MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

P A R T E A I

Anul 171 (XV) - Nr. 121 LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE Miercuri, 26 februarie 2003

SUMAR

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

Decizia nr. 351 din 10 decembrie 2002 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2, art. 5 alin. (2) lit. b), art. 8, art. 10 alin. (1) lit. b) si alin. (2), precum si ale art. 11 din Ordonanta Guvernului nr. 20/1994 privind mãsuri pentru reducerea riscului seismic al constructiilor existente, republicatã

HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

162. - Hotãrâre pentru aprobarea Procedurii privind aplicarea facilitãtilor fiscale prevãzute în Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Statelor Unite ale Americii referitor la programele de asistentã economicã, tehnicã si în domenii conexe, semnat la Bucuresti la 24 octombrie 1995

172. - Hotãrâre privind adaptãri institutionale în perspectiva aderãrii României la NATO, inclusiv organizarea si functionarea reprezentãrii României la Cartierul general al NATO si la Comandamentul Suprem al Fortelor Aliate din Europa – SHAPE

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

105. - Ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si pãdurilor pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a comisiei de evaluare a terenurilor ce pot fi incluse în fondul forestier proprietate publicã a statului prin achizitionare de cãtre autoritatea publicã centralã care rãspunde de silviculturã, prin Regia Nationalã a Pãdurilor, si pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a comisiei de negociere a contractelor de vânzare-cumpãrare ce urmeazã sã fie încheiate pentru includerea în fondul forestier proprietate publicã a statului a terenurilor achizitionate prin Regia Nationalã a Pãdurilor

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

CURTEA CONSTITUTIONALÃ

DECIZIA Nr. 351

din 10 decembrie 2002

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2, art. 5 alin. (2) lit. b), art. 8, art. 10 alin. (1) lit. b) si alin. (2), precum si ale art. 11 din Ordonanta Guvernului nr. 20/1994 privind mãsuri pentru reducerea riscului seismic al constructiilor existente, republicatã

Costicã Bulai - presedinte

Constantin Doldur - judecãtor

Kozsokár Gábor - judecãtor

Petre Ninosu - judecãtor

Serban Viorel Stãnoiu - judecãtor

Lucian Stângu - judecãtor

Ioan Vida - judecãtor

Aurelia Popa - procuror

Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent

Pe rol se aflã solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2, art. 5 alin. (2) lit. b), art. 8, art. 10 alin. (1) lit. b) si alin. (2), precum si ale art. 11 din Ordonanta Guvernului nr. 20/1994 privind mãsuri pentru reducerea riscului seismic al constructiilor existente, republicatã, exceptie ridicatã de Ion Dumitru Vlahu si Ileana Ruxandra Aim.e Ionescu în Dosarul nr. 5.786/2001 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a V-a civilã si de contencios administrativ.

La apelul nominal se constatã lipsa pãrtilor, fatã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, deoarece dispozitiile criticate sunt aplicabile, în egalã mãsurã, tuturor proprietarilor de imobile aflate în aceeasi situatie de risc.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:

Prin Încheierea din 20 martie 2002, Tribunalul Bucuresti - Sectia a V-a civilã si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutionalã cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2, art. 5 alin. (2) lit. b), art. 8, art. 10 alin. (1) lit. b) si alin. (2), precum si ale art. 11 din Ordonanta Guvernului nr. 20/1994, republicatã, exceptie ridicatã de Ion Dumitru Vlahu si Ileana Ruxandra Aimée Ionescu în Dosarul nr. 5.786/2001.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin cã dispozitiile legale criticate au creat “o premisã juridicã defavorizatoare proprietarilor imobilelor cu destinatia de locuintã, cãrora li se impune semnarea unei declaratii angajament ce contravine principiilor universale de drept, dreptul de proprietate fiind ignorat si chiar încãlcat”.

Astfel, se aratã cã prin ordonanta criticatã se impune proprietarului o restrictie asupra dreptului de a dispune de proprietatea sa. Obligarea proprietarilor la semnarea declaratiei angajament produce, de asemenea, traume care dãuneazã sãnãtãtii persoanelor cãrora le sunt impuse astfel de obligatii, iar cheltuielile prevãzute pentru consolidarea imobilelor depãsesc cu mult valoarea de circulatie a apartamentelor. Autorii exceptiei considerã cã prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 16, 20, 22 si 41, precum si prevederilor Declaratiei Universale a Drepturilor Omului si ale Pactului international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale.

Tribunalul Bucuresti - Sectia a V-a civilã si de contencios administrativ apreciazã cã exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiatã. În esentã, instanta aratã cã prin art. 2 si art. 5 alin. (2) lit. b) ale Ordonantei Guvernului nr. 20/1994, republicatã, se instituie în sarcina proprietarilor constructiilor încadrate în clasa I de risc seismic obligativitatea proiectãrii si executãrii autorizate (din surse proprii sau credite) a lucrãrilor de interventie, dar prin aceasta “nu se creeazã un regim discriminatoriu care sã încalce principiul egalitãtii cetãtenilor în fata legii, întrucât, în sensul art. 4 alin. (2) din Constitutie, criteriile nediscriminatorii sunt rasa, nationalitatea, originea etnicã, limba, religia, sexul, opinia, apartenenta politicã, averea, originea socialã”. De asemenea, instanta considerã cã “dreptul proprietarului de a dispune de bunul sãu, prevãzut în art. 41 din Constitutie, nu este încãlcat prin stabilirea în art. 8 al Ordonantei Guvernului nr. 20/1994 a conditiilor în care proprietarii persoane fizice beneficiazã de finantare ori prin conditionarea înstrãinãrii de rambursarea creditului, prevãzutã în art. 11 al Ordonantei Guvernului nr. 20/1994”.

În opinia instantei, “aceste dispozitii reprezintã o restrângere a exercitiului dreptului de proprietate în scopul recuperãrii creantei statului si respectã conditiile art. 49 alin. (2) din Constitutie, care enumerã cazurile limitãrii exercitiului unor drepturi”. Totodatã, se aratã cã “nu poate fi vorba de o încãlcare a drepturilor la integritate fizicã si psihicã, ci, dimpotrivã, de o ocrotire a acestora si introducerea unor garantii în plus ale drepturilor fundamentale consacrate prin art. 22 si 33 din Constitutie”.

În legãturã cu existenta unui titlu executoriu, derivând din creditarea contractului de executie a lucrãrilor de consolidare [art. 10 alin. (1) lit. b) si alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 20/1994, republicatã], instanta apreciazã cã “nu trebuie interpretatã ca un risc pentru persoanele cu posibilitãti materiale reduse, întrucât art. 9 din Ordonanta Guvernului nr. 20/1994 impune protectia persoanelor fizice creditate care realizeazã venituri medii nete lunare pe membru de familie sub câstigul salarial mediu net lunar pe economie prin scutirea de la plata ratelor lunare ale creditului”.

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã presedintilor celor douã Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

De asemenea, în conformitate cu dispozitiile art. 181 din Legea nr. 35/1997, cu modificãrile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.

Guvernul considerã cã exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiatã. În argumentarea acestui punct de vedere se aratã cã dispozitiile art. 2 si art. 5 alin. (2) lit. b) din ordonantã nu contravin principiului egalitãtii cetãtenilor în fata legii, consfintit de art. 16 din Constitutie, întrucât “aceste dispozitii sunt aplicabile, în egalã mãsurã, tuturor proprietarilor de imobile aflate în aceeasi situatie de risc, singurul lucru care poate sã difere este sursa de finantare - din venituri proprii sau credite bugetare – în functie de situatia materialã a fiecãruia dintre proprietari, situatie care, evident, nu este aceeasi pentru toti proprietarii”.

De asemenea, potrivit aceluiasi punct de vedere, “dreptul de proprietate garantat de art. 41 din Constitutie nu este încãlcat de dispozitiile cuprinse în art. 8 al ordonantei, care stabilesc conditiile în care proprietarii persoane fizice beneficiazã de finantare si nici de cele ale art. 11 care conditioneazã înstrãinarea locuintei de rambursarea creditului, aceste din urmã dispozitii reprezentând doar o restrângere temporarã a exercitiului dreptului de proprietate în scopul recuperãrii creantei statului”.

