 1-11.”
2. Litera a) a alineatului (2) al articolului 9 va avea următorul
cuprins:
“a) activitătile de cercetare-dezvoltare si inovare pentru realizarea
programelor, subprogramelor si proiectelor, precum si a actiunilor cuprinse în
Planul national de cercetare-dezvoltare si inovare în programele nucleu si în
planurile sectoriale, prevăzute de Ordonanta Guvernului nr. 57/2002 privind
cercetarea stiintifică si dezvoltarea tehnologică. Sunt, de asemenea, scutite
activitătile de cercetare-dezvoltare si inovare finantate în parteneriat
international, regional si bilateral;”
3. După litera n) a alineatului (2) al articolului 9 se introduce
litera o) cu următorul cuprins:
“o) arendarea, concesionarea si închirierea de bunuri imobile, cu
următoarele exceptii:
1. operatiunile de cazare care sunt efectuate în cadrul sectorului
hotelier sau al sectoarelor cu functie similară, inclusiv închirierea
terenurilor amenajate pentru camping;
2. închirierea amplasamentelor pentru stationarea vehiculelor;
3. închirierea utilajelor si a masinilor fixate în bunurile imobile;
4. închirierea seifurilor.”
4. Alineatul (6) al articolului 9 va avea următorul cuprins:
“(6) Persoanele impozabile pot opta pentru plata taxei pe valoarea
adăugată în cazul:
a) operatiunilor de arendare, concesionare si închiriere de bunuri
imobile, prevăzute la alin. (2) lit. o), în conditiile stabilite prin normele
de aplicare a legii;
b) operatiunilor prevăzute la alin. (3).”
5. După litera g) a articolului 10 se introduce litera h) cu
următorul cuprins:
“h) importul bunurilor efectuate în România de către fortele statelor
membre NATO pentru uzul acestor forte sau al personalului civil însotitor ori
pentru aprovizionarea popotelor lor sau cantinelor, în cazul în care aceste
forte sunt destinate efortului comun de apărare.”
6. Litera g) a alineatului (1) al articolului 11 va avea următorul
cuprins:
“g) prestările de servicii efectuate pentru nevoile directe ale navelor
si aeronavelor care efectuează transporturi internationale de persoane si de
mărfuri, precum si pentru încărcătura lor;”
7. După litera r) a articolului 11 se introduce litera s) cu
următorul cuprins:
“s) livrările de bunuri si prestările de servicii efectuate pentru fortele
statelor membre NATO pentru uzul acestora sau al personalului civil însotitor
ori pentru aprovizionarea popotelor lor sau cantinelor, în cazul în care aceste
forte sunt destinate efortului comun de apărare. În cazul în care bunurile nu
sunt expediate sau transportate în afara tării si pentru prestările de
servicii, scutirea se acordă potrivit unei proceduri de restituire a taxei
stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice.”
8. Alineatul (2) al articolului 17 va avea următorul cuprins:
“(2) Amânarea exigibilitătii taxei pe valoarea adăugată prevăzută la
alin. (1) se realizează astfel:
a) beneficiarii prevăzuti la alin. (1) au obligatia să achite în numele
furnizorului taxa pe valoarea adăugată direct la bugetul statului, la termenele
prevăzute la alin. (1), sau să compenseze această taxă cu taxa de rambursat
rezultată din decontul lunii precedente depus la organele fiscale. Taxa pe
valoarea adăugată achitată sau compensată devine deductibilă si se înscrie în
decontul de taxă pe valoarea adăugată din luna respectivă. Cu suma achitată sau
compensată se va diminua corespunzător datoria fată de furnizor. În situatia în
care beneficiarii nu achită sau nu compensează taxa pe valoarea adăugată la
termenele prevăzute la alin. (1), vor fi obligati să plătească dobânzi si
penalităti de întârziere în cuantumul stabilit pentru neplata obligatiilor fată
de bugetul de stat;
b) furnizorii vor înregistra ca taxă neexigibilă taxa pe valoarea
adăugată aferentă livrărilor prevăzute la alin. (1), pentru care nu mai au
obligatia de plată la bugetul de stat. În luna în care beneficiarii achită sau
compensează taxa pe valoarea adăugată respectivă, taxa devine exigibilă, dar
furnizorii îsi vor reduce corespunzător suma taxei colectate si concomitent vor
reduce datoria beneficiarilor consemnată în conturile de clienti. Furnizorii nu
vor fi obligati la plata de dobânzi si penalităti de întârziere pentru neplata
în termen de către beneficiari a sumelor reprezentând taxa pe valoarea adăugată
a cărei exigibilitate a fost amânată potrivit prevederilor alin. (1).”
9. Litera b) a alineatului (2) al articolului 22 se abrogă.
10. Litera c) a alineatului (2) al articolului 22 va avea următorul
cuprins:
“c) la data plătii efective sau, după caz, la data compensării cu taxa
pe valoarea adăugată de rambursat din decontul lunii precedente, pentru
operatiunile prevăzute la art. 17.”
11. Litera d) a alineatului (5) al articolului 22 va avea următorul
cuprins:
“d) taxa pe valoarea adăugată evidentiată în decontul privind taxa pe
valoarea adăugată, pentru operatiunile prevăzute la art. 29 lit. D.d)-f);”
12. Litera e) a alineatului (5) al articolului 22 va avea următorul
cuprins:
“e) taxa pe valoarea adăugată achitată de beneficiar în numele
furnizorului sau compensată cu taxa de rambursat din decontul lunii precedente,
pentru operatiunile prevăzute la art. 17.”
13. Litera d) a alineatului (1) al articolului 24 va avea următorul
cuprins:
“d) pentru deducerea prevăzută la art. 22 alin. (5) lit. d), cu factura
externă sau documentul care atestă plata prestatorului extern, în cazul
plătilor fără factură, si nota contabilă în care se consemnează taxa pe
valoarea adăugată aferentă operatiunilor respective, atât ca taxă colectată,
cât si ca taxă deductibilă;”
14. Litera e) a alineatului (1) al articolului 24 va avea următorul
cuprins:
“e) pentru deducerea prevăzută la art. 22 alin. (5) lit. e), cu facturi
fiscale sau alte documente legal aprobate, emise pe numele său de către
persoane impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, si
documentul care confirmă achitarea taxei pe valoarea adăugată sau, în cazul
compensării, decontul privind taxa pe valoarea adăugată aferent lunii
precedente, din care rezultă taxa de rambursat, si nota contabilă prin care s-a
efectuat compensarea.”
15. Articolul 27 va avea următorul cuprins:
“Art. 27. - (1) Persoanele impozabile pot solicita ori rambursarea cu
control anticipat, ori rambursarea cu control ulterior a diferentei de taxă
rămase după compensarea efectuată conform art. 26 alin. (1).
(2) Rambursarea cu control anticipat se efectuează de organele fiscale
teritoriale în termen de 30 de zile lucrătoare de la data depunerii cererii de
rambursare, pe baza verificărilor efectuate de organele de control fiscal.
(3) Rambursarea cu control ulterior se efectuează de organele fiscale
teritoriale în termen de 15 zile lucrătoare de la data depunerii cererii de
rambursare, pentru persoanele impozabile care se încadrează în conditiile
stabilite prin normele de aplicare a prezentei legi, cu verificarea ulterioară
efectuată de organele de control fiscal în termen de maximum 1 an de la data
rambursării efective. Dacă se dovedeste că suma rambursată este gresită,
organele fiscale pot solicita restituirea sumei respective în conformitate cu
prevederile pentru taxa pe valoarea adăugată neplătită.
(4) Rambursarea taxei pe valoarea adăugată poate fi solicitată lunar.”
16. Punctul 4 al literei D.c) a articolului 29 va avea următorul
cuprins:
“4. masinile industriale, utilajele, instalatiile si echipamentele care
se importă în vederea efectuării si derulării investitiilor prin care se
realizează o unitate productivă nouă, se dezvoltă capacitătile existente sau se
retehnologizează fabrici, sectii, ateliere, precum si masinile agricole si
mijloacele de transport destinate realizării de activităti productive, pe
termen de 120 de zile de la data efectuării importului. De asemenea, se
suspendă plata taxei pe valoarea adăugată la organele vamale, pe termen de 60
de zile, pentru materiile prime care nu se produc în tară sau sunt deficitare,
importate în vederea realizării obiectului de activitate.
Atestarea dreptului de a beneficia de suspendarea plătii taxei pe
valoarea adăugată în vamă pentru importurile prevăzute la pct. 1, 2, 3 si 4 se
face în conditii stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice.”
17. Literele D.d)-D.f) ale articolului 29 vor avea următorul cuprins:
“d) taxa pe valoarea adăugată aferentă operatiunilor de leasing
contractate cu locatori/finantatori din străinătate se achită de către
persoanele care nu sunt înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată,
indiferent de statutul lor juridic, pe data de 25 a lunii următoare celei în
care este prevăzută prin contract data de plată a ratelor si/sau pe data de 25
a lunii următoare celei în care au avut loc plăti de avansuri. Persoanele
impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată vor evidentia
taxa aferentă acestor operatiuni, atât ca taxă colectată, cât si ca taxă
deductibilă, în decontul privind taxa pe valoarea adăugată întocmit pentru luna
în care este prevăzută prin contract data pentru plata ratelor si/sau luna în care
au loc plăti de avansuri. Dacă la expirarea contractului de leasing bunurile
care au făcut obiectul acestuia trec în proprietatea beneficiarului, taxa pe
valoarea adăugată datorată pentru valoarea la care se face transferul dreptului
de proprietate asupra bunurilor respective se achită la organele vamale;
e) taxa pe valoarea adăugată aferentă serviciilor contractate de
beneficiari din România cu prestatori cu sediul sau cu domiciliul în
străinătate, pentru care locul prestării se consideră a fi în România, potrivit
art. 7 lit. c), exclusiv operatiunile de leasing contractate cu
locatori/finantatori din străinătate, care sunt reglementate la lit. d), se
achită de către persoanele care nu sunt înregistrate ca plătitori de taxă pe
valoarea adăugată, indiferent de statutul lor juridic, pe data de 25 a lunii
următoare celei în care a fost primită factura externă sau pe data de 25 a
lunii următoare celei în care a fost efectuată o plată fără factură către
prestatorul extern. În cazul persoanelor înregistrate ca plătitori de taxă pe
valoarea adăugată, taxa aferentă acestor operatiuni se consemnează în decontul
privind taxa pe valoarea adăugată, atât ca taxă colectată, cât si ca taxă
deductibilă, în luna în care a fost primită factura externă sau a fost
efectuată o plată fără factură către prestatorul extern;
f) prevederile lit. e) se aplică si serviciilor contractate de
beneficiari din România cu prestatori cu sediul sau cu domiciliul în
străinătate pentru care locul prestării se consideră a fi în România, potrivit
art. 7 lit. a), b) si d), în situatia în care prestatorul extern nu si-a
desemnat un reprezentant fiscal în România;”
18. Litera D.h) a articolului 29 va avea următorul cuprins:
“h) în cazul persoanelor impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe
valoarea adăugată, dacă din decontul privind taxa pe valoarea adăugată din luna
precedentă rezultă taxa de rambursat, acestea au dreptul să compenseze această
sumă cu suma datorată potrivit prevederilor lit. c).”
19. Punctul 12 din anexă se abrogă.
Art. VI. - Ordonanta Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele si taxele locale,
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 10
septembrie 2002, cu completările ulterioare, se modifică si se completează după
cum urmează:
1. Punctul 7 subpunctul (12) din anexa nr. 2 va avea următorul
cuprins:
“(12) constructii hidrometrice, oceanografice, hidrometeorologice,
hidrotehnice, de îmbunătătiri funciare, canale navigabile;”
2. Punctul 2 al literei B a anexei nr. 5 se modifică si va avea
următorul cuprins:
“2. terenurile care prin natura lor si nu prin destinatia dată sunt
improprii pentru agricultură sau silvicultură, inclusiv cele ocupate de iazuri,
bălti, lacuri de acumulare sau căi navigabile, cele folosite pentru
activitătile de apărare împotriva inundatiilor, gospodărirea apelor,
hidrometeorologie, cele care contribuie la exploatarea surselor de apă, cele
folosite ca zone de protectie definite de Legea apelor nr. 107/1996, cu
modificările ulterioare, precum si terenurile utilizate pentru exploatările din
subsol, în măsura în care nu afectează folosirea suprafetei solului. Încadrarea
terenurilor în aceste categorii se face de către consiliile locale, prin
hotărâre;”
3. Litera B a anexei nr. 5 se completează cu un nou punct, punctul 5,
care va avea următorul cuprins:
.5. terenurile aferente complexurilor hidrotehnice sau de navigatie.”