În legãturã cu titlul executoriu derivând din creditarea contractului de executie a lucrãrilor de consolidare prevãzutã în art. 10 alin. (1) lit. b) si alin. (2) din ordonantã, Guvernul considerã cã “nu este de naturã sã constituie o amenintare de naturã a pune în pericol integritatea fizicã si psihicã a proprietarilor persoane fizice cu posibilitãti materiale reduse, asa cum sustin autorii exceptiei, deoarece chiar în cuprinsul ordonantei - respectiv, art. 9 - se prevede o mãsurã de protectie, în sensul cã, în ipoteza în care veniturile medii nete lunare pe membru de familie sunt sub câstigul salarial mediu net pe economie, proprietarii persoane fizice sunt scutiti de plata ratelor lunare reprezentând creditul bugetar acordat”.

Avocatul Poporului apreciazã cã dispozitiile legale criticate sunt constitutionale. În argumentarea acestui punct de vedere se aratã cã dispozitiile legale criticate nu contravin principiului constitutional al egalitãtii în drepturi, în conditiile în care egalitatea în drepturi între cetãteni, consfintitã de art. 16 alin. (1) din Constitutie, “se referã la recunoasterea în favoarea acestora a unor drepturi si libertãti fundamentale, nu si la identitatea de tratament juridic asupra aplicãrii unor mãsuri, indiferent de natura lor”. Referitor la sustinerea de cãtre autorii exceptiei a încãlcãrii art. 41 din Constitutie, Avocatul Poporului aratã cã, “pe de o parte, în raporturile juridice dintre debitorul creantei bugetare si stat, în calitate de creditor al obligatiei fiscale, nu existã un raport de egalitate, statul având un regim de favoare determinat de caracterul public al creantei bugetare, astfel cã dispozitiile art. 41 alin. (1) si (2) din Constitutie nu sunt încãlcate”. Pe de altã parte, art. 41 din Constitutie “trebuie examinat în corelare cu prevederea constitutionalã a art. 53, potrivit cãruia «cetãtenii au obligatia sã contribuie, prin impozite si taxe, la cheltuielile publice»”. Totodatã, având în vedere sarcinile la a cãror respectare obligã dreptul de proprietate, se considerã cã “dispozitiile legale criticate sunt în concordantã cu prevederile art. 41 care, la alin. (6), stabileste cã dreptul de proprietate obligã la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea bunei vecinãtãti, precum si la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului”.

De altfel, se aratã în continuarea argumentãrii, în ansamblu, dispozitiile legale criticate nu contravin prevederilor art. 41 din Constitutie, ci reprezintã o restrângere a exercitiului dreptului de proprietate, asa cum stabileste art. 49 din Legea fundamentalã, întrucât mãsurile legale luate se impun pentru “prevenirea consecintelor unei calamitãti naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav”.

Referitor la pretinsa încãlcare a art. 22 din Constitutie, care prevede “dreptul la integritatea fizicã si psihicã”, se considerã cã, în realitate, “dispozitiile legale considerate neconstitutionale garanteazã, prin mãsurile stabilite, tocmai acest drept”.

Sustinerea potrivit cãreia art. 10 alin. (1) lit. b) si alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 20/1994, republicatã, reprezintã un risc pentru persoanele cu posibilitãti materiale reduse si, prin urmare, contravine dispozitiilor art. 22 din Constitutie nu poate fi, de asemenea, retinutã, în opinia Avocatului Poporului. Acest articol din Legea fundamentalã garanteazã dreptul la integritate fizicã si phisicã si nu la un nivel de trai consfintit de art. 43, a cãrei încãlcare însã nu s-a produs, întrucât prin art. 9 din Ordonanta Guvernului nr. 20/1994, republicatã, se acordã scutiri proprietarilor locuintelor, persoane fizice, care realizeazã venituri medii nete lunare pe membru de familie sub câstigul salarial mediu net lunar pe economie”.

Presedintii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate. CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului si cel al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmãtoarele:

Curtea Constitutionalã a fost legal sesizatã si este competentã, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si celor ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicatã, sã solutioneze exceptia de neconstitionalitate ridicatã.

Obiectul exceptiei îl constituie dispozitiile art. 2, art. 5 alin. (2) lit. b), art. 8, art. 10 alin. (1) lit. b) si alin. (2), precum si ale art. 11 din Ordonanta Guvernului nr. 20/1994 privind mãsuri pentru reducerea riscului seismic al constructiilor existente, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 82/1995, ulterior modificatã si republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 665 din 23 octombrie 2001, texte care au urmãtorul cuprins:

- Art. 2: “(1) Proprietarii constructiilor, persoane fizice sau juridice, si asociatiile de proprietari, precum si persoanele juridice care au în administrare constructii vor actiona pentru:

a) identificarea constructiilor din proprietate sau din administrare, descrise la art. 1;

b) expertizarea tehnicã a constructiilor de cãtre experti tehnici atestati, în conformitate cu reglementãrile tehnice;

c) aprobarea deciziei de interventie si continuarea actiunilor definite la alin. (2), în functie de concluziile fundamentate din raportul de expertizã tehnicã.

(2) Pentru constructiile expertizate tehnic si încadrate prin raportul de expertizã tehnicã în clasa I de risc seismic, proprietarii constructiilor, persoane fizice sau juridice, si asociatiile de proprietari, precum si persoanele juridice care au în administrare constructii sunt obligate sã procedeze la:

a) proiectarea lucrãrilor de interventie de cãtre persoane fizice sau juridice autorizate si verificarea proiectelor de cãtre verificatori tehnici atestati;

b) executia lucrãrilor de interventie de cãtre persoane juridice autorizate care au responsabili tehnici cu executia, atestati, inclusiv urmãrirea, verificarea si receptia executiei lucrãrilor de interventie prin diriginti de santier autorizati.” ;

- Art. 5 alin. (2) lit. b): “(2) Pentru locuintele proprietate privatã a persoanelor fizice fondurile necesare privind finantarea cheltuielilor pentru expertizarea tehnicã, proiectarea si executia lucrãrilor de consolidare se vor asigura astfel: [...]

b) din sursele proprii ale proprietarilor, din despãgubiri acordate de societãtile de asigurare si/sau din credite, pentru proiectarea si executia lucrãrilor de consolidare.” ;

- Art. 8: “(1) Proprietarii locuintelor, persoane fizice, din clãdirile incluse în programele anuale vor actiona potrivit prevederilor art. 2 alin. (2) si vor beneficia de finantare din transferuri de la bugetul de stat pentru proiectarea si executia lucrãrilor de consolidare, în urmãtoarele conditii:

a) existenta hotãrârii asociatiei de proprietari, adoptatã în conditiile legii, privind executia lucrãrilor de consolidare, precum si a documentelor, acordurilor si avizelor prevãzute în Legea nr. 50/1991, republicatã, cu modificãrile ulterioare, privind autorizarea executãrii lucrãrilor de constructii;

b) instituirea ipotecii legale a statului asupra locuintei;

c) restituirea, la terminarea lucrãrilor de consolidare, a sumelor alocate din transferuri de la bugetul de stat pentru executia lucrãrilor de consolidare, în rate lunare egale fãrã dobândã, cu o duratã de rambursare de pânã la 25 de ani de la data receptiei terminãrii lucrãrilor de consolidare; în cazul întârzierii la platã a ratelor cu mai mult de 30 de zile se calculeazã majorãri de întârziere la ratele scadente, aplicându-se cota de majorare, stabilitã în conditiile legii, pentru neplata la termen a obligatiilor bugetare.

(2) Radierea ipotecii se face numai cu dovada privind achitarea integralã a cheltuielilor efectuate din transferuri de la bugetul de stat pentru executia lucrãrilor de consolidare.

(3) Instituirea si radierea ipotecii sunt scutite de plata taxei de timbru.”;

- Art. 10 alin. (1) lit. b) si alin. (2): “(1) Pentru clãdirile incluse în programele anuale primarii municipiilor si oraselor, respectiv primarul general al municipiului Bucuresti, vor lua mãsurile necesare pentru: [...]

b) contractarea executiei lucrãrilor de consolidare; [...]