Art. VII. - Legea nr. 521/2002 privind regimul de supraveghere si autorizare a
productiei, importului si circulatiei unor produse supuse accizelor, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 571 din 2 august 2002, se
modifică după cum urmează:
1. Articolul 39 va avea următorul cuprins:
“Art. 39. - (1) Orice modificare adusă datelor initiale avute în vedere
la eliberarea autorizatiilor, conform art. 33, va fi adusă la cunostintă
organului emitent al acestora de către agentii economici în cauză, în termen de
15 zile de la data înregistrării modificării.
(2) Cesionarea ori înstrăinarea sub orice formă a actiunilor, a părtilor
sociale sau a activelor fixe ale societătii comerciale autorizate, cu
autorizatie expirată, anulată ori suspendată conform prevederilor prezentei
legi va fi adusă la cunostintă organului emitent al autorizatiilor cu cel putin
60 de zile înainte de realizarea acestei operatiuni, în vederea efectuării
controlului financiar-fiscal.
(3) Cesionarea ori înstrăinarea sub orice altă formă a actiunilor, a
părtilor sociale sau a activelor fixe ale societătii comerciale autorizate, cu
autorizatie expirată, anulată ori suspendată se va putea face numai după ce
s-au achitat la bugetul de stat toate obligatiile fiscale sau după ce persoana
care urmează să preia societatea comercială a confirmat posibilitatea plătii
tuturor debitelor către bugetul de stat prin depunerea unei scrisori de
garantie bancară.”
2. Litera s) a alineatului (1) al articolului 52 va avea următorul
cuprins:
“s) practicarea de preturi de vânzare mai mici decât preturile minime
stabilite pe produse, potrivit prezentei legi, la care se adaugă taxa pe
valoarea adăugată.”
Art. VIII. - (1) Începând cu data intrării în vigoare a prevederilor prezentei
ordonante, îsi încetează aplicabilitatea scutirile de la plata taxelor vamale,
prevăzute la:
a) art. 19 alin. (1) lit. d) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
102/1999 privind protectia specială si încadrarea în muncă a persoanelor cu
handicap, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 519/2002;
b) art. 10 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea
eroilor-martiri si acordarea unor drepturi urmasilor acestora, rănitilor,
precum si luptătorilor pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989,
republicată, cu modificările si completările ulterioare;
c) pct. 9 din anexa nr. 6 la Regulamentul de aplicare a Codului vamal al
României, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.114/2001, cu exceptia
prevederilor paragrafului 2.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică bunurilor prevăzute la următoarele
pozitii tarifare din Tariful vamal de import al României:
a) pozitia tarifară 87.02 - autovehicule pentru transportul de minimum
10 persoane, inclusiv soferul;
b) pozitia tarifară 87.03 - autoturisme si alte autovehicule, în
principal concepute pentru transportul persoanelor, altele decât cele de la
pozitia tarifară 87.02, inclusiv masinile de tipul “break” si masinile de
curse;
c) pozitia tarifară 87.04 - autovehicule pentru transportul mărfurilor;
d) pozitia tarifară 87.11 - motociclete, inclusiv mopede, cu sau fără
atas, cu exceptia bicicletelor cu motor, bicicletelor cu motor auxiliar si
ataselor.
(3) Dispozitiile alin. (1) se aplică până la data de 31 decembrie 2003
inclusiv.
Art. IX. - Alineatul (1) al articolului 62 din Ordonanta Guvernului nr. 7/2001
privind impozitul pe venit, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 435 din 3 august 2001, aprobată cu modificări si completări prin Legea
nr. 493/2002, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si va
avea următorul cuprins:
“Art. 62. - (1) Contribuabilii au obligatia să completeze si să depună
la organul fiscal competent o declaratie de venit global, precum si declaratii
speciale, până la data de 15 mai a anului următor celui de realizare a
venitului.”
Art. X. - (1) Sumele reprezentând taxele de dezvoltare cuprinse în tarifele
pentru energia electrică si termică prevăzute la art. 2 din Ordonanta
Guvernului nr. 29/1994 privind constituirea si utilizarea Fondului special
pentru dezvoltarea sistemului energetic, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 208 din 10 august 1994, aprobată prin Legea nr.
136/1994, cu modificările si completările ulterioare, se virează de către
agentii economici prevăzuti la art. 3 din Ordonanta Guvernului nr. 29/1994,
aprobată prin Legea nr. 136/1994, cu modificările si completările ulterioare,
la bugetul de stat, lunar, până la data de 25 a lunii următoare celei în care
acestea se încasează.
(2) Taxele prevăzute la alin. (1) se declară lunar, până la data de 25 a
lunii următoare celei în care acestea se încasează, pe formularul stabilit prin
ordin al ministrului finantelor publice.
Art. XI. - (1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonante,
Ministerul Finantelor Publice virează la bugetul de stat:
a) sumele încasate din recuperarea creantelor României provenite din
activitatea de comert exterior si cooperare economică internatională, derulată
înainte de 31 decembrie 1989, conform Legii nr. 29/1994 privind autorizarea
Guvernului de a aproba negocierea în vederea recuperării creantelor României
provenite din activitatea de comert exterior si cooperare economică
internatională, derulată înainte de 31 decembrie 1989;
b) sumele rezultate din rambursarea împrumuturilor acordate din Fondul
special de dezvoltare aflat la dispozitia Guvernului, în baza următoarelor acte
normative: Hotărârea Guvernului nr. 745/1997 privind alocarea, din Fondul
special de dezvoltare aflat la dispozitia Guvernului, a sumei de 30 miliarde
lei pentru finantarea productiei de tractoare fabricate de Societatea
Comercială “Tractorul - UTB” - S.A. Brasov; Hotărârea Guvernului nr. 898/1997
privind alocarea, din Fondul special de dezvoltare aflat la dispozitia
Guvernului, a sumei de 50.475 milioane lei pentru finantarea investitiei
“Turnătorie de tuburi de presiune din fontă ductilă la Societatea Comercială
«Sidermet» - S.A. Călan, judetul Hunedoara”, cu modificările ulterioare;
Hotărârea Guvernului nr. 899/1997 privind alocarea, din Fondul special
de dezvoltare aflat la dispozitia Guvernului, a sumei de 42 miliarde lei pentru
finantarea investitiei “Turnătorie de tuburi la Societatea Comercială
«Siderurgica» - S.A. Hunedoara”; Hotărârea Guvernului nr. 935/1997 privind
alocarea din Fondul special de dezvoltare aflat la dispozitia Guvernului a
sumei de 6 miliarde lei pentru finantarea productiei de tractoare fabricate la
Societatea Comercială “Hart” - S.A. Miercurea-Ciuc; Hotărârea Guvernului nr.
880/1997 privind alocarea din Fondul special de dezvoltare aflat la dispozitia
Guvernului a sumei de 37 miliarde lei pentru finantarea liniei tehnologice
pentru elaborarea si turnarea semifabricatelor din otel pentru productia de
profiluri si tevi la Societatea Comercială “C.S. Resita” - S.A., inclusiv
dobânzile si majorările de întârziere aferente acestora;
c) sumele nete obtinute din reactivarea si rambursarea obligatiilor
agentilor economici reprezentând credite bancare pentru investitii, preluate în
contul datoriei publice în baza Legii nr. 7/1992 privind acoperirea financiară
a obligatiilor statului rămase neregularizate la 31 decembrie 1990 si preluarea
de către stat si băncile comerciale a pierderilor înregistrate în anii 1989 si
1990 de agentii economici cu capital de stat, precum si a creditelor bancare
neperformante;
d) sumele încasate din rambursarea ratelor la împrumuturile acordate
populatiei de Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. - S.A. în limita
depozitului de 5 miliarde lei constituit din sumele încasate în contul special
deschis la nivelul economiei din cota de 50% din vânzările de locuinte din
fondul locativ de stat, în temeiul prevederilor Legii nr. 67/1992 privind
constituirea unui depozit în lei la C.E.C. în vederea creditării constructiilor
de locuinte si ale Legii nr. 79/1992 cu privire la constituirea si utilizarea
fondului special din sumele încasate din vânzarea locuintelor construite din
fondurile statului, inclusiv dobânzile aferente acestora.
(2) Virarea la bugetul de stat a sumelor prevăzute la alin. (1) se
efectuează de către Ministerul Finantelor Publice în termen de 5 zile
lucrătoare de la încasarea acestora.
(3) Disponibilitătile din sursele prevăzute la alin. (1), existente la
data intrării în vigoare a prezentei ordonante în contul curent general al
trezoreriei statului, se virează la bugetul de stat.
(4) Se autorizează Ministerul Finantelor Publice să administreze în
cadrul contului curent general al Trezoreriei statului, prin conturi distincte,
următoarele:
a) fondul de risc constituit în baza prevederilor art. 26 alin. (3),
art. 30 alin. (2) si art. 40 alin. (2) din Legea datoriei publice nr. 81/1999;
b) Fondul de contrapartidă constituit în baza Hotărârii Guvernului nr.
794/1997 privind constituirea, administrarea si utilizarea Fondului de
contrapartidă;
c) fondul distinct constituit conform art. 3 din Ordonanta Guvernului
nr. 42/1994 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România si Banca
Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare în valoare de 175,6 milioane
dolari, destinat finantării proiectului de reabilitare a sectorului petrolier,
semnat la Washington la 1 iunie 1994, aprobată prin Legea nr. 126/1994, cu
modificările ulterioare;
d) comisionul de risc constituit conform art. III din anexa nr. 2 la
Ordonanta Guvernului nr. 34/1996 pentru ratificarea unor acorduri de împrumut
si de garantie externe si a unor amendamente la un acord de împrumut extern,
aprobată prin Legea nr. 22/1997, aferent Acordului de împrumut dintre România
si Banca Europeană pentru Reconstructie si Dezvoltare destinat Proiectului
pentru alimentarea cu apă si protectia mediului în Valea Jiului;
e) fondul de risc constituit conform art. 7 din Ordonanta Guvernului nr.
37/1997 pentru ratificarea Acordului de împrumut - Programul de dezvoltare a
utilitătilor municipale, etapa a II-a, dintre România si Banca Europeană pentru
Reconstructie si Dezvoltare, semnat la Bucuresti la 4 august 1997, aprobată
prin Legea nr. 186/2001;
f) sumele încasate în baza art. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului
nr. 38/2000 privind unele măsuri pentru diminuarea datoriei publice interne,
aprobată prin Legea nr. 315/2001, reprezentând venituri virate de ministerele
de resort si de Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor
Statului din vânzarea actiunilor emise de societătile comerciale si din
dividende, precum si de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare din
valorificarea activelor bancare neperformante, rămase după deducerea
cheltuielilor prevăzute în bugetele acestor institutii si efectuate în
conformitate cu prevederile legale în vigoare;
g) sumele rezultate din operatiuni de încasări si plăti în lei, aferente
contractelor de export si import cu decontare prin conturile de cliring, barter
si cooperare economică, reglementate de Hotărârea Guvernului nr. 555/1992
privind derularea operatiunilor financiare de import-export în cadrul
acordurilor guvernamentale cu decontare în conturile de cliring, barter si
cooperare economică, cu modificările si completările ulterioare, si de
Ordonanta Guvernului nr. 59/1994 privind reglementarea operatiunilor de
import-export care se derulează prin cliring, barter si cooperare economică
internatională în baza acordurilor comerciale si de plăti guvernamentale,
aprobată prin Legea nr. 127/1994, cu modificările si completările ulterioare.
(5) Bugetele de venituri si cheltuieli pe anul 2003 pentru activitătile
finantate integral din venituri proprii, aprobate pe lângă Autoritatea
Natională pentru Protectia Consumatorilor si de Ministerul Afacerilor Externe,
sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonantă.
Art. XII. - Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea
sistemelor moderne de plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 942 din 23 decembrie 2002, se modifică după cum urmează:
1. Articolul 1 va avea următorul cuprins:
“Art. 1. - (1) Agentii economici furnizori de servicii de utilitate
publică, precum si institutiile publice care încasează impozite, taxe, amenzi,
dobânzi, penalităti de întârziere si penalităti si alte obligatii de plată sunt
obligati să accepte încasări si prin intermediul cardurilor de debit si al
cardurilor de credit, începând cu data de 1 ianuarie 2004.
(2) În anul 2003, începând cu 1 iulie, prevederile prezentei ordonante
de urgentă se aplică experimental de către institutiile publice si agentii
economici prevăzuti la alin. (1).
(3) Începând cu 1 iulie 2003 persoanele juridice care realizează acte si
fapte de comert si depăsesc o anumită cifră de afaceri, stabilită prin hotărâre
a Guvernului, vor accepta ca mijloc de plată si cardurile de debit si cardurile
de credit.”
2. Alineatul (5) al articolului 2 va avea următorul cuprins:
“(5) Băncile acceptante prevăzute la alin. (1) vor întreprinde măsurile
corespunzătoare pentru asigurarea infrastructurii si a dotărilor proprii în
vederea ordonării plătilor pe card prin intermediul mijloacelor moderne de
plată si realizarea transferului între contul de card si contul beneficiarilor
sumelor plătite, până la datele prevăzute la art. 1 alin. (1) si (2).”
3. Litera a) a alineatului (2) al articolului 3 va avea următorul
cuprins:
“a) utilizarea de către unitătile prevăzute la art. 1 a unor terminale
de plată care nu sunt procurate conform art. 2 alin. (1);”.
Art. XIII. - (1) În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei
ordonante, Guvernul va aproba completarea si modificarea instructiunilor
privind metodologia de calcul referitoare la impozitul pe profit.
(2) Prevederile art. II se aplică în ceea ce priveste calculul
profitului impozabil începând cu anul fiscal 2003.
(3) Prevederile art. IV intră în vigoare la 60 de zile de la data
publicării prezentei ordonante în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(4) Persoanele fizice pentru care prin prezenta ordonantă s-a instituit
obligatia completării si depunerii declaratiei de înregistrare fiscală sunt
obligate să se conformeze în termen de 30 de zile de la data intrării în
vigoare a prezentei ordonante.
(5) Calitatea de plătitori de taxă pe valoarea adăugată în cazul
plătitorilor de impozite si taxe prevăzuti la art. 9 alin. (7) din Ordonanta
Guvernului nr. 82/1998, republicată, astfel cum a fost modificată si completată
prin prezenta ordonantă, înregistrati în evidenta Ministerului Finantelor
Publice, încetează cu data de întâi a lunii următoare intrării în vigoare a
prezentei ordonante. Scoaterea din evidentă ca plătitori de taxă pe valoarea
adăugată se face de către organele fiscale în evidenta cărora sunt
înregistrati, conform procedurii aprobate prin ordin al ministrului finantelor
publice
(6) Datele privind vectorul fiscal al plătitorilor de impozite si taxe
aflati în evidenta Ministerului Finantelor Publice la data de 31 decembrie 2002
vor fi înregistrate în această evidentă pe baza informatiilor din “Declaratia
privind obligatiile de plată la bugetul de stat” pe luna decembrie 2002.
(7) Datele privind vectorul fiscal al plătitorilor de impozite si taxe
se notifică acestora si rămân definitive prin nedepunerea declaratiei de
mentiuni potrivit alin. (8).
(8) În cazul existentei unei neconcordante între datele privind vectorul
fiscal notificate si situatia reală, plătitorii de impozite si taxe vor
comunica modificările organului fiscal prin depunerea unei declaratii de
mentiuni în termen de 15 zile de la data primirii notificării.
(9) Modificările ulterioare în datele privind vectorul fiscal se declară
potrivit prevederilor art. 8 din Ordonanta Guvernului nr. 82/1998, republicată,
cu modificările si completările aduse prin prezenta ordonantă.
(10) La data intrării în vigoare a prezentei ordonante se abrogă
prevederile art. 72 alin. (1) lit. a) si b) si prevederile art. 721 din Ordonanta
Guvernului nr. 7/2001, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr.
493/2002, cu modificările si completările ulterioare.
(11) Prevederile art. V intră în vigoare începând cu data de 1 martie
2003. În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prevederilor art.
V, Guvernul va aproba completarea si modificarea Normelor de aplicare a Legii
nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adăugată, aprobate prin Hotărârea
Guvernului nr. 598/2002, cu modificările ulterioare.
Art. XIV. - După aprobarea prin lege a prezentei ordonante se vor republica:
a) Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 163/2000 pentru diminuarea
arieratelor la bugetul de stat, aprobată prin Legea nr. 720/2001, cu
modificările aduse prin prezenta ordonantă;
b) Legea nr. 414/2002 privind impozitul pe profit, cu modificările si
completările aduse prin prezenta ordonantă;
c) Ordonanta Guvernului nr. 68/1997 privind procedura de întocmire si
depunere a declaratiilor de impozite si taxe, republicată, cu modificările si
completările ulterioare;
d) Ordonanta Guvernului nr. 82/1998 privind înregistrarea fiscală a
plătitorilor de impozite si taxe, republicată, cu modificările aduse prin
prezenta ordonantă;
e) Legea nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adăugată, cu modificările
ulterioare;
f) Ordonanta Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele si taxele locale,
republicată, cu modificările si completările ulterioare;
g) Legea nr. 521/2002 privind regimul de supraveghere si autorizare a
productiei, importului si circulatiei unor produse supuse accizelor, cu
modificările si completările ulterioare;
h) Ordonanta Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, aprobată
cu modificări si completări prin Legea nr. 493/2002, cu modificările si
completările ulterioare, dându-se textelor o nouă numerotare.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE
Contrasemnează:
Ministrul finantelor publice,
Mihai Nicolae Tănăsescu
Bucuresti, 30 ianuarie
2003.
Nr. 36.
ANEXĂ
AUTORITATEA NATIONALĂ
PENTRU PROTECTIA CONSUMATORILOR
VENITURI SI CHELTUIELI
potrivit Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 190/2000
privind regimul metalelor pretioase în România, cu modificările
ulterioare
- mii lei -
|
Indicatori |
Program 2003 |
|
VENITURI-TOTAL |
36.000.000 |
|
Taxe si tarife
pentru eliberarea de licente si autorizatii de functionare |
10.000.000 |
|
Venituri din
prestări de servicii |
20.000.000 |
|
Alte venituri |
6.000.000 |
|
CHELTUIELI-TOTAL |
36.000.000 |
|
Partea I SERVICII
PUBLICE GENERALE |
|
|
AUTORITĂTI
PUBLICE*) |
36.000.000 |
|
CHELTUIELI CURENTE |
30.000.000 |
|
CHELTUIELI DE
PERSONAL |
12.000.000 |
|
CHELTUIELI
MATERIALE SI SERVICII |
18.000.000 |
|
CHELTUIELI DE
CAPITAL |
6.000.000 |
*) Detalierea pe
articole si alineate se face de ordonatorul principal de credite.
MINISTERUL AFACERILOR
EXTERNE
VENITURI SI CHELTUIELI
potrivit art. II alin. (3) si (4) din Ordonanta Guvernului nr. 33/1996
pentru îmbunătătirea
regimului de impunere si de utilizare a taxelor consulare încasate în străinătate
de către reprezentantele diplomatice ale României, aprobată si
modificată prin Legea nr. 33/1997
- mii lei -
|
Indicatori |
Program 2003 |
|
VENITURI - TOTAL |
40.000.000 |
|
Taxe consulare
pentru servicii prestate în regim de urgentă |
40.000.000 |
|
CHELTUIELI - TOTAL |
40.000.000 |
|
Partea I SERVICII
PUBLICE GENERALE |
|
|
AUTORITĂTI PUBLICE |
40.000.000 |
|
CHELTUIELI CURENTE |
40.000.000 |
|
CHELTUIELI DE
PERSONAL*) |
40.000.000 |
*) Detalierea pe
articole si alineate se face de ordonatorul principal de credite.
NOTĂ:
Numărul maxim de posturi aprobat pe anul 2003 pentru Ministerul
Afacerilor Externe se suplimentează cu 37 de posturi pentru serviciul exterior,
în vederea asigurării cu personal a Misiunii Permanente a României pe lângă
Uniunea Europeană, precum si a Misiunii României la NATO, potrivit structurii
aprobate prin hotărâre a Guvernului.
GUVERNUL ROMÂNIEI
privind
dobândirea si schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice
În temeiul art. 107 din Constitutie si al art. 1 pct. III.1 din Legea
nr. 680/2002 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,
Guvernul României adoptă prezenta ordonantă.
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Art. 1. - Numele cuprinde numele de familie si prenumele.
Art. 2. - (1) Numele de familie se dobândeste prin efectul filiatiei si
se schimbă de drept prin modificarea intervenită în statutul civil al persoanei
fizice, în conditiile prevăzute de lege.
(2) Prenumele se stabileste la data înregistrării nasterii, pe baza
declaratiei de nastere făcute de persoana care declară nasterea.
(3) Numele de familie si prenumele copilului găsit, născut din părinti
necunoscuti, precum si în situatia în care copilul este abandonat de către mamă
în spital, iar identitatea acesteia nu a fost stabilită în termen de 30 de zile
de la constatarea abandonului, se stabilesc prin dispozitia primarului comunei,
orasului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucuresti, în a cărui
rază a fost găsit copilul ori s-a constatat abandonul acestuia, în conditiile
Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, cu modificările si
completările ulterioare.
Art. 3. - Numele se poate schimba pe cale administrativă, în conditiile prezentei ordonante.
CAPITOLUL II
Schimbarea numelui pe cale administrative
Art. 4. - (1) Cetătenii români pot obtine, pentru motive temeinice,
schimbarea pe cale administrativă a numelui de familie si a prenumelui sau
numai a unuia dintre acestea, în conditiile prezentei ordonante.
(2) Sunt considerate ca întemeiate cererile de schimbare a numelui în
următoarele cazuri:
a) când numele este format din expresii indecente, ridicole ori
transformat prin traducere sau în alt mod;
b) când persoana în cauză a folosit în mod permanent, în exercitarea
profesiei, numele pe care doreste să îl obtină, făcând dovada cu privire la
aceasta, precum si asupra faptului că este cunoscută în societate sub acest
nume;
c) când, din neatentia ofiterilor de stare civilă ori ca urmare a
necunoasterii reglementărilor legale în materie, au fost efectuate mentiuni
gresite în registrele de stare civilă ori au fost eliberate certificate de
stare civilă cu nume eronate, în baza cărora au fost eliberate alte acte;
d) când persoana în cauză are nume de familie sau prenume format din mai
multe cuvinte, de regulă reunite, si doreste schimbarea acestuia;
e) când persoana în cauză poartă un nume de familie de provenientă
străină si solicită să poarte un nume românesc;
f) când persoana si-a schimbat numele de origine străină într-un nume
românesc, pe cale administrativă, si doreste să revină la numele dobândit la
nastere;
g) când părintii si-au schimbat numele pe cale administrativă, iar
copiii solicită să poarte un nume de familie comun cu al părintilor lor;
h) când persoana în cauză solicită să poarte un nume de familie comun cu
al celorlalti membri ai familiei, nume care a fost dobândit ca urmare a
adoptiei, a mentinerii numelui la căsătorie, a stabilirii filiatiei ori a unor
schimbări de nume aprobate anterior pe cale administrativă;
i) când sotii au convenit cu ocazia încheierii căsătoriei să poarte
numele de familie reunite si ambii solicită schimbarea acestuia pe cale
administrativă, optând pentru numele de familie dobândit la nastere de către
unul dintre ei ori să revină fiecare la numele avut anterior căsătoriei;
j) când persoana în cauză face dovada că a fost recunoscută de către
părinte ulterior înregistrării nasterii, însă, întrucât nu a sesizat instanta
pentru încuviintarea purtării numelui de familie al acestuia în timpul vietii,
nu există altă posibilitate de dobândire a numelui părintelui decât pe cale administrativă;
k) când prenumele purtat este specific sexului opus;
l) când persoanei i s-a încuviintat schimbarea sexului prin hotărâre
judecătorească rămasă definitivă si irevocabilă si solicită să poarte un
prenume corespunzător, prezentând un act medico-legal din care să rezulte sexul
acesteia;
m) alte asemenea cazuri temeinic justificate.