(2) Contractul prevãzut la alin. (1) lit. h) are valoare de înscris autentic si constituie titlu executoriu.”;

- Art. 11: “(1) Înstrãinarea, în decurs de 25 de ani de la receptia terminãrii lucrãrilor de consolidare, a locuintelor proprietate privatã a persoanelor fizice din clãdirile incluse în programele anuale si la care s-au executat lucrãri de consolidare finantate prin transferuri de la bugetul de stat este conditionatã de rambursarea integralã a ratelor neachitate, conform evidentei consiliului local, actualizate la data înstrãinãrii.

(2) Actualizarea se efectueazã în functie de indicele preturilor de consum total al populatiei, publicat lunar de Institutul National de Statisticã în Buletinul statistic de preturi, pentru intervalul cuprins între luna de referintã a receptiei la terminarea lucrãrilor de consolidare si luna actualizãrii ratelor neachitate.”

Autorii exceptiei de neconstitutionalitate sustin cã textele de lege criticate contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 care se referã la tratatele internationale privind drepturile omului, ale art. 22 privind dreptul la viatã si la integritate fizicã si psihicã si celor ale art. 41 privind protectia proprietãtii private.

În esentã, autorii exceptiei sustin cã mãsurile prevãzute în textele legale criticate sunt contrare prerogativelor dreptului de proprietate, impunându-li-se restrictii asupra dreptului lor de dispozitie, de naturã a produce traume psihice si chiar fizice pentru persoanele în vârstã. De asemenea, se aratã cã aceste cheltuieli impuse proprietarilor pentru consolidarea imobilelor cu destinatia de locuintã depãsesc cu mult valoarea de circulatie a apartamentelor care necesitã astfel de reparatii capitale, ceea ce poate duce chiar la executarea silitã asupra imobilelor apartinând persoanelor care nu au fondurile necesare consolidãrii.

Examinând dispozitiile ordonantei criticate, în ansamblu, Curtea retine cã, în vederea reducerii riscului seismic al constructiilor, prin aceastã ordonantã au fost stabilite mãsuri de interventie la contructiile existente care prezintã niveluri insuficiente de protectie la actiuni seismice, degradãri sau avarieri în urma unor fenomene seismice.

Aceste mãsuri vizeazã si locuintele proprietate privatã apartinând persoanelor fizice, fiind impuse, ca o consecintã, si unele obligatii proprietarilor, inclusiv în legãturã cu finantarea cheltuielilor specificate. În acelasi timp, sunt prevãzute si mãsuri de sprijinire a proprietarilor, persoane fizice, în scopul de a li se facilita obtinerea de transferuri de la bugetul de stat a fondurilor necesare pentru proiectarea si executia lucrãrilor de consolidare, cu obligatia instituirii ipotecii legale a statului asupra locuintelor din clãdirile de locuit multietajate, încadrate în clasa I de risc seismic, care prezintã pericol public si care sunt cuprinse în programele anuale, în conditiile prevãzute de ordonantã. Cât priveste clãdirile incluse în programele anuale, se prevede cã primãriile municipiilor si oraselor vor lua mãsuri pentru contractarea executiei lucrãrilor de consolidare.

Referitor la contractele pentru restituirea sumelor alocate prin transferul de la bugetul de stat privind executia lucrãrilor de consolidare, se prevede cã acestea au valoare de înscris autentic si constituie titlu executoriu. Se prevãd, de asemenea, unele restrictii privind înstrãinarea în termenul prevãzut de ordonantã a locuintelor proprietate privatã a persoanelor fizice, care este conditionatã de rambursarea integralã a ratelor neachitate.

Analizând aceste prevederi legale criticate prin raportare la textele constitutionale invocate în sustinerea exceptiei, Curtea constatã urmãtoarele:

În ceea ce priveste sustinerea potrivit cãreia prevederile legale criticate sunt contrare principiului constitutional al egalitãtii în drepturi a cetãtenilor, Curtea retine cã nici unul dintre textele criticate nu instituie o diferentã de tratament juridic pentru persoanele aflate în aceeasi situatie.

Dimpotrivã, obligatiile si restrictiile prevãzute sunt aplicabile tuturor proprietarilor persoane fizice, în functie de riscul pe care-l prezintã imobilul, precum si de modalitatea de finantare a cheltuielilor necesare pentru repararea imobilului. De altfel, nici autorii exceptiei nu motiveazã în ce ar consta discriminarea pe care o invocã.

În legãturã cu critica privind contrarietatea prevederilor legale criticate cu dispozitiile art. 22 din Constitutie, Curtea constatã cã este neîntemeiatã. Dreptul la viatã si la integritate fizicã si psihicã nu numai cã nu este încãlcat, ci, dimpotrivã, textele criticate, ca de altfel întreaga ordonantã a Guvernului, prevãd mãsuri concrete pentru a garanta acest drept, prin evitarea riscului seismic de naturã sã punã în pericol viata si integritatea fizicã a locuitorilor din imobilele specificate în ordonantã, instituind totodatã si obligatia privind suportarea de cãtre proprietari, în conditiile legii, a unor pãrti din cheltuieli. De asemenea, nu se poate retine cã instituirea unor obligatii legale de naturã financiarã, menite sã ducã la evitarea unor riscuri de prãbusire a clãdirii cu punerea în pericol grav a locatarilor, inclusiv a proprietarilor, precum si a altor persoane, este de naturã sã afecteze integritatea psihicã a celor fatã de care se instituie obligatia.

Sustinerea autorilor exceptiei referitoare la încãlcarea, prin dispozitiile legale criticate, a dispozitiilor art. 41 din Constitutie care reglementeazã protectia proprietãtii private, este, de asemenea, neîntemeiatã. Pe de o parte, Curtea observã cã prin chiar alin. (1) al art. 41 din Constitutie se prevede stabilirea prin lege, respectiv ordonantã, act emis de Guvern în baza delegãrii legislative, a limitelor dreptului de proprietate. Sunt, de asemenea, incidente si dispozitiile alin. (6) din art. 41 al Constitutiei, potrivit cãrora “dreptul de proprietate obligã la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea bunei vecinãtãti, precum si la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului”. Pe de altã parte, conform dispozitiilor art. 49 din Constitutie, prin lege (inclusiv, astfel cum s-a mai arãtat, prin actul emis în baza delegãrii legislative prevãzute de art. 114 din Constitutie), poate fi restrâns exercitiul unor drepturi (inclusiv al dreptului de proprietate, dacã se impune, asa cum prevede textul constitutional, “pentru […] prevenirea consecintelor unei calamitãti naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav”). Or, dispozitiile ordonantei Guvernului criticate, prin ipotezã, au ca obiect tocmai reglementarea unor mãsuri necesare pentru prevenirea unor consecinte deosebit de grave asupra vietii si integritãtii oamenilor, în eventualitatea unui seism în urma cãruia imobilele vizate de actul normativ s-ar putea prãbusi.

În sfârsit, examinând critica de neconstitutionalitate prin raportare la dispozitiile art. 20 din Constitutie referitoare la tratatele internationale privind drepturile omului, Curtea constatã cã textele criticate nu încalcã prevederile acestor documente internationale. De altfel, autorii exceptiei invocã încãlcarea Declaratiei Universale a Drepturilor Omului si a Pactului international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale, fãrã a preciza un anumit text al acestor documente.

Fatã de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicatã,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2, art. 5 alin. (2) lit. b), art. 8, art. 10 alin. (1) lit. b) si alin. (2), precum si ale art. 11 din Ordonanta Guvernului nr. 20/1994 privind mãsuri pentru reducerea riscului seismic al constructiilor existente, republicatã, exceptie ridicatã de Ion Dumitru Vlahu si Ileana Ruxandra Aim.e Ionescu în Dosarul nr. 5.786/2001 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a V-a civilã si de contencios administrativ.

Definitivã si obligatorie.

Pronuntatã în sedinta publicã din data de 10 decembrie 2002.

PRESEDINTE,

prof. univ. dr. COSTICÃ BULAI

Magistrat-asistent,

Mihai Paul Cotta

HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTÃRÂRE

pentru aprobarea Procedurii privind aplicarea facilitãtilor fiscale prevãzute în Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Statelor Unite ale Americii referitor la programele de asistentã economicã, tehnicã si în domenii conexe, semnat la Bucuresti la 24 octombrie 1995

În temeiul art. 107 din Constitutie si al art. III lit. (A) si (F) din Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Statelor Unite ale Americii referitor la programele de asistentã economicã, tehnicã si în domenii conexe, ratificat prin Ordonanta Guvernului nr. 25/1996, aprobatã prin Legea nr. 30/1997,

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

Art. 1. - Se aprobã Procedura privind aplicarea facilitãtilor fiscale prevãzute în Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Statelor Unite ale Americii referitor la programele de asistentã economicã, tehnicã si în domenii conexe, semnat la Bucuresti la 24 octombrie 1995, prevãzutã în anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrâre.