(3) Sunt de asemenea considerate justificate si cererile de schimbare a
numelui în următoarele cazuri:
a) când persoana în cauză a adoptat minori si doreste ca acestia să
poarte un alt prenume;
b) când căsătoria a încetat prin moartea sau prin declararea
judecătorească a mortii unuia dintre soti, iar sotul supravietuitor solicită să
revină la numele de familie purtat anterior căsătoriei ori la numele de familie
dobândit la nastere;
c) când în urma divortului un fost sot revine la numele de familie
purtat anterior si care provine dintr-o altă căsătorie, de asemenea desfăcută
prin divort, si doreste să poarte numele dobândit la nastere;
d) când în urma încetării căsătoriei prin moartea sau prin declararea
judecătorească a mortii unuia dintre soti celălalt sot se recăsătoreste si, ca
urmare a desfacerii acestei căsătorii, acesta doreste să poarte numele de
familie dobândit la nastere;
e) când fostul sot doreste să poarte numele de familie pe care l-a avut
în căsătorie, pentru a avea un nume comun cu copiii încredintati spre crestere
si educare, cu consimtământul fostului sot, dat în formă autentică;
f) când părintii au divortat, iar copiii încredintati spre crestere si
educare unuia dintre părinti, care a revenit la numele de familie avut anterior
căsătoriei, solicită să poarte numele de familie al acestuia;
g) când s-a desfăcut adoptia unei persoane căsătorite care are copii
minori si în urma desfacerii adoptiei persoana în cauză revine la numele de
familie avut înainte de adoptie;
h) când unul dintre soti, la încheierea căsătoriei, a luat numele de
familie al celuilalt sot, nume pe care acesta l-a dobândit prin adoptie, iar
ulterior încheierii căsătoriei are loc desfacerea adoptiei.
Art. 5. - Cererile de schimbare a numelui pe cale administrativă privind
persoanele fără cetătenie domiciliate în România se solutionează în aceleasi
conditii ca si cele ale cetătenilor români.
Art. 6. - (1) Persoana care solicită schimbarea numelui pe cale
administrativă va depune o cerere la serviciul public comunitar de evidentă a
persoanelor, denumit în continuare serviciu public, aflat în subordinea
consiliului local al comunei, orasului, municipiului sau al sectorului
municipiului Bucuresti, în a cărui rază teritorială îsi are domiciliul.
(2) Cererea de schimbare a numelui trebuie să fie motivată prin unul
dintre cazurile prevăzute la art. 4 alin. (2) si (3) si să fie însotită de
următoarele acte:
a) copii legalizate de pe certificatele de stare civilă ale persoanei
care solicită schimbarea numelui;
b) un exemplar al Monitorului Oficial al României, Partea a III-a, în
care a fost publicat, potrivit art. 10, extrasul din cererea de schimbare a
numelui, exemplar de la publicarea căruia să nu fi trecut mai mult de un an;
c) consimtământul, dat în formă autentică, al celuilalt sot, în cazul
schimbării numelui de familie comun purtat în timpul căsătoriei;
d) copie de pe decizia de aprobare a autoritătii tutelare, în cazurile
prevăzute de art. 7;
e) orice alte acte pe care solicitantul le consideră necesare pentru
motivarea cererii sale.
Art. 7. - (1) Pentru minor, cererea de schimbare a numelui se face, după
caz, de părinti sau, cu încuviintarea autoritătii tutelare, de tutore. Dacă
părintii nu se înteleg cu privire la schimbarea numelui copilului, va hotărî
autoritatea tutelară.
(2) Când cererea de schimbare a numelui minorului este făcută de către
unul dintre părinti, este necesar acordul celuilalt părinte, dat în formă
autentică. Acordul nu este necesar în cazul în care celălalt părinte este pus
sub interdictie ori este declarat judecătoreste dispărut sau decăzut din
drepturile părintesti.
(3) În cazul în care minorul a împlinit vârsta de 14 ani, cererea va fi
semnată si de acesta.
(4) Pentru persoana pusă sub interdictie, cererea de schimbare a numelui
se face de către tutore, cu încuviintarea autoritătii tutelare.
(5) În cazul în care părintii copilului sunt decedati, necunoscuti, pusi
sub interdictie, declarati judecătoreste morti ori dispăruti sau decăzuti din
drepturile părintesti si nu a fost instituită tutela, în cazul în care copilul
a fost declarat abandonat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă,
precum si în cazul în care instanta judecătorească nu a hotărât încredintarea
copilului unei familii sau unei persoane, în conditiile legii, cererea de
schimbare a numelui minorului se face de către serviciul public specializat
pentru protectia copilului din subordinea consiliului judetean ori, după caz, a
consiliului local, al sectorului municipiului Bucuresti.
Art. 8. - (1) Schimbarea numelui de familie al minorului se poate cere o
dată cu schimbarea numelui de familie al părintilor sau separat, pentru motive
temeinice.
(2) Schimbarea prenumelui minorului se poate cere oricând.
Art. 9. - (1) În cazul în care sotii s-au învoit să poarte în timpul
căsătoriei un nume de familie comun, pentru schimbarea acestuia este necesar
consimtământul celuilalt sot.
(2) Schimbarea numelui de familie al unuia dintre soti nu are efect
asupra numelui de familie al celuilalt sot.
Art. 10. - (1) Cererea de schimbare a numelui se publică, în extras, în
Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, prin grija si pe cheltuiala
solicitantului.
(2) Cu aprobarea conducătorilor serviciilor publice judetene, respectiv
a conducătorului serviciului public al municipiului Bucuresti, cererea de
schimbare a numelui format din expresii indecente, ridicole ori transformat
prin traducere sau în alt mod poate fi exceptată de la publicare.
Art. 11. - (1) Orice persoană interesată poate face opozitie la cererea
de schimbare a numelui, cu exceptia situatiei prevăzute la art. 10 alin. (2),
în termen de 30 de zile de la publicarea extrasului din cererea de schimbare a
numelui în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.
(2) Opozitia se face în scris, motivat si se depune la serviciul public
în a cărui rază de competentă teritorială îsi are domiciliul persoana care
solicită schimbarea numelui pe cale administrativă.
Art. 12. - Cererea de schimbare a numelui, împreună cu toate actele
prevăzute la art. 6, si, dacă este cazul, cu opozitiile, se trimite spre
solutionare de către serviciul public local către serviciul public judetean,
respectiv al municipiului Bucuresti.
Art. 13. - Serviciul public judetean, respectiv al municipiului
Bucuresti, verifică dacă sunt îndeplinite toate conditiile prevăzute de
prezenta ordonantă si, după analizarea temeiniciei cererii, precum si a
opozitiilor făcute, propune, motivat, presedintelui consiliului judetean,
respectiv primarului general al municipiului Bucuresti, emiterea dispozitiei de
admitere sau de respingere a cererii de schimbare a numelui, în termen de 60 de
zile de la primirea cererii, potrivit art. 12.
Art. 14. - (1) Dispozitia prin care s-a admis schimbarea numelui se
trimite, în copie, serviciului public la care a fost înregistrată cererea.
Serviciul public va încunostinta de îndată solicitantul, iar după depunerea de
către acesta a dovezii de plată a taxei extrajudiciare de timbru prevăzute de
lege, îi va elibera o copie de pe dispozitia de admitere a schimbării numelui.
Dacă în termen de 90 de zile de la data luării la cunostintă cel în cauză nu a
depus dovada de plată a taxei extrajudiciare de timbru, serviciul public va
restitui organului emitent copia de pe dispozitia de admitere a schimbării numelui.
(2) Este scutită de plata taxei extrajudiciare de timbru cererea prin
care se solicită schimbarea numelui pentru motivele prevăzute la art. 10 alin.
(2). Scutirea de plata taxei extrajudiciare de timbru se mentionează în
dispozitia de schimbare a numelui.
Art. 15. - (1) Schimbarea numelui se înscrie, prin mentiune, pe marginea
actului de nastere, precum si a celui de căsătorie, atunci când este cazul.
(2) În acest scop serviciul public la care s-a înregistrat cererea va
trimite, din oficiu, serviciilor publice care au în evidentă actele de stare
civilă câte o copie de pe dispozitia de schimbare a numelui.
Art. 16. - Dispozitia de schimbare a numelui produce efecte juridice de
la data înscrierii mentiunii corespunzătoare pe marginea actului de nastere. De
la această dată solicitantul va purta numai numele dobândit prin dispozitia de
schimbare a numelui.
Art. 17. - Dovada schimbării numelui se face cu dispozitia de admitere a
schimbării numelui sau cu certificatul eliberat de serviciul public, pe baza dispozitiei
de admitere a schimbării numelui.
Art. 18. - (1) Dispozitia de respingere a cererii de schimbare a numelui
se comunică solicitantului de către serviciul public judetean sau, după caz, al
municipiului Bucuresti, în termen de 10 zile de la emitere.
(2) Dispozitia de respingere a cererii de schimbare a numelui poate fi
contestată în conditiile Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu
modificările ulterioare.
(3) Reclamatia prealabilă sesizării instantei, prevăzută de Legea nr.
29/1990, cu modificările ulterioare, se adresează Inspectoratului National
pentru Evidenta Persoanelor.
Art. 19. - Persoana căreia i s-a respins cererea de schimbare a numelui
poate face o nouă cerere, dacă în sustinerea acesteia au intervenit motive noi.
Dacă cererea de schimbare a numelui a fost respinsă ca urmare a admiterii unei
opozitii, se poate face o nouă cerere, în cazul în care se solicită acelasi
nume, numai după încetarea cauzelor care au determinat admiterea opozitiei.
Art. 20. - (1) Persoana al cărei nume sau prenume a fost înregistrat în
actele de stare civilă tradus în altă limbă decât cea maternă ori cu ortografia
altei limbi poate cere înscrierea, prin mentiune pe aceste acte, a numelui de
familie ori a prenumelui, retradus sau cu ortografia limbii materne, atât la
rubricile care îl privesc pe titular, cât si la cele privind părintii.
(2) Cererea se depune la serviciul public care are în păstrare registrul
de stare civilă si se aprobă de către primar.
(3) Pe baza acestei aprobări se înscriu mentiunile corespunzătoare pe
marginea actelor de stare civilă respective
(4) Cererea se poate depune de petitionar si la primăria din localitatea
de domiciliu, care o va trimite spre solutionare serviciului public competent
si va comunica petitionarului modul de solutionare.
(5) Efectele aprobării date în conditiile prevăzute la alin. (1) si (2)
se extind asupra copiilor minori ai persoanelor în cauză, iar când sotii au
nume de familie comun, efectele se extind si asupra celuilalt sot, în ambele
situatii, dacă acesta din urmă îsi dă consimtământul. Când sotii nu se înteleg
în ceea ce priveste extinderea efectelor aprobării asupra copiilor minori,
decide autoritatea tutelară.
(6) Înscrierile făcute în temeiul acestui articol se comunică
serviciilor publice locale în raza cărora domiciliază persoanele în cauză.
(7) Dispozitiile art. 18 se aplică în mod corespunzător.
Art. 21. - În cazul admiterii unei cereri de schimbare a numelui pe cale administrativă, persoana căreia i-a fost vătămat un drept sau un interes legitim recunoscut de lege poate solicita pe cale judecătorească, în conditiile Legii nr. 29/1990, cu modificările ulterioare, anularea dispozitiei de schimbare a numelui. Actiunea în justitie poate fi introdusă în termen de 6 luni de la data admiterii cererii de schimbare a numelui si numai dacă persoana care o depune face dovada că din motive obiective, neimputabile ei, nu a putut formula opozitia prevăzută la art. 11.
CAPITOLUL III
Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 22. - Până la organizarea serviciilor publice locale din subordinea
consiliilor locale ale comunelor, oraselor, municipiilor si sectoarelor
municipiului Bucuresti, a serviciilor publice judetene si al municipiului
Bucuresti, din subordinea consiliilor judetene, respectiv a Consiliului General
al Municipiului Bucuresti, si a Inspectoratului National pentru Evidenta
Persoanelor, din subordinea Ministerului Administratiei Publice, prevăzute de
Ordonanta Guvernului nr. 84/2001 privind înfiintarea, organizarea si
functionarea serviciilor publice comunitare de evidentă a persoanelor, aprobată
cu modificări si completări prin Legea nr. 372/2002, atributiile prevăzute de
prezenta ordonantă în sarcina acestora se exercită, după caz:
a) la nivel local: de către compartimentele de stare civilă din aparatul
propriu al consiliilor locale ale comunelor, oraselor, municipiilor si
sectoarelor municipiului Bucuresti, respectiv formatiunile locale de evidentă a
populatiei, respectiv componenta de evidentă a populatiei din structura
Serviciului de evidentă informatizată a persoanei al municipiului Bucuresti din
structura Ministerului de Interne;
b) la nivel judetean si al municipiului Bucuresti: de către serviciile
de stare civilă din aparatul propriu al consiliilor judetene si al Consiliului
General al Municipiului Bucuresti, respectiv birourile de evidentă a populatiei
si regim permise de conducere si certificate de înmatriculare din cadrul
serviciilor judetene de evidentă informatizată a persoanei, respectiv
sectoarele de evidentă a populatiei si regim permise de conducere si
certificate de înmatriculare a autovehiculelor din cadrul Serviciului de
evidentă informatizată a persoanei al municipiului Bucuresti din structura
Ministerului de Interne;
c) la nivel national: de către Directia de evidentă a populatiei si
Serviciul central de regim permise de conducere si certificate de înmatriculare
din cadrul Directiei generale de evidentă informatizată a persoanei din
structura Ministerului de Interne.
Art. 23. - Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonante Decretul
nr. 975/1968 cu privire la nume, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr.
136 din 29 octombrie 1968, cu modificările ulterioare, precum si orice alte
dispozitii contrare se abrogă.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE
Contrasemnează:
Ministrul administratiei publice,
Octav Cozmâncă
Ministru de interne,
Ioan Rus
Bucuresti, 30
ianuarie 2003.
Nr. 41.
GUVERNUL ROMÂNIEI
privind
organizarea si functionarea serviciilor de iluminat public
În temeiul art. 107 din Constitutie si al art. 1 pct. III.2 din Legea nr. 680/2002 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,
Guvernul României adoptă prezenta ordonantă.
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Art. 1. - (1) Prezenta ordonantă stabileste cadrul juridic unitar
privind înfiintarea, organizarea, gestionarea, reglementarea, finantarea si
controlul functionării serviciilor de iluminat public în comune, orase si
municipii.
(2) Serviciile de iluminat public, asa cum au fost definite prin lege,
fac parte din sfera serviciilor publice de gospodărie comunală.
(3) Serviciile de iluminat public cuprind totalitatea actiunilor si
activitătilor desfăsurate la nivelul unitătilor administrativ-teritoriale sub
autoritatea administratiei publice locale, în scopul asigurării iluminatului
public al localitătilor urbane si rurale.
Art. 2. - În sensul ordonantei, notiunile tehnice utilizate sunt
definite în anexa ce face parte integrantă din prezenta ordonantă.
Art. 3. - (1) Serviciile de iluminat public se realizează prin
intermediul unei infrastructuri tehnico-edilitare specifice, denumită în
continuare sistem de iluminat public.
(2) Sistemele de iluminat public constituie un ansamblu tehnologic si
functional, alcătuit din constructii, instalatii si echipamente specifice, care
cuprinde:
a) retele electrice de joasă tensiune supraterane sau subterane,
destinate iluminatului public;
b) stâlpi de sustinere a retelei, respectiv a corpurilor de iluminat,
destinati exclusiv iluminatului public;
c) posturi de transformare si cutii de distributie aeriene, terane sau
subterane, destinate exclusiv iluminatului public;
d) echipamente de comandă, automatizare, măsurare si control;
e) corpuri de iluminat, console si accesorii.
(3) Sistemele de iluminat public apartin proprietătii publice a
unitătilor administrativ-teritoriale, cu exceptiile prevăzute de lege.
(4) Sistemele de iluminat public se amplasează, de regulă, pe terenuri
apartinând domeniului public si/sau privat al unitătilor
administrativ-teritoriale.
Art. 4. - (1) Prevederile prezentei ordonante se aplică serviciilor de
iluminat public organizate la nivelul tuturor localitătilor urbane sau rurale,
indiferent de mărimea si gradul de dezvoltare economico-socială a acestora,
care dispun de un sistem de iluminat public.
(2) Serviciile de iluminat public se gestionează si se administrează
prin intermediul unor structuri specializate, denumite în continuare operatori,
care vor fi licentiati si autorizati în conditiile legii.
CAPITOLUL II
Principii si conditii de functionare a serviciilor de iluminat public
Art. 5. - (1) Organizarea si desfăsurarea serviciilor de iluminat public
sunt destinate satisfacerii unor cerinte/nevoi de utilitate publică ale
comunitătilor locale, si anume:
a) ridicarea gradului de civilizatie, a confortului si a calitătii
vietii;
b) cresterea gradului de securitate individuală si colectivă în cadrul
comunitătilor locale;
c) asigurarea sigurantei circulatiei rutiere si pietonale;
d) punerea în valoare, printr-un iluminat arhitectural si ornamental
adecvat, a zestrei arhitectonice si peisagistice a localitătilor;
e) realizarea unei infrastructuri edilitare moderne, ca bază a
dezvoltării economico-sociale a comunitătilor locale;
f) functionarea si exploatarea în conditii de sigurantă, rentabilitate
si eficientă economică a infrastructurii aferente serviciului.
(2) Serviciile de iluminat public se organizează si functionează cu
respectarea următoarelor principii:
a) autonomia locală;
b) descentralizarea serviciilor publice;
c) transparenta, responsabilitatea si legalitatea;
d) corelarea cerintelor cu resursele;
e) dezvoltarea durabilă a localitătilor;
f) parteneriatul public-privat;
g) liberul acces la informatii si consultarea comunitătilor locale.
Art. 6. - Serviciile de iluminat public vor îndeplini concomitent
următoarele conditii de functionare:
a) continuitatea din punct de vedere cantitativ si calitativ;
b) adaptabilitate la cerintele concrete, diferentiate în timp si spatiu,
ale comunitătii locale;
c) satisfacerea judicioasă, echitabilă si nepreferentială a tuturor
membrilor comunitătii locale, în calitatea lor de utilizatori ai serviciului;
d) tarifarea pe bază de competitie a serviciului prestat;
e) administrarea si gestionarea serviciului în interesul comunitătilor
locale;
f) respectarea reglementărilor specifice în vigoare din domeniul
transportului, distributiei si utilizării energiei electrice;
g) respectarea standardelor minimale privind iluminatul public,
prevăzute de normele interne si ale Uniunii Europene în acest domeniu.
Art. 7. - (1) Serviciile de iluminat public vor respecta si vor
îndeplini, la nivelul comunitătilor locale, în întregul lor, indicatorii de
performantă aprobati prin hotărâri ale consiliilor locale ale comunelor,
oraselor si municipiilor sau ale Consiliului General al Municipiului Bucuresti,
după caz.
(2) Indicatorii de performantă ai serviciului se aprobă în baza unui studiu de oportunitate care va tine seama cu prioritate de necesitătile comunitătilor locale, de starea tehnică si eficienta sistemelor de iluminat public existente, precum si de standardele minimale privind iluminatul public, prevăzute de normele interne si ale Uniunii Europene în acest domeniu.
(3) Înaintea supunerii lor spre aprobare, propunerile de indicatori de
performantă ai serviciilor de iluminat public, rezultate din studiul efectuat
în acest scop, vor fi dezbătute public în cadrul comunitătilor locale.
(4) Operatorii care au primit delegarea serviciului au dreptul de servitute legală pentru toate instalatiile si echipamentele cu care se prestează serviciile de iluminat public.
CAPITOLUL III
Organizarea si functionarea serviciilor de iluminat public
SECTIUNEA 1
Gestiunea serviciilor de iluminat public
Art. 8. - (1) Înfiintarea, organizarea, coordonarea si controlul
functionării serviciilor de iluminat public la nivelul unitătilor
administrativ-teritoriale, precum si înfiintarea, dezvoltarea si modernizarea
sistemelor de iluminat public constituie dreptul exclusiv al autoritătilor
administratiei publice locale.
(2) Gestiunea si administrarea serviciilor de iluminat public, precum si
functionarea, exploatarea si întretinerea sistemelor de iluminat public
aferente intră în atributiile si responsabilitatea exclusivă a autoritătilor
administratiei publice locale.
Art. 9. - (1) Gestiunea serviciilor de iluminat public se organizează la
nivelul comunelor, oraselor si municipiilor după criteriul raportului
cost/calitate optim pentru serviciul prestat comunitătii si va tine seama de
mărimea, gradul de dezvoltare si de particularitătile economico-sociale ale
localitătilor, de starea dotărilor si echipamentelor tehnice existente, precum
si de posibilitătile locale de finantare a exploatării, întretinerii si
dezvoltării acestora.
(2) Înfiintarea, dezvoltarea si modernizarea sistemelor de iluminat
public se fac în baza unor studii de fezabilitate întocmite din initiativa
autoritătilor administratiei publice locale, care vor analiza necesitatea si
oportunitatea înfiintării/dezvoltării acestora, vor evalua indicatorii
tehnico-economici, vor identifica sursele de finantare a investitiilor si vor
indica solutia optimă din punct de vedere tehnico-economic.
Art. 10. - (1) Gestionarea serviciilor de iluminat public se realizează
prin următoarele modalităti:
a) gestiune directă;
b) gestiune delegată.
(2) Alegerea formei de gestiune a serviciilor de iluminat public se face
prin hotărâri ale consiliilor locale comunale, orăsenesti, municipale sau ale
Consiliului General al Municipiului Bucuresti, după caz,
care vor fi licentiate si autorizate de Autoritatea Natională de
Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală, denumită în
continuare ANRSC.
(3) Indiferent de forma de gestiune adoptată, activitătile specifice
serviciului de iluminat public se organizează si se desfăsoară în conformitate
cu prevederile art. 6, pe baza unui caiet de sarcini si a unui regulament al
serviciului, prin care se stabilesc nivelurile de iluminat, indicatorii de
performantă ai serviciului, conditiile tehnice, raporturile
operator-utilizator, precum si modul de tarifare, facturare si încasare a
contravalorii serviciului prestat.
(4) Caietul de sarcini si regulamentul serviciului se elaborează si se
aprobă de consiliile locale ale comunelor, oraselor, municipiilor sau de
Consiliul General al Municipiului Bucuresti, după caz, în conformitate cu
caietul de sarcini-cadru si cu regulamentul-cadru al serviciului de iluminat public,
aprobate prin hotărâre a Guvernului.
(5) Indiferent de forma de gestiune a serviciilor de iluminat public
adoptată, autoritătile administratiei publice locale vor urmări obtinerea unui
serviciu de iluminat public corespunzător interesului general al comunitătilor
locale pe care le reprezintă, în conformitate cu legislatia internă si cu
reglementările Comunitătii Europene.
Art. 11. - (1) În cazul gestiunii directe autoritătile administratiei
publice locale îsi asumă nemijlocit toate sarcinile si responsabilitătile
privind organizarea, coordonarea, administrarea, finantarea, gestionarea si
controlul functionării serviciilor de iluminat public.
(2) Gestiunea directă se realizează prin servicii publice cu
personalitate juridică si buget propriu, organizate în subordinea consiliilor
locale sau a Consiliului General al Municipiului Bucuresti.
(3) Desfăsurarea activitătilor specifice serviciilor de iluminat public,
organizate si exploatate în sistemul gestiunii directe, se face pe baza unui
regulament de organizare si functionare întocmit si aprobat de către consiliile
locale sau de Consiliul General al Municipiului Bucuresti, după caz, în
conformitate cu regulamentul-cadru de organizare si functionare a serviciilor
de iluminat public, aprobat prin hotărâre a Guvernului.
Art. 12. - (1) În cazul gestiunii delegate autoritătile administratiei
publice locale apelează pentru realizarea serviciului la unul sau mai multi
operatori cărora le transferă, în baza unui contract de delegare a gestiunii,
în totalitate sau numai în parte, sarcinile si responsabilitătile proprii cu
privire la gestiunea si administrarea propriu-zisă a serviciului, precum si la
exploatarea, functionarea si modernizarea sistemului de iluminat public.
(2) Pe durata derulării contractului de delegare a gestiunii, bunurile
mobile sau imobile apartinând domeniului public sau privat al unitătilor
administrativ-teritoriale, utilizate pentru realizarea serviciului, se
încredintează operatorului căruia i s-a atribuit contractul de delegare a
gestiunii.
(3) Gestiunea delegată se realizează prin intermediul unor operatori
prestatori de servicii de iluminat public care pot fi societăti comerciale cu
capital public, privat sau mixt.
(4) Atribuirea contractelor de delegare a gestiunii se face cu
respectarea principiilor liberei concurente, transparentei, tratamentului egal
si al confidentialitătii si cu respectarea contractului-cadru si a
regulamentului-cadru de delegare a gestiunii serviciilor de iluminat public,
aprobate prin hotărâre a Guvernului.
(5) Delegarea gestiunii serviciilor de iluminat public se realizează
prin licitatie publică; dacă procedura licitatiei publice nu a condus la
desemnarea unui câstigător si la atribuirea contractului de delegare a
gestiunii, este aplicabilă procedura negocierii directe.