Art. 2. - Pe data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri se abrogã Hotãrârea Guvernului nr. 433/2001 pentru aprobarea Procedurii privind restituirea taxei pe valoarea adãugatã pentru bunurile si serviciile utilizate în cadrul programelor de asistentã economicã, tehnicã si în domenii conexe, acordatã de Statele Unite ale Americii în cadrul Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Statelor Unite ale Americii, semnat la Bucuresti la 24 octombrie 1995, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 9 mai 2001.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NÃSTASE

Contrasemneazã:

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tãnãsescu

Ministrul afacerilor externe,

Mircea Geoanã

Bucuresti, 13 februarie 2003.

Nr. 162.

ANEXÃ

PROCEDURÃ

privind aplicarea facilitãtilor fiscale prevãzute în Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Statelor Unite ale Americii referitor la programele de asistentã economicã, tehnicã i în domenii conexe, semnat la Bucuresti la 24 octombrie 1995

CAPITOLUL I

Procedura de restituire a taxei pe valoarea adãugatã pentru bunurile si serviciile utilizate în cadrul programelor de asistentã economicã, tehnicã si în domenii conexe, acordatã de Statele Unite ale Americii în cadrul Acordului intre Guvernul României si Guvernul Statelor Unite ale Americii, semnat la Bucuresti la 24 octombrie 1995

Art. 1. - Potrivit prevederilor art. III din Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Statelor Unite ale Americii referitor la programele de asistentã economicã, tehnicã si în domenii conexe, ratificat prin Ordonanta Guvernului nr. 25/1996, aprobatã prin Legea nr. 30/1997, se restituie taxa pe valoarea adãugatã pentru:

a) bunurile procurate din tarã si/sau serviciile utilizate în cadrul programelor de asistentã acordatã de Statele Unite ale Americii, de cãtre organizatiile publice sau private cu responsabilitãti în implementarea programelor respective;

b) bunurile achizitionate din tarã, destinate folosintei proprii a personalului si familiilor acestuia, care sunt în relatii contractuale sau sunt angajatii organizatiilor publice ori private care sunt responsabile pentru implementarea programelor de asistentã ale Statelor Unite ale Americii si care e aflã în România pentru a îndeplini activitãti în legãturã cu programele de asistentã ale Statelor Unite ale Americii, cu exceptia cetãtenilor români sau a acelor persoane care sunt rezidenti permanenti în România, în întelesul Conventiei de la Viena referitor la relatiile diplomatice;

c) închirierea clãdirilor ca resedintã a persoanelor prevãzute la lit. b).

Art. 2. - (1) Pentru bunurile procurate din tarã si/sau serviciile utilizate de organizatiile publice si private - persoane juridice române care se încadreazã la art. 1 lit. a) - taxa pe valoarea adãugatã se restituie lunar, la cerere, de cãtre organele fiscale teritoriale la care sunt înregistrate ca plãtitoare de impozite si taxe, în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii de restituire, pe baza verificãrilor efectuate.

(2) Cererea de restituire, întocmitã conform modelului prevãzut în anexa nr. 1, împreunã cu borderoul documentelor justificative, întocmit conform modelului prevãzut în anexa nr. 2, se depun la organele fiscale pânã la finele lunii urmãtoare celei pentru care se solicitã restituirea taxei pe valoarea adãugatã.

(3) Organele fiscale vor verifica:

a) dacã documentele care atestã achizitionarea bunurilor si/sau a serviciilor corespund formularelor tipizate comune si specifice privind aplicarea taxei pe valoarea adãugatã, prevãzute de reglementãrile în vigoare, si dacã se referã la luna pentru care se solicitã restituirea;

b) dacã bunurile si/sau serviciile pentru care se solicitã restituirea se încadreazã în prevederile art. 1 lit. a);

c) existenta documentelor care atestã plata bunurilor si/sau a serviciilor si a taxei pe valoarea adãugatã aferente, solicitate la restituire.

(4) Nedepunerea în termen a cererii de restituire atrage pierderea dreptului de restituire a taxei pe valoarea adãugatã.

(5) Dupã verificare se va întocmi un act de control din care sã rezulte suma de restituit. În cazul în care organele de control propun în urma verificãrii aprobarea rambursãrii partiale a taxei pe valoarea adãugatã sau respingerea cererii, acestea vor mentiona în actul de control întocmit motivele si cauzele care determinã situatia respectivã.

(6) Restituirea taxei pe valoarea adãugatã se aprobã de conducãtorul unitãtii fiscale. Pe baza aprobãrii organele fiscale vor efectua restituirea sumei cãtre beneficiarul cererii prin trezoreria statului.

(7) Mãsurile dispuse prin actul de control pot fi contestate de titularul cererii conform prevederilor Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 13/2001 privind solutionarea contestatiilor împotriva mãsurilor dispuse prin actele de control sau de impunere întocmite de organele Ministerului Finantelor Publice, aprobatã si modificatã prin Legea nr. 506/2001.

Art. 3. - (1) Organizatiile publice sau private - persoane juridice strãine care se încadreazã la art. 1 lit. a) -, precum si persoanele fizice mentionate la art. 1 lit. b) vor depune în douã exemplare la Ministerul Afacerilor Externe - Directia protocol, cel târziu pânã la finele lunii urmãtoare celei pentru care se solicitã restituirea, cererea de restituire a taxei pe valoarea adãugatã, conform modelului prevãzut în anexa nr. 3, însotitã de:

a) documentele, în copie si în original, în care sunt consemnate cumpãrãrile de bunuri si/sau de servicii;

b) documentele, în copie si în original, care atestã achitarea contravalorii bunurilor si/sau a serviciilor;

c) borderoul, conform modelului prevãzut în anexa nr. 2.

(2) Ministerul Afacerilor Externe verificã dacã persoanele în cauzã sunt îndreptãtite sã solicite restituirea taxei pe valoarea adãugatã conform prevederilor Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Statelor Unite ale Americii referitor la programele de asistentã economicã, tehnicã si în domenii conexe si dacã bunurile si serviciile pentru care se solicitã restituirea se încadreazã în prevederile art. III din acelasi acord.

(3) Sumele trecute în borderourile anexate la cererile de restituire a taxei pe valoarea adãugatã se verificã de Directia protocol din cadrul Ministerului Afacerilor Externe pe baza documentelor primite. În urma verificãrii, pe borderou se va face mentiunea, sub semnãturã, “Confruntat cu documentele justificative”.

(4) Dupã verificare Ministerul Afacerilor Externe transmite cererile avizate împreunã cu documentatia anexatã cãtre titularii cererilor, care le vor depune la Directia generalã a finantelor publice a municipiului Bucuresti.

(5) Directia generalã a finantelor publice a municipiului Bucuresti solutioneazã cererile de restituire a taxei pe valoarea adãugatã pe baza verificãrii documentatiei depuse de titularii cererilor, în termen de 30 de zile de la data primirii acestora.

(6) Verificarea efectuatã de Directia generalã a finantelor publice a municipiului Bucuresti în vederea solutionãrii cererilor de restituire a taxei pe valoarea adãugatã urmãreste:

a) ca documentele ce atestã achizitionarea de bunuri si/sau de servicii sã corespundã formularelor tipizate comune si specifice privind aplicarea taxei pe valoarea adãugatã, prevãzute de reglementãrile în vigoare, sã se refere la luna pentru care se solicitã restituirea si sã permitã identificarea furnizorilor de bunuri si/sau a prestatorilor de servicii;

b) existenta documentelor care atestã plata bunurilor si/sau a serviciilor si a taxei pe valoarea adãugatã aferente, solicitate la restituire;

c) existenta avizului favorabil al Ministerului Afacerilor Externe pe cererile de restituire a taxei pe valoarea adãugatã.

(7) În urma verificãrii se întocmeste o notã în care se consemneazã numãrul si data cererii, rezultatul verificãrii si propuneri cu privire la aprobarea restituirii sau la respingerea cererii de restituire a taxei pe valoarea adãugatã.