(6) Prevederile alin. (5) nu se aplică în cazul serviciilor de iluminat
public care, la data intrării în vigoare a prezentei ordonante, se derulează în
baza unor contracte de delegare a gestiunii sau de concesionare a serviciului
de iluminat public legal încheiate; exceptia prevăzută la acest alineat
operează până la expirarea sau rezilierea contractului, fără posibilitatea de
prelungire a acestuia, dacă părtile au convenit în acest mod.
(7) Participarea la procedura de delegare a gestiunii se face în baza
autorizatiei eliberate de ANRSC.
(8) Operatorii care la data intrării în vigoare a prezentei ordonante au
încheiate contracte de concesiune vor depune documentatia pentru
licentiere/autorizare, urmând a se încheia act aditional la contractul de
concesiune; acest act aditional va cuprinde obligatiile ce revin operatorilor
în conformitate cu prevederile prezentei ordonante.
(9) Pot face obiectul contractelor de delegare a gestiunii, total sau
partial, numai activitătile de operare propriu-zisă - gestiune, administrare,
exploatare, întretinere -, precum si activitătile de pregătire, finantare si
realizare a investitiilor din infrastructura aferentă serviciului de iluminat
public.
Art. 13. - (1) În functie de regimul juridic ce urmează a fi adoptat
pentru contractul de delegare a gestiunii, formele de delegare a gestiunii pot
fi:
a) contract de management;
b) contract de concesiune;
c) contract de închiriere;
d) contract de locatie de gestiune;
e) contract de parteneriat public-privat.
(2) Contractul de delegare a gestiunii va fi însotit obligatoriu de
următoarele anexe:
a) caietul de sarcini;
b) regulamentul de serviciu;
c) inventarul bunurilor mobile si imobile, proprietate publică sau
privată, aferente serviciului;
d) procesul-verbal de predare-preluare a bunurilor necesare realizării serviciului delegat.
SECTIUNEA a 2-a
Finantarea serviciilor de iluminat public
Art. 14. - (1) Finantarea cheltuielilor curente de functionare si de
exploatare a serviciilor de iluminat public de asigură din veniturile proprii
ale operatorilor sau din bugetele locale ale unitătilor
administrativ-teritoriale, după caz, în functie de modul de gestiune adoptat.
(2) În cazul gestiunii delegate, veniturile proprii ale operatorilor se asigură
prin încasarea de la autoritătile administratiei publice locale, în calitate de
reprezentante ale comunitătilor locale beneficiare ale serviciului de iluminat
public, a sumelor reprezentând contravaloarea serviciilor prestate, cu
respectarea următoarelor:
a) organizarea si desfăsurarea pe principii si criterii comerciale si
concurentiale a serviciului prestat;
b) protejarea autonomiei financiare a operatorilor;
c) reflectarea costului efectiv al prestării serviciului în structura si
nivelul tarifelor;
d) ajustarea periodică a tarifelor si reflectarea corespunzătoare în
nivelul acestora a influentelor generate de majorarea în amonte a unor preturi
si tarife;
e) recuperarea integrală a cheltuielilor prin tarife;
f) acoperirea prin tarife cel putin a sumelor investite si a
cheltuielilor curente de functionare si întretinere a serviciului.
(3) Autoritătile administratiei publice locale pot finanta serviciile de
iluminat public din bugetele locale numai în baza hotărârilor consiliilor
locale comunale, orăsenesti, municipale sau ale Consiliului General al Municipiului
Bucuresti, după caz.
Art. 15. - (1) Finantarea si realizarea investitiilor aferente
serviciilor de iluminat public se fac cu respectarea legislatiei în vigoare
privind initierea, fundamentarea, promovarea si aprobarea investitiilor
publice, a legislatiei privind achizitiile publice de lucrări, bunuri si
servicii si cu respectarea dispozitiilor legale referitoare la calitatea si
disciplina în constructii, urbanism si amenajarea teritoriului.
(2) În vederea asigurării continuitătii serviciilor de iluminat public
autoritătile administratiei publice locale au responsabilitatea planificării si
urmăririi lucrărilor de investitii necesare functionării sistemelor în conditii
de sigurantă si la parametrii ceruti prin prescriptiile tehnice; în acest scop
se vor institui sisteme de planificare multianuală a investitiilor, plecându-se
de la un plan director si tinându-se seama de ciclurile procesului bugetar, în
conformitate cu reglementările legale.
(3) Contractele de delegare a gestiunii vor prevedea sarcinile concrete
ce revin, pe de o parte, autoritătilor administratiei publice locale si, pe de
altă parte, operatorului în ceea ce priveste finantarea si realizarea
investitiilor.
(4) Finantarea lucrărilor de investitii se asigură din următoarele
surse:
a) fonduri proprii ale operatorului si alocatii de la bugetul local, în
conformitate cu obligatiile asumate prin contractele de delegare a gestiunii;
b) credite bancare garantate de către autoritătile administratiei
publice locale sau de către stat;
c) sprijin nerambursabil obtinut prin aranjamente bilaterale sau
multilaterale;
d) venituri cu destinatie specială constituite pe baza unor taxe locale
instituite în urma consultării publice, în conditiile legii;
e) participarea capitalului privat în cadrul unor contracte de
parteneriat public-privat de tipul construieste-operează-transferă si variante
ale acestuia;
f) fonduri transferate de la bugetul de stat ca participare la
cofinantarea unor proiecte realizate cu sprijin financiar extern sau a unor
programe de urgentă ori cu caracter social;
g) alte surse.
(5) Investitiile străine în sistemele de iluminat public vor beneficia
de toate facilitătile legale în vigoare în momentul încheierii tranzactiei; facilitătile
obtinute vor fi mentionate în contractul de delegare a gestiunii si vor fi
valabile în perioada stabilită la încheierea acestuia.
(6) Investitiile pentru reabilitarea, modernizarea
si dezvoltarea infrastructurii specifice sistemelor de iluminat public care se
realizează din fonduri proprii ale operatorilor rămân în proprietatea acestora
pe toată durata contractului de delegare a gestiunii, dacă la încheierea
acestuia nu s-a convenit altfel, si vor fi amortizate de către operator; în
contractul de delegare a gestiunii se va preciza modul de repartitie a bunurilor
realizate la încetarea, din orice cauză, a contractului.
SECTIUNEA a 3-a
Operatorii serviciilor de iluminat public
Art. 16. - (1) Operatorul prestator de servicii de iluminat public poate
fi compartimentul de specialitate organizat în cadrul aparatului propriu al
consiliului local, serviciul public cu personalitate juridică si buget propriu
organizat în subordinea consiliilor locale, având ca sarcină coordonarea
activitătii de iluminat public desfăsurate de o societate comercială cu capital
public, privat sau mixt, autorizat conform prevederilor prezentei ordonante să
gestioneze, să administreze si să exploateze în vederea asigurării iluminatului
public al localitătilor urbane si/sau rurale unul sau mai multe sisteme de
iluminat public. Serviciul de iluminat public poate fi prestat si de către un
serviciu public cu personalitate juridică si buget propriu organizat în
subordinea consiliilor locale.
(2) Operatorii serviciilor de iluminat public trebuie să posede
capacitatea tehnică si organizatorică, dotarea si experienta managerială
necesare prestării serviciului de iluminat public încredintat.
(3) Actiunea de licentiere/autorizare a operatorilor serviciilor de
iluminat public se face de către ANRSC si are termen de finalizare de 2 ani de
la intrarea în vigoare a prezentei ordonante.
(4) Operatorii serviciilor de iluminat public beneficiază de acelasi
regim juridic, indiferent de forma de proprietate, de modul de organizare sau
de forma de gestiune adoptată.
Art. 17. - (1) Operatorii serviciilor de iluminat public cu capital
public, apartinând unitătilor administrativ-teritoriale sau statului, pot fi
privatizati în conditiile legii.
(2) Hotărârea de privatizare a operatorilor apartine consiliilor locale
comunale, orăsenesti, municipale sau Consiliului General al Municipiului
Bucuresti, după caz, în functie de apartenenta capitalului social si de
subordonarea operatorului ce urmează a fi privatizat.
(3) Privatizarea operatorilor se face în conformitate cu prevederile
legale în vigoare; procedura de privatizare va include în mod obligatoriu si
procedura de delegare a gestiunii, prin care ofertantul desemnat câstigător al
procedurii de privatizare obtine si contractul de delegare a gestiunii
serviciului de iluminat public.
Art. 18. - (1) Operatorii serviciilor de iluminat public îsi pot
desfăsura activitatea si în alte localităti, pe baze contractuale, în virtutea
principiului liberei concurente pe piata serviciilor publice de gospodărie
comunală.
(2) Operatorul care prestează mai multe tipuri de servicii în una sau
mai multe localităti va tine evidente distincte si va avea contabilitate
separată pentru fiecare tip de serviciu si localitate de operare.
(3) Operatorii care participă la licitatiile organizate pentru
atribuirea contractelor de delegare a gestiunii serviciilor de iluminat public
trebuie să facă dovada experientei si capacitătii tehnice si operationale în
gestionarea unor sisteme similare, a bonitătii si capacitătii financiare de a
răspunde la cerintele specifice prevăzute în caietele de sarcini si să prezinte
garantii de participare în conformitate cu documentele licitatiei aprobate de
consiliile locale responsabile.
(4) Relatiile dintre operatorii serviciului de iluminat public si autoritătile administratiei publice locale în calitate de utilizatori, precum si relatiile cu alti agenti economici, indiferent de forma de proprietate sau de modul de organizare a acestora, sunt relatii comerciale, se vor desfăsura numai pe baze contractuale si vor fi guvernate de principiul liberei concurente.
CAPITOLUL IV
Drepturi si obligatii
SECTIUNEA 1
Drepturile si obligatiile autoritătilor administratiei
publice centrale si locale
Art. 19. - (1) Activitătile de reglementare, licentiere si/sau
autorizare a operatorilor, îndrumare metodologică, monitorizare si control al modului
de respectare si aplicare a legislatiei specifice domeniului se încredintează
ANRSC, care, în colaborare cu Comitetul National Român pentru Iluminat (CNRI),
va dezvolta un sistem informational ce va permite compararea continuă a
fiecărui indicator de performantă în acest domeniu.
(2) În realizarea sistemului informational si implementarea
activitătilor de monitorizare vor fi implicate si organizatiile profesionale si
patronale de interes public; autoritătile administratiei publice locale au
acces la orice informatie detinută de ANRSC cu privire la serviciile de
iluminat public.
(3) ANRSC are în principal sarcina de a monitoriza si de a controla
activitatea operatorilor cu privire la: respectarea regulamentului-cadru al
serviciului de iluminat public, a regulamentului-cadru de organizare si
functionare, a regulamentului-cadru de delegare a gestiunii, la respectarea
indicatorilor de performantă ai serviciului, la respectarea legii concurentei
si la exploatarea eficientă a patrimoniului public si/sau privat al unitătilor
administrativ-teritoriale afectat serviciilor.
Art. 20. - (1) Aprobarea strategiilor de dezvoltare a serviciilor de
iluminat public si a programelor de dezvoltare a infrastructurii aferente, a
regulamentelor si normelor locale de organizare si functionare a serviciilor, a
criteriilor si procedurilor de monitorizare si control al gestiunii serviciilor
de iluminat public constituie atributia exclusivă a consiliilor locale sau a
Consiliului General al Municipiului Bucuresti, după caz, pe baza strategiei
generale a Guvernului privind serviciile de iluminat public.
(2) Indiferent de forma de gestiune adoptată, în virtutea competentelor
si atributiilor ce le revin potrivit legii, autoritătile administratiei publice
locale păstrează dreptul de a urmări, de a controla si de a supraveghea:
a) modul de fundamentare a tarifelor si respectarea metodologiei de
stabilire si ajustare a acestora;
b) modul de respectare si de îndeplinire a obligatiilor contractuale
asumate de operatori;
c) calitatea si eficienta serviciilor prestate corespunzător nivelului
indicatorilor de performantă ai serviciului aprobati;
d) modul de administrare, exploatare, conservare si mentinere în
functiune, dezvoltare si/sau modernizare a sistemelor de iluminat public.
(3) Consiliile locale comunale, orăsenesti, municipale sau Consiliul
General al Municipiului Bucuresti, după caz, stabilesc strategia de dezvoltare
si functionare pe termen mediu si lung a serviciilor de iluminat public, tinând
seama de planurile de urbanism si amenajare a teritoriului, de programele de
dezvoltare economico-socială a unitătilor administrativ-teritoriale, precum si
de angajamentele luate de România în domeniile prevăzute în programul
negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.