Documentele în original prezentate de titularii cererilor vor fi restituite acestora dupã efectuarea verificãrii; copiile de pe documente vor fi stampilate si semnate de organul fiscal, cu mentiunea “Conform cu originalul”, si vor fi pãstrate de organul fiscal.

(8) Restituirea taxei pe valoarea adãugatã se aprobã de directorul general al Directiei generale a finantelor publice a municipiului Bucuresti.

(9) Pe baza notei aprobate se întocmesc comunicarea cãtre trezorerie, potrivit modelului prevãzut în anexa nr. 4, precum si comunicarea cãtre solicitant privind modul de solutionare a cererii de restituire a taxei pe valoarea adãugatã, potrivit modelului prevãzut în anexa nr. 5.

Comunicarea cãtre trezorerie va fi însotitã de un exemplar al cererii aprobate.

(10) În baza comunicãrii primite trezoreria va întocmi ordine de platã tip trezorerie (OPHT). Plata se va face în lei prin virament în conturi bancare deschise de titularul cererii de restituire a taxei pe valoarea adãugatã la bãnci autorizate de Banca Nationalã a României.

Art. 4. - Anexele nr. 1-5 fac parte integrantã din prezenta procedurã.

CAPITOLUL II

Procedura pentru aplicarea scutirii de drepturi de import si de taxa pe valoarea adãugatã a bunurilor importate în cadrul programelor de asistentã economicã, tehnicã si în domenii conexe, acordatã de Statele Unite ale Americii în cadrul Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Statelor Unite ale Americii, semnat la Bucuresti la 24 octombrie 1995

Art. 5. - Potrivit prevederilor art. III lit. (A) din Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Statelor Unite ale Americii referitor la programele de asistentã economicã, tehnicã si în domenii conexe, se scutesc de drepturi de import bunurile donate de Statele Unite ale Americii în vederea comercializãrii, cu conditia ca sumele obtinute sã fie utilizate pentru acoperirea costurilor de administrare a programelor de asistentã economicã, tehnicã si în domenii conexe derulate în cadrul Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Statelor Unite ale Americii.

Art. 6. - Comercializarea bunurilor importate conform art. 5 se scuteste de taxa pe valoarea adãugatã, cu conditia ca sumele obtinute sã fie utilizate pentru acoperirea costurilor de administrare a programelor de asistentã economicã, tehnicã si în domenii conexe, mentionate la art. 5.

Art. 7. - Scutirile prevãzute la art. 5 si 6 se acordã dacã importul si comercializarea bunurilor sunt efectuate de cãtre organizatiile publice sau private cu responsabilitãti în implementarea programelor de asistentã economicã, tehnicã si în domenii conexe derulate în cadrul Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Statelor Unite ale Americii.

Art. 8. - Scutirea de drepturi de import prevãzutã la art. 5 se acordã de cãtre birourile vamale de control si vãmuire, pe baza unei declaratii pe propria rãspundere semnate de reprezentantul legal al importatorului sau de persoana împuternicitã de acesta, prin care se confirmã cã bunurile sunt destinate scopurilor prevãzute la art. 6.

Reprezentantii legali îsi asumã întreaga rãspundere privind corecta declarare a scopului pentru care se realizeazã importurile. Declaratiile nereale atrag rãspunderea civilã sau penalã, dupã caz, potrivit prevederilor Legii nr. 141/1997 privind Codul vamal al României, cu modificãrile ulterioare.

Declaratia pe propria rãspundere se întocmeste în trei exemplare originale, dintre care un exemplar se depune la biroul vamal la care se face declaratia vamalã de import, un exemplar se depune la organul fiscal teritorial, iar al treilea exemplar se pãstreazã de importator.

Art. 9. - Scutirea de taxa pe valoarea adãugatã prevãzutã la art. 6 se realizeazã prin facturarea bunurilor fãrã taxa pe valoarea adãugatã.

ANEXA Nr. 1*)

la procedurã

ANEXA Nr. 2*)

la procedurã

ANEXA Nr. 3*)

la procedurã

Pagina a 2-a

ANEXA Nr. 4*)

la procedurã

ANEXA Nr. 5

la procedurã

DIRECTIA GENERALÃ A FINANTELOR PUBLICE

A MUNICIPIULUI BUCURESTI

Nr. ../.

Cãtre

...

Prin prezenta vã comunicãm cã, urmare a cererii dumneavoastrã de restituire a taxei pe valoarea adãugatã, înregistratã la Directia generalã a finantelor publice a municipiului Bucuresti sub nr. ./, în baza prevederilor art. III lit. (F) din Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Statelor Unite ale Americii referitor la programele de asistentã economicã, tehnicã si în domenii conexe, ratificat prin Ordonanta Guvernului nr. 25/1996, aprobatã prin Legea nr. 30/1997, vi s-a aprobat restituirea taxei pe valoarea adãugatã în sumã de .. lei, urmând ca plata sã se efectueze prin virament în contul nr. .., deschis la Banca ..., Sucursala/Filiala …

De asemenea, vã comunicãm cã nu s-a aprobat restituirea sumei de ... din urmãtoarele motive: ..

Director,

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTÃRÂRE

privind adaptãri institutionale în perspectiva aderãrii României la NATO, inclusiv organizarea si functionarea reprezentãrii României la Cartierul general al NATO si la Comandamentul Suprem al Fortelor Aliate din Europa – SHAPE

În temeiul art. 107 din Constitutie,

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

Art. 1. - (1) Reprezentarea României la Cartierul general al NATO din Bruxelles se asigurã de cãtre Misiunea României la NATO si de cãtre Reprezentanta militarã.

(2) Reprezentarea militarã a României la Comandamentul Suprem al Fortelor Aliate din Europa, denumit în continuare SHAPE, se asigurã de cãtre Reprezentanta Statului Major General.

CAPITOLUL II

Misiunea României si Reprezentanta militarã la NATO

SECTIUNEA 1

Misiunea României la NATO

Art. 2. - Misiunea României la NATO, denumitã în continuare Misiunea, este condusã de un ambasador extraordinar si plenipotentiar, reprezentant permanent al României la NATO, sau, pe timpul absentei acestuia, de loctiitorul sãu de drept. Dupã aderarea României la NATO Misiunea îsi va schimba denumirea în Delegatia României la NATO.

Art. 3. - Seful Misiunii are urmãtoarele atributii:

a) coordoneazã activitatea întregii Misiuni, inclusiv strategia de contacte diplomatico-militare si participarea la reuniuni NATO sau conexe a personalului Misiunii, potrivit atributiilor acestuia;

b) stabileste atributiile sectiunilor si compartimentelor Misiunii, precum si fisele posturilor personalului acesteia, pe baza cerintelor impuse de activitatea NATO si de parteneriat;

c) primeste si repartizeazã, conform fisei postului, cu respectarea principiului nevoii de a sti, comunicãrile sosite din tarã, din partea Secretariatului NATO sau a misiunilor aliate si partenere, precum si orice alte comunicãri de serviciu;

d) semneazã comunicãrile transmise în tarã de cãtre personalul Misiunii, în virtutea îndatoririlor de serviciu. Seful Misiunii poate delega competenta de semnãturã pentru lucrãrile cu caracter tehnic;

e) întocmeste aprecierile de serviciu pentru personalul Misiunii.

Art. 4. - (1) Misiunea este alcãtuitã din Sectiunea politicã, Sectiunea de apãrare, precum si din compartimentele: Registrul extern, Comunicatii-informaticã-curier, Secretariat si Serviciul administrativ si protocol.

(2) Structurile Misiunii coopereazã în scopul îndeplinirii sarcinilor ce le revin si acordã sefului Misiunii, la cerere, expertizã de specialitate.

Art. 5. - (1) Misiunea va fi încadratã cu personalul necesar reprezentãrii adecvate a României la Cartierul general al NATO, prevãzut în anexele nr. 1a) si 1b). În acest scop structurile organizatorice ale Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Apãrãrii Nationale si ale celorlalte institutii care contribuie la încadrarea cu personal a Misiunii se modificã corespunzãtor, fãrã a se depãsi numãrul maxim de posturi aprobat prin lege pentru aceste institutii.

(2) În cazul în care, ulterior, volumul activitãtii si domeniile de cooperare impun, prin hotãrâre a Guvernului, numãrul personalului va putea fi sporit cu pânã la o treime din totalul prevãzut în anexele mentionate, cu suplimentarea corespunzãtoare a structurilor organizatorice si a structurilor de posturi ale institutiilor trimitãtoare, precum si cu respectarea conditiilor prevãzute la alin. (1).

Art. 6. - Pentru a face fatã cerintelor NATO cu privire la structurile delegatiilor permanente ale tãrilor invitate în perspectiva aderãrii, numãrul de posturi aprobat Ministerului Afacerilor Externe pentru serviciul exterior se suplimenteazã cu 5 posturi, conform anexei nr. 1c). Aceste posturi vor fi alocate Misiunii.

Art. 7. - (1) În cadrul Misiunii se organizeazã si functioneazã Registrul extern al Registrului central al Oficiului Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

(2) Registrul extern coordoneazã toate subregistrele externe organizate în cadrul fiecãrei structuri.

SECTIUNEA a 2-a

Reprezentanta militarã

Art. 8. - Reprezentanta militarã este structura specializatã a Ministerului Apãrãrii Nationale pentru asigurarea legãturilor cu Comitetul Militar al NATO si cu Comitetul Militar al Uniunii Europene.

Art. 9. - Reprezentanta militarã este subordonatã nemijlocit sefului Statului Major General si îndeplineste urmãtoarele atributii:

a) asigurã asistenta de specialitate necesarã autoritãtilor militare nationale si coopereazã cu structurile militare nationale, inclusiv cu cele care functioneazã pe lângã comandamentele strategice si regionale ale NATO;

b) coopereazã cu misiunile României la NATO si la Uniunea Europeanã, acordând expertiza militarã de specialitate;

c) sprijinã participarea delegatiilor militare ale Statului Major General si ale structurilor subordonate la activitãti organizate la Cartierul general al NATO si în cadrul organismelor militare ale Uniunii Europene;

d) faciliteazã legãtura dintre structurile militare nationale si cele ale NATO si ale Uniunii Europene în ceea ce priveste procesele de analizã si planificare militarã, în conformitate cu prevederile cadrului legislativ referitor la apãrarea nationalã, cu întelegerile si conventiile pe linia NATO si Uniunii Europene, la care România este parte;

e) coopereazã cu reprezentantele militare ale statelor membre NATO si partenere, în scopul îndeplinirii misiunilor si sarcinilor comune.

Art. 10. - (1) Seful Reprezentantei militare are functia prevãzutã în statul de organizare cu grad de la general de brigadã la general-locotenent si este reprezentantul militar al României pentru comitetele militare ale NATO si Uniunii Europene.

(2) Seful Reprezentantei militare are urmãtoarele atributii:

a) conduce activitatea Reprezentantei militare a României la NATO si Uniunea Europeanã;

b) stabileste atributiile si competentele birourilor si compartimentelor;

c) întocmeste fisele posturilor pentru loctiitorii sãi si sefii de birouri si compartimente;

d) aprobã fisele posturilor pentru întregul personal care este încadrat la Reprezentanta militarã, pe baza dispozitiilor sefului Statului Major General si a cerintelor stabilite de structurile militare aliate;

e) avizeazã sau aprobã, dupã caz, rapoartele de specialitate pe care personalul Reprezentantei militare le înainteazã structurilor militare nationale;

f) întocmeste aprecierile anuale de serviciu pentru personalul Reprezentantei militare care îi este subordonat nemijlocit si hotãrãste asupra aprecierilor întocmite de cãtre subordonati pentru restul personalului;

g) informeazã si prezintã rapoarte pe probleme specifice ministrului apãrãrii nationale, secretarilor de stat si sefului Statului Major General;

h) asigurã consilierea, pe probleme militare de specialitate, a sefului Misiunii si a sefului Misiunii României la Uniunea Europeanã.

Art. 11. - (1) Reprezentanta militarã are în compunere Biroul ofiteri de stat major, Compartimentul registraturã, Compartimentul ofiterilor de legãturã cu Uniunea Europeanã si consilieri, precum si compartimentele: Secretariat, Administrativ-personal si Financiar-contabil. Structura organizatoricã si structura de posturi ale Reprezentantei militare sunt prevãzute în anexele nr. 2a) si 2b).

(2) În rezolvarea atributiilor de serviciu, seful Reprezentantei militare este ajutat de doi loctiitori.

(3) Statul de organizare se elaboreazã de Statul Major General si se aprobã de ministrul apãrãrii nationale.

Art. 12. - (1) Diagrama de relatii, competentele si atributiile specifice, precum si modul de încadrare cu personal a Reprezentantei militare se reglementeazã prin ordin al ministrului apãrãrii nationale, la propunerea sefului Statului Major General.

(2) În cazul în care, ulterior, volumul activitãtii si domeniul de cooperare o vor impune, numãrul personalului va putea fi sporit cu pânã la o treime din totalul mentionat în anexele nr. 2a) si 2b), prin hotãrâre a Guvernului, cu suplimentarea corespunzãtoare a structurii organizatorice si a structurii de posturi, fãrã a se depãsi numãrul aprobat prin lege pentru Ministerul Apãrãrii Nationale.

CAPITOLUL III

Reprezentanta Statului Major General la SHAPE

Art. 13. - Reprezentanta Statului Major General la SHAPE este structura specializatã a Ministerului Apãrãrii Nationale pentru asigurarea legãturii Statului Major General si a statelor majore ale categoriilor de forte armate cu SHAPE.

Art. 14. - Reprezentanta Statului Major General la SHAPE este subordonatã nemijlocit sefului Statului Major General si îndeplineste urmãtoarele atributii:

a) asigurã legãtura directã dintre Statul Major General, statele majore ale categoriilor de forte armate si SHAPE pentru toate aspectele care vizeazã armata;

b) asigurã schimbul permanent de informatii între Armata României si SHAPE în toate domeniile de interes;

c) coordoneazã activitãtile de cooperare dintre Statul Major General, categoriile de forte armate si SHAPE;

d) coordoneazã si negociazã încadrarea cu personal national în structurile SHAPE si în celelalte structuri militare de comandã din cadrul NATO.

Art. 15. - (1) Seful Reprezentantei Statului Major General la SHAPE are functia prevãzutã în statul de organizare cu grad de la general de brigadã la general-maior si este reprezentantul sefului Statului Major General la SHAPE.

(2) Atributiile specifice functiei sunt stabilite de cãtre seful Statului Major General. Responsabilitãtile specifice în relatia directã cu SHAPE sunt stabilite în conformitate cu prevederile directivelor SHAPE în vigoare.

Art. 16. - (1) Structura organizatoricã si structura de posturi ale Reprezentantei Statului Major General la SHAPE sunt mentionate în anexele nr. 3a) si 3b).

(2) Statul de organizare se elaboreazã de Statul Major General si se aprobã de ministrul apãrãrii nationale.

CAPITOLUL IV

Dispozitii comune si tranzitorii

Art. 17. - Seful Misiunii poartã rãspunderea generalã în ceea ce priveste reprezentarea României la NATO.

Seful Reprezentantei militare urmeazã orientãrile politice generale de actiune în raporturile cu NATO, statele aliate si partenere, stabilite de seful Misiunii pe baza mandatului încredintat. În exercitarea atributiilor sale, seful Reprezentantei militare îl informeazã pe seful Misiunii si se consultã cu acesta.

Art. 18. - (1) Misiunea si Reprezentanta militarã se informeazã reciproc asupra problemelor de interes comun si coopereazã în vederea îndeplinirii sarcinilor ce le revin.

(2) Reprezentanta militarã la Cartierul general al NATO si Reprezentanta Statului Major General la SHAPE se informeazã reciproc asupra problemelor de interes comun în domeniul militar si coopereazã în vederea îndeplinirii sarcinilor ce le revin.

Art. 19. - (1) Comunicatiile Misiunii si ale Reprezentantei militare sunt astfel organizate încât sã se asigure informarea promptã si în deplinã confidentialitate a factorilor de decizie, potrivit competentelor stabilite de lege, precum si primirea rapidã de instructiuni.

(2) Misiunea va asigura accesul la retelele NATO de transmitere a informatiilor si va asigura comunicarea, la standardele NATO de securitate, a informatiilor NATO cãtre tarã.