(4) Strategiile autoritătilor administratiei publice locale vor urmări
cu prioritate realizarea următoarelor obiective:
a) orientarea serviciilor publice către utilizatori;
b) asigurarea calitătii si performantelor sistemelor de iluminat public
la nivel compatibil cu directivele Uniunii Europene;
c) respectarea prevederilor normelor pentru serviciile de iluminat
public stabilite de Comisia Internatională de Iluminat, la care România este
afiliată, respectiv de CNRI;
d) orientarea serviciilor de iluminat public în mod nediscriminatoriu
către toti beneficiarii comunitătii locale, potrivit necesitătilor stabilite în
mod democratic;
e) reducerea consumurilor specifice prin utilizarea unor corpuri de
iluminat performante si, după caz, a unor echipamente specializate;
f) promovarea investitiilor în scopul modernizării sistemelor de
iluminat public existente si al extinderii retelelor de iluminat public în
functiune;
g) asigurarea la nivelul localitătilor a unui iluminat stradal si
pietonal adecvat necesitătilor de confort si securitate individuală si
colectivă, prevăzute de normele în vigoare;
h) asigurarea unui iluminat arhitectural, ornamental si ornamental
festiv, adecvat punerii în valoare a edificiilor de importantă publică si/sau
culturală, si marcarea prin sisteme de iluminat arhitectural si/sau ornamental
festiv a evenimentelor nationale si a sărbătorilor legale si/sau religioase;
i) finantarea serviciilor de iluminat public în mod avantajos pentru
utilizatori si atractiv pentru investitori;
j) promovarea de solutii tehnice si tehnologice performante, cu costuri
minime;
k) promovarea mecanismelor specifice economiei de piată, prin crearea
unui mediu concurential de atragere a capitalului privat;
l) instituirea evaluării comparative a indicatorilor de performantă ai
activitătii operatorilor si participarea cetătenilor si asociatiilor
reprezentative la acest proces;
m) promovarea formelor de gestiune delegată;
n) crearea organismelor de monitorizare a calitătii serviciilor prestate
si instituirea de mecanisme de corectie adecvate;
o) promovarea metodelor moderne de management;
p) promovarea profesionalismului, a eticii profesionale si a formării
profesionale continue a personalului ce lucrează în domeniu.
Art. 21. - În exercitarea atributiilor ce le revin în domeniul
administrării si coordonării serviciilor de iluminat public autoritătile
administratiei publice locale adoptă hotărâri sau emit dispozitii, după caz,
privitoare la:
a) aprobarea programelor de reabilitare, extindere si modernizare a
dotărilor existente, precum si a programelor de înfiintare a unor noi sisteme
de iluminat public, în conditiile legii;
b) coordonarea proiectării si executiei lucrărilor tehnico-edilitare în
scopul realizării acestora într-o conceptie unitară si corelată cu programele
de dezvoltare economico-socială a localitătilor si de amenajare a teritoriului,
de urbanism si mediu;
c) aprobarea studiilor de fezabilitate privind reabilitarea, extinderea
si modernizarea dotărilor publice aferente serviciilor de iluminat public;
d) delegarea gestiunii serviciilor de iluminat public, precum si
încredintarea spre administrare si exploatare a bunurilor apartinând
patrimoniului public sau privat al localitătilor, afectate serviciului;
e) contractarea sau garantarea în conditiile legii a împrumuturilor
pentru finantarea programelor de investitii din infrastructura localitătilor,
aferentă serviciilor de iluminat public si modernizări;
f) elaborarea si aprobarea normelor locale si a regulamentelor de
organizare si functionare a serviciilor de iluminat public pe baza normelor-cadru
aprobate prin hotărâre a Guvernului;
g) aprobarea taxelor locale si a tarifelor pentru serviciile de iluminat
public, cu respectarea reglementărilor în vigoare, cu exceptia tarifelor pentru
energia electrică stabilite de Autoritatea Natională de Reglementare în
Domeniul Energiei (ANRE).
Art. 22. - (1) Consiliile locale sau Consiliul General al Municipiului
Bucuresti, după caz, vor aproba încheierea contractelor de delegare a gestiunii
serviciilor de iluminat public, care au continutul minimal prevăzut în
contractul-cadru de delegare a serviciilor de iluminat public.
(2) Contractul de delegare a gestiunii serviciilor de iluminat public va
cuprinde în mod obligatoriu clauzele referitoare la cantitatea si calitatea
serviciilor de iluminat public prestate pentru utilizatori, indicatorii
minimali de performantă stabiliti prin regulamentul serviciilor de iluminat
public si modul de măsurare a acestora, tariful practicat si formulele de
actualizare a acestuia, modul de încasare a facturilor, răspunderea contractuală,
forta majoră, durata contractului, clauze speciale privind mentinerea
echilibrului contractual dat de rezultatele licitatiei si de prevenirea
coruptiei, clauze de reziliere a contractului si de administrare a
patrimoniului public afectat serviciilor de iluminat public, clauze privind
forta de muncă, precum si alte clauze convenite, după caz.
Art. 23. - Autoritătile administratiei publice locale au, în raport cu
operatorii, următoarele drepturi:
a) să verifice si să aprobe ajustările tarifelor propuse de operatorul
serviciului, cu respectarea prevederilor contractuale;
b) să monitorizeze si să controleze periodic activitătile desfăsurate de
operatorii serviciilor de iluminat public;
c) să sanctioneze operatorul în cazul în care acesta nu respectă indicatorii
de performantă si parametrii de eficientă la care s-a angajat prin contractul
de delegare a gestiunii, cu exceptia situatiilor care nu se datorează
operatorului de servicii;
d) să solicite ANRSC, în cazuri deosebite, retragerea licentelor si/sau
autorizatiilor operatorului care nu-si respectă obligatiile contractuale.
Art. 24. - În raport cu comunitătile locale pe care le reprezintă,
autoritătile administratiei publice locale au următoarele responsabilităti:
a) să aducă la cunostintă publică, în conditiile legii, hotărârile si
dispozitiile având ca obiect serviciul de iluminat public;
b) să elaboreze si să aprobe indicatorii de performantă ai serviciului
de iluminat public numai după dezbaterea publică în prealabil a acestora;
c) să consulte locuitorii cu privire la stabilirea strategiei de
dezvoltare a serviciilor de iluminat public si a infrastructurii aferente;
d) să informeze periodic locuitorii cu privire la starea serviciilor de
iluminat public, la măsurile adoptate sau preconizate pentru asigurarea
acestora, inclusiv cu privire la necesitatea instituirii unor taxe locale
pentru finantarea serviciului;
e) să rezolve sesizările cu privire la deficientele apărute în prestarea
serviciului de iluminat public.
Art. 25. - Autoritătile administratiei publice locale au fată de
operatorii serviciilor publice de iluminat public următoarele obligatii:
a) să aplice un tratament egal tuturor operatorilor;
b) să asigure si să respecte independenta managerială a operatorului
fată de orice ingerinte ale autoritătilor si institutiilor publice;
c) să asigure mentinerea echilibrului contractual stabilit prin
contractul de delegare a gestiunii;
d) să asigure prin normele locale adoptate un mediu de afaceri
transparent;
e) să asigure publicitatea si accesul liber la informatiile publice, cu
precădere la acele informatii care asigură pregătirea ofertelor si participarea
la licitatii;
f) să stabilească conditiile de asociere sau de formare de societăti
mixte, numai pe bază de licitatie organizată în conformitate cu procedurile
legale de delegare a gestiunii serviciilor publice de iluminat public;
g) să respecte si să îndeplinească fată de operatorii serviciilor de
iluminat public obligatiile proprii prevăzute în contractele de delegare a
gestiunii acestor servicii;
h) să achite contravaloarea prestatiilor efectuate de operator, conform
clauzelor contractuale;
i) să păstreze confidentialitatea informatiilor, altele decât cele
publice, cu privire la activitatea operatorilor de servicii de iluminat public.
Art. 26. - Împotriva hotărârilor sau dispozitiilor autoritătilor publice locale, date în aplicarea prezentei ordonante, persoanele fizice sau juridice interesate se pot adresa instantei, în conditiile legii.
SECTIUNEA a 2-a
Drepturile si obligatiile operatorilor
Art. 27. - (1) Drepturile si obligatiile operatorilor prestatori ai
serviciilor de iluminat public se prevăd în contractele de delegare a gestiunii
sau în regulamentele de organizare si functionare a serviciilor de iluminat
public.
(2) Operatorii care prestează servicii de iluminat public în conditiile
gestiunii delegate au dreptul să sisteze serviciile de iluminat public si să îi
debranseze de la reteaua electrică de joasă tensiune pe acei utilizatori care
nu si-au achitat contravaloarea serviciilor prestate, inclusiv majorările
si/sau penalitătile pentru întârziere, în cel mult 30 de zile calendaristice de
la data expirării termenului de plată a facturilor; măsura debransării de la
reteaua de joasă tensiune se poate lua numai în urma unei notificări prealabile
adresate utilizatorului restant si se poate pune în aplicare după 5 zile
lucrătoare de la data primirii acesteia.
(3) Reluarea prestării serviciului de iluminat public se va face în
termen de maximum o zi lucrătoare de la efectuarea plătii; cheltuielile
aferente suspendării si, respectiv, reluării prestării serviciului vor fi
suportate de utilizator.
Art. 28. - (1) Operatorii serviciilor de iluminat public au fată de
utilizatori următoarele obligatii:
a) să gestioneze serviciile de iluminat public pe criterii de competitivitate
si eficientă economică;
b) să promoveze dezvoltarea, modernizarea si exploatarea eficientă a
infrastructurii aferente serviciilor de iluminat public;
c) să respecte angajamentele luate prin contractele de prestare a
serviciilor de iluminat public;
d) să presteze serviciul de iluminat public pentru toti utilizatorii cu
care a încheiat contracte de prestare si utilizare a serviciului;
e) să servească toate obiectivele utilizatorului pentru care au fost
autorizati, în conditiile prevederilor regulamentului de organizare si
functionare a serviciilor de iluminat public;
f) să asigure respectarea angajamentelor luate cu privire la indicatorii
de performantă stabiliti de autoritătile administratiei publice locale în
caietele de sarcini si în contractele de delegare a gestiunii serviciului de
iluminat public;
g) să furnizeze autoritătilor administratiei publice locale, ANRSC si
CNRI informatiile solicitate si să asigure accesul la toate informatiile
necesare verificării si evaluării functionării si dezvoltării serviciilor de
iluminat public, în conformitate cu clauzele contractului de delegare si cu
prevederile legale în vigoare;
h) să pună în aplicare metode performante de management, care să conducă
la reducerea costurilor de operare, inclusiv prin aplicarea procedurilor
concurentiale date de normele legale în vigoare pentru achizitiile de lucrări,
bunuri si servicii.
(2) Operatorii serviciilor de iluminat public răspund de îndeplinirea cu
bună-credintă a obligatiilor prevăzute la alin. (1).
(3) Penalitătile pentru nerespectarea de către operatori a indicatorilor
de performantă angajati prin contract se prevăd în mod obligatoriu în
contractele de delegare a gestiunii serviciilor de iluminat public sau, în
cazul gestiunii directe, în regulamentele de organizare si functionare a
serviciului.
(4) Operatorii serviciilor de iluminat public au obligatia să asigure finantarea pregătirii profesionale a propriilor salariati.
SECTIUNEA a 3-a
Drepturile si obligatiile utilizatorilor si
beneficiarilor
Art. 29. - (1) Utilizator al serviciilor de iluminat public poate fi
orice localitate si/sau comunitate locală, considerată în întregul său, care
beneficiază de serviciile operatorului.
(2) Drepturile si obligatiile utilizatorilor serviciilor de iluminat
public se prevăd în contractele de delegare a gestiunii sau în regulamentele de
organizare si functionare a serviciilor de iluminat public.
(3) Raporturile contractuale ale operatorilor cu semnatarii contractului
sunt mediate de către consiliile locale comunale, orăsenesti, municipale sau de
Consiliul General al Municipiului Bucuresti, după caz, care, potrivit legii,
sunt reprezentantii legali ai comunitătilor locale.
Art. 30. - (1) Dreptul de acces si utilizare a serviciilor de iluminat
public este garantat tuturor membrilor comunitătii locale, persoane fizice si
juridice, în mod nediscriminatoriu.