(3) Misiunea este dotatã cu o unitate de cifru de stat si va dispune de canale protejate de comunicatie pentru date, voce si fax cu Ministerul Afacerilor Externe, precum si de un serviciu de curier special, care va functiona sãptãmânal sau ori de câte ori va fi necesar.

(4) Unitatea de cifru de stat si serviciul de curier special deservesc si Reprezentanta militarã care are la dispozitie, în plus, sisteme proprii de comunicatii si legãturi secretizate cu Statul Major General la Armatei României si alte structuri militare nationale. În mod similar, Reprezentanta Statului Major General la SHAPE are la dispozitie sisteme proprii de comunicatii si legãturi secretizate cu Statul Major General al Armatei României si cu alte structuri militare nationale.

Art. 20. - (1) În scopul asigurãrii protectiei informatiilor clasificate în conformitate cu reglementãrile NATO si nationale, în cadrul Misiunii, al Reprezentantei militare si al Reprezentantei Statului Major General la SHAPE, se aplicã mãsurile specifice de securitate fizicã, a personalului, documentelor si INFOSEC.

(2) Sistemele de calcul vor fi împãrtite în retele fizic separate, conform destinatiei acestora - retele NATO, retea nationalã, retea Internet -, protejate conform normelor INFOSEC în vigoare si acreditate de Oficiul Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat.

Art. 21. - Ministerele si celelalte institutii reprezentate transmit, în conformitate cu dispozitiile legii, în mod curent, Misiunii si Reprezentantei militare, potrivit competentelor acestora, orice date si informatii de interes pe linia NATO.

Art. 22. - În cadrul Reprezentantei militare si al Reprezentantei Statului Major General la SHAPE se organizeazã câte un subregistru. Subregistrele sunt coordonate metodologic de Registrul extern.

Art. 23. - (1) Misiunii, Reprezentantei militare si Reprezentantei Statului Major General la SHAPE li se asigurã resursele necesare functionãrii la standarde NATO, conform anexei nr. 4.

(2) Personalul care este încadrat în structurile prevãzute la alin. (1) beneficiazã de conditii de cazare conform standardelor de reprezentare, la nivelul functiei, practicate de toate tãrile aliate la Cartierul general al NATO.

(3) Personalul care este încadrat în structurile prevãzute la alin. (1), inclusiv membrii de familie care îl însotesc la post, beneficiazã de asigurare medicalã pe perioada mandatului.

(4) Salarizarea, fondurile necesare cazãrii si alte drepturi ce revin personalului militar care este încadrat în structurile prevãzute la alin. (1) se asigurã conform echivalãrilor prevãzute în anexa nr. 5.

Art. 24. - (1) Institutiile care asigurã cu personal Misiunea si reprezentantele militare contribuie la suportarea cheltuielilor implicate de functionarea acestora, proportional cu numãrul de posturi si cu suprafetele ocupate.

(2) Finantarea cheltuielilor curente si de capital aferente functionãrii structurilor prevãzute la art. 1 se asigurã din bugetul de stat, prin bugetele institutiilor care asigurã cu personal aceste structuri, denumite institutii reprezentate. Art. 25. - Anexele nr. 1a), 1b), 1c), 2a), 2b), 3a), 3b),

4 si 5 fac parte integrantã din prezenta hotãrâre si se comunicã Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Apãrãrii Nationale, Serviciului Român de Informatii, Serviciului de Informatii Externe, Ministerului de Interne si Oficiului Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat.

Art. 26. - La data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri se abrogã orice dispozitii contrare.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NÃSTASE

Contrasemneazã:

p. Ministrul afacerilor externe,

Cristian Diaconescu,

secretar de stat

p. Ministrul apãrãrii nationale,

Sorin Encutescu,

secretar de stat

Directorul Serviciului Român de Informatii,

Alexandru-Radu Timofte

Directorul general al Oficiului Registrului National

al Informatiilor Secrete de Stat,

Marius Petrescu

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tãnãsescu

Bucuresti, 13 februarie 2003.

Nr. 172.

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL AGRICULTURII, ALIMENTATIEI SI PÃDURILOR

ORDIN

pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a comisiei de evaluare a terenurilor ce pot fi incluse în fondul forestier proprietate publicã a statului prin achizitionare de cãtre autoritatea publicã centralã care rãspunde de silviculturã, prin Regia Nationalã a Pãdurilor, si pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a comisiei de negociere a contractelor de vânzare-cumpãrare ce urmeazã sã fie încheiate pentru includerea în fondul forestier proprietate publicã a statului a terenurilor achizitionate prin Regia Nationalã a Pãdurilor

În temeiul art. 6, 7 si 37 din Metodologia de achizitionare, prin cumpãrare, schimb sau donatie, de cãtre autoritatea publicã centralã care rãspunde de silviculturã, prin Regia Nationalã a Pãdurilor, a terenurilor ce pot fi incluse în fondul forestier proprietate publicã a statului, aprobatã prin Hotãrârea Guvernului nr. 796/2002, având în vedere prevederile art. 9 alin. (6) din Hotãrârea Guvernului nr. 362/2002 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pãdurilor,

ministrul agriculturii, alimentatiei si pãdurilor emite urmãtorul ordin:

Art. 1. - (1) Se aprobã Regulamentul de organizare si functionare a comisiei de evaluare a terenurilor ce pot fi incluse în fondul forestier proprietate publicã a statului prin achizitionare de cãtre autoritatea publicã centralã care rãspunde de silviculturã, prin Regia Nationalã a Pãdurilor, prevãzut în anexa nr. 1 care face parte integrantã din prezentul ordin.

(2) Se aprobã Regulamentul de organizare si functionare a comisiei de negociere a contractelor de vânzare-cumpãrare ce urmeazã sã fie încheiate pentru includerea în fondul forestier proprietate publicã a statului a terenurilor achizitionate prin Regia Nationalã a Pãdurilor, prevãzut în anexa nr. 2 care face parte integrantã din prezentul ordin.

Art. 2. - Inspectoratele teritoriale de regim silvic si cinegetic si Regia Nationalã a Pãdurilor vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul agriculturii, alimentatiei si pãdurilor,

Ilie Sârbu

Bucuresti, 10 februarie 2003.

Nr. 105.

ANEXA Nr. 1

REGULAMENT

de organizare si functionare a comisiei de evaluare a terenurilor ce pot fi incluse în fondul forestier proprietate publicã a statului prin achizitionare de cãtre autoritatea publicã centralã care rãspunde de silviculturã, prin

Regia Nationalã a Pãdurilor

Art. 1. - În vederea ducerii la îndeplinire a prevederilor referitoare la circulatia juridicã a terenurilor forestiere, la nivelul fiecãrei directii silvice din structura organizatoricã a Regiei Nationale a Pãdurilor se înfiinteazã, prin decizie a secretarului de stat care coordoneazã activitatea în silviculturã, comisia de evaluare a terenurilor ce pot fi incluse în fondul forestier proprietate publicã a statului, denumitã în continuare comisia de evaluare.

Art. 2. - (1) Componenta si atributiile comisiei de evaluare sunt prevãzute la art. 6 din Metodologia de achizitionare, prin cumpãrare, schimb sau donatie, de cãtre autoritatea publicã centralã care rãspunde de silviculturã, prin Regia Nationalã a Pãdurilor, a terenurilor ce pot fi incluse în fondul forestier proprietate publicã a statului, aprobatã prin Hotãrârea Guvernului nr. 796/2002, denumitã în continuare metodologie.

(2) Secretariatul comisiei este asigurat de unul dintre membrii comisiei, care rãspunde de pãstrarea documentelor primite sau elaborate de comisie.