(2) Regulamentele serviciilor de iluminat public organizate la nivelul
comunelor, oraselor si municipiilor trebuie să contină prevederi referitoare
la:
a) accesul la informatiile publice privind serviciile de iluminat
public;
b) dreptul oricărui locuitor si persoană juridică din aria de prestare a
serviciului de a avea acces la serviciul de iluminat public în conditiile
respectării regulamentelor specifice;
c) obligatia consiliilor locale sau a Consiliului General al
Municipiului Bucuresti, după caz, ori a autoritătii de reglementare de a aduce
la cunostintă publică deciziile cu privire la serviciile de iluminat public.
Art. 31. - (1) Beneficiarii persoane fizice si/sau juridice au obligatia
de a respecta clauzele contractului de prestare a serviciilor de iluminat
public, inclusiv prevederile regulamentului serviciilor de iluminat public, si
de a-si achita obligatiile de plată în conformitate cu prevederile acestora,
stabilite sub formă de taxe locale.
(2) Utilizatorii serviciilor de iluminat public sunt obligati să achite
către operatori contravaloarea facturilor reprezentând plata serviciilor
primite, în termen de 30 de zile calendaristice de la data emiterii facturii.
(3) Întârzierea în achitarea sumelor datorate, după expirarea termenului
prevăzut la alin. (2), atrage majorări de întârziere egale cu cele utilizate
pentru neplata obligatiilor fată de bugetul de stat; valoarea maximă a acestora
nu va depăsi cuantumul debitului si se constituie venit al operatorului.
(4) Nerespectarea de către autoritătile administratiei publice locale,
în calitate de reprezentati ai utilizatorilor si de semnatari ai contractelor
de delegare a gestiunii, a prevederilor reglementărilorcadru privind organizarea
si functionarea serviciilor de iluminat public, respectiv a responsabilitătilor
ce le revin cu privire la asigurarea serviciilor de iluminat public, conduce la
penalizarea acestora în conformitate cu prevederile legale.
CAPITOLUL V
Tarife
Art. 32. - (1) Tarifele se aprobă de către consiliile locale comunale,
orăsenesti, municipale sau de Consiliul General al Municipiului Bucuresti, atât
în cazul gestiunii directe, cât si delegate, încredintate în urma licitatiilor
publice organizate în acest scop.
(2) Cuantumul si regimul taxelor locale pentru asigurarea finantării
serviciului de iluminat public se stabilesc anual prin hotărâri ale consiliilor
locale sau ale Consiliului General al Municipiului Bucuresti, după caz, în
conformitate cu prevederile legale în vigoare.
(3) Structura si nivelul tarifelor si taxelor vor fi stabilite astfel
încât:
a) să acopere costul efectiv al prestării serviciului;
b) să acopere cel putin sumele investite si cheltuielile curente de
întretinere si exploatare;
c) să descurajeze consumul excesiv si risipa;
d) să încurajeze exploatarea eficientă a serviciului si protectia
mediului;
e) să încurajeze investitiile de capital;
f) să respecte autonomia financiară a operatorului.
Art. 33. - (1) Aplicarea de către operatori a tarifelor aprobate conform
art. 32 alin. (1) este obligatorie.
(2) Tarifele aprobate trebuie să respecte următoarele cerinte
a) asigurarea prestării serviciilor de iluminat public la nivelurile de
calitate si indicatorii de performantă stabiliti de consiliile locale prin
caietele de sarcini, regulamentele serviciilor si prin contractele de delegare
a gestiunii, după caz;
b) realizarea unui raport calitate/cost cât mai bun pentru serviciile de
iluminat public prestate pe perioada angajată si asigurarea unui echilibru
între riscurile si beneficiile asumate de părtile contractante;
c) asigurarea exploatării si întretinerii eficiente a bunurilor apartinând domeniului public si privat al unitătilor administrativ-teritori- ale, afectate serviciilor de iluminat public.
CAPITOLUL VI
Răspunderi si sanctiuni
Art. 34. - (1) Încălcarea dispozitiilor prezentei ordonante atrage
răspunderea disciplinară, materială, civilă, contraventională sau penală, după
caz.
(2) Autoritătile administratiei publice locale au dreptul să sanctioneze
operatorul prestator al serviciilor de iluminat public în cazul în care acesta
nu prestează serviciile la nivelul indicatorilor de calitate si de eficientă
stabiliti în contractul de delegare, prin:
a) aplicarea unor penalizări corespunzătoare prejudiciilor aduse
utilizatorilor sau suficient de mari pentru a determina operatorul să remedieze
deficientele constatate; penalizările vor fi definite în contractul de delegare
a gestiunii sau în regulamentele serviciilor;
b) solicitarea adresată autoritătii de reglementare de anulare a
licentelor de operare si/sau a autorizatiilor de functionare;
c) revocarea hotărârii prin care s-a aprobat delegarea de gestiune si
rezilierea contractului de delegare a gestiunii dacă, timp de 12 luni de la
încheierea acestuia, se constată încălcarea repetată a obligatiilor
contractuale.
Art. 35. - (1) Constituie contraventii si se sanctionează cu amendă
următoarele fapte:
a) prestarea serviciului de iluminat public fără detinerea licentei de
operare, a autorizatiei de functionare sau fără contract de delegare a
gestiunii, cu amendă de la 100.000.000 lei la 300.000.000 lei;
b) încredintarea unui contract de delegare a gestiunii serviciului de
iluminat public fără respectarea procedurilor legale sau unui operator
nelicentiat/neautorizat, cu amendă de la 100.000.000 lei la 500.000.000 lei.
(2) Constatarea contraventiilor prevăzute la alin. (1) si aplicarea
sanctiunilor se fac de către împuterniciti ai ministrului administratiei
publice, ai presedintelui ANRSC, de către primarii comunelor, oraselor si
municipiilor, de către primarul general al capitalei si persoanele
împuternicite de acestia.
Art. 36. - Contraventiilor prevăzute la art. 35 li se aplică prevederile
Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor,
aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările
ulterioare, cu exceptia prevederilor art. 28.
Art. 37. - Consiliile locale ale comunelor, oraselor, municipiilor si
Consiliul General al Municipiului Bucuresti, după caz, vor stabili faptele care
constituie contraventii în domeniul serviciilor de iluminat public, altele
decât cele prevăzute la alin. (1), potrivit prevederilor Ordonantei Guvernului
nr. 2/2001, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările
ulterioare.
CAPITOLUL VII
Dispozitii finale si tranzitorii
Art. 38. - Regulamentul-cadru al serviciilor de iluminat public,
regulamentul-cadru de organizare si functionare a serviciilor de iluminat
public, precum si contractul-cadru si regulamentul-cadru de delegare a
gestiunii serviciilor de iluminat public vor fi aprobate prin hotărâre a
Guvernului, la propunerea Ministerului Administratiei Publice, în termen de 90
de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonante.
Art. 39. - (1) În vederea încheierii contractelor de delegare a
gestiunii, consiliile locale ale comunelor, oraselor, municipiilor sau
Consiliul General al Municipiului Bucuresti, după caz, vor aproba, în termen de
6 luni de la luarea deciziei privind delegarea gestiunii sau de la primirea
unei propuneri formulate de un investitor interesat, studiul de oportunitate
pentru fundamentarea si stabilirea solutiilor optime de delegare a gestiunii
serviciilor, precum si documentatia de delegare a gestiunii.
(2) În cazul în care părtile convin ca studiul de oportunitate să fie
întocmit de o firmă de consultantă independentă, costul acestuia va fi suportat
de investitorul interesat.
(3) Procedurile de delegare a gestiunii vor fi demarate în termen de 30
de zile de la aprobarea caietului de sarcini si a instructiunilor către
ofertanti privind organizarea si desfăsurarea delegării de gestiune.
Art. 40. - (1) Contractele de concesiune a serviciilor de iluminat
public, valabil încheiate până la data intrării în vigoare a prezentei
ordonante, îsi produc efectele potrivit prevederilor contractuale.
(2) În cazul reorganizării ori lichidării judiciare a operatorilor cu
capital privat sau mixt, care au încheiat contracte de delegare a gestiunii în
conditiile prezentei ordonante, consiliile locale ale comunelor, oraselor,
municipiilor sau Consiliul General al Municipiului Bucuresti, după caz, vor
organiza noi licitatii în scopul desemnării unui nou operator.
Art. 41. - (1) Echipamentele de comandă, automatizare, măsurare si
control destinate iluminatului public, precum si retelele electrice de
folosintă comună, pentru iluminatul public si pentru alimentarea cu energie
electrică a consumatorilor privati, vor fi separate fizic fată de reteaua
furnizorului într-un interval de 3 ani; în această perioadă mentinerea în
functiune a zonelor comune va fi asigurată de furnizorul de energie electrică
fără perceperea unor taxe suplimentare.
(2) În acelasi interval de timp, iluminatul public se va separa fată de
instalatiile de distributie si furnizare a energiei electrice administrate de
entitătile teritoriale ale Societătii Comerciale de Distributie si Furnizare a
Energiei Electrice “Electrica” - S.A. Bucuresti, astfel:
a) delimitarea instalatiilor de iluminat public se face la clemele la
care sunt racordate coloanele de alimentare a corpurilor de iluminat public;
b) delimitarea instalatiilor de iluminat public reabilitate de către
autoritătile administratiei publice locale se face la papucii cablurilor care
pleacă din tablourile de alimentare a retelelor de iluminat public.
Art. 42. - Prezenta ordonantă intră în vigoare în termen de 30 de zile
de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 43. - La data intrării în vigoare a prezentei ordonante se abrogă
orice dispozitii contrare.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE
Contrasemnează:
Ministrul administratiei publice,
Octav Cozmâncă
p. Ministrul finantelor publice,
Gheorghe Gherghina,
secretar de stat
p. Ministrul industriei si resurselor,
Iulian Iancu,
secretar de stat
Bucuresti, 30
ianuarie 2003.
Nr. 42.
notiunilor tehnice
În sensul prezentei ordonante, notiunile tehnice utilizate se definesc
după cum urmează:
1. serviciile de iluminat public sunt activitătile de utilitate
publică si de interes economic si social general, aflate sub autoritatea
administratiei publice locale, care au drept scop asigurarea iluminatului
rutier, arhitectural, pietonal, ornamental (parcuri, piete, zone de agrement
etc.) si ornamental festiv, prestate în perimetrul unei unităti administrativ-teritoriale;
2. sistemul de iluminat public este ansamblul alcătuit din
aparate/corpuri de iluminat, echipate cu sursă de lumină corespunzătoare,
amplasate într-o dispunere logică în scopul realizării unui mediu luminos
confortabil si/sau
functional si/sau estetic, capabil să asigure desfăsurarea în conditii
optime a unei activităti/a unui spectacol/a unui sport/a circulatiei/a unui
efect luminos estetic-arhitectural si altele;
3. dispozitivul (corpul) de iluminat este aparatul de iluminat
care serveste la distributia, filtrarea sau transmisia luminii produse de la
una sau mai multe lămpi către exterior;
4. sursa de lumină este suprafata sau obiectul care emite lumina
produsă prin conversie de energie;
5. reteaua electrică de joasă tensiune destinată iluminatului public reprezintă
ansamblul format din corpuri de iluminat, conductoare, izolatoare, cleme,
armături, stâlpi, fundatii si instalatiile de legare la pământ;
6. sistemul de iluminat al căilor de circulatie contine ansamblul
corpurilor de iluminat, retelele electrice si accesoriile necesare obtinerii
parametrilor luminotehnici impusi de normele în vigoare pe suprafata utilă a
căilor de circulatie;
7. sistemul de iluminat arhitectural este sistemul de iluminat cu
rolul de a realiza punerea în evidentă a unor monumente de artă sau istorice
ori a unor obiective de importantă publică si/sau culturală pentru comunitatea
locală
(primărie, scoli, spitale, biserici etc.);
8. sistemul de iluminat pietonal are ca scop realizarea unui
nivel de iluminat corespunzător, prevăzut de normele în vigoare, al căilor de
acces destinate pietonilor;
9. sistemul de iluminat ornamental are rolul de a asigura un
nivel de iluminare si un confort vizual ridicate, impuse de normele în vigoare
pentru zonele destinate parcurilor, spatii de agrement, piete, târguri etc.;
10. sistemul de iluminat ornamental festiv este sistemul de iluminat ornamental utilizat cu precădere în perioada sărbătorilor legale, la comemorări si alte evenimente festive, având ca rol punerea în valoare a unor aspecte semnificative proprii acestora.