Art. 3. - În vederea evaluãrii terenurilor ce pot fi achizitionate prin cumpãrare, de cãtre autoritatea publicã centralã care rãspunde de silviculturã, se vor parcurge urmãtoarele etape:

A. Pentru cumpãrãrile de terenuri care fac obiectul dreptului de preemptiune:

a) în termen de 10 zile de la data înregistrãrii ofertei de vânzare la primãrie, directia silvicã elaboreazã, prin compartimentul fond forestier, documentele prevãzute la pct. 2 din anexa nr. 4 la metodologie, referitoare la documentatia de evaluare si cumpãrare a terenurilor de cãtre Regia Nationalã a Pãdurilor;

b) comisia de evaluare, convocatã de directorul directiei silvice, analizeazã documentatia si, în termen de 5 zile de la expirarea termenului prevãzut la lit. a), face propuneri privind oportunitatea cumpãrãrii terenului si stabileste pretul maxim ce se poate oferi;

c) rezultatele analizei comisiei de evaluare se consemneazã într-un proces-verbal de evaluare semnat de toti membrii prezenti ai acesteia;

d) pe baza procesului-verbal comisia de evaluare emite o hotãrâre semnatã de presedintele acesteia, în care se va consemna una dintre urmãtoarele variante:

- neacceptarea ofertei;

- acceptarea ofertei la pretul solicitat;

- acceptarea ofertei la un pret inferior celui solicitat, precizându-se valoarea oferitã;

e) hotãrârea comisiei de evaluare, însusitã de conducerea directiei silvice, va fi comunicatã ofertantului în termen de maximum 30 de zile de la data înregistrãrii ofertei de vânzare. Oferta de cumpãrare se înregistreazã la primãrie;

f) în situatia în care se opteazã pentru neacceptarea ofertei, ca urmare a lipsei de fonduri disponibile, acest fapt va fi comunicat în scris inspectoratului teritorial de regim silvic si cinegetic, în termen de 60 de zile de la data înregistrãrii ofertei de vânzare.

B. Pentru cumpãrãrile de terenuri care nu fac obiectul dreptului de preemptiune sau pentru care, din diverse motive, nu s-a exercitat dreptul legal de preemptiune:

a) în termen de 10 zile de la data înregistrãrii ofertei de vânzare la directia silvicã, aceasta elaboreazã, prin compartimentul fond forestier, documentele prevãzute la pct. 2 din anexa nr. 4 la metodologie, referitoare la documentatia de evaluare si cumpãrare a terenurilor de cãtre Regia Nationalã a Pãdurilor;

b) comisia de evaluare, convocatã de directorul directiei silvice, analizeazã documentatia si, în termen de 5 zile de la expirarea termenului prevãzut la lit. a), face propuneri privind oportunitatea cumpãrãrii terenului, stabileste pretul maxim ce se poate oferi si propune pretul de pornire ce va sta la baza negocierii;

c) rezultatele analizei comisiei de evaluare se consemneazã într-un proces-verbal de evaluare semnat de toti membrii prezenti ai acesteia;

d) pe baza procesului-verbal comisia de evaluare emite o hotãrâre semnatã de presedintele acesteia, în care se va consemna una dintre urmãtoarele variante:

- neacceptarea ofertei;

- acceptarea ofertei la pretul solicitat;

- acceptarea ofertei si invitarea la negociere;

e) hotãrârea comisiei de evaluare, însusitã de conducerea directiei silvice, va fi comunicatã ofertantului în termen de maximum 30 de zile de la data înregistrãrii ofertei de vânzare;

f) în cazul în care se opteazã pentru acceptarea ofertei si invitarea la negociere, în rãspunsul transmis în scris proprietarului de cãtre directia silvicã se vor propune data si locul negocierii. Data negocierii se va stabili în intervalul de 10 zile de la comunicarea optiunii.

Art. 4. - În vederea stabilirii oportunitãtii acceptãrii ofertelor si conditiilor de donatie a terenurilor ce urmeazã sã intre în fondul forestier proprietate publicã a statului, se vor parcurge urmãtoarele etape:

a) directia silvicã elaboreazã, prin compartimentul fond forestier, documentele prevãzute la pct. 1 si 2 din anexa nr. 4 la metodologie, referitoare la documentatia necesarã pentru efectuarea unei donatii pentru un teren ce urmeazã sã intre în fondul forestier proprietate publicã a statului;

b) comisia de evaluare analizeazã documentatia si face propuneri privind oportunitatea acceptãrii donatiei;

c) rezultatele analizei comisiei de evaluare se consemneazã într-un proces-verbal de evaluare semnat de toti embrii prezenti ai acesteia;

d) pe baza procesului-verbal comisia de evaluare emite o hotãrâre semnatã de presedintele acesteia si o va înainta directorului directiei silvice;

e) hotãrârea comisiei de evaluare, însusitã de conducerea directiei silvice, va fi transmisã, împreunã cu celelalte documente prevãzute în anexa nr. 4 la metodologie, Regiei Nationale a Pãdurilor.

Art. 5. - În vederea evaluãrii terenurilor care fac obiectul schimburilor, se vor parcurge urmãtoarele etape:

a) compartimentul fond forestier din cadrul directiei silvice va prezenta documentatia tehnicã cuprinzând documentele prevãzute la pct. 1-7 din anexa nr. 4 la metodologie, referitoare la efectuarea unor schimburi de terenuri;

b) comisia de evaluare analizeazã documentatia, verificã modul de stabilire a echivalentei terenurilor si face propuneri privind oportunitatea efectuãrii schimbului de terenuri;

c) rezultatele analizei comisiei de evaluare se consemneazã într-un proces-verbal de evaluare semnat de toti membrii prezenti ai acesteia;

d) pe baza procesului-verbal comisia de evaluare emite o hotãrâre semnatã de presedintele acesteia, în care se va consemna oportunitatea efectuãrii schimbului;

e) în cazul în care se opteazã pentru efectuarea schimbului, directia silvicã va încheia cu proprietarul terenului un antecontract în care se stipuleazã acordul acestuia pentru efectuarea schimbului. În acelasi act se vor înscrie si conditiile de suportare de cãtre cele douã pãrti a contravalorii cheltuielilor efectuate de directia silvicã, în calitate de initiator, cu ocazia elaborãrii documentatiei de schimb;

f) pe baza hotãrârii comisiei de evaluare, însusitã de conducerea directiei silvice, aceasta va înainta Regiei Nationale a Pãdurilor propunerea de schimb, însotitã de documentatia de evaluare si echivalare întocmitã conform prevederilor legale, precum si de dovada cã lipsesc sumele necesare cumpãrãrii terenurilor.

ANEXA Nr. 2

REGULAMENT

de organizare si functionare a comisiei de negociere a contractelor de vânzare-cumpãrare ce urmeazã

sã fie încheiate pentru includerea în fondul forestier proprietate publicã a statului a terenurilor achizitionate

prin Regia Nationalã a Pãdurilor

Art. 1. - Pentru negocierea contractelor de vânzare-cumpãrare ce urmeazã sã fie încheiate de cãtre autoritatea publicã centralã care rãspunde de silviculturã, prin Regia Nationalã a Pãdurilor, la nivelul fiecãrei directii silvice din structura organizatoricã a Regiei Nationale a Pãdurilor se nominalizeazã comisia de negociere, prin decizie a directorului fiecãrei directii silvice.

Art. 2. - (1) Componenta si atributiile comisiei de negociere sunt prevãzute la art. 7 din Metodologia de achizitionare, prin cumpãrare, schimb sau donatie, de cãtre autoritatea publicã centralã care rãspunde de silviculturã, prin Regia Nationalã a Pãdurilor, a terenurilor ce pot fi incluse în fondul forestier proprietate publicã a statului, aprobatã prin Hotãrârea Guvernului nr. 796/2002, denumitã în continuare metodologie.

(2) Secretariatul comisiei este asigurat de unul dintre membrii acesteia, care rãspunde de pãstrarea documentelor primite sau elaborate de comisie.

Art. 3. - În vederea stabilirii pretului de cumpãrare al terenului se vor parcurge urmãtoarele etape:

a) comisia de negociere, în baza mandatului scris acordat de conducerea directiei silvice, negociazã cu proprietarul-vânzãtor pretul de cumpãrare al terenului;

b) rezultatele negocierii se consemneazã într-un proces-verbal de negociere semnat de toti membrii prezenti ai comisiei de negociere si de cãtre proprietarul-vânzãtor;

c) comisia de negociere va înainta directorului directiei silvice documentatia de cumpãrare a terenului, împreunã cu procesul-verbal de negociere;

d) comitetul director al directiei silvice analizeazã si emite hotãrârea privind aprobarea rezultatelor negocierii;

e) conducerea directiei silvice încheie cu proprietarulvânzãtor contractul de vânzare-cumpãrare;

f) comisia de negociere predã la registratura directiei silvice întreaga documentatie de evaluare si cumpãrare a terenurilor, prevãzutã în anexa nr. 4 la metodologie